LINGVISTICA

Seminarul I. Obiectul lingvisticii. Noțiuni generale

1. Obiectul lingvisticii. Noțiuni generale
2. Domeniile de cercetare din sfera lingvisticii 
3. Locul lingvisticii în sistemul științelor 
4. Lingvistica, știință interdisciplinară

Bibliografie
1. Coșeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj: Echinox, 1999, pp. 12-20, 92-102.
2. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 1-17.
3. Irimia D. Curs de lingvistică generală. Iași: Ed. Universității „A. I. Cuza”, 2011, pp. 29-42.
4. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iași: Polirom, 2005, pp. 11-38.
5. Robins R.H. Scurtă istorie a lingvisticii. Iași: Polirom, 2003, pp. 14-22.
6. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iași: Polirom, 1998, pp. 33-40.

Seminarul II. Vorbirea Umană

1. Comunicarea în lumea animalelor
2. Limbile lumii
- Diferențierea limbilor lumii
- Clasificarea limbilor lumii (genealogică, tipologică)
3. Extinderea și restricționarea funcționării unei limbi
4. Sisteme de scriere

Bibliografie
1. Coșeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj: Echinox, 1995, pp. 32-47.
2. Fânaru D. Lingvistica limbilor lumii. Iași: Institutul European, 2015.
3. Irimia D. Curs de lingvistică generală. Iași: Ed. Universității „A. I. Cuza”, 2011, pp. 87-
132.
4. Sala M.; Vintilă-Rădulescu I. Limbile lumii. Mica enciclopedie. București: Editura
Științifică și Enciclopedică, 1981.
5. Sala M.; Vintilă-Rădulescu I. Limbile Europei. București: Univers Enciclopedic, 2001.
6. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iași, Polirom, 1998, p. 48-54.
7. Vintilă-Rădulescu I., Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie. București: Meronia, 2007.

Seminarul III. Metode de cercetare lingvistică

1. Direcții noi în investigarea lingvistică
2. Metode nespecifice: observația, experimentul, ipoteza, inducția, deducția
3. Metode de cercetare lingvistică:
- metoda comparativ-istorică
1
 - metoda reconstrucției interne
- metoda geografiei lingvistice
- metoda analizei funcționale
- metoda analizei distribuționale
- metoda analizei în constituenți imediați
- metoda analizei componențiale
- metoda generativ transformațională

Bibliografie
1. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. București: ALL, 2011, pp. 16-30.
2. Irimia D. Curs de lingvistică generală. Iași: Ed. Universității „A. I. Cuza”, 2011, pp. 42-87.
3. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iași: Polirom, 2005, pp. 97-186.
4. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iași: Polirom, 1998, pp. 231-233.

Seminarul IV. Lingvistica în antichitate

1. Lingvistica egipteană. Lingvistica sumeriană, akkadiană.
2. India antică . Vedele, Vedanga. Gramatica lui Panini
3. Lingvistica chineză. Teoria nominării
4. Grecia antică
 Teoria limbii. Fiseiștii și teseiștii. Anomalie și analogie.
 Reflecția filosofică: Aristotel
 Direcția semiologică: stoicii, Sf. Augustin
 Direcția descriptiv-gramaticală sau filologică: Școala din Alexandria
5. Roma antică
 Fundamentul lingvistic al celor 7 arte libere
 Gramatica lui Priscian

Bibliografie
1. Coşeriu E. Lecţii de lingvistică generală. Chişinău: Arc, 2000, pp. 4-17.
2. Graur Al.; Wald L. Scurtă istorie a lingvisticii. București: EDP, 1977, pp. 5-27
3. Irimia D. Curs de lingvistică generală. Iași: Ed. Universității „A. I. Cuza”, 2011, pp. 317-
345.
4. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iaşi: Polirom, 2005, pp. 39-58.
5. Robins R. H. Scurtă istorie a lingvisticii. Iaşi: Polirom, 1998, pp. 14 – 22.
6. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iaşi: Polirom, pp. 217-240.

Seminarul V. Lingvistica în Evul Mediu, în epoca renascentistă şi postrenascentistă

1. Lumea arabo-islamică: supremația textului sacru
2. Scolastica: gramaticile speculative, modiștii
3. Renașterea: redescoperirea limbilor clasice.

2
 4. Lingvistica în secolele XVII-XVIII.
 Raționalismul. Gramatica de la Port-Royal: fundamentele universal-logice ale limbajului
 Concepțiile despre originea limbajului (John Locke: consolidarea nominalismului;
Gottfried Wilhelm Leibniz: descoperirea caracterului istoric al limbilor).

Bibliografie
1. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 4-17.
2. Graur Al.; Wald L. Scurtă istorie a lingvisticii. București: EDP, 1977, pp. 27-63.
3. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iaşi: Polirom, 2005, pp. 58-83.
4. Robins R. H. Scurtă istorie a lingvisticii. Iaşi: Polirom, 1998, pp. 14-184.
5. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iaşi: Polirom, pp. 217-240.

Subiecte pentru autoevaluare (seminarele IV – V)

1) Relevaţi finalităţile comune ale tradiţiilor indiană veche, chineză veche şi greco-
romană.
2) Precizaţi unele diferenţe între tradiţia chineză şi celelalte tradiţii din antichitate.
3) Descrieţi perioadele tradiţiei grecești.
4) Comentaţi raportul dintre planul expresiei şi cel al conţinutului în limbă în
interpretarea reprezentanţilor tradiţiei greco-romane.
5) Numiţi reprezentanţii tradiţiilor medievale arabă şi europeană şi teoriile abordate de
acestea.
6) Estimaţi importanţa „Gramaticii generale şi raţionale” (1660).

Seminarul VI - VII. Lingvistica în sec. XIX

1. Metoda comparativ-istorică. Structură și principii
2. Reprezentanţi. Idei. Realizări
 Fr. Bopp
 R. Rask
 I. Grimm
3. Reconstrucţia. Legile fonetice
4. Lingvistica geografică
5. Naturalismul lingvistic
6. Psihologismul lingvistic (W.Humboldt. Antinomiile lui W.Humboldt)
7. Școala neogramaticilor

Bibliografie
1. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 1-17.
2. Graur Al.; Wald L. Scurtă istorie a lingvisticii. București: EDP, 1977, pp. 63-123.
3. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. Bucureşti: ALL, 2001, pp. 17-59.
4. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iaşi: Polirom, 2005, pp. 83-134.
5. Robins R. H. Scurtă istorie a lingvisticii. Iaşi: Polirom, 1998, pp. 226-264.

3
 6. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iaşi: Polirom, pp. 217-230.

Subiecte pentru autoevaluare

1) Comparaţi abordarea raportului limbă – gândire de către naturalişti şi psihologişti.
2) Explicaţi teoria limbii ca activitate în accepţia lui W.Humboldt.
3) Demonstraţi că în limbă se atestă antinomia individualului şi a socialului.
4) Menţionaţi ce noţiuni şi teorii emise de către Humboldt au fost preluate în lingvistica
sec. XIX – XXI.
5) Explicaţi teoria despre limbă ca „lume intermediară”. Este limba o forţă creatoare?
6) Indicaţi deosebirile principiale dintre doctrinele naturalistă şi psihologistă.
7) Comparaţi abordarea teoriei despre forma internă a limbii de către Humboldt şi
psihologişti (A.Potebnea, H.Steinthal).
8) Argumentaţi ce principii ale neogramaticilor reliefează natura dinamică a limbii.
9) Evaluaţi asemănările şi deosebirile dintre ideile naturalismului, psihologismului şi
neogramaticismului.

Seminarul VIII. Pozitivism și antipozitivism în lingvistica

1. Ideologia pozitivistă în lingvistică.
2. Antipozitivismul: principiul universalității individului; principiul funcției și al formei;
principiul stării de lucruri; principiul culturii.
3. Lingvistica între pozitivism și antipozitivism.

Bibliografie
1. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 17-105.
2. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. Ed. a 4-a. București: Editura ALL, 2011, pp. 54-
59.

Seminarul IX – X. Lingvistica sec. XX

1. Ferdinand de Saussure.
 Limbaj, limbă, vorbire
 Tezele lui Saussure despre conceptul de limbă.
 Limba un sistem de SEMNE. Semnul lingvistic. Caracteristicile semnului lingvistic
 Limba: SISTEM de semne. Principiul ordinii sintagmatice. Principiul asociației.
Simultaneitatea funcțională a celor două principii
 Sincronic și diacronic. Lingvistica sincronică și lingvistica diacronică
 Identificarea unităților lingvistice. Lingvistica, o știință a valorilor
 Identitatea lingvistică. Realitatea lingvistică. Valoarea lingvistică
 Jocul de șah / jocul limbii.
2. Structuralismul. Școala lingvistică de la Praga. Teoria fonemului: N. Trubetzkoy. Teoria
comunicațională a lui R. Jakobson.
3. Școala sociologică franceză (Antoine Mellet)

4
 4. Școala funcțională (Charles Bally)

Bibliografie
1. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 105-157.
2. Frâncu C. Curente și tendințe în lingvistica secolului nostru. Iași: Casa Editorială Demiurg,
1999, pp. 46-54.
3. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. Ed. a 4-a. București: Editura ALL, 2011, pp. 61-
86.
4. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iași: Polirom, 2005, pp. 201- 238.
5. Saussure F. Curs de lingvistică generală. Iași: Polirom, 1998 (integral).
6. Saussure F. Scrieri de lingvistică generală. Iași: Polirom, 2003 (integal).

Subiecte pentru autoevaluare:

1. Relevaţi distincţiile saussuriene
2. Definiţi conceptele fundamentale elaborate de F. de Saussure în „Curs de lingvistică
generală”.
3. Comentați abordarea raportului limbă – vorbire de către F. de Saussure.
4. Comentați distincţia sincronie – diacronie şi statică– dinamică (F. de Saussure).
5. Demonstraţi caracterul stabil şi, totodată, schimbător al semnului lingvistic în baza
fenomenelor din limbile studiate.
6. Comentaţi unele contradicţii în abordarea saussuriană a teoriei despre dicotomiile limbii
şi a teoriei despre semnul lingvistic.
7. Demonstraţi că F. de Saussure este „un om al fundamentelor” (E.Benveniste).
Aplicaţii:
• Comentaţi următoarele diferenţe între limbă şi vorbire, lingvistica sincronică şi cea
diacronică, relevate în „Curs de lingvistică generală” de F. de Saussure:
„Separând limba de vorbire, separăm în acelaşi timp: (1) ceea ce este social de ceea ce este
individual; (2) ceea ce este esenţial de ceea ce este accesoriu şi mai mult sau mai puţin accidental”
[Saussure, Curs de lingv. generală, p. 40].
„Lingvistica sincronică se va ocupa de raporturile logice şi psihologice care leagă termeni ce
coexistă şi formează un sistem, aşa cum sunt ei văzuţi de aceeaşi conştiinţă colectivă. Lingvistica
diacronică va studia, dimpotrivă, raporturile care leagă termeni succesivi nepercepuţi de aceeaşi
conştiinţă colectivă şi care se substituie unii altora fără să formeze un sistem” [Saussure, Curs de
lingv. generală, p. 113].
„…în discurs, cuvintele contractează între ele, în virtutea înlănţuirii lor, raporturi bazate pe
caracterul liniar al limbii, care exclude posibilitatea de a pronunţa două elemente în acelaşi timp.
Acestea se orânduiesc unele în urma altora în lanţul vorbirii” [Saussure, Curs de lingv. generală, p.
135].
„…în afara discursului, cuvintele ce au ceva în comun se asociază în memorie; aceste coordonări
sunt de o cu totul altă specie decât primele: ele nu au drept suport întinderea: sediul lor se află în
creier” [Saussure, Curs de lingv. generală, p. 135].
5
 • Estimaţi comparaţia limbii cu jocul de şah în accepţia lui Saussure. Ce factori influenţează
sistemul limbii?
„Vom înţelege mai bine lucrurile, dacă vom face o comparaţie cu jocul de şah. Este relativ uşor să
deosebim ceea ce este extern de ceea ce este intern: faptul că a trecut din Persia în Europa este de
ordin extern; dimpotrivă, intern este tot ceea ce priveşte sistemul şi regulile. Dacă înlocuiesc piesele
de lemn prin piese de fildeş, schimbarea este indiferentă pentru sistem, dar dacă micşorez sau
măresc numărul pieselor, această schimbare atinge în profunzime „gramati ca” jocului. Este
adevărat că, pentru a face distincţii de acest fel, e nevoie de o anumită atenţie. Astfel, în fiecare caz,
se va pune problema naturii fenomenului şi, pentru a o rezolva, se va respecta următoarea regulă:
este intern tot ceea ce schimbă sistemul într-un grad oarecare” [Saussure, Curs de lingv. generală,
pp. 46-47].

Seminarul XI. Eugen Coșeriu

1. Cele trei niveluri ale limbajului: universal, istoric, individual
2. Creativitate și tehnică lingvistică
3. Sistem, normă, tip
4. Varietatea limbii: diatopic / sintopic; diafazic / sinfazic; diastratic / sinstratic.
Bibliografie
1. Coșeriu E. Introducere în lingvistică. Cluj-Napoca: Echinox, 1995.
2. Coșeriu E. Lecții de lingvistică generală. Chișinău: Arc, 2000, pp. 233-285.
3. Coșeriu E. Lingvistica din perspectiva spațială și antropologică. Chișinău: Știința, 1994.
4. Coșeriu E. Sincronie, diacronie și istorie. București: Editura Enciclopedică, 1997.
5. Coșeriu E. Limba română în fața Occidentului. Dacia, Cluj-Napoca, 1994.
6. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iași: Polirom, 2005, pp. 201-239, 259-311.

Seminarul XII - XIII. Eugen Coșeriu

 Integralismul. Rezumatul / Analiza unui articol sau capitol din scrierile lui E. Coșeriu.

Seminarul XIV. Limba ca fenomen social

1. Specificul limbii ca produs al societății. Limba literară (funcțiile sociale ale limbii literare;
dimensiunea istorică a limbii literare; caracterul scris, caracterul normat, caracterul cultivat
al limbii literare).
2. Sociolingvistica. Contextul și interferența limbilor
3. Politica lingvistică. Competența lingvistică
4. Bilingvism. Diglosie.
Bibliografie
1. Devitt M.; Sterelny K. Limbaj și realitate. O introducere în filosofia limbajului. Iași:
Polirom, 2000, pp. 139 – 215.
2. Eco U. În căutarea limbii perfecte. Iași: Polirom, 2002.
3. Irimia D. Curs de lingvistică generală. Ediția a III-a. Iași: Editura Universității „A. I. Cuza”,
2011, pp. 87-138.

6
 4. Moeschler J.; Auchlin A. Introducere în lingvistica contemporană. Cluj-Napoca: Echinox,
2005, p. 186-239.
5. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iași: Polirom, 2005, pp. 259-298.
6. Rousseau J. J. Eseu despre originea limbilor. Iași: Polirom, 1999.
7. Saramandu N.; Nevaci M. Multilingvism și limbi minoritare în România. București:
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rossetti, 2009.
8. Slama-Cazacu T. Stratageme comunicaționale și manipularea. Iași: Polirom, 2000.

Seminarul XV
Prezentați un articol despre subiectele și problemele de cercetare în lingvistica actuală.