TRATAT DESPRE CUNOASTERE - invitatie la o LOGICA SUPERIOARA -

Care ar fi motivul pentru a scrie o carte ? In mod normal un om se apuca de scris atunci cand are de comunicat ceva semenilor sai. aca nu este profesia lui! atunci motivatia ar tre"ui sa fie si mai puternica! pentru a #ustifica acest demers. Si daca nu talentul este cel care este pus in valoare ci mai de$ra"a lipsa de e%perienta transpare din stil! apoi precis motivatia ar tre"ui sa fie mesajul. Am decis sa i$nor lipsa mea de e%perienta in domeniu in speranta ca si cititorul va face la fel! indemnat de importanta mesa#ului in propria lui e%perienta de viata. In doua trei cuvinte! mi se pare firesc sa va impartasesc cel mai important lucru pe care am ales sa il intele$ si anume acela ca! atunci cand esti nemultumit de ceea ce crezi ca stii! tre"uie sa cauti sa afli mai mult. Iar daca modalitatile care ti-a fost sugerat a fi singurele pentru e plorarea Ade!arului ti se par insuficiente" sc#im$a-le cu tot curajul% &iciodata nu vei avea nimic de pierdut ci numai de casti$at. Iar daca ceva va cauta sa te opreasca! sa stii ca este numai frica! impodo"ita cu tot felul de $ateli pentru a nu se deconspira foarte usor... e'"rac-o de 'or'oane si va aparea in toata splendoarea ei limitativa. Cand in e%perienta ta de viata a mai ramas macar si un sin$ur aspect care nu te multumeste inseamna ca inca persista o neintele$ere! "a'ata desi$ur pe insuficienta Cunoastere Stiinta vine de la (a sti( si asta ar tre"ui sa fie suficient pentru inlaturarea do$matismului actual! pseudostiintific. Pentru ca! atata timp cat cre'i cu inutila infatuare ca c)iar stii ceva! iti inter'ici sin$ur- cine altul ar putea-o face&'- sansa de a cunoaste cu adevarat... Primul uimit de re'ultatele cura#ului tau tu vei fi. *ei intele$e atunci de ce unii au numit aceasta (lume( ilu'orie. Si il vei fi aflat pe umne'eu. +ai mult c)iar nu ai ce sa mai cauti! deoarece asta este ,O,UL. ar tu vei fi devenit ,otul si ,otul va fi tu. Care tu! asta c)iar ar mai fi o urma de intre"are...

in e%perienta u'uala individuala! daca vom fi atenti! putem o"serva ca un copilas este o potentialitate infinita! omnidirectionala. El nu manifesta o directie anumita! pentru el totul este e$al! nu are preferinte si virtualitatea care el este se aseamana cu perfectiunea $eometrica a sferei. eocamdata el nu este nimic anume! el doar ES,E! si acest statut cu care nu se va mai intalni ii este accesi"il firesc! datorita faptului ca inca nu a ales sa se manifeste in anumite directii! nu avea inca cum sa o faca. Inca nu este medic sau constructor sau educator! c)imist sau fi'ician! mu'ician sau pictor&efiind inca nimic din toate acestea! se poate spune ca este in e$ala masura a"solut orice isi propune sa fieE lo$icSe poate spune ca este o potentialitate ma ima! deoarece se afla intr-un minunat punct de valoare 'ero. Am dat acest e%emplu pentru a putea fi inteles mai usor! deoarece mi-am propus sa scriu o carte despre cunoastere pe care o dedic unor fiinte care precis considera ca au cunoastere! ne"anuind a"solut deloc ce inseamna aceasta cu adevarat. Pentru ca adevarata Cunoastere si Intele$ere nu seamana prea mult cu ceea ce intelectul nostru a fost o"isnuit sa procese'e. Sa urmarim putin firul lo$ic. Copilul incepe sa creasca. In curand el pare sa manifeste predilectie pentru anumite o"iecte sau $esturi. Ele vor fi tratate de cei din #ur ca adevarate semne -ve'i anumite o"iceiuri. si copilul va fi! incetul cu incetul canali'at catre acele directii. Altfel o"servand! el va parasi punctul de potentialitate ma'ima si va deveni un vector pe anumite directii adiacente poate tendintelor ce parea sa le ai"a. Este firesc sa fie asa! pro"a"il ar fi $reu de ima$inat un alt drum. Parte din tendintele initiale se pot confirma! in parte el se poate reorienta pe parcursul evolutiei sale individuale! a#un$and in final sa se speciali'e'e in anumita profesie si sa devina de acum medic sau profesor sau fi'ician Este firesc sa fie asa dar nu putem sa nu o"servam care a fost drumul devenirii sale / daca in clasa a doua cali$rafia i-ar fi devenit mai dra$a! daca intr-a cincea profesoara de c)imie i-ar fi starnit mai mult interesul prin lucrari de la"orator! daca la en$le'a ar fi reusit sa intelea$a la timp cat de simpla este $ramatica sau daca intr-a noua la matematica ar fi fost un alt dascal sau nu ar fi tre"uit sa se opere'e de apendicita aca s-ar fi orientat catre real sau poateCam asa arata drumul fiecarei personalitati. Interesant este insa un aspect mai putin constienti'at/ cu fiecare pas facut! cu fiecare

diploma o"tinuta! da ! a facut un pas inainte dar in acelasi timp si-a mai limitat cu putin ori'ontul. Si este a"solut lo$ic. Cind te afli in pra$ul unei cunoasteri indiferent nivelul- o ve'i undeva la ori'ont si iti apare in intre$imea ei. Cand ai pasit inspre ea! cand ai intrat in ea! atunci marimea ei devine parca de necuprins si vei ale$e o anumita feliuta! o 'ona de interes. Apoi vei pasi iar in ea si ea se va lar$i deodata! pentru ca tu! iar sa iti ale$i o feliuta Si astfel! o personalitate pleaca de la un punct de potentialitate ma'ima si valoare manifestata 'ero si a#un$e o linie! o sa$eata! un vector cu valoare teoretic imposi"il de apreciat dar ca potentialitate omnidirectionala 'ero. Sunt milioane de raspantii aparent a"solut nesemnificative pe calea devenirii unei personalitati! in care el a ales mereu sa o ia la dreapta sau la stan$a! fiecare clipa din viata este o optiune si nu e%ista practic ale$ere lipsita de importanta si nu e ista alegeri mari si alegeri miciO eventuala etic)eta ar putea fi pusa! eventual! dupa mult timp! dar atunci ea nu isi mai are rostul. ,ot ce v-am sc)itat pana acum are doar menirea de a va atra$e atentia asupra faptului ca! pe masura ce inainte'i catre o directie! la fiecare pas facut in noua realitate! ori'ontul se lar$este "rusc si avem de facut niste ale$eri! care atunci nu pot fi nici rele nici "une! nici mari nici mici! dar care ne duc in alt punct! de unde iar un ori'ont se lar$este! noi iar optand pentru cevaSi daca acesta este mecanismul in calea evolutiei unei personalitati! cu milioane de ale$eri pe parcursul a cateva 'eci de ani! e%act asa arata si drumul unei civili'atii! pe parcursul unor 'eci de mii de ani si cu miliarde de individualitati care o alcatuiesc. CU&OAS,EREA ESTE% Ea este o sfera $i$antica! are o potentialitate ma%ima si nu paraseste acest punct. oar el ii $arantea'a omnipotenta. O civili'atie nu poate sa se nasca decat in cadrul acestei sfere! din c)iar (su$stanta( Cunoasterii respective. Ea va ale$e sa se manifeste pe o directie. La inceput aceasta directie cuprinde un arc de cerc mai mare! o calota sferica am putea spuneApoi! avansand pe calea evolutiei! printr-o infinitate de ale$eri! aria de cuprindere se tot in$ustea'a. Ilu'ia este ca! evoluand! ea a capatat mai multa cunoastere. In realitate a pierdut cunoastere! devenind un vector! o linie! incercand sa (o"iective'e realitatea(. Ori'ontul de cunoastere care ii este accesi"il se tot in$ustea'a! ea neputand reali'a ca de fapt s-

a speciali'at cumva! pier'and cu totul sansa de a mai vedea Intre$ul In sc)im" creste foarte mult infatuarea. ,oti mem"rii ei cred cu con!ingere ca c#iar cunosc ce!a . Culmea este ca! cu cat ori'ontul de cunoastere scade! cu atat sen'atia ca este mai multa cunoastere creste. Iar o a"surda ilu'ie..Poate ca este firesc sa fie asa sau poate ale$erile puteau fi altele! dar asta c)iar nu mai contea'aCe rost ar avea ca acum sa ma $andesc ce as fi devenit daca as fi urmat o scoala 0aldorff! sa spunemIn mod si$ur nu mai eram acelasi. esi$ur ca civili'atia umana ar fi putut opta pentru neuniformi'are! ar fi putut cultiva scolile in #urul unor +aestrii! cum a fost pana in Antic)itate. S-ar fi mers in directii de cunoastere diferite si complementare! acum poate fiindu-ne mai accesi"ila o ima$ine a Intre$ului. ar ne-ar fi lipsit precis facilitatea unor numitoare comune ar spuneam ca CUNOASTEREA ESTE si ca o civili'atie ale$e sa e%plore'e o anumita directie! lipsindu-se de ima$inea )ntregului. Uneori despre Intre$ pastrea'a doar le$ende su" forma de Credinte! traditii sau elemente de folclor. Prin intermediul lor uneori transpar va$i semne ale ima$inii Intre$ului! dar straturile de poleiala sunt atat de multe incat nu se mai poate reconstitui ima$inea. In plus! multe din aspecte sunt incon#urate de o atmosfera do$matica! multe au fost le$ate cu fundite frumos colorate si poarta etic)ete de TA*UCum sa mai $asesti adevarul in astfel de conditii 1 aca )NTRE+U,U) i-ai spus Dumnezeu si ai Institutii care intermedia'a o ilu'orie relatie cu CE*A ce nu s-a putut si apoi nu s-a mai vrut a fi inteles! cum sa-si propuna cineva sa e%plice Intre$ul ? Si totusiNu poate e ista nimic in afara acestei imense Cunoasteri% Cu alte cuvinte! o civili'atie sau o individualitate! in e$ala masura e%ista si evoluea'a strict in cadrul acestei Sfere! din care percepe si e ploreaza doar cat poate ea cuprinde din punctul in care se gaseste% Partea interesanta este aceea ca! in orice punct te-ai $asi! desi ceea ce am e%plicat functionea'a! in acelasi timp !irtual accesul la intrea$a Cunoastere este posi"il. ar nu este la fel de accesi"il unei civili'atii in intre$ul ei pe cat de accesi"il este individualitatilor care o alcatuiesc. Aceasta se datorea'a in principal factorului inertial deose"it de pronuntat la nivel de civili'atie. Plecata pe o directie ea mai poate face cotituri usoare si tot la im"oldul unor individualitati puternice din

cadrul ei. Pentru o civili'atie nu se poate ima$ina o sc)im"are de directie de 234 de $rade! destul de facila unei individualitati. Cu toate acestea tre"uie inteles ca facilitatea este relativa si in ca'ul individualitatilor! deoarece ele tre"uie sa manifeste interesul real si motivant si apoi forta necesara de a se sustra$e inertiei pe care drumul Civili'atiei din care provine i-l imprima. esi$ur efortul este pe deplin justificat de rezultatele care nu au cum sa nu apara din aceasta diferenta de Cunoastere. 5aptul ca individualitatea !a fi renegata de intrea$a civili'atie este pe deplin firesc si el. Intre ea si restul mem"rilor civili'atiei se naste o prapastie de cunoastere pe care! o"iectiv! unul nu are de ce sa isi mai doreasca sa o treaca! in eventualitatea ca iar mai fi la indemana sa o faca! iar celorlalti le este pe deplin imposi"il de inteles ce s-a intamplat cu el! ce anume vor"este si de ce anume nu s-a multumit cu ceea ce ! pentru ei toti! a fost a"solut suficient! adica in vi'iunea lor- totul Este a"solut la fel cu ca'ul unui individ plecat din civili'atie si a#uns intr-un tri" care inca isi procura focul prin frecarea a doua cren$i uscate. Ei vor fi multi! o comunitate! care vor sti ca asa se face focul iar el va aprinde o "ric)eta si ei nu vor intele$e nimic. Ar fi nefiresc! pro"a"il imposi"il sa il determini pe acel individ sa faca focul ca ei! avind "ric)eta in "u'unar! dar si ei se vor simti tentati sa-l considere o divinitate mai al"a sau mai nea$ra! dupa cum le va fi ale$erea in acel moment si se !or feri cum!a din calea luiPana la urma totul se re'uma la Cunoastere si la sisteme de valori. Iar acesta este un nivel minimal la care am incercat sa su$ere' doar cam cum stau lucrurile. )n REA,)TATE totul este mult mai comple dar in acelasi timp infinit de simplu% *a tre"ui sa formule' si lucruri foarte putin placute pentru toti mem"rii acestei civili'atii! dar care sunt dramatic de adevarate. +a#oritatea Stiintelorpe care am ales sa le de'voltam nu au o"iect de activitate! in ciuda aparentelor reali'ari Am plecat de la cateva premi'e fundamental $resite si ca atare este firesc sa ne $asim atat de departe de Ade!ar . e-a lun$ul drumului am tot fost atentionati de eroare" dar $ulgarele s-a rostogolit in continuare" neluand in seama nimic% Acesta este sistemul inertial de care vor"eam. Si totusi! un astfel de sistem cu inertie ma%ima poate face c)iar vira#e de 234 $rade! cu o sin$ura conditie/ majoritatea indi!idualitatilor care o compun sa constientizeze simultan

necesitatea !irajului si sa il si faca" fiecare pentru sine% aca ne-am ima$ina ca in aceasta seara sase miliarde de indivi'i ar )otara ca de maine viata lor tre"uie sa ai"a alte valori! apoi dimineata nu ne-ar veni sa credem ca ne mai aflam pe planeta aceasta minunata care ne-a tot suportat indolentaEste si motivul pentru care inteleptii au spus intotdeauna ca lucrarea incepe cu tine Principalele premi'e fundamental $resite pe care ne-am alcatuit drumul! ca civili'atie! ar fi doua. Prima se refera la propria noastra identitate. Cine suntem noi? Cand avem impresia ca raspunsul il $asim in o$linda! $reseala a si fost facuta! pentru ca NO) nu suntem ceea ce vedem acolo si in $eneral nu a!em dispoziti!e cu ajutorul carora sa putem constata Cine suntem. A doua eroare fundamentala este le$ata de prima! in sensul ca traim sen'atia ca fenomenologia este limitata la ceea ce noi putem percepe cu organele de simt ale corpului fizic . Culmea este ca sen'atia se pastrea'a dincolo de faptul devenit a"solut limpede pentru oricine! incepind cu fluierul cu care ne c)emam cainele si pe care noi nu-l au'im!ca e%ista multe frecvente pe care le e%ploatam te)nolo$ic fara a fi decela"ile direct cu or$anele noastre de simt si pentru care avem nevoie de anumite (traductoare(. 6a mai mult! am invatat sa e%ploatam din plin imperfectiunile or$anelor noastre de perceptie! si cu toate acestea! pe fond este deose"it de remanenta increderea pe care o acordam acestor or$ane de simt in$ust speciali'ate. Oare nu ma#oritatea spunem am va'ut cu oc)ii mei? ar ne $andim oare in ce masura am si inteles ceea ce am va'utPentru ca vedem efecte! deoarece percepem doar 'ona efectelor si nu si pe cea a cau'elor care le $enerea'a. Aparent acelasi efect poate avea cau'e deose"it de diferite si le$aturi fenomenolo$ice a"solut imposi"il de ima$inat si cu toate acestea noi spunem ca am va'ut si am priceput sau perceput corect ceva e aceea acest Plan vi"ratoriu a fost denumit al ilu'iilor. Pentru ca noi credem ca aici se $asesc si cau'ele fenomenolo$iei! lucru a$solut fals% Aici cel mult vedem efecte ale efectelor! pe care le consideram cau'e! neputand vedea mai multAr mai fi un aspect interesant. Avem impresia ca dualitatea este o proprietate a acestui plan. In realitate noi proiectam aceasta dualitate! si ea se intoarce ca si sen'atie catre noi. aca ne intre"am unde ne-au dus ale$erile facute! sistemul de valori pentru care am optat! ilu'iile carora le-am acordat credit va tre"ui sa constatam ca! atat la nivel de personalitati cat si la nivel de civili'atie!

e%perientele duc intotdeauna catre entropie! manifestata prin neintelegeri" frici" nefericire" $oala" ne!oi si in final moarte fizica% aca le vom anali'a pe rand! si o vom face pe parcursul lucrarii! vom vedea ca nici unul din aceste aspecte nu are o "a'a reala pentru care sa se produca! fiind total lipsite de o$iecti!itate% Ca civili'atie am produs doar de'ec)ili"re si di'armonii! am pus etic)ete false de valori pe aspecte a"solut lipsite de astfel de atri"ute iar valorile leam desfintat! incercand sa le su"ordonam unor )otarari a"solut ar"itrare si lipsite de importanta. Ceea ce ne-a fost pro"at de e%periente individuale pline de sens am ocolit! trecandu-le deose"it de repede in uitare si ne-am lasat cu usurinta manipulati cand acest lucru c)iar nu avea de ce sa se intample.Acum proportiile manipularii depasesc orice ima$inatie! cu toate acestea nimeni nesesi'and nefirescul atat de evident. eoarece vor"eam despre stiinte fara o"iect de activitate! miar fi mai simplu sa spun ca dintre toate pretinsele noastre stiinte doar fizica a reusit sa surprinda cate ce!a" ceea ce nu inseamna ca nu este plina de greseli% ar ar fi cam sin$ura care ar putea coc)eta cu termenul pompos de stiinta. In rest am produs citeva te)nolo$ii! in masura in care nu vrem sa recunoastem ca ne-au fost furni'atePentru ca $enialitatea inventatorului ca si cea a creatorului din domenii artistice este de fapt o racordare pe verticala! in urma careia este transferata Cunoastere din Cunoasterea Universala. ar au fost si foarte multe situatii in care am primit te)nolo$ii a"solut "enefice si le-am evitat cu o indar#ire demna de o cau'a mai "unaIn domeniile c)eie in mod special! cum ar fi cel ener$etic. Aici va tre"ui sa e%plic ceea ce vreau sa spun. Si va tre"ui sa apele' iar la comparatii pentru a putea fi mai usor inteles. e acum ma#oritatea stim cam ce este un PC. In cutia calculatorului se $asesc doar componente electronice active sau pasive! inte$rate in dispo'itive din ce in ce mai comple%e si mai discrete.! miniaturi'ate. Ce se reali'ea'a cu ele sau prin intermediul lor se poate denumi o realitate virtuala. Realitate s-ar c)ema deoarece functionea'a! avem posi"ilitatea sa apelam la tot felul de servicii cum ar fi cartile in format electronic! sa ascultam mu'ica preferata in formate specifice si pe pla7ere speciali'ate! sa vedem filme sau sa redactam o scrisoare sau o cartePosi"ilitatile sunt aproape infinite. Putem avea al"ume foto$rafice! putem retusa si prelucra in tot felul ima$inile respective! putem face $rafica sau desene proiective. *irtualitatea consta in

faptul ca tot ceea ce noi vedem pe ecran practic nu e%ista. &u sunt nici carti in el! nici pla7ere! nici po'e! doar cipuri si placi pe care sunt dispuse! conform unor le$ipe care un )ard-ist le cunoaste. Intre ele sunt relatii si compati"ilitati si armonii iar prin ele circula ener$ie electrica de tensiuni si ampera#e din ce in ce mai mici! calatorind pe trasee din ce in ce mai su"tiri si mai intortoc)eate! de la o $eneratie la alta. Aceasta ener$ie este modulata in frecventa si poarta cu ea informatie! "iti si octeti. Asta este a"solut totul. In fata monitorului poti sta vieti intre$i si vei avea ce face cu tastatura si mouse-ul. Pe monitor vor defila ima$inile care vor aduce pe calea va'ului tau informatii iar "o%ele vor face acelasi lucru pentru urec)ile tale. Ele se vor manifesta acolo! dar in realitate va fi doar foarte putina! din ce in ce mai putina energie si foarte multa! din ce in ce mai multa informatie Este fascinant ca stin$em PC-ul si spunem ca am revenit la realitateEste fascinant ca nu vedem ca am reali'at o comple%a realitate virtuala! in cadrul unei alte realitati! la fel de virtuale! dar pe care ale$em sa o consideram realaAceleasi le$i $uvernea'a am"ele realitati! la fel ca in prima si in cea de-a doua nu e%ista decat energie si informatie Ca una este mai comple%a! ca nu vedem traseele pe care circula ener$ia si informatia este si firesc! deoarece noi suntem piesele active ale acestei lumi virtuale. Si mai sunt diferente le$ate de comple%itate! dar este normal! noi am creat doar o palida replica a Creatiei. Oricum este perfecti"ila si c)iar se fac pro$rese in ritm alert. Sa revin la identitatea noastra. &oi suntem o fiinta deose"it de comple%a! cu multiple corpuri vi"rationale. Acestea au tot fost denumite! ima$inate sau desenate! parte din cele mai dense c)iar foto$rafiate prin te)nici speciale. esi$ur ca noi nu ne putem identifica cu unul din aceste domenii vi"ratorii deoarece suntem toate la un loc. 5iecare are functii si proprietati specifice. Cel mai putin dens! cu frecventa de vi"ratie cea mai ridicata are si proprietatile cele mai interesante. La acest nivel eu situez identitatea noastra si imi place sa denumesc acest domeniu vi"rational Con -stiinta. La acest nivel se manifesta Atri"utele Sinelui/omniscienta! omnipre'enta si omnipotenta. La acest nivel se manifesta Unimea! aici noi suntem Una cu Creatorul. ar intre proprietatile deose"ite ale acestui corp se numara si aceea de a se e%pansiona! cuprin'and in el spatii inter$alactice. Este si lo$ic sa fie asa deoarece frecventa de vi"ratie este mai mare decat cea a luminii vi'i"ile! de aceea se si spune ca ne

sunt proprii frecventele superluminice. Aceste frecvente au capacitatea de a calatori pe distante foarte mari! fara a avea nevoie de surse de ener$ie ma#ore. O stim si din te)nolo$iile noastre. ar tot din te)nolo$ii stim cat de importanta este coerenta! pastrarea unei frecvente sta"ile. Laserele noastre demonstrea'a din plin ce se poate o"tine cu puteri destul de mici! dar pe o frecventa foarte stricta. Acest minunat corp vi"rational! cata vreme noi ale$em sa ne manifestam constient doar in limitele intelectului! identificandu-ne cu ima$inea din o$linda! nu poate avea o frecventa si o coerenta a vi"ratiei care sa ii permita sa se manifeste. El ramane undeva foarte aproape de dimensiunile corpului fi'ic! uneori colapsand c)iar in interiorul spatiului dimensional ocupat de acesta. Noi traim in aceasta !arianta o puternica senzatie de separare fata de restul Creatiei si fata de semenii nostri% Cand a#un$i sa constienti'e'i maiestria cu care diferitele aspecte ale Creatiei relationea'a intre ele! cum se conditionea'a reciproc! cum nimic nu poate fi intamplator sau ar"itrar! cum Armonia domina toate aceste interdependente! atunci a"ia reali'e'i ca -iracol este epitetul cel mai potrivit pentru Ansam"lul Creatiei. &u e%ista nimic care sa se poata sustra$e fara urmari si nimic care sa doreasca sa o faca! cu e%ceptia intelectului omenesc. esi$ur urmarile nu au cum sa nu apara! deoarece intr-un ansam"lu de Armonii o nota falsa disonea'a puternic si evident. Intelectul insa nu va vedea aceste disonante a"solut niciodata. El nu are interesul sa le vada deoarece altele sunt prioritatile si alta menirea lui! despre care vom vor"i mai incolo. Si apoi! doar el le $enerea'a! cum le-ar putea vedea? *eti o"serva ca am vor"it de fiinta si de aspecte relationand intre ele! desi spuneam ca nu e%ista decat ener$ie si informatie. Poate parea o contradictie! dar de aici se vede cel mai "ine ca! aidoma realitatii din PC! si aici apare a e%ista o fenomenolo$ie si niste interrelatii deose"it de comple%e! desi tot despre un $en de "iti si octeti putem vor"i. Am invatat destul de "ine sa e%ploatam capacitatea unor dispo'itive pe care le-am creat de a emite unde electroma$netice. Am modificat capacitatile si "o"inele asa incat stim ca putem acoperi frecvente deose"it de lar$i iar cand asta nu a mai fost suficient am creat ec)ipamente capa"ile sa vi"re'e la frecvente si mai mari! de ordinul $i$a)ertilor. Informatia a calatorit pe aceste purtatoare prin

modulare in frecventa sau amplitudine. Iata deci ca putem intele$e modalitatea prin care informatia poate deveni omnipre'enta. Sau este de#a omnipre'enta. Pentru a o putea e%ploata! accesa! ne tre"uie ec)ipamentecapa"ile sa re'one'e la astfel de frecvente. ar noi suntem ec#ipamentul ,re"uie doar sa ne acordam la acea "anda de frecvente. Aparent este dificil de facut acest lucru! desi nu au fost putini cei care au reusit. oar ca am preferat sa nu prea credem sau sa nu prea intelegem ce spuneau ei Pentru ca un electronist va intele$e usor ce ar insemna ca intrun $)id de microunde slefuit ca o o$linda sa ramana un span ioda Gunn nu va mai receptiona nimic. E%act asa stau lucrurile si cu noi. Avem capacitatea de a re'ona la cele mai mari frecvente si sa receptionam informatia pura de la Sursa! cu conditia de a nu fi niste ec)ipamente impurificate. Adevarul este ca in primul rand ne lipseste cunoasterea in ceea ce priveste ce anume suntem si deci cum anume functionam! drept pentru care nu numai ca ne-am lasat impurificati in fel si c)ip! dar o facem c)iar noi prin fiecare $and! cuvant sau $est al nostru. In aceste conditii este firesc sa avem tot felul de impresii! caci un acces la o informatie corecta nu mai avem. Am a#ns sa fim atat de incoerenti ca frecventa incat! la c)eremul a mii de stimuli $rosieri diferiti! reactionam pertur"andu-ne functionarea la ma%imum! acceptand ca suntem stresatiStimulii se $asesc in "en'ile de frecventa #os vi"ratorii iar noi ne acordam ec)ipamentul la aceste "en'i! considerand a"erant ca altele nu e%ista. e aici nu a!em ce informatii culege decat cele care duc catre entropie" $oala" moarte ar consideram ca este normal deoarece ne-am o"isnuit sa prelucram date e clusi! statistic. Ca atare daca privind in #ur vedem ca un fenomen se verifica pe toti cei din #urul nostru! o alta realitate nu poate e ista% ,ratand aceste aspecte cu serio'itatea unui cercetator dornic sa afle adevarul si tot am a#un$e la niste conclu'ii menite sa contra'ica tot ceea ce ni s-a spus a fi adevarat. Pentru ca stiinta pe care noi o do"andim aici! pe pamant! nu este altceva decat o predare de la $eneratie la $eneratie a unor pretinse adevaruri! cunoscute in limitele de perceptie ale or$anelor de simt! 'ona care nu poate interactiona decat cu efectele fenomenolo$iei! nicidecum cu cau'ele ei. In acest fel cunoasterea do"andita prin sistemele de invatamant are un

profund caracter limitativ si deformant! indiferent nivelul la care facem referire. Pentru noi viata este arondata doar sistemelor macro! ca si inteli$enta! memoria si multe altele. )n realitate si memoria si inteligenta sau !iul au limite mult mai largi" cuprinzand -cu putine e ceptii- toata Creatia% Elementele cunoscute in traditiile orientale! denumite de Iisus In$erii +amei Pamant si In$erii ,atalui sunt Constiinta iar menirea noastra este cea de a cola"ora cu ele,oate sunt *iata! inteli$enta si memorie! iar corpul nostru fi'ic le reuneste armonios pe toate. &oi suntem insa mult mai mult decat atat! dar ne manifestam ca si cand am fi mult mai putin decat fiecare din ele. Am a#uns la stupida situatie in care inteli$enta atomilor cen'urea'a si cauta sa repare di'armoniile produse de intelectul nostru. 5iecare atom din cei care alcatuiesc acest corp dens manifesta o inteli$enta deplina! la care noi nu ne mai permitem accesul. Atomii nu mor! nu au o minte limitata care sa le vicie'e "anca de date! transformand-o in pro$ram entropicEi interrelationea'a unii cu altii conform unor pro$rame ar)etipale! nepertur"ate de pro$rame virusate. Armonia Creatiei se re$aseste la toate nivelele E%istentei! mai putin in societatea omeneascaSi asta in ciuda faptului ca doar omul a fost facut dupa C)ipul si Asemanarea Creatorului sau poate tocmai de aceea. Pentru ca un principal atri"ut este nein$radita de nimeni si nimic creativitate. Iar aceasta" du$lata de o totala inconstienta" produce e act entropie" $oala si moarte% Asta deoarece nimeni nu mai este constient de responsa"ilitatea de Creator. ,oti se considera victime! dar nici nu cauta sa intelea$a a cui victima ar putea fi. ,oti vor tre"ui sa intelea$a! in final! ca fiecare nu poate fi decat propria lui !ictima ,otodata insa ! mai este si un alt nivel de intele$ere. Cand corpul acela inalt vi"rator s-a e%pansionat la nivele inter$alactice! el repre'entand de fapt adevarata ta identitate! intrea$a fenomenolo$ie din a"solut toate "en'ile de frecventa are loc (in interiorul fiintei tale( si nu undeva in afara. Ca atare totul te afectea'a cumva si pe ma#oritatea le poti c)iar percepe cumva (fi'ic(. Asa a#un$i sa simti pericolul si apoi tristetea provocate de recentul cutremur din Indone'ia la fel de "ine ca si mesa#ul pe care o feliuta de cartof din i"ricul pus pe foc pentru un piure al copiilor ti-l transmite si te duci sa rastorni continutul in alt vas! $asind feliuta fi%ata pe fund! tu multumindu-i ca te-a averti'at. Este starea de (comuniune( cu intre$ul Creatiei care (lucrea'a( aici. Ca atare nu iti poate fi indiferenta di'armonia produsa din necunoastere de unul

din semenii tai! c)iar daca el considera ca se afla undeva departe de tine. ,u il (percepi( cu tot ceea ce el manifesta! foarte in tine. ar e%ista si un revers! pe care el nu il poate percepe. *iata lui in intre$ul ei este puternic influentata de faptul ca traieste in acest spatiu e%pansionat de Constiinta. Relatiile sale! trairile! a"solut toate e%perientele lui de viata sunt e clusi! im"unatatite macar cu cateva cuante. In traditiile orientale acest fapt era deose"it de "ine inteles si colectivitatile umane se "ucurau mult cand un (6oddisatt8a( le "inecuvanta prin pre'enta localitatea. Ei stiau ca vor fi mai sanatosi! ca recoltele le vor fi mai "une! ca c)iar vremea le va fi mai putin potrivnica. &u ii preocupa sa intelea$a cum sau de ce! dar stiau macar sa profite iar plusul mic de constienti'are facea ca asupra lor Armonia Creatiei sa se reverse mai puternic. ar pro%imitatea nu este atat de importanta cum ar putea parea...Ea il a#uta doar pe cel dispus sa constienti'e'e! deoarece in Adevar un corp de Constiinta e%pansionat la aceste nivele acopera omo$en intre$ul spatiu! cu tot ceea ce se $aseste (in el(! $lo" ,erestru! Civili'atie! flora! fauna sau ce mai putem considera a merita identificat. In realitate ,otul. Acum incercati sa va ima$inati ca ma#oritatea individualitatilor acestei civili'atii ar ale$e sa constienti'e'e Cine sau Ce anume sunt ele cu adevarat. Ima$inati-va ca de pe acest Pamant s-ar e%pansiona sase miliarde de Constiinte la nivele inter$alactice si reali'ati ce (densitate de camp( info-ener$etic s-ar forma pe planeta si in #urul ei. Aceasta este de fapt menirea noastra si doar asa putem simti din plin le$ea lui Unu. Asa Civili'atia ar patrunde in urmatoarea (dimensiune vi"rationala(! pomenita ca Rai. Este! in fond! doar o simpla ale$ere a individualitatilor care o alcatuiesc. +intea limitata ar crede ca ar fi o diversitate de informatii acolo care ar aduce a )aos informational dar adevarul este cu totul altul. La aceasta capacitate de e%pansiune nu se poate a#un$e decat printr-o crestere a frecventei vi"ratorii a (sistemului( care este 5iinta. Iar aceasta nu este posi"ila decat prin accesarea unei informatii corecte si prin renuntarea la falsele valori! la ilu'ii si tot ceea ce deriva! adica toate pseudovalorile si pseudoadevarurile personalitatilor noastre omenesti. &u este loc de preferinte sau pareri! nu mai este loc de ale$eri! dispar valori $en (li"er ar"itru(. e fapt totul se simplifica asa cum este o $ama mu'icala/ o colectie de armonii din care nu poate re'ulta decat

mu'ica. Si aici tre"uie sa pomenesc de alta colectie de armonii si anume +area Piramida. Am lucrat foarte mult cu replici la scara si indu"ita"il am a#uns la aceasta Cunoastere a Intre$ului tocmai datorita ei. &u am avut alti G)i'i sau +aestri! de care sa fiu constient. Cu toate astea am fost permanent (condus( spre Cunoastere! cu multa )otarare si tact. aca m-ar fi luat cineva de mana pro"a"il nu a#un$eam la acest re'ultat din simplul motiv ca ar fi aparut precis reactii e$otice din partea persoanei care am fost. Cu atat mai mult cu cat aveam un intelect destul de mo"ilat pluridisciplinar! care evident credea ca stie si ca poate multe. Acum sunt a"solut lamurit ca +area Piramida de la Gise) face parte dintr-un sistem aflat pe ma#oritatea corpurilor ceresti avind menirea de a asi$ura un (corp de constiinta( pentru fiecare planeta. Constituita din materiale aproape ine%pu$na"ile! vi"rand la anumite frecvente! radia'a Armonia la nivelul intre$ii planete. Sunt convins ca la unison re'onea'a si alte constructii mai vec)i sau mai noi amplasate pe anumite retele ener$etice si care im"raca tot Pamantul! dar rolul acestei prime structuri ramane predominant. A"ordarea Civili'atiei a plecat si in studierea piramidei de pe po'itiile limitativ omenescului. &e-a fost frica sa ne apropiem firesc de ea! ne-a impresionat mai intai prin dimensiuni si apoi prin cateva e%perimente din care am reusit sa intele$em foarte putin. *a'and doar (lumea efectelor(! la aparitia durerilor ne-am retras cu teama ca ne face ceva rau. Cum sa intele$em noi ca nimeni si nimic nu ne poate face ceva! nici rau nici "ine! decat noi insine...Si ca raul care (ne durea( era cel produs de noi prin propriile di'armoni in care! ea operand armoni'ari! era firesc sa simtim ceva! un disconfort la un nivel sau altul... Cand a#un$i constiinta e%pansionata vei avea oca'ia sa o"servi ca semenii tai au doua tendinte diametral opuse/ unii incearca sa fu$a de tine in timp ce altii iti cauta pre'enta. O fac fara sa stie de ce! si o fac oriunde te $asesti! c)iar pe strada sau in auto"u'...Unii simt un disconfort in pre'enta unei vi"ratii ridicate care se loveste de vi"ratia lor sca'uta! altii simt ca tre"uie sa "eneficie'e de ea. E%act aceeasi este si reactia oamenilor in pre'enta unei structuri piramidale si o spune cel care a raspandit mai multe mii de "ucati pana acum! vor"ind cu sute de oameni despre sen'atiile lor.

+editand de multi ani numai su" o astfel de structura mai multe ore 'ilnic! am avut parte de a"solut toate sen'atiile posi"ile. ar am )otarat o data pentru totdeauna sa nu ma tem! dupa ce am reusit sa intele$ ca ea nu are capacitatea decat de a fi armonie! in acord cu +area Armonie. aca stiam ce stiu acum as fi fost mult mai linistit. Am pomenit aceasta structura deoarece pentru mine ea a fost ,otul. &u tre"uie inteles ca la fel ar tre"ui sa opere'e pentru fiecare! dar cert este ca multa neintele$ere are in minte cel ce poate crede ca o astfel de structura poate face altceva decat ("ine(. E%ista si (le$enda( conform careia ea ar fi doar un amplificator si deci pentru cel ce manifesta $anduri sau intentii nu tocmai armonioase! Piramida le-ar amplifica. A"solut eronat! nici o di'armonie nu va putea re'ista colectiei de Armonii care Piramida ESTE. Si aici asi$ur pe oricine ca speculatiile de orice fel! cu caracter comercial! pe mar$inea unor pretinse (virtuti ma$ice( ale piramidelor! indiferent materialul din care sunt confectionate! sunt doar simple si aiurite speculatii. &u veti casti$a "ani cu "iletele ase'ate su" ea si nici iu"itul nu se va intoarce. Acestea s-ar vrea (farmece( specifice manipularii cliseelor din cea de-a patra dimensiune! unde tare "ine ar fi daca Piramida ar putea opera Armoni'ari! caci mult )aos informational este la acel nivel al vi"ratiilor. Ea a fost menita insa frecventelor specifice acestei dimensiuni vi"rationale. Acum am sa vor"esc de A E*AR. Cei mai atenti dintre noi au avut oca'ia sa o"serve ca in aceasta (dimensiune vi"rationala( cu $reu putem descoperi un adevar universal vala"il. +ai e%act! cam cati indivi'i cam tot atatea adevaruri raportandu-ne la acelasi pretins adevar. Si este destul de firesc sa fie asa. ar nu suntem intotdeauna dispusi sa acceptam ca fiecare are dreptul sa ai"a propria lui vi'iune despre orice aspect. Ima$inati-va ca intr-un sistem de coordonate ase'am un vas plin cu $iuvaeruri oarecare. Ima$inati-va infinitatea punctelor principale de vedere -in acceptiunea desenului perspectiv. din care acest vas poate fi privit. Si reali'ati ca nu vor fi doua puncte de vedere din care acea (realitate( sa arate la fel. in toate punctele aflate undeva in planul de proiectie ori'ontal se va vedea doar vasul! fara a se cunoaste daca contine sau nu ceva. in planurile laterale se va vedea ca forma vasului are anumite particularitati! nu este doar un cerc asa cum este perceput de cei aflati in planul ori'ontal. ar cei aflati aici vor vedea ca vasul contine sau nu ceva in functie de $radul de umplere si de po'itia lor pe ordonata 9. Cei care il vor privi de undeva de sus vor vedea ca contine

$iuvaeruri! dar vor pierde detaliile le$ate de forma vasului. Astfel putem intele$e valoarea unui PUNCT DE .EDERE. Arareori cand ne e%primam punctul de vedere suntem pe deplini constienti de ceea ce am afirmat sau a afirmat vecinul. Prea rar intele$em cat de putin valoros si cat de limitat este acest punct de vedere. El repre'inta micul nostru adevar care c)iar nu s-ar presupune ca ar tre"ui sa ai"a vreo relevanta pentru un altul. Prin el ne e%primam (limitarea la care consideram ca avem dreptul(. Pentru ca e%ista un Adevar in ceea ce priveste c)iar vasul nostru cu podoa"e! dar el devine accesi"il doar daca te sustra$i le$ilor sistemului de coordonate respectiv si te plase'i undeva pe o or"ita in #urul lui. aca urci mai sus vei o"serva si ca vasul este ase'at pe o masa! mai sus intele$i ca masa se afla intr-o incapere intr-o anumita po'itie si daca urci mai sus poti vedea ca e'ista o casa! cu o incapere unde! pe o masa se afla un vas cu.... intr-un avion ve'i un cartier cu case si iti ima$ine'i ca sunt multe incaperi cu mese pe care se afla poate ceva... Amanuntele nu mai contea'a. *aloarea lor dispare. Esti constient ca in multe case se afla o"iecte de podoa"a dispuse in diferite cutii! in diverse locuri si atat. Acesta este un punct de vedere mai cuprin'ator. Unii imi vor"esc despre principiile lor si iar ma intre" daca sunt constienti de ceea ce spun. Cand formule'i asa ceva declari de fapt ca tu incerci sa aplici un vesnic acelasi sa"lon unei infinitati de situatii. Pentru ca! in Adevar! nu e%ista doua situatii identice iar noi! daca suntem atenti! de fiecare data tre"uie sa fim receptivi la diferente sidaca c)iar suntem decisi sa ramanem efect al fenomenelor si nu cau'a a lor- ar fi firesc sa reactionam in mod diferit! nuantat si nu conform unor tipare presta"ilite....Si ma minune' cat de multi se mandresc cand declara ritos (eu sunt un om cu principii(. +oral! imoral! amoral... sunt iar niste termeni a"solut ciudati. In primul rand nu se o"searva ca ceea ce este moral in cadrul unei colectivitati o alta o considera invers. Aceasta relativitate este vala"ila si pentru etic. Sunt foarte multe notiuni cu care ne-am o"isnuit sa ne #ucam incercand sa le consideram (valori a"solute(! adevaruri! neo"servand relativitatea lor. espre (rusine( nu pot decat sa constat aria lui de cuprindere care pare deose"it de mare dar anali'at cu atentie vei vedea ca se refera in special la lucrurile cele mai comune tuturor indivi'ilor. Avem rusini le$ate de (corpul fi'ic(! de (fi'iolo$ia( lui! dar ne

mandrim cand reusim sa ne insusim ceva ce oricum nu ne poate apartine! decretandu-ne proprietari. Avem proprietari de parcele pe Luna! mai nou am inteles ca si norii de pe cer au fost revendicati. In $eneral termenul de (proprietate( ar cam tre"ui sa ne puna pe $anduri! prin nefirescul lui. Pentru ca o fi el considerat un drept fundamental in le$ile omului! dar in Adevar este cea mai lipsita de acoperire notiune! de-a dreptul (rusinoasa( prin neintele$erea pe care o implica.. ,ot ceea ce (se $aseste( in acest plan vi"rational apartine planului nicidecum noua. e aceea nu venim cu nimic si nu plecam cu nimic din acest loc! si tot de aceea le$ile planului dispun pe deplin de toate (valorile( respective. Proprietatile noastre se cam duc la un cutremur mai serios! la un incendiu sau la o inundatie. Iar daca veti spune ca aveti drept de folosinta tot nu este armonios ca unul sa ai"a drept de folosinta asupra mai multor case in timp ce altul sa doarma cu toata familia su" cerul li"er. Iar daca vom reflecta asupra mi#loacelor prin care am o"tinut aceste (drepturi( s-ar putea sa $asim inca un motiv de rusine.Si stim "ine ca asa stau lucrurile! toti! la un anumit nivel. ar nu ne este rusine... In $eneral! parca pentru a scapa de vreo responsa"ilitate! cand civili'atia aceasta a simtit ca vrea sa incalce le$ile Armoniei! a $asit solutia de a legifera nefirescul in coduri de le$i numite ( rept(. Asa &efirescul! i'armoniile au capatat suport si #ustificare pentru ca nu cumva vreo individualitate sa tre"uiasca sa isi puna pro"leme si sa se (tre'easca(. aca vom dori sa $asim cat sunt de (morale( aceste (le$i( s-ar putea sa avem reale pro"leme de intele$ere. &u mai vor"im aici de aplicarea lor in (litera si spiritul le$ii(. Si nu tre"uie scapat din vedere similitudinea cu (a avea principii(. Cu alte cuvinte! stim "ine ca nu e%ista doua situatii similare dar ne straduim sa (in$)esuim( niste situatii re'ultate din dinamica cur$ere permanenta in niste (tipare presta"ilite(. Aici apare intotdeauna mult discutata (incadrare #uridica(! de cele mai multe ori indoielnica. Si spun asta doar ca simplu o"servator! niciodata implicat in vreun diferend re'olvat pe aceasta cale. aca am constienti'a ca in fiecare din noi functionea'a (Instanta suprema( si am respecta ceea ce ea decide ca este (drept(! nici un raport intre mem"rii civili'atiei nu ar mai tre"ui monitori'at sau amendat in vreun fel. +ai este un aspect de remarcat/ le$ea a fost facuta de om pentru om. Cu toate astea spunem ca (nimeni nu este mai presus de le$e(. +i se pare o eroare fundamentala pentru ca firesc ar fi ca orice individualitate sa fie mai presus fata de ceva emanand de la

niste individualitati. Este (un alt ordin de marime( ca sa incerc sa ma fac inteles. Este ca si cand o fa"rica de pantofi ar spune ca nimeni nu are dreptul sa conteste calitatea pantofilor respectivi. In primul rand tre"uie inteles ca ( o fa"rica de orice(! c)iar de Le$i! nu este altceva decat o fa"rica alcatuita din niste rotite an$renate in ("unul mers al productiei(. e cele mai multe ori ar fi $reu sa $asesti ca fiind de vina de lipsa de calitate pe in$inerul sef sau directorul te)nic! maistrul sau e%ecutantul. In ca'ul (fa"ricii de le$i( lucrurile stau la fel dar se pretinde ca aici (calitatea productiei( este asi$urata de sistemul (democratic( prin care le$ea a devenit o"li$atorie pentru toate individualitatile care au avut (fericirea( de a se $asi c)ipurile su" acel sistem "alma#it de le$iferare democratica. &u contea'a daca ai votat sau nu acel sistem care isi permite sa decida la un moment dat caror ri$ori ciudate ar tre"ui sa te supui... Unii vor spune ca altfel nu s-ar putea! ca ar fi anar)ie... ar oare Armonie nu ar putea fi''& La formarea vreunui aspect al Creatiei pare sa se fi manifestat anar)ia! )aosul sau Armonia? &u are rost sa insist! cine va vrea sa intelea$a poate continua sin$ur cu o"servatii proprii. *eti o"serva critic ca m-am indreptat catre o ('ona( destul de delicata dar va tre"ui sa intele$eti ca sistemele de valori care v-au fost impuse si la care ale$eti sa tot su"scrieti sunt in parte vinovate de situatia in care fiecare individualitate se $aseste. Pentru ca da! ele toate au menirea de a va indeparta de la esenta care sunteti. *oi (tre"uie( sa ramaneti "iete efecte! turma! nu aveti de ce sau cum sa fiti individualitati mature. *oua tre"uie sa vi se spuna ce sa faceti! cum sa fiti! ce este "ine sau rau! ce aveti voie si ce nu... e voi tre"uie sa (ai"a $ri#a( altii! sa va asi$ure sanatatea! "atranetea! relatiile! numai sa va simtiti cat mai mici si sla"i si victime si fara aparare. ,otul are menirea sa va aduca aici/ prin educatie si invatamant vi se limitea'a dreptul la cunoastere deoarece vi se dau solutii prefa"ricate cu caracter vadit limitativ al creativitatii! in ciuda faptului ca oricare din voi poate creea o infinitate de solutii la toate (pro"lemele(! c)iar in te)nica sau te)nolo$ii. Prin sistemele de sanatate vi se su$erea'a in permanenta cat sunteti de ( mici si sla"i( si sunteti asi$urati ca o armata intrea$a de specialisti este $ata sa va a#ute prin inalta pre$atire si te)nolo$iile puse in slu#"a voastra. Industrii intre$i (va stau la dispo'itie( cu produsele lor pentru a va asi$ura ("ucuriile( si (nevoile( voastre! facandu-va dependenti de ele! in ciuda faptului ca la inceput poate reali'ati ca au

fost doar simple preferinte. Important insa este sa a#un$eti sa (aveti nevoie( de ele. Aparent daca le veti avea veti fi mai puternici! in realitate este e%act invers. Oare dependenta de dro$uri este realul pericol al societatii umane?1 Restul (dependentelor( profund deformante nu-l puteti sesiza'& *a invit sa intele$eti corect tot ce va spun/ ele sunt simple o$ser!atii " fara incarcatura emotionala de !reun fel% Unii vor spune! conform nivelului de intele$ere accesi"il! diverse lucruri perfect adevarate din punctul de vedere unde ei se situea'a. Cei care considera ca au inteles foarte mult vor fi tentati sa replice ca daca ceva s-a petrecut! daca evolutia civili'atiei a ales acest drum! apoi precis asa tre"uia sa fie. Este a"solut corect daca te situe'i in o"servatie la nivelul Creatorului. Cata vreme o"servi din interior! cu alte cuvinte esti implicat! ai alt punct (de vedere(! si ar fi firesc sa ti-l asumi! cu toata responsa"ilitatea care iti revine tie din aceasta situatie. Altfel nu ai inteles cum stau lucrurile si incerci sa iti eviti responsa"ilitatile . Si atentie! aici nu este vor"a despre falsele responsa"ilitati ci unele cat se poate de reale. Pentru fiecare din noi au fost sute! mii de incarnari poate in care am contri"uit cu cate putin la deprecierea calitatii e%perimentelor de viata care mai pot avea acum loc pe Pamant. Asta tre"uie sa ne asumam ca reala responsa$ilitate. 5iecare sentiment care ne-a facut sa ne simtim mai mici! fiecare $est facut din teama! fiecare renuntare la asumarea po'itiei de cau'a a evenimentelor in favoarea celei de efect! toate ilu'iile la care am tot su"scris! acestea toate s-au insumat si au adus e%act aici! in cadrul ciclului firesc cau'a-efect. Iar motivatiile pentru care am facut-o nu au tinut niciodata de po'itia detasata de Creator ci cea de puternic implicat. Acum ce ne da dreptul sa ne situam in alt punct cand o"servam?1 Pentru a avea o #ustificare tre"uie sa recuperam toate fricile! toate limitarile la care ne-am tot supus! tre"uie sa redevenim ceea ce am fost meniti sa fim. a! a"ia atunci putem spune ca totul a fost perfect caci iata" am ajuns inapoi (acasa(% eci! in ciuda drumului intortoc)eat ales! ne-am demonstrat taria si am reusit sa redo"andim valorile Sinelui. Asa va recomand sa intele$eti ce inseamna (intoarcerea fiului risipitor(! caci la asta se refera. Acum! aflati in punctul Ome$a al ciclului Alfa-Ome$a! cat mai multi incep sa simta ca ceva nu este in re$ula. 5recventa ridicata a

Sistemului din care si planeta noastra este parte facilitea'a aceasta sen'atie ca si tre'irea cator mai multi. In acelasi timp acuti'ea'a tensiunile pentru cei care nu au vrut sa intelea$a nimic! care s-au ratacit definitiv in ilu'ii. esi$ur fiecare nu are nevoie decat de un moment pentru a se tre'i! dar atata timp cat $oana dupa valorile ilu'orii se e%acer"ea'a inca! sunt putine sanse pentru participantii la acest #oc sa mai recupere'e valorile Sinelui. A te considera un pra$matic fara sa incerci sa intele$i cata cunoastere iti lipseste este o infatuare. aca consideri ca a fi realist inseamna sa iti reduci sansele de a o"serva dincolo de limitele simturilor! limite pe care ar fi tre"uit sa intele$i ca sunt destul de in$uste si ca fenomenolo$ia nu are de ce sa se su"ordone'e acestor frecvente limitate! atunci te inseli profund si nici macar inteli$ent nu ai dreptul sa consideri ca esti. &u stiu de ce accepti e%istenta curentului electric! de ce folosesti telefonul mo"il sau nu arunci televi'orul caci acolo nu poti simti nimic daca nu ai avea traductoarele care sa aduca totul la nivelul e%ploata"il de simturile tale?11 Antena nu receptionea'a nimic din ceea ce tu poti simti si nici "ateria nu furni'ea'a ceva prea (material(. &u voi inceta sa ma minune' de capacitatea pe care o are aceasta civili'atie sa faca cele mai sla"e ale$eri si in acelasi timp sa nu ia macar nota de aspecte deose"it de importante! c)iar daca ele au fost nu numai formulate ci si verificate de nenumarate ori sau de catre foarte multe individualitati din cadrul ei. Si multe alte particularitati pre'inta aceasta civili'atie cand ale$e drumul pe care sa mear$a. aca o 'ona de tensiuni reuseste sa dispara! automat se cauta (fa"ricarea( alteia! numai conflict sa fie1 Se cultiva (spiritul concurential( fara ca cineva sa se intre"e cui foloseste sau daca este el firesc. Care ar fi scopul acestei vesnice competitii! unde sau la ce ar tre"ui sa duca ea?1 Consideram a"surd ca este unul din motoarele e!olutiei ! dar e!olutia este un dat" de ea nu ai cum sa te feresti" nu tre$uie sa in!entezi tu false moti!atii pentru a o stimula. In ciuda faptului ca se o"serva ca (munca( nu il face pe om ci dimpotriva! ne inversunam sa stri$am sus si tare aceasta a"eratie! fara sa vedem macar ce definim prin termenul respectiv. A crea este una! a lucra este altceva si a munci altceva. Pentru toate aceste tipuri de (activitati( sunt in fiecare moment fiinte capa"ile sa le e%ecute cu placere. Ca individualitati le este necesara acea e%perienta si o vor face fara sa fie o"li$ati de cineva sau ceva administrativ si c)iar fara slo$anuri sau doctrine de vreun fel. ,oate sunt "ucurie pentru cei care au nevoie! in cadrul evolutiei individuale! de

acea etapa. ,oti am trecut prin ele candva si este firesc sa fie asa deoarece suntem in acest plan tocmai pentru a ne im"o$ati cunoasterea cu sen'atii si sentimente pe care altfel nu ni le-am putea procura. Este si motivul pentru care repre'inta o totala lipsa de intele$ere un $and care #udeca sau condamna ceea ce un semen de-al tau e%perimentea'a in viata aceasta. Sinele iese im"o$atit de oricare cate$orie de e%perienta iar cel ce #udeca este doar intelectul care crede ca stie ce se petrece acolo. esi$ur ca si cel care tocmai e%perimentea'a de'nade#dea! durerea sau lacrimile are un intelect care ar prefera atunci alte e%periente! dar Sinele nu are preferinte! pentru el nu e%ista "ine sau rau! frumos sau urat! $reu sau usor. *eti spune atunci poate ca ma contra'ic. Am sa va e%plic. Orice melodie poate fi interpretata in octave diferite. &otele vor fi aceleasi! intervalele dintre ele la fel! ritmul identic. +elodia insa va fi mai (pe acuta( sau dimpotriva. Ea tot o (armonie( va putea ramane! daca au fost respectate datele de mai sus. aca insa la trecerea in alta octava nu s-a mai tinut cont si (transcrierea( a fost facuta cu multe ($reseli(! re'ultatul nu are cum sa mai fie armonios. aca vei pune acum niste instrumentisti sa e%ecute noua (partitura( re'ultatul este ca vor simti ei primii calitatea e%perimentului la care tocmai au participat. ar va simti tot restul Creatiei! deoarece di'armoniile odata produse se manifesta instantaneu aproape! functie de frecventa la care ele au fost produse! asa cum se raspandesc valurile la aruncarea unei pietre in apa. Cum am a#uns sa tot transcriem $resit partiturile (vietii(? Prin ale$erile facute clipa de clipa si care uneori nu ni s-au mai parut a fi importante! apoi prin rasturnarea sistemelor de valori! prin listele noastre de prioritati. &u este deloc dificil. Si apoi! nu tre"uie deloc uitat ca noi de#a transcriem partituri demult $resite... aca nu facem efortul de a redescoperi (valorile partiturii initiale( sansa de a mai interpreta vreodata ceva armonios! la nivel de civili'atie! se pierde definitiv. Ar parea acum de-a dreptul imposi"il sa mai reconstitui ceva! dar Creatorul Este Omniscienta si Omnipotenta ! asa incat $reseli iremedia"ile nu au cum sa se produca. Informatia ar)etipala e%ista peste tot! la fel de "ine in mine ca si in tine! in atomii care par sa constituie corpul nostru fi'ic! in toate elementele Creatiei. Este simplu! informatia este distri"uita )olo$rafic. Ima$inea Intre$ului se re$aseste in fiecare (cio"ulet(. aca mai tre"uie ceva este doar ale$erea fiecarei individualitati sa se tre'easca si sa preia functia de conducere de la

intelectul e$otic deformat si deformant. Restul este destul de simplu deoarece incepe sa opere'e iar Armonia Intre$ului. Pentru punctul de unde privesc totul este deose"it de limpede dar atunci cand vor"esc cu semenii mei imi dau seama ca ei cred ca este ceva foarte dificil. Aparent este dificil deoarece te $asesti in cadrul unui "ul$are care se rosto$oleste si ar tre"ui sa ai motivatia si apoi forta necesara sa iesi. Ori ai tot fost convins ca esti mic si sla"! asa ca aproape te simti "ine cu acest statut! indiferent unde te duce el. Am au'it pe multi spunand ca ceea ce se va intampla cu toti se va intampla si lor si cu asta au re'olvat totul...+ie mi se pare a"solut de neacceptat si de neinteles o atitudine atat de deformata. Inseamna pur si simplu sa renunti cu desavarsire la ideea ca mai e%isti ca individualitate. Inseamna ca "ul$arele prin rosto$olire a dat nastere la un con$lomerat a"solut imposi"il de a mai fi desfacut! ar insemna c)iar ca Creatorul ar fi putut $resi ceva. In Infinita Perfectiune asa ceva nu se poate. Precis sunt si individualitati capa"ile si dornice sa iasa. ar pentru ca asta sa se petreaca cei de#a iesiti tre"uie sa le arate ca se poate si eventual sa le a#ute primii pasi. Aici de#a vor"im despre o misiune pe care unii si-au asumat-o constient. &u pentru ca sunt mai mari sau mai destepti sau mai stiu eu cum ci tocmai dimpotriva! pentru ca ei c#iar stiu ca si tu esti la fel! ca nu e%ista nimic care sa iti fie imposi"il! ca esti-macar virtuala"solut perfect..Ei stiu despre tine totul iar tu nu stii aproape nimic despre maretia ta. Sentimentul pe care poate l-ai avut candva a fost insusit de e$o si pervertit iar viata ti-a tot demonstrat invers! ca esti mic si sla" si tu te-ai resemnat. Aici este locul compasiunii. &u este nimic care sa semene a mila ci doar limpe'imea asupra situatiei in care tu te afli si nu ai de unde stii cat de mare este ilu'ia...&imeni nu a va'ut maretia ta! atunci renunti si tu sa o mai ve'i. Eventual e$oul a profitat de sen'atia ta si te-a facut sa lupti si sa do"andesti te miri ce ti-a soptit el ca ar fi valoare si acum te man$aie pe crestet soptindu-ti (ai va'ut ce mare si puternic esti?1 EU te-am a#utat! datorita mie ai a#uns sa ai si sa fii( *a fi vala"il pana ce di'armoniile din tine sau cele produse in #ur vor fi considerate de Sine prea mari. Atunci el iti va pre$ati conditiile pentru a te tre'i. Poate fi o "oala! poate fi o serie de evenimente care ar tre"ui sa te atentione'e! poate fi unul din cei dra$i cu care! cand erai (constiinta deplina(! ai facut o intele$ere sa te a#ute. Sunt infinite modalitatile prin care poti fi atentionat. ar si aceasta sansa poate fi ratata de catre intelect. El (poate e%plica( orice iar daca nu! va spune ca (intamplarea( e de vina. ,ot el iti va su$era si solutii! care mai de care mai fara acoperire! dar tu nu ai cum sa sesi'e'i. oar pentru tine

fenomenolo$ia este arondata simturilor tale! ea nu poate e%ista dincolo de limitele pe care tu le poti percepe. Asa ca aici vei cauta solutii iar daca va tre"ui sa afli ca nu sunt! apoi te resemne'i! devenind mai mic decat ai fost vreodata. Asta va fi sen'atia cu care te vei si destrupa! depo'itand-o atat in Constiinta Colectiva cat si in toate "ancile de date. Acum (maretia( la care ti-a acordat ilu'oriu acces e$oul a disparut! lasand in urma sen'atia nimicniciei. Si toate (valorile( pentru care te-ai tot "atut au disparut! le lasi planului carora le apartin cu adevarat! urmand ca alti inconstienti sa se mai "ata pentru ele o perioada! dupa care si ei...Si "ul$arele isi va continua rosto$olirea! pana se va sfarama de ceva! cum ii sta "ine oricarui "ul$are care se rosto$oleste. Acum v-am de'valuit si adevaratul motiv pentru care ma aflu la a doua carte pe care v-o adrese' voua! semenilor mei. Este drept ca prima nu se poate spune ca a aparut deoarece cele trei edituri contactate si carora le-am trimis materialul nu au "inevoit sa dea nici un raspuns! macar din omeneasca politete! cu toate ca sunt speciali'ate pe $enul de carte care te-ar face sa-i "anuiesti ca pu"lica simtind ca au o misiune! la randul lor. ar ea a calatorit prin (mi#loace electronice( inclusiv pe net! prin diferite forumuri si evident printre cunoscuti. Este o po'itie de Cunoastere din care TRE*U)E sa va vor"esc! sa va atentione' pe orice cale! nu pentru ca eu as a!ea ne!oie de acest lucru ci pentru ca este conform Armoniei sa o fac si aici li"erul ar"itru a disparut de mult! odata cu nivelul limitat de cunoastere caruia el ii corespunde. Oricum empatic aceasta Cunoastere se insinuea'a in vietile voastre! influentandu-va po'itiv calitatea e%perientelor si nimeni (nu se face vinovat de aceasta(. Este Le$ic. Amintiti-va de e%pansionarea Corpului Constiintei la nivel inter$alactic si veti intele$e ca o"iectiv asa stau lucrurile. ar! la nivelul de intele$ere la care credeti ca aveti li"er ar"itru! el c)iar operea'a! deci c)iar il puteti folosi. Ce veti o"tine din aceasta utili'are este alta trea"a! dar oricum! veti casti$a e%perienta. Cu alte cuvinte! puteti incerca sa va opuneti Armoniei Universale in continuare sau sa va faceti ca nici nu stiti ce este aceea. ar Sinele vostru va inre$istra re'istenta nefireasca si va catali'a procesul pe cai pe care el le va crea! in folosul vostru dar nu si in acord cu ceea ce intelectul !ostru ar prefera... aca preferati sa nu intele$eti nimic! puteti spune ca ( umne'eu este nedrept si va pedepseste(...Aveti dreptul la orice ale$ere credeti! dar asta nu face decat sa confirme punctul de cunoastere pe care sin$uri va acordati dreptul sa-l accesati.

eoarece vor"eam mai sus despre faptul ca adevarata noastra identitate este Constiinta! in timp ce intelectul aproape protestea'a cand i se pomeneste sau cand se $andeste la (ea(! am sa vor"esc acum despre Constiinta in cadrul Creatiei. Alaturi de om! tot Constiinta sunt si Elementele. Acestea toate au menirea de a cola"ora intre ele pentru a Crea. Spre deose"ire de constiinta elementala! omul dispune de o Constiinta de care s-ar presupune ca ar tre"ui sa fie constient. e aceea omului ii este re'ervat un loc aparte in cadrul E%istentei! acela de Creator constient! facut dupa C)ipul si Asemanarea Creatorului. Ce si cum se poate crea ar fi o intre"are si am sa dau un e%emplu! pentru a putea (vedea (comple%itatea actului constient de creatie. Ca oameni! consideram ca vremea este un re'ultat al intamplarilor! in #ocul dintre foarte multi factori implicati! pe fondul unor tipuri mari de clima cu aspect 'onal. In realitate lucrurile stau a"solut diferit. Ceea ce denumim vreme este un raspuns direct al constiintei elementale a apei la ceea ce noi! oamenii transmitem. Pro"lema apare atunci cand de la oameni nu apare un mesa# coerent emis de constiinte constien-te. In locul unui astfel de mesa# transmite un mesa# lipsit de coerenta Constientul Colectiv al e$re$orului uman. Ca atare apa se manifesta si ea lipsit de coerenta si sta suspendata in atmosfera timp indelun$at! su" forma de straturi $roase de nori Cumulus. Ca urmare intre Pamant si Soare foarte multe 'ile pe an se interpun mase mari de apa care nu au practic nici un rost sa ramana suspendate acolo. In consecinta apar 'one racite in mod deose"it! care apoi alternand cu 'one mai calde dau nastere la miscari pe verticala! ducand la formarea asa numitor fronturi atmosferice unde vremea se manifesta uneori foarte violent. Urmarea este ca aspectul vremii devine tern si apasator! cu repercursiuni imediate asupra tuturor activitatilor umane! deoarece este afectat corpul emotional al fiecarei individualitati. Ciclurile apei! desi mult mai comple%e decat oamenii au ales sa le intelea$a! nu prevedeau ca apa sa ramana su" forma de nori $rei intre Pamant si Soare. Cand a#un$eau la o acumulare Armonioasa ei urmau sa revina su" forma de precipitatii linistite si moderate peste constiinta Pamant. &u aveau de ce sa se nasca furtuni ma#ore! iar variatia temperaturilor tre"uia sa fie mult mai mica decat am a#uns noi sa consideram a fi normalitatea! dupa statistici ale ultimului mic interval de ani pe care le putem cunoaste. Interesant este ca umanitatea a

a#uns cumva sa intelea$a ca aspectele climei au fost influentate de om in mod non"enefic! dar se considera ca de vina sunt procesele te)nolo$ice si nu directa noastra inconstienta de Creatori. In momentul in care apare o Constiinta Constienta se reia o relatie fireasca intre o Constiinta Creatoare Constienta si o constiinta elementala. Ca atare aspectul in care se va manifesta vremea se sc)im"a fundamental! in sens armonios. Cu alte cuvinte verile devin mai putin toride! iernile mult mai putin dure si apa isi face altfel datoria de re$ulatoare a unui ec)ili"ru armonios. &umarul 'ilelor senine creste simtitor pe timpul iernilor iar vara este posi"il ca pentru atenuarea e%cesului termic sa fie mai multe 'ile cu cer acoperit. Precipitatiile sunt relativ moderate pe tot parcursul anului! fara a e%ista pericolul unei secete care sa afecte'e culturile. e altfel apa are si alte modalitati prin care a#un$e sa satisfaca nevoile plantelor! pe care omul a inteles sa le treaca cu vederea. Ideea ca daca iarna este "landa !or aparea epidemii !irale este o creatie inconstienta a mintii limitate! pe care apoi o traieste ca e%perienta! pana se va intele$e acest lucru si se va renunta la a crea inconstient. e altfel sunt multi factori care contri"uie la crearea realitatii anuale (epidemie virala(. &u tre"uie uitat tot lantul celor (implicati in vindecare(! care practic traiesc de pe urma acestui tip de ilu'ii/ medici! fa"rici de medicamente! farmacisti! terapeuti de tot felul! la"oratoare de cercetare... Este o (realitate( sustinuta de suficient de multi pentru a se manifesta. Revenind la vreme! anul trecut un prieten ma intre"a in$ri#orat daca avem voie sa interactionam in acest mod cu elementele naturii. Ii voi raspunde si lui pe aceasta cale ca este o cola"orare fireasca pe care a pomenit-o si +aestrul Iisus! si care nu se poate reali'a decat daca ai a#uns sa intele$i suficient incat sa nu mai e%iste loc de ($reseli(. Altfel oricum nu interactione'i cu nimic!orice ti-ai propune! deoarece frecventa la care ai acces nu este suficient de inalta! deci o (comunicare( este practic imposi"ila. O astfel de intre"are insa presupune o indoiala nemarturisita asupra Perfectiunii Creatiei! ca si cand Creatorul ar fi putut $resi acordand acces unor personalitati e$otice la astfel de par$)ii ma#ore. 5iti si$uri ca in Perfectiunea Creatiei nu este loc de astfel de $reseli. &u uitati ca! desi toti a!em capacitatea de a crea realitati" ele raman arondate ni!elului de e pansiune la care Corpul Constiintei care suntem a ajuns . in pacate! la nivelul (om $un( a"ia daca poti fi si$ur ca acest corp depaseste cu putin dimensiunea corpului fi'ic. Am denumit asa omul

care vi"rea'a preponderent pe frecventa celui de-al patrulea centru ener$etic al corpului fi'ic! altfel spus pe frecventa iu"irii..*oi e%plica mai #os relatiile vi"ratie-stari-sentimente. A fost o "ucurie ca de ($erul "o"ote'ei( sa fie parcurile pline de oameni si copii veseli. ,emperatura nu era o"li$atoriu sa fie atat de ridicata dar nu depinde numai de $radul de insolatie. Un cer a"solut limpede poate e%ista si in pre'enta 'ape'ii si la temperaturi destul de sca'ute la aceasta latitudine $eo$rafica. +ai sunt aspecte care influentea'a semnificativ vremea si de care oamenii nu mai sunt constienti! dar pe care nu este ca'ul sa ii pomenesc aici. ar tin tot de capacitatea creatoare a omului. Indirect am tratat si stiinta numita (meteorolo$ie(. Pro"a"il v-ati facut o idee despre rolul pe care ea c)iar il poate avea cu adevarat. Ca multe altele si ea actionea'a cumva (programator( in sensul ca su$erea'a unui numar mare de creatori inconstienti un anume pro$ram. Acestia (cuplea'a( si potentiali'ea'a realitatea respectiva! marind sansele ca ea sa se manifeste. Prin emotionalul lor aceste individualitati creea'a acea realitate! deoarece ei de#a isi pro$reamea'a sen'atiile pe care le vor resimti maine. Asa devine timpul pro"a"il o realitate posi"ila. Este indirect tot creatia oamenilor! doar ca ei nu mai stiu acest fapt. e unde se inspira meteorolo$ul cand face pro$no'a este altceva. 5oto$rame din sateliti! coro"orate cu directia de inaintare! cu vite'a vantului! o $ramada de date aparent foarte semnificative! dar re'ultate din aceeasi pro$ramare inconstienta a altor Creatori situati pe arealuri invecinate.. e fapt se straduieste sa creada ca poate $)ici ceva ce in realitate pro$ramea'a cu concursul unui numar mare de cocreatori inconstienti! spre nefericirea e%perientei tuturor. Aici am sa atentione' asupra unui aspect aparent ciudat. Spuneam ca este suficient ca o sin$ura Constiinta Constienta sa apara si aspectul vremii de pe o 'ona semnificativa sa inceapa sa devina armonios. ,re"uie sa o$ser!ati raportul intre numarul de cocreatori inconstienti care! cupland cu "uletinele meteo! fac o pro$ramare insuficient de coerenta si puternica! c)iar daca ei sunt de ordinul milioanelor de individualitati in timp ce o sin$ura individualitate Constienta armoni'ea'a dincolo si peste aceasta infoener$ie venind de la milioane. Este posi"il sa fi o"servat sin$uri diferite aspecte interesante/ 'onelor de mari tensiuni interumane! ra'"oaie de tot felul dar si alte a"eratii relationale ma#ore le corespund si fenomene (naturale( -spunem noi- cu aspect de calamitate/ cutremure ma#ore de pamant!

furtuni! valuri uci$atoare. &u mai suntem constienti deloc ca! prin $andul! cuvantul sau fapta noastra cream di'armonii ma#ore care ne transforma in epicentru al unor manifestari la fel de lipsite de armonie. Le$enda "i"lica despre Sodoma si Gomora are semnificatia ei si a fost pomenita de localncii din 'onele calamitate recent din oceanul Indian. *-ati intre"at oare de ce (tornadele( sunt aproape specifice continentului american?1 Aparent conditii similare se $asesc la aceleasi latitudini aflate si pe alte continente! dar aici ele nu se prea produc... Acelasi tipar cumva functionea'a si in ca'ul a ceea ce ne-am o"isnuit a numi "oli. esi$ur ca aici comple%itatea este mult mai mare iar (adevarul( are foarte multe nivele de intele$ere. +ulti dintre oameni au priceput lipsa de o"iectivitate a "olilor si a fost suficient pentru a le indeparta din e%perienta lor. Ei considera insa ca (au inteles totul( si aici se inseala. eoarece ei au reusit cel mai simplu nivel de intele$ere si anume Credinta! dar nu isi dau seama ca asta a fost cea care i-a vindecat. La o urmatoare im"olnavire vor fi plini de convin$ere ca stiu si nu va mai functiona. Pentru ca de aceasta data au transferat la nivelul e$oului presupusa cunoastere iar credinta initiala a fost pervertita in (cred ca pot(. Putin pro"a"il sa mai reuseasca. Adevaratele cau'e ale manifestarilor pe acest (corp fi'ic( nu le-au inteles si! ca atare nu si-au vindecat mintea limitata! adevarata sursa a oricarei neintele$eri! fie ea denumita sau manifestata ca "oala sau su" orice alta forma. Iata cum se produc ma#oritatea (im"olnavirilor( in 'iua de a'i. Il a"orde' de la nivelul de intele$ere cel mai accesi"il unei ma#oritati. intr-un motiv lipsit de mare importanta una sau mai multe celule transmit un semnal perceput ca durere. Arareori semnalul provine de la un intre$ sistem sau or$an. El este preluat cu frica de mintea limitata si imediat asociat cu e%periente anterioare va'ute de cel ce acum sufera! la apropiati sau semeni. Asocierile intotdeauna se fac cu aspectele cele mai (nefericite(. Ca atare! in loc sa armoni'e'e cumva tensiunile care desi$ur au dus la acel semnal dureros! mintea proiectea'a in tesuturile cu pricina frici si tensiuni multiplicate e%ponential. aca este un tip sen'itiv raspunsul $enerat de amplificarea di'armoniei de catre mintea limitata nu va intar'ia sa apara. Ca atare durerea va fi si mai mare! cuprin'and 'one e%tinse. e acum se impune un consult medical! iar $eneralistul ce poate face decat sa te trimita la un specialist pe (pro"lemele care par ca te afectea'a(. Acesta! dupa ce amplifica si el frica! interpune niste timpi in care tu vei astepta sa faci si apoi sa o"tii re'ultatul nu stiu caror anali'e. In toti acesti timpi mintea $enerea'a adevarate furtuni ener$oinformationale la locul cu pricina si este foarte pro"a"il ca!

aducand anali'ele! tu sa fi reusit de#a sa (materiali'e'i( presupusul dia$nostic. aca nu ai reusit pe deplin si pare ca re'ultatul este inca incert! nu e nimic! mai refaci o data anali'ele si intre timp precis frica a reusit sa definitive'e totul. Ati va'ut cat de usor se confirma un "un dia$nostician?1 aca va mai este si simpatic! ca om! sansele sunt si mai mari deoarece aveti multa incredere in el. La un anumit nivel si voi si el stiti ca este un #oc! dar nu la nivelul la care sunteti implicati in e%perimentul numit (viata(. esi$ur ca vor urma retete si re$imuri dietetice incomode! dar va veti vindeca numai daca cel care vi le prescrie va este simpatic si va inspira incredere sau a reusit sa va impresione'e cu ceva suficient de puternic. Altfel nu va urma nici o ameliorare! dimpotriva "oala se va a$rava. aca ale$eti sa va plim"ati din medic in medic sansele sunt si mai mici deoarece o do'a mare de neincredere apuca sa puna stapanire pe mintea limitata! care de acum vede si pre$ateste o"iectiv suficiente taieri ener$etice si informatii viciate ca sa fie posi"il un sfarsit cat mai personal. Ar putea parea c)iar cinica acum afirmatia ca( nu e%ista "oli ci doar "olnavi( dar vedeti "ine cata dreptate este in ea. esi$ur altceva se vrea a se intele$e din acele cuvinte! dar oare nu este mai corect ceea ce poate ati inteles acum? Pentru ca "oala are un caracter foarte personal intotdeauna deoarece ea este o constructie a persoanei care sunteti pe un sa"lon informational pree%istent. Ponderea pe care o are (creativitatea( voastra insa este ma#ora. espre metodele folosite si motivele care sunt in spatele im"olnavirilor voi vor"i mai in interiorul cartii. In ceea ce priveste vindecarile tre"uie sa spun si aici cate ceva. eoarece personalitatea voastra are un rol deose"it de mare in manifestarea ("olii( respective! desi practic orice $oala se !indeca instantaneu! la fel de repede o reinstalati cata vreme nu au fost operate modificari cau'ale. Si aici va tre"ui sa introduc un para$raf corect dar care nu imi face nici mie placere! cu atat mai putin celor despre care voi vor"i. ,re"uie sa ma refer la terapiile alternati!e. &u le voi individuali'a din doua motive! pe care am sa le si e%pun. Primul este acela ca nedenumindu-le e%plicit! fiecare inca va crede ca nu ma refeream si la el! ca atare nu isi va lasa "rusc pacientii! ceea ce nu ar fi "enefic pentru nimeni! c)iar daca acestia se ilu'ionea'a. Pentru unii functionea'a ( minte-ma dar minte-ma frumos(...+ai interesant este ca in terapii nici unul nu este constient ca este vor"a de o ilu'ie si toti sunt oameni "uni si de "una credinta! ca de altfel si ma#oritatea cadrelor

medicale. Revenind la terapii tre"uie sa fie clar ca ele sunt doar niste te)nici! deci nivelul de cunoastere este din start limitat. C)iar si asa insa vi'iunea ma#oritatii terapiilor este una )olistica si aici este un plus de intele$ere fata de medicina alopata. Ceea ce insa nu le diferentia'a este ca am"ele se ocupa de efecte! in ciuda faptului ca terapeutii cred ca se ocupa de cau'e. +area ma#oritate se invart in #urul sau direct pe corpul fi'ic actionand cu (ener$ii su"tile( si nu am de ce sa ii contra'ic. Ei c)iar asta fac prin stimulari de tot felul! prin pase ener$etice. e re$ula o fac cu iu"ire! deci la frecvente e$ale sau superioare celui de-al patrulea centru ener$etic principal. Prin aceasta ei (curata( cumva re'ultatul fricilor! dand o sansa revenirii la armonie. Ei c)iar declansea'a vindecarea prin iu"irea lor si prin ceea ce va transmit c)iar empatic. C)iar daca incearca o perioada sa va sustina de la distanta! nu o pot face permanent iar mintea voastra este prea calificata pentru a se lasa pacalita. Al doilea motiv pentru care nu nominali'e' aceste te)nici sau practicantii lor este aceea ca stiu ca ei sunt pre$atiti mai "ine decat ma#oritatea sa acceada la intrea$a cunoastere care este in toti. Pro"lema lor insa este putin deose"ita deoarece ei c)iar au muncit mult si din tot sufletul uneori multi ani! c)iar mai multe 'eci si! desi toti simt ca mai este de invatat! toti cred ca stiu si asta este si limita de cunoastere la care risca sa se condamne sin$uri . Ei c)iar cred cu convin$ere ca si-au domolit reactiile e$otice! dar cel mai ades nu constienti'ea'a pe de-a intre$ul cat de parsiv este acest e$o. Pentru ca sa te convin$a este in stare sa se calce sin$ur in picioare! dupa care iti va face surpri'a sa apara cand c)iar nu te mai astepti... Ii invit sa intelea$a ca adevarata Cunoastere nu o vor $asi in nici o carte. 5iecare carte contine fra$mente ale Intre$ului dar nici una ,O,UL. Cunoasterea este vala"ila numai in momentul de Acum si este a"solut specifica ca formulare. Iar formularea tine cont de evolutia tuturor parametrilor si are o importanta deose"ita. e aceea mesa#ele care in esenta nu puteau fi decat aceleasi! au avut multe variatii de forma dar nu mai pot opera adevarate desc)ideri acum. &ici nu mai pot fi intelese macar! nici (in litera si cu atat mai putin in spirit(! daca ar fi sa folosesc termeni din rept. Apoi toate au fost puternic deformate! nu totdeauna intamplator. Iar compilarea lor duce la deformatii si mai mari si cu atat mai periculoase cu cat ai convin$erea ca ai descoperit Adevarul. Sunt si te)nici nascute din asemenea compilari! una c)iar facand cariera la noi la un moment dat.

*ad uneori la ,* oameni de "una credinta care c)iar isi doresc sa-si a#ute semenii! spunand cuvinte "une si "lande si facand $esturi patrunsi de serio'itatea a ceea ce cred ca fac. In realitate putina cunoastere la care si-au acordat accesul nu poate asi$ura o vi"ratie la care $andul lor c)iar sa opere'e ceva (in distal(! cum le place sa creada. Pot cel mult sa cuple'e prin intermediul emotionalului celui suferind o relatie empatica de scurta durata. &ivelul psi)olo$ic nu este nici el de ne$li#at. ar sa ai con!ingerea ca c#iar ai operat o !indecare este o totala lipsa de cunoastere. aca asa ceva ar fi fost cu putinta! toti +arii +aestri din toate timpurile ar fi vindecat instantaneu toata planeta. Aici este insa Le$ea Armoniei care nu lasa pe nimeni sa faca temele (celuilalt(! atata timp cat pentru ei e%ista ilu'ia ca sunt doi. Iisus spunea (credinta ta te-a vindecat( si se referea de fapt la o incredere "a'ata pe un minim nivel de intele$ere. Apoi aceste pretinse te)nici cauta sa manipule'e (cliseele( aflate in Astral. &ici o diferenta de nivel de intele$ere si vi"ratie fata de prestatiile vracilor din toate culturile! a celor care se ocupa de farmece! ma$ie Al"a sau cum se mai numesc% -aestrii nu au facut asa ce!a. Cea care se poate spune ca vindeca in sensul strict ca ridica vi"ratia este e%tinderea Cimpului de Constiinta. .indecarea deci este un proces $land si indelungat in acest caz" prin instaurarea treptata a Armoniei acolo unde entropia se instalase. Este ceea ce un preot cu )ar face atunci cand vine sa sfinteasca o casa. Ridica vi"ratia spatiului respectiv. Altfel o vindecare in sensul strict dorita de un ("olnav( nu se poate face decat individual! cand si numai daca acesta )otareste pentru el sa intelea$a cat mai mult rolul Armoniei in cadrul Creatiei din care este parte. Ori asta nu o poate (initia( decat cel care si-a acordat accesul la Cunoastere. Pentru ca acum increderea nu mai functionea'a! intelectul fiind mult mai puternic si o"isnuit sa conteste intotdeauna! sa (carteasca(.. C)iar daca cel suferind te asi$ura si este convins c)iar ca poate crede ceea ce ii spui! la cateva minute vine un $and care spune (dar daca...( Si cu asta a fost anulat a"solut totul. +intea limitata tre"uie a'i ori sa se desc)ida si sa poata intele$e! ceea ce este prefera"il si fe'a"il! ori sa fie pacalita. In am"ele ca'uri insa cel ce vindeca tre"uie sa ai"a Cunoastere deplina. Si asa insa varianta cu pacalirea intelectului poate esua ! cum s-a intamplat in urma cu cativa ani unor vindecatori din nu stiu ce insule. *indecarile erau reale si au "eneficiat multi dar ei atra$eau atentia si pacaleau mintea printr-un $en de prestidi$itatie. &iste reporteri vi$ilenti au sesi'at si surprins pe pelicula pacaleala si au cre'ut ca descoperisera o inselaciune pe care! de'valuind-o fac un lucru po'itiv. esi$ur totul a $enerat o mare tevatura in presa internationala! fiind

considerata o mare e%croc)erie. In acele momente c)iar nu mai puteau sa e%plice nimic nimanui. Si evident apoi au incetat orice vindecari si poate multi ar fi putut! asa pacaliti! "eneficia de adevarata lor Cunoastere. Omul in societatea de asta'i isi ofera foarte putin timp. C)iar daca este vor"a de sanatatea lui! prefera sa in$)ita niste pastile si sa spere ca ceva se va im"unatati decat sa tre"uiasca sa intelea$a si sa urme'e un proces mai lun$ de vindecare definitiva si $arantata. El va prefera sa nu creada in ceea ce ii spui deoarece nu ii convine varianta. *a prefera sa te conteste decat sa isi aloce timp! facand sc)im"ari pe lista cotidiana de prioritati. Am intalnit destul de recent un psi)olo$ "olnav de cancer si care a declarat limpede ca ea nu are ra"dare sa mai citeasca sau sa asculte ceva. Am intre"at-o daca stie e%act ce inseamna asta si a raspuns afirmativ! dar si-a mentinut deci'ia. In ciuda asi$urarilor ca se va vindeca si recupera total. &u mai avea o motivatie sa ramana si nu e%ista ceva care sa poata trece peste asta. oar sa incerci! daca accepta cola"orarea! sa ii confectione'i tu si o motivatie! ceea ce nu este tocmai armonios. aca privesti cu atentie si iu"ire evolutia semenilor tai poti intele$e a"solut totul. ,oti sunt esentialmente "uni! nu am cunoscut om rau! cel mult mai sla" pre$atit. Ei se comporta strict in functie de nivelul de cunoastere si intele$ere si este a"solut inutil sa incerci sa ii "a$i in niste sa"loane. Cu atat mai putin cu cat multi au un acces intuitiv la diverse valori si nivele de cunoastere! care complica si mai mult ta"loul. :ocul social! a"solut nefiresc in mai toate manifestarile lui! are un teri"il si inepui'a"il aspect de comedie uneori $rotesca. Aler$area continua dupa ilu'ii ale nevoilor de tot felul! incercarea permanenta de a tot stran$e valori ilu'orii in care mai apoi te sufoci! in$radirea permanenta a li"ertatii din dorinta de a o"tine mai multa li"ertate sunt niste constante in e%ercitiul tuturor si totul duce la de'ama$iri! infran$eri! sen'atie de inutilitate si non sens. Privirile devin $oale! ine%presive! nimic viu nu mai arde in acei oc)i si aici incetea'a comedia in favoarea dramei. Cat de mult tre$uie sa mori pentru ca !iata din pri!iri sa dispara' Cat de putin loc de speranta mai este acolo...&u pot niciodata sa imi inter'ic sa mi-i ima$ine' la 2;-23 ani! plini de na'uinte si fier"and cu toate ca'anele su" presiune...Ce calitate a e%perientelor umane poate duce la aceasta totala secatuire si la ce "un aceasta (acumulare( daca duce la lipsa de viata...6la'are! suficienta! apatie in mi#locul Creatiei mereu

dinamica! mereu noua! provocatoare. Este evident neintele$eri $rave pot duce la astfel de disonanta.

ca

numai

Sa vedem cum am a#uns la aceasta situatie. Omul ar tre"ui sa fie stari! cu alte cuvinte ar tre"ui SA /)E. In loc de asta el permanent cauta SA 5ACA CE*A pentru A A*EA si astfel SA POA,A 5I. Acestea sunt principalele erori. Aici s-a a#uns printr-o totala uitare a Ce suntem noi. Parasind punctul initial de potentialitate ma%ima si risipind ener$ie si atentie in mult prea multe directii! nu mai suntem nici pe departe o sa$eata plina de ener$ie ci un vector re'ultat din cuplarea a mult prea multor directii uneori c)iar opuse. Ener$ia unui astfel de vector ramane foarte sla"a! deci valoarea lui este mica. Preluam prin educatie niste (valori( re'ultate din aceasta necunoastere de Sine si cu aceasta de#a pro$ramul a fost viciat iremedia"il. aca toata evolutia civili'atiei a avut loc su" imperiul fricilor! omul s-a simtit mereu mai mic si neputincios. Ca atare a predat $eneratiei care a urmat un "a$a# si mai mare de frici ! si mai diminuat in ceea ce priveste Constiinta de Sine. +i se pare c)iar uimitor acest proces! re'ultat firesc datorat identificarii cu corpul fi'ic. Este o teama atat de mare de ce ar putea pati! ce suferinte ma#ore risca! este o frica atat de mare de (moarte( incat re'ultatul nu poate fi decat suferintele si moartea. Un copil (se naste( cam dupa cum urmea'a. Un spirit neincarnat o"serva oportunitatea pe care doi oameni i-o ofera in #ocul lor din acest plan. El o"serva conte%tul si pe potentialii parinti si mai o"serva si cat de mare este $radul lor de iu$ire. aca ati fost putin atenti precis ati remarcat un aspect interesant/ o femeie devine mama doar in doua circumstante. Cea mai fericita aceea in care isi iu"este partenerul atat de mult incat doreste sa ai"a un copil cu el si cea e%act opusa! in care se teme $roa'nic ca va ramane insarcinata. :ocurile se%uale fara implicatii emotionale deose"ite nu !or duce niciodata la aparitia unui copil! c)iar daca respectivii declara ca vor sa devina parinti. Sunt cupluri care ani de 'ile au facut se% cu deplina "ucurie si care erau convinse ca vor un copil dar nu l-au avut. Imediat ce s-au despartit! fiecare a devenit parinte! cu un alt partener. Iata cum si pretinsa sterilitate are-evident-doar o motivatie informationala su"tila. ar sa vedem cam ce este un spirit. *oi ale$e sa-l descriu ca pe o minunata ar)iva de omniscienta! in continua im"o$atire prin e%periment in repetatele cicluri de incarnare-descarnare! odata ce a

intrat in acest #oc. eci este un proces de crestere. El este o (Scanteie Di!ina(! o particica din Creator. Are toate !alentele Acestuia" din Care este Parte. Aceasta ar)iva are mai multe nivele de ar)ivare! ca in pro$ramele de P.C. Un pac)etel invelit impreuna cu ceva date in alt pac)etel samd. Ca dimensiuni putem spune ca este un atom! deci ar)ivarea este deose"it de compacta. Se plasea'a in locul special destinat acestui scop! unde sunt create conditiile sa inceapa o prima etapa de de'ar)ivare a informatiei privind formarea unui corp fi'ic. Conform acestor date incepe stran$erea de atomi si construirea primelor celule! tesuturi! or$ane. +aterialul de constructie este asi$urat mai intai de uter! din corpul mamei. Aici are loc o prima completare sau impurificare a informatiei initiale. In momentul in care mama devine constienta ca va naste un copil! atitudinea ei! starea in care se $aseste sunt si ele pro$rame informationale care contri"uie la formarea corpului fi'ic al viitorului copil. &imic nu este lipsit de importanta din punctul de vedere al informatiei care va duce la aspectul acestei constructii (fi'ice(. Armonia si aici are un rol preponderent deoarece este starea care nu deformea'a informatia ar)etipala. Orice imi%tiune a fricii este de'astruoasa. 5rica operea'a distorsiuni ener$oinformationale cu caracter deformant. aca ea nu ar e%ista! nu s-ar inre$istra pro"leme la nasteri si copii s-ar naste intr-o stare de sanatate optima. &oi credem ca este foarte importanta alimentatia mamei! mostenirea $enetica! ca sunt importante poftele cu care uneori se alinta dar in realitate este importanta starea ei de armonie. Este usor de inteles ca aceasta stare depinde mult mai putin de factori aparent o"iectivi cat de etic)etele pe care mintea mamei le $enerea'a. &estiind foarte clar acest lucru noi cautam sa reali'am alte de'iderate! fara nici o le$atura cu copilul. aca am presupune ca in uter ar fi lipsa a unui element necesar conform pro$ramului ar)etipal! acel element ar fi su$limat imediat din cel aflat la dispozitie . Permutarea elementelor este ceva firesc si noi avem cunostiinta de aceasta. Au fost reali'ate cercetari care demonstrea'a acest lucru. In momentul nasterii sunt o infinitate de $anduri! frici! practici care deformea'a pro$ramul initial. Oamenii se tem de reusita nasterii de parca nu ar fi cel mai firesc lucru! apoi se tem de evolutia timpurie. O prima a$resiune se aplica proaspat iesitului corp prin stimulare pentru a

i se au'i vocea. Apoi urmea'a cateva contacte cu su"stante farmaceutice care nu fac parte din evolutia lui fireasca. Incepand cu acest moment toata evolutia va fi o continua $refare de pro$rame viciate pe structura informationala cu care el a venit. Re'ultatul va fi preponderent influentat de informatia aleatoare si pertur"atoare. Tot felul de apartinatori grijulii si tematori" tot felul de sfaturi intelepte cu urmari foarte neintelepte% Si este a"solut firesc sa fie asa de vreme ce aici c)iar nimeni nu mai stie cu adevarat nimic. in tot ceea ce se petrece nimeni nu poate fi decat arareori invinovatit de ceva deoarece toti au cele mai "une intentii. &imeni nu are constiinta faptului ca pertur"ea'a ceva! cata vreme nimeni nu i-a spus vreodata ca asa stau lucrurile. ,oate astea s-au uitat demult de catre toti mem"rii civili'atiei. Poate parea stiintifico-fantastic regreta$ilul ade!ar totul% dar este purul si

La inceput informatia cu care a venit este cel mai $rav afectata prin frici cu privire la modul cum evoluea'a! apoi prin practici medicale culminand cu vaccinurile. Se continua cu alimentatia. Poate veti intele$e ca informatia care se $aseste in laptele matern nu are cum sa semene cu cea a laptelui de vaca. E simplu sa spui e lapte! e $ras! e "un. E natural . oar ca natural nu este ca informatia de la un animal sa fie apropiata omului. ar asta este doar inceputul. Urmea'a introducerea in alimentatie a oului! "ran'ei si carnii caci noi am va'ut ca (corpul are nevoie de(...proteine! $lucide si lipide! saruri minerale si oli$oelemente. 5iind cea mai sla"a veri$a a evolutiei pro"a"il! ea nu isi va putea o"tine altfel aceste elemente decat daca i le dam $ata fa"ricate de alte or$anisme! mai ("ine pre$atite(...&u stiu cum sa va descriu mai su$estiv aiureala din mintile noastre... e unde structura corpului fizic tre$uia sa ai$a o anumita !i$ratie specifica unui corp Omenesc ! ea a fost astfel co"orata prin inconstienta incat devine mult mai usor a"orda"ila de frecvente ale "olilor. +ai ales ca avem de#a (prepro$ramate( asa numitele "oli ale copilariei. esi medicii au o"servat ca un or$anism "olnav se reface mai repede daca din alimentatie sunt scoase carnea! ouale! "ran'a totusi se insista pe retinerea in alimentatia omului a unor proteine de ori$ine animala in mod total ne#ustificat. 6a mai circula si le$enda conform careia o friptura de porc in san$e are reale virtuti in refacerea nu stiu caror parametrii. Cu ce pro$rame informationale vine aceasta carne nu

suntem capa"ili sa ne $andim. 5ara a ne $andi la proteina uci$asa sau la tric)inelo'a ci umai la simplele pro$rame dupa care s-a constituit acea carne! acel tesut de animal pe care noi il preluam cu mare pofta. aca PC-ul tau are 0indo8s-ul ca mediu! ce ai putea spera sa o$tii instaland programe in ,inu ' Este o intre"are simpla! pe care nu neo punem...Eu as spune #aos informational. ,oti cei care au fost parinti tre"uie sa isi aminteasca cu ce dificultate au introdus carnea in alimentatia copilului lor. Ei nu manifesta nici o apetenta pentru acest presupus aliment si c)iar cand cresc fac destule mofturi le$ate de carne. &ici noi nu am a$reat-o pe vremea cand eram copii. Procesul educational are si laturi de-a dreptul draconice caci de)! parintii stiu mai "ine ce este necesar copilului lor....Ce eroare 1 Intotdeauna un su$ar ar avea multe sa va invete daca nu ati fi infatuati si ati avea un plus de atentie la manifestarile lui. e fapt pana pe la 2< ani ar tre"ui sa fim foarte recepti!i la ceea ce ei incearca uneori cu $landete sa ne arate. Ei nu au pana atunci un e$o prea mare daca nu au fost stimulati e%cesiv in acest sens! desi am va'ut destule ca'uri. Ca atare mintea limitata pre'inta mult mai multa transparenta pentru Cunoasterea care vine din Sine. ar tocmai atunci noi ii consideram mici si prosti si ne ratam inca o sansa de a ne apropia putin macar de Adevar. aca veti fi atenti ei nici )ainutele nu le prea a$rea'a! deoarece aura corpului lor le asi$ura o protectie superioara! fiind mai mare si de o frecventa mai ridicata. Ei percep mult mai putin decat cei mari variatiile de temperatura ca pe o a$resiune. Si se o"isnuiesc mult mai $reu cu temperaturile ridicate decat cu cele #oase. (Raceala( lor nu are motivatie virotica ci se datorea'a fricilor pe care noi le inducem sau le proiectam catre ei. Ceea ce noi etic)etam ca $ri#a sau prudenta este de fapt frica cosmeti'ata. +ereu noi ne temem sa nu (pateasca ceva rau( in punct de vedere ener$oinformational creem prin aceasta conditiile ca aceasta (pro"a"ilitate( sa devina fenomen o"iectiv in ciclul cau'a-efect. eoarece cau'a nu o vedem vom cauta o motivatie la indemana si ce poate fi mai facil decat faptul ca nu a fost corespun'ator im"racat. Ca atare! cu o frica improspatata de acum! data viitoare vom fi mai (intelepti( si il vom infofoli mai "ine! diminuandu-i protectia aurica si marind sansele prin plusul de frici capatate din e%perienta anterioara neinteleasa ca si prin diminuarea protectiei! ca fenomenul sa se repete. O solutie de piramidon nu va face decat sa impurifice structura si sa co"oare putin vi"ratia ansam"lului fiintei copilasului! care data viitoare

va fi si mai putin aparat. In plus cream posi"ilitatea ca alte raspunsuri sa se manifeste! cum ar fi o aler$ie medicamentoasa. Par poate amanunte dar am cunoscut multe ca'uri in care parintii au distrus "ietele fiinte pe care ar fi tre"uit sa le a#ute prin iu$ire sa devina oameni pe acest Pamant. Cine crede ca ei au nevoi mai mari decat iu"irea nu stie a"solut nimic despre copii. Cunoastem cu totii o etnie care isi iu"este copii foarte mult! desi nu de putine ori ii vedem um"land desculti prin 'apada. ,oti ne-am minunat candva de faptul ca nu se im"olnavesc. Uimirea noastra insa se datorea'a necunoasterii si neintele$erii profunde asupra vietii. Proiectam asupra micutilor tot felul de pro$rame pe care apoi le (tratam( cu ceai pentru pretinse colici! cu tot felul de siropuri de tuse sau altele si mai to%ice. Intre$ul tract di$estiv se formea'a $reu si este a$resat c)iar si de "anane! cartfi fierti natur sau portocale. Sunt acide sau produc aciditate iar ei simt foarte tare acest disconfort. Aciditatea are un caracter entropic! nu favori'ea'a viata. Apoi ceaiul aparent "enefic este in final apa fiarta si racita. Apa fiarta nici ea nu favori'ea'a viata! dar noi credem ca ii fereste pe micuti de eventuale infectii si suntem mai linistiti in fricile noastre "a'ate pe multa neintele$ere. *eti avea copii mult mai sanatosi daca veti inlocui ceaiurile sau compoturile cu apa plata la temperatura camerei iar fructele pasati-le numai. Iar daca copilul pare ca a racit este prefera"il sa constienti'ati ca pro"a"il cineva a proiectat un nivel al fricilor mult mai mare decat a putut el sa suporte si nu va $ra"iti cu piramidon. Iu"iti-l doar asa cum este firesc si ii va trece de la S)NE. &u va puteti ima$ina cat de mult ii asi$ura Sinele evolutia corecta! in ciuda aparentei fra$ilitati. &oi spunem ca nu au inca format un sistem imunitar deoarece atat putem noi intele$e dar micutii sunt! in raport cu un matur! poate de 'eci de ori mai puternic aparati. Atentie insa/ pro$ramele ii apara de eventuale a$resiuni naturale! nu de produsele informationale ale mintilor noastre. &ici de a$resiunile noastre mai (dense( i'vorate din teama! cum sunt medicamentele. Un su$ar va pune manuta pe o oala aflata la peste 244 de $rade si nu va pati nimic! "a nici macar nu scanceste. *a avea doar oc)isorii mirati si este capa"il sa repete e%perienta pentru a se asi$ura ca nu s-a inselat. El nu stie ca tre"uie sa se simta a$resat si nici nu este . *i"ratia mult mai ridicata datorata puritatii (corpului fi'ic( ii mareste mult re'istenta si nu va avea nici o urma pe piele. In ca'ul in care considerati ca (a racit( usor va recomand sa luati o esenta naturala de parfum si sa ii dati o picatura undeva su" "ar"ita! de vreo doua ori pe 'i. e asemeni sa il

scoateti la aer curat. Si nu puneti prea multe straturi de )ainute pe copii. Protectia termica a corpului nu de )aine este asi$urata ci de ceea ce noi numim (aura corpului(. Pre'enta )ainelor o restran$e si o"tinem re'ultatul opus celui dorit. 5i"rele sintetice sunt si mai restrictive pentru aura si nu au ce cauta pe trupurile micute. ,ot vi"ratia mult mai inalta face ca sen'itivitatea sa fie mult mai mare la copii. e aceea si mirosul copiilor este mult mai fin! apropiat de cel al cainilor -cam de 2444 de ori mai fin decat al unui matur (normal(. Aici am pus $)ilimele deoarece si un adult isi poate ridica nivelul vi"ratiei la aceleasi valori si va capata e%act aceeasi sen'itivitate. e fapt prin ridicarea vi"ratiei ansam"lului care suntem o"tinem ceva $reu de acceptat pentru intelect/ pe de o parte sen'itivitatea creste e%ponential la toti sen'orii si pe de alta parte se atenuea'a mult ceea ce noi ne-am o"isnuit a denumi (durerea( sau alte (raspunsuri( pe care le consideram normale pentru corpul fi'ic. Asta se datorea'a in principal faptului ca noi credem ca e%ista neurotransmitatori cand in realitate aceasta (functie( este urmare a densificarii dincolo de limitele pro$ramate a ceea ce numim (corp fi'ic(! prin simpla impurificare a structurilor. *a mai recomand ca in camera copiilor sa fie permanent mu'ica si nu neaparat in surdina si nici neaparat o mu'ica rela%anta. *or deveni mult mai veseli si mai ro"usti din toate punctele de vedere. C)iar mai dinamici. A"ia se vor tine pe picioruse si vor dansa cu multa "ucurie. In acest fel nici nu se vor simti deose"it de deran#ati la '$omotele incidente care pot veni din afara casei si nici voi nu va tre"ui sa va strecurati pe varfuri prin casa. Este prefera"il insa ca mu'ica sa nu vina de la pro$ramele radio! deoarece ea este impestritata cu tot felul de spoturi pu"licitare si stiri! care nu mai au vi"ratie de creatie artistica. Este vor"a tot despre informatia care se ve)iculea'a. Recomandarea este $enefica pentru mici si mari . E%ista un nivel la care ce!a dansea'a permanent in noi! in pre'enta mu'icii. Acel (dans( su"til are efecte miraculoase. Este ca un fel de fi'ioterapie fara contraindicatii deoarece se face la frecvente mult superioare si cu suport informational spri#init pe iu"ire. Pentru acest scop un C -pla7er este cel mai potrivit deoarece nu va tre"ui prea mult suprave$)eat si poate fi pro$ramat sa repete de cate ori vreti. *a economisi multa suferinta si multi "ani pe care altfel ii veti c)eltui pe medicamente. Ar fi $enefic sa nu !a indoiti de aceasta. Si pentru ca am atins su"iectul mu'ica am sa il de'volt putin. Asa numita (creatie( din acest plan! fie ea artistica sau stiintifica este de

fapt o racordare la frecvente mai inalte. Artistii denumesc aceasta inspiratie sau (mu'a( iar oamenii de stiinta mai de$ra"a $enialitate. e fapt totul este aceasta ridicare a frecventei pentru a accesa planuri infoener$etice mai inalte. e acolo sunt (co"orate( alte (realitati( si oferite acestei civili'atii. Uneori este vor"a de cunoastere! alteori de simple te)nolo$ii! alteori doar simple stari armonioase in care un artist da nastere unei opere artistice cu mi#loacele pentru care el s-a pre$atit. Sunt arte in care sen'itivul este mai implicat! altele in care totul se ela"orea'a cu a#utorul mintii! nu neaparat limitate. Cea mai directa cale prin care Armonia se adresea'a! prin intermediul sen'itivului! ansam"lului fiintei noastre este desi$ur mu'ica. Ea are canale prin care comunica direct tuturor nivelelor si structurilor fiintei. aca veti ridica suficient nivelul de vi"ratie a fiintei veti constata ca simtiti mu'ica! la volum sca'ut! c)iar prin "uricele de$etelor. Calitatea mesa#ului este asi$urata si de niste constante cu aspect matematic! anume ritmul! intervalele dintre note -care nu sunt e$ale ci doar armonioase-! octavele! etc. Actul creator al artistului este in $eneral motivat de iu"ire deoarece nimeni nu crea'a pentru el ci pentru a produce "ucurie celor care vor re'ona cu starea lui in momentul creatiei. In plus mu'ica aceea va creea prin re'onanta un mai mic sau mai mare e$re$or! uneori pe considerente etnice! alteori prin empatie. Constienti'area acestor aspecte si care nu sunt nici pe departe toate ne va aduce un real "eneficiu. In primul rand vom fi mai putin tentati sa operam separari pe criterii ale intelectului. Apoi vom incepe sa manifestam din ce in ce mai putine preferinte deoarece de ce ai refuza un mesaj de iu$ire al unui semen" care !rea sa te faca partas la un moment de gratie in care el a adus pentru a ti-l face cadou un ansam$lu de armonii din Armonia Uni!ersala'& . *ei fi mult mai casti$at daca te vei lasa cuprins! im"aiat la toate nivelele fiintei de sunetele respective! daca vei lasa cat mai multe structuri sa (danse'e( in ritmul si pe melodia propusa. +ai are si avanta#ul ca o poti face indiferent cu ce te ocupi in acel moment! fie ca citesti o carte! fie ca faci o activitate manuala. Re'ultatul poate nu-l vei constienti'a imediat! dar in timp vei vedea ca ai devenit mult mai ro"ust la toate nivelele! ca c)iar pretinsul sistem imunitar raspunde altfel! calitatea e%perientei tale de viata per total crescand simtitor. esi$ur intelectul tau acum va fi tentat sa spuna ca eu fa"ule'! dar este firesc pentru ca lui nimeni nu i-a spus niciodata asa ceva. ar iata! acum cineva i-a spus1 Ar mai fi foarte multe de adau$at despre mu'ica si multe recomandari "enefice "a'ate

pe un alt nivel de intele$ere! dar pentru o carte care se adresea'a unui cititor necunoscut sa spunem ca este suficient si atat. Ca remarca $enerala acum voi spune ceva pe care ar fi $ine sa nu il uitati usor% Ca oameni simtim mereu nevoia de a sti mai mult si ades citim "i"lioteci intre$i. Continutul lecturilor este foarte diferit si ne-am de'o"isnuit sa o"servam ca e%perienta nu se o"tine prin citit sau alte moduri de a lua la cunostiinta. Spunem ca am devenit mai destepti dar intelept !a fi doar acela care !a accepta sa transfere in propriul e periment de !iata cunoasterea acumulata. Altfel este doar o povara in plus pe care o cari dupa tine fara sens sau "eneficiu! o pierdere de timp! o irosire lipsita de armonie. Ori! ce intelept s-ar in#u$a la un astfel de efort fara finalitate. &umai intelept nu s-ar putea numi1. Pe mine nu aveti de ce sa ma credeti si nici nu recomand cui!a sa o faca. e altfel nici nu ar putea! doar ar mima. ar cele spuse sunt pe de-a intregul ade!arate. Acest adevar este al punctului din care eu pri!esc .iata. E%ista doua variante lo$ice/ ori nu veti vedea niciodata acest adevar caci nu ale$eti sa va mutati din punctul de vedere pe care il ocupati! ori veniti cat mai aproape de aceste coordonate si atunci toate acestea devin la fel de "ine adevarurile voastre. E%ista ceva de contestat! ilo$ic in ceea ce am spus?1 Eu incerc sa va aduc aceasta cunoastere doar pentru a !a aminti ca va este la fel de "ine accesi"ila dar (nimeni nu va poate face temele(. Este lucrarea voastra! a fiecaruia. 5iinta Adamica care ar fi tre"uit sa ramanem! aceste valori le-a pierdut si astfel a parasit (raiul(. &e putem intoarce oricand ale$em sa o facem! dar nu uitati ca nu e%ista de fapt decat momentul de Acum. *esnic (maine(-le omenesc este o ilu'ie! el poate veni sau poate sa nu mai fie. El inseamna lipsa de cura#! delasare si astea nu pot fi valori care sa duca in (rai(! dupa cum "ine va puteti ima$ina. Pentru ca de fapt nu riscati decat statutul limitativ! ilu'ia! nevoia! durerea! "oala! moartea trupului fi'ic...Le considerati valori?1 Este desi$ur dreptul fiecaruia sa lipeasca ce etic)ete vrea pe orice articol! si sa-si traiasca nivelul de e%perienta la care sin$ur se autocondamna. Este ilu'ia creata de propriile etic)ete. ,oti am trecut pe acolo... e ce am fi ramas?1? Intre"area aceasta are un caracter retoric dar e%ista loc de multa intele$ere si in spatele ei. Pentru ca sunt o infinitate de aspecte care fac e%perienta umana atat de limitata! toate cu aparenta de adevaruri o"iective si insurmonta"ile! imposi"il de depasit! in ciuda lo$icii si c)iar a unor e%perimente nota"ile.

+a voi aventura in incercarea de a e%plica macar cate ceva. Statutul limitativ este "a'at pe cateva ilu'ii! din care as remarca ilu'ia nevoii! aceea a lipsei! identificarea cu ceea ce vedem in o$linda! necunoasterea faptului ca E%istenta nu are limite si nu poate fi perceputa prin or$anele noastre de simt decat in foarte mica masura. in acestea deriva nivelele urmatoare ale ilu'iei! consecinta a primelor. aca ati fi mai atenti ati o"serva mecanismul simplu prin care se nasc (nevoile(. Ele nu sunt nici pe departe o"iective si toate sunt! la inceput! simple preferinte. Intervine apoi o"isnuinta care pare a le da aceasta noua valenta. ar drumul poate fi stra"atut si in sens contrar. Asa stau lucrurile cu a"solut orice! mer$and pana la nevoia de )rana! apa! aer. Intelectului i-ar putea parea ca vor"esc despre vreun tip de ascetism dar lui am sa-i e%plic urmatoarele/ &otiunea de ascetism este o aiureala a mintii limitate "a'ata pe necunoastere si neintele$ere. aca vrei un automo"il vei cauta unul care sa consume doispre'ece litri la suta sau ai prefera unul a"solut autonom! sa spunem "a'at pe o alternativa ener$etica? 6anuind ce ai ale$e! tu de ce nu "anuiesti ca eu as opta pentru un corp fi'ic care sa nu ai"a nevoi de )rana! apa! aer! daca stiu cum sa-l procur sau (produc(?1 Si apoi tu de ce sa nu preferi aceeasi varianta! daca ai putea accepta ca este perfect via"ila?1 Eu stiu si de ce nu ai face-o1 ar daca tu preferi o masina independenta si eu un corp fi'ic lipsit de dependenta ne numim asceti? Eu as spune ca optam pentru un grad de li$ertate practic infinit. ,u nu mai vrei pompe de "en'ina! eu nu mai vreau sacose! ma$a'ine! "ucatarii! mirosuri! fri$idere! camari si timp pierdut! nu mai vreau )artie i$ienica si nici 0C-ul nu ma prea atra$e. Este ceva $reu de inteles? Ar tre"ui sa "anuiesc ca daca nu mai vrei "en'ina vei fi lipsit de "ucuria de a sofa? &ici tu nu tre"uie sa cre'i ca! lipsindu-ma de toate cele enumerate e%perienta mea ar avea ceva de suferit1 Poate merita sa fii putin mai desc)is si sa afli ceea ce eu vreau sa spun?1 ,u! pentru a $asi autoturismul despre care vor"eam va tre"ui sa mai cauti sau sa mai astepti ca minunata civili'atie careia ii apartinem sa accepte o cunoastere care i-a fost oferita in repetate randuri si a refu'at-o de fiecare data! c)iar cu lipsa de ele$anta. Este vor"a despre cunoasterea conform careia energia ESTE! ea netre"uind produsa ci doar (culeasa( cu te)nolo$ii dar mai ales cu conceptii usor modificate. *ariantele propuse au fost mai multe! unele mai vec)i de o suta de ani. Un cercetator #apone' comunica prin =>? ca fiecare centimetru cu" din Univers are un potential ener$etic calculat de 344

444 *. La sfarsitul secolului 2@ un anume Aell7 a aratat ministerului de ra'"oi american un ve)icul care se deplasa cu B44 Cilometri pe ora si care folosea pentru propulsie doar niste discuri re'onante! fara vreun consum! apoi ,esla a avut variante de captare a ener$iei electrice cu a#utorul unor "o"ine direct din Campul de Ener$ie Universala! prin =>4 un italian isi propulsa turismul propriu cu )idro$enul e%tras pe alte principii din apa iar mie mi-a (fost data( o alta varianta de o"tinere a ener$iei electrice direct din Campul de Ener$ie Universala in urma cu vreun an si #unatate. Am (primit( si modificarile si principiul de functionare al motorului usor modificat al italianului din 2@>4. ,ot de pe la inceputul secolului <4 se cunoaste faptul ca un tri" ridica $reutati de mii de Cilo$rame cu a#utorul sunetului emis de niste tulnice. ,oate cele enumerate mai sus de care eu am cunostiinta dar si unele despre care pro"a"il nu stiu! nu au atras atentia acestei civili'atii suficient pentru a se muta din punctul de cunoastere conform caruia este o penurie ener$etica care periclitea'a civili'atia. Este o cunoastere pe care practic o e!ita de mai "ine de o suta de ani! supunandu-si mem"rii la o infinitate de ca'ne pentru e%ploatarea unor )idrocar"uri poluante in motoare cu randamente nu formida"ile si '$omotoase! cu pericole de contaminare radioactiva si o multime de alte disconforturi. Oare de ce este nevoie de toate acestea? A fost tot o intre"are retorica care totusi are raspunsuri! de care prefer sa nu ma ocup acum. E%act identic stau lucrurile si cu cunoasterea privind nevoile corpului omenesc. upa ce! de-a lun$ul timpului au fost cazuri spontane care au renuntat sa se mai )raneasca! ducand o viata a"solut normala 'eci de ani! s-au pus "a'ele unei cercetari sistematice a fenomenului in cadrul unei 5undatii din Australia. Conclu'iile teoretice dar mai ales re'ultatul practic ar fi tre"uit sa atra$a atentia tuturor mem"rilor civili'atiei! dar nu s-a dorit aceasta. Pentru ca s-a putut constata ca (or$anismul uman( nu are nevoi alimentare o"iective. S-au pus "a'ele unui sistem controlat pe parcursul a <2 de 'ile prin care se face o trecere de la a te )rani cu =alimente dense( la a te ()rani cu Lumina(. In cativa ani peste 24 444 de su"iecti din diferite colturi ale lumii si diferite paturi sociale au facut aceasta trecere. ,oti au inre$istrat cresteri de potential fi'ic si de stare de sanatate dincolo de "eneficiile enumerate de mine anterior. Promotoarea acestei cercetari are de#a noua ani de cand a renuntat la ceea ce ne-am o"isnuit a numi )rana. Arata mult mai tanara decat varsta in ani! tine conferinte in toata lumea! are un Site pe internet! a scris mai multe carti pe aceasta tema! unele traduse si la noi...Ati au'it de ele! le-ati citit cumva?111

Importanta nu este intr-atat renuntarea definitiva la a introduce (alimente dense( in (corpul fi'ic( cat intele$erea moti!atiei pentru care o facem si prin aceasta renuntarea la terori'anta ilu'ie ca ai putea muri de foame candva. Pentru ca poate parea surprin'ator dar nu corpul fi'ic este cel ce manifesta vreo (nevoie( de )rana ci cel emotional. Evident el este un corp su"til! deci e impropriu spus ca are nevoie de )rana! ci doar manifesta un atasament ne#ustificat de nimic pentru placerea sen'atiilor $ustative. eci este! cel mult o preferinta! cu aspect de viciu prin urmarile distructive asupra corpului fi'ic. upa ce reusesti sa e%perimente'i tu insuti aceasta detasare ai oca'ia sa o"servi clar ca nu foamea te tra$e inapoi! ea disparand in cateva 'ile cu desavarsire! ci emotia $ustului! placerea papilara. Pe de alta parte corpul fi'ic incepe sa iti arate ca ii produci suferinta cu fiecare in$)ititura pe care o introduci! si mesa#ul de disconfort devine deose"it de limpede din po'itia detasata la care acum ti-ai acordat dreptul. Pentru ca alcatuirea aceasta (fi'ica( tratea'a tran'itul (alimentar( ca pe o inva'ie de su"stante straine de care tre"uie sa scape cumva! cat mai repede. Lui nu-i revine nici o satisfactie din acest proces si nici un "eneficiu! pentru el este un efort ne#ustificat de nimic. Spre (norocul( ansam"lului care suntem! mintea limitata se lasa permanent influentata de emotional! de asta data convin$and (fi'icul( din su"ordine ca este in re$ula si sa nu proteste'e prea dur. ,otusi marea ma#oritate a afectiunilor corpului fi'ic isi au un prim semnal din motive (alimentare(! fara ca noi sa reali'am acest adevar. Sunt ca'uri in care 'ilnicele dureri ale coloanei verte"rale se datorea'a e%clusiv colonului ! cel suferind acu'and dureri (clar locali'ate( la coloana. Constienti'area faptului ca alimentele nu sunt o necesitate ci cel mult o preferinta! un (viciu( mai corect e%primat! ar scuti civili'atia de enorm de multe ser!ituti care se nasc din aceasta ilu'ie a nevoii. In plus nu ar mai aparea pericolul ca popoare intre$i sa e%perimente'e (moartea prin inanitie( sau (malnutritia(! care nu sunt decat pro$rame informationale puse in opera de mintea limitata! ener$i'ate cu emotia fricilor si e%ecutate fara drept de apel de structura fi'ica! deose"it de docila la comen'ile mintii. Sunt impre#urari uneori in care alimentele pur si simplu dispar! catastrofe numite de noi (naturale( si multe alte situatii care afectea'a populatia dintr-o 'ona mai mare sau mai mica iar acolo teroarea foametei devine cea mai mare! deoarece mintea limitata o asocia'a cu

un pericol iminent. Panica ar fi deose"it de mica daca acest (virus informational( ar putea fi scos din Constiinta Colectiva. &umarul celor care acum sunt de#a eli"erati de aceasta ilu'ie nu se mai cunoaste si cu toate astea mai nimeni nu "anuieste ca! daca timp de ?4 de 'ile nu mananci! nu ai de ce sa mori. Aceasta cunoastere limitata a fost atat de "ine fi%ata ca (!aloare( in e$re$orul uman ca pro"a"il vom a#un$e sa nu mai in$eram nici unul dintre noi nimic dar depo'itul acesta de informatie viciata tot se va pastra acolo. In ceea ce priveste apa lucrurile stau la fel. ar si apa si aerul sunt necesare cata vreme ne ilu'ionam ca avem nevoie de mancare! deoarece ele contri"uie la eli"erarea structurilor corpului de no%ele produse prin arderea acestor (intrusi( si la eliminarea lor. ra$ii mei! in Uni!ers nu e ista a$solut nimic altce!a decat energie si informatie% Ener$ia este pretutindeni si tocmai de aceea ne este $reu sa $asim o diferenta de potential e%ploata"ila in te)nolo$iile noastre. Oriunde vei cauta este e%act acelasi potential ener$etic. ,raditiile cunosteau aceasta si au denumit-o in mai multe feluri. Si informatia este omnipre'enta in toata Creatia dar tot in stare de potentialitate. (La inceput a fost cuvantul( vrea sa ne spuna despre primordialitatea informatiei in cadrul Creatiei. In acest ocean de ener$ie din potentialitatea ma%ima a informatiei se ale$e o componenta-vector si se modulea'a ener$ia. Asa ia nastere un aspect al Creatiei. Un simplu punct daca vreti. e#a el este caracteri'at prin niste proprietati date de vi"ratia lui! de frecventa la care el e%ista. Pentru un sin$ur DuarD sunt necesare mai multe astfel de fenomene infoener$etice. Atomul este de#a o structura comple%a! cu particularitati vi"ratorii specifice =ELE+E&,ULUI( pe care urmea'a sa-l defineasca. El are memorie si are inteli$enta. &oi stim ca arata asemeni unui sistem solar. Un neutron central in #urul caruia or"itea'a un numar de electroni varia"il functie de elementul c)imic caruia ii apartine. In structura lui este @@E spatiu acoperit de or"itele electronice. La fel arata si un sistem solar. (Cum este sus este si #os...(-ne vine din cunoasterea traditionala. Planete or"itand in #urul unui Soare central! @@E spatiu acoperit de or"itele planetare... ar noi! oamenii! ce suntem?1? Eu va su$ere' sa renuntati la ideea ca am putea fii altceva decat un aspect al Creatiei aflat undeva in intervalul dintre un atom si un sistem solar! dar cu un $rad de comple%itate atat de mare ca ar fi mai usor sa ne asemanam cu o

gala ie. Oricum nu putem iesi din realitatea ca in Univers nu e%ista nimic altceva decat ener$ie si informatie! e%act ca in computerele noastre. ar tre"uie sa revi'uim arondarea noastra la limitele unui "iolo$ic complet neinteles. O putem face doar din starea de atentie! nu ne sunt nici necesare si nici utile instrumente suplimentare. eoarece ($ala%ia( care suntem are capacitatea de a (vedea( si intele$e lucruri de o comple%itate inima$ina"ila. aca acceptam ca suntem o $ala%ie de atomi! o alcatuire de informatie moduland ener$ia! cam unde ar fi lo$ica alimentatiei? Ce (se )raneste( anume! ener$ia care suntem sau informatia care suntem? Sa nu fiti tentati sa raspundeti ca o or$ani'are superioara a materiei! desi$ur tot dupa pro$rame informationale alcatuind sisteme! or$ane! tesuturi! ar fi lo$ic sa duca la (deprecierea( autonomiei ener$etice a elementelor constitutive. &u pare deose"it de lo$ic. Am sa va reamintesc primordialitatea informatiei in cadrul procesului de creatie si ar fi util sa o acceptati ca pe un mare Ade!ar care nu cunoaste e%ceptii. Oriunde aveti de inteles un aspect cautati sa $asiti informatia care l-a creat. oar asa va oferiti sansa de a intele$e cu adevarat ceva. ar informatia nu este decela"ila cu or$anele noastre de simt. Ea apare doar in stare de Atentie si la o vi"ratie cat mai inalta. Cu cat vi"ratia este mai inalta cu atat mai accesi"ila devine o informatie situata (mai sus( si care $enerea'a efecte de o amploare mai mare. e aici reiese utilitatea cresterii frecventei (ec)ipamentului( care suntem in procesul intele$erii fenomenolo$iei. Si aici vom vedea care ar fi modalitatile de a ridica acest nivel al vi"ratiei! cu urmari mult mai ample decat cel de mai sus. In ansam"lul fiintei e%ista un punct central! cel care a fost ar)iva care a materiali'at si corpul fi'ic si in #urul caruia sunt si toate celelalte invelisuri vi"rationale ale fiintei. Este acel (atom( de omniscienta pe care ni-l putem ima$ina fiind in (inima inimilor( dupa cum frumos se e%prima un autor. Su" raport dimensional corpurile noastre infoener$etice nu sunt foarte sta"ile! unele cu o capacitate mai redusa! altele cu capacitate nelimitata de a se e%pansiona. Ele toate nu sunt altceva! "ineinteles! decat ener$ie modulata in frecventa de catre informatie. Cel pe care il percepem a fi (fi'ic( datorita frecventei la care lucrea'a or$anele noastre de simt! are si frecventa de vi"ratie cea mai sca'uta. La inceputul constructiei (ve)iculului fi'ic( frecventa de vi"ratie

este mai mare dar! pe masura ce se tot aduna (material de constructie( #os vi"rator caracteristic acestui plan frecventa tot scade. Pro$ramul de stran$ere de material ar tre"ui sa-si incete'e e%istenta la un anumit moment! cand structura acestui corp s-a inc)e$at! dar la unele individualitati pare ca nu se opreste inca mult dupa aceea. In realitate insa acest pro$ram se e%tinde asupra altor nivele si afectea'a Constiinta. 5unctie de toata informatia stransa o data cu atomii alcatuirii (fi'ice( incep sa se de'ar)ive'e si sa se de'volte si corpurile mai putin dense si cu o vi"ratie mai ridicata. Pe masura ce incepe e%perimentarea (vietii( corpurile capata o de'voltare specifica evolutiei individualitatii respective. La e%pansionarea corpului care ne da adevarata identitate contri"uie multi factori din care intuitia nu este pe ultimele locuri. Ansam"lul frecventei la care fiinta re'onea'a este un fel de medie a vi"ratiilor tuturor acestor invelisuri.. La ea contri"uie atat cunoasterea de'ar)ivata din atomul central care a acumulat-o pe parcursul a nenumarate incarnari cat si influentele informationale datorata confi$uratiei astrale in momentul nasterii plus toate informatiile stocate din e%perienta in aceasta incarnare. Aceasta frecventa $enerala este influentata de fiecare gand! de fiecare cu!ant rostit! de fiecare gest pe care il facem! de alimentatie! de sen'atii si sentimente si nu poate fi epui'ata lista. *a tre"ui sa va ima$inati cum adevarata voastra identitate este un corp diafan de informatie si ener$ie care ( respira( in functie de toti parametrii enumerati. Iar calitatea e%perimentului vostru de viata este strict corelata cu si functie de $radul de e%pansionare la care v-ati acordat dreptul prin fiecare $and! cuvant sau $est facut. Gradul vostru de cunoastere este si el functie de (realitatile( cuprinse in corpul vostru de Constiinta ! care realitati tre"uiesc intelese ca fiind tot informatie moduland ener$ia. Atunci cand aceasta e%pansionare a atins un anumit nivel se petrece un fenomen mai deose"it care a fost si el denumit de traditii in mai multe feluri. El are un ($ust de o"iectivitate( mai de$ra"a! c)iar de materialitate. Este un fel de (pra$( care se intinde pe un interval de <-F saptamani in care cunoasterea si intele$erea pur si simplu te potopesc. Este( ca un loc( unde stii sa te duci! tot prin cresterea vi"ratiei desi$ur. Este ceva fascinant ca sen'atie si capeti un fel de dulce dependenta de acel (loc(. Apoi "rusc nu mai ai acces si vine un (sentiment( si iti

insinuea'a ca $ata! nu mai ai unde sa mer$i in Cunoastere! ca tu Esti Cunoastere. Si te trimite sa iti faci menirea. Si incerci sa te ac)iti. ,e-ai asteptaca toti sa fie dornici sa Cunoasca si sa Intelea$a! dar intre timp te-ai lamurit cum stau lucrurile si nu te mai ilu'ione'i. Asa cum civili'atia nu a avut interes pentru ener$ie inepui'a"ila si la indemana! fara eforturi de nici un fel! asa cum nu o interesea'a ca desi nu are nevoie de (alimente( totusi in$)esuie in a"domene tot felul de a"surditati! nu o interesea'a nici Cine sau Ce sunt mem"rii ei sau cum ararta Adevarul. Practic parca toti sunt deose$it de multumiti de e%perientele traite! in ciuda privirilor vide la care ma#oritatea de#a au a#uns. ar mai scrii o carte! totusi cineva poate va voi sa a#un$a si la (mostenirea la care are dreptul(! la valorile Sinelui. e fapt se a#un$e in punctul deose"it de ciudat in care ai numai de oferit si nu manifesti nici o pretentie! dar nimeni nu este interesat. Ii spuneam unui om "un! cand mi-a spus ca are o insuficienta cardiaca! ca nu are nimic! incercand macar pe moment sa-l scot din (pro$ramul de distru$ere( in care se "a$ase si ma contra'icea cu multa ve)ementa! tra$and iar aceasta informatie peste "ietele structuri. I-am mai e%plicat odata dar el tot pe a lui o tinea...Oare de ce isi iu$ea atat de mult acest pro$ram infoener$etic? Ar$umentul era! desi$ur! ca stia el mai "ine! ca i-au spus medicii... Pro"a"il insa Sinele avea nevoie de aceasta e%perienta. oar ca ACU- nu prea mai este ra$a' de #oaca ! dar ma#oritatea nu stiu... Si poate veti intele$e cumva cat de mult ("ine( va face aceasta pretinsa stiinta! care evident este un e%emplu tipic de felul in care o civili'atie si-a aran#at sin$ura pro$ramele de distru$ere. ar nu va puteti ima$ina la cate nivele infoener$etice se manifesta deformarile produse de aceasta medicina. In primul rand ea (apare( undeva destul de (#os( in edificiul Creatiei! nu numai pe considerente temporale ci si ca motivatie. Este o creatie a mintii limitate in care ponderea fricilor a fost mult mai mare decat cea a iu$irii. Ca atare re'onanta ei cu +area Armonie nu este prea "una. La nivelul ilu'iilor ea contri"uie ma#or la situarea ireala a solutiilor! re'olvarilor in afara propriei fiinte si deci a propriei responsa"ilitati. La nivel mai dens este multa neintele$ere a adevaratelor mecanisme de functionare ale corpului fi'ic. Sunt inca multe necunoscute in spatele practicii medicale! de care medicul este constient iar pacientul nu. 5oarte multe se "a'ea'a pe ipote'e! mult operea'a statisticile in ciuda faptului ca s-a a#uns la conclu'ia ca nu

e%ista "oli ci doar individualitati "olnave. 6a'at pe aceste aspecte! asa numitul (malpra%is( are limitele mult mai lar$i decat cele admise. *a ro$ sa intele$eti ca nu am nimic cu aceasta ocupatie dar tre"uie sa va averti'e' asupra adevaratului (rol( al diferitelor aspecte ale vietii voastre. In ceea ce priveste c)imismul farmaceutic ca si practica vaccinurilor! cred ca va este relativ usor sa vedeti sin$uri in ce masura acestea pot sa se armoni'e'e cu infoener$iile corpului nostru fi'ic. 5ara a mai vor"i despre ireversi"ilitatea unor procese care pleaca de la aceste prctici! alterand in ritm mult mai alert informatia primordiala! cu re'ultate pe termen lun$ a"solut imposi"il de previ'ionat. Iar in spatele acestui proces de acum se afla pe primul loc concurenta" orgoliile si profitul! iar inaintea lui campanii pu"licitare foarte insidioase! cu pro$rame infoener$etice destul de penetrante. 5oarte multi dintre noi aproape constienti'am aceste aspecte si! cu toate astea! "ul$arele matura tot in implaca"ila lui rosto$olire...Am intalnit medici practicieni cu multi ani in spate care plan$eau de-a dreptul ca nu mai pot continua deoarece nefirescul le este atat de evident incat nu mai suporta sa-si otraveasca pecientii cu tot felul de nimicuri. Ei stiu "ine ca pacientul cere de acum medicatie si ca daca nu este satisfacut va pleca nemultumit. Sunt aspecte c)iar dramatice in aceasta (meserie(! denumita de un medic en$le' (verita"ila reli$ie a mileniului doi! care va dispare imediat ce ii va fi contestata utilitatea(. Cu toatea astea un procent semnificativ din PI6 tre"uie alocat sistemului medical! multi isi $asesc (preocuparea( in aceasta ciudata 'ona a activitatilor umane considerata! culmea! o activitate no"ila! umanista! in "inele omului. In realitate poate doar $om$a atomica ar produce pagu$e mai mari umanitatii! dar aceasta numai daca se va $asi ne"unul sa o declanse'e. +edicina insa operea'a <? de ore din <?! pe aproape intrea$a planeta. Ii asi$ur pe toti participantii la acest #oc! indiferent partea de "aricada unde se $asesc! de infinita mea compasiune pentru gra!ele lor neintelegeri care i-au situat in acele locuri. ar tre"uie sa constienti'e'e cumva ca au creat o realitate deformata cu un grad de periculozitate ridicat in cadrul +arii Armonii. Are dreptul sa ma contra'ica doar medicul care este perfect sanatos! care nu im"atraneste si care nu considera ca este fireasca moartea corpului fi'ic. In fata aceluia ma plec de pe acum. aca tot acest potential uman si aceste mi#loace ar fi fost directionate catre e%plorarea Adevarului in ceea ce preiveste c)iar si fi'icul uman! Civili'atia s-ar $asi acum in cu totul alt punct de Cunoastere. As avea "ucuria sa ii a#ut pe aceasta cale pe cei mai putin

do$matici dintre ei! deoarece au un "a$a# de cunostiinte care le-ar facilita accesul! daca ar sti sa-l directione'e in acest sens. Li s-ar putea alatura "iolo$ii! "ioc)imistii si $eneticienii! care si ei contri"uie din plin la deformarea pac)etului informational care insemna Omul Adamic. Stiu ca e%ista un or$oliu al meseriilor respective! stiu ca este dificil sa recunosti ca te afli pe un drum in afara Armoniei si a Cunoasterii mai ales ca ai investit mult pentru ca sa crezi ca stii. +ai e%ista si spiritul competitional in Cercetare... Cu toate astea Ade!arul nu poate fi modificat de dra$ul a nimic si el este accesi"il doar unui punct numit Constiinta eplina. Pana nu ai a#uns acolo! ai (un punct de !edere( mai individual sau mai colectiv! dar el este caracteri'it de adevaruri limitate si asta nu este in acord cu Armonia Universala! cu atat mai mult cu cat adevarurile acestea particulare isi (impun !alorile( pe cai educationale si c)iar administrative uneori. *alorile tre"uiesc va'ute tot ca informatie desi$ur si ea se e%tinde si acaparea'a! su"ordonand alte pro$rame! de cele mai multe ori mai aproape de ar)etip. ra$ii mei! aparent tre"uiesc multe (sacrificate( dar cautati sa le vedeti ca pe adevarate pietroaie de $atul acestei civili'atii mentinute din inconstienta si atunci aveti la ce reflecta. Pentru ca! de fapt! sunt mult mai rele decat simple pietre. in pacate nu doar cele pomenite mai sus au acest real statut. Procesul educational si cel de in!atamant sunt a"solut la fel de daunatoare. esi$ur nu apolo$ia analfa"etismului o voi face! desi$ur ca e%ista un nivel de instruire util dar accentul tre"uie pus preponderent pe manifestarea creativitatii individuale. E%cesiva pedalare pe de'voltarea memoriei! mecanicismul! liniaritatea mintii tre"uiesc parasite cu desavarsire. Este utila de'voltarea prin constienti'are a capacitatilor de racordare cu +intea Universala prin de'voltarea intuitiei! este "enefic sa cultivam starile de liniste! atentie! "ucurie! pace. Ar fi utila parasirea ideii de competitie si a sistemului de notare a valorii individuale! care inseamna ca cineva te poate #udeca! ca are dreptul sau posi$ilitatea sa o faca. Sunt linii de pro$ram profund deformatoare! cu mare a"atere de la Le$ile Armoniei. +a#oritatea veti fi tentati sa spuneti ca nu se poate aplica ceea ce eu spun! dar priviti cu atentie si vedeti ca e%ista de#a familii in care educatia nu mai cunoaste aspectele cu care ne-am o"isnuit. Unii au reusit sa aduca armonia in procesul educational pana la firescul la care parinti si copii sunt doar prieteni! fara ca unii sa ai"a pretentia de a impune pseudovalori pentru

ca ceilalti sa ai"a ce contesta! de cele mai multe ori ultimii fiind mult mai aproape de un firesc! pe care ceilalti nu-l mai recunosc. e ce aceasta modificare de atitudini nu ar putea fi e%tinsa si in institutiile de invatamant! aducand un nivel al Armoniei in procesul de instruire? Pentru ca noi avem aparent diferentele de varsta pe care le constatam dupa numarul de ani scursi din aceasta incarnare! in realitate insa ne diferentiem dupa acumularile de-a lun$ul intre$ii sume de incarnari pe care fiecare a avut-o si ele nu au nimic de-a face cu numarul de ani din "uletin. Apoi ar fi util sa intele$em ce anume si cat ar fi armonios sa apartina nivelului (cultura $enerala( si cat speciali'ariilor ulterioare. Sunt discipline care nu fi$urea'a la nici un nivel de pre$atire in timp ce altora li se acorda un spatiu ne#ustificat in formarea culturii $enerale. Sunt capitole ale vietii de care fiecare se loveste la un moment dat si in care se dovedeste ca nu a fost pre$atit sa intelea$a a"solut deloc! cum este se%ualitatea sau intuitivul sau ener$iile su"tile ale corpului fi'ic in timp ce precis nu va trece in a douaspre'ecea daca nu stiu ce calcul tri$onometric sau functie nu a invatat sa re'olve. Eu nu spun ca nu este util sa se cunoasca despre e%istenta unor nivele de procesare a datelor matematice superioare dar de aici pana la utilitatea invatarii lor! care dispare definitiv la portile scolii! ma indoiesc. In ca'ul invatamantului superior sunt multe 5acultati aparute doar din nevoia de (catedre( in timp ce (specialitati( e%istente acum in mai toate tarile! la noi nici nu au aparut "ine si au si fost desfintate! cum a fost ca'ul (parapsi)olo$iei(. &u ca ar fi fost un nivel de pre$atire deose"it dar macar o desc)idere catre constienti'area e%istentei fenomenolo$iei si dincolo de limitele de perceptie si tot ar fi reali'at. 5unctionea'a in societate in sc)im" tot felul de (Cursuri( i'olate! care nu ofera a"solventului macar o privire de ansam"lu asupra unor metode mai variate de a"ordare a (realitatii( ci doar unele limitate! care totusi au cursanti si care uneori isi dovedesc utilitatea in ansam"lul #ocului social. Pentru ca! daca ar fi sa vor"im de o reala utilitate mult prea multe specialitati ar tre"ui sa dispara cu desavarsire. Oricum! eu aceasta a"ordare va tre"ui sa o pastre'! deoarece corespunde nivelului de Constienta la care va invit. 5ara pretentia de a fi e%)austiv! voi mai e%emplifica cu cateva capitole ale pre$atirii de specialisti cu alocare ulterioara de mi#loace si care nu au o utilitate reala. Am sa ocolesc cu oarecare ele$anta pe

fi'icieni! spunand doar ca ar fi "ine daca ar accepta o desc)idere mai mare a mintii in o"servatiile pe care le fac si o mai mare atentie in limitele de $andire pe care le fi%ea'a in a"ordarea studiului (realitatii(! astfel #ustificand increderea putin mai mare pe care o acord acestei specialitati. Consider ca intuitivul este un instrument "un de lucru pentru un fi'ician deoarece instrumentarul devine din ce in ce mai putin utili'a"il. Ar fi util sa intele$em mai "ine corespondenta dintre oscilatie si informatie si poate sa facem cumva mai repede un "un de lar$a circulatie re'ultatul intele$erii fenomenolo$iei la care am a#uns. &u ca ele ar fi tinute secret dar prea $reu a#un$e in constiinta omului de rand o cunoastere de ultima ora. Si cei care ela"orea'a manuale de invatamant si pro$rame scolare pentru nivelul mediu ar tre"ui sa fie mai receptivi la (nou(. Sunt (aspecte( care tin de o a"ordare a acestei discipline pe care mai de$ra"a stim sa le utili'am te)nolo$ic decat sa le e%plicam fundamental. Aici as pomeni ma$netismul! ener$ia ca si concept! electricitatea! fotonul! fenomenul si filtrul de polari'are al lumini si multe altele insuficient intelese. Ca si in medicina! ne place sa credem ca leam inteles cu adevarat. espre c)imie nu pot sa spun decat ca este un intre$ esafoda# de neintele$ere! reali'at ce-i drept destul de maiestrit! efort care nu se #ustifica prin re'ultate! decat partial te)nolo$ice! daca procesele atat de alam"icate si cu $rad inalt de periculo'itate si to%icitate in $eneral #ustifica (reali'arile(. Aparent evident pentru oricine $radul de confort ridicat oferit de te)nolo$iile c)imice! in realitate acest confort s-a reali'at prin diminuarea uneori dramatica a nivelului de (sanatate( a intre$ii planete. Petroc)imia cu multiplele ei ramuri si utili'ari ulterioare! industria maselor plastice atat de de'voltata acum! industria de prelucrare a clorosodicelor si in$rasamintele c)imice par a ne fi adus multe servicii! daca uitam cu tot dinadinsul ca am poluat si apa freatica aflata la F44 de metri adancime cu a'otiti si a'otati! ca terenuri a$ricole au fost definitiv scoase din u' datorita deseurilor sau infiltrarii cu produse petroliere! daca uitam ca plantele au fost destul de afectate de folosirea intensiva! ca de altfel si terenurile a$ricole! de in$rasaminte c)imice. ,oate aceste efecte nu au cum sa fie cuantificate pe termen mediu si lun$! atat asupra mediului cat si asupra evolutiei omului! dar nu numai ci si a intre$ii "iosfere.

eter$entii ca si aromaticele! cosmeticele si medicamentele sunt doar fractiuni! dar cu un impact ma#or prin intensa si imediat apropiata lor folosire. Inlocuirea fi"relor naturale cu cele sintetice poate au sca'ut costuri! poate au oferit un nivel de prelucra"ilitate sau estetic superior dar faptul ca au (i'olat( practic individualitatile umane de la o "una racordare infoener$etica cred ca este o urmare cu conotatii dramatice! cu atat mai mult cu cat nu constienti'am urmarile. Pentru toate aspectele creatiei nu este nimic mai important decat o fireasca si li"era circulatie a infoener$iilor. &oi oamenii aici am produs cele mai $rave pertur"ari. In principal am facut-o prin $andurile noastre de separare! prin preferintele noastre! prin frici! apoi prin constructiile noastre si acum si prin calitatea vesmintelor. Suntem de departe cel mai sla$ racordat aspect al Creatiei cu )ntregul . Iar re'ultatele se manifesta din plin in calitatea e%perientelor noastre de viata! in sanatatea noastra. 6oli severe la varste din ce in ce mai fra$ede! reactii aler$ice la din ce in ce mai multe persoane sunt fenomene a caror dinamica ascendenta este vi'i"ila c)iar de la an la an! in parte macar stim ca noi si stilul nostru de viata sunt de vina! dar "ul$arele se rosto$oleste inainte! noi convinsi fiind ca stapanim si a!em su$ control totul% ,are aiurea mai arata aceasta rosto$olire a Civili'atiei! manata doar de dorinta de facil si de profituri pe termen cat mai scurt. Apar te)nolo$ii! dupa putin timp apar si avertismente de pericol dar profitul decide intotdeauna si decide tare prost. +edicamente sunt aruncate pe piata dupa sumare e%perimentari si platite avi'ari iar dupa doar cativa ani apar si de'astrele. In industria alimentara mai nimeni nu mai poate sti ce introduce cu adevarat in corpul lui! totul este condus de profit si aici nevoile sunt mari si profiturile fiecarei $aselnite sunt pe masura. &imeni nu raspunde cu adevarat de toate acestea! si apoi cu ce anume sa raspun'i de malformatii! de anomalii! de disfunctii... Pana nu !om re!eni la o implicare a inimii in toata aceasta ne$unie" nu a!em nimic altce!a de asteptat decat un lipsit de glorie sfarsit" c#iar $inefacator. ,oate acestea sunt directele urmari practice ale c)imiei! dar numai o infima parte am enumerat. Ar fi a"solut imposi"il acum cuiva sa pomeneasca c)iar si in treacat toate implicatiile acestei c)imii. A a#uns atat de diversificata incat practic un in$iner c)imist nu are nici cea mai mica sansa sa profese'e decat intr-un (areal( in$ust speciali'at. Se

poate spune de acum ca fiecare proces te)nolo$ic are specialistul sau care nu va putea fi inlocuit usor de un altul! decat dupa ce acesta a fost format la locul cu pricina. Stiinta viului! "iolo$ia! mi se pare o disciplina cu contururi $resit trasate de conceptii a"solut $resite. Pentru ca nu vad care sunt criteriile dupa care ea si-a definit aria de cuprindere. A considera ca viul! viata! incep cu formarea primei celule mi se pare ca e%cludem din inconstienta cea mai mare parte din viata vietii. aca admitem ca fiind viu tot ce manifesta inteli$enta si memorie -si mie asa mi se pare corect- atunci viata este aproape in tot ceea ce noi putem percepe si desi$ur si dincolo de limitele perceptiilor noastre. aca nu facem asa ar insemna ca (spiritul( din capul locului este lipsit de viata! ceea ce mi se pare un non sens. Ar insemna ca Intelectul Colectiv nu are viata! ca nici o Constiinta Colectiva nu traieste! dar conduce e%istenta unor specii. Ar insemna ca foto$rafia Airilian vede frun'a intrea$a in ciuda faptului ca am taiat un fra$ment din ea in mod cu totul a"erant. Sau mem"rul amputat... CE*A ES,E A6ERA&, dar este doar mintea noastra limitata care nu vrea sa intelea$a. )nformatia este vie sau moarta? Energia este vie sau este c#iar .)ATA%%%' Sa intre" acum cam care este lo$ica de a avea disciplina sau Stiinta ca 5i'ica Pamantului! cand nu stii ca Pamantul este viu! ca vor"esti de fapt despre o Constiinta?1 Ca toata fenomenolo$ia le$ata de aceasta mare necunoscuta care ne suporta este in stransa corelatie cu inconstienta Constiintelor care din pacate suntem. Cutremurele de pamant ni se datorea'a! sc)im"area amenintatoare a a%ei de rotatie este doar functie de constienta-inconstienta noastra. +ai avem si Pedolo$ia care anali'ea'a calitatea solului! in scopul ameliorarii lui in vederea unor mai "une re'ultate a$ricole. ar solul se poate ameliora de la Sine si plantele isi $asesc conditiile optime tot de la Sine. Cand vom constienti'a asta! vom scapa de servitutile in$rasamintelor c)imice! ale anali'elor solului si ale ameliorarii plantelor! ade!arate ),U0)) P,UR)D)SC)P,)NARE% ar noua ne plac servitutile! ca atare nu ne dorim sa scapam. aca nu suntem capa"ili de o relatie constienta! macar am face "ine daca am lasa aceste Constiinte li"ere! sa-si faca trea"a fara a ne mai opune noi (creator( in calea Armoniei pe care ele! spre deose"ire de noi! o recunosc. Apa stie sin$ura sa se purifice! daca noi nu ne vom opune prea mult si daca vom sti macar sa o respectam. Si Aerul la fel. &u de ($ri#ile( noastre au ele vreo nevoie! doar sa le recunoastem locul si sa il respectam... Ar fi o minima constienta! nimic

mai mult. ar noi am uitat sa ne respectam pe noi insine! cum ar putea cineva sa ne ceara sa respectam altceva. in pacate este! pe cat de lo$ic pe atat de adevarat... Suntem =>4 procente apa si restul (Pamant( ! iar in procesele interne aerul are functia lui! deci suntem practic produsul acestor Constiinte pe care! insumandu-ni-le! le reducem si pe ele la starea noastra de inconstienta... Apa din noi devine inconstienta! la fel aerul si pamantul. Le u'am si le aruncam in afara corpului fi'ic! lasand rolul de purificare tot Constiintei care ele Sunt. Si ele nu se plan$ desi o facem de 'eci de mii de ani. +enirea noastra ar fi sa le aducem la un nivel de vi"ratie mult superior fata de cea pe care ele o au! ar tre"ui ca simpla noastra privire sau $and sa le (sfinteasca( pur si simplu! doar noi suntem in cadrul Creatiei sin$urii (facuti dupa c)ipul si asemanarea Creatorului(! sau daca preferati! cea mai evoluata veri$a a E%istentei. Cat de departe te afli tu! semenul meu! de aceasta conditie a primordialitatii1 Ce anume te face sa fii la asemenea distanta?1 Ilu'ia! nevoia! micimea! frica sunt principalele motive pentru statutul tau pre'ent. +ai poti adau$a infatuarea ca tu stii! ca tu poti! ca tu ai si ca tu EST). Am anali'at cu multa atentie toate posi"ilele preocupari ale omului si! in (peisa#ul( de a'i nu am $asit nici macar una "enefica cu adevarat. C)iar valentele Creativitatii picate su" semnul interesului isi pierd "eneficitatea. eoarece interesul are un profund caracter limitativ. Co"orand putin (stac)eta( am putea spune ca sunt posi"ile preocupari "a'ate pe iu"ire si pe "ucuria de a Crea. Pro"lema este ca nu mai stim sa definim Iu"irea Armonioasa si nici Starea de 6ucurie. Pentru ca putem pretinde ca devenim medici din iu"ire pentru semenii suferin'i doar cu conditia ca nu mai stim nimic despre Armonie. O Iu"ire Armonioasa nu te-ar lasa sa-l minti ca ii re'olvi tu pro"lemele! nu te-ar lasa nici sa-i ciopartesti corpul si nici sa i-l otravesti cu tot felul de (su"stante( de care! undeva in strafundurile fiintei! ai motive sa te indoiesti. Ai prefera pro"a"il sa-l man$ai cu compasiune si sa-i amintesti ca se poate repara sin$ur! mai ales daca va avea Atentia necesara pentru a vedea ce anume di'armonii a produs. Starea de 6ucurie este o anume stare de efervescenta a fiintei care catali'ea'a prin ridicarea frecventei o racordare mai inalta. Spuneam ca noi avem capacitatea de a crea la a"solut toate nivelele de constiinta! dar nu ca ar fi si util sa o facem. e cele mai multe ori este nu numai inutil ci c)iar profund daunator. Si nu ma refer aici la creatia

inconstienta ci c)iar la cea constienta. Sunt foarte putine situatiile in care Creatia isi mai poate dovedi utilitatea. Ies din discutie desi$ur motivatiile "a'ate pe interes! dar a mai crea ceva intr-un plan de#a supraa$lomerat incepe sa devina periculos. Sa incerc sa fiu mai clar... Creatia a avut mai multe etape din care as defini doua/ Creatia initiala si cea consecutiva a Creatorilor care Suntem. Prima a 5ost 5acuta din Iu"ire! 6ucurie si Armonie si o putem defini ca fiind Paradisul in care Omul Adamic avea sa-si traiasca e%perienta. Informatia Ar)etipala crease conditiile ca aceasta e%perinta sa fie fara sfarsit! "a'ata pe Constiintele elementale si pe cea a Omului. Creativitatea acestuia a permis aparitia a numeroase aspecte care! in momentul in care informatia Primordiala a Omului Adamic a fost alterata! nu a mai fost "a'ata e%clusiv pe Armonie! 6ucurie si Iu"ire ci! din ce in ce mai mult pe ilu'ii ale nevoii si pe frici. &emaifiind a"solut constient de Cine era el cu adevarat! omul si-a tot impurificat toate nivelele fiintei cu informatie aleatoare si ca atare nevoile au devenit tot mai mari! preferintele se tot im"o$ateau devenind la randu-le nevoi iar maretia si independenta lui se tot diminuau. Ciclurile de viata-moarte se tot scurtau si la fel de trecatoare deveneau si creatiile lui. ar ele se tot inmulteau si se tot diversificau! incercand sa raspunda la din ce in ce mai variatele lui preferinte si de acum nevoi. ,oate astea aveau ca urmare diminuarea din ce in ce a Starilor care ii mai puteau fi accesi"ile in favoarea ilu'iilor. Acesta a tot fost drumul parcurs de cel ce ar fi putut ramane Omul Adamic si asa am a#uns noi sa fim acum. Indesirea e%cesiva a planului acestuia cu noi aspecte create nu face decat sa adancim mai mult ilu'ia! sa distru$em orice urma de stare care ne-ar mai fi! macar accidental! accesi"ila! incepand cu Atentia. e acum prea suntem rupti si sparti intr-o infinitate de directii anulandu-se reciproc! puterea noastra diminuand dincolo de orice limite ale ima$ina"ilului. Am a#uns o specie stresata si mult prea c)inuita de micimea noastra si nu mai $asim macar motivatia de a reface drumul inapoi spre (Casa(. Ce ar mai tre"ui sa cream care sa-si $aseasca un loc armonios? Credeti ca daca in loc de opt cilindri acum mer$em cu patru sau c)iar trei este o diferenta fundamentala! care sa #ustifice actul de creatie? Credeti ca daca mo"ilului i-am mai adau$at o facilitate! un #oc sau o camera foto! c)iar am creat ceva menit sa faca altceva decat sa ne mai tente'e sa mai scoatem niste "ani din "u'unarul in care mereu tre"uie sa $asim mai

intai modalitatea de a-i "a$a? e acum cam la asta se reduce creativitatea si utilitatea ei. 5a"ricile de orice arunca pe piata repere mereu noi desi piata nu le mai poate a"sor"i nici pe cele de o $eneratie anterioara si in mod clar suntem in plina cri'a de supraproductie. O iesire re'ona"ila nu poate fi decat reevaluarea notiunilor noastre si a unor pretinse valori. Evident si o alta distri"utie a "unurilor! dupa alte considerente. Ar fi a"surd dar nu prea surprin'ator sa apelam la vec)i mi#loace! cum sunt ra'"oaiele! desi acestea sunt mentinute vii! la scari reduse! permanent. *a tre"ui sa o"servam ca nu e%ista cale de a depasi momentul de ACU+ daca nu vom reevalua valorile noastre. esi$ur daca vrem ca Civili'atia sa mai ai"a un (maine(. 5iecare ar tre"ui sa $aseasca un motiv de iu$ire pentru ca aceasta sa fie posi"il. &u de frica vom face cu adevarat ceva. Sunt in fiecare din noi resorturi inca sensi"ile! toti suntem uneori foarte frumosi si $uni si doar ilu'ia ne ia dreptul afirmarii acestor valori. Am fost invatati sa credem ca a fi sensi"ili inseamna a fi sla"i dar este e%act invers. In )aosul e%istent acum a-ti permite sa-ti manifesti sensi"ilitatea! Iu"irea! Armonia si Pacea este o dovada de mare forta interioara. Pentru a-ti lua responsa"ilitatea de a fi cau'a a fenomenelor si nu efectul lor tre"uie sa stii destul de "ine Cine esti cu adevarat. Este foarte simplu sa te dai lovit! sa te tot vaiti si sa declari ca esti stresat de ritmul in care vin evenimentele peste tine. ar nu le mai permite tu sa vina! sau daca c)iar vor! tratea'a-le ca pe orice musafir nepoftit. Cine te poate o"li$a sa le desc)i'i (usa fiintei tale(? ,i s-a su$erat ca vei fi c)inuit sau distrus daca nu o vei face... 6ineinteles ca asa ti s-a su$erat! dar oare nu poti o"serva ca desc)i'and usa devii si mai si$ur o victima? Sau ai devenit de#a1 &u-ti mai fie frica! toate pro"lemele au si re'olvarea asi$urata! doar ca tu nu o ve'i pe moment si intri in panica. Cu cat mai panicat vei fi! cu atat mai sla" devii si data viitoare mai multe evenimente se vor a"ate asupra ta. Este un carusel al ne"uniei din care doar starea de Atentie te mai poate scoate. Ar fi util sa o"servi care sunt adevarurile tale si nu impuse! care sunt valorile tale si nu su$erate! care sunt nevoile tale si nu su$estionate! care iti sunt preferintele si sa nu faci nevoi din ele ci! daca poti! fa transformarea in sens invers. Poate parea complicat dar corespunde unui proces de maturi'are. Este complicat sa cresti si de la copil la om matur! dar de la inconstient la Constiinta eplina1 ar este

fe'a"il. Ar fi un mare motiv de "ucurie c)iar si numai acesta! pentru inceput. Acum am sa incerc sa o"iective' un alt aspect si anume cine se poate tre'i mai usor si cine ar fi mai indicat sa o faca. aca faci un (stop cadru( al unui moment vei vedea formele pe care ilu'ia le ia. 5iecare astfel de (sectiune( sau (secventa( contine mai multa neintele$ere decat o minte poate sa duca fara sa se distru$a. In acelasi timp un comic a"surd transpare din fiecare (drama( e%istentiala. Iar drama este pre'enta peste tot. Pentru a nu uita cumva! ceea ce de re$ula facem pentru a putea coe%ista drama cu comicul! a"solut toti suntem oameni. Sau macar s-ar presupune. E nevoie de un numitor comun pentru a re'olva ceva! nu?1 oar suntem (frati(... Cam aidoma celulelor unui mare corp! suntem le$ati prin tot felul de procese (osmotice(! eu traiesc in (infoener$iile( pe care tu le $enere'i si invers! cu totii avem cam aceleasi pretinse nevoi de satisfacut. Interrelatii de tot felul ne lea$a si deslea$a permanent! devenim mereu fii! cumnatii! verii! fratii! parintii unii altora! sefii sau cola"oratorii sau su"ordonatii si #ocul se tot complica pe multiple planuri. Suntem mai instruiti sau mai putin dar toti con!insi ca sclipim de inteli$enta cu cei 1-23 din creier activat si pe acest considerent sau altele si mai sla"e! stam mai cocotati sau mai umili pe umerii altora! la fel de convinsi de inteli$enta lor sclipitoare! cu acelasi fantastic procent de creier activat. Privesti in sus sau in #os de-a lun$ul si de-a latul parca infinitei (piramide entropice 'isa si sociala( si ve'i e%act aceeasi structura! pe paliere din ce in ce mai in$uste catre un pretins varf ! mo"ilat si el cu un intelect.. de B->E! dar infatuat de marea-i po'itie. In ima$inea 'u$ravita sunt acum doar o"servator neimplicat si asta imi permite sa vad comicul ansam"lului! dar si drama. Pentru ca! indiferent (palierul(! fiecare priveste simultan cu frica in #os! deoarece orice mica $reseala acolo il va arunca! cu urmari catastrofale -'ice eldar si in sus! cu speranta vesnica de a ocupa un loc acolo! daca s-a facut remarcat! daca s-a facut util! daca a fost mai "un! mai muncitor! mai placut... Este un aspect o"sedant la toate nivelele piramidei entropice aceasta frica terori'anta! du"lata de stradania de ascensiune... &imeni nu isi pemite ra$a'ul sa o"serve daca c)iar are de ce sa se teama sau ce anume ii va aduce o treapta urcata mai sus. ar pentru ea se tra$ sfori! se minte! se da din coate! orice este scu'a"il deoarece doar scopul conteaza...

Unde ar mai fi loc aici sa opere'e armonia! pacea! iu"irea?1 Cine mai are timp de asemenea lucruri lipsite de importanta practica... Cine sa o"serve sau sa-si aminteasca faptul ca toti sunt frati! ca au apro%imativ aceleasi nevoi! ii macina aceleasi neca'uri sau "oli! s-au nascut si mor la fel... e unde sa stie "ietii de ei ca toti au posi"ilitatea sa recupere'e un acelasi statut de omniscienta si omnipotenta! ca sunt a"solut toti la fel de "olnavi deoarece nici unul nu este capa"il sa utili'e'e macar cu cinci procente mai mult din creier! ca stratificarile nefiresti pe care le-au cladit ii vor pierde la fel de "ine pe toti! indiferent nivelul la care se $asesc. Cine sa le spuna ca stapanul a"solut al corpului lor fi'ic este creierul lor! dar ca ei nu sunt nici creierul lor si nici corpul fi'ic! si ca o activare atat de sla"a nu poate fi suficienta pentru ca e%perienta de viata sa capete o calitate satisfacatoare. Ca nu e%ista neintele$ere sau neca'! "oala in e%perienta lor de viata pana ce ea nu a fost ela"orata aici! si numai aici. Ca un individ sanatos nu se poate o"tine decat prin sin$ura vindecare reala si posi"ila! aceea a mintii limitate! insanatosire care de fapt inseamna desc)iderea ei pentru a putea procesa date ale nelimitarii. Si inseamna multa cunoastere! mult mai multa decat si-au ima$inat ca se poate. ra$ilor! o activare superioara a mintii limitate duce la o capacitate de procesare de date si la o cunoastere de circa 24 444 de ori mai "una decat a unui individ considerat stralucitor in societatea umana. In plus! pentru anumite situatii se accesea'a imediat +intea Universala! frecventa a Omniscientei. Pentru ca! c)iar activata la nivelul mentionat! nu se poate vor"i inca de omniscienta. Si pentru ca ta"loul sa fie complet! o asemenea (performanta( la indemana a"solut a fiecaruia se poate o"tine numai ca urmare a re!enirii la $landele si aparent insignifiantele !alori de care nimeni nu mai are timp" anume Armonia" )u$irea" Pacea... Poate parea ciudat sau alam"icat! dar fara ca acestea sa devina principalele valori ale vietii tale! a"solut niciodata nu vei depasi nici cele cateva procente de creier activate si nici calitatea vietii tale nu se va putea modifica. *ei fi autocondamnat sa tot fii efect de efect! mereu victima! niciodata intre$! mereu mai mic si mai sla" pentru ca moartea sa puna iar un capac de neintele$ere peste toata 'adarnica ta '"atere. Acum poate este putin mai clar de ce anume tre"uia sa vor"esc! sa amintesc fiecaruia din cei care (au urec)i de au'it( ca este a"solut la indemana fiecaruia! cu conditia sa isi ofere sin$ur aceasta sansa. &u de

alta dar stiu ca nimeni nu a spus toate astea de pe vremea cand si eu cautam un drum real catre (Adevar(! intr-un lim"a# accesi"il intelectului mileniului trei. Cai facile nu veti $asi! nici un altul nu va putea nici ale$e pentru voi! nici sa va faca temele. Cunoasterea va mai poate fi intermediata de cel care de#a o are! dar responsa"ilitatea de a o transfera in proprie e%perienta va revine fiecaruia. Asa arata c)iar Le$ile Armoniei Creatiei. e la ele nu se pot o"tine ra"aturi de nici un fel. esi$ur toata civili'atia se re$aseste structurata pe palierele acestei piramide entropice si deci ilu'iile sunt in e$ala masura la toate nivelele ei. C)iar structura este mentinuta prin ele. Pentru ca daca nu ai crede ca ai nevoi nu ai avea ce cauta aici. aca nu ai avea frici ca de unul sin$ur esti prea mic si neinsemnat! ca tre"uie sa ai"a cineva $ri#a de tine! ce anume te-ar motiva sa ramai aici? Unii traiesc ilu'ia ca au! altii ca pot! alti dimpotriva ca nu au sau nu pot. +ai toti nu au timp sa tot faca pentru ca sa ai"a...,oti vor mai mult! mereu mai mult... Cu cat se $asesc mai sus au parca tot mai putin timp. Cu toate astea timpul (se scurtea'a( doar pentru ca $ama ilu'iilor s-a diversificat si mai mult. ar vor"ind de Adevar! cu cat te afli pe un palier mai ridicat ar tre"ui sa iti faci timp si pentru un nivel al Atentiei mai ridicat. Pentru ca! pe un considerent sau altul! ti-ai asumat o responsa"ilitate in (#oc(. Si apoi! de re$ula pentru a a#un$e acolo ai parcurs cateva etape pe paliere situate mai #os deci ai mai multa e%perienta pe care tre"uie sa o pui in valoare. Gradul de Constienta tre"uie sa creasca macar putin! deoarece si instructia este! de re$ula! mai "una. In cadrul (#ocului( ea are o valoare! dar poate fi un instrument util si pentru a accesa nivele mai "une de Cunoastere. Iar daca apuci sa intele$i cate ceva! atunci poti sa-ti or$ani'e'i altfel timpul decat cel care traieste ilu'ii ale lipsurilor. O or$ani'are mai "una a timpului iti va da o oarecare detasare fata de aspecte mai putin importante si va creste starea de atentie. Odata cu cresterea atentiei ai oca'ia sa o"servi noi aspecte la care poti renunta! ceea ce va mari si mai mult nivelul de atentie la care ti-ai acordat accesul. Procesul se poate continua suficient pentru a a#un$e un om capa"il sa inceapa sa constienti'e'e ca poate deveni in mai "una masura stapan pe timpul si pe viata sa. A#uns la acest punct lucrurile incep tot mai mult sa duca spre un inceput de Constiinta constienta! deoarece o iesire din sara"anda ne"uneasca a

evenimentelor care se tot pra"usesc peste tine facilitea'a mult! fiind un prim important si necesar pas spre a deveni sursa a evenimentelor si nu efect al lor. Am sa ma intorc la statutul de copil! potentialitate ma%ima a punctului 'ero. El spuneam ca doar ESTE% Incetul cu incetul se proiectea'a asupra lui pro$rame informationale care tin de ilu'ia nevoilor si apoi de modalitatile de implinire a acestor nevoi. Astfel suntem scosi din acel punct. +ai intai suntem invatati sa cerem ceea ce vrem! apoi ne sunt indicate modalitati specifice nivelului la care am a#uns! toate cu incarcatura emotionala. aca vei invata mai "ine ai sa ai! daca vei fi competitiv vei putea sa...totul avand un aspect de santa# si e%croc)erie sentimentala pe care o denumim educatie. +ulti ne$ocia'a c)iar in termeni de $enul (daca iei premiul intai vei mer$e in ta"ara! daca nu nu vei mer$e( sau ( la fiecare nota de 'ece vei primi o suma de "ani sau alta pretinsa valoare(. Interesant ca nu vedem caracterul profund deformant al acestui $en de a"ordare si c)iar profund imoral. Acesti copii vor lua competitia la maniera foarte dura! avand un scop imediat de indeplinit in favoarea unor placeri personale. Clasa devine pentru ei un rin$ de lupta iar cole$ii in loc de a le fi prieteni devin potentialii dusmani care le pot lua nu stiu ce ilu'orie "ucurie. Apoi ne miram de imoralitatea unui astfel de pusti devenit politician sau ocupand o functie administrativa. Spunem ca a devenit (corupt( fara sa acceptam ca coruperea lui s-a facut de cand era in pantaloni scurti! printr-un sistem de valori "a'at pe $rave neintele$eri! pro$rame informationale profund viciate in raport cu Armonia si care vin din (valorile sustinute de intre$ul Constient Colectiv(. Acel copil are si el un intelect care nu este un elastic. Sunt realitati matematice care corespund nivelului lui o"iectiv din acel moment. aca nu va reusi sa atin$a "aremul propus l-am transformat de#a intr-un invins! intr-un )andicapat a"solut artificial! taindu-i inconstient aripile din dorinta de a-l su"ordona imperativ unei stac)ete prea sus pentru el! la acel moment. Aceasta se va transforma intr-un pro$ram informational foarte persistent in toata evolutia lui ulterioara! fi%andu-se uneori su" forma pe care dianetica a denumit-o (en$rama(. Apoi copii acestia vor trata ulterior societatea e%act ca pe clasa lor. ,oti (ceilalti( vor fi doar potentialii dusmani care nu vor decat sa le ia lor dreptul la te miri ce valori. Cum ati vrea sa traim intr-o societate sanatoasa sau morala cand mare parte din (competitori( sunt activati cu

astfel de pro$rame informationale. Ei au devenit (personalitati puternice(! de fapt emitatoare mai puternice decat restul si deci infoener$iile pe care ei le emit vor acoperi pro$ramele mai ("lande( dar mai putin puternice. Apoi sa o"servam ca ma#oritatea au primit cam acelasi $en de (educatie( si deci o ma#oritate re'onea'a la acest tip de (valori(! care incetul cu incetul au devenit sin$urele vala"ile pentru intrea$a societate! transformata intr-un mare "alci in care fiecare vine ca intr-un rin$ de lupta sa (se "ata( cu toti ceilalti! dusmani macar potentiali care precis vor sa le ia lor dreptul la nu stiu ce pretinse valori. Iar daca aceste valori se re'uma in final la una! prin care c)ipurile se pot asi$ura oricare alte fante'ii! apoi tensiunea devine la limita suporta"ilitatii! ceea ce de fapt traiti acum pe planeta Pamant. Pentru ca acum sin$ura valoare este 6A&UL. Pentru a-l o"tine este vala"ila orice modalitate. Poti minti! poti fura! poti sa te prostitue'i intr-o infinitate de moduri. aca esti mai sla"! poti c)iar munci. ar cine a facut "ani din postura de muncitor?1 Unii se mint ca poti creea pentru "ani. esi$ur asa ce!a nu se poate. Unii au incercat sa (pro$rame'e creatia( si sa o remunere'e in Institute de Cercetari. Parca creati!itatea poate fi normata. aca o minte poate $andi ca iti poti propune sa o"tii un re'ultat creativ cu un plan su" forma de cutit in spate! aceea nici macar coerenta nu este. Creatia spuneam ca este o tisnire vi"ratorie pe verticala si pentru ea tu tre"uie sa fii desc)is si receptiv nu strofocat si limitat de norme si normative. Cercetarea poate fi infinit sponsorizata spre $eneficiul intregii ci!ilizatii! cu speranta dar nu si certitudinea ca va si aduce re'ultatele scontate. Pentru ca c)iar ridicand frecventa ec)ipamentului care esti! poti aduce o informatie mai inalta! dar ea nu este o"li$atoriu menita sa serveasca unui anume scop propus. Poate apartine unui alt domeniu sau specialitati. Poate avea valoare de intre"uintare imediata sau poate fi doar cunoastere conceptuala. Oricum este un "eneficiu! dar tre"uie sa fie a"solut clar ca! pentru a-ti putea ridica vi"ratia nu ai voie sa fii mentinut (in cor'i( CI I+PO,RI*A! ,RE6UIE SA RA+AI LI6ER E ORICE SER*I,U,I% Doar asa si numai asa (cercetarea( !a a!ea si rezultate. Altfel ramane o compilare de date culese de pe ici-colo! dar de la nivelul cunoasterii de#a aflate in acest plan vi"ratoriu. ,re"uia sa formule' si aceste aspecte deoarece cunosc $ine despre ce !or$esc. in toate cele amintite acum va puteti da seama de ce ("lamam( mai sus sistemul educational. Civili'atia in intre$ul ei va tot tari dupa ea fiecare individualitate in fatidica ei rosto$olire catre &icaieri. eoarece

acest tip de evolutie este le$ic sa se pra"useasca! daca nu cumva isi ima$inea'a ca ar putea su"ordona c)iar intrea$a Armonie Universala entropiei ei. Am pus $)ilimele deoarece incerc doar sa ma fac inteles in termeni accesi"ili mintii limitate. Eu nu mai pot face o #udecare ci doar o o"servare a conte%tului pe care il creati pentru e%perientele voastre! care pe mine de acum nu ma mai implica nicicum. ar poate ar fi util sa intele$eti ca! fara modificarea radicala a ceea ce voi acceptati ca valori si prioritati nimic nu va va mai fi accesi"il din Armonia Universala. Asta ar insemna ca va intrupati doar pentru a lupta! a suferi! a plan$e! doar pentru durere! suferinta si moarte! ceea ce de acum a devenit un nonsens al E%istentei. &imic din toate aceste pro$rame nu fac parte din ar)etipul infoener$etic care definea Omul Adamic! deci ele toate sunt simple ilu'ii! re'ultate din viciere informationala. ra$ilor! e%ista acum curente de $andire care macar au incercat sa o"serve coltul stramt in care a a#uns e%perienta umana! desi$ur ca urmare a valorilor ei. Ei au formulat ($andeste po'itiv(! deoarece au inteles ca doar mintea limitata poate crea pro"lemele in e%perienta fiecaruia. &umai ca nu au a#uns cu o"servatia pana la capat! unde ar fi aflat ca intelectul nu stie! nu poate si nici nu are menirea de a reali'a ceva cu adevarat "enefic. Asta din simplul motiv ca nu a fost in sarcina lui sa ve)icule'e informatie inalt vi"ratorie ci doar in limitele de vi"ratie ale acestui plan al carui produs si unealta este. aca veti vrea sa creati ceva! precis nu veti $asi unealta potrivita in de"ara. Acolo o sa dati peste ciocan! poate o matura sau faras! poate o "ormasina sau citeva cuie. &u ca ar fi lipsite de utilitate in $ospodarie! dar pianul il aveti in sufra$erie! masa de scris in "irou si poate un sevalet in atelierul luminos destinat picturii. *reau sa spun ca nu la nivelul mintii limitate aveti instrumentele de creat e%perientele voastre de viata cele mai inalte. Ele se $asesc la nivelul inimii! unde se $aseste toata "i"lioteca vasta de informatie numita Omniscienta. Acolo veti cupla sentimentele voastre! emotia creatoare! acolo sensi"ilitatea esentei va $asi nivelele vi"ratorii necesare de'ar)ivarilor informationale necesare e%perientei voastre din fiece moment de ACU+. &u veti $asi perspectiva ilu'orie pentru un maine virtual! dar veti "eneficia de oportunitatea vie a pre'entului continuu. In el si numai in el puteti crea c)iar conditiile pentru ca virtualul maine sa mai fie si sa arate altfel decat este.

e"araua intelectului va va su$era mereu ca doar cu o unealta dura si puternica si cu antecalcule foarte alam"icate veti reusi dar...maine. &iciodata ACU+. El nu poate! ii este frica de orice modificare! pentru el totul este si$ur! oricat de mi'era"il! asa cum este. O surpri'a il parali'ea'a pur si simplu! fara sa poata intele$e ca viata este o permanenta insiruire de surpri'e! o cur$ere in care nu poate e%ista nimic static. e altfel doar aceasta vesnica provocare este c)iar sensul vietii! pentru ea ne aflam in acest plan! nu avem de ce si nici cum ramane vesnic spectatori. Privindu-va semenul veti intele$e destul de usor cand se afla intr-o e%perienta vadit neplacuta ca nu i-ar fi prea $reu sa o sc)im"e...Si el va sesi'a destul de usor ca sc)im"and doar putin! suferinta ta ar disparea. Pro"lema este ca el nu poate face sc)im"area pentru tine si nici tu pentru el. Ca atare cel mai pro"a"il veti ramane in acea po'itie! conform mintii limitate plina de frici. ar este o ilu'ie! e%perienta nu poate ramane pe loc ci doar atitudinea ta in fata vietii. aca nu o sc)im"i! e%perienta incet incet se pra"useste deoarece o crestere a calitatii fara suport creati! constient nu poate avea loc. Iar aceasta ar an$rena inima nu mintea! dupa cum sunteti ades tentati sa credeti. An$renand mintea e%perienta co$oara implaca$il din punct de vedere calitativ! desi te-ai astepta la alt re'ultat. Unii spun (sunt constient de risc(...Cata ilu'ie este in aceasta constienta... &ici nu e%ista o inconstienta mai clar formulata. Atunci cand! in evolutia ta $asesti la indemana astfel de realitati $radul de inconstienta este ma#or. eoarece notiunea de risc nu incape decat in mintea limitata! in rest acest $en de informatie nu este recunoscuta de nici un nivel al fiintei. E%ista posi"ilitatea de prelucrare de date si mai sus de nivelul vi"rator al inimii! dar in ele inima este implicata intotdeauna! ca releu al 5iintei fata de Sursa. Este vor"a de supraconstienta! in care prelucrarea nu se face la nivelul mintii limitate ci a +intii Universale. La acest nivel o pretinsa pro"lema nici nu e%ista deoarece se $asesc simultan o infinitate de re'olvari din care! prin releul inima! se poate opta pentru una sau alta. 5recventa de lucru a inimii este 5recventa Iu"irii! cu alte coordonate decat cele pe care ne-am deformat a i le atri"ui. Aceasta Iu"ire este nediscriminatoare! ea nu are preferinte sau limite si are mai mult semnificatie de Suprema Armonie. ar si armonia are o ri$oare pe care noi! ca oameni! nu o constienti'am. &u este o notiune decat partial elastica! in masura in care nimic nu poate fi ri$id! insa ea se poate traduce prin raporturi ideale intre toate Aspectele Creatiei.

Supraconstienta este un nivel la care nu foarte multi si-au acordat inca accesul! frecventa inimii fiind destul de firesc la indemana oricaruia! daca ale$e. AICI &U GASI+ UR+E E 5RICI si este deose"it de important de o"servat daca facem ale$erile noastre cu teama sau nu. Cata vreme teama e%ista poti fi convins de implicarea mintii limitate si nu ai de ce sa astepti o evolutie po'itiva sau "enefica in viata ta! oricare ar fi aspectul la care te referi. Poate !ei crede ca sunt zone unde intelectul ar tre$ui sa conduca" dar nu este asa. C)iar de afaceri daca vor"im! totul se circumscrie celor spuse mai sus. esi$ur ca vor"esc pentru cei in a caror realitate (afacerile( isi mai $asesc ratiunea de a e%ista. Pentru ca! spuneam! in piramida entropica numita sociala de aceasta Civili'atie! nimic nu mai este in relatie armonioasa cu Armonia Universala. Si ma refer la faptul ca aceasta a"surda stratificare este cu putinta doar omitand cu indaradnicie adevarata noastra identitate. A accepta sa platesti un semen de-al tau pentru un serviciu mi se pare total lipsit de demnitate! anulare a Esentei de am"ele parti. &oi am venit in acest plan tocmai pentru a interactiona intre noi si noi cu toate aspectele Creatiei. &u avem raporturi de su"ordonare in LEGE! ca sa formule' mai poetic. Cu nimeni si nimic! fata de nimeni si nimic. Creatorul ne-a facut li"eri! ( upa c)ipul si asemanarea Sa(. Pe toti! deopotriva. Ar fi dificil acum de sta"ilit ce ar tre"ui sa fie mai =RUSI&OS(! sa ai su"ordonati sau sa fi su"ordonat. Poate este mai $rav sa ai su"ordonati! deoarece se presupune ca detii mi#loacele de a mentine acest raport nefiresc! pe cand el se afla in ilu'ia nevoii si a dependentei de tine. ,u il poti a#uta firesc sa se eli"ere'e de aceasta ilu'ie. El daca ar face-o ar tre"ui sa se c)eme ca s-a revoltat! actiune total lipsita de armonie. In sc)im" tu ai putea sa-i daruiesti eli"erarea! ca un frate mai mare. +iscarea pasoptista a fost o crestere de constienta si nu a pornit de la cei care aveau ilu'ia nevoilor. A"olirea ro"iei ne$rilor a fost acelasi lucru. Renuntarea la colonialism tot o crestere a constiintei a fost. Sunt etape firesti de maturi'are si ramanerea in niste tipare doar de dra$ul ca asa este mai facil duce la moarte invaria"il! la colaps. esi$ur ca vor fi fiind interese mesc)ine inca retro$rade! dar ele nu mai pot fi in acord cu ,impul. Au devenit anacronice. Civili'atia asta s-a tot #ucat de-a valorile! a a#uns si la a"eratii ma#ore! tre"uie sa se de'meticeasca. oar ca acum este un "ul$are care se rosto$oleste in virtutea inertiei! maturand totul in cale. Ea nu se poate opri ci doar individualitatile o vor face. &u cred ca putem asista la nesfarsit la un nefiresc! de parca nu ne-ar afecta deloc. Peste capetele

noastre se decid si a'i noi a"eratii si ineptii! ra'"oaie se tot coc! arme se tot perfectionea'a! individualitatile raman doar componente ale unor mase de manevra... *alori sau pseudovalori se tot polari'ea'a! acuti'and conditiile si raporturile intre semeni. e acum se insamantea'a ilu'ii ale nevoilor! pentru a se controla piete! se operea'a manipulari la nivel de informatie su"tila! imposi"il de decelat cu o cunoastere a mintii limitate. (Reali'area virusului GI*( a fost o etapa $rosiera! demult depasita. Este epoca manipularii informatiei si este ni!elul ultim la care se putea ajunge% e aici c)iar nu mai e%ista nivel la care entropia nu a mai a#uns. Am"alarea manipularii informationale este atat de perfecta incat noi mer$em catre ea nu mai este necesar sa ne fie trimisa. Si a"solut tot acest IA este motivat numai si numai de (nevoia de "ani(! o"sedanta pe toate nivelele piramidei entropice. ar! in timp ce unii manifesta aceasta stupida nevoie din ilu'ia lipsurilor! altii o fac de dra$ul preferintelor iar altii doar pentru a mai urca un palier! de dra$ul unei ilu'orii puteri e$otice. 5ara e%ceptie! cand parasesc planul! toti lasa totul aici! oricat de mult parea ca insemnau nevoile lor pana atunci. evin toti la fel de umili! si pleaca toti cu sen'atia ca! de fapt! au ratat sansa unui adevarat e%periment de viata! pentru care venisera. e ce credeti ca moartea nu $aseste decat pe foarte putini impacati. Iar acestia nu sunt nici din cei avuti nici din cei saraci ci doar din cei care au inteles macar un minim! macar la sfarsit. Pana nu iti oferi sansa de a redescoperi adevarul conform caruia a"solut nimic nu tre"uie sa ai"a o alta motivatie decat Iu"irea! oricum ai !enit A*SO,UT DE+EA*A in acest trup. Asta'i e%ista modalitati pentru a se asi$ura producerea tuturor reperelor fara multa implicare a omului. +a refer in special la activitati de rutina! la asam"larea pe linii de monta#! la "anda rulanta. +a#oritatea pot fi automati'ate sau ro"oti'ate daca nu sunt de#a. Pentru ca aceasta sa functione'e este nevoie desi$ur si de servicii au%iliare! ca si de capital. In afara unor astfel de realitati insa sunt si o multime de indeletniciri marunte! cu o finalitate lipsita de o utilitate fie ea si ilu'orie! dar care asi$ura c)ipurile motivatia pentru ca planul sa fie supraa$lomerat ne#ustificat.,oate ar tre"ui reevaluate si renuntat treptat la ele. Pentru ca omul nu poate re$asi adevaratele valori ale Sinelui cata vreme viata lui este e%act ca o (stafeta(/ preia in fu$a niste (valori(!

alear$a cat poate tot parcursul destinat si preda la randul sau stafeta! fara nici un ra$a' de a o"serva macar ce anume i-a fost pus in mana. +ai $afaie putin! pret de o pensie-doua! dupa care paraseste acest loc de #oaca! fara sa fi inteles a"solut nimic. S-a a#uns la performanta ca ma#oritatea nu mai au timp si interes nici sa citeasca o carte! nici sa vada un colt de natura! nici macar sa $andeasca putin la propria viata. O civili'atie de mecanisme date peste cap! care mai ticaie in virtutea inertiei fara nici un ritm. &u este vor"a de o lipsa de timp o"iectiva aici ci in principal de (valorile( care $)idea'a acest "ul$are! in rosto$olirea lui. Ce nu aduce profit nu este interesant! nu are nici un rost! nici o semnificatie... A devenit o"sesiva intre"area (si eu ce casti$ din...?( incat in su"constient s-a inradacinat o suspiciune foarte manifesta in comportament/ daca ceva nu costa sau costa putin precis nu are nici o valoare. Am intalnit producatori care au inteles aceasta perversiune a mintii si! desi puteau scoate un reper pe piata la un pret mult mai mic! aveau de optat pentru a renunta sa-l mai produca sau sa ii umfle de cateva ori pretul! pentru a avea totusi o piata. Aici am a#uns cu valorile noastre. Cerem sin$uri sa ne fie mai $reu sau mai rau! la mai toate capitolele vietii. Si! ca e%emplu am sa ma le$ de recenta evolutie a vremii din Romania. Spuneam mai sus ca vremea este responsa"ilitatea noastra de creatori! care ar tre"ui sa cola"ore'e cu constiintele elementale pentru a o"tine un re'ultat armonios. Si mai spuneam ca este suficienta o constiinta constienta pentru a aduce un raspuns armonios. ,imp de doua ierni si o vara am reusit ca! cola"orand cu aceste constiinte elementale sa mentin vremea suficient de armonios! fara mari (acute(. A fost posi"il deoarece semnalul venit prin Constiinta Colectiva a oamenilor era insuficient de polari'at! de coerent! de intens. A fost suficient insa ca meteorolo$ii sa averti'e'e in mod repetat si cu tonuri dramatice despre iminenta unor manifestari dure ale vremii si aceste averti'ari sa fie foarte dramatic preluate de mass media pentru ca polari'area fricilor sa dea nastere unui semnal puternic si coerent! menit sa acopere nivelul la care armonia opera. A re'ultat o manifestare deose"it de dura in aproape tot sudul tarii! ocolind cumva capitala! unde a nins semnificativ dar linistit iar temperaturile au co"orat doar doua nopti catre -B-24 $rade. Aici ninsoarea a incetat destul de repede si des'ape'irea a reusit sa re'olve pro"lemele de circulatie pe parcursul a doua 'ile. In sc)im" in #udetele din sud est totul a capatat o amploare

deose"ita! au$mentata de mereu noi si dramatice stiri despre sinistrati si decedati! despre suferintele celor prinsi cu masinile pe sosele. Aspectul semana cu autoam"alarea pe care cate o "oala psi)ica o declansea'a si sansele de a reinstaura armonia in asemenea conditii sunt din ce in ce mai mici sau necesita eforturi de Atentie superioare. upa vreo patru 'ile cred ca incepe o revenire la firesc! mai cu seama pentru ca multi nu au mai cuplat frici personale! fiind in afara 'onei periculoase. Acest mecanism se re$aseste! cu similaritati mer$and dincolo de @4E si in ca'ul epidemiilor virale se'oniere. Am lan$a mine doi copii mici! acum de un anisor unul! respectiv doi si #umatate al doilea. e cand s-a nascut primul le-am spus tuturor celor care voiau sa vina in vi'ita dar spuneau ca sunt raciti! sa nu isi faca pro"leme si sa vina. Aici ii ru$am un sin$ur lucru/ sa nu se teama in nici un ca' de soarta copiilor! ca nu se vor im"olnavi. Ii incura#am in sc)im" sa se #oace cu ei! sa-i sarute daca voiau sa o faca! sa se poarte firesc. A"solut niciodata copii nu au contractat o astfel de raceala sau $ripa. Ar fi fost a"solut suficient ca ei sa nu ma asculte si sa se teama pentru sanatatea micutilor si transferul informational s-ar fi reali'at! respectiv copii s-ar fi im"olnavit. ar acesti copii au o frecventa vi"ratorie deose"it de inalta! deoarece am avut Cunoasterea si Atentia necesare pentru a nu le impurifica foarte mult structurile. Ei au fost )raniti dincolo de un an cu lapte matern in principal! apoi au primit doar completari (alimentare( cat mai naturale si mai putin pertur"atoare. Ei nu au luat contact cu carnea! desi li s-a oferit! dar firesc stiam ca o vor refu'a si nu aveam motiv sa insistam. &u a$rea'a decat smantana neindustriali'ata si anumite sortimente de "ran'a. Le plac ouale deocamdata! dar cel mai mult le place supa de le$ume cu $alusti de $ris si cerealele su" diferite forme. &u a$rea'a mierea fiind pro"a"il prea dulce! dar le plac nucile! alunele! c)iar maslinele! evident dulciurile incepand cu "iscuitii si terminand cu "om"oanele si ciocolata. In alimentatia lor am optat pentru o atitudine atenta si nonrestrictiva! in dorinta de a-i intele$e cat mai "ine. A"solut sin$urele suferinte pe care le au amandoi sunt cele care se datorea'a apropierii de ei a unor oameni cu vi"ratie prea #oasa. Aceeasi persoana! pe care c)iar o iu"esc in mod normal! daca trece printr-o (perioada definita ca proasta( le produce atata suferinta incit nu o mai suporta in prea#ma si fu$! se ascund sau plan$! cerand imperios

sa fie luati in "rate! ca protectie. Altfel sunt deose"it de socia"ili. 5unctionea'a ca adevarate "arometre pentru nivelul de vi"ratie sau starea de sanatate a celor din #ur. e fapt tot despre vi"ratie este vor"a. &u de mult am fost in vi'ita la o prietena dra$a mie de multi ani! cu cel mic in "rate. 5iind mai varstnica! se temea foarte tare de evolutia vremii! care inrautatindu-se i-ar fi afectat si$uranta deplasarii de care avea nevoie peste cateva 'ile. Era atat de pra"usita in frici ca nu numai copilul ii simtea vi"ratia $rea! dar o constienti'a c)iar si ea. &u am putut sta deloc acolo! cum o vedea cum tipa fara nici o speranta sa poata fi oprit! c)iar in "ratele mele fiind. A tre"uit sa nu o vada! sa stea in alta camera ca sa putem sc)im"a cateva cuvinte si am plecat. Pe palier se linistise de#a! afara nu a avut pro"leme. A tre"uit sa luam un tramvai pentru cateva statii si am nimerit unul nu foarte $ol. Se simtea o vi"ratie $rea si acolo iar pustiul! proaspat lovit de e%perienta anterioara! a protestat in le$ea lui! dar foarte ve)ement. A"ia asteptam statia de destinatie. Imediat cand am co"orat copilul nu a mai avut nici o pro"lema. aca as fi fost lipsit de Cunoastere asa cum toata Civili'atia este! mi-as fi facut pro"leme mari fata de manifestarile copilului din care nu aveam cum sa intele$ ceva. Pro"a"il multi ar fi aler$at la un medic! sa vada ce a patit copilul. Acesta ar fi putut sa suspecte'e ceva! sa ma trimita la un specialist! sa fac niste anali'e care intre timp! prin frici! sa a#ute la materiali'area unor re'ultate! sa inceapa te miri ce tratament si sara"anda nu s-ar mai fi oprit! spre ( evidentul "eneficiu al tuturor structurilor( fiintisoarei firave pe care nu am putut-o intele$e din simpla necunoastere! de care el! sarmanul! c)iar nu se face vinovat....*a place mecanismul?1 Ati inteles ce facem micutilor care au venit solicitandu-ne doar iu$ire? ar va dati seama cat de mult se autodistru$ea prietena mea numai $andindu-se cu teama la conditiile ce urmau e!entual sa-i in$reune'e o deplasare care urma sa ai$a loc peste patru zile. ,oate structurile fiintei sale erau practic pra"usite! nimic nu mai functiona decat la cote minimale! de su"'istenta si avarie. Patru 'ile in acest re$im de functionare sunt a"solut suficiente ca sa te destrupe'i cu succes. Si ea totusi mai intele$e cate ceva! dar tot a#un$e in astfel de situatii. Altii nici nu ar o"serva ce isi fac sin$uri! mai e%act ce e%periente le pre$ateste mintea limitata.

eoarece am a#uns iar la aspecte le$ate de (sanatate( voi incerca sa su$ere' mai clar cum se defineste! in Adevar. In primul rand sanatatea este o notiune care priveste interrelatiile intre diferite aspecte ale creatiei! la fel de "ine pe orice scara am vrea sa ne situam. aca ne re'umam la sanatatea corpului fi'ic! este vor"a de revenirea la starea de Armonie A"soluta intre toate structurile! elementele sau or$anele acestuia. Pentru a o o"tine nu este nevoie decat de un sin$ur lucru deose"it de simplu dar dificil de o"tinut si anume de iesirea intregii structuri fizice de su$ controlul programelor !iciate ale mintii limitate. A"solut nimic mai mult. &u tre"uie sa inventam te)nici! nu sunt necesare nici cele de#a inventate de altii. In nici un ca' nu ne facem vreun "ine apeland la orice $en de (proptele(! ele fiind necesare doar mintii limitate! nu structurii (fi'ice(. aca am constienti'at cele de mai sus si nu vedem re'ultate aparand inseamna ca totusi mintea limitata nu a incetat sa fa"rice pro$rame entropice si atunci va tre"ui sa ne indreptam atentia spre ea. e pacalit nu vom reusi! dar putem sa o determinam sa se (desc)ida( spre Intele$ere Superioara. &u tre"uie precupetit nici un efort daca suntem decisi sa sc)im"am ceva. Ea poate si tre$uie sa-si reia functia fireasca de instrument al Sinelui si nu de Stapan al 5iintei! cum s-a cam o"isnuit. (Gandirea po'itiva( nu ne va a#uta deoarece ar presupune ca mintea limitata ar avea capacitatea sa cree'e prin iu"ire! ceea ce este profund fals. Ea poate sc)im"a niste pro$rame limitative cu altele! poate mai putin limitative! dar despre pro$ramele ar)etipale nu poate fi vor"a. in tot ceea ce noi putem (face( in aceast plan doar ceea ce are ca su$strat unic si clar )U*)REA poate fi in acord cu Armonia Universala . ar sa nu uitam ca nu este vor"a despre )U*)REA manifestata la nivel vi"rator mai #os de centrul ener$etic al inimii" cel putin. aca mintea limitata a reusit sa fie determinata sa nu mai emita pro$rame de distru$ere si sta linistita! atunci (corpul fi'ic( trece automat su" Infoener$iile Armoniei Universale. Acestea vor opera toate modificarile necesare pentru revenirea la ar)etipul Adamic. aca vrem sa catali'am procesul va tre"ui sa fim mai atenti la ceea ce introducem in corp pe cale alimentara! deoarece tot despre infoener$ii para'ite vor"im. Cu cat ne vom re'uma la alimente naturale cat mai putin prelucrate atat termic cat si industrial cu atat mai repede se vor manifesta re'ultatele. Sucurile naturale o"tinute din fructe-le$ume proaspete si cat mai proprii 'onei noastre sunt cele mai "enefice. Ele nu se opun unei purificari infoener$etice mai rapide si permit o crestere a

frecventei de re'onanta pe masura. In ceea ce priveste lic)idele! sin$ura cu efect "enefic este apa plata! cea de i'vor sau de mare adancime! deoarece nu contine pro$rame para'it. Ea va avea si rol de caraus al impuritatilor depo'itate in structuri pe timpul cand informatia viciata opera in noi. Insanatosirea corpului fi'ic inseamna! pe anumite nivele! un corp fi'ic destul de diferit fata de ceea ce voi cunoasteti a fi normal. Pentru ca nu inseamna doar un corp lipsit de ("oli( ci mult mai mult. Inseamna ca re'istenta lui la tot felul de a$resiuni creste c)iar spectaculos! el nu mai este amenintat de imunodeficiente si aler$ii! el nu mai este terori'at de procese inflamatorii si de$enerative! pe el nu mai apar ver$ituri! celulite! tumefieri la lovituri moderate! el nu mai are nevoie de spirt! taieturile accidentale se (lipesc( prin usoara reconstituire si presare in po'itia initiala! nivelul stimulilor producatori de sen'atii dureroase creste foarte mult si enumerarea poate continua pana la remodelarea sistemului osos ca forma! inclusiv optimi'area formei cutiei craniene. Cam asa se defineste un corp sanatos! care cunoaste mult mai putin o"oseala! nu cunoaste u'uri si nici nevoi. In final! daca a trecut total su" le$ile Armoniei Universale! nu va cunoaste nici moartea. *eti intele$e cat de multi oameni se pot considera cu adevarat sanatosi pe planeta Pamant la acest moment. Si daca ne-am facut o idee despre ce este si cum se reinstaurea'a sanatatea in corpul fi'ic! ar fi poate ca'ul sa ne ocupam putin de ($oala(. Evident ea este o stare de di'armonie! in profund de'acord cu Armonia Universala! pe care tre"uie sa o infran$a! la nivel local. Este foarte util sa intele$em odata ca este nevoie de foarte mult efort! de multa ener$ie contorsionata si de pro$rame suficient de deformate pentru a putea sa invin$i Armonia Ener$iei Universale! c)iar in plan local. Iar timpul si interesul alocat acestei distru$eri tre"uie sa fie suficient de mare! altfel nu putem a#un$e la asemenea re'ultate (miraculoase(. Sunt convins ca va place ce au'iti. ar nici nu va puteti ima$ina cat de adevarat este! numai si numai pentru ca nu ati avut nici Cunoasterea si nici Atentia necesare pentru a (vedea( procesul. Spunem ca avem dreptul la puncte de vedere proprii! ca avem dreptul la ale$eri! ca avem li"er ar"itru si eu tre"uie sa recunosc ca asa stau lucrurile! cel putin cata vreme esti suficient de inconstient.... Este ca si cand un pro$ram din PC-ul tau si-ar permite sa faca ce vrea el. esi$ur ca! la un moment dat se intampla si in realitatea virtuala din PC

ca un pro$ramel sau c)iar mediul 0indo8s sa inceapa sa manifeste (personalitate( si este usor de o"servat cam ce di'armonii distructive au loc ca urmare a acestei (evolutii(. Intotdeauna va tre"ui sa intervenim! sa de'instalam pro$ramul si! cu C -ul ori$inal -am putea spune ar)etipal. sa reinstauram Armonia locala. Cam asa se petrece si in ca'ul nostru! cand noi am devenit (pro$ramul( care! dintr-un e%ces de personalitate ne permitem prea multe si nu tocmai armonioase ale$eri. Pentru ca! pentru a ale$e tre"uie sa anali'e'i conform unui criteriu intotdeauna ar"itrar! apoi sa separi conform criteriului ales si sa iti apropii doar ceea ce ai ales! restul considerand a fi lipsit de interes pentru tine. ar separandu-te de un aspect al Creatiei el nu incetea'a sa e%iste decat pentru tine! in realitate el tre"uind sa accepte si sa (procede'e( la randu-i conform ale$erii pe care nu acel aspect a facut-o ci tu. Ori el inseamna ener$ie si informatie! deci nu ai facut decat sa-ti refu'i o ("anca de date( cu suport ener$etic. Cum ai mai putea fii omniscient daca ai operat mereu astfel de renuntari. Si! la ce ti-a folosit?1 El este doar! numai perceptia ta si puctul tau de !edere limitat face ca tu sa nu-i poti $asi si respecta rolul. Etic)eta tu i-o atase'i! doar pentru tine este "un sau rau! frumos sau urat! interesant sau nu....Si desi$ur cand spun (tu( ma refer aici la mintea ta limitata. Esenta care esti nu pune etic)ete! ea respecta si intele$e locul fiecarui punct de ener$ie si informatie. Ima$inea'a-ti corpul fi'ic ca pe un receptor -ulterior si emitator. radio! cu sapte (eta#e( capa"ile sa re'one'e fiecare la o "anda de frecvente. Un (aspect( poate fi perceput in $anda si cu etajul care re'onea'a cu frecventa aspectului respectiv. El se manifesta ca un pac)et informational care va fi decodat la nivelul eta#ului respectiv si apoi prelucrat si trimis pe cate$orii de informatii intre$ii structuri. Acest proces este suprave$)eat de (inima(! pe care va invit sa nu o vedeti ca or$an "iolo$ic ci ca pe o (centrala infoener$etica suprema ca importanta(. Intelectul a incercat si reusit in "una masura sa preia functiile acestei centrale! neavand calificarea sa o faca. Pentru ca (inima( nu avea motive sa opere'e separari infoener$etice in timp ce mintea limitata! de re$ula motivata de frici ! operea'a permanent astfel de (taieri(! actionand ca un (filtru la intrare(. Re'ultatul este tocmai o din ce in ce mai sla"a racordare a individualitatii cu restul Creatiei! desi$ur total lipsita de "eneficitate. In plan fi'ic noi incepem sa ne resimtim ca mereu mai sla"iti! mai ametiti!

mai nesi$uri. Aceasta s-ar putea (re'olva( rapid daca am putea vedea ce ne-am facut sin$uri. Pentru ca nu putem intele$e! ne vom duce la cineva (calificat(! suntem tentati sa credem. El nu are nici un motiv sa se de'ica de pretinsa calificare re'ultata din po'itia in care s-a ase'at in cadrul #ocului numit (piramida sociala( si va tre"ui sa su$ere'e o pretinsa re'olvare! pe care tu va tre"ui iar sa o accepti ca fiind via"ila pentru tine sau nu. Intelectul va pune deci etic)eta respectiva si va construi partea de #oc care decur$e din ale$erea facuta. Astfel va dicta structurilor corpului fi'ic din su"ordinea sa raspunsul la ale$erea facuta. Pro"leme apar cand structurile! la nivel elementar si apoi c)iar elemental (verifica( informatia care le este trimisa de intelect cu informatia ar)etipala stocata in ele. C)iar daca in parte si ea a fost pertur"ata! tot sunt putine sanse sa recunoasca ceva ca viind valid din ceea ce intelectul ii trimite. aca ati incercat cumva sa (reparati( sin$uri un pro$ram din calculator! neavand desi$ur calificarea! va ima$inati ce sanse sunt sa aveti si succes. ,oate cele de mai sus nu fac decat sa su"linie'e ce patim datorita neintele$erilor si necunoasterii noastre c)iar si numai in ceea ce priveste corpul fi'ic. Iar neintele$erile sunt doar ale mintii limitate si provin din orientarea pe care civili'atia a ales sa o ai"a! functie de ceea ce a ales sa considere valori. Pentru ca asa a#un$e o intrea$a civili'atie intr-un punct al Cunoasterii! urmarind desi$ur ceea ce considera ca merita a fi cunoscut! cercetat... aca veti fi atenti la activitatea oricarui colectiv de cercetatori veti vedea ca temele sunt alese in "a'a interesului unor "eneficiari macar potentiali daca nu c)iar comandate. Acestia sustin material activitatea respectiva! pentru un scop anume. Scopul se circumscrie firesc (valorilor( civili'atiei din care toti fac parte. Cunoasterea ESTE si accesul la ea nu ar tre"ui sa fie motivat de un scop anume ci doar de nevoia o"iectiva de cunoastere. Este lo$ic ca din Cunoastere sa re'ulte numai "eneficii! dar nu neaparat cele in$ust pro$ramate. Este o limitare cu urmari de care acum ="eneficiem(. Am fi putut ale$e sa constienti'am ca Civili'atia s-a nascut ca produs al Cunoasterii si ca nu avem de mers intr-o directie ci numai sa ne-o insusim! sa o in$lo"am in constienta noastra. Interesul tre"uia sa fie de fapt o desc)idere omnidirectionala a fiecarei individualitati! nu sa ne $asim in situatia ca unul sa ne spuna despre noi tot felul de lucruri si noi sa fim uimiti de ce spune el. Totul este in fiecare si fiecare este Totul. Aici este Unimea! Le$ea lui Unu sau cum a mai fost incercat sa se

e%plice. e aici fireasca Omniscienta! Omnipotenta si Omnipre'enta specifice Sinelui. Pentru ca Sinele este Constiinta Constienta. Cine crede ca aici este filo'ofie se inseala! la fel si cel care crede ca este Reli$ie sau eventual Spiritualitate. ,oate astea nu sunt nici ele decat etic#ete puse de intelect in dorinta de a crea separari intre cai care si ele tot una sunt. &u e%ista demarcatie intre ele! poate doar diferente de termeni! uneori. Ceea ce! la nivel de individualitate c)iar e%ista! este limita pe care intelectul o pune sin$ur in a accesa Cunoasterea! pra$ul pe care tu nu te deci'i sa-l treci! asteptand poate sa o faca altul in locul tau! daca s-ar putea c)iar institutionali'at. 5iecare de re$ula este tinut acolo de credinta ca deja stie. Cata vreme cre'i ca stii! ce rost ar avea sa mai mer$i catre undeva. Este o plafonare e$otica! o suficienta acum le$itimata si de un do$matism stiintific. Pentru ca (stiinta(noastra crede ca stie in timp ce individualitatile care alcatuiesc lumea (stiintifica( sunt! de re$ula! constiente ca nu stim mare lucru. Operea'a mai mult un fel de or$oliu de (casta(! ceva ce tine de un e$re$or mai mic! su"ordonat Constiintei Colective. Simple "anci de date false care alcatuiesc i'vorul de cunoastere al Civili'atiei! cata vreme ea va continua sa ramana inconstientul "ul$are care se rosto$oleste catre nicaieri. Si nu am sa insist asupra timpului pe care l-ar mai avea civili'atia la dispo'itie pentru a se tre'i! ci prefer sa ma refer la "ucuria pe care putem ale$e sa o cunoastem in e%perientele noastre sau la lipsa oricarei "ucurii. Pentru ca (drumul devenirii noastre( este c)iar scopul! nu un eventual capat al ei. Si drumul a fost lun$! ne-am #ucat si am do"andit e%perienta suficienta fiecare la acest nivel al #ocului! care -vrand nevrand- trece la nivelul urmator. Ca in orice #oc! nu ar avea rost pra$ul acesta daca toti l-ar trece. eci este firesc sa fie o anume (cernere(. Este un aspect lo$ic si matematic! dar pe care nu in ceea ce numim stiinta il vom $asi ci in alte $enuri de cunoastere! cu aspect reli$ios. Ca ea s-a produs! de fapt! cu fiece miscare facuta si am tot acumulat sau pierdut puncte este normal! dar acum (tra$em linie( si vedem! fiecare participant la #oc! cum stam. )nstanta tot in noi se $aseste! suntem #ucatori o"li$ati sa fim corecti! aici ale$ere nu mai e%ista. +ai avem timp sa facem cateva mutari care au o pondere mare. Intotdeauna am avut si oportunitatea de a face miscari "ine punctate! dar acum avem o sansa suplimentara care deriva din comple%itatea teri"ila la care #ocul a a#uns. Suntem a#utati de c)iar re$ulile #ocului! unii sa piarda in ritm mai alert! altii sa o"tina puncte mai rapid. Asa e #ocul.

esi$ur el tot #oc ramane! daca privesti ca spectator! dar cata vreme te re$asesti la masa de #oc esti implicat si poti formula in acesti termeni /casti$ sau pierd. Unii spun ca nu ar fi asa! ca Creatorul nu este afectat de Creatia sa! dar eu am re'erve! deoarece El si Creatia una sunt. +ie mi se pare ca este firesc sa consider ca si Creatorul este! cel putin la un anumit nivel! implicat in e%perienta Sa. Altfel spus! capatand e%perienta am (crescut(. Acum ne este accesi"ila Intele$erea a foarte multe fenomene pe care le re$asim in c)iar e%perienta de #oc. ,recerea la (a prelucra date in mod superior( prin intermediul accesarii +intii Universale nu o puteam do"andi daca nu am fi parcurs acest prim nivel al #ocului. Am e%ersat toate nivelele fiintei! am e%perimentat frecventele specifice nevoii de supravietuire! apoi am incercat iu"irea im"inata cu diferite $rade de constiinta. Acum e%ersam constienta Constiintei si avem provocarea supraconstientei. Pentru asta tre"uie ca individualitatea sa se fi maturi'at suficient admitand o evolutie responsa"ila! in afara "ul$arelui care se rosto$oleste implaca"il. Iesirea de su" "ancile de date viciate acumulate inconstient in Constiinta Colectiva si revenirea la ar)etip doar din aceasta po'itie este posi"ila. e-a lun$ul timpului au fost multe incercari de accesare a Adevarului si au i'"utit doar Individualitatile mature. ,oate incercarile de a se crea comunitati! reli$ii! "iserici sau secte! scoli! filo'ofii si c)iar (fratii(! ( masonerii( sau orice altceva nu a dat nici o Realizare. &u ca nu ar fi plecat de la intentii "une sau c)iar de la o"servatii corecte dar ma#oritatea au devenit simple instrumente de manipulare! mai sofisticate sau mai putin. Au fost cresteri poate mai accentuate si oricum e%periente "enefice pentru cresterea Constiintei. La un anumit nivel! si o respiratie este o crestere! si numai a fi in corp fi'ic este o oportunitate! dar intotdeauna putem ale$e cea mai "enefica oportunitate! in fiece moment. Pentru a fi "enefica este necesara o sin$ura conditie/ sa fie in acord cu Armonia Uni!ersala. Iar pentru aceasta este utila implicarea inimii si nu a mintii in toate ale$erile pe care le facem. +intea limitata ne va certa si va spune ca riscam. aca nu acceptam provocarea vietii! ce rost are sa mai fim aici. aca "ucuria e%perimentului nu ne este companion ci doar micimea fricilor! care este "eneficiul si frumusetea pentru care suntem in corp fi'ic?1 Am sa ma intorc la (receptorul( cu sapte eta#e. Ele sunt principalele porti de intrare a infoener$iilor la nivelul corpului fi'ic.

Corespund vi'iunii traditiilor orientale! care au pastrat cel mai "ine o intele$ere apropiata de Adevar. Cand spun eta# ma refer la totalitatea aparatelor! or$anelor sau sistemelor care functionea'a in "anda de frecvente a (portii de intrare( respective. ar un fenomen nu se adresea'a de re$ula unei sin$ure porti de intrare ci contine infoener$ii in mai multe "en'i de frecventa. Cand privesti o pasare o poti percepe ca virtuala )rana sauHsi ca pe un aspect frumos al creatiei cu care ale$i sa relatione'i prin iu"ire. aca esti suficient de evoluat poti sta"ili c)iar comunicare reciproca directa sau prin intermediul Constiintei Colective a pasarilor. E%ista pentru fiecare specie o astfel de constiinta colectiva. Se pot sta"ili relatii constiente cu a"solut toate. Am sa va e%emplific. Cand ne-am mutat unde locuim acum! o casa la curte cu mai multe corpuri de cladire si mai multe familii! am avut surpri'a nu tocmai a$rea"ila ca! in prima noapte sa ne tre'im in '$omot de fond! fasnituri si altele asemanatoare. Am aprins lumina si am surprins o inva'ie de $andaci de "ucatarie! din cei mari si ne$rii! specifici acestor cladiri. &eam "ucurat de e%istenta unui spra7 cu a#utorul caruia am strans cinci'eci de indivi'i intr-o pun$a. A doua noapte fenomenul a diminuat! tre"uind insa sa mai colectam vreo doua'eci. In 'ilele care au urmat aparitiile au fost doar sporadice. Intre timp am reusit sa sta"ilim o relatie constienta cu e$re$orul lor. +intea va va spune ca nu mai voiau sa fie ucisi sau ca de#a ii terminaseram pe toti sau ca spra7ul a avut remanenta dar nu este asa deoarece ei ramaneau o pre'enta in curte si in restul corpurilor de cladire sau camere. &oi am dat doar in una. Cu toate astea! incetul cu incetul au disparut atat din curte cat si din restul cladirilor! si nici dupa trei ani nu a mai aparut! macar accidental vreunul. Relatii asemanatoare am e%perimentat cu tantarii si mustele! noi "eneficiind de o "olta de vita de vie care acopera practic toata curtea. *ara $eamurile stau desc)ise permanent.. Este si foarte "enefica si armonioasa o astfel de cola"orare! doar tre"uie sa o e%perimentati. &u folositi vointa in acest scop caci nu veti reusi nimic. Poate va veti mira! dar tre"uie sa folositi e clusi! iu"irea. Ea este frecventa comunicarii empatice intre toate aspectele Creatiei. Luati-o strict te#nologic daca vreti sa intele$eti ceva. Este frecventa infoener$etica! vi"ratie fi'ica. +intea limitata va spune dar cum sa iu"esc eu $andacii astia urati? insa daca nu ii vei iu"i cu adevarat! nu sa va prefaceti! ii veti avea companioni o viata intrea$a. ar sa parasim e%emplul si sa revenim.

5iecare aspect care ne incon#oara! fie finta sau orice alta forma! se adresea'a unora din eta#ele noastre receptoare. &oi putem ale$e sa percepem acel aspect intr-un mod o"iectiv! adica primind cu toate intrarile pentru care el emite semnal sau putem sa introducem pe calea mintii limitate anumite (filtre(! operand separari pe "a'a de preferinte. Cele mai comple%e semnale vin desi$ur de la semenii nostrii. Aici va tre"ui sa detalie'. Oamenii emit simultan pe toata $ama de frecvente pe care pot si receptiona. ar atat emisia cat si receptia de acum au devenit a"solut inconstiente. Psi)olo$ii vor"esc de lim"a#e ale trupului! de tot felul de aspecte foarte superficiale. &oi emitem de fapt a$solut citi$il pentru oricare semen al nostru! doar ca el nu este constient de receptie! desi macar partial ea are loc. oar ca nu a#un$e la nivelul intelectului! acesta neputand traduce ceva de ce nu este constient.. ar si emisia este pertur"ata de frici! si receptia la fel. Sa nu credeti insa ca fricile "loc)ea'a la emisie ceea ce noi vrem sa ascundem! mai repede invers! "loc)ea'a ceea ce noua nu ni se pare a fi important de ascuns. In sc)im" la receptie "loc)ea'a e%act aspectele pentru care noi manifestam frica. Ca atare comunicarea empatica dintre doi oameni este deose"it de confu'a! in sensul ca fiecare a "locat parti din mesa# si re'ultatul de re$ula nu mai seamana deloc cu realitatea. Prin te)nica Airilian s-au foto$rafiat parte din emisiile omului si s-a putut o"serva o fantastic de colorata dar si de insta"ila confi$uratie. Initial s-a sperat ca se va putea face dia$no'a dupa aceste foto$rafii dar constatandu-se ca fiecare $and! emotie poate produce sc)im"ari ma#ore de aspect a tre"uit sa se accepte ca nu stim prea "ine ce repre'inta acele modificari! deci inca nu le putem interpreta si folosi. O comunicare empatica fireasca intre oameni are loc intre cei a#unsi la un nivel de Constienta suficient de ridicat. aca frecventa fiintelor respective este suficient de inalta! intre ei aproape ca nu mai este nevoie de cuvinte. +ai e%act cuvintele sunt utile doar pentru a preci'a amanunte re'ultate din diversitatea de aspecte ale acestui plan. Pac)etele informationale repre'entand stari sunt insa puse tot timpul in comun! in mod de#a constient. Se intampla uneori si (accidental( intre fiinte care se intalnesc pentru prima oara. e re$ula declansate de o emotie puternica! aceste adevarate stari de comuniune sunt cele care sunt in spatele (dra$ostei la prima vedere(. +ulti considera ca este implicata se%ualitatea in acest fenomen! dar adevarul este cel de mai sus. in pacate apoi vine mintea limitata si incurca lucrurile! cum stie ea

mai "ine! introducand intre cei doi (valori( specifice piramidei entropice sau Constientului Colectiv. C)iar si neintele$eri privind se%ualitatea. Aceste relatii de comunicare empatica sunt cele care tin de esenta noastra si sunt cea mai fireasca cale de comunicare intre Constiinte Constiente. esi$ur acest tip de lim"a# nu este satisfacator pentru intelect deoarece el tre"uie sa ve)icule'e tocmai amanunte ale acestui plan! el nu are ce face cu starile. Pentru a satisface nevoile lui e%ista o frecventa destul de apropiata empatiei si anume telepatia! care poate ve)icula si informatii mai specifice! nu intre$i pac)ete de informatii. Sunt traducti"ile mai usor pentru intelect. In orice ca'! dupa ce ne vom fi #ucat suficient! complicandu-ne e%istenta cu telefonia mo"ila! tot la acest $en de comunicare va tre"ui sa a#un$em. Ridicand frecventa ec)ipamentului care suntem nu va mai parea $reu de implinit "a va veni de la Sine! ca si conseccinta. e#a multi semeni au inceput sa perceapa nivele de semnal mai su"tile! actionand nu arareori (intuitiv( in relatiile lor. Este si aceasta o cale! cu re'ultate timide dar care! prin repetare si o"servatie atenta! pot alcatui o componenta de drum catre Constienta. ar spuneam ca noi receptionam diversele aspecte! in "a'a unor preferinte si separari -imi placeHnu-mi place.! prin inc)iderea partiala a diferitelor porti de intrare care ar tre"ui sa re'one'e cu fenomenul respectiv. Asa se face ca! la acelasi pac)et de stimuli nu vor fi doi oameni care sa-l recepte'e la fel. 5iecare din ei va face receptia cu o confi$uratie proprie re'ultata din felul in care a ales sa opere'e inc)iderea mai mica sau mai mare a diferitelor lui eta#e de receptie. ar fenomenele nu sunt disparate! ele ni se adresea'a simultan de cele mai multe ori si noi nu putem reali'a mereu desc)ideri si inc)ideri pentru a putea sa mai receptionam c)iar ceea ce poate am dori. ,endinta este ca! pilotati de fricile mintii limitate! sa preferam sa lasam permanent o inc)idere destul de mare a acestor receptori! ca nu cumva sa devenim victime a nu stiu cui sau a nu stiu ce. ar prin asta am creat o separare deose"it de $rava intre noi si totalitatea infoener$iilor care ne asi$ura vitalitatea! am devenit sla" racordati! deci cu adevarat sla"i! lipsiti de ro"ustetea tuturor structurilor. Prin persistenta! care este o re$ula nefericita re'ultata din necunoastere! aceasta sla"iciune se va transfera si structurilor corpului fi'ic si se va traduce in lim"a# clinic prin ameteli! nesi$uranta! sla"ire a sistemului imunitar. aca acum macar am intele$e si ne-am

tre'i! totul ar trece foarte usor! dar noi vom mer$e la medic! vom face anali'e! se va o"iectiva un motiv oarecare! macar o deficienta de saruri sau calciu sau c)iar ceva mai $rav. Cate dia$nostice de leucemie au e%act aceasta nefericita evolutie cred ca nu ati vrea sa stiti. Incercand sa scriu imi dau seama ca pot fi 'eci de volume asternute fara a putea transmite satisfacator tot ceea ce! in curand! fiecare !a tre$ui sa cunoasca. Si e util sa intele$eti pe deplin dece traditiile 'ise spirituale ale lumii au pomenit intotdeauna relatia discipolmaestru ca fiind necesara. ,ocmai datorita cantitatii mari de informatie ce se transmite si receptionea'a pe cale empatica si care altfel necesita mult timp si efort. Este si motivul pentru care acest tip de relatie a fost intotdeauna "a'at pe iu"ire! deoarece aceasta este o frec!entaconditie pentru ca receptia sa poata avea loc. e emisie nu mai e ca'ul sa pomenesc in ca'ul maestrilor! deoarece ei sunt iu$ire si emit evident in toate "en'ile. e receptionat fiecare va putea doar in masura in care sin$ur si-a acordat dreptul de a re'ona. Si in ca'ul vindecarilor corpului fi'ic initiate de un maestru desc)iderea pe frecventa iu"irii este o conditie fara de care nu se poate o"tine re'ultatul dorit. In procesul de vindecare sunt sterse pro$rame infoener$etice deose"it de comple%e si inlocuite cu cele de la inceput! pe (deasupra( mintii limitate! a"solut instantaneu. Pentru ca astfel de transferuri complicate sa ai"a loc! frecventa iu"irii este o$ligatorie. Ea va in)i"a si automatismul mintii limitate manifestat prin indoiala! lipsa de incredere! re'istenta fata de orice nu poate controla. Am sa insere' aici cateva aspecte $reu de inteles din punctul de -in.constienta in care va $asiti. Spuneam mai sus ca de la maestrii -Constiinte Constiente- pleaca permanent infoener$ii in acord cu Armonia Universala! calatorind omnidirectional pe frecventa iu"irii. Ei au capacitatea de a sta"ili relatii armonioase intre mult prea densele aspecte de acum ale acestui Univers local sau Plan! in care Creatia Locala nu a fost suficient de constienta de a sta"ili Armonia de la inceput. +ai e%act! datorita creatorilor care suntem! fiecare a adus in acest plan diferite noi (realitati partiale(! fara a manifesta interes despre felul in care aceasta noua relitate isi $aseste locul armonios sau mai putin intre toate celelalte. +otivatia creatiei a fost in $eneral un ilu'oriu (profit( material! valoare specifica acestui plan. Aceste infoener$ii in acord deplin cu Armonia Universala! in plan limitat local poate fi perceput si poate c)iar avea re'ultate aparent lipsite

de armonie sau "eneficitate. Pentru ca ("eneficitatea( este o etic)eta pusa de mintea limitata! care nu poate vedea ansam"lul. e e%emplu un om (s-a im"olnavit( de poliartrita reumatoida. El nu are nici cea mai mica sansa sa intelea$a le$atura cau'ala a acestei suferinte cu atitudinea sa din fiecare moment in a"ordarea (vietii(. aca vei incerca sa-l a#uti sa se vindece de o "oala care nu are aproape nici o solutie din partea (medicinei alopate(! poti c)iar sa-l faci sa se miste de pe fotoliul in care de 24 ani 'ace fara posi"ilitate de miscare! sa-si vi'ite'e c)iar vecinii! dar mai departe nu poti a#un$e catre a"solut sanatos deoarece va tre"ui sa-l aduci in punctul la care sa renunte la vi'iunea lui incapatanata despre viata si raporturile cu semenii! ceea ce el nu va voi su" nici o forma. Este e%act motivul aparitiei acestui tip de (afectiune cronica(. In "a'a atitudinii lui incapatanate si-a aran#at -'ice el- raporturile cu copii! cu partenerul de viata si inca cativa care s-au lasat su"ordonati cu $reu. Pentru el totalitatea acestui (peisa#( se constituie intr-o realitate locala pe care o gaseste armonioasa din punctul lui limitat de vedere. Ca atare ar tre"ui mai intai sa-i distru$i aceasta pseudoarmonie locala si toata stradania depusa pentru a instaura-o si apoi poti mer$e mai departe. Ca'ul este unul real din cele intalnite de mine si va asi$ur ca a preferat sa renunte la vindecare decat la mica realitate locala. Cu acelasi dia$nostic a venit o pustoaica de 2@ ani! impinsa de mama pentru a putea sui cele patru trepte. +edicii ii spusesera ca de acum totul este cu sens de pra"usire in viata ei! ceea ce a facut sa vina insotita de toata familia in$ro'ita. &u cred ca a trecut o luna si #umatate si fiinta aceea a fost pe deplin sanatoasa. A inteles destul de repede ceea ce a facut! in ciuda varstei fra$ede si mai cu seama a inteles ca daca nu isi modifica fundamental perceptia si atitudinea! totul va reveni fara posi"ilitate de reparare. e-a lun$ul unor ani m-a tot sunat sa-mi spuna ca a reluat serviciul! apoi ca s-a imprietenit cu un "aiat! ca s-a maritat... ar nu s-a cramponat in realitatile locale create de mintea ei. Un +aestru aduce permanent un spor de cunoastere celor care vin in contact cu el. Ati fi tentati sa credeti ca este OA de oriunde privesti! dar nu este c)iar asa. Pentru ca! la un nivel mai profund al fiintei! maestrul declansea'a procesul de de'ar)ivare al Sinelui! atat prin cunoasterea suplimentara adusa in fata mintii limitate dar in special pe cale empatica. Asta este perceput de Sine ca un proces-oportunitate inceputa si care ulterior va fi "oicotat permanent de minte. ar spuneam

undeva mai sus ca (cernerea( are loc permanent! fiecare $and! cuvant sau fapta fiind punctat de o anumita (instanta( care tot acolo! in interiorul nostru! operea'a. Cu alte cuvinte! daca acea de'ar)ivare nu ar fi inceput! instanta pomenita nu ar fi avut oca'ia sa depuncte'e atat de dur deoarece nu era un proces caruia mintea limitata sa i se opuna! re'ultand o (atitudine( demna de penali'ari. Am sa pomenesc aici o (intamplare( cu inteles. In urma cu nai "ine de doi ani! aflat in vi'ita la o cunostiinta la "irou! am intalnit trei fete tinere! redactori la un post de televi'iune. *enisera in scop profesional! dar prietena tre"uind intamplator sa se ocupe de un client! am sc)im"at cateva cuvinte cu ele. In final! le-am lasat cate o carte de vi'ita! cum de re$ula procede'. esi$ur nu am mai au'it de vre-una din aceste (intamplatoare( cunostiinte. upa circa un an suna telefonul si o voce tanara imi spune ca a $asit din intamplare nu stiu ce anunt care i-a placut! pe Internet si ma roa$a sa stam de vor"a. Peste cateva clipe se luminea'a si imi spune ca si-a dat seama ca a mai vor"it cu mine! dupa voce. &u apucaseram sa ne pre'entam. Acum era redactor la o revista si ar fi vrut sa scrie un articol...A venit cu un foto$raf! am stat de vor"a cateva ore! a scris o pa$ina inspirata si mi-a adus-o cand a iesit de su" tipar. Am ramas prieteni cumva! ne-a vi'itat de cateva ori! i-am mai vor"it. Era o fiinta care intamplator cauta de mult (adevarul( dar nu a multumit-o ceea ce a $asit. in ceea ce am apucat sa-i spun a o"servat ca re'onea'a cu acest mod de intele$ere. Cu toate astea trec saptamani si nu apare. O privesc cu dra$ de fiecare data si c)iar am compasiune pentru ea! mai ales ca (C)NE( a pro$ramat sirul de intamplari necesar pentru ca ea sa acceada la cunoastere o va si depuncta pentru lipsa ei de )otarare. epunctarea se va concreti'a in noi evenimente intamplatoare menite sa o mai tre'easca iar si iar! dar ele sunt din cele care! la nivelul e%perientei umane! dor intotdeauna. ar aceasta functie o are nu numai pre'enta unui maestru ci si aparitia unor circumstante menite sa porneasca de'ar)ivarea! iar acestea sunt foarte multe! facand parte din cate$oria celor numite (semne( de catre mintea limitata. C)iar ("olile( au si aceasta menire! de (desteptator(. Pentru ca se impune ades intre"area / de ce mi se intampla mie si nu altuia. ar (semnele( sunt foarte variate/ accidente si incidente de tot felul! unele cu repeta"ilitate imposi"il de inteles! de#avu-uri! momente de accesare a unor frcvente superioare si aducerea de cunoastere accidental smma.

,ot ca urmare a ceea ce aduce pre'enta unui maestru in acest plan este si emisia empatica omnidirectionala avand ca re'ultat ridicarea frecventei locale care facilitea'a in ca'ul unor individualitati ramase intr-o po'itie indecisa (intre doua lumi(! trecerea lor peste acel pra$ si aducerea lor la o cale constienta! practic un inceput. Si acest aspect nu este intotdeauna perceput numai in "eneficitatea lui! deoarece acea stare indecisa avea o motivatie e%perientiala le$itimata nu de putine ori de catre emotional. Cam pe aici este si ca'ul tinerei noastre prietene mai sus pomenita. Ceea ce ar tre$ui cu ade!arat inteles ca stare de ansam"lu este faptul ca intre toate aspectele Creatiei! atat percepti"ile cat si imposi"il de sesi'at! e%ista raporturi cu caracter armonios-matematic! din a caror limite iesindu-se se $enerea'a un sir nesfarsit de di'armonii! cu re'ultat o"li$atoriu entropic. Este oarecum asemanator cu a incerca sa modifici notele mu'icale! dandu-le alta frecventa. O ($ama( astfel o"tinuta nu ar mai putea da nastere unor armonii mu'icale ci unor adevarate suplicii sonore. &u este mare $reutate sa modifici intinderea unor cor'i si! la un anumit nivel de intele$ere! ai (li$erul ar$itru( de a o si face. aca vei intra in concert cu instrumentul astfel (acordat( vei vedea si sin$ur ce se va intampla. Si! !a rog sa ma credeti de asta data pe cu!ant ! sunt spectatorul unui concert e%ecutat numai cu instrumente de'acordate. +arturisindu-va ca e%perienta mea cu in$aduinta se poate numi supliciu a$solut nu fac decat sa e%prim eufemistic ce anume se poate percepe din Armonie A"soluta cand iei contact cu Realitatile Locale ale Civili'atiei Pamant. &u e%a$ere' nici macar cu 4!BE! va asi$ur. Uimitor este ca voi c)iar nu !reti sau nu mai puteti (auzi( ceea ce produceti1 esi$ur aceasta situatie c)iar compasiune starneste! cu conditia sa uiti macar putin cat de A$solut -inunati sunteti fiecare! macar virtual sau potential. Ce va lipseste de a va si manifesta maretia este atat de putin incat pur si simplu inter'ice c)iar compasiunea. Pentru ca! pur si simplu nu !reti! deci cum sa ai compasiune pentru cineva care isi face cu "una stiinta un rau infinit! atat lui cat si minunatului ansam"lu care l-a Creat???1 aca ar fi $reu! daca v-ar fi cu neputinta desi$ur compasiune ati merita! dar cand va "ateti cuie in cap ce v-ar tre"ui ca sa renuntati sa o mai faceti? Cand luati cutitul si il infi$eti tot timpul in voi insiva si in tot restul Creatiei! ce fel de sentiment sau sen'atie puteti spera sa starniti?

&u poate nimeni sa spuna ca nu vede unde il duc (valorile( la care se inc)ina sau (prioritatile( carora le acorda un loc in viata? Nimeni nu poate sustine ca este atat de inconstient 1 Cu toate astea a"solut fiecare se comporta sustinand aceste (realitati Locale( cu pretul tuturor ener$iilor si c)iar al destruparii. Asta inseamna ca fiecare dintre voi! in fiece secunda! luati ener$ie si informatie pura din Campul de Ener$ie Universala si o contorsionati dupa "unul plac -poti citi Li"erul Ar"itru- pentru ca apoi sa o oferiti acestei Realitati Locale deformate cu fiecare $and! cuvant si fapta. Poate doriti sa ma contra'iceti1 Poate sunt multi dintre voi care nu stiu! nu simt ca sunt partasi la acest "alamuc local?1 Lasati-ma sa nu cred acest lucru pentru ca stiu mai "ine decat voi toti la un loc CE A&U+E SU&,E,I! CU- SU&,E,I si CU- A&U+E /UNCT)ONAT). &u va $ra"iti sa credeti ca nu va iu"esc daca va spun toate astea. Daca as tacea nu !-as iu$i& Si poate daca nu as avea incredere in ceea ce SU&,E,I voi. Pentru ca! in ciuda faptului ca voi ati pierdut aceasta incredere! c)iar puteti orice. Cel care voua va pare cel mai umil este o forta inima$ina"ila. e altfel! ce credeti ca il poate mentine in acea situatie. oar o forta nelimitata! va asi$ur. Ca si in ca'ul "olii! cand tre"uie sa faci mari eforturi de a te opune Armonieie Universale! si aici lucrurile stau e%act la fel. aca am fii in acord cu +area Armonie nu am putea fi decat mareti! este statutul firesc al fiecaruia. A tre"uit insa sa tot modificam pro$rame! sa tot contorsionam ener$ii pentru a putea aparea atat de mici si sla"i... Ori! re'ultatul nu cred ca #ustifica eforturile...In nici un ca' armonios. e aceea si am re'erve in a manifesta compasiune. &u va ramane decat sa faceti mai putine eforturi de a deforma si realitatea locala ar fi mai putin entropica...Ce va face sa iu"iti moartea?1 Pra"usirea?1 Colapsul $eneral?1 e aceea am de'voltat oare un intelect atat de sofisticat! pentru $ucuria per!ersiunii a$solute?1 Altfel cum sa intele$ .)ATA iu"ind -OARTEA si spri#inind-o cu toata ener$ia contorsionata mereu mai mult??? Cum sa percep un minunat de comple% pro$ram autocreati! care nu $aseste nimic mai "un de a crea decat propria lui distrugere! an$renand totul in #ur si su"ordonandu-l aceluiasi (scop('& Cred ca nu e ca'ul sa ar$umente' realismul celor afirmate! dar poate vreti sa ne #ucam! pretin'and ca voi nu vedeti (valorile( voastre. Poate pe voi nu va deran#ea'a deloc ca inafara "anilor si a ilu'iei de putere pe care o puteti o"tine prin ei! nu mai vedeti nimic. Ca sacrificati

acestei prioritati nefericite a"solut totul! valoare reala sau c)iar ilu'orie. In spatele intre$ii voastre micimi doar ei se $asesc. Pentru ei puneti mana pe arma si va omorati intre voi! pentru ei faceti politica! pentru ei prostituati a"solut toate nivelele 5iintei care sunteti. Priviti oriunde in #urul vostru si vedeti daca o alta parte a Creatiei a a#uns atat de limitata. Sau daca! macar virtual! ar putea a#un$e?1 C)iar numai aici tre"uia sa ne aduca minunatul statut de Creatori! facuti dupa c)ipul si asemanarea Creatorului?1 Omniscienta Sinelui ?1 Am mari indoieli...c)iar daca imi veti spune ca daca am a#uns tre"uia sa a#un$em...Este tot o rastalmacire perversa! dar acceptand-o nu pot decat sa remarc utilitatea intoarcerii la firesc ca si fe'a"ilitatea procesului. aca ati fost facuti pentru Rai! ce va poate face sa preferati IA UL?1 Poate sunteti tentati sa credeti ca este o diferenta intre cei care au si cei care nu au "ani1 In mod a"solut nu este decat o pasa$era situatie de moment. +ulti din cei care acum cred ca au maine nu vor mai avea si este posi"il si invers. &u asta va deose"este sau va apropie ci faptul ca! si unii si ceilalti ati ales ca "anul sa va decida ale$erile! sa va inlocuiasca toate valorile! pe care ati ales sa nici nu le mai vedeti. *eti spune ca aveti si alte valori! dar daca veti anali'a veti vedea ca! pana la urma tot "anul este in spatele lor. Sa ne intoarcem la momentul (copilariei(! cand erati o potentialitate ma%ima. Primele (valori( erau cele mai simple "ucurii/ o ra'a de soare! cateva fire de praf dansand intr-o ra'a! o furnicuta! o frun'a! mirosul mamei! apoi al tatalui! de$etutele proprii nou descoperite...Apoi "ucuriile se diversifica! apar #ucarii si primele ale$eri/ cea care imi place mai mult. Apar si "ucurii alimentare! tot felul de "iscuiti! de fructe! dulciuri. Iar e loc de preferinte si separari in "a'a lor. oar ca a'i preferam ceva! maine ne plictisim si alta #ucarie sau fruct ne face placere. aca ceva a fost uitat su" pat sau daca nu mai apare in lin$urita nu este nici o pro"lema. O sa mai fie! precis! sau altceva nou ii va lua locul. 5iecare noutate este o noua "ucurie. Intre doua supturi si doua partide de somn este o adevarata ('i(! in care numai miracole se petrec. Pe masura ce ne marim totul devine mai comple% si avem loc de tot felul de (mofturi(. Ele nu au in spate adevarate preferinte! sunt doar )ac)ite de moment! care peste minute dispar. Asa incat "iscuitele refu'at devine iar prile# de "ucurie. ar multe apar. Acum avem desene animate pe lin$a #ucarii! dar mai avem si creioanele colorate si tot felul

de )artii si cartoane si carti. Au aparut multe prin farfurii si mer$em si la ma$a'in sa cumparam ceea ce vrem. Si vrem doar ce ne place. oar noua. Pentru noi. Asa totul incepe sa se complice si noi! tot preferand! ne refuzam din ce in ce mai multe... ,rec 'ile pana ce mama ne poate (pacali( pentru a ne mai arata si alt aliment! pe care apoi il consideram c)iar o preferinta. Asa! din preferinte unele devin nevoi. P8ntru ele depunem de#a eforturi! ne ru$am frumos! uneori mai si plan$em...Tre$uie sa ni se dea& Cum sa vedem ca am de!enit dependenti de ceva si deci putin mai limitati. Se intampla ca acel ceva sa dispara! sa nu se mai produca si suferim. Apoi il vom uita desi$ur! dar senzatia lipsei lui ne-a ramas ca sentiment. O prima frustrare. O (lipsa(. Aparent lipsite de importanta! dar acumulandu-se intr-un fond de emotii in "a'a carora ulterior ne vom fi%a comportamentul. E%ista o anumita o"iectivitate a dresa#ului pe care acest plan al e%perientelor il face cu noi. Pentru asta am venit! ca sa $ustam! sa ne "ucuram! sa suferim putin...sa ne #ucam. Apoi sa ne tre'im! sa revenim mai "o$ati la firescul statutului si sa ridicam nivelul e%perimentelor noastre. Sa interactionam matur! sa co-creem constient si iar sa ne "ucuram. Cand am crescut suficient sa traim "ucuria comuniunii cu restul Creatiei! sa vedem daca mai avem ceva de creat in acest plan si apoi sa trecem la un alt nivel vi"rator! intr-un alt plan. aca o civili'atie intrea$a a ales sa nu se maturi'e'e niciodata! este oare armonios? aca a ales ca #oaca sa capete conotatii dramatice cu caracter de permanenta! care este "eneficiul e%perientei? aca in loc de "ucurii si maturitate a ales vesnica tan$uire a neintele$erilor manifestate! vina a cui poate fii? Ca e%emplu as da manifestarile =artistice( specifice acestui timp/ cinemato$raful si televi'iunea. 5iind arta! ar tre"ui ca armonia si frumosul! pacea sa se reverse de pe ecranele lor. In realitate vedem doar crime din tot felul de interese sau a"eratii la care s-a a#uns tot in "a'a valorilor alese. espre televi'iune nici nu cred ca ar mai tre"ui sa vor"esc. O emisiune cu oarecare valoare o mai poti $asi! din cand in cand pe unul din canalele destinate documentarului. In rest! stirile sunt pe masura a"eratiei $enerale pe care o reliefea'a! o (pune in valoare( prin mi#loace specifice! divertismentul este la nivelul manifestarilor unor )andicapati! politica este o manipulare de #oasa speta destinata unor su"evoluati! educatia nu este pre'enta nicicum. Este o aventura sa pornesti televi'orul! c)iar si pentru desenele animate unde atat forma

cat si continutul de idei sunt din ce in ce mai sla"e iar ideea de "ataie! tensiune si alte forme de lupta sunt pre'ente la tot pasul. Persona#ele tipa! si copilul va $asi firesc sa tipe pentru a atra$e atentia sau a se impune. Lipsa oricarei armonii este o constanta. Unde mai vedeti voi arta?1 Pentru ca da! dresa#ul are locul lui in #oc! dar si maturitatea o"servarii are locul ei. Si nu poti sa nu o"servi la infinit cum! cu fiecare ("un( do"andit la masa de #oc! tu tot mai limitat devii. Cum e%ista o sen'atie a lipsei! apoi un efort pentru a do"andi urmat imediat de o in$ustare a posi"ilitatilor de miscare! deci o (micsorare( a fiintei care erai sa /) pe deplin LI6ERA. Cel putin asa ai fost menit sa fii. Ai dorit casa ta si partial macar ai do"andit suficiente servituti le$ate de ea! apoi ai vrut masina ta pentru a te misca li"er si servituti si limitari s-au mai adau$at! apoi ai vrut afacerea ta si numai tu stii cate tre"uie sa suporti de dra$ul de a o vedea supravietuind sau de'voltandu-se. Ai dorit o femeie a ta si stii si$ur de cate ori ai simtit ca nu mai esti li"er cum puteai fi si cate concesii ai de facut uneori... Acesta este nivelul e%perientei si in termenii lui am ales sa vor"esc aici. Pentru ca si implicat fiind tot tre"uie sa recunosti ca! odata cu fiecare(al meu( vine si o in$radire sau un sir de complicatii care atra$ alte nevoi si iar alte complicatii. Este ca'ul sa va spun acum in spatele tuturor acestor dorinte si nevoi de cate ori se re$aseste "anul? Sau cum veti ale$e sa faceti orice numai sa il puteti o"tine! pentru a va mai in$radi putin li"ertatea si a fi o"li$ati sa compensati prin stran$erea a tot mai multi "ani?1 Oare puteti sa nu vedeti mecanismul?1 Cat de sla"i ale$eti sa tot fiti pentru a il lasa sa va tot striveasca?1 Pana cand si pana unde sunteti dispusi sa mer$eti. Ca doar "ine se spune ca /)ECARE ARE UN PRET A, ,U)% C#iar asa si este&&& Pretul tau care alegi sa fie''' Ai stat oare sa te intre"i daca EL CGIAR ESTE O .A,OARE A TA sau! pur si simplu! T)-A /OST )-PUS& Si daca ai curajul sa recunoasti ca ai ales sa fii $iet E/ECT" macar ai avut curio'itatea sa afli al cui sau al ce efect ai acceptat sa tot fii??1 Cui foloseste tot acest "alamuc? Sau cre'i ca el s-a nascut asa! spontan! ca urmare a unei firesti (e!olutii( Evolutia nu are asemenea (firesc(! te asi$ur. In Armonie o astfel de valoare nu poate e%ista. In primul rand deoarece separa. Apoi pentru ca naste spirit concurential fals! nefiresc. Ima$inea'a-ti un $rup de celule alcatuind un or$an si concurand intre ele... Ima$inea'a-ti atomi ucu$andu-se intre ei pentru

vre-un loc preferential sau c)iar o stea "atandu-se pentru o or"ita mai (6U&A(...O "iata al"ina incercand sa devina trantor sau invers! iar acesta matca. aca nu este urmare a unei evolutii firesti inseamna ca este o (creatie a mintii limitate(. Ca in politie! va tre"ui sa cautam cui foloseste macar ilu'oriu acest sistem de (!alori(. Asa vom avea o sansa de a intele$e. ar sa nu ne ilu'ionam ca vom si prinde (faptasul(. El este in anonimat de milenii dar nu este si lipsit de identitate . El c)iar ESTE. Si are toata cunoasterea si intele$erea de care tu ai fost pro$ramatic vitre$it. Ii lipseste insa ceva ce tu! fiecare din voi! inca mai are si anume iu$irea! atata cat v-a mai ramas. Cand nu o veti mai avea deloc atunci c)iar nu mai aveti nici o sin$ura sansa sa va redo"anditi valorile Sinelui. Pana atunci! la nivel a"solut ii sunteti superiori caci el c)iar a pierdut orice sansa. In sc)im" are controlul a"solut al (valorilor( la care inca va inc)inati si nu tocmai inspirat o faceti. Sa mai $andim putin. Cand cineva! oricine! are de implementat ceva anume! fie te)nolo$ie! fie filo'ofie! fie masuri administrative! orice! el nu o va putea face decat su" aria lui de acoperire! altfel spus de la nivelul sau in jos. &imeni si nimic nu poate iesi din aceasta le$itate. Intotdeauna in sus operea'a alte adevaruri partiale! dar care intotdeauna includ si po'itiata. Ca atare este de "un simt ca tu nu ai acces acolo pentru ca parte din datele specifice acelui loc iti lipsesc. Gandind in sens invers poti vedea destul de usor dupa aria de cuprindere a unui fenomen de unde a fost el $enerat. aca fenomenul studiat ar fi pseudovaloarea "ani este suficient sa o"servam ca ea se re$aseste pe toate palierele piramidei sociale! pana la cele aflatefoarte sus. in asta re'ulta clar ca fenomenul! pentru a avea asemenea e%tindere a fost $enerat de la cel mai inalt nivel. Altfel el si-ar inceta e%istenta de la un nivel in sus. 5iind $enerat de acolo! firesc el a cupris si toate adevarurile partiale aflete la toate palierele su"ordonate. La fel stau lucrurile si cu alte valori locale! a caror ori$ini vom vedea ca tot acolo se $asesc! cum sunt cele ce tin de cunoastere! educatie s.a. Se tot discuta despre masonerii si se presupune ca ele ar fi niste adevaruri paralele mai apropiate de a"solut. In realitate ele sunt doar sisteme foarte putin diferite fata de ceea ce se cunoaste! dar unde e%ista doar o manipulare de ordin superior! spri#inita pe o sla"iciune omeneasca a"solut $enerala! aceea ca eu sunt

deose$it% Pentru a se a#un$e la acest sistem se operea'a doar cu cea mai simpla strate$ie/ cunoasterea la care ti se acorda accesul este decalata cu un palier-doua fata de ceea care ti-ar fi fost accesi"ila in mod firesc. Cateva ritualuri sunt menite sa cree'e un spectacol care e%cita emotionalul tau si de#a esti convins ca ai de!enit cine!a% ar s-a mai produs o separare care tie nu iti este "enefica! in sc)im" ai devenit un factor de control de la tine in #os. Acesta este si scopul. UN)CU, & Aparent sunt multe masonerii dar daca cineva ar putea vedea varfurile lor! ar constata ca conver$ intr-un sin$ur punct de Cunoastere care a"solut intamplator va fi acelasi cu cel care structurea'a toata piramida entropica a Civili'atiei Pamant. Re$i'orul acestui urias spectacol este sin$urul neinteresat de valorile lansate pe piata El nu are ce sa cumpere si de la cine anume. El nu va fi cunoscut niciodata. Sin$ua lui "ucurie este puterea locala suprema. Lui va inc)inati cu totii. 6anuiesc ca este destul de limpede acest fapt. ar el nu este un U+&EIEU. *alorile pe care le-a acreditat si pe care vi le-a impus nu au nimic comun cu valorile reale! ale Creatorului! ci dimpotriva. Ori! daca e%ista aceasta polaritate! unii au si denumit-o mai plastic. Eu ma a"tin. Pentru ca Atat IA UL ca si un repre'entant Suprem al lui sunt o Creatie Locala a mintii Limitate si care acum se re$aseste in mod destul de o"iectiv su" forma de pro$rame infoener$etice in Constientul Colectiv. Unii c)iar "eneficia'a de contacte! de vi'ite pe care apoi le si povestesc! in acele "anci de date. e altfel acolo sunt si "ancile de date din care apoi sunt 'u$ravite icoanele diferitelor credinte. Sunt multi cei care lau va'ut pe umne'eu sau pe 5ecioara +aria si care m-ar stran$e de $at mai "ine decat sa faca efortul de a intele$e CE anume au va'ut. Propria mea mama a avut candva o coma prelun$ita pe luni de 'ile si cunosc din povestirile ei facute cu evlavie sentimentele cinstite ce se traiesc la asemenea racordari infoener$etice. ar asta nu sc)im"a cu nimic A E*ARUL. Perceptiile noastre sunt doar perceptii dar Cunoasterea este altceva. umne'eu nu poate fi o"iectivat! cea mai corecta formulare vine de la 6udd)a/ El si este si nu este% Un prieten imi spunea candva ca daca nu L-am cunoscut pe umne'eu nu are ce sa vor"esca cu mine...Oare stia el ce anume cerea?...Si a plecat de'ama$it daca nu am putut confirma ca ,-am cunoscut...

Spuneam mai sus undeva ce inseamna un Punct de vedere si invitam la intele$erea cat mai corecta a cata limitare si ce distanta fata de A E*AR presupune. In acelasi timp! in mod am putea spune o"iectiv este tot ceea ce statutul limitativ de om ne permite. Orice aspect vom privi! el este caracteri'at mai putin de propria lui identitate cat de su"iectiva noastra posi"ilitate de a-l percepe tocmai datorita unei aparent o"iective po'itii in care ne aflam fata de el deci datorita unui punct de vedere a"solut limitat. Sunt insa multe realitati pe care le percepem din po'itii in care ne situam nu neaparat individualitatea sau personalitatea care suntem ci il datoram in intregime Constientului Colectiv caruia ne su"ordonam. Acesta este o inteli$enta de ordin superior mintii noastre limitate dar care repre'inta o insumare de datein ma#oritate false si de o mo"ilitate relativa. +i se pare deose"it de important de inteles cum functionam la acest nivel. O Constiinta Colectiva are menirea de a fi o inteli$enta si un depo'it de date necesar unei anumite parti din Creatie! in "a'a unor identitati comune. Sunt asa numitii Elfi sau Iane pomeniti in diferite i'voare de cunoastere si de ele sunt dependente aspecte ale Creatiei apartinand! am spune noi! aceleiasi specii. In ca'ul omului preadamic acest tip de Inteli$enta Colectiva avea o menire o"iectiva similara tuturor celorlalte Aspecte. Omul Adamic insa a fost o Creatie aparte! c)iar daca avea pro"a"il radacini in omul preadamic. El era o I& I*I UALI,A,E A6SOLU,A. &u avea dece sa fie supervi'at de o inteli$enta de tip e$re$or. Odata cu I'$onirea din rai -a se citi cu renuntarea la puritatea pro$ramelor destinate lui. si-a pierdut partial atri"utele Sinelui si! simtindu-se mereu mai mic si mai neputincios! s-a refu$iat sin$ur su" Constiinta Colectiva care ii oferise protectie inainte de a do"andi minunatul statut pe care nu a fost capa"il sa il pastre'e. esi$ur ca aceasta su"ordonare i-a diminuat si mai mult maretia! iar acea Inteli$enta Colectiva intre timp a devenit o "anca de date si mai impura! si mai lipsita de "eneficitate pentru evolutia Lui. In 6i"lie vom citi ca Omul si-a luat sotii din ficele oamenilor si cam asa va invit sa intele$eti ceea ce nu de$ea"a scrie acolo. Acum avem oportunitatea de a redo"andi Atri"utele Sinelui! care au e%istat in stare latenta in noi de-a lun$ul mileniilor su" forma de "anci de date pe care nu am avut capacitatea de a le repune in valoare. Unii dintre noi au facut-o si au devenit )luminati Acum sunt

frecvente care au crescut in #urul nostru si care facilitea'a procesul si sunt frecvente si in noi care au crescut in urma evolutiei care si ele inlesnesc acelasi proces. Este si motivul pentru care s-a putut prevedea faptul ca va veni o vreme a Cernerii $raului de ne$)ina! un re'ultat firesc de asteptat din partea Creatorului dar imposi"il de inteles noua! oamenilor. aca "a$i in cuptor un co'onac si stii ca ai pus in aluat dro#die de "ere stii si$ur ca el va creste dupa ?4 de minute! nu?1 Pentru asta insa va tre"ui mai intai sa il lasi sa creasca in forme! la temperatura mai ridicata! ferite de curenti reci. aca unele forme vor avea parte de alte conditii decat cele prielnice! desi pe toate le poti "a$a in cuptor odata si scoate simultan! unii vor fi crescut pufosi! altii aproape deloc. As avea "ucuria sa o"servati cum Cunoasterea tre"uie sa contina toate detele necesare unei Intele$eri de ansam"lu! indiferent ca ele provin de la stiinta! reli$ie! o"iceiuri sau orice alt i'vor util. &u tre"uie operate separari cu caracter do$matic! Cunoasterea este una sin$ura iar instrumentele pentru a o do"andi sunt la fel de "une de oriunde ar veni. ,re"uie insa o"servat cu mare atentie ce este vala"il si ce constituie informatie viciata si retinute numai partile de Adevar. Cand veti do"andi ima$inea Ansam"lului veti sti precis cat de necesare au fost toate neinsemnatele e%plicatii si apropieri. Pentru ca totul este deose"it de simplu si firesc! dupa ce a fost intre$ita ima$inea aceasta. Ceea ce veti do"andi fiecare este imposi"il sa intele$eti acum. Important ar fi nu sa credeti ce va spun ci sa nu contestati toate acestea. aca o veti face inseamna ca ati decis de#a cum va arata cernerea pentru voi. ,imp sa recuperati acum nu a mai ramas prea mult. Este o ultima oca'ie. Sin$ur ale$eti daca o fructificati sau nu. Geniile umanitatii au folosit tot cam >E din disponi"ilitatile creierului. Cum vi se pare o activare de 244E ? Perfect fe'a"ila. O stare de sanatate la aceleasi cote! 6ucuria! Pacea! Armonia fiind permanente in viata voastra ? Un corp fi'ic care sa intinereasca! care sa nu mai cunoasca durerea si in acelasi timp sa se delecte'e cu cele mai suave sen'atii! care sa nu mai cunoasca amenintarea mortii fi'ice ? O viata fara frici de nici un fel! fara nevoi! fara servituti si ilu'ii. Sa spunem ca am 'u$ravit Raiul Adamic? Aceasta este urmatoarea etapa sau nimicul este alternativa? Aveti Li"er Ar"itru! deci iar va tre"ui sa ale$eti! ca in fiecare moment al vietii. &u maine ci A0)! caci maine poate de asta data c)iar sa lipseasca de la apel. &u din teama va tre"ui sa ale$eti ci din "ucuria de a continua e%perienta in corp fi'ic! dar dusa la un cu totul alt nivel.

*a spuneam undeva ca "olile sunt niste desteptatoare pe care vi le-ati fi%at pentru a va putea tre'i. ,ratati-le deci ca pe oportunitati dar nu va $ra"iti la o re'olvare facila! caci ea nu e ista! este doar ilu'orie. +edicul ca si terapeutul deopotriva vor cauta c)iar cu "una credinta sa va a#ute! dar posi"ilitatile lor sunt foarte mici si nu sunt $uvernate de Le$ile Armoniei Universale. &u ei v-au im"olnavit si i'vorul acestei di'armonii nu au cum sa-l cunoasca! cu atat mai putin sa-l vindece. Ei se mint fara sa stie mai intai pe ei insisisi a"ia apoi pe voi . &u este vina lor ci a ilu'iei comune! a lor si a voastra. Oricum min$ea este in terenul vostru! al fiecaruia. Re'olvarea poate deveni deose"it de usoara! ea venind de la Sine! dar pentru asta voi tre"uie sa incepeti macar sa il revelati. Atunci veti intele$e ca "oala este pe deplin in sarcina voastra si ca ar fi c)iar nefiresc sa v-o poata re'olva altcineva. Constatand ilu'ia veti parasi-o rapid si la fel se va intampla si cu pretinsa "oala. ar ILUIIA este foarte mare! continand practic aproape tot ceea ce voi stiti sau credeti ca sunteti sau faceti. A fost timpul suficient de lun$ pentru ca uitarea sa ascunda pe deplin adevarata voastra identitate plina de maretie. *a lasati manipulati nu de catre cei mai capa"ili dintre voi ci! de acum nici nu mai contea'a calitatea sau cunoasterea celui a carui victima ale$eti sa fiti. Pentru ca sunteti invaria"il doar victima voastra insiva. Priveam un reporta# facut cu camera ascunsa si nu imi venea sa cred pe cata $rosiera necunoastere se "a'a! cum se spri#inea pe un ipotetic cadru le$al si cum avea in final menirea de a va face si mai limitati! si mai fricosi! desi autorul nici macar de o corecta informare nu si-a facut datoria de a se acoperi. Pentru ca intr-adevar el se referea la un aparat de o te#nicitate deose$ita! care c)iar a fost un rezultat al cercetarii de !arf din SUA si apoi a fost copiat de cineva din Rusia ! care costa si asa foarte mult ca investitie si care are capacitatea de a dia$nostica in timp real orice "oala si a su$era tratament in trei variante! alopat! naturist si )omeopat. Unul functionea'a undeva in Ardeal de >-3 ani de 'ile! altul se pare ca a a#uns in 6ucuresti acum. esi$ur el nu este decat tot o realitate din cadrul ilu'iei! desi$ur nu e nimic mai mult decat tot ce poate fi mai de varf la $ranita dintre medicina! "iolo$ie si informatica! despre primele doua e%primandu-ma de#a destul de clar! dar era privit cu o suspiciune de un do$matism e%trem! "a'at pe simpla necunoastere! oamenii fiind averti'ati sa e!ite asemenea e croc#erii. Acest $en de mesa# are ca urmare e%clusiv o teama

sporita! su"liniindu-se inca o data nefireasca idee ca sanatatea ta este trea"a altora! neaparat acoperiti de patalamale foarte in re$ula. &ici nu stiu de ce nu s-a statutat ideea! nici mai a"eranta dar nici mai putin! ca ar fi suficient ca un "olnav sa atin$a o diploma eli"erata de o facultate si sa se insanatoseasca?1 Pai! daca diploma aceea c)iar ar fi o solutie valida! nu ar mai e%ista medici "olnavi! nu este de "un simt?1 Ar conferi macar titularilor o imunitate totala fata de orice "oala! doar ei detin secretul sanatatii! nu?1 Ori lucrurile nu stau deloc asa! si ei sunt "ieti oameni la fel de sla"i si lipsiti de cunoastere ca si ceilalti! doar cu o ilu'ie in plus. Oriunde veti privi in acest plan cu o stare de atentie veti descoperi ilu'ia si manipularea prin care ea mereu se adanceste. Prin manipulare va tre"ui sa intele$eti o informatie falsa! distorsionata! menita ca pe o cale sau alta sa va fereasca o data in plus de a va aduce aminte de Adevar. Sa luam ca e%emplu indepartarea murdariei de pe vase sau rufe. in traditie ne venea informatia le$ata de su"stante lesioase! alcaline. Sapunul de rufe traditional era o"tinut cu soda caustica. Apoi s-au impus deter$entii c)imici. Peste o "a'a menita sa asi$ure o flota"ilitate a microparticulelor de praf se adau$au su"stante alcaline care aveau menirea sa deduri'e'e apa continand calcar. Apoi s-a trecut la folosire de sla"i a$enti de o%idare. In deter$entii de vase apoi s-a adau$at c)ipurile lamaie si apoi otet. upa care a inceput folosirea "icar"onatului de sodiu in am"ele cate$orii. eci! de la alcalin la o%idant! apoi la acid si apoi iar la sla" alcalin. Pare a e ista !re-o coerenta in aceasta e!olutie a detergentilor?1 Ce se ascunde in spatele ei?1 Se ascunde cel mai simplu adevar si anume acela ca apa este cea care spala cu adevarat! ea fiind de fapt solventul cel mai "un pentru ma#oritatea su"stantelor de pe pamant. Asta deoarece ea este constiinta! unul din acele patru Elemente. Ea nu a fost menita sa spele $rasimi asa cum nici noi nu tre"uia sa le avem in alimentatie! in special pe cele de ori$ine animala! care sunt si cel mai $reu solu"ile. Constiinta apa nu putea sa-si modifice proprietatile dupa inconstienta noastra pentru a ne re'olva pro"lemele! deci a tre"uit ca noi sa tot incercam variate si uneori opuse solutii de a ne re'olva pro"lemele pe care noi ni le-am creat! desi$ur. Cine altul ar fi putut-o face? ar toata aceasta defilare de solutii de pe ecranele televi'oarelor au menirea de fapt sa ne demonstre'e interesul pe care nu stiu ce producator il are pentru a ne facilita noua viata. A'i cu acid! maine cu

"a'e! nu PG-ul contea'a de fapt ci interesul lui de a ne atra$e noua atentia ca fara el nu am putea trai. Adevarul este ca el nu ar putea e%ista fara noi! dar asta nu veti o"serva. ar ultimul ca nivel adevar am sa vi-l spun eu acum/ daca voi ati fi Constiinte Constiente corpul vostru nu ar putea accepta nici o impuritate care pur si simplu nu s-ar putea depune pe pielea voastra sau pe vestminte. Cum asta? atorita frecventei vi"ratiei fiecarui atom care constituie corpul si pe care ar imprima-o si imediatei vecinatati a )ainelor voastre. Pentru asta multi factori ar tre"ui sa fie intelesi! cum este alimentatia si e%cretiile consecutive ei. Pentru ca te$umentul vostru nu ar tre"ui sa elimine no%e care sa facilite'e murdrirea si sa mai devina si medii de cultura pentru tot felul de forme primare de viata. Reli$iile sanctifica un fost om pentru simplul motiv ca corpul lui fi'ic nu a putri'it 'eci sau sute de ani! mumificandu-se. Si aici este o insiruire de neintele$eri deoarece nu se cunoaste mecanismul destul de simplu al acestei putrefactii. Ea are loc in corpurile noastre cat ne aflam in viata si nivelul ei este ma%im in colon! in stransa le$atura cu re$imul alimentar. Acest mediu de cultura ar putea sa lipseasca daca nu am in$era alimente care! spunem noi ca au parte de o ultima prelucrare si c)iar a"sor"tie prin peretele acestui intestin. Simpla disparitie a acestor alimente duce la disparitia mediului de cultura si deci si a florei intestinale specifice. O o"servatie pe care o va adeveri orice $ospodina este aceea ca pestele se deprecia'a mult mai repede daca nu ii scoti intestinele. ar e%ista nivelul informatie care face ca procesul de putrefactie $a'duit de intestine sa se transmita in intre$ul corp fi'ic. Cata vreme procesele meta"olice continua! e%cretia elimina urmele proceselor de putrefactie care pot avea loc in or$anism! dar cand aceasta eliminare incetea'a! putrefactia continua si firesc capata valori e%ponentiale. Sunt de re$ula suficiente cateva 'ile pentru ca procesul sa aduca intrea$a structura la un nivel de nerecunoscut. Consumul carnii este determinant in formarea acestui mediu de cultura. In $eneral impurificarea structurii pe calea presupusei necesitati alimentare constituie motivul pentru care aceasta structura devine $a'da a diferitelor niveluri de para'itare! de la cea virala sa micro"iana pana la o%iuri si #ardia. Cand devenim mai constienti de aceste adevaruri multe din o"isnuitele e%periente ale corpului fi'ic nu mai au loc. Si ma refer la infectiile purulente de orice ori$ine! la

pretinsul tetanos si altele asemanatoare. Si disfunctionalitatile or$anelor noastre tot cam aceasta alimentatie o au ca sursa! dar noi nu avem atentia necesara pentru a vedea. &u am sa ma refer la arteriosclero'a si nici la calculii renali sau "iliari unde cred de acum ca este de#a evident dar sunt procese care afectea'a c)iar celula! tesuturi elastice care isi pierd calitatile si practic o infinitate de aspecte. 6anala celulita este un $rav semnal de alarma in ceea ce priveste procesele la nivel de celule si tesuturi. Si ea a inceput sa afecte'e c)iar corpuri aflate la varste fra$ede! su" 2; ani. +i se pare dramatic pentru e%perienta acelor fiinte. O simpla placere a Omului Adamic devenita ulterior pretinsa nevoie ne-a adus in acest punct! de unde totusi ne putem intoarce! cu conditia sa vrem! desi$ur. Ar e%ista o ordine a revenirii catre firesc din acest punct de vedere! indicat fiind sa e%cludem treptat incepand cu ce ne afectea'a cel mai $rav. Pe primul loc eu consider carnea de porc! apoi cea de vita! apoi pasarea si pestele. upa ele ar tre"ui renuntat la tot ceea ce presupune tratament termic! inclusiv apa fiarta su" forma de ceai sau cafea. Le$umele si fructele! apoi reducerea lor la sucuri! apa plata si aceasta ar fi ultima le$atura cu pro$ramele insinuate in structura noastra fi'ica straine de aceasta. A#uns aici apa nu mai este o necesitate deoarece rolul ei pe lan$a noi era tocmai acela de a spala structura de ceea ce noi introduceam in ea. Ca atare renuntarea va fi fireasca. e altfel vom fi devenit intre timp Constiinte la fel de pure! care nu se $asesc in stare de dependenta una fata de cealalta ci de cola"orare constienta! armonioasa. Acest ultim nivel de intele$ere ne vom dori cand!a sa il transferam in e%perienta individuala de viata! c)iar daca acum pare poate o nu prea tentanta utopie. Gustul pentru acest nivel al e%perientei vine de la Sine! pe parcursul evolutiei noastre. Acum pro"a"il nu poate decat sa sperie. Pasii pe care ii vom face se vor insirui firesc si etapele nu pot fi sarite prea spectaculos! ele decur$and una din cea anterioara ei. Salturile pot avea loc in ca'ul in care de'ar)ivarea are motivatii deose"it de puternice sau cand amintirea te face sa simti ca nivelul respectiv de cunoastere si traire l-ai mai cunoscut candva. Atunci iti devine neinteresant si il depasesti foarte repede. In ceea ce priveste motivatia unei individualitati de a reveni la Constiinta eplina! aici sunt o multitudine de posi"ilitati. Cea mai fericita este aceea in care acumularile de e%perienta din vieti anterioare atin$

un nivel semnificativ! care face ca e%perienta din acest plan! limitarile vadite de cunoastere si e%periment posi"ile sa nu ti se mai para deloc tentante sau satisfacatoare. O astfel de individualitate va parcur$e repede e%perimente in acest plan! intr-o insiruire a"solut ilo$ica si cu mare densitate pe unitatea de timp! dupa care va simti foarte pre$nant nevoia de a se calau'i preponderent dupa intuitie si nu dupa datele si cunoasterea limitata locala. Se va manifesta desi$ur nonconformist iar in evolutia sa incidenta intamplarilor aparent deose"ite va fi din ce in ce mai mare. *a manifesta si un $rad de atentie deose"it in a le sesi'a. Cand se va atin$e o masa critica se va simti tentat sa caute o Cunoastere de un nivel mai inalt si desi$ur va tatona! intuitia fiindu-i un permanent sfetnic "un. Oricare va fi calea aleasa! va sesi'a rapid fundaturile si va cauta o alta! care sa il duca mai sus. Apoi procesul va cunoaste o inlesnire deose"ita! drumul desc)i'andu-i-se aproape de la Sine. La atin$erea unui anumit nivel totul se simplifica mult si incepe informatia sa vina! fara a mai avea nevoie de suport. in acel moment el nu mai are de facut nimic ci prin el se face. Acesta este cel mai fericit proces! deoarece are o cur$ere lina! lipsita de incalciri si presupuse pericole! e$oul manifestand re'istenta cea mai mica. O cale poate mai simpla ar fi! macar virtual! credinta. *irtualitatea ei re'ida din $radul de evolutie al intelectului in acest timp in care a a#uns Civili'atia Pamant. El crede ca stie si aceasta infatuare manifesta un e$o atat de puternic incat credinta practic nu mai poate avea loc. In urma cu doua milenii era cam sin$ura cale posi"ila. in punctul de unde eu privesc mi se pare si firesc sa fie asa! nici eu nu am putut accesa acest drum. El este! am putea spune! anacronic in mod o"iectiv. Este ilo$ic ca o civili'atie sa evolue'e pana la acest nivel si acumularile ei de cunoastere! c)iar e%cesiv de limitata! sa mai permita unui intelect sa faca a"stractie de tot ceea ce macar i se pare ca stie. In calea credintei s-au interpus institutii care au impurificat mesa#ul! pretin'ind ca il media'a. esi$ur este vor"a iar despre interese si manipulari! o alta cale in care acestea au intervenit pentru ca Cunoasterea sa nu fie accesi"ila. esi$ur sunt multe de inteles si aici. Pentru ca desi este responsa"ilitatea fiecarei individualitati felul in care ea evoluea'a in acest plan! ilu'ia isi spune la fel de "ine cuvantul. e aceea slu#itorii unui cult sau altul! cata vreme se $asesc in ilu'ie! cred cu convin$ere! asemeni medicului! ca #ocul lor este util. Ca nici nu ar putea fii altfel. Si ca ei stiu! doar li s-a spus cum stau lucrurile.

Am vor"it despre Credinta aici deoarece ea poate fi si motivatie si cale in acelasi timp. Urmatoarele insa sunt numai motivatii! avand de re$ula in spate diferitele niveluri ale suferintei. Pentru mine orice suferinta nu este nimic mai mult decat o neintele$ere al unui aspect sau altul. Cand presiunea acestei suferinte devine de nesuportat urmea'a o raspantie. Unul din drumuri este de re$ula catre destrupare si ma#oritatea cedea'a urmandu-l pe acesta iar celalalt duce catre Sine. Aparent tre"uie sa ai cura# pentru a o lua pe aici deoarece in prima fa'a tre"uie sa parasesti cel putin o "ucla de feed"acC din e%perienta ta si mintea crede ca este periculos sa te aventure'i in necunoscut.Evident sfatul ei are menirea de a te mentine mic si neinsemnat. ,re"uie sa indra'nesti sa o infrunti. Interesant este ca mintea limitata intotdeauna va face presiuni pentru a ale$e destruparea. Ea stie ca facand cealalta optiune va insemna ca ea! mintea limitata! mai devreme sau mai tar'iu! va urma sa moara pentru ca tu sa traiesti. ar asta nu o puteti inca intele$e. Si asta din simplul motiv ca voi nu puteti vedea adevarata voastra relatie cu mintea limitata! complet nefireasca si pa$u"itoare pentru adevarata voastra identitate. Ea s-a su"stituit voua! ea se le$itimea'a prin e$o! ea va face a"solut orice pentru a va convin$e ca eu nu am dreptate. Si !a !a pacali c)iar cand veti incepe sa aveti atentia necesara pentru a o putea surprinde! de atat de multe ori incat veti avea momente in care veti fi tentati sa va dati cu capul de pereti numai sa plece. Este de fapt e%act acea parte care a aran#at toate realitatile acestui #oc devenit draconic in primul rand prin perfectiune si a"ia apoi ca urmari. Pentru ca a avut maiestria de a aplica le$ile Armoniei in constructia entropiei! cu alte cuvinte a facut posi"il ca! in mod aparent armonios! tot ceea ce atin$em sa moara! inclusiv corpul nostru fi'ic! fara ca noi sa ne putem da seama nici macar ca este asa. espre toate astea s-ar putea scrie tomuri intre$i caci #ocul cunoaste o desfasurare de o amploare imposi"il de inteles. Retineti doar faptul ca in cei <; 444 de ani fiecare viata de om a trait o infinitate de e%periente in ilu'ie si re'ultatul l-a depus la fiecare destrupare intr-o uriasa "anca de date eronate! sin$ura accesu"ila mintii limitate. Ca atare #ocul a devenit o ilu'ie creata e%clusiv in "a'a datelor eronate. Ce ar mai fi de adau$at privind perfectiunea! caci iata! #ocul inca poate continua fara ca participantii macar sa poata intui profun'imile ilu'iei. Pentru ma#oritatea pare inca o realitate O.A.! $uvernata de le$itati o"iective si a"solut repeta"ile.

C)iar Stiinta locala a o"servat ca nu e%ista doi indivi'i identici! dar este vor"a inca de o 'ona foarte limitata. *a dati seama oare in universul $andurilor ce diversitate poate sa e%iste?11 Ele c)iar sunt nelimitate! nu e%ista canoane care sa le in$radeasca desfasurarea. Ori! la acel nivel se crea'a realitati e%perientiale. Si ne mai minunam ca percepem atat de diferit fenomenolo$ia. Perceptia este o relatie intre o"servator si o"iectul o"servat! nu are nici urma de o"iectivitate! "a mai mult! este puternic circumscrisa momentului de acum. +aine el va fi perceput altfel de acelasi individ! caci maine el nu va mai fi decat aparent acelasi. Si nici aspectul o"servat nu va fi acelasi. Relatia dintre ei va fi foarte diferita si este firesc. Acum incercati sa vedeti ca este vala"il in a"solut toate relatiile de perceptie. +intea limitata spune ca ti-ai ales un partener de viata. Ea nu poate intele$e ca acum ai ales numai pentru acum si ca unui maine ii va corespunde un alt privitor si un alt privit. Ei isi #ura dra$oste vesnica ne"anuind ca pentru ca un astfel de #uramant sa poata ramane via"il ei ar tre"ui sa ai"a o Cunoastere A"soluta. oar atunci si numai atunci ar avea calitatea de a intelege si iu$i a"solut infinitele transformari la toate nivelurile fiintei! si ca privitor si ca su"iect al receptiei! care vor interveni firesc in vesnica cur$ere la care vor participa. Cata vreme nu sunt la acel nivel ei doar presupun ca vor avea taria sa suporte toate neintele$erile care firesc vor re'ulta pe parcursul evolutiei! de am"ele parti. +ie personal mi se pare o culme a neintele$erilor un astfel de an$a#ament. Pentru ca numai tarie nu poate avea un om. El este prin definitie sla" si nea#utorat! pentru ca nu stie cine este. Pentru ca se afla pe de-a intre$ul su" ilu'ie. Unii cred ca taria va fi asi$urata de faptul ca sunt oameni "uni. ar nici nu poate e%ista om rau! aparenta rautate este doar un re'ultat al modului cum un om sla" reactionea'a la stimuli pe care nu-i poate intele$e cu adevarat. Ca este perceput ca fiind rau este o alta re'ultanta a necunoasterii celui care pune acea etic)eta. ra$i semeni! ar fi de dorit sa intele$eti ca toti oamenii sunt la fel de $uni iar modul in care ale$ sa se manifeste tine e%clusiv de nivelul lor de intelegere la care si-au limitat accesul pana la acea data. Asta le produce lor sen'atia de frustrare si tot felul de alte sentimente contradictorii iar re'ultatul precis nu va putea fi armonios. La asta se reduce de re$ula totul.

Am sa mai fac o preci'are in le$atura cu modul in care se manifesta colectivitatile. La acest nivel se cumulea'a atat de multe si diferite neintele$eri incat masele pot fi apucate practic din orice punct de neintele$ere si poate fi facut aproape orice cu ele. Cu atat mai mult cu cat este ani)ilata orice urma de responsa"ilitate individuala. Gresit se considera ca masele pot fi conduse pe "a'a unor valori comune. Ar fi un de'iderat foarte $reu de atins. aca o individualitate tre"uie perceputa pe cat posi"il la toate nivelurile la care ea se manifesta pentru a putea lucra cu ea! la o colectivitate acest lucru nu mai este necesar! fiind si$ur ca pe orice par$)ie vei actiona se vor $asi receptori ai acelei frecvente! care ulterior vor transmite empatic starea si celorlalti! in "a'a faptului ca acea colectivitate este alcatuita din individualitati care re'onea'a intre ele. Este si motivul pentru care masele sunt usor manevra"ile! oricum mult mai usor decat individualitatile. Odata pornite pe o idee ele manifesta e%act caracteristicile de "ul$are care nu mai poate fi oprit! si pe care c)iar civili'atia le are. Revenind la suferinte-neintele$eri ca motivatie! este de o"servat variata $ama a acestei mari cate$orii. Pentru ca toata e%perienta are loc in cadrul ilu'iei unde ciclul ama$ire-de'ama$ire functionea'a in intrea$a fenomenolo$ie aparenta. ,e ilu'ione'i ca esti iu"it! apoi esti de'ama$it! din neintele$erea pe care o ai fata de ce anume este iu"irea. La fel se intampla cu sanatatea sau averea! cu reletia cu copii sau prietenii! a"solut cu orice. ,ot din necunoastere du"lata de fireasca lipsa de responsa"ilitate ce decur$e! preferi sa cre'i ca cel din fata ta este vinovat de e%perienta nedorita pe care o traiesti sau ca! simplu! nu tu esti responsa"il. Asta iti pare ca face mai usor suporta"ila suferinta. C)iar si intamplarea preferi sa o impricine'i! desi ceea ce tie ti se pare intamplare este ceva pro$ramat de tine la un nivel de care nu mai esti constient. aca ai putea trata pretinsa suferinta cu un nivel mai "un al atentiei ai putea sa surprin'i uneori macar un ciclu cau'a-efect! deoarece intuitia iti poate desc)ide cai spre Cunoastere! dar preferi sa o trate'i cu superficialitate! parca special pentru a nu risca sa intele$i ceva. In ca'ul suferintei-"oala lucrurile par si mai usor de transat deoarece ti s-a spus ca e%ista oameni pre$atiti special sa te re'olve. Ca atare! la primul disconfort fu$i la un responsa"il pentru sanatatea ta! care are c)iar o"li$atia sa te faca "ine! doar platesti asi$urari de sanatate... ,u ai dreptul sa apele'i la el! de ce ti-ai mai

pune vre-un fel de pro"leme1. aca nu ai acest drept! il vei o"tine cu o atentie oarecare si #ocul ilu'iei poate continua. Ca el nu arareori se propteste intr-o limita aparent imposi"il de surclasat nu contea'a decat atunci cand ai a#uns acolo. ,u speri sa nu a#un$i! nu tu! dar stii cum este cu ciclul ama$ire-de'ama$ire. in ce in ce mai multi si mai repede a#un$ tocmai acolo! pentru ca niste adevaruri pe care nu le vedeti operea'a implaca"il. Este momentul la care a a#uns Civili'atia care catali'ea'a procesul! este le$ic sa fie asa! c)iar daca voi nu mai stiti. Ca nu e%ista limita imposi"il de trecut cu atat mai mult nu mai stiti! deci va urma destruparea. Ca a fost Cernerea care a operat separarea $raului de ne$)ina va este si mai imposi"il de inteles. oar voi ati fost un om "un! nu ati facut rau nimanui1... ar oare c)iar ati stiut ce inseamna grau si ce neg#ina? Puteti vedea ca inconstienta este sin$ura ne$)ina! care nu a permis fiului ratacitor intoarcerea Acasa! la valorile Sinelui. esi$ur nimeni nu v-a e%plicat toate astea! dar !oi nu v-ati acordat sansa de a fi atenti caci Adevarul se $aseste in voi toti si el acum stri$a de acolo! in speranta ca va veti tre'i la timp. Nu este poezie" sunt programe infoenergetice care asteapta sa fie recunoscute si repuse in valoare! inlocuind pe cele menite sa construiasca ilu'ia #ocului sau #ocul ilu'iilor. Odata cu ele revin adevaratele valori! care inseamna insanatosire! revenirea la Armonie. +-as "ucura sa aveti capacitatea de a intele$e cat mai multi ca! in ciuda unor termeni venind din 'one care credeti ca sunt altceva decat stiinta! ceea ce va spun este de un pra$matism si de o ri$oare matematica. Eu folosesc asemenea trimiteri la vec)i i'voare de cunoastere din variate motive. Este util sa o"servati ca Adevarul! c)iar fra$mentat! se $aseste peste tot! ca numai starea de atentie vi-l va revela si ca veti "eneficia de el indiferent de unde apare. El va re'ona fi'ic in voi! in inimile voastre unde este de asteptat sa fi pornit de#a de'ar)ivarea Sinelui. Atunci il veti recunoaste si numai atunci. Altfel veti trata ceea ce veti citi ca simple "asme! ramanand la starea de Constiinta inconstienta! altfel spus ne$)ina. Este o ale$ere la care aveti dreptul dar ciclul cau'a-efect este o realitate operationala! imposi"il de pacalit. Instanta este foarte aproape! ca atare totul este deose"it de coerent si armonios! fie ca va place fie ca nu. Conceptul de li"er-ar"itru care a inlesnit #ocul ilu'iilor este un drept al inconstientei. nici o Constiinta Constienta nu mai recunoaste

e%istenta lui deoarece Cunoasterea nu iti mai ofera alternative virtuale. E%ista U& A E*AR si atat! unde ar mai fi loc de optiune. Ea tine de perceptia duala! care este o proiectie a mintii limitate spri#inita pe emotional! nu o realitate o"iectiva! cum pare la nivel de inconstienta. Insa #ocul a avut menirea de a asi$ura conte%tul pentru e%perienta si deci si li"erul-ar"itru a avut locul sau. ,otul a fost vala"il pe parcursul celor <;444 de ani insa nu e vala"il si Acum. Este poate dificil mintii limitate sa accepte acest statut de e%ceptie al momentului Acum! ca Esente insa l-am asteptat cu "ucurie! stiind ca nu avem cum sa ratam trecerea. ar am su"estimat mintea limitata. Ea vrea neaparat mentinerea ilu'iei si te asi$ura ca totul este o poveste doar. C)iar daca intuitiv simti ca tre"uie sa faci sc)im"area! ea iti sopteste ca si maine este o 'i. ,otul este sa rate'i! indiferent prete%tul. Un e%periment individual nereusit! care ii asi$ura ei su"'istenta. Aidoma unui para'it! va iesi mai puternica si va sc)im"a $a'da. ,u nu vei trece iar ea se afla in mediul ei. La o noua reincarnare! ea va fi puternica si tu mai sla". &u sunt aspecte usor de inteles de la inceput dar nici de neinteles nu sunt. ,otul este sa vrei. Restul urmea'a de la sine. Ceea ce vei o"tine insa este intrea$a +aretie a Sinelui. Un alt nivel al e%perientei! in nelimitare. 5ara atasamente! la un nivel de li"ertate firesc. oar tu Li"ertate esti. Si "ucurie! si Armonie esti. Esti Omniscienta si Omnipotenta. ,re"uie sa ti le re insusesti! sunt atri"utele 5iintei Adamice. e ce ai renunta la ele?1 Ai oare Li"erul-ar"itru de a o face? Oricum Ilu'ia nu mai poate continua! c)iar daca intelectul ! e$oul tau ar dori-o. aca ar fi foarte rational si el ar o"serva ca #ocul nu mai are nici cum si nici unde sa mai continue. Prea multe re$uli de #oc noi au tot fost inventate si s-a a#uns intr-o fundatura. Si masa de #oc s-a supraa$lomerat de piese. Polari'area a atins cote ma%ime! nu prea mai este nimic de stors! ma#oritatea #ucatorilor au fost deposedati de piese ramanand doar sa c)i"ite'e pe mar$ine. e dra$ul #ocului ii mai $irea'a unul-altul pentru cate o mana! dar si runda asta se termina... ar cel mai dur motiv este acela ca s-a pierdut din vedere ca a fost doar un joc. L-am luat prea in serios traind sen'atii de un realism ne#ustificat. &e-am identificat cu el! am plans pentru fiecare piesa sau am fost e%a$erat de fericiti...Am pierdut detasarea. sportivitatea! ne-am pierdut pe noi...

aca pana aici am accentuat pe diferite tonuri asupra felului in care pare sa arate lumea de asta'i! aratandu-va putin si motivele! de acum voi detalia mai mult asupra mi#loacelor de a reveni la 5iresc! ca Individualitati. E%puneam mai sus faptul ca! pentru a putea iesi din rosto$olirea implaca"ila din care esti parte va tre"ui sa fi motivat. eoarece este nevoie de un efort si cine face ceva daca nu are cu adevarat motiv sa faca. *a vor"eam putin despre felul acestor motivatii. Am sa insist asupra unor aspecte. &euitand ca fiecare din voi inca nu a pierdut complet iu"irea macar perceputa ca sentiment si cunoscand adevarata ei valoare am sa va sfatuiesc sa o"servati viata voastra privita de la nivelul unei inimi iu$itoare. Cel mai pro"a"il! daca c)iar ati reusit! va vor veni lacrimi in oc)i. Asta deoarece intre ceea ce este viata voastra si sensi"ilitatea unei inimi iu"itoare pro"a"il nu au mai ramas multe punti. Amintiti-va cum va previ'ionati viata pe cand aveati 'ece-cincispre'ece ani si vedeti diferentele. 6anuiesc ca nu prea seamana. eose"irile veti vedea ca vin tocmai din implicarea inimii! care dadea nelimitare viselor voastre! care aveau prospetime! savoare fiind pline de indra'neala si iu"ire. Ele erau !alori si nu v-ati dat seama cum! incetul cu incetul ati renuntat la ele! v-au fost arestate! inlocuite. Procesul a fost atat de insidios ca nici nu ati o"servat ca el a avut loc. Incetul cu incetul mintea limitata v-a convins ca tre"uie sa va temperati pornirile! ca prudenta este mai inteleapta! ca nu puteti fi! pur si simplu "ucurie! daca nu aveti un motiv sau altul pentru a va "ucura. Ati fost apoi invatati ca pentru o clipa de fericire tre"uie sa induri multe altele nefericite! ca pentru orice tre"uie sa lupti! ca lumea aprtine invin$atorilor... eci nu de sensi"ilitate ci de duritate aveati nevoie! nu de desc)idere ci de suspiciune! nu de iu"ire ci de tot felul de temeri. ar toate acestea! fara a "a$a de seama insemnau de fapt o transformare radicala a fiintei care ati fost. Ele toate sunt valori ale primilor trei centri ener$etici! acolo re'onea'a preponderent! in asa numitele frecvente de supravietuire. Ori maretia noastra consta tocmai din perceperea fenomenolo$iei in special cu receptorii frecventelor superioare si manifestarea noastra tot pe acele frecvente ar tre"ui sa ai"a loc. Altfel spus! valorile initiale erau cele corecte! la care am renuntat fara sa o"servam. Si acum suntem de#a altul! altceva! care acelui copil care am fost precis nu i-ar mai place.

aca s-ar fi petrecut aceasta transformare doar cu tine poate ar fi fost mai usor. Ai mai fi intalnit un prieten care sa te atentione'e! sa te repuna pe o cale mai fireasca dar pro"lema este ca e%act acesta a fost ca'ul tuturor! toti au devenit $ravi! tematori! sintetici! e$oisti si e$otici. &u mai e%ista riscul de a intalni un prieten pentru ca prietenia nu poate e%ista intre fiintele care ati de!enit. A fost inlocuita cu cunostiinte utile si poate c)iar cultivate din diferite interese. Antura#ul! in ca' ca mai e%ista asa ceva! este o prelun$ire dincolo de limitele stricte ale ocupatiilor profesionale! a interesului menit tot de a te mentine sau promova pe o treapta superioara a piramidei sociale. C)iar partenerul de viata uneori tot asa a a#uns in prea#ma ta. oar nu de iu"ire aveati voi nevoie1 Si daca totusi iu"ire a fost! pro"a"il a pierdut de mult aceasta coloratura. Poate ati iu"it ceea ce era el atunci si el la voi la fel! dar niciunul nu mai sunteti acelasi...,oate datele s-au sc)im"at. Acum poate aveti copii! ati strans valori impreuna! poate aveti inca am"itii comune... O lupta in doi este prefera"ila uneia de unul sin$ur! 'ic unii. 6ine ar fi sa nu fie intre doi! cum ades se vede...Unii se mai suporta! altii nici atat nu mai reusesc! privirile devin apatice! $oale sau atinse de suficienta! "la'are. A disparut ilu'ia pasiunii! apoi a iu"irii! totul deca'and intr-o vesnica lipsa de atentie. Urmea'a firesc declinul unui fi'ic u'at e%cesiv! uscat! disconforturi si "oli! incununare a unor vieti traite atat de departe de Adevar. &u cred ca v-am spus ceva nou! oriunde priviti aveti parte de acest $en de aspecte. Poate sunteti un ca' mai fericit si sunt $ata sa va felicit. ar am fost un om foarte atent si receptiv si prea multe e%ceptii nu am intalnit. Cel mult variatiuni pe aceeasi tema! cu $rade oarecum diferite de deformari de la 5iresc. ,otul se datorea'a e%clusiv neintele$erilor si are la "a'a &ecunoasterea! indepartarea de la *alorile Armoniei Universale si inlocuirea lor cu pseudovalori ale mintii limitate acreditate prin Constiinta Colectiva. Aici datele au fost deformate permanent si pro$resiv! uneori c)iar pro$ramatic dar au devenit operationale prin intermediul intelectului fiecaruia din cei care se rosto$olesc mereu in inconstienta "ul$arelui Civili'atiei Pamant. Intelectul personal are functie de releu pe lan$a Constiinta Colectiva si in ma#oritatea situatiilor nu face decat sa preia pro$ramele e%istente acolo si sa le puna in opera in propriul e%ercitiu de viata. ar cu adevarat viu este doar momentul Acum. Ceea ce a fost mai este viu doar prin consecinte! ceea ce !a fi este functie de acest

moment! ca efect al lui. Este a"solut inutil sa rate'i pre'entul cu $andul la clipe care au murit sau inca nu s-au nascut. Ai de valorificat doar acest viu ACU-. aca il vei lasa sa cur$a doar in virtutea unei inertii a mintii limitate! nu vei putea inre$istra decat un declin al calitatii e%perientelor tale! deoarece static nu e%ista! pentru un plus de calitate tu tre"uind sa innoiesti ceva! un sentiment! o atitudine! un $and! un $est! orice. aca nu iti vei permite sa faci cotituri semnificative! re'ultatul nu va fi decat pe masura timiditatii tale. Eu ti-as recomanda sa faci sc)im"ari semnificative. Cat mai multe si mai dese. Ele te vor im"o$ati intotdeauna! indiferent ce va spune mintea ta limitata. &u risti nimic! te asi$ur. Este cel mai sanatos pentru a"solut toate nivelele fiintei tale! daca vei $usta provocarea vietii. &u o fa cu frici ci dimpotriva! cu cat mai multa atentie si receptivitate. Desc#ide-te cat mai mult. Pentru asta nu este tar'iu niciodata. Cauta sa vi"re'i cu toata fiinta ta la fiece aspect nou intalnit. Iti vei desc)ide astfel toti receptorii si infoener$iile te vor racorda din ce in ce mai mult cu restul Creatiei. Acesta este cel mai "un tratament pentru orice $en de suferinta. *a fi a"solut suficient pentru ca! treptat! Armonia universala sa reinstaure'e armonia in toate corpurile tale. aca vei ale$e sa si intele$i! sa constienti'e'i cat mai mult! procesul se va catali'a. esc)i'and cat mai mult toti receptorii tai! iu"ind e%perientele pe care le traiesti! refu'ind sa iti fie teama de provocari fiinta ta va "eneficia de intre$ul ei potential. Calitatea e%perientelor va creste! tu vei sesi'a prin atentie acest spor si te vei desc)ide si mai mult. Este simplu si de inteles si de facut. Cam ce cer'i ca poti risca? +icimile de pana acum! fricile tale? C)iar daca la inceput vei starni poate uimire printre cunoscuti! dupa putin vei constata ca te urmaresc cu interes si apoi c)iar cu iu"ire! daca tu vei fi a#uns sa iu"esti totul in #urul tau. Pentru ca sc)im"area pe care ti-o propun duce firesc catre o intele$ere superioara a intre$ii E%istente si apoi la iu"irea intre$ii +anifestari. &u este ca'ul sa-ti mai lasi mintea sa opere'e separari! cauta sa ve'i ca lumea nu este duala! ca nu e%ista nimic rau sau urat nicaieri in #urul tau! ca totul ocupa un loc firesc su" soare pe acest pamant si $andul tau nu are voie sa conteste acel loc. +intea limitata este carcotasa! Esenta care esti nu poate fii. Cand te surprin'i ca ceva carteste in tine fii si$ur ca intelectul tau este de vina. O"searva-l! aminteste-ti ca nu-ti face nici un serviciu si nu mai accepta ceea ce el

spune. 5ii cat mai vi$ilent cu el si cu aceste apucaturi ale lui! deoarece acolo este sursa tuturor nefericirilor tale pre'ente si viitoare. Nu e ista o alta sursa nicaieri. aca vei crede ca un altul iti vrea raul te asi$ur ca! o"iectiv el nu poate sa ti-l faca. ar daca vei ale$e sa consideri ca este posi"il totusi! te ro$ sa intele$i ca tu! prin acest $and incapatinat! ii transferi dreptul pe care el altfel nu l-ar avea! de a ti-l c)iar face. e fapt! nu el ti-l va face ci tu prin inconstienta ta. eoarece! din punct de vedere ener$oinformational lucrurile arata ca si cand tu i-ai pune un cutit in mana si l-ai invita sa loveasca. Pro"a"il el ar fi vrut din inconstienta si necunoastere sa iti produca un rau dar prin Le$e nu are instrumentele sa il si faca. Prin $andul tau insa! tu l-ai inarmat impotriva ta si de acum c)iar te poate lovi! tu i-ai permis! c)iar l-ai invitat. Asa stau lucrurile si voi nu stiti si nu aveti cum vedea. ,oate relatiile voastre sunt marcate e%act de acest tip de neintele$ere si de fapte cu adevarat nesa"uite! care deriva din simpla necunoastere. Asa si numai asa deveniti victima a accidentelor! tot asa victima a )otilor sau tal)arilor! tot ceea ce voi credeti ca vi se intampla! fara ca voi sa aveti vre-o responsa"ilitate. In realitate $andurile voastre crea'a conditiile ca aceste tipuri de e%periente sa poata avea loc. Pentru ca ele sa nu se mai intample este a"solut suficient ca $andurile voastre sa treaca su" Armonia Universala. Sa nu !a mai tot temeti. In acord deplin cu Armonia nu pot e%ista manifestari lipsite de armonie. Ori accidentele! tal)ariile! violurile si orice alta manifestare de acest $en este lipsita de armonie! daca $andul vostru temator nu o culti!a in universul fiintei voastre. Altfel spus! e%ista o frecventa vi"ratorie specifica fiecarei manifestari! pe care tre"uie sa o intele$eti ca informatie-$and. Simpla lui pre'enta in universul fiintei nu face decat sa cree'e conditiile armonice cu aspect fi'ico-matematic ca acea manifestare! pe cale de rezonanta !i$ratorie! sa devina e%perienta de viata. Se poate spune! simplificand! ca gandul !ostru a c#emat acea e%perienta! catali'ata suplimentar de emotia fricii respective. Ca atare ea s-a materiali'at. Ii invit pe toti prudentii sa reflecte'e "ine la cele afirmate aici. Ei se considera intelepti! nu accepte riscul! ei au acumulat e%perienta- 'ic ei nestiind ce vor"esc. Prudenta la care fac ei referire este o /R)CA urat cosmeti'ata su" straturi de fard! cu care nu se pot pacali decat pe ei insisi. Cand viata le raspunde cu sla"e re'ultate fata

de cele la care se tot asteapta! se intrea"a de unde atata nedreptate! dece ei o"tin atat de $reu re'ultate mai sla"e decat restul competitorilor! care par mult mai de$a#ati. &u pot vedea in limitele mintii ca tocmai aici este si secretul! de$a#area celor cu succes aparent facil. Am cunoscut multe ca'uri... *a ro$ sa intele$eti ca! in ADE.AR e%act asa stau lucrurile si voi nu stiti si va creati cele mai nefericite e%periente sin$uri. Cine altul ar putea-o face?. upa care va considerati loviti de soarta! deveniti si mai tematori si prin asta creeati conditiile unor e%perimente si mai nefericite! si tot asa. +intea limitata va averti'ea'a sa fiti mai prudenti! va incon#urati de $arduri! de lacate si tremurati cand traversati strada! fara sa stiti ca in acest fel ati creat toate conditiile pentru a deveni iar victime. &u ar fi mai simplu sa intele$eti ca nu puteti deveni victima daca ale$eti sa fiti numai su$ Armonia Uni!ersala' aca $andurile voastre vor fi doar luminoase si incre'atoare in +area Armonie! nimic nu vi se va mai intampla1 Puteti dormi cu usile lar$ desc)ise! puteti traversa strada si cu oc)ii inc)isi daca ati reusit sa convin$eti mintea voastra sa se linisteasca. E%ista acel nivel al 5iintei care sunteti! care va asi$ura o protectie care poate fi denumita poetic ca Iu"ire a Lui umne'eu . Ea va functiona matematic odata cu e%tinderea Corpului Constiintei care sunteti. La acel nivel e%perienta de viata are calitatea de miracol privita din minte limitata. ar va tre"uie multa Cunoastere si Intele$ere pentru aceasta! instrumente fara de care nu veti putea potoli mintea limitata sa tot cree'e nefericiri ale e%perientei. Prin Cunoastere si Intele$ere veti deveni altii! cu a#utorul Atentiei veti accede la Stari care au calitatea de a va transforma in ec)ipamente vi"rand pe frecvente coerente! mereu mai inalte. Prin cresterea frecventei de re'onanta veti accesa informatii de nivele din ce in ce mai inalte si veti e%perimenta trairi pe masura! iar cresterea nu se va opri pana ce nu veti fi devenit Constiinte cu adevarat Constiente! omnisciente si omnipotente. Aceasta este in!itatia pe care !-o fac tuturor prin aceasta carte si va si$ur va asi$ur de spri#inul meu pe orice cale veti considera ca va este utila. Am parcurs acest drum! va asi$ur de deplina lui fe'a"ilitate si nu contea'a a"solut deloc la ce nivel va aflati acum! el va este la indemana oricind. &u puteti fi nici prea tanar nici prea "atran pentru a-l urma! nici prea "olnav dar nici sanatos nu sunteti! nici prea

destept nu puteti sa va considerati. Cu un intelect care nu stie sa e%ploate'e decat ;-> E din capacutatea creierului nu poate e%ista fiinta care sa declare ca nu are nimic de invatat sau de inteles...1 Nu are dreptul &&& Cand veti fi a#uns unde va invit! veti avea de facut e%act ceea ce eu incerc prin randurile de fata si pe orice alta cale veti vedea-o oportuna pentru ca si alti semeni sa poata ridica nivelul e%perientei lor acolo unde el este util sa fie la acest moment. *a veti lovi de aceeasi suscepti"ilitate! de aceeasi pretentie a fiecaruia ca el stie c)iar mai "ine si mai mult si va tre"ui sa acceptati ca acela este nivelul fiecaruia! ca nimeni nu poate vedea sau intele$e ce se afla deasupra plafonului care delimitea'a nivelul la care si-a acordat accesul. Iar pe cuvant nu are dece si cum sa va creada. *a fi necesara multa ra"dare ca sa ii puteti arata! treptat! Adevarul dar "ucuria va fi pe masura tactului si compasiunii sincere. oar nimeni nu a spus nimanui ca ar fi posi"il macar ceea ce voi veti cunoaste a fi REA,)TATEA. Cand vom fi mai multi! din inimile noastre va radia permanent pe frecventa empatiei aceasta infoener$ie si din ce in ce mai multi vor re'ona cu ea si se vor tre'i. Aceasta a fost modalitatea in care a fost alcatuita Creatia si maiestria ei depaseste si cele mai indra'nete presupuneri. Practic nu este loc de $reseala. oar ca este un timp pentru fiecare eveniment si nu este profita"il ca el sa fie irosit. esi poate parea! nici acest alineat nu este poe'ie ci pura stiinta! doar un alt fel decat cea limitata. Radiatia are loc aidoma celei plecand din cea mai performanta antena lucrand la frecvente superioare celei a luminii vi'i"ile. &oi consideram ca ea este doar o "iata pompa. +inte limitata! ce ati vrea sa pricepem cu ;-> E ?.. Citesc prin presa diferite apeluri umanitare! prin care un semen solicita a#utorul. Sunt cancere si leucemii la varste fra$ede c)iar! sau "oli care a"ia daca au capatat un nume! considerate foarte rare. ,oate se inc)eie cu o (speranta( intr-o clinica aflata prin Germania! Italia sau peste ocean si cu niste numere de conturi. Am incercat in mai multe randuri sa iau le$atura cu unii din ei. Este o irosire pe toate planurile e%perienta lor si ar fi usor de renuntat la ea! dar intotdeauna de la capatul celalalt al firului o alta persoana $ri#ulie incepe sa ma c)estione'e in fel si c)ip/ daca sunt medic! daca este "ioterapie sau medicina naturista! ce alte (succese terapeutice( am mai avut! daca cunosc e%act dia$nosticul! de parca daca i-as vor"i ar intele$e ceva sau

are el dreptul de viata si moarte pentru a )otara in numele celui suferind si amenintat cu destruparea. ar el considera ca are! c)iar daca este un cole$ de "reasla sau cineva din familie. Pur si simplu am renuntat sa mai incerc sa ii a#ut! dupa cate tentative de a vor"i cu terti am facut. *edeti voi! este dificil de o"servat ca nu ai posi"ilitatea sa iti a#uti semenii deoarece ei vor sa o faci (in felul lor! dupa mintea lor( ori asta nu este cu putinta. Pe cel aflat in suferinta il poti determina cumva sa fie atent caci pe el c)iar il doare! este deci motivat! pe cand un intermediar nu poate decat sa #udece superficial. El nu va avea nici timp nici ra"dare sa asculte cu adevarat si nici nu vei putea sa-i faci (o initiere( doar pentru a permite ca mesa#ul sa a#un$a la cel interesat Cum sa intele$em cu atat de sla"a cunoastere de care dispunem ce inseamna sa cree'i realitati lucrand constient cu infoener$iile! cu elementele sau cu e$re$oarele sau cu electronii. Ce inseamna ca (corpul fi'ic( sa se refaca de la Sine! PC-ul tau sa-si depaseasca mult limitele de performanta caracteristice $eneratiei lui! cum semafoarele pot trece pe verde cand te apropii de ele! o infinitate de mici aspecte alcatuind calitatea e%perientei de viata. Pentru ca nu este lipsit de importanta sa stii ca nu te mai poti im"olnavi -ca corp fi'ic-! ca totul in prea#ma ta renaste la viata! ca poti indeparta din prea#ma ta tot ceea ce in mod o"isnuit produce disconfort sau $ri#i. Sa stii ca daca vrei mai $usti ceva doar de dra$ul placerii sen'atiei $ustative! ca relatia ta cu partenerul de viata este la nivelul cel mai inalt! cel de comuniune! care nici de cuvinte nu are nevoie. Ca intele$i totul si pe toti semenii tai! ca nu mai ai tensiuni interne si nici cu vre-un aspect al Creatiei. In prea#ma ta nu pot e%ista conflicte! copii participa din plin la starea de comuniune! indiferent ca te referi la cei mici sau la fratele lor de 2; ani! care este un minunat care compune mu'ica la calculator. Cu fostele partenere de viata ai relatii de prietenie si a#utor reciproc! si ele su"ordonandu-se Armoniei Universale. ra$ii mei! cu cat e%perienta fiecaruia dintre voi creste in calitate! "eneficiul este al tuturor ca si al intre$ii Creatii. Ca atare nu ar fi firesc sa va fie indiferent ce traiaeste un om. A#utati-l pe fiecare sa ai"a o "ucurie in cadrul e%perientei lui! daca va sta in putere. Stiu ca vi se pare ca nu aveti timp! ca sunt altele mai importante dar mintea limitata va face sa credeti ca poate fi ceva mai important decat asta. In realitate noi am venit in acest plan pentru "ucuria de a casti$a e%perienta interrelationand unii cu altii. ar oportunitatea de a trai "ucuria la cele

mai inalte cote o ai tocmai cand e%perienta a a#uns in acele puncte unde c)iar poti impartasi cu un semen o stare de un nivel mai inalt! indiferent ca ea a fost creata de tine sau de el. Indepartati do$matismul si fricile dintre voi si scoateti tot ce simtiti ca puteti pune in comun mai sensi"il! mai adevarat. &u va tot temeti ca veti fi $resit intelesi! cautati sa fiti limpe'i si clari! fara alam"icari complicand lucrurile! si mai cu seama fara un scop anume. Inima nu cunoaste alta motivatie decat "ucuria provocarii in sc)im" intelectul are mereu nevoie de o #ustificare pentru a face c)iar cel mai marunt $est. Citind aceste pa$ini va poate parea ca ceea ce scriu nu are mare importanta. Ca sunt doar accente pe care eu le pun altfel. e fapt nu ests deloc asa! cuvintele au o u'ura a lor! dar asta nu inseamna ca pana acum le-ati acordat importanta pe care notiunile c)iar o au. esi$ur sunt aparent cele mai "lande! dar ele si tocmai ele! fiind in acord cu +area Armonie! fac parte din cele nu multe care tin de cauzalitatea fenomenelor! determinand-o% Spre e%emplu spuneam ca ar fi util ca in e%perientele voastre sa renuntati la a urmari un scop si sunt si$ur ca nu puteti intele$e in deplinatatea ei aceasta idee. Ea nu vine dintr-un moft educational ci este c#eia care determina succesulHinsuccesul unei actiuni oarecare! dar fara e ceptie. Aici puteti denumi a"solut orice! de la o simpla stran$ere de mana sau iesire la o cafea si pana la o intalnire de afaceri! cu atat mai mult cu cat este mai importanta pentru voi. A*SO,UT OR)CE & Sau va tot pomenesc de )U*)RE% Si de opusul ei! ca motivatie a actiunilor voastre! fricile. Cum as putea oare sa va su"linie' suficient de clar necesitatea de a actiona numai din iu"ire si nicidecum din frici. Pentru ca orice realitate veti creea din frica va avea ca re'ultat invaria"il o e%perienta limitativa! menita sa va faca mai mici! sa va produca suferinta! sa va invete ceva doar prin intermediul unei dureri oarecare. Este le$ic c)iar daca voi nu vedeti inca si nimeni nu v-a spus... Poate parea foarte complicat dar este minunat de simplu! cu conditia sa intele$i ca acel SI+PLU nu inseamna lipsa de forta ci din contra! sa ale$i firescul de a fi cau'a si nu efectul fenomenolo$iei. *alorile mintii sunt intotdeauna $rosiere si este firesc sa fie asa deoarece ea vede si operea'a numai in lumea efectelor! careia ii si apartine. Studiind omul! ea nu poate mer$e cu intele$erea mai sus decat psi)anali'a care de#a este un domeniu speculativ pentru ea. Cum

sa accepte cu usurinta e%istenta unei adevarate lumi a cau'elor intre$ii fenomenolo$ii! pe care nu numai ca nu o poate controla dar nici macar constata?...Cum sa accepte ca un ciocan poate face mult mai putin decat un $and?11 Si ma refer la efecte vi'i"ile! foarte materiale! nu la deci'ii ale mintii care ar urma sa fie indeplinite ulterior de cineva. Si mai mult! ca puterea creatoare avand sustinerea iu"irii este cu adevarat o forta im"ata"ila111? Spuneam undeva mai sus ca pentru fiecare indeletnicire e%ista semeni care sa o faca cu deplina "ucurie! ea fiindu-le necesara in propria evolutie! in ciuda faptului ca intelectul ar ne$a cu indaratnicie acest aspect. Sa anali'am putin. Si un om de $eniu ca si un a"solut neinstruit folosesc cam acelasi procent din creier! in ciuda aparentei distante pe care instruirea o asea'a intre ei. Uneori c)iar $eniile nu au avut un $rad de instruire deose"it. aca privesti cu atentie piramida sociala vei constata ca pe palierele ei se accede uneori functie de nivelul de cunostiinte do"andit! alteori pe criteriul averii do"andite sau mostenite! si nu foarte rar prin tot felul de e%croc)erii! $ama fiind deose"it de lar$a. Cu toate astea! odata po'itia ocupata! locul nu mai este contestat de nimeni! el parca se autosustine. e fapt se creea'a pe acea ori'ontala o multitudine de relatii care reali'ea'a sustinerea respectiva. Palierelor le corespund nivele ale e%perientei umane specifice si de re$ula cel aflat acolo nu poate vedea realitatile de pe eta#e situate mai sus! dar c)iar si cele situate mai #os le devin straine. Asa se face ca de$ea"a te vei duce la un om cu o idee $eniala! daca ea nu tine de capacitatea de a intele$e a nivelului pe care el se afla! realitatea pe care i-o propui! oricat de avanta#oasa ar fi pentru el si oricat de fe'a"ila sau facila! nu va face nici un $est de intampinare. Am facut de 'eci de ori astfel de incercari! fara a ma referi la ceea ce acum scriu aici. Pentru ca asta nu se mai incadrea'a in piramisa entropica ci complet inafara ei. Ceea ce va invit sa remarcati este ca! aparent $reu de inteles! ma#oritatea oamenilor se indeletnicesc cu ceva limitativ! limite pe care e deose"it de clar ca le-ar putea depasi oricand! dar care pentru ei sunt nu numai imposi"il de trecut dar nici macar nu le sesi'ea'a. Asa se face ca cele mai ciudate ocupatii au intotdeauna oamenii lor! pentru care sunt sin$urele firesti. Ceea ce este mai putin firesc este sa credem

atat noi cat si ei ca motivatia este remuneratia. Cu atat mai mult cu cat c)iar asa credem si unii si altii. e fapt despre ideea de prestatie remunerata as dori sa vor"esc ceva mai mult. Este ideea de "a'a care alcatuieste realitatea entropica denumita piramida sociala! deci prima care se opune Armoniei Creatiei. In primul rand se spri#ina pe un intre$ edificiu de ilu'ii ale nevoilor! fricilor si presupune $rade diferite de limitare. In Le$ea Creatiei noi suntem a"solut e$ali -dincolo de orice e$alitarism dema$o$ic-! am fost meniti sa fim frati. +intea limitata care tot separa si anali'ea'a vede numai deose"iri! ea apartinand sistemului de referinta al efectelor! unde nu poate vedea decat corpul fi'ic cu atri"utele lui. aca ar putea o"serva ca ceea ce vede este infinite'imal in raport cu ce este in Adevar Omul nu ar mai fi minte limitata. Pentru ca ar constata Unimea! le$ea lui Unu. Cand intri intr-o ciupercarie si nu stii! vei vedea ciupercile iesind una lin$a alta si vei spune ca sunt individualitati. Cel care stie cu adevarat nu mai vede ca tine deoarece el stie ca su" compost se $aseste un miceliu comun si ca ciupercutele nu ar putea e%ista separat de acel su"strat invi'i"il tie. ar comparatia nu este decat $rosiera! aici ceea ce se vede avand o pondere semnificativa. In ca'ul comple%itatii indescripti"ile numita O-! ceea ce nu poate fii va'ut este aproape totul in comparatie cu putinul care noi credem ca este totul. Cu cat frecventa corpurilor noastre creste si structura devine din ce in ce mai putin densa! cu atat corpurile noastre aparent individuale se reunesc suprapunandu-se. oar proiectia lor in acest plan este mai mult sau mai putin personala ! permitandu-ne "ucuria e%perimentelor. In calculator evoluea'a pro$rame foarte diferite! care la un anumit nivel spuneam ca toate sunt "iti si octeti! informatie care interactionea'a una cu alta si totul este cu putinta doar intr-un mediu cum este 0indo8s sau Linu%! care le constituie un suport comun. aca un pro$ramel are infatuarea sa creada ca el c)iar poate e%ista de unul sin$ur intr-un calculator! il invit sa e%perimente'e. &u asa a fost menit sa fie si nici cu putinta nu ar fi. Revenind la pro$ramelele care suntem! evoluand fara nici o urma de constienta a adevaratei noastre identitati si traind e%clusiv ilu'ia mintii limitate! am acceptat ca valori tot ceea ce ne-a fost impus in cadrul unui sistem care nu s-a inventat sin$ur si nici urmare a Creatiei nu este. +anipulare mai perfecta nu poate e%ista deoarece ea de acum

se autocreea'a cu fiecare noua individualitate a#unsa la masa de #oc. +ai mult! cine ar indra'ni sa te atentione'e ca esti intr-un cosmar! ca te rosto$olesti cu si de dra$ul unui "ul$are care nici el nu stie de ce o face! il vei trata ca pe un impostor si un dusman! care se incapatanea'a sa nu iti dea pace si care nu vrea sa iti impartaseasca valorile entropice. +ai adau$a ca tu ve'i de#a peretele de care se va 'dro"i implaca"ila rosto$olire iar el va considera ca ameninti cu ilu'ii care au tot fost reiterate de-a lun$ul rosto$olirii si iata! ea inca poate continua. Admitand ca nu va fi un perete! ca nu e%ista nimic lo$ic dincolo de ceea ce noi vedem! admitand c)iar carte'ianismul si dar8inismul si tot mai ramane o intre"are la care un raspuns nu poate multumi cu adevarat. Unde anume credem ca ar mai putea merge ci!ilizatia umana ' Ce anume se mai poate spera ? Cat vom mai putea consideara ca evolutia poate insemna doar te)nolo$ie fara o constiinta pe masura? In ce masura individualitatea care suntem mai are oportunitatea de a e%perimenta "enefic ceva care sa nu duca la infatuare si lipsa de dorinta de a mai trai ? Pentru ca poti crede ca daca ai avea vei putea sa faci si sa fii! dar la un moment dat vei a#un$e si acolo si vei face si vei avea! dar va tre"ui sa recunosti ca nu poti fii cum sau ce ti-ai fi dorit. Si atunci ai o pro$lema care se scrie in lumina oc)ilor tai ca moarte. ispare viata cat inca tu mai misti. e ce sa mai misti cand! de fapt! esti mort? Si varsta acestui tip de moarte tot scade! "la'area instalandu-se din ce in ce mai iute. Asa stau lucrurile si nu o putem contesta! o vedem la tot pasul si o traim din plin. ,e)nolo$iile evoluand se constituie in mici motivatii cu caracter emotional/ as mai vre-o si pe asta! sa vad cum este. Poate fi un tip de masina! un PC sau o camera video! o noua casa sau un confort sporit si te vei mai '"ate putin dar la un moment dat va tre"ui sa constati ca nu de ele tine starea ta. Ce vei mai putea inventa? Si astea toate cu conditia ca nu ti-ai depreciat starea de sanatate! caci daca s-a intamplatsi asta! apoi totul din rau devine si mai rau. Ca om te tot a$iti si! lipsit de cunoastere nu faci decat sa produci di'armonii la toate nivelele accesi"ile din punctul unde te $asesti. &u ai cum sa constienti'e'i ca le produci deoarece cre'i ca te comporti OA! conform unor norme acceptate de societate ca fiind normalitate. ar necunoasterea Le$ii nu a"solva pe nimeni de adevarate

responsa"ilitati si este vala"il la toate nivelele. Pentru ca Adevarul se re$aseste in fiecare si el iti monitori'ea'a evolutia. O "ila al"a sau una nea$ra se acumulea'a in "a$a#ul tau invi'i"il! cu fiecare $and! cuvant sau fapta Cand ai produs o di'armonie este clar ca te aflii in epicentrul ei! ca la cutremure. *ei fi si cel mai afectat de urmari! fara sa o poti intele$e. Ciclul cau'a-efect nu poate fi ocolit c)iar constient daca ai fi! dar atunci macar ai intele$e ceva din e%perienta facuta. Asa insa nici acest "eneficiu nu-l vei avea. ,re"uie sa intele$eti ca toti sunteti minunati! ca sunteti perfecti si ca nu aveti nevoie de nimic. Ati fost Creati astfel si oricat evolutia v-a indepartat de ar)etip! Cunoasterea se afla in voi! este pe deplin accesi"ila si in orice moment ale$eti sa o puneti in valoare o veti putea face. ar va tre"ui ca individualitatea care sunteti sa o faca! nu o poate face nimeni in locul vostru. +intea limitata cu infatuare va va spune ca sunt prostii! in liniaritatea si fricile ei nu poate intra o evolutie e%plo'iva si in in$ustimea ei nu pot incapea date ale nelimitarii. aca veti intele$e asta si veti avea fireasca indra'neala de a comuta pe inima si renunta la -de.serviciile mintii limitate! surpri'ele se vor tine lant. Eu nu am sa va spun acum ca este usor! se vor opune toate realitatile in care ati fost invatati sa credeti! dar va asi$ur ca este a"solut necesar! ca oricum intoarcereaacasa nu poate si nu are rost sa o tot evitati deoarece v-ati facut temele in sute si mii de incarnari in acest plan al efectelor! unde ati acumulat suficienta e%perienta. Incercati sa nu uitati ca si vecinul vostru este la fel ca voi dar si el a uitat si ca atare nu-i #udecati comportamentul. Acolo l-au dus pe el ilu'iile! acolo este punctul lui de vedere! care este firesc sa fie un altul decat al vostru! nici mai $un si nici mai rau% Doar altul. e aici el percepe altfel aceeasi pretinsa realitate. aca ati )otara amandoi sa va detasati din punctul de vedere limitat prin care va autoin$raditi capacitatea de perceptie si intele$erea! in curand veti vedea lucrurile la fel si! din doi aparent dusmani va veti $asi in stare de comuniune! nemaiavand nevoie nici de cuvinte pentru a comunica. Asa stau lucrurile in Adevar si doar un ciudat atasament fata de limitare va face sa e%perimentati mereu ecuatii partiale de viata! cum inspirat scria un autor. Sunteti iu"ire si sunteti "ucurie si sunteti indestructi"ili. Sunteti omniscienta si omnipotenta si este a"surd sa va simtiti mici! nea#utorati! victime mereu a nu stiu ce sau nu stiu cui vi se na'are. aca veti ale$e sa reveniti la firescul starilor mai sus pomenite catre voi se vor intoarce doar sentimente de iu"ire! "ucurie! armonie si e%periente de viata pe

masura. Intele$eti ca voi si numai voi sunteti Sursa care radia'a si ca veti trai ca e%periente intotdeauna doar ceea ce vi se va intoarce! ca dintr-o o$linda perfecta! din ceea ce voi ati emis. Asumati-va constient aceasta reala responsa"ilitate si nu va mai mintiti ca altul va pre$ateste temele. NU E4)STA N)-EN) S) N)-)C CARE SA O POATA /ACE&&&&&& Revedeti-va viata! priviti daca puteti fiecare raspantie la care a tre"uit sa )otarati la stan$a sau la dreapta! constienti'ati ca fiecarei ale$eri facute ii corespunde o "ila al"a sau una nea$ra! apoi vedeti cum insiruirea de raspantii v-a adus in acest personal punct de vedere. ,re"uie sa intele$eti ca! daca in urma cu cativa ani numai la o "ifurcatie ale$eati altfel! acum punctul vostru din care ati privi lumea ar fi un cu totul altul si v-ar revela o cu totul alta ima$ine a aceleiasi lumi . Pe acolo a ales un alt semen sa mear$a! acum il aveti in fata si! in loc sa puneti in comun! complementar! e%perientele voastre pentru a va im"o$ati reciproc! ale$eti sa-i contestati e%perienta si el pe a voastra. Puteti sa va si "ateti pentru asta si se intampla mereu. Cum altfel sa percepi ra'"oiul intre tari vecine? aca te $aseai dincolo de $ranita ti se insinuau alte motive sa pui mana pe arma si o faceai la fel de neinspirat. ,ensiunile interetnice sau cele intre convin$eri politice sau reli$ioase nu sunt oare $afe de acelsi $en? etine vre-unul cu adevarat Cunoasterea? Pai! daca ar detine-o c)iar ea nu i-ar mai permite sa accepte e%istenta vre-unui tip de conflict. Oare nu este de "un simt ca! prin situarea pe scara evolutiei pe o treapta superioara te ridici la un nivel de cunoastere si intele$ere mai "un?1 Acum sunt destul de frecvente referirile la virtuale inva'ii ale unor civili'atii e%traterestre. Suntem atat de alienati incat sa nu pricepem ca! pentru a a#un$e la noi s-ar presupune ca se $asesc pe un nivel mult superior noua de Cunoastere si Intele$ere! dovada evolutia te)nolo$ica. ar unei evolutii te)nolo$ice ii corespunde le$ic si o evolutie a Constiintei. Sa nu credeti ca ma contra'ic aici. Pentru ca da! constat o alarmanta fractura intre evolutia te)nolo$ica si cea a Constiintei in ca'ul Civili'atiei Pamant! dar ea nu are un caracter cu adevarat dramatic. Altfel mesajul meu ar fi un non sens ! nu as avea cui sa sper ca ma adrese'. oar ca! facand parte din ea! ma simt dator sa in$ros putin liniile! tocmai pentru a preintampina un decala# prea mare. Si apoi nu pot face a"stractie de momentul in care se $aseste Civili'atia Revenind la ceea ce voiam sa spun! ar tre"ui sa ne fie clar ca ne temem de superioritatea lor te)nolo$ica deoarece proiectam o

mentalitate proprie. Pentru ca! conform Constiintei noastre! daca avem la dispo'itie o suprematie te)nolo$ica intele$em sa profitam de ea in sens di'armonios si o tot fac unii in asa numitele tari ale lumii a treia! pe care le transforma mereu in tot felul de poli$oane e%perimentale. ra$ii mei! este desi$ur o falsa pro$lema! nimeni nu va veni din dorinta de a ne face vre-un rau. Ei suntfratii nostri mai mari si nu vor avea lipsa de intelepciune sa co"oare in masa pentru a starni o mai mare di'armonie decat cea creata de#a de noi. *or co"ora doar daca vor constata ca ne ridicam la un nivel de Constiinta capa"ila sa treaca de la frici la relatii mai armonioase! macar de cola"orare posi"ila. Pana atunci ne autorefu'am dreptul de a fi ajutati in evolutia noastra si desi$ur doar noi cream aceasta limita. Ei au facut eventual efortul de a stra"ate niste distante inca inaccesi"ile noua! dar se vor mentine in po'itia de o"servatori detasati cata vreme vor intui ca inca e%ista pericolul de a nu fi corect intelesi. e altfel va spuneam ca noi emitem si receptionam atat telepatic cat si empatic! fara sa putem controla aceste comunicari. In sc)im" ei consider ca le e%ploatea'a din plin! asa incat ne citesc in permanenta si ne si influentea'a modurile de perceptie si de manifestare. oar ca! noi neparticipand constient la proces! va fi nevoie de ceva timp pentru a se a#un$e la o masa critica in evolutia Constiintei noastre. +a "ucur ca am $asit locul pentru a lamuri si acest aspect! acum la mare moda! prin care se continua o manipulare di'armonica. Am fost intotdeauna fascinat de diferenta de comportament pe care o individualitate o are si modul in care ea se manifesta in cadrul turmei. Pentru a nu va simti #i$niti! considerati ca ma refer la ceea ce va place sa denumiti ,urma omnului. e cele mai multe ori nu poate fii recunoscuta ca fiind una si aceeasi persoana! in ciuda faptului ca! desi$ur! nici ca individualitate nu poate fii prea aproape de un statutut firesc. Aflat insa in multime! cu orice responsa"ilitate anulata de aceasta apartenenta! prestatia va fi de re$ula apropiata de a unui "iet animal! usor de manevrat la fel de "ine cu "iciul sau cu o vor"a mai dulce sau mai de ocara. aca veti privi minunata democratie su" acest un$)i s-ar putea sa intele$eti dece )otararile democratice sunt cele mai sla"e. esi$ur intre$ul proces democratic are aceleasi valente! in ciuda faptului ca este declarat superior unor alte sisteme de $uvernare. e fapt nefirescul se afla c)iar in termenul $uvernare!

deoarece se refera la aiureala conform careia niste individualitati pot ai au dreptul de a orienta rosto$olirea! mandatati cu un cec in al" de fiecare! toti fiind la fel de lipsiti si de Cunoastere si de Constiinta. Au fost fini o"servatori de-a lun$ul timpului care au si spus ca masele nu au nici un fel de responsa"ilitate! dar nici vre-un rol determinand in evolutie ci doar individualitatile mature. 5oarte #usta o"servatie 1 5ara a fi invinovatit de o anume orientare politica va tre"ui sa recunosc un oarecare firesc al sistemului monar)ic! cu conditia ca pe linie de consan$uinitate sa se fi pastrat mai pura o informatie ar)etipala. O astfel de structura ar tre"ui sa semene cu o mare familie al carui parinte sa fie un e%emplu de Constiinta Constienta! ceea ce ne duce de#a in 'ona utopicului! aceasta nereali'andu-se practic nicaieri. Si ei au a#uns doar "ieti oameni la fel de imperfecti si cu o cunoastere la fel de limitata! mandrindu-se uneori ca au "eneficiat de aceeiasi instructie cu omul din popor! tot o aiureala a mintii limitate care face din viciu de intele$ere o calitate. &u trece o 'i in care sa nu o"serv cresteri de frecventa vi"ratorie de#a manifestandu-se prin efecte. in ce in ce mai frecvent apar fenomene inedite! tot mai multe semnale vin de la inteli$entele elementale ca am a#uns intr-o 'ona in care interactionam in timp real cu ele. Capacitatea creatoare a $andului nostru creste de la o 'i la alta! in sc)im" $radul de constienti'are nu face mari pro$rese. Si efectele nu le vom intele$e nici acum. In acest ritm vom constata nu peste multa vreme ca va fi suficient sa ne enervam putin pentru ca "ecurile sa e%plode'e in #urul nostru! aparatura electronica sa incete'e sa mai functione'e! plantele sa moara...&ici noi nu vom fi scutiti de repercrsiunile propriilor di'armonii! vi'i"il imediat c)iar pe structura fi'ica. Pro"a"il atunci multi vor incepe sa doreasca sa intelea$a ce se petrece. ar a intele$e nu inseamna a afla ci a trai constient. Pentru asta este nevoie de timp. ,ocmai el ne va lipsi. Si apoi! motivatia dorintei de a intele$e va fi una di'armonioasa! 5RICA. e asta data in forma ei nuda! fara cosmeti'ari. Ca si acum toti vor cauta variante e%peditive de a iesi din impas dar leac $en "ulina nu va putea e%ista. Iar timpul se va tot $ra"i facand ca fenomenele sa se succeada in ritm din ce in ce mai amenintator pentru cei neavi'ati. *a asi$ur ca sunt ultimul care sa doreasca sa fie martorul acelor evenimente dar sunt primul care stie sa le astepte.

Am fi putut ale$e sa le facem mai "lande dar ne place pro"a"il provocarea la cotele ei ma%ime. *rem adrenalina! ne-am tot provocat emotii ca sa o $ustam! deci am putea crede ca suntem pre$atiti. &e ilu'ionam iarasi! desi$ur! pentru a vedea ce inseamna o de'ilu'ie pe masura. 5ace parte din firescul micutului om vi"rand la frecventele specifice supra!ietuirii. In ultimele doua 'ile am avut contact! unele telefonic! altele directe! cu cateva fiinte pe care le cunosc de ceva timp si care au a!ut momente de constienta care ar fi putut continua! daca ar fi vrut sa le cultive. Pentru a vedea si voi! am sa le redau po'itia in care se $asesc toti asta'i. O perec)e care ar fi putut de#a sa se afle in comuniune! am"ii in #ur de ?B de ani! a"ia daca reusesc sa mai convietuiasca cu tensiuni atat de mari incat femeia s-a accudentat $rav spar$and un $eam intr-un acces de furie oar"a. Apoi o tanara de vre-o <3 de ani! cu un "aiat cam de 2< ani isi taraie viata intr-un cerc din care nu are vointa sa iasa! desi este destul de constienta ca tre"uie si o tine asa de ani de 'ile. O alta de vre-o ?F de ani a carei evolutie o cunosc de cativa ani "uni! si ea destul de constienta! tot o viata intr-un cerc vicios duce si stie ca este asa! in sc)im" e%perientele sunt a$rementate cu incidente relationale care acum au adus-o intr-un conflict penal! acu'ata fiind ca ar fi a$resat un tip avand de doua ori volumul ei si fiind si cu vre-o cinci ani mai tanar. Cu martori tocmiti impotriva ei si perspectiva de a fi c)iar condmnata. Un altul! de vre-o F< de ani! inca vir$in! se afla intr-un cerc vicios atat de stramt incat ma suna destul de frecvent cu $anduri de sinucidere. e$ea"a ii vor"esc de vre-o doi ani de 'ile ca daca nu sc)im"a nimic! din aceasta stramta ne"unie nu are cum sa iasa. A intrat intr-un mecanicism atat de dur incat nu-l mai poate suporta. Culmea este ca nu este inconstient! la un anumit nivel. Un destul de tanar pre'entator tv sufera de cancer si ieri l-a contactat telefonic sotia pentru a-i propune sa se vindece. uce "oala de circa patru ani! timp in care va dati seama cata suferinta si-a produs! atat siesi cat si celor apropiati. Am aflat de el dintr-o intrea$a pa$ina de cotidian in care solicita spri#in financiar. Pentru a afla un alt numar decar cele de cont a tre"uit ceva efort. e la capatul celelalt suferindul i-a spus sotiei ca se va mai $andi si! e!entual ne suna el... Acestia sunt semenii mei in 'iua de a'i si astea sunt pro"lemele lor. esi$ur toti au o multime de detalii dramatice! eu simplificand la esenta relatarea. Pro"lema este ca au dreptate! este profund dramatica starea lor! dar nu pentru motivele pentru care ei cred ca ar fi. Acestea

sunt atat de ri'i"ile ca fri'ea'a ridicolul! a"solut toate! fara e%ceptie. Ce i-ar impiedica pe cei doi! parinti ai unei frumoase tinere! care au aproape doua 'eci de ani de convietuire! care au citit aceleasi foarte multe titluri si le-au comentat cu pasiune! am"ii cu e%periente de transcedenta a acestui plan! sa se $aseasca in iu"ire si comuniune? Ce ar impiedica-o pe tanara mamica sa $aseasca un tata copilului ei si un suflet cu care sa rupa vesnica-i rotire in #urul co'ii de una sin$ura? Prietena mea! om de afaceri! de ce oare este atat de di'armonioasa incat a#un$e sa fie incon#urata doar de unii care desi$ur! nu fac decat sa-i ase'e o o$linda in fata oc)ilor? ece la F< de ani sa nu reusesti sa $asesti cura#ul de a parasi viciul sin$uratatii si pe cel al mastur"arii! riscand o relatie care! oricum te-ar im"o$ati? Ce este atat de dramatic in lipsa acestui cura# firesc? Si ce risca un "olnav suferind de ani de 'ile daca tre"uie sa se $andeasca la asi$urarea ca va redeveni a"solut sanatos in cateva luni? e ce anume ar tre"ui sa se mai $andeasca? Ce frica ar mai fi ca'ul sa ai"a? Eu nu pot vedea drama pe care ei toti o vad! dar !ad drama care decurge din pretinsele drame...Ei pe astea doar le simt ca sen'atii dar nu le vad cu adevarat. esi$ur cunosc foarte multi si din pacate toti au tot felul de astfel de etic)ete de lipit. 5iecare pretinde ca traieste o drama! fara sa-i vada $rotescul si nici adevarata drama pe care o $enerea'a. ar toate sunt doar neantelegeri si frici a"solut $ratuite! toti cauta sa evite riscul de a trai sau pe cel de a se implica in ceva care! precis le-ar fi "enefic! doar daca nu cumva...Si aici! mintea limitata tot crosetea'a! ratand prospetimea vie a momentului ACU+ pentru un miine las si mincinos! care in acest fel nu va mai veni niciodata. Acum ma credeti cand spun ca nu cunosc nici macar un om sanatos'%%%Cautati-l voi si daca veti lansa provocare celui din o$linda ar fi c)iar perfect. Atentie insa la minciuni1 Stiti pro"a"il de#a cine va va minti111 Stiti si ce va va spune1 Ca sunteti destept! ca sunteti o persoana de succes! eventual ca sunteti c)iar frumos sau talentat & Orice stie el mai "ine ca voi ca va poate convin$e sa nu va dinami'ati! sa stati si sa indurati orice micime! doar sa nu riscati cumva ceva! ca precis un tren intre$ de nenorociri va asteapta...Cand ne vom cunoaste! si voi veti putea deveni un e%emplu la fel de dramatic intr-o carte... Este ceva! tre"uie sa recunoastem1111

In urma primei carti! care a calatorit cum a putut catre semeni! am primit tot felul de semnale. +ulti au inteles destul de mult! si mai multi au inteles ce le-a permis punctul de vedere in$ust in care s-au proptit parca pentru totdeauna... ,in minte ca unul m-a sunat si m-a intre"at daca nu cum!a sunt cam frustrat. ar vedeti "ine ca sunt! doar ca va doresc si voua frustrarea mea. Ea vine din a"surdul situatiei ca eu stiu si vad lucruri de o "analitate stupida in ceea ce voi vreti neaparat sa $asesc drame si nu $asiti deloc firesc sa va intre"ati ce oare ma face sa va invit la Cunoastere si Eli"erare si de ce voi va iu"iti atat de mult fricile! durerile! de'ama$irile! incat sa nu !reti deloc sa scapati de ele& esi$ur ca traiesc frustrarea celui care va poate a#uta pe fiecare si pe toti la un loc dar care este pur si simplu refu'at! c)iar fara o incercare de motivare a refu'ului. E%act cum au procedat cei trei editori carora le-am propus primul volum si care nici macar un telefon nu au dat! in care sa isi e%prime o parere sau un ar$ument pentru o po'itie sau alta. ,acere si atat1 Cum sa va fac sa intele$eti ca eu nu mai am ce casti$a de la acest plan! ca mi-am facut toate e%perientele! ca sunt pe deplin satisfacut in ceea ce priveste propria evolutie si ca sin$ura motivatie pe care o mai pot avea pentru a ramane aici este iu$irea pentru semenii mei care nu ma poate lasa indiferent in ceea ce priveste calitatea e%perientelor lor individuale si apoi colective. Revenirea la statutul de 5iinta Adamica prin constienti'are si reinstaurarea informatiei ar)etipale sunt o"iective punctuale tangi$ile inca pentru foarte multe individualitati si este util sa ma fac auzit de cat mai multi si inteles cat mai corect. &u este poe'ie! nici utopie nu e! este o stiinta a -intii Nelimitate din care Sinele este parte. esi$ur ca pare pentru emotional ca devii mai sarac! ca placerile iti vor fi amenintate si desi$ur nu ai de unde stii ce "ucurii iti refu'i $andind astfel. Evident nu poti patrunde cu intele$erea prin planseele pe care le ai deasupra ta si firesc este sa nu cre'i ce iti spun eu1 Asta insa nu ar tre"ui sa te faca sa renunti la dreptul de a incerca tu isuti! pentru a afla cu adevarat cum stau lucrurile. Stiu si eu tot ceea ce ti s-a spus! stiu si eu ceea ce ai fost invatat sa cre'i ca este valoare si adevar si multe altele! nu as fi trecut mai sus in cunoastere daca nu m-ar fi de'ama$it )iatusurile e%istente in ele. Am iu"it stiinta asta limitata cata vreme am putut crede in ea! pana am mai sperat ca noi c)iar stim ceva. Si am sor"it-o cu nesat as putea spune. Asa ca nu ai dece sa incerci sa ma convin$i ca stii pentru ca c)iar cunosc cum este

cand inca te aflii acolo. ar ia-o ca pe o suprema provocare! depasesteti limitele si ve'i! se poate? +erita? e$ea"a te asi$ur eu daca nu incerci1 *a spuneam ca am "ucuria de a fi incon#urat de cei trei copii ai mei si de o tanara sotie! cu totii in relatie de comuniune! si am sa e%emplific ce inseamna asta. Intre noi nu e%ista artificialul in care unul e mai mare si tre"uie ascultat ci dimpotriva fiecare isi aduce propriile o"servatii si propria intele$ere! e%perimentul pe care tocmai l-a trait. Le discutam si incercam toti sa le intele$em in mod superior. Intre sotie si "aiatul de 2; ani este atentie! iu"ire! prietenie! se sfatuiesc si atentionea'a reciproc. Aceleasi relatii sunt intre el si cei mici! care il iu"esc in mod firesc si se "ucura de pre'enta sau im"ratisarile lui. +ama lui! acum vecina cu noi! ne este nu numai "una prietena care ne iu"este firesc pe toti dar cu care ne si a#utam reciproc ori de cate ori este necesar. Usa noastra este desc)isa tot timpul pentru oricare din ei! fosta sotie! actualul ei sot! fratele cel mare al "aiatului...Cand unul are nevoie de ceva! c)iar o unealta! o"iect! il va cauta deopotriva aici sau acolo. Aceasta relatie nu are cum sa se modifice deoarece ea constituie e%perimentul relational ma%im pentru care am venit pe pamant. Cine dintre noi ar avea vre-un motiv sa-l duca mai #os? +ai sus oricum nu are unde. Este o STARE. +u'ica compusa de "aiat canta mai toata 'iua "a de pe calculatorul pe care a fost compusa! "a de pe pla7er iar el mai adau$a cate una oricand are inspiratie! indiferent ca este trei din noapte sau 'i. Cei mici dansea'a pe melodiile lui si la fel de "ine dorm. Cand aud despre familii care au tensiuni interne pur si simplu nu imi vine sa cred. Ce te-ar putea determina sa-ti doresti conflicte atat de aproape de tine? Simple neintele$eri si or$olii1 Care ucid! ofilesc si otravesc totul si pe toti cei din #ur. Cum sa poti spune ca ai dreptul sa folosesti cuvinte ca pace! armonie! iu"ire! daca nu le-ai facut operationale nici macar in intimitatea familiei tale? Atat de sla" sa fii incat sa-ti propui sa domini pe cei mai apropiati si c)iar pe cei mici? aca tu nu le poti fi e%emplu de armonie si iu"ire! de prietenie! cui lasi in seama sa ii invete aceste valori? Sau daca tu nu ai timp de ei! cine cre'i ca va putea avea? *e'i cum stai cu lista ta de prioritati si cu cea de valori111 &u te mira de ra'"oaiele de la #urnal daca nu poti fi pace pentru familia ta1 Esti mai rau decat ceea ce ve'i acolo1 Gaidem sa repunem aceasta minunata Lume in po'itia ei fireasca! sa nu o mai tot ase'am cu susul in #os1 Sa incepem fiecare cu

inceputul! adica cu noi insine! sursa a tuturor di'armoniilor cumulate in #ur. A"ia apoi sa iesim cu calm! iu"ire si armonie in afara si sa vindecam fiecare cate ceva! a'i mai putin! maine mai mult! caci vom fi mai atenti!!mai iu"itori! mai armoniosi si deci cu adevarat mai puternici. *om avea $arant toata Armonia Universala si ea ne va sponsori'a $andurile! cuvintele si fapta. *a fi o viata plina de frumusete si "o$atie adevarata! nu o $oana dementa dupa ilu'ii. Cei care acum sunt familia ta nu au venit lan$a tine ca sa le impui tu ceva! copii tai te-au ales pentru ca au cre'ut in tine! acel ce erai cand i-ai a#utat sa vina in acest plan. &u ei sunt responsa"ili de faptul ca tu poate nu mai esti acelasi si ca acum vrei sa le transferi neimplinirile tale1 &u sunt o"li$ati sa ai"a note ma%ime! au deplinul drept de a-si face viata conform cu convun$erile lor si au minunatul drept de a gresi si de a in!ata. &u le tot restrictiona li"ertatea de a e%perimenta caci nu vei reusi decat sa-i faci sa te minta si sa te evite. Ei sunt li"ertate intr-un $rad pe care tu l-ai uitat cu desavarsire. ,ot ce poti face este sa /)) un e%emplu viu! pe care ei insisi sa-l recunoasca de a fi demn de urmat. &u tre"uie tu sa le restrictione'i orele de iesire! ci cel mult sa-i faci sa o"serve sin$uri di'armonia unor iesiri prelun$ite in noapte. Accepta-le prietenii! indruma-i daca poti deopotriva! fii fratele lor mai mare. Atunci poate vor pierde o ora-doua din noapte cu "ucuria de a fi in prea#ma ta si cu $ustul redesteptat catre comuniune! despre a carei valoare Esenta lor! a tuturor! stie totul si o va recunoaste cu si$uranta. *or purta $ustul pe la casele lor si isi vor incita parintii sa dea la randule tot ce este mai "un din ei! iar cand unii vor si reusi vei sti ca ai operat o mica insanatosire si vei fi multumit. Retine ca a le asi$ura spri#inul material este ceea ce mintea ta crede ca este cu adevarat important. aca ii vei intre"a precis alt fel de suport ar indica ei ca fiind primordial. Si apoi nu tre"uie neaparat ca tu sa fii cel dintaiul care ii duce pe de-a intre$ul in ilu'ie1 +ai poti lasa si altora sarcina aceasta! caci poti fi si$ur ca o vor face oricum. e acest $en de spri#in fiecare va tot avea parte din toate directiile. esi$ur tu vrei sa-i feresti de $reutati! de'ilu'ii! dureri dar cre'i ca vei putea si ca este c)iar util pentru ei? Le transferi din e%perienta ta desi nu e%ista doua situatii care sa semene suficient pentru a opera o re$ula. Ca atare nu le vei trnsmite decat frica de a se )a'arda in a trai! ceea ce este un non sens. Ii vei vedea la un moment dat cu aripile taiate si vei

dori sa-i faci mai indra'neti! dar tu le-ai taiat elanul de '"or! sistematic! la fiece incercare pe care voiau sa o faca... Crede-ma ca nu acesta tre"uie sa fie rolul tau111 Iu"irea nu este e$oista! cel care iu"este nu poate limita nimic celuilalt. Si asa a tot fost limitat sau va fii! indiferent ca este copilul tau sau partenerul de viata. &u este util sa te simta ca pe un "olovan atarnat de $atul lui. aca poti fii spri#inul lui pentru nelimitare! incura#ea'a-l tu sa e%perimente'e si sa alea$a ca fiinta completa in deplina cunostiinta de cau'a. &u fii do$matic 1 &u-ti faci si apoi nu-i faci nici un "ine1 Iar daca vei a#un$e vreodata sa /)) IU6IRE vei vedea cat de corecta a fost recomandarea mea. Pentru ca a"ia atunci vei intele$e cu adevarat ce este aceea IU6IRE! cum ea nu poate fi restrictionata si cum puterea ei de cuprindere este a"solut nelimitata de nimeni si nimic. Pentru ca este )NSAS) SU*STANTA .)ET))! prin viata intele$and toata +anifestarea. E%perimentarea iu"irii ne face mai "uni! mai sensi"ili! mai completi. Ea nu ar fi util sa fie confundata cu altceva! c)iar daca acel alt ceva o contine. ,ine mai mult de $radul de intele$ere! de perceptie sa nu le identifici. ar nici o crima nu este! doar o limitare in plus. Operea'a aceasta distinctie si renunta la frici deoarece iu"irea este fireasca nu rusinoasa! cum mai cauta unii sa acredite'e. Cu cat vei avea cura#ul de a o accepta ca valoare a vietii tale cu atat vei o"serva ca devine mai lar$a! mai cuprin'atoare. Iar tu vei fii incon#urat de Iu"ire! care se va intoarce implaca"il catre tine din toate directiile. Cat timp cre'i ca un oarecine ar putea crede ca uraste -neintele$and mare lucru din viata! evident- pe cineva care emite tot timpul iu"ire? *a ceda si el din ilu'ia lui pana la urma. Iu"irea purifica totul si vei vedea ca te-au pararsit definitiv fricile. Ele nu pot coa"ita in acelasi spatiu. *ei avea acel firesc care provine din esenta care esti si care nu de cura# are nevoie pentru a se manifesta pe deplin li"er ci doar de iu"ire. &u tre"uie sa ma cre'i pe mine! dar fa-ti "ucuria de a incerca1 +erita pe deplin1 Acum nu aveti cum intele$e ca! urcand pe palierele Cunoasterii! a"solut toate perspectivele se modifica radical. Cu fiecare nivel dispar o multitudine de aspecte care pareau a avea importanta lor. Ca atare densitatea fenomenolo$iei scade cu fiece palier cucerit! deoarece multe aspecte isi aveau cau'ele in planul la care acum tu ai a#uns. Si de unde te aflai incon#urat de o seama de detalii! incet incet te tre'esti ca planurile sunt tot mai aerate! lasandu-ti din ce in ce mai mult timp si

spatiu pentru a-l putea umple cu ceea ce tu ale$i. Oricum $radul de atentie va fi crescut si ca atare alte date se vor cere de acum procesate. Ele vor precede starea de supraconstienta. esi$ur ca! prin intele$ere si cunoastere se vor redistri"ui locurile pe listele tale de valori si prioritati. Aici un a#utor iti poate fi util! deoarece e%ista aspecte care! apartinand nivelului tocmai parasit! au tendinta de a te tra$e inapoi. Iti va fi "enefic un spri#in pentru a intele$e lipsa de importanta reala a detaliilor care tind sa dispara. Si a mecanismelor prin care se e%ercita presiuni asupra ta pentru a nu iti fi foarte usoara intoarcerea acasa. Ca unul care nu a "eneficiat de un a#utor aflat in acest plan! va asi$ur ca este destul de $reu cand iti lipseste. Oricat de )otarat ai fi! de unul sin$ur timpul este foarte lun$ deoarece tre"uie la fiecare $and sa anali'e'i si sa deci'i ce faci cu el! neavand inca pe deplin calificarea de a face o ale$ere corecta. *a tre"ui sa te "a'e'i mai mult pe intuitie si sa )otarasti sa ai incredere in ceea ce pare a veni de la ea! caci nu poti fi si$ur de unde vine. Cel ce va citi aceste pa$ini va tre"ui sa ma intelea$a ca imi este dificil sa $asesc ceea ce pentru el ar fi mai important de priceput! deoarece nu imi mai amintesc e%act ce ma interesa in primul rand sa imi lamuresc. Acum toate mi se par la fel de importante sau poate la fel de lipsite de importanta. Cand planul s-a aerisit foarte mult esti de#a stari si stii ca asta este cu adevarat important. Ar mai fi intentia de a aduce si pe altul la aceste stari! pe care o $asesc acum foarte usor de pus in opera! daca uit demersurile facute pe lan$a semenii mei pana acum si ramase desi$ur fara un re'ultat nota"il. e cateva 'ile a reaparut in prea#ma mea o fiinta pe care am mai incercat in urma cu aproape doi ani sa o duc catre cunoastere si intele$ere superioara. Atunci a renuntat lipsit de ele$anta! contestand ceea ce nu intelesese! in discutiile cu un prieten comun. Pur si simplu a disparut. Investisem cateva saptamani in lucrul cu ea. Stiam si$ur ca Esenta o !a penaliza. Aparent un om de un succes mediu in afaceri! care isi planificase un palier valoric pentru a se retra$e intr-un statut conforta"il. Pentru asta isi propunea ceea ma#oritatea cred ca se poate! adica sa faca un efort de cativa ani pe directia pe care i se parea ca se descurca. esi$ur neacceptand o dinamica ascendenta din frici! spera ca o po'itie statica va fi suficienta pentru re'ultate similare! vi'iune care niciodata nu se poate verifica practic. aca nu accepti sa te aventure'i

in sus! entropia isi va spune cuvantul si in afacerile tale si! cu acelasi efort! re'ultatele vor fi mereu mai sla"e. e teama riscului totul trece in u'uri crescute in special din punct de vedere nervos. E%act acesta a fost cliseul in care a intrat si acum se $aseste in fata unui cumul de pro"leme! din care vede de fapt una! cu termen scadent su" o luna. Ele sunt desi$ur foarte multe si "ine le$ate intre ele! asa incat nu poti demonta una fara sa apara imediat restul. esi$ur nu vede cau'alitatea. C)iar daca teoretic intele$e si simte ca $reseste fundamental in modul in care a"ordea'a lucrurile! cand este vor"a sa sc)im"e radical! de la cau'e! se intoarce iar in micul statut de om limitat care spera mai "ine intr-o minune decat sa-si asume responsa"ilitati ma#ore. Ar dori sa fie a#utata dar nu ii convine! ar tre"ui sa fie a#utata dupa mintea ei! ceea ce nu functioneaza. Ar putea trece ele$ant peste aceasta scadenta si ar putea sa-si modifice perceptiile! apoi toata viata transformandu-se in "ucurie fara limite! dar stiu ca nu va putea intele$e. Este desi$ur autolimitata in $andire si deci faptele se vor circumscrie acestor limite. O voi trata ca studiu de caz in cele ce urmea'a! pentru a incerca sa ma fac mai "ine inteles cititorului. Acum are o afacere care ii poate aduce! daca se tine de ea liniar! fara investitii de vreun fel! pro"a"il in #ur de cateva sute de Euro pe luna. Are de platit vreo cinci salarii! c)irie! telefoane! intretineri! etc. Pro"a"il "eneficiul lunar nu face decat sa ii asi$ure un trai decent. in 2< luni! doua nu au activitate! deci sunt c)eltuieli dar nu si incasari. Are in cont pro"a"il F4 444 Euro. +ai are un apartament de doua camere "ine dotat. Ca femeie! are un partener mai tanar cu cativa ani! cu care si lucrea'a si se intele$ satisfacator! cu remarca lipsei lui de e%perienta de viata! capitol la care ea compensea'a din plin. A calatorit pe mai multe continente! a avut diferite preocupari! are un ori'ont destul de lar$. In acest parteneriat de viata Cunoasterea c)iar limitata este transant de partea ei. El este in sc)im" un tanar ama"il! cald! docil. Am"ii sunt dra$uti ca aspect e%terior si nu frapea'a diferenta de varsta cat cea de capacitate de intele$ere. Pana acum va spuneam ca atitudinea ei in afaceri a fost una conservatoare! $en asta stiu si asta fac! in ciuda faptului ca a "eneficiat din copilarie de e%periente nota"ile de nelimitare in relatiile cu semenii. Aproape ca a uitat starea care le-a facut posi"ile! desi cand sio reaminteste ii face o reala placere c)iar si numai evocarea. +intea

limitata a operat ceea ce ea stie cel mai "ine cu fiecare si cu toti la un loc. Odata cu maturi'area! intelectul a devenit mai puternic! conducand intrea$a evolutie si prudenta derivata din e%perienta si-a spus cuvantul mereu. Ca atare a devenit tot mai mica! desi$ur fara a-si da seama. aca a plecat in afaceri in urma cu ani "uni cu o suta de dolari si a trait onora"il! reusind sa si puna de o parte "anii din "anca! uitand de toate $reutatile si de'ama$irile! mintea limitata ii tot sopteste ca este cineva! ca a reusit ceva! ca acum are si atunci nu avea. Si desi$ur o felicita! prin asta ea nefacand altceva decat sa su"linie'e mereu rolul ei "enefic! caci ea si priceperea ei au adus-o la aceste re'ultate. esi$ur nu o va lasa sa vada cat anume o costa acest tip de evolutie si nici cat ar fi putut avea acum in cont daca si-ar fi permis sa riste din cand in cand cate ceva. &u este in interesul mintii sa faca acest lucru. Permanenta incordare! stresul re'ultat din presiunea pe care $ri#ile platilor au tot e%ercitat-o si o fac in continuare! eforturile de a ramane pe piata fara investitii care tre"uiesc mereu compensate prin pre'enta! contacte! micsorarea "eneficiului per operatiune si deci a incasarilor! in ciuda cresterii impo'itelor! a inflatiei! a fluctuatiei de personal fac din viata un calvar care oricum lasa urme adanci asupra structurilor fiintei. Intr-un cuvant nu mai este cea de acum doi ani si deprecierile vor continua daca nu modifica esential vi'iunea ei asupra vietii. iscutand despre perspective! asa cum le vede ea acum! pe mine pur si simplu ma infioara. aca consideram acest moment al ei! asa cum si este fiecare clipa a vietii! ca fiind o raspantie! va pre'int acum una din caile posi"il de urmat! conform cu mintea ei. Ea pe asta o vede. *a spuneam ca are un apartament de doua camere! "ine situat si "ine dotat. Cu "anii din "anca ar intentiona sa mai cumpere o $arsoniera! deoarece dinamica investitiilor imo"iliare pare sa le indice ca fiind virtual profita"ile pe termen atat scurt cat si mediu. Pentru asta ar mai tre"ui sa complete'e cu un imprumut "ancar! ca sa-si poata permite un confort "un si o po'itie asemenea. Actualmente a inc)iriat un apartament de doua camere cu <44 dolari intr-o 'ona destul de "una! mai sla" dotat decat cel proprietate! care i-a fost necesar pentru mutarea din vec)iul apartament pe care il detinuse! situat periferic dar cu ? camere.

isi propunea ca sa inc)irie'e cele doua proprietati cu F44! respectiv 2B4 Euro si sa locuiasca in continuare cu c)irie! o"tinand din aceasta un profit de circa <B4 euro lunar! pro"a"il afacere fe'a"ila! tinand cont de calitatea si locatia spatiilor. in punct de vedere al mintii limitate este c)iar un venit usor de o"tinut si si$ur! daca faci a"stractie de riscuri si deprecieri. &u putini au avut cele mai rele surpri'e in urma unor astfel de afaceri! multe consumuri nervoase conta"ili'andu-se in sarcina lor. Ceea ce ma surprinde insa este prapastia care e%ista intre ceea ce aceasta fiinta cu lar$i ori'onturi ar putea face si ceea ce ea mai !ede posi$il sa faca. *or"itoare a catorva lim"i straine! a trait in SUA! in Italia si in Grecia! iar varsta si modul in care se pre'inta fac din ea o pre'enta a$rea"ila! care face fata cu succes unor medii destul de diferite si de elevate. ,oate acestea sunt atu-uri ce pot face din ea un "un competitor social! care are si mult e%ercitiu in a lucra cu oamenii. +ai este si nativ leu! deci o "una confi$uratie informationala din start! pentru o femeie putin trecuta de ?4 de ani. &u vad a"solut nici un motiv pentru care aceasta fiinta! la acest moment de raspantie sa opte'e pentru aceasta micime a evolutiei ei! ca cea pe care mintea ei limitata i-o recomanda cu caldura. Este drept ca este destul de marcata de ceea ce se c)eama mediul de afaceri romanesc ca si conte%tul le$istlativ si nivelul societatii romanesti de a'i! $andindu-se ca o eventuala plecare in afara ar fi! pro"a"il! o solutie. ar si aceasta virtualitate are! din pacate! tot rolul de a o tine in limite stranse! stiind "ine ca o plecare inseamna si o mare nevoie de capital! daca doresti sa misti ceva altundeva. Ca atare va risca si mai putin fiecare "an care se va putea stran$e. Repet intentia mea de a face doar un studiu de ca'! poate tocmai datorita faptului ca este destul de $enerala evolutia ei. in $eneralitate iese doar prin $radul de potentialitate care este ma%im in ca'ul ei! fara sa vada acest lucru! desi$ur. Prin e%perientele avute! prin rolul intuitiei in viata ei! prin sen'itivul destul de fin si c)iar prin momentele de constienta ea ar putea deveni deose"it de repede un Sine Revelat. As putea spune ca practic se afla intre doua lumi de a caror e%istenta este destul de constienta. Este si motivul pentru care ma cautat in urma cu multi ani! apoi ne-am reva'ut acum vreo doi si acum ar fi o a treia oca'ie! pe care ii doresc sa o si finali'e'e. esi$ur ale$erea ii va apartine! eu neputand face altceva decat sa-i pornesc iar

o de'ar)ivare a Cunoasterii! poate de asta data mai inspirata si cu o mai mare claritate si forta. Cea de a doua varianta pentru momentul ei de raspantie ar decur$e tocmai de aici! din virtuala ei ale$ere spre nelimitare. Am sa incerc sa fiu destul de clar in detalierea acestui drum. In primul rand tre"uie sa notati foarte "ine ceva/ rolul pe care va tre"ui sa il ocupe prestatia mea pe lan$a ea. Este vor"a de o munca intensiva care se va intinde pe parcursul unor ani! avand in vedere ca nu vom trai su" acelasi acoperis! deci nu ne vom putea $asi decat cu intermitente unul in prea#ma altuia. esi$ur in primele luni va tre"ui lucrat foarte intens pentru ca niste re'ultate vi'i"ile sa poata aparea si in fata intelectului ei. Altfel isi va pierde ra"darea si va renunta. Pro"a"il ca de asta data va tre"ui sa pun accentul in prima instanta pe aspecte cu re'ultate practice pe termen cat mai scurt si sa incerc sa-i induc cat mai mult STAR). aca voi reusi sa o familiari'e' cu aspecte ale comuniunii! atat ca martora cat si ca traitoare! si daca va aloca suficient timp pentru a do"andi Cunoastere! este posi"il sa opte'e pentru aceasta varianta de evolutie! care o va duce in locuri diametral opuse fata de virtualitatea pe care si-o ima$ina. *a tre"ui sa intele$eti cum functionam si care este po'itia noastra fata de diferite aspecte. aca luam "anii ca aspect de referinta! deoarece ei sunt *ALOAREA mintii limitate! ei pot fi priviti ca scop sau ca mi#loc! dar pot veni si de la sine! si a$ia aceasta este po'itia fireasca fata de ei. +a#oritatea nu vor sa recunoasca faptul ca ei au devenit c)iar scop si ca atare se mint ca ei sunt doar un mi#loc. Oricum este profund $resit! deoarece c)iar ca mi#loc tot te situea'a in po'itia de efect! tu declarand indirect ca ai nevoie de ei pentru a putea face ceva sau a fi cumva. Ca atare va tre"ui sa faci ceva pentru a-i o"tine! facand a"stractie de cateva lucruri foarte importante. In primul rand "anii au calitatea de a nu fi de a#uns niciodata! deoarece cu cat ai mai multi cu atat vite'a lor de circulatie creste! pretinsele tale nevoi crescand si ele. In realitate e%istenta lor nu face decat sa te faca mai dependent de o seama de aspecte care altfel nu ar fi e%istat in viata ta! rapindu-ti si mai mult $radul de li"ertate! timpul si risipindu-ti ener$iile. aca ai actiona doar din "ucuria e%perimentului si motivat doar de iu"ire fireasca pentru semeni si intrea$a Creatie -constient fiind ca pentru acest $en de e%periente te afli aici- desi$ur ai face unul din putinele lucruri care merita facute si evident! ar veni si mi#loacele

necesare im"o$atirii e%perientei tale. Ar fi doar o consecinta fireasca! pentru care nu ai avea de depus nici un efort! nu ar tre"ui sa tremuri si nici nu ar tre"ui sa specule'i ceva. In ca'ul cu care e%emplific! aceasta fiinta destul de daruita ar putea ale$e doar "ucurii. Ar putea sa-si faca "inele de a intele$e superior realitatea! trecand la Constiinta Constienta! "a'andu-se pe faptul ca poate sa profite de a$oniseala ei pentru a se de$reva o "una perioada de orice fel de o"li$atii. Afacerea ei mica ar tre"ui sa o incredinte'e spre mana$eriere unuia din cei care acum ii sunt salariati! motivandu-l cu o participare la profit procentuala! ea devenind cu totul li"era sa /)E. Respectivul! pro"a"il un tanar! daca are mana li"era este posi"il sa $aseasca oportunitati pe care ea nu le mai vede sau pentru care ea nu ar mai fi dispusa sa faca eforturi! pe cand el pro"a"il le va face. Este foarte posi"il ca si pe aceasta cale sa o"tina c)iar profit mai mare! in ciuda renuntarii la parte din viitorul profit. Un "ar"at tanar este de presupus ca are si motivatie si ener$ie pentru ca sa profite de o po'itie care i se ofera. Iar daca nu este de#a in colectivul acesta! el poate fi $asit. Pro"lema este doar sa intelea$a importanta acestei de$revari pentru evolutia fiintei ei. esi$ur ca tre"uie sa sc#im$e optica asupra "anilor! sa renunte la a-i mai c)ivernisi! deoarece aceasta mentalitate creea'a prin frici potentiale infoener$ii contrare intereselor ei declarate! respectiv "unastarea. Ea este a celor detasati! care nu dramuiesc fiecare centima! care stiu sa se "ucure de e%istenta mi#loacelor pentru care aproape nu depun nici un efort. Am studiat un timp #ocul intamplarii pe un pocCer de pe calculator si va asi$ur ca nu este nimic intamplator acolo. Ceea ce se materiali'ea'a pe ecran sunt doar varia"ilele mintii limitate! care face simultan pro$ramari si presupuneri cu o sprinteneala demna de o cau'a mai "una. Pentru ca daca nu ar tot incerca sa prevada! daca nu ar tot pendula intre Dinta! careu si tot felul de alte formatii! daca ar fi capa"ila sa pastre'e doar sentimentul pur al unei dorinte clar e%primate! pretinsa intamplare ar inceta! ramanand doar o coerenta pro$ramare. *a asi$ur insa ca! dupa mult studiu! a"ia reusesti sa iti surprin'i mintea cum te "oicotea'a! aler$and ca o maimuta tur"ata de la o varianta la alta! intr-o sin$ura fractiune de secunda. *a asi$ur ca nu o poti stapani nici macar suficient pentru a putea o"serva clar! de la "un inceput! ceea ce ea! cu "ucurie iti face! convinsa fiind ca precis te a#uta sa casti$i. Ea se '"ate

cinstit dar neputincios tocmai pentru ca se '"ate prea mult si nu poate sta o "iata secunda linistita. eci! intotdeauna! pier'i. Am pomenit acest e%periment tocmai pentru a va ar$umenta de ce "unastarea nu este a celor care se implica in o"tinerea ei ci dimpotriva! a celor detasati complet si care actionea'a e clusi! din "ucuria e%perimentului iar ceea ce re'ulta etse doar atat! o simpla conseccinta. aca veti cauta! veti $asi aici si le$atura cu recomandarea sanatoasa de a multumi pentruu ceea ce ai si nu a te ru$a pentru ceva. Este vor"a deci de o diferenta de stare in care tu te dispui. *edeti cum Cunoasterea vine pe diferite cai. Le$and-o de ca'ul in studiu! renuntarea la implicare si trecerea prin cunoastere si intelegere superioara la $ucuria unui e%periment elevat! va duce in mod automat si la "unastare! dar nu una c)ivernisita cu teama ci la o adevarata e%plo'ie de mi#loace la indemana! utile tot pentru a mari $radul de detasare si "ucuria unor noi e%perimente mai valoroase! menite desi$ur tot insanataosirilor de orice natura! din #urul fiintei care ea ar deveni. Pentru ca! devenita sanatoasa -aici cititi AR-ON)OASAAR-ON)E ca S,ARE.! orice fiinta nu mai are altceva E 5ACU, decat sa iasa catre semenii sai si catre orice alta parte a Creatiei si s-o vindece de entropia pe care acest :oc devenit inconstient a tot proiectat-o asupra a tot si toate. Cam asta voiau +aestrii sa spuna cand afirmau ca tre"uie sa redevii copil! adica STARE de PUR)TATE% Si asta nu in "eneficiul altcuiva ci al tau! deoarece doar asa vei fi potentialitate ma%ima! O-N)SC)ENTA! O-N)POTENTA. ar nici asta nu este un scop in sine de oarece c)iar ideea de scop este fundamental $resita. Revenirea inte$rala su" valorile Armoniei Universale te duce la un nivel al e%perientei pentru care! de fapt! te afli in corp fi'ic. Pentru ca tot ceea ce te-ai #ucat pana acum nu a fost decat un pream"ul! niste pasi timi'i pentru ceea ce de fapt a"ia acum urmea'a si care nu are un capat! care este o evolutie continua la valori ale e%perientei inalt vi"ratorii! unde totul este o feerie de mu'ica! parfum si lumina! din care se pot creea cele mai su"lime S,ARI de constiinta. Unii ar putea spune ca te poti dro$a sau im"ata si tot acolo a#un$i si partial le dau dreptate. oar ca aceste solutii $asite de mintea limitata isi au i'vorul in amintiri ale Sinelui dar co"orate la cel mai #os nivel cu putinta. e aceea un "etiv sau dro$at devin ro"i ai viciului lor! tot de aceea se%ul fascinea'a pe toti deopotriva! ele sunt

modalitati la indemana prin care Sinele devenit foarte sla" nu face decat sa transceada acest plan! prin stari induse grosier si sintetic. 5unctionea'a ca "iete amintiri ale unor senzatii! de altfel foarte pure si Esentiale! dupa care fiecare 5iinta tan#este. Este acel parfum de ACASA! despre care cred ca fiecare simte cate ceva. e aceea functionea'a atat de $reu de'alcooli'arile sau renuntarea la dro$uri si se%! dar ce poate intele$e mintea limitata? u-l pe respectivul dependent catre firescul starilor si nu va mai dori aceste su"stitute de profund Ade!ar. Acestea trei functionea'a ca adevarate portaluri interdimensionale din punct de vedere al starilor. Este ca si in comunicare/ avem firescul comunicarii empatice din starea de comuniune! dar aceasta nemaifiindu-ne accesi"ila am inlocuit-o cu lim"a#ul $reoi si am intermediat-o prin telefonie. In loc sa ve)iculam pac)ete informationale comple%e comunicam liniar si secvential! incomplet si lipsit de randament. sau! in loc de a crea realitati e%clusiv la nivel de $and materiali'at! ceea ce nu ne mai este accesi"il! alcatuim secvential pe "a'a unui $and -desi$ur- un proiect! apoi il incredintam unor e%ecutanti care! functie de idee! pun mana pe unelte si stran$ materiale! ca sa materiali'e'e! imperfect si cu mare pierdere de timp si ener$ie! ceea ce noi nu mai suntem capa"ili. Este simplu de inteles! sper1 A fost un nivel al e%perientei! care poate si este util de a fi depasit. Am cunoscut micimea su" toate formele ei! am prostituat si pervertit totul! am su"stituit si intors Armonia pe dos si am e%perimentat totul ca sen'atii. Este SU5ICIE&,111 &u mai este nimic de pervertit1 Pentru ca in final am a#uns sa ne pervertim pe noi insine la maniera la care a devenit cam prea periculos. Si va invit sa intele$eti su" aspect stiintific acest adevar. Informatia Ar)etipala fiind in pericol de a diminua in masa enorma de informatie aleatoare! viciata! deformata! ar fi util sa ne-o apropiem cat inca ne mai este la indemana. E%ista cunoastere despre civili'atii foarte avansate care au pierdut iremedia"il aceasta informatie si care incearca sa cree'e un )i"rid infoener$etic intre ar)etipul fiintei umane si informatia care lor le mai este accesi"ila. Au foarte multa cunoastere pe care au oferit-o in sc)im"ul acestui aran#ament perfectat cu repre'entanti ai Civili'atiei Pamant! dar evolutia lor este pecetluita tocmai prin pierderea acestei informatii complete. ,e)nolo$iile pe care le-au de'voltat in "a'a acestei cunoasteri au multi pasi inaintea te)nolo$iilor noastre. Cu toate astea nu au avut Atentia necesara pentru ca iremedia"ilul sa nu se produca.

Revenind la studiul de ca' pe care am inceput sa-l fac! in "a'a a ceea ce am incercat anterior si la raspunsul pe care l-a dat de am"ele dati tre"uie sa o"iective' urmatoarele/ a venit in prea#ma mea de fiecare data cand constienti'a ca are nevoie de un a#utor. Anterior a fost vor"a doar de deficiente de racordare ener$etica. Acum se pare ca a inteles ca a a#uns intr-o 'ona a neintele$erilor care incep sa se materiali'e'e amenintator pentru c)iar structura fi'ica. O instanta #udecatoreasca intr-un proces prost instrumentat va cauta sa decida in "a'a unor marturii false asupra unei pretinse a$resiuni contra unui vecin de doua ori mai corpolent decat ea! "ar"at. Este o po'itie la care simte ca nu tre"uia sa a#un$a su" nici o forma si este de fapt un semnal aran#at de Sinele ei pentru a se tre'i. Putea fi un altul! o "oala aparent $rava! cronica! un accident de un fel sau altul! dar si-a pro$ramat trotusi un semnal "land. aca nu se va tre'i nici de asta data! sunt convins ca dupa nu foarte mult timp o voi revedea iar aparand cumva! cu un aspect mult mai dur de re'olvat. &u i-o doresc nici ei nici altcuiva! dar este le$ic sa fie asa. Anterior mintea limitata a convins-o! dupa ce si-a re$lat cumva starea de moment! ca nu este ca'ul sa o ia prea in serios. A convins-o ca nu era in folosul ei sa riste acumulari financiare! sa revi'uiasca po'itia ei fata de afacerea pe care o are sau fata de "ani! caci se va putea descurca foarte "ine si sin$ura. Empatic ea de#a transmitea aceasta atitudine si facea ca tot pe cale empatica sa nu mai poata receptiona cunoasterea care i se transmitea preponderent pe aceasta cale. Si! desi$ur! mintea a sal!at-o de fiecare data de amenintarea Sinelui. Acesta a pus "ilele respective unde tre"uiau puse si i-a pre$atit restul incercarilor. Ca atare nu cred ca su" aspectul afacerilor a avut un curs ascendent asa cum poate si-a dorit sau ima$inat! su" aspect al inte$ritatii structurii fi'ice au avut loc de#a destule deprecieri dar si-a procurat si un panaceu in pre'enta permanenta a unei aceleiasi fiinte in prea#ma sa! $ila al$a in mod si$ur! dupa felul in care am perceput eu relatia. esi$ur ca mintea limitata doreste sa o transforme si pe aceasta in "ila nea$ra si! culmea! c)iar o poate face! sta de-a dreptul la panda pentru acest scop al ei. Ea stie ca acolo e%ista amenintarea starii de comuniune! care ar insemna un teritoriu pierdut iremedia"il! ilu'ia separarii pierduta definitiv. Poate aici va tre"ui sa produc o desc)idere ma%ima atat in facilitarea instalarii starii de comuniune! cat si in eli$erarea mintii din conditionarile care au fost facute cu privire la limitele relatiei de

parteneriat intre se e diferite. aca va accepta sa traiasca adevarul ca Armonie este numele lui Dumnezeu! Le$ea ,ui in "a'a careia functionea'a intrea$a Creatie atunci e%ista o sansa sa iasa de su" $)iarele mintii limitate si sa e%perimente'e nelimitarea. Eu ii pot oferi toata cunoasterea care ii va fi necesara dar trairea nu si-o poate face decat ea. aca va lasa mintea sa faca si un sin$ur rationament va pierde sansa care i se ofera! din propriul Sine! desi$ur. Evident nu pot e%ista solutii prefa"ricate! ele nascandu-se din dinamica fiecarui moment de ACU+ . Un cuvant cere un altul! o ima$ine la fel! $esturile au urmarile lor. Ele se fac sau nu! se c)iama sau nu unele pe altele. Asa este firesc sa fie! cicluri cau'a-efect! mici mari raspantii in vietile noastre! nu? e aici nu are rost sa mai specule' pe seama unde ar putea duce alegerile ei! dar tre"uie sa fie a"solut clar pentru toat lumea ca ele pot duce e%act in NE,)-)TARE! din toate punctele de vedere. Adica la Sinele Re!elat sau Acasa sau la Dumnezeul care Esti! cum preferati ca tot acelasi lucru inseamna. Omul Adamic! daca va place mai mult! Constiinta pe deplin Constienta! Omniscienta si Omnipotenta! Unime! si cred ca toate la un loc si fiecare in parte sunt e%act ceea ce tre"uie pentru ca noi toti sa intele$em Ce anume Suntem meniti SA /)-% In c)iar acest moment eu am in vedere mai multi semeni care m-ar putea a#uta sa suprapun piramida Cunoasterii peste cea entropica. Am sa va e%plic. In Realitate noi toti suntem Potentialitati epline si relatiile noastre ar tre"ui! in "a'a Armoniei Universale sa fie doar de iu"ire! cola"orare la crearea constienta de noi Realitati! Comuniune. atorita mintii limitate a avut loc o nefireasca si ilu'orie stratificare a oamenilor pe anumite criterii pseudovalorice! in special pe ilu'ia creata de ver"ul a avea! sau a unor derivate ca a putea! a stii! etc. Sunt false deoarece ca om cu minte limitata! nimeni nu poate nimic! nimeni nu stie nimic si cu atat mai mult! nimeni nu poate avea cu adevarat ceva. ,otusi din aceasta neinspirata stratificare s-a creat o piramida care! privita din afara ei! se caracteri'ea'a la toti parametrii prin entropie! colaps! moarte. In ea c)iar ideea de vesnic sau infinit nu incape. Sunt aparent le$i care sustin aceste limite si aceasta tendinta devenita fireasca spre pra"usire. Si daca toti suntem de fapt Omnisciente si Omnipotente! deci a"solut e$ali! stratificarea nefiresc acceptata a dus in su"sidiar la un alt $en de stratificare! "a'ata pe opacitatea mintii catre adevarata

Cunoastere. Pentru ca nu putem vor"i de o diferenta de cunoastere propriu'isa! ea nu are cum e%ista deorece informatia este omnipre'enta! distri"uita )olo$rafic. oar capacitatea de a o accesa a devenit foarte diferita de la o individualitate la alta. In fdunctie de acest $rad diferit de opaci'are a mintii limitate noi am acceptat un anume loc in piramida entropica! care ne ofera o mica sen'atie de confort fata de o alta! repre'entand un punct de ec)ili"ru desigur fals si el intre ceea ce vede mintea limitata ca accepta"il si ceea ce Sinele este decis sa accepte de dra$ul acumularii de e%perienta. Putem spune ca la aceasta situatie s-a a#uns nu de foarte mult timp! daca privim in perspectiva intre$ii evolutii a civili'atiei. ovada este c)iar si "anala o"servatie ca! daca te duci undeva intr-un mediu rural destul de "ine conservat! nu vei putea trece prin satul respectiv fara sa raspun'i la salutul unor semeni de-ai tai! indiferent varsta lor. Ei o vor face firesc! parca incercand sa-ti aminteasca normalitatea! si incet vei descoperi in tine "ucuria de a deveni mai atent si a lua tu! ca musafir! initiativa. Asta nu poate sa nu-ti aminteasca de cel mai frumos salut venit din ne$ura timpurilor! din sanscrita! acel Namaste care inseamna -de ce oare???1. Di!initatea care Sunt saluta Di!initatea care Esti% in suprapunerea acestor doua piramide se va putea ca Cunoasterea sa devina unica si a"solut temporara diferenta valorica intre semeni a"solut e$ali in Esenta! menirea ei fiind doar proiectarea dinspre varf a Armoniei si reinstaurarea firescului in temporarul edificiu acceptat. Rolul acestei constructii va fi tocmai autodemolarea ei iar ritmul in care acest proces se va putea desfasura va fi functie de forta de proiectare a Adevarului pe care o va avea *arful si procesul va incepe cand in #urul sau cativa semeni vor intele$e firescul si necesitatea acestei intreprinderi comune. Pentru a intele$e ei vor tre"ui sa-si faca "ucuria de a deveni macar partial Constiinte Constiente! iar pentru asta vor tre"ui sa $aseasca motivatia lor individuala. e aceea spuneam ca sunt mai multi cei al caror a#utor il astept in acest moment. Cartea de fata le este dedicata lor in primul rand! dar in e$ala masura ar fi indicat sa fie citita de cat mai multi! deoarece precis vor re'ona la continutul ei. Este si motivul pentru care imi doresc iar oportunitatea unei conectari la Internet! pentru a o putea oferi spre citire unui numar cat mai mare de semeni! cum am facut si cu prima

carte! prin diferite forumuri a caror tematica sau interes se apropiau macar partial de ceea ce eu aveam de comunicat la acea data. in po'itia in care am ales sa ma situe' este sin$ura creatie pe care o am de facut si nu este minora. Este o necesara sc)im"are de paradi$ma! corespun'and armonios cu momentul Acum al Ansam"lului realitatilor in care ne $asim. Optiuni alternative nu e%ista nici pentru individualitatea care sunt si nici pentru actuala Civili'atie. Cel putin nu din Constiinta Constienta. esi$ur ca Inteli$enta Constient Colecti! nu are nici un interes sa lase Individualitati sa se maturi'e'e suficient pentru a iesi de su" influenta sa. Pentru e%istenta ei turma este sin$ura necesitate! pe seama ei ea e%ista. Stie "ine ca nu tre"uie ca toti sa a#un$a individualitati constiente! ca numai un numar suficient pentru a crea o masa critica va fi a"solut suficient pentru ca rolul ei sa incete'e. Sa nu vi se para aiurea ca personali'e' cumva e%istenta ei deoarece ea c)iar este o individualitate cu un $rad de constienta oricum suma a tuturor individualitatilor umane. Le conduce comportamentul! deci'iile! si in principal gandurile. C)iar daca vi se pare ca sunteti independenti! vedeti de cate ori aveti cura#ul sa faceti sau sa $anditi altfel decat face ma#oritatea semenilor vostrii. Ati fost educati sa nu aveti acest cura#! sa va temeti sa-l manifestati. Cum sa va asumati astfel de riscuri ma#ore? aca a fost nevoie de le$ende pentru ca sa fiti cuminti! vi s-au dat le$ende! daca a fost necesara frica! ati fost speriati. /unctioneaza din plin1 *a e frica de intuneric deoarece va temeti de necunoscut. ar necunoscutul face parte din micul statut al mintii limitate! la care va invit sa renuntati. ,otul este lo$ic si de "un simt. Ca individualitate o puteti face! dar fara a cere apro"area cuiva. Pentru ca ar tre"ui sa o cereti tocmai Constientului Colectiv! care nu vi-o va da! firesc nu? e ce ar accepta sa moara putin? e dra$ul Esentei care sunteti ? ar el nu are nici un motiv sa va recunoasca Sinele! nascandu-se si traind tocmai pe seama Uitarii de Sine. aca cumva ati cre'ut in ima$inea demonica! aceasta inteli$enta este sin$ura care ii corespunde in intrea$a Creatie. Ceea ce voi vedeti uneori! din a patra dimensiune! in somn sau alte stari de constiinta modificata nu este altceva decat o poveste pe care tocmai aceasta Inteli$enta v-o sopteste! pentru a va speria inca putin si a va cuminti mai mult. &u e%ista alt iavol nicaieri. El va "ate pe umar si

va duce in ispita. Pentru ca ispitele sunt pseudovalori depo'itate acolo! ca informatie. ar si "olile si toate neca'urile voastre acolo sunt depo'itate! ca informatie. Ele va sunt accesi"ile numai cata vreme faceti parte din turma! deoarece asa functionati din punct de vedere al frecventei la care v-ati co"orat ec)ipamentul. Sunteti in "anda de frecvente specifice supravietuirii! ale omului preadamic. 5unctionati inconstient! in "a'a fricilor si limitarilor! a ilu'iei nevoilor de tot felul. +intea limitata! ca releu receptor al informatiilor venite din Constientul Colectiv! va mentine in aceasta frecventa. Sinele tinde sa va duca mai sus! mintea limitata intoarce potentiometrul la vec)ile frecvente... Aceasta lupta interioara va face sa fiti mereu rupti! duali! duplicitari. Pentru ca din Esenta va vine sentimentul ca sunteti! fiecare! deose"it de inteli$ent! ca sunteti perfect! ca puteti orice si stiti foarte multe. ,oti aveti aceste sentimente si ele au desi$ur a"soluta acoperire in Esenta Omniscienta si Omnipre'enta. ar de evoluat in acest plan o faceti pilotati nu de Esenta ci de minte si comportamentul numai inteli$ent nu este iar de cunoastere ce sa mai vor"im...Ca atare si faceti mai mult '$omot decat ceva semnificativ...Ati va'ut oare un sin$ur om care sa creada despre el ca este prost! cu sinceritate? Sau ca este urat? C)iar nu contea'a cat de stupid $andeste! cat de neinstruit este! fiecare traieste si se comporta ca si cand ar fi o inteli$enta deplina. e aceea fiecare are pareri proprii despre orice! de aceea oricine #udeca pe oricine! pe "a'a sen'atiei ca el poate cuprinde totul ! dar in mintea lui micuta. Ceea ce! de cele mai multe ori! va'ut din po'itia de martor! arata cel putin )ilar. aca nu veti mai acorda acces mintii limitate sa tot um"le la potentiometrele fiintei care sunteti! atunci Sinele va creste permanent frecventa! luandu-va dreptul de a avea o seama intrea$a de e%perimente limitate si limitative! la randul lor. Pentru ca! in ciclul cau'a-efect! o e%perienta limitata atra$e dupa sine! ca conseccinta! o alta de aceeasi factura. &iciodata de un nivel mai inalt1 aca veti accepta ca v-ati im"olnavit de poliartrita! spre e%emplu! este clar! ca conseccinta! cate alte nefericiri va atra$e dupa sine aceasta e%perienta. ,otul va mer$e din rau in mai rau! nimic din ceea ce va doreati nu veti mai putea face sau fii. ar e%emplele sunt infinite. Este suficient sa acceptati o usoara )iperponderalitate! care apoi va tot creste si nu tre"uie sa-mi povestiti ce mai ramane din viata voastra! din placerile sau "ucuriile ei. Sa ne $andim doar la a face pla#a sau se%111 Si

apoi! daca il intre"i! vei vedea ca este un om foarte inteli$ent... Unde este aceasta inteli$enta pe care o acu'a? In Esenta care el a uitat sa fie! desi$ur. ar in minte? Cine l-a adus in aceasta nefericita postura! Sinele sau mintea limitata? ar! cand este vor"a sa ia o deci'ie! cand se afla la fiece raspantie a vietii! se va incredinta mintii limitate care! de)! dupa parerea lui! este depo'itara inteli$entei lui. Cum sa lase inima sa decida! ce stie ea??? ar Inima nu este pompita pe care c)irur$ul o inlocuieste la nevoie! ea este adevarata depo'itara a omniscientei si omnipotentei! "linda si lipsita de or$olii cum este si firesc. Ea nu se supune frecventelor mintii limitate! pentru Ea nu e%ista notiunea de supravietuire. Ea nu a fost niciodata I'$onita din Rai deoarece Ea este Raiul. Acolo avem nu sen'atia omniscientei si omnipotentei ci c)iar pe ele. ar cum sa cre'i in ceva atat de "un si "land! care nu se "ate cu caramida in piept? &U are 5OR,A necesara pentru a se impune! nu este clar pentru oricine? oar ca nu de forta este nevoie ci de Armonie! dar cine sa creada asa ceva? Cine sa accepte ca Armonia este unica Le$e si ca Iu"irea este sin$ura ener$ie capa"ila sa stie si sa poata orice?11 Incepand cu frecventa Iu"irii e%perientele limitative ale animalutului-om incetea'a. aca ai sta sa intre"i! multi cred ca ei c)iar stiu ce este aceea iu"ire. *reau sa le spun ca daca ar sti viata lor ar fi doar mu'ica si poe'ie! la toate capitolele. Cunoasteti pe cineva care traieste o astfel de e%perienta? Si daca nu! va dati seama cat de putina Iu"ire se mai afla printre oameni? ,oti cred ca iu"ire se c)eama ne$otul sentimental care se practica intre se%e pe diferite considerente. Ca acel eu te iu"esc daca... sau am nevoie de iu"irea ta! a lui! a lor c)iar are ceva in comun cu cea despre care incerc sa va povestesc. Iu"irea nu are nevoie de nimic si de nimeni! ea ES,E si tu tre"uie doar sa o recunosti a fi suprema ener$ie care lea$a toate aspectele creatiei. Sin$ura conditie nu o pune ea ci tu si se refera doar la recunoasterea ei de ctre tine! de Constiinta care Esti. Asta ar insemna sa devii constient. Simplu. Si a"solut suficient pentru ca toate e%perientele tale de viata sa se modifice radical. Pentru ca ar inceta dualitatea! nu ai mai fi mereu sfartecat interior! nu ai tot pendula intre ceea ce ai dori sa fii sau sa faci si ceea ce ti se pare ca tre"uie sa fii si ce ti se pare ca poti. ar iti tre"uie

cura#ul sa constati ceea ce esti si poti c#iar acum. aca te tot ilu'ione'i ca c)iar ACU+ esti si poti cu adevarat ceva ti-ai si inter'is "ucuria de a deveni si a putea cu adevarat ceva. Este si lo$ic ca! in aceasta situatie esti un infatuat lipsit de orice urma de limpe'ime . Stiu ca nu va spun lucruri prea placute dar va asi$ur ca asta nu doare prea mult. Puteti ale$e sa uitati sau sa spuneti ca "at campii. +ai $rav devine cand ati a#uns la conclu'ia ca am dreptate si va tre"ui c)iar voi sa recunoasteti aceste adevaruri ca fiind vala"ile pentru voi. Atunci c)iar doare. ar fara aceasta durere nu va veti vindeca niciodata de micimea la care v-ati autocondamnat. esi$ur ca am vor"it cu multi oameni si stiu "ine cum reusesc sa evite Cunoasterea! pretin'and ca alear$a dupa ea sau ca de#a o au. La fel procedea'a si cu Iu"irea! spunand ca ei sunt iu"itori sau iu"esc. Sunt foarte multi sin$uri pe deplin! nici macar nu au indra'nit vreodata sa isi im$ine'e cum este sa pui in comun un $and sau o furculita! dar ei sustin ca iu"esc totul. ar este ceva matematic imposi"il! nu poti stii ce este iu"irea si sa fii sin$ur deoarece ea! Iu"irea insasi! c)iama e%perienta impartasirii ei. Cate unul imi arata pisica sau cainele lui! care tine loc si de partener si de copil si se lauda cu iu"irea lui... Iti vine sa lacrime'i la aceasta aiureala a mintii. Retin ca in liceu aveam o "iata profesoara de france'a! care mi-a scos filmul din aparatul de foto$rafiat pentru ca indra'nisem sa-i fac o po'a... Eu eram un mare iu"itor de oameni! de aceea am fost un fotoamator de mic. Ea sustinea ca iu"este animalele dar nu si oamenii... Cata ilu'ie dureroasa acesta declarare a unei cumplit de dizarmonice necunoasteri si neintelegeri. Am frecventat in urma cu niste ani un cerc de oameni stransi in urma unei aparitii editoriale/ Conversatii cu umne'eu. Ulterior unii am devenit prieteni "uni! ne-am intalnit acasa! am tot discutat. Si asta'i ne vedm cu placere unii dintre cei de atunci. esi$ur aveam fiecare momentul nostru! desi$ur fiecare avea un drum al sau! care va'ut acum seamana cu un manunc)i de fire care s-au intersectat la un moment dat! fiecare urmand apoi propriile ale$eri. In acel punct unde ne-am adunat a fost un punct de Constienta comun! o e%perienta destul de reusita de comuniune. +intea limitata insa si-a spus cuvantul si a operat separari deoarece Constientul Colectiv nu este o Inteli$enta care sa se lase usor pacalita. Ori acolo e%ista o adevarata $om$a pentru el. Practic! din cei de atunci au mai ramas pe un drum constient doar doi! trei. Alti cativa inca se ilu'ionea'a ca ar fi pe un astfel de drum iar cei

mai multi s-au reintors dramatic la valori ale e$o-ului. Aproape au uitat starea pe care au avut-o. Cred ca! la un moment dat! am fost cam doua 'eci in acea "inecuvantata intersectie esi$ur ca in #urul cartii respective s-au strans mult mai multi. Editoarea a avut inspiratia de a $enera acest fenomen si ar fi putut ramane o initiativa de mare "eneficitate daca nu ar fi fost prima care sa cede'e in fata propriului e$o. Evident nu a reali'at ca i se intampla pentru ca doar daca ar fi ramas la nivelul vi"ratiei inimii ar fi putut sa-si dea seama. &umai ca nu poti fi simultan si in minte si in inima...A su"ordonat totul unei idei mici! personale si mira#ul a disparut mai intai de acolo. Si acum se stran$ niste oameni in #urul ei si crede ca asta mai inseamna ceva. Este mintea care desi$ur o pacaleste. ,ot mintea a facut posi"il sa nu dea macar un telefon prin care sa-si e prime pozitia fata de cartea pe care nu as fi putut sa nu i-o propun tocmai ei. Un "iet telefon cu o scu'a oarecare! mica! omeneasca si tot ar fi fost mai mult decat o tacere pe parcursul a mai "ine de un an. E%ista o mare responsa"ilitate pe care si-o asuma toti cei care s-au situat in po'itii in care pot o$structiona a#un$erea Adevarului la semenii lor. Pentru ca acest Adevar ar eli"era pe multi din conditionari si limite de tot felul si ar da oca'ia ca pe Pamant sa se e%perimente'e trairi de un nivel mult mai inalt. Aici intra evident nu numai editorii sau un e%aminator de "revete de inventie dar c)iar si politicienii sau oamenii de presa! ca si multi altii. *a dati seama ca o responsa"ilitate ma#ora isi asuma si cei ce slu#esc in diferite Culte. &imeni nu te a"solva de inducerea in eroare! de adincirea si mai mult a )luziei si Uitarii de Sine! doar pentru ca pretin'i ca ai primit o anume cunoastere si o dai mai departe! fara a o trai si !erifica tu mai intai. Si Esenta care ei toti Sunt este mereu trea'a! indiferent ce crede ca stie mintea lor! iar impartirea "ilelor al"e si a celor ne$re are loc in fiecare inima. C)iar Cernerea are un caracter matematic! doar "ilele candva urmea'a lo$ic sa fie si numarate. Adevarul este ca ele sunt c)iar inseriate de la "un inceput si permanent ea are loc! in fiecare moment de acum. Penalitatile se platesc in timp real si duc la calitatea e%perientei de viata a fiecaruia. Preci'e' asta deoarece nu am o apetenta prea mare pentru le$ende de nici un fel. Este si motivul pentru care nu mi-as permite sa spun unui semen un pretins adevar! netrait de mine ca e%perienta. Ar insemna sa risc a-l induce in eroare si

as prefera sa tac. esi$ur la un anumit nivel nici nu mai poate fi vor"a despre a spune ceva situat in afara Adevarului. &u vor fi putini cei care! citind aceasta carte vor spune ca nu este prioritatea lor. ar nu tu! cititorule! vei fi cel care va spune asta ci doar mintea ta limitata. Stiu "ine ca o va spune deoarece ea repre'inta un adevarat pericol atat pentru E$o! cat si pentru Constiinta Colectiva pe care! stii de#a! mintea ta o repre'inta in cadrul fiintei tale! ca releu al acesteia. +acar aparent este trea"a ta ce vei ale$e! doar ai li"er ar"itru. Conseccintele nu ai cum sa le ve'i deoarece! in primul rand le consideri ca facand parte din normalitate/ suferintele! "olile! tensiunile si di'armoniile! moartea! totul iti pare a fi normal!nu? Si atunci de ce ai fi tu! tocmai tu! preocupat de ele?1 Poti spune ca este trea"a filo'ofilor sau a altor teoreticieni! tu insa ai de facut lucruri practice! ai copii de crescut! ai responsa"ilitati...5acturi! datorii! viata nu este usoara! nu?1 &umai ca eu te intre" de ce te ilu'ione'i ca poti sa te numesti un om responsa"il! daca nu iti asumi realele tale responsa"ilitati ci unele ilu'orii? e ce cre'i ca ai dreptul sa spui ca iti iu"esti copii si ca ai $ri#a de ei si viitorul lor cand nu cunosti notiuni de "a'a cum sunt adevaratele *alori! Iu"irea! Armonia! cand nu stii nici cine esti si nici ce anume cauti aici! pe Pamant! cand nu iti pasa de faptul ca nu ai cunoasterea necesara nici pentru a-i creste corect! nici pentru a-i educa! cu atat mai putin pentru a intele$e ca pre$atindu-le in acest mod viitorul! le iei dreptul de a mai avea un viitor! atat lor cat si intre$ii civili'atii? Pentru ca sunt de#a acumulate suficiente dove'i c)iar si pentru mintea limitata ca ne aflam pe un pra$! si daca mica stiinta pamanteana nu a formulat solutii! dar ele totusi sunt! ai face poate totusi "ine sa te mai $andesti asupra prioritatilor din viata ta! de om responsa"il si parinte iu"itor. Pentru ca tu c)iar poti sc)im"a totul! pentru ca da! de tine depinde ca copiii sa mai a"a un viitor si civili'atia prin ei si prin tine! deopotriva. Pentru ca NU TRE*U)E sa mori! nici sa im"atranesti! nici sa suferi ci doar sa te tre'esti! sa-ti recapeti locul in cadrul Creatiei! amintindu-ti ce esti si de ce te afli in acest loc. aca este nevoie! mai reciteste odata aceasta carte sau cauta o alta! cu care poate vei re'ona mai "ine. Important este sa cauti Ade!arul deoarece c#iar nu-l stii& &u esti un produs al evolutiei din primate! iar +anifestarea nu este limitata la ceea ce tu poti percepe ci

dimpotriva! ceea ce tu ve'i sau stii din limitele omenesti este o catime doar din intrea$a Creatie. aca aceste doua afirmatii ti se par de "un simt atunci admite ca c)iar asisti si participi la un #oc a"solut neinteles dar care tre$uie si poate fi aflat si trait la cu totul alte cote. ,e voi ru$a sa ma cre'i ca si eu am trei copii pe care ii iu"esc la fel de mult ca intrea$a Creatie! dar nu-i circumscriu $ri#ii mele ci prefer sa le recunosc locul armonios pe care il ocupa in Ansam"lu. Aceasta modalitate de perceptie le reda intrea$a maretie si li"ertate pe care le au de E REP,. Este sin$ura atitudine cu adevarat responsa"ila si constienta care nu se constituie intr-o izolare e$otica ener$oinformationala pe care de re$ula parintii o operea'a profund pa$u"itor pentru e%perienta celor pe care ii numim copii nostrii. Pentru ca doar o inte$rare in Intre$ recunoscuta ca fiind a"solut armonioasa le $arantea'a o evolutie fara pro"leme de nici un fel! care va fi perceputa din nefericita normalitate ca fiind o evolutie de e ceptie% Prin acest recunoscut ca fiind nu facem decat sa semnam constient un pro$ram informational cu o putere de a opera ma%imi'ata tocmai prin recunoasterea noastra. Eu asa recomand sa intele$eti cam ce s-a vrut sa se spuna prin a-L Recunoaste pe umne'eu. aca nu vom avea aceasta constienta! $ri#ile noastre ii va ofili ca pe orice planta. aca va incumetati sa creati constient o di'armonie puteti incerca cu doua flori de apartament. Cand le udati! pe una priviti-o doar detasat! cu iu"ire fireasca iar la cea de-a doua mai adau$ati un simplu $and $ri#uliu cu privire la modul cum evoluea'a. *a $arante' ca! in cel mult doua saptamani veti vedea sin$uri ca aproape ati ucis-o cu nevinovata $ri#a. &u este un e%periment armonios si deci nu-l pot recomanda decat din dorinta armonioasa de a va salva copii de necunoasterea voastra. ,re"uie sa intele$eti ca reinstaurarea Armoniei pe aceasta planeta este sin$urul o"iectiv care ar tre"ui sa ne preocupe in e$ala masura pe toti si ori$e $est! cuvant dar mai ales gand in aceasta directie sunt deose"it de "enefice. Am ase'at $andul la urma deoarece are puterea cea mai mare! daca este sustinut coerent macar putin! atat cat poate fi el sustinut din micul statut de om limitat. Renuntati sa mai credeti ca faptele voastre au puterea cea mai mare pentru ca nu este asa% Cu un simplu $and inconstient puteti -si de re$ula c)iar o facetidistru$e ceea ce ati muncit sa reali'ati o viata intrea$a. aca are in

spate si emotia unei frici puternice re'ultatul este $arantat. in toata aceasta cunoastere a mai ramas vor"a de ceea ce ti-e frica nu scapi! care evident este inteleapta. esi$ur la nivel de minte limitata contestam astfel de adevaruri pentru ca avem impresia ca un simplu $and nu poate creea un intre$ lant cau'al pentru ca un fenomen sa ai"a loc. ar puterea lui tocmai in asta consta! el operand e%act acolo unde noi credem ca nu e%ista fenomenolol$ie. 5recventa respectiva nu poate fi o"iectivata constient deci! conform vi'iunii carte'ianiste care ne domina! nu poate e%ista 1 Cam tot ce ne incon#oara este urmare a acestei puteri creatoare de care nu suntem constienti! dar un e%emplu oarecum amu'ant am sa dau. La un moment dat in viata mea a e%istat o partenera in conceptiile careia a tre"uit sa aduc modificari de esenta pentru a putea convietui armonios. A fost o e%perienta utila si placuta amandorura! care s-a intins pe parcursul a trei ani. Aceasta fiinta avea placerea sa imi cumpere tot felul de articole de im"racaminte! pentru care eu nu am avut niciodata un interes deose"it. e fiecare data cand ma in$)esuia de-a dreptul cu forta intr-un ma$a'in si imi punea in "rate cate un articol adau$a ca imi face dota pentru o viitoare partenera. Iam"eam la au'ul acestor vor"e devenite leit-motiv pe parcursul unor ani. Pro"a"il ea se temea de aceasta desi o spunea de'involt! aparent fara implicare emotionala. Eu nu aveam nici o intentie de insta"ilitate ci dimpotriva! am facut c)iar multe care erau clare dove'i de loialitate pe termen lun$. Cu toate astea! surprin'ator poate mai mult pentru mine! la un moment dat a aparut in prea#ma mea! a"solut din senin! cea care acum este sotia mea si mama a doi dintre copii mei. A fost o aparitie clara si puternica! era a"solut limpede ca urma sa e%perimente' cel mai inalt nivel al relatiilor umane din primele momente in care ne-am va'ut. Aici ma simt dator cu niste preci'ari cu caracter $eneral. Prin educatie ne este indusa ca fiind valoare fidelitatea si consecventa intre partenerii de viata. C)iar formula pana ce moartea va va desparti rostita de preot tot aceasta recomandare o face. In Le$ea Armoniei Universale aceste valori nu se gasesc din mai multe motive esentiale. In primul rand viata aici este menita sa do"andim e%perienta utila Sinelui doar prin traire. ar trairea tre"uie sa fie o crestere fata de e%perimente de acelasi $en de#a acumulate in vieti anterioare sau in pre'enta. esi$ur tre"uie a#uns la cea mai inalta traire a e%perientei respective si atunci ti-ai facut temele la acel capitol. Apoi va spuneam

ca in vesnica cur$ere nu poti $aranta o evolutie liniara! c)iar daca ai accepta ca ar e%ista vreun motiv pentru a ti-o dori. In acest conte%t va recomand ca sa acceptati responsa"ilitatea reala a propriei evolutii si a temelor pe care fiecare le are de facut. Important este ca sa nu negati ceea ce ati trait alaturi de un partener ci dimpotriva! sa pretuiti toate "eneficiile avute ca e%perienta acumulata. Sunt sentimente si trairi unice! ele nu se vor mai repeta niciodata si o etic)etare a mintii nu va va fi utila in nici un ca'. Pentru asta este firesc sa ii fiti recunoscator! v-a oferit niste oportunitati unice si aveti motiv sa-i multumiti. Ca atare ar fi total nefiresc sa nu va mai vor"iti! sa va ocoliti sau sa nu va mai interese'e viata lui. Aveti in sc)im" oca'ia sa duceti relatia la alt nivel! sa ramaneti prieteni. Prietenia este o relatie mai eli"eratoare decat cea care! de re$ula! se e%perimentea'a cand doi parteneri de se% diferit )otarasc sa mear$a pe acelasi drum! su" numele de casnicie. aca veti avea "ucuria sA ESCOPERI,I CO+U&IU&EA veti vedea ca este total altceva si ea poate e%ista deopotriva intre soti ca si intre prieteni. Ea repre'inta 5IRESCUL deocamdata atat de utopic in relatiile interumane. Presupune altfel de oameni! constienti permanent ca viata este un e%periment care este cu atat mai valoros cu cat e%perientele sunt de un nivel mai ridicat. +ai interesati de calitatea e%perientei partenerului decat de propria e%perienta din simplul motiv ca tu stii ca esti stapanul a"solut a ceea ce traiesti! esti sursa care le $enerea'a! si deci poti iesi in intampinarea dorintelor celuilalt a"solut calm si ec)ili"rat. aca si el este capa"il de e%act aceeasi a"ordare a relatiei si ii este accesi"ila! va face la fel. Ca atare vor lipsi cu desavarsire conditionarile! cele care fac de re$ula din orice convietuire un calvar! $elo'iile! discutiile anta$onice i'vorate din dorinta e$oului de a se impune in fata celuilalt. impotriva dispare sen'atia ca e%ista un altul! cel de lan$a tine devenind un fel de e%tensie a ta si tu a lui. Un "inevenit complement! menit sa intre$easca paleta e%perimentarilor. Aflat la acest nivel nu mai intele$i de ce ma#oritatea au tensiuni si neintele$eri! cui folosesc toate micimile lor. Intre prietenii dra$i noua se $aseau la un moment dat o fata tanara si un "aiat putin mai matur. &e erau fiecare foarte apropiati si ii indra$eam la fel! desi fiecare a a#uns altfel si la alt moment prietenul nostru. +ie imi pareau doi oameni care nu aveau de ce sa fie sin$uri si imi pareau potriviti! ca nivel de cunoastere! sensi"ilitate! na'uinte. oi oameni armoniosi care aveau toate sansele sa se "ucure de o relatie pe deplin armonioasa. Ca atare le-am facut cunostiinta si! pe parcursul a vreo doi trei ani le-am tot

urmarit evolutia! care parea sa fie OA. Pareau la un moment dat ca au de surmontat impreuna niste dificultati! au apelat la a#utorul parintilor! unii i-au de'ama$it dar altii i-au spri#init! si-au creat un loc al lor! facut dupa inima si mintea fiecaruia din ei. eoarece erau departe! ne au'eam mai rar si ne vedeam si mai $reu. Intr-o 'i m-am )otarat sa le fac o vi'ita si am stat doua 'ile la ei. ,otul fusese ridicat cu mainile lor de la pamant! aveau toate utilitatile si tot confortul si o preocupare "landa! apicultura! pentru care se tot dotau si documentau! instruiau. Reali'asera o autonomie destul de "una! nu mai erau conditionati de nimeni si nimic. Au fost doua 'ile placute si am dorit sa le lun$im in noapte! deoarece urma sa plec a doua 'i. upa ora 'ece! din poveste in poveste! mai un filmulet! mai o mu'ica ascultata la BJ2! ne-am pomenit ca "rusc unul din ei a aruncat o frustrare. Celalalt a contrat cu o o"servatie sarcastica si asa am a#uns ca! din rai sa ne tre'im "rusc in iad. Era o puternica confruntare de e$ouri! erau o suma de frustrari si nemultumiri stranse! erau si reprosuri urate si micimi! au fost si lacrimi doar pacea si armonia nu se mai puteau reinstaura. ,ot ceea ce stransesem ca impresie in cele doua 'ile minunate au disparut intr-o drama de proportii atat de mari incat nu stia nici unul din noi cum vom putea a#un$e sa ne retra$em pentru un somn devenit din ce in ce mai necesar si mai imposi"il de ima$inat. Catre patru dimineata! epui'ati ei de prestatie si eu de a incerca sa le arat in ce a#unsesera sa intre! ne-am despartit in cele doua camere. +-am mirat ca totusi au putut sa imparta patul dupa cele spuse si dupa vreo trei ore ma desparteam de ei! constient ca las in urma doua individualitati c)inuite de lipsa lor de intele$ere si despre care credeam ca se afla in comuniune. &u puteam re$reta ca i-am vi'itat dar nici "ucuros nu aveam de ce sa fiu. isparuse sin$urul cuplu pe care il consideram ca traieste comuniunea. Si! cu toate astea! ar fi avut toate sansele ca asa sa fie. Cum au a#uns la astfel de uratenii c)iar nu pot intele$e. In inima mea si acum fiecare din ei ocupa un loc de unde nu poate fi scos! desi pe participantii la acea confruntare nu as putea sa-i introduc acolo. S-au pus si m-au situat intr-o po'itie foarte inconforta"ila. +acar daca as putea intele$e cum le-a devenit accesi"ila o astfel de lipsa de Armonie. Iilele astea! dupa vreo patru luni! m-au sunat. Se pare ca isi duc e%perimentul inainte! nu stiu cum! de ce si nici incotro. O vi'ita insa nu le voi mai face.

Re$ret ca mi-au dat oca'ia si ei de a va oferi un trist e%emplu. &u ca nu stiati si voi destule! dar acesta a avut particularitatea ca le-ar fi fost facil accesi"ila starea de comuniune si au ratat-o cu maiestrie. Aveau toate premi'ele pentru reali'area ei. e ce o fi oare atat de greu??1 In urma unor astfel de prestatii nu poti deveni parti'anul vreunuia din ei si ma intre" cu uimire cum pot oare #udecatorii sa dea casti$ de cau'a uneia din partile aflate intr-un $en de astfel de disputa. eopotriva se descalifica din statutul de oameni si ar merita cele mai dure pedepse am"ii parteneri. Amanuntele c)iar nu mai au relevanta1 Sunt pierdere de timp si atat. Oare ce va tot inc)ipuiti cand va decideti sa incepeti o viata in doi?1 Ca aveti nevoie de mena#era sau "od7$uard si este solutia cea mai la indemana? Ca unul decretea'a le$i si celalalt nu are ceva mai "un de facut decat sa li se supuna? Ca aici veti avea oca'ia sa refulati toate tensiunile din #ocul social-entropic! toate frustrarile? Ca aveti de adus lupta in intimitatea casei si ca asta va va face "ine in vreun fel? Ca daca sunteti rupti pe dinlauntru! un partener va constitui vreo miraculoasa solutie? Ca se%ualitatea neinteleasa de unul sin$ur va putea fi cumva placuta ca e%perienta in doi? e ce va tot mintiti?1 Cata vreme voi insiva nu sunteti armoniosi! aveti neintele$eri ma#ore! relatia de cuplu nu va face decat sa puna in valoare imperfectiunile voastre! ale fiecaruia. Partenerul nu este decat o o$linda! din care se intorc e%act valorile pe care tu le proiecte'i. *ei avea parte de e%act atata iu"ire cata iu"ire poti da sau 5I! de atata "ucurie cata tu ai in suflet! de e%act valorile se%ualitatii tale si nu de cele ale partenerului! cum $resit esti tentat sa cre'i. aca fiecare veniti in relatia voastra cu speranta ca veti avea de primit ceva apoi de'ama$irile nu vor conteni. In orice relatie si cu atat mai mult in parteneriatul dintre se%e nu tre"uie nici o secunda sa astepti sa primesti ceva ci sa daruiesti incontinuu si cu "ucurie si placere. Este a"solut sin$ura modalitate corecta de a"ordare a oricarei relatii intre oameni. aca nu te va preocupa decat ceea ce tu poti aduce in acea relatie nu va e%ista loc pentru de'ama$iri. &u tre"uie sa te astepti la nimic in sc)im"ul atitudinii tale. El este a"solut li"er sa intelea$a si sa perceapa e%act atat cat poate! nu are nici un fel de o"li$atie. Iar atitudinea ta! daca esti puternic! nu are de ce sa fie influentata de raspunsul partenerului. ,u pe tine te definesti cu fiecare $est! cuvant

sau $and! nu pe el1 ,u Cree'i constient acea relatie iar el va veni e%act cu atat cat are de oferit! nimic mai mult si nici mai putin. La un anumit nivel esti li"er sa constati nivelul la care el se situea'a prin raspunsurile pe care le da. Este posi"il sa nu fie "enefic pentru evolutia ta si nu-ti recomand sa ramai in acea relatie. ,re"uie sa ai constienta de a intele$e ca nu ai mi#loace de a-l duce la un nivel mai ridicat! ca si el ca si tine isi face temele pe care le are in momentul lui de ACU+. aca ai capacitatea de a-l a#uta sa intelea$a! incearca! dar va tre"ui sa ai si ra"dare pe masura. *a povesteam mai sus despre o relatie din viata mea care a durat trei ani. Am cautat sa o duc spre comuniune dar era practic imposi$il! ilu'ia separarii fiind tema pe care acea fiinta o avea de facut. esi avea drumul ei in cautarea Adevarului si deci pretentia unei anumite constiente! nivelul limitat de Cunoastere la care si-a acordat accesul o facea sa nu poata accepta pasi mai fermi sau o unire a acestor cai! c)it ca era clar ca tre"uiau sa duca in acelasi punct! in ultima instanta. Urma cursurile pe care le dorea! avea cercurile ei de prieteni! citea altceva intotdeauna... +ie imi cumpara ea carti de Cunoastere dar pentru ea cumpara doar terapii! masa#e! altele cu trimitere directa doar la corpul fi'ic. esi avea un nivel de instructie Superior! desi urmase foarte multe Cursuri! ceea ce isi permitea sa e%perimente'e era foarte timid si limitat. As putea spune ca ma uimea cum fiecare curs parca o limita mai mult! cu pretentia ca o pre$ateste mai "ine. Si! parca pentru a fi si mai clar totul! este sin$ura fiinta din viata mea care nu accepta sa mai stam de vor"a! care spune ca oamenii odata despartiti nu mai au nimic in comun... &e desparte o statie! am putea fi cei mai "uni prieteni! ne-am putea impartasi $anduri! cunoastere si intele$ere! am putea trai c)iar comuniune! daca ar fi conform nivelului la care si-a acordat accesul. Eu o iu"esc la fel si pe ea ca si pe fiul ei! un pusti frumos foc si nici nu vad cum ar putea fi altfel. Au e%istat si oameni pe care i-am cunoscut impreuna sau care fac parte din cercul ei de cunoscuti pe care mi-ar place sa-i revad! dar asa ceva nu ar intra in vi'iunea ei. Acest $en de relatie intra in cate$oria despre care va spuneam! care nu mai repre'inta o im"o$atire in e%perienta si in care nu ai motive sa ramai. esi$ur te-a im"o$atit! aici c)iar nu e%ista indoiala si ceea ce mintea pune ca etic)ete c)iar tre"uie sa incete'e! deoarece Sinele a stat in acea e%perienta atat cat a avut nevoie.

in cand in cand mai dau e%emple din cele traite deoarece au valoarea e%perientei facute. &u ca ar fi de e%ceptie ci poate tocmai dimpotriva! sunt atat de "anale incat ma#oritatea le traiesc dar nu intotdeauna le si intele$. espartirea a doi oameni este de re$ula asociata cu o drama desi nu ar fi necesar sa ai"a acest aspect. Este adevarat ca! la fel cu deci'ia de a-ti uni drumul cu un alt om! la un anumit nivel incum"a riscuri. &ivelul insa este cel al micului om! al mintii limitate. aca va acordati sansa de a e%perimenta relatia la un nivel de vi"ratie mai ridicat nu e%ista nici un risc deoarece dispar conditionarile! iu"irea nu limitea'a ci dimpotriva! valorile nu mai sunt cele ale materialitatii si deci nu mai depindeti de ele... ra$ii mei! "ucuria de a fi in corp fi'ic este o oportunitate care poate fi $ustata la atat de multe nivele de intele$ere incat se poate spune ca este o infinita aventura. Pentru ca ea c)iar nu ar tre"ui sa ai"a un punct final! odata ce te-ai decis sa parasesti vi"ratiile de supravietuire. Odata cu cresterea lor iti devin accesi"ile mereu noi ori'onturi de e%periment si intele$ere! care apoi c)iama un alt nivel si ciclul nu are sfarsit. Cata vreme te afli #os si doar cauti un drum! citesti tot felul de lucruri si cre'i ca le si intele$i. Imi amintesc cum mintea facea distinctie intre lumi! considerand ca doar spiritul are acces la o $ama atat de lar$a de e%periente. In realitate spiritul nu poate face e%periente fara acest minunat ve)icul de constiinta numit de noi corp fi'ic. El poate fi dus in re$imuri de functionare foarte diferite fata de cele pe care mintea limitata si le ima$inea'a. iminuand vi'iunea noastra "iolo$ica asupra lui in favoarea unei vi'iuni infoener$etice nu facem decat sa-i redam un $rad de li"ertate firesc! din care el se poate reconstrui pe "a'e destul de diferite. Acum apartine unui c)imism al car"onului! element destul de insta"il! supus unei $ame variate de de$radari! atat c)imice cat si fi'ice dar si "iolo$ice. El este >4 procente apa si restul pamant! in sensul ca cele F4 de procente apartin elementului pamant din traditiile orientale. Or$ani'area lor insa poate fi foarte diferita. Oricum nu am inteles multe aspecte esentiale in ceea ce-l priveste. Sunt c)iar fenomene aparent lipsite de lo$ica dar care se petrec! cum este com"ustia spontana. Ca sa o intele$em ar tre"ui sa intele$em mai intai ce este ener$ia ca concept! apoi cum poate fi ea polari'ata! apoi sa intele$em ca apa este constiinta si multe alte aspecte comple%e! de care nu avem )a"ar desi

suntem si traim tote aceste ade!aruri. Ar tre"ui sa mai intele$em ce este aceea o unitate energetica de $aza si cum corpul nostru luat ca intre$ este o astfel de unitate care! la randul ei se poate comporta si ca o infinita insumare de unitati ener$etice de "a'a care pot fi fiecare celula in parte. e aici apare com"ustia instantanee. Pentru ca orice Celula Ener$etica de 6a'a are un potential de 4.F *! ca atare atat nivelul intre$ului corp fi'ic va'ut ca C.E.6. detine acest potential! dar si fiecare celula in parte. &u ramane decat sa ai"a loc o insumare de potential su" raport atat al tensiunilor cat si al intensitatilor si com"ustia poate avea loc. Ce anume o poate declansa? Un sin$ur gand! desi$ur inconstient. aca va mira e%plicatia va invit sa reali'ati ca ea nu apartine unei minti limitate. Cu un creier functionand cu ; E din potential astfel de lucruri nu se pot descoperi. ar va asi$ur ca pot demonstra oricarui om cu un intelect peste medie veridicitatea celor e%puse. Cu voltmetrul si ampermetrul di$ital ca instrument de verificare. *a mai pot spune si de unde vine ideea ca nu este frumos sa arati cu de$etul. Undeva in ne$ura timpului aveam capacitatea de a diri#a ener$ii uci$atoare prin acest $est. Celulele acestui corp pot fi polari'ate ener$etic de asa maniera incat sa dea nastere unor tensiuni si intensitati ener$etice ma#ore! la comanda unui sin$ur $and. Pe undeva este "ine ca nu mai stim acest lucru! nu credeti? La drept vor"ind nici nu ar fi cu putinta o astfel de di'armonie ma#ora in cadrul Creatiei. Ele sunt in stricta dependenta! Constiinta Constienta si capacitatile ei de a se manifesta. Cata vreme e%ista riscul sa iti mai fie accesi"ile e%periente ale tensiunilor interrelationale nu poti de'volta astfel de potentialitati. Asa ca acum ne multumim sa le spunem copiilor nostri ca nu se face acest $est! doar ca am pierdut pe deplin sensul. +acar daca ar fi sin$urul... Poate parea stiintifico-fantastic mintii limitate si de aceea va si invit sa o desc)ideti. Altfel va circumscrieti e%perientelor accesi"ile ei si este dramatic de putin. ra$ut este ca nu riscati nimic decat micimile ei. e ce v-ar fi atat de dra$i?1 Ce v-ar determina sa le pastrati ca valori? e ce sa nu va "ucurati de sustinerea intre$ii Armonii Universale in e%perientele voastre? e ce suferinte! neantele$eri! tensiuni! "oli! la ce va folosesc? esi$ur stiu raspunsul fiecaruia si mai stiu si de unde vine el. Intotdeauna il va da mintea limitata si el va fi ar$umentat prin lista de

prioritati si sistemul de valori! "a'at nu pe ale$eri proprii si constiente ci pe $andire liniara si valori induse din e$re$or. &u am timp de prostii este un leit motiv prin care cautam sa #ustificam sin$ura prostie adevarata! cea a lipsei interesului de a e perimenta" al suficientei" al plafonarii intelectuale si intelectualiste% Am copii de crescut este un ar$ument atat de des au'it incat in urec)ile mele el a#un$e su" forma mult mai adevarata am copii de distrus prin propriile ale$eri inconstiente aca par dur nu pot decat sa re$ret dar vina nu imi apartine. *oi sunteti duri prin ceea ce va faceti si apoi si celor care par a depinde de voi. In realitate ii ostraci'ati la ma%imum o"li$andu-i prin santa#e sentimentale sau mi#loace administrative sa accepte valorile mintilor voastre. Ei c)iar vad e%emplul evolutiei voastre si nu vor sa il urme'e! de aceea si are loc vesnicul conflict intre $eneratii. Cand au a#uns totusi sa fie pervertiti asa cum si voi ati fost! vor e%ercita aceleasi presiuni asupra odraslelor lor sperand la aceleasi re'ultate. Si inconstientul "ul$are se tot rosto$oleste. Refu' sa cred ca nu vedeti ca asa este pentru ca stiu ca nimeni si nimic nu a putut ucide definitiv valorile Sinelui vostru. Ele dorm mai adanc sau mai iepureste dar asteapta oca'ia care iata! s-a mai ivit o data. ,re'irea nu mai poate fi amanata fara riscuri ma#ore. vala"il aproape la orice nivel de intele$ere in acest moment de ACU+ 111 ,impul si Spatiul urmea'a sa se tot condense'e si noi inca nu avem de unde cunoaste e%act ce inseamna aceasta ca urmari. *om avea de traversat un punct de valoare 'ero si va fi dificila aceasta trecere! pro"a"il su" toate formele. SI&GURA I&AR+ARE POSI6ILA in acceptiunea de instrumentar este trecerea la valorile Sinelui. &u din motive e$oiste sau e$otice! nu din frici ci tocmai ca sin$ura masura armonioasa. Aici am multe de spus dar o voi lasa pentru sfarsitul cartii. Cert este ca! la nivelul ultim! de noi si numai de noi !a depinde acest inter!al care urmeaza% In fond! nu e%ista decat ener$ie si informatie. ,impul si spatiul nu au un caracter de o"iectivitate decat in fata perceptiilor noastre. Ele vor fi si cele mai solicitate. &e putem tre'i intr-o dimineata si sa nu mai recunoastem nimic in #urul nostru! sa fie o alta realitate sau sa para a nu mai fi nimic. A"solut orice este posi"il in acest punct spre care! lipsiti de cunoastere! ne indreptam. Unor astfel de surpri'e nu le vom face fata cu usurinta din minte limitata. &e vor inne"uni ilu'iile

nevoilor atat de inradacinate in noi! fricile de tot felul si mintea nu ne va a#uta deloc ci dimpotriva! va fi prima care se va panica. Emotionalul descentrat va tra$e de ea sa $aseasca solutii dar le va fi clar ca nu vor fi de $asit. Atat eu cat si fiul cel mare am avut de#a parte de mostre ale acestui $en de manifestare. iferite ca aspect! simultane ca timp si in locatii diferite. Ele sunt pe deplin firesti! perceptiile noastre sunt arondate unor domenii stricte de frecventa ori acum frecventele au devenit foarte insta"ile. Apar tot felul de armonici cu durata scurta deocamdata! dar care risca sa se mareasca sau permanenti'e'e. in suprapunerea lor peste alte frecvente pot aparea lumi diferite! necunoscute noua. Orice este cu putinta. este tot atat de lesne sa ai"a loc cum ai interpune un filtru la o"iectivul aparatului de proiectie. O frecventa suprapusa care modifica tot ceea ce noi percepem. esi$ur ca in Realitate nu se sc)im"a nimic! dar asta c)iar nu ne va interesa atunci. +ai interesant va fi daca vor aparea sau dispare doar "en'i in$uste de frecventa. Pentru perceptia noastra ar insemna o disparitie din peisa# a unor anumite detalii. Ar putea aparea si anumite portaluri interdimensionale! tot ca #oc al frecventelor. Pentru ca asa numitele dimensiuni coe%ista practic in acelasi spatiu si sunt doar dimensiuni vi"ratorii. Este foarte pro"a"il sa avem de traversat frecventa celei de a patra dimensiuni. *ite'a cu care se va produce aceasta traversare va fi foarte importanta pentru emotionalul nostru ca si pentru intelect.. aca timpul va fi lun$! intelectul nu va re'ista foarte usor. Ar tre"ui sa suporte un "om"ardament informational a"solut incoerent. Pro"a"il insa timpul nu va fi lun$ avand in vedere ca "anda de frecvente specifica acestei dimensiuni este relativ in$usta. *ite'a va fi si functie de $radul nostru de cunoastere individuala. Cunoasterea si Intele$erea sunt niste instrumente de prim ordin. Una este sa fii impietrit de ceea ce percepi si sa fi e%clusiv efect al fenomenelor si alta sa stii ca poti face o trecere rapida! controlata de tine! in total ec)ili"ru si pace. Pentru ca astfel de e%periente au aspecte comune tuturor dar si unele foarte individuale. ,oti avem de traversat iarna dar unii o fac infofoliti si altii aproape in camasa! fara caciuli si alte mi#loace de protectie. Iarna este aceeasi. e im"olnavit de re$ula se im"olnavesc cei incotosmanati! nu ceilalti.

*oi parasi su"iectul caruia i-am dedicat de#a prea mult spatiu. &u ca ar fi lipsit de interes. e retinut ca nu frica ar tre"ui sa ne anime pentru a face ceva ci doar Constienta. &oi toti cei aflati acum in corp fi'ic am stiut e%act la ce moment venim si am facut-o cu "ucurie si interes si cu misiunea de a a#uta aceasta trecere. Acum am uitat desi$ur dar! la un anumit nivel stiti toti acest adevar. Acest nivel este util acum sa fie accesat. ar voi acum va proptiti in ilu'ii si le ase'ati pe primul loc pe lista voastra de prioritati. ,oti imi vor"iti si $anditi sa construiti tot felul de aspecte in viitor! de la "analul standin$ de viata la te miri ce marete =intreprinderi sau un "land viitor copiilor... ar oare despre ce !iitor !or$iti" ce stiti !oi despre el''' *a tot spun despre cunoastere si intelegere% aca o ima$ine este alcatuita din piese de pu''le! Cunoastere v-o puteti ima$ina ca fiind piesele acestui #oc. Pentru a putea o"tine in final ima$inea ai nevoie de toate piesele. Intele$erea are loc pe masura ce reconstitui ima$inea din "ucatelele de cunoastere pe care le ai. Uneori ti se pare ca o piesa se potriveste intr-un anume loc dar atentia si o"tinerea pieselor iti va arata ca poate locul ei era altundeva. +ultitudinea de piese iti da sen'atia ca sunt toate! ca macar cunoasterea o ai de#a intrea$a...Pe masura ce complete'i te tre'esti ca mai apar piese! carora le $asesti cu atat mai usor locul cu cat ai a#uns mai departe in reconstituirea ima$inii de ansam"lu. eci intele$erea se o"tine numai ca urmare a #ocului! prin e%perimentare. Piesele disparate nu valorea'a mare lucru! sunt doar o virtualitate pana nu te )otarasti sa le pui cap la cap. Aceasta carte va desenea'a numai conturul pieselor numite cunoastere. *a tre"ui sa le decupati sin$uri! sa le dati o forma apropiata voua. &ici nu contine decat o mica parte din piese! care mie mi-au parut mai importante. &u este timp si spatiu pentru o pretentie de e%)austiv... aca as vor"i -nu scrie- timp de cinci ani macar douaspre'ece ore pe 'i poate as putea sa ma apropii de un astfel de de'iderat. ,raind comuniunea cu partenera de viata timp de peste trei ani! relatie in care comunicarea este preponderent empatica! deci ve)iculand pac)ete informationale nu cuvinte! pot apro%ima ca detine intre 3B-@4 E Cunoasterea pe care eu o am. In ceea ce priveste reconstituirea Ansam"lului diferentele sunt mult mai mari deoarece du"la maternitate a solicitat atentia ei foarte mult in acest Plan. C)iar daca in parte empatia o a#uta si in aceasta operatie! tot nu a do"andit mai mult de F4-FBE! dar va putea recupera! motivatia e%istand.

*a detalie' acestea pentru ca sa va faceti o ima$ine despre cum stau! in Adevar! lucrurile. Pentru ca nu este productiv sa va ilu'ionati ca este ceva foarte facil! c)iar daca va este la indemana. Intoarcerea 5iului Risipitor cunoaste etape/ mai intai tre"uie sa deci'i ca vrei sa te intorci si este deose"it de importanta aceasta optiune. ar asta nu este nici pe departe suficient. Urmea'a sa do"andesti Cunoasterea si apoi! cu a#utorul unei stari de Atentie! sa speri sa o"tii cat mai repede si Intele$erea. aca #ocul frecventelor nu ti-o va lua inainte esti tre'it la timp. 6ucatelele de Cunoastere nu iti vor fi de mare folos! nu tre"uie sa te minti. +ai pomenesc despre acti!area mintii la cote mult superioare celei specifice statutului de minte limitata si as vrea sa intele$eti ce spun. Cata vreme procese'i date limitate ale unui plan limitat! perceput prin or$ane de simt evident limitate in "a'ele unei pretinse stiinte care nici macar o ima$ine coerenta nu ofera! neraspun'and tocmai principalelor intre"ari si ne$asind solutii la o infinitate de pro"leme este firesc sa nu poti folosi mai mult din disponi"ilitatile creierului! care nu numai ca ti-ar prisosi dar fiind di'armonios de'voltat fata de ceea ce are de procesat! ar claca foarte usor. Ima$inati-va ca ar tre"ui sa va plim"ati cu un avion printr-o camera sau circumscris arealului unui parc 1 Cam asa ar fi mintea activata superior in decorul creat de micul om. Ceea ce nu inseamna nici pe departe ca mintea ca instrument nu poate sa se desc)ida la valori nelimitate! procesand date ale nelimitarii. Pentru asta este necesar sa se "a'e'e pe o S,ARE E A,E&,IE superioara! care o va o"li$a sa redefinesca toti termenii invatati si apoi sa !ada" sa auda si sa simta dincolo de plaja ingusta de frec!ente definita de organele noastre de simt uzuale . Este perfect fe'a"il si nu este deloc poe'ie! cu conditia sa nu incerci sa scoti nimic din conte%t. Cartesianismul a fost o dramatica in$ustare a posi"ilitatilor noastre de a e%plora si de a Crea realitati! dar8inismul o piedica in plus pentru revelarea Sinelui. ,otul tre"uie redefinit si o"servat in firestile cicluri cau'a-efect care fac sa potrivesti mai "ine si mai usor piesele Cunoasterii in pu''el-ul Intele$erii. *or e%ista firesc proteste in #ur si tre"uie sa ti le asumi! ele avand o"iectivitatea lor. aca va ima$inati ca mintile functionand ,OA,E cu doar ;-> E din disponi"ilitati ar tre"ui sa va admita si apro"e activarea la o suta de procente inseamna ca $anditi c)iar numai cu 13 din capacitate 1 ,oti se vor $ra"i sa va averti'e'e de pericole! sa va arate tot felul de sperietori! iar daca nu va cumintiti va vor i'ola

cumva! de fapt incercand sa-si prote#e'e propria limitare. &u tre"uie sa va panicati deoarece doar sla"ele minti sunt cele care se separa! in nici un ca' Sinele lor! al fiecaruia. Incetul cu incetul veti simti empatic simpatia venind din inimile lor! tran'itand peste mintea lor limitata. Pe masura ce va trece timpul conflictul se va muta in interiorul fiecaruia din ei si va lua uneori aspecte dramatice deoarece Sinele lor se va simti putin revi$orat empatic de ceea ce vine de la voi! din Sinele vostru de#a eli"erat fata de el. Se va declansa un ra'"oi intestin in fiecare si! functie de cel care va invin$e va avea loc Cernerea in Inima fiecaruia din ei. Este totul foarte coerent si o"iectiv! c)iar daca nimeni nu v-a mai spus asatfel de lucruri pana acum. In esenta vi s-au mai spus toate! dar in forme specifice momentului la care au fost formulate. +ulte au fost ale$orii! altele pilde! tot felul de povesti cu tot felul de fi$uri de stil au incercat macar sa va atra$a atentia! spunandu-va Ade!arul. aca aveati atentia necesara acum de#a stiati mai multe. ilu'ia insa are si functia de a va distrage atentia! pulveri'and-o simultan in mult prea multe directii. Pe aceasta cale uitarea a fost mult inlesnita! iar planul s-a tot a$lomerat si atentia sa mai fra$mentat! iar re'ultatul este ca acum cu $reu mai sunteti capa"ili sa va confi$urati o lista de prioritati in vietile voastre. 5reamatul viu al clipei de ACU- este tot mai amenintat de amintiri ale trecutului sau de planuri de viitor! care si el cand va a#un$e PRE0ENT va fi ratat cu $andul la un alt .))TOR. Este ceea ce mintea limitata stie sa faca cel mai "ine! ea tot planuieste in liniaritatea ei deloc creativa si nu poate vedea din fiecare punct infinitatea de re'olvari specifica clipei. Privesti in #ur si nu iti vine sa cre'i minunile pe care ea le poate face. Cunosc o strada intr-un oras unde am numarat <; de ma$a'ine de e%act acelasi profil! cu e%act aceleasi repere. Unul a deasc)is primul! altul a va'ut ca mer$e si l-a imitat si tot asa s-a a#uns ca acum! desi$ur! cu $reu pot sa supravietuiasca toti. Erau o infinitate de optiuni pentru fiecare cand si-a propus sa desc)ida ceva dar ei toti! fiecare in parte! nu au va'ut decat succesul antemer$atorului si nu au putut crea altceva ci au incercat sa-l imite. La fireasca conseccinta nu a putut mintea sa se $andeasca. Asa se intampla si la nivel macro. aca avem nevoie de ener$ie! in virtutea mintii limitate am cautat dou-trei solutii alternative! ne-am proptit in randamente sca'ute sau in frici si am a#uns la vesnic aceasi solutie/ sa determinam pe cei care au inca 'acaminte de

)idrocar"uri! pe orice cale -si ra'"oiul nu este c)iar ultima- sa il cede'e la preturile si in conditiile care ne convin noua! principalilor consumatori. Unde duce solutia $asita de mintea limitata! ca si conseccinta! nu preocupa pe nimeni. Si mai ales nu interesea'a ca e ista variate modalitati de a ocoli cri'a ener$etica! prin Creativitate adevarata. Pentru ca nu mi se pare prea creativa solutia de a suplini "en'ina cu alcool o"tinut din cultura unor plante te)nice care smul$ din suprafata ara"ila menita sa )raneasca o populatie nu peste tot suficient nutrita! procente semnificative care evident risca sa fie crescute oricand ar"itrar! conform unor interese imposi"il de controlat. Pe aceasta cale ne putem tre'i ca! din considerente de casti$ ma#or! intr-un an oarecare! #umatate din suprafata a$ricola sa capete aceasta destinatie! lasand o parte semnificativa de populatie complet fara )rana. ar mintea limitata a cultivatorului nu va putea fi interesata de acest aspect! decat daca pretul $raului va a#un$e competiti! cu cel al sor$ului din care alcoolul se produce. Ce s-a o"tinut din re'ultatele acestei cercetari facute de mintea limitata? O viata mai "una! per ansam"lu? Sau o tensiune suplimentara? In orice directie privesti mintea limitata da nastere la di'armonii! pe care le mai si proslaveste. aca am a#uns sa inlocuim adevaratele *alori cu una sin$ura! ilu'orie! "anul! fara sa intele$em ca e%cesiva lui capitali'are este un efect al lipsei noastre de constienta! ca pentru ca unul sa detina mult! multi tre"uie sa fie lipsiti! mai avem si nastrusnica idee de a-i stran$e pe cei mai capa"ili= dintre acesti lipsiti de constienta si scrupule intr-o carte aurita% Acum mintea incearca sa-i ofere ca e%emplu demn de urmat! desi este lo$ic ca ceea ce ei au strans de#a nu se mai poate stran$e iar in alt punct de inconstienta. Ce se poate spera din acest $en de opera a mintii limitate?11 E%ista vre-o urma de Armonie sau macar de inteli$enta primara?11 Eu unul nu reusesc sa o vad. ar uimitor este faptul ca alti repre'entanti ai mintii limitate au $asit cu cale sa cumpere acest produs si sa studie'e! sa afle... Ce oare era de studiat! de aflat sau de inteles acolo! decat cele doua cuvinte scrise mai sus111 O carte a celor mai marinimosi oameni nu avea rost sa apara! ei nu meritau sa fie e%emple de urmat. ,ensiunile tre"uiesc crescute! nu ar fi in acord cu entropia sistemului nici un fel de detensionare! e lo$ic doar! nu?11 aca anul acesta nu ai reusit sa intri in ,op! la anul va tre"ui sa fii putin mai%%%" ca sa reusesti1 Si

daca credeti ca in locul punctelor de suspensie puteti pune atri"ute ca armonios! iu"itor! sensi"il! cinstit! desc)is! omenos ma tem ca nu sunteti c)iar realist. Puneti ce credeti ca se potriveste si vedeti cum va place ce a fost de pus. Acestea sunt !alorile "ul$arelui in inconstienta rosto$olire111 Sper ca la anul tira#ul sa creasca la acest $en de pu"licatii! poate sa fie nevoie si de o a doua editie. Oricum! "eletristica nu prea mai are cautare. Acum nu citind Clasici ne formam! nici +oderni sau Contemporani. Acum avem +edia de toate $enurile! avem c)at-uri! valori cu adevarat perene. Re'ultatul este acela ca nu mai riscam sa discutam prea multe unii cu altii! oricum toti am citit si inteles ceea ce articolele de fond au vrut sa ne spuna. Autorii lor stiu si pentru noi! deci ce ar mai fi de comentat1 &oi oricum nu avem de unde sti mai "ine decat ei1 aca vi se pare ca nu $asesc nimic in re$ula! ca sunt carcotas! s-ar putea sa aveti dreptate. Pentru ca a fi O5 ar insemna ca ceva! oricat de infim! sa poata re'ona cu AR-ON)A 1 Ce vedeti voi ca ar putea fii acel mic si neinsemnat ce!a?11 Unde ar fi Iu"irea! Armonia! Sensi"ilitatea sau Omenia ???1 Cand acestea toate lipsesc eu vad doar entropie! "oala! colaps si moarte de toate felurile. Ce ar tre"ui sa ma "ucure aici? Copii sau "atranii care mereu tan#esc dupa ceva ce nu vor putea avea de dra$ul topului? ,oti sclavii de pe mar$ine care nu stiu decat sa aplaude marete reali'ari la care! in alinarea lor visea'a! la randu-le? Ce aveti de aplaudat! oameni "uni? Care !a sunt si care le sunt realizarile? Anali'ati putin nu numai dintre ei ci in tot peisa#ul social ce procent c)iar este an$renat in productia de "unuri sau servi%ci utile! necesare? +ai vedeti apoi cati traiesc din specularea acestora in tot felul de veri$i intermediare si apoi cati anume nici macar atat nu fac. Aveti intelepciunea de a intele$e cati anume nu sunt atat de sla$i incat sa accepte sa fi$ure'e in vre-un top. intre acestia! cei c)iar nestiuti de nimeni sunt cei mai semnificativi. Este posi"il ca invitatia mea la tre'ire sa nu fie prea a$rea"ila si nici prea politicoasa n-o fi dar nici scu'e nu cred ca am a formula cuiva. e voi depinde! de fiecare sa doriti o simplista rasti$nire de vre-un fel pentru cel ce nu se conformea'a ipoteticelor valori sau! ceea ce este mult mai incomod! sa acceptati ca min$ea se afla in terenul vostru. Si! o fi fiind simpla rasti$nirea unui altul de dra$ul unui pretins confort al lenei de acum! dar tot ACU+ e%ista in fiecare o Instanta Suprema care

nu are ceva mai "un de facut decat sa imparta "ile al"e si "ile ne$re...Iar daca te ilu'ione'i cumva ca a fi in vre-un top va convin$e acea instanta sa fie mai putin vi$ilenta! te asi$ur ca te inseli amarnic. O lo$ica elementara suna cam asa. Gradul de Constienta al fiecaruia este dovedit de ceea ce el considera a fi prioritate pe propria lui lista. Ca atare daca ti-ai fi%at ca importante e%clusiv valori cuprinse in "en'ile de frecventa corespun'atoare supravietuirii este firesc sa "eneficie'i de tot pac)etul infoener$etic care se $aseste in acele "en'i. Se ualitatea ciuntita! neanteleasa! $anul si puterea sunt in aceste "en'i specifice micutului om. ar si toate nefericirile" $olile" decrepitudinea si moartea tot informatii specifice acestor "en'i de frecventa sunt si atunci cand ai optat pentru una! celelalte vin cu ea. aca ale$i un post de radio! sc)im"and frecventa de receptie! impreuna cu pro$ramul dorit vor veni si spoturile pu"licitare emise de acel post. &u ai cum sa le separi1 Ale$erea ai facut-o cand ai um"lat la frecventa de receptie. Unii spun ca "anul poate fi un scop! altii ca ar fi doar un mijloc. Corect ei nu ar tre"ui sa fie decat! cel mult! un efect" o conseccinta. Pentru ca nu "anul are vre-o vina! el este o realitate care primeste etic)ete si atri"ute ale mintilor noastre. Po'itia noastra fata de el este cea care nu este in re$ula. Spuneam ca suntem in acest plan pentru a e%perimenta si a do"andi prin traire sen'atii care sa faca din cunoasterea conceptuala o cunoastere vie! e%perientiala. Ca acest lucru este re'ultat al interactiunilor cu semenii nostri in primul rand si apoi cu restul elementelor Creatiei. I'olati nu putem e%perimenta aproape nimic de valoare reala. Relatiile pot fi la cele mai diferite valori vi"ratorii si de dorit ar fi ca ele sa fie la cele mai inalte frecvente! cele ale iu"irii! intra#utorarii! armoniei! comuniunii. Ca efect al acestor relatii se pot ve)icula tot felul de valori si se pot ve)icula si "ani. ,otul este sa fie doar urmare! nu scop si nici mi#loc pentru ceva anume. In acest fel ei nu ocupa o po'itie pe lista ta de prioritati si deci nu vin odata cu ei restul pro$ramelor infoener$etice. ar! putin pro$a$il sa te situeze in !re-un top. Ca sa a#un$i acolo tre"uie sa tra$i atat de tine cat si de multe aspecte din #urul tau! intr-un cuvant sa le su"ordone'i multe alte valori. Asa c)iar nu merita1 Cu toate astea! aici $reseala este $enerala si vedeti "ine unde duce ea. Prostitutia! dro$urile! crimele! coruptia! ra'"oaiele sunt doar acutele manifestarii acestei pretinse valori! masa eis"er$ului constituind-o "landa si

$enerala e%ploatare a celor pe umerii carora am reusit fiecare sa ne cataram. Acutele mai au darul de a ne atra$e atentia prin ceea ce preferam sa credem a fi nefiresc dar raul ma#or il constituie tocmai masa mare de pretinsa normalitate. aca am reusi sa mai vedem o normalitate adevarata! atunci cand am avea nevoie de a#utor ne-am duce la un semen si i l-am solicita! fara ca lui sau tie sa-i treaca prin cap ca pentru asta ar tre"ui sa ai"a loc un fel de tar$uiala. Ar tre"ui sa ne simtim #i$niti de o astfel de postura! la fel de "ine cel care ar oferi ca si cel care ar primi sa fie platit. Iar daca a#utorul ar tre"ui sa fie pe termen lun$ pro"a"il interese comune! pasiuni creatoare ar tre"ui sa motive'e cola"orarea! care tot cola"orare ar tre"ui sa ramana si cand efectul "ani ar aparea. aca eu te platesc pentru ca tu sa faci ceva! apoi acel ceva poate fi orice ca tot prostitutie se c)iama! ca ne place sau nu sa recunoastem. Pot e%ista nuante daca c)iar vreti! dar daca cineva m-ar intre"a ce vreau sau cum vreau sa ale$ a ma prostitua! voi cauta macar o forma cu randament superior si va tre"ui sa recunosc superioritatea prostitutiei se%uale fata de multe alte forme mult mai liniare! dar care aduc u'uri mai mari decat aceasta! pentru preturi mult mai mici. &u este o vi'iune tocmai ortodo%a veti spune! dar tot tre"uie sa recunoasteti ca un adevar contine. ,ransformare omului in unealta! in mi#loc nu are nimic no"il si va tre"ui sa recunoastem candva ca asa stau lucrurile. &u putem avea pretentia ca suntem cu adevarat maturi daca vom tot evita sa vedem cum stau! de fapt! lucrurile. E%ista firme de prim ran$ care nu au prea multi oameni dar acestia toti sunt oameni de conceptie! deci creatori! proiectanti si e%ecutanti in acelasi timp. in mana fiecaruia iese produsul finit de inalta te)nicitate. &u stiu e%act cum sunt re$late aceste cola"orari! sunt totusi realitati ale sistemului capitalist! dar ma $andesc ca seamana mai putin a ierar)i'are administrativa! desi este vor"a de firma de traditie. esi$ur ar fi $reu acum sa $andim! din realitatea actuala cum anume ar putea arata o altfel de realitate. Am convin$erea insa ca vom sti sa o cream! dar mutandu-ne din aceasta limitata! asa incat sa raspunda nevoilor specifice unui alt nivel de intele$ere. Stiu si$ur ca multi sunteti de#a constienti de impasul in care ne $asim. O scurta vi'ita prin orice depo'it en $ros este edificatoare in ceea ce priveste inutilitatea a cel putin B4E din ceea ce actualmente se produce. Pe de alta parte vite'a cu care noutatea face ca u'ura morala sa-si spuna

cuvantul a crescut atat de mult incat practic este o aventura sa )otarasti a'i sa cumperi ceva! care maine de#a va fi considerat sensi"il depasit. upa cum vedem epoca te)nolo$iilor di$itale se pare ca se inc)eie lasand locul unei te)nolo$ii tri$itale! PC-urile tind sa devina instrumente cu atat de multe valente incat practic vor inlocui ma#oritatea aparatelor destinate atat informarii cat si formarii sau divertismentului. *a inlocui pro"a"il televi'iunea! va facilita si mai mult comunicatiile! va procesa si converti aproape orice in orice cu vite'e si calitati superioare a tot ceea ce am fost o"isnuiti. e#a la nivel planetar tot mai multi au acti!itati indi!iduale le$ate de PC pe care le si pun in comun cu alti semeni prin intermediul calculatorului si a sistemelor de comunicare asi$urate de acesta. Este o placere sa navi$)e'i pe Internet daca o faci din dorinta de a cunoaste si intele$e aspecte le$ate de evolutia a ceea ce numim societatea umana. Aceasta pare sa fie orientarea catre care se indreapta acum multe individualitati. Ea va avea menirea sa sc)im"e o paradi$ma cu o alta! poate nu neaparat mai "una. Este clar ca la nivel planetar se manifesta tendinta iesirii din =turma! multi au o totala independenta le$ata de un site propriu si creativitatea individuala este pusa in valoare. E%ista desi$ur si aici stratificari! e%ista mari si mici dar oferta poate fi uneori mai interesanta acolo unde nu te astepti. Sunt si multe capcane in care multi isi vor pierde timpul sau alte mi#loace! dar o evolutie individuala are riscuri care este firesc sa fie asumate. Se va manifesta si mai mult o autoi'olare contraproductiva! cel putin intr-o prima perioada. Este insa posi"il ca! prin autodeterminare si deci prin gestionarea inte$ral indi!iduala a tuturor parametrilor vietii sa apara disponi"ilitati de timp si alte mijloace care sa poata duce si la punerea lor in comun cu semenii. Ar fi doar o alta cale. Oricum! in #urul calculatorului si prin intermediul Internetului si altor retele mai mici ne indreptam clar spre o alta lume. e#a e%ista forumuri de tot felul unde sunt a"ordate tematici foarte diferite si sunt locuri care ofera o li"ertate de e%primare nein$radita de nimic. E%ista si locuri elitiste in care accesul este limitat prin parolari pe diferite considerente! dar este posi"il sa se dovedeasca o atitudine nu tocmai productiva si sa piarda teren. Oricum! e%ista de#a si se e%tinde permanent acest sat planetar unde comunicarea are loc in timp real si nu s-ar fi putut petrece la nivelul mintii limitate altfel decat prin aceste te)nolo$ii. Un e%periment cu adevarat nota"il.

esi$ur si pe &et e%ista o puternica orientare cu aspect economic. C)iar el e%ista ca urmare a unor investitii ma#ore facute in timp si de catre foarte multi! practic de fiecare participant intr-o oarecare masura. ar nu peste tot "anul este singura moti!atie si asta este demn de su"liniat. Cred ca multi ati avut "ucuria sa "eneficiati de cate un pro$ramel oferit de autor insotit doar de cateva cuvinte "une si "lande! din inima! dat fara a vi se cere ceva in sc)im". Oricum internetul si te)nica de calcul a spul"erat in parte ideea de drepturi de proprietate intelectuala! destul de nefireasca daca o"servam creativitatea ca fiind un atri"ut al Sinelui si nu al mintii limitate. 5ormate de mu'ica cum este +PF nu mai pot fi evitate si au tre"uit acceptate de cei care produc te)nolo$ii! c)iar daca prin asta s-a scapat total de su" control dreptul de autor in ca'ul mu'icii. La fel stau lucrurile si in formatele pentru filme. esi$ur ca cei care creea'a tre"uie sa ai"a un suport asi$urat! desi$ur industria filmului tre"uie sustinuta prin mi#loace financiare si aici se va intra intr-un impas ma#or daca nu sc)im"am mentalitatile pentru a face fata e%plo'iei te)nolo$ice care! iata! devansea'a cu mult maturi'area Constiintei. aca esti atent si detasat! Civili'atia trece prin minunate clipe de tensiuni din toate directiile! cu scopul clar de a se tre'i. Aproape nu e%ista aspect al asa numitei vieti cotidiene care sa nu se tensione'e ca o coarda $ata sa se rupa! parca su"liniind iar si iar nefirescul mod de a"ordare care duce la aceasta intindere periculoasa. +ulte vor ceda in viata fiecaruia pana il va determina sa se )otarasca. esi$ur el vede loc de optiune! in fond este o ilu'ie! Armonia nu este optiune! este lege si ea ar tre"ui sa ec)ivale'e cu culoarea verde a semaforului in vietile noastre. Ce optiune poti avea la un semafor! daca esti cu capul pe umeri? Si daca esti atent! desi$ur111 *ei trece odata pe rosu! de doua ori! vei mai plati o amenda dar in final tot un accident va pune capat evolutiei tale de sofer. Partea cu adevarat dificila este ca noi toti avem impresia ca evoluam ca personalitati distincte si ni se pare ca )otararile pe care le luam sunt c)iar ale noastre. In realitate suntem du$lu racordati pe dea intregul. La nivelul mintii limitate suntem releu al Constiintei Colective! care prin fiecare isi face pro$ramele ei. La acest nivel suntem turma nevinovata! care priveste stan$a-dreapta si face e%act pasii ce i se impun. ,otul este a"solut previ'i"il in evolutia fiecaruia. A doua racordare este a Sinelui! desi$ur. *a spuneam ca aici

verdele este verde si #oaca de a trece pe alta culoare nu este decat o imprudenta si atat. La acest nivel U&A SU&,E+ cu toti semenii si intrea$a +anifestare. La nivelul personalitatii avem un oarecare $rad de li"ertate deoarece sunt multe cliseele infoener$etice depuse acolo. Este cumva ca in #urisprudenta americana! a mai e%istat un precedent al unei situatii si au fost $asite urmatoarele solutii. Sunt prefa"ricate! dar sunt optiuni. Iar daca c)iar poti! cree'i tu un precedent! un alt pro$ram dupa care se poate iesi din situatia data. Iti da sen'atia de li"ertate. ar vei vedea ca in )otararile ma#ore nu sunt mai multe solutiile si vei proceda conform cliseului e%istent. Si nici nu te vei incumeta sa cree'i tu o solutie noua! astea mer$ doar in 'ona detaliilor vietii. esi$ur mintea ta va spune ca nu este si cazul tau! ca tu dai de mancare la 67 777 de oameni" cum am mai au'it1 eci ai multe responsa"ilitati si multe optiuni de facut. Sa vedem! c)iar ai?11 a! poti decide sa le ma#ore'i salariile cu ceva. Iece paini pe luna mai mult ar insemna o treime pe 'i pentru fiecare din ei. Ceea ce inseamna B4.444 pe luna in plus. Adica 24444%B4444K B44 444 444 lei. Pe fiecare daca il vei intre"a va spune ca ti-ai "atut #oc de el! te mai lau'i cand i-ai dat doua pac)ete de ti$ari in plus1 Si totusi pentru tine ar insemna un efort suplimentar de #umatate de miliard. &imeni nu-ti va multumi pentru el! stii "ine asta1 Cre'i ca vei face acest efort?1 Eu unul nu cred. eci! iata ca ilu'oriu cre'i ca poti face c)iar ce vrei. In sc)im" stiu ca vei ale$e! pe un considerent sau altul! citeva 'eci din ei carora la vei da cu B44 444 mai mult pe luna. Este previ'i"il sa procede'i asa. In acest fel aceia c)iar vor simti cat de cat o crestere salariala iar la tine se va conta"ili'a un efort lunar de numai cateva 'eci de milioane. In plus intelectul tau va spune ca i-ai stimulat pe cei mai%%% aca un ne"un iti va spune/ dra$a domnule! iti pot asi$ura o consultanta in orice domeniu al vietii de inalta calitate! deoarece mi-am activat creierul la cote aparent imposi"ile! ai fi pus in situatia de a creea tu un precedent intr-un moment de importanta ma#ora. Cre'i ca o vei face?1 Un simplu da ar aduce solutii la toate pro"lemele ce se ivesc din dinamica vietii si totusi vei spune! din numeroase motive doar nu. In primul rand nu-ti va permite Constiinta Colectiva sa dai alt raspuns. Ea va starni e$o-ul tau care va spune ca nu am cum sa fiu mai destept decat tine. Iti va ar$umenta ca daca as fi fost! eu aveam acum 24 444 de an$a#ati si nu tu. esi$ur e fals! un creier activat la ma%im nu ar avea dece sa faca acest $en de piramida entropica su" el! tocmai pentru ca este la asemenea cote. ar mintea ta nu poate intele$e asta1 Inca un ar$ument care arata ca

nu poti face nicidecum ce vrei. In plus sunt multe din cele pe care le stii ca fiind imposi$ile si deci nu le vei face. Aici ma refer la faptul ca nu stii ca poti sa nu im"atranesti! nu stii ca poti intineri si vindeca totul si nu stii ca nu ai dece sa mori. Sunt realitati care iti sunt inter'ise de mintea ta limitata ca releu al e$re$orului uman. Si mai spui apoi ca ai statut de *.I.P.111 Gai sa radem1 C)iar ve'i ceva cu adevarat )mportant la tine?11 Eventual un loc re'ervat intr-o "iata parcare1 Am sc)itat cumva o po'itie favorita la nivelul mintii limitate. Cam ce este ea in Adevar. Ca Sine desi$ur si detinatorul ei este o individualitate minunata care isi face un e%periment! nici mai "un! nici mai rau decat celelalte! in corp fi'ic. &u a avut in alte vieti aceasta oportunitate si si-a creat-o in aceasta. ,re"uia sa stie cum este sa fii *IP1 Ce sen'atii iti da un astfel de statut1 aca ai o minte mai transparenta vei putea simti ca si tu ai facut o e%perienta asemanatoare in alte vieti. Aceasta te face ca acum sa nu ti se mai para tentant acel e%periment ci un altul! oricare. ,u doar simti ca nu te mai interesea'a si nici impresionea'a.. Acum altele sunt temele pe care ti le-ai propus. Sa stiti ca o incarnare uneori nu este foarte mult. Ceea ce ti-ai propus poate parea c)iar insi$nifiant. Cate un spirit se incarnea'a doar pentru a a#uta pe un altul sa se tre'easca. Sunt acei copii care mor. Ei vin de re$ula in a#utorul unuia din parinti! pentru a-l a#uta sa evolue'e. esi$ur din minte limitata numai asemenea a#utor nu iti poti dori! dar intele$erea ati facut-o pe cand nu erati in minte limitata si atunci drama nu se simtea. aca nu ar avea asemenea incarcatura nu s-ar putea constitui intr-o motivatie puternica! de care uneori c)iar este nevoie. Prefera"il ar fi sa accepti constient evolutia si atunci nu vei avea nevoie de astfel de motivatii! sau de altele poate apropiat de dureroase! cum sunt "olile cronice sau de$enerative! anc)ilo'ante! imposi"il de solutionat in limitele acceptate de minte. ar! intotdeauna tu ale$i cat de $reu sa-ti fie1 aca nu ai dori sa fie dificil ar tre"ui sa lasi Armonia sa lucre'e prin tine si totul s-ar petrece de la Sine% ar cati ale$ calea simpla si armonioasa in vietile lor de oameni?11 Credem ca suntem aici sa luptam! sa ne -'."atem pentru o multime de lucruri! sa fim rai si urati! sa ne certam! sa in#uram! sa ne vaitam si sa lovim in tot si toate...Asta vedem ca normalitate! asta devenim si noi...Ca prin asta am a#uns incredi"il de sla"i! ca este tot ce

putem face ca sa fim! ca importanta! cea din urma parte a Creatiei! nu vedm. Si! creatori inconstienti! reusim. Am pe calculator ca screen saver colectiile calendarelor unor presti$ioase reviste! repre'entand cele mai frumoase femei din ultimii ?B de ani! cateva mii de po'e cu corpuri aproape impeca"ile. La un anumit nivel este o "ucurie sa le privesti dar cu conditia sa nu te gandesti ce au reusit mintile lor sa faca din ele. aca o faci! totul se transforma intr-un motiv de infinita tristete. &u ar tre"ui sa fie asa! dar nimeni nu stie si fiecare pune in opera ceea ce stie! respectiv suferintele! "olile! im"atranirea si moartea. Ce ar mai putea acum fii un minunat corp al anilor ;4? Cate au trecut peste el! marcandu-l intotdeauna! ca efect de efect ce este' Interesant este ca voua parca nici nu va pasa1 Si cred ca am fost ama"il spunand parca! desi e%perienta voastra este intotdeauna vi'ata! niciodata nu intele$eti sa faceti nimic. Ca prietenul a carui sotie are dia"et si caruia desi$ur i-am oferit a#utorul. &u a sc)itat nici un $est! de parca nu viata lui si a sotiei aveau sa devina un calvar din ce in ce mai mare. Sau cel suferind de cancer caruia i-a vor"it sotia! el raspun'and ca se mai $andeste. La ce oare s-o mai fi $andind? I-a mai oferit cineva asi$urarea ca se vindeca?1 Evident ca nu1 ar la fel procedati si cu cele ce par a fi cele mai mici $esturi! care desi$ur au urmarile lor! nu intotdeauna lipsite de importanta. ,e duci sa discuti cu cineva ceva anume! pe drum ai uitat si cand a#un$i sporovai orice altceva iar la intoarcere reali'e'i ca tocmai pentru ceea ce ai plecat nu ai discutat. e asta depindea ceva! care apoi se constituie intr-o dificultate suplimentara. Se intampla atat de des ca nici nu mai o"servati1 Ceea ce o"tineti intotdeauna este o fiinta foarte sla"a! lipsita de un adevarat randament! aspecte care nu fac decat sa se adanceasca de la o 'i la alta. +a#oritatea nici nu mai reali'ea'a ca li s-a intamplat. Unii insa da! si atunci solicita spri#in. aca nu se duc spre o ilu'ie oarecare si $asesc un adevarat suport atunci! in prima fa'a! inconstient desi$ur! incep sa tra$a infoener$ii din dorinta de a se ec)ili"ra foarte repede si facil. Intuitiv constienti'ea'a ca au operat di'armonii ma#ore! care le-a de'ec)ili"rat racordarile infoener$etice. Se constituie in ceea ce se c)iama vampiri ener$etici. aca cel la care s-au dus este suficient de constient si pe deplin racrdat! accepta sa le ofere acest prim a#utor! de cateva ori! timp in care cauta sa le

indice o cale corecta! individuala. Se intampla de multe ori insa ca acestia sa se multumeasca cu spri#inul de#a o"tinut! in speranta desarta ca se vor putea apoi descurca si sin$uri. Adevarul este insa ca se inseala! ca daca aveau cunoasterea si intele$erea care sa le permita sa se descurce sin$uri! nu ar fi a#uns la de'ec)ili"re ma#ore si! in cel mai scurt timp vor a#un$e si mai de'ec)ili"rati. Cau'alitatea nu a fost modificata! in sc)im" Sinele a mai adau$at niste "ile ne$re! care au acuti'at starea si mai mult. e altfel ultimul pasa# mi-a fost inspirat de o vi'ita facuta asta'i unei vec)i cunostiinte! aflata e%act in situatia recidivanta despre care va aminteam. A fost o a treia incercare a ei de a se reec)ili"ra ener$etic si tot a treia in care am cautat sa-i ofer cunoasterea si intele$erea minima a situatiei in care se $aseste. Este posi"il ca sa se declare multumita! eu simteam dupa cinci ore de vor"it ca este de acum mai mult decat ea poate duce si eu mai pot oferi! mai ales ca tot timpul simteam cum! un anumit nivel al fiintei ei! tra$e cu disperare ener$ie. aca insa nu se )otaraste sa se an$a#e'e pe un drum constient! o data viitoare nu mai este ca'ul sa ai"a loc deoarece ar duce doar la o dependenta ener$etica si nu ar fi nici macar "enefic pentru ea si nici armonios. *a fi prefera"il sa refu' sa mai ai"a loc o intalnire. E%emplul va poate fi util! indiferent rolul incare va puteti afla. *ampirismul ener$etic tre"uie insa sa il intele$eti corect si va invit sa vedeti niste tu"uri capilare introduse cu un capat intr-un vas cu lic)id sau niste vase comunicante. La un anumit nivel de intele$ere si noi functionam la fel. Ec)ili"rarea ener$etica pe seama pre'entei unei fiinte pe deplin racordate este un fenomen firesc! caruia nu ai motiv sa i te opui. +ai $rav este cand ea are loc intre fiinte care! nici una din ele! nu este pe deplin racordata. In acest ca' donatorul simte puternic vampiri'area ca pe un puternic disconfort! deoarece ii scade "rusc un potential si asa limitat! intrand intr-o cri'a si el. Adeseori apar ameteli! nesi$uranta! palpitatii! insuficienta respiratorie! etc. ar! in principiu! fenomenul este normal! nu este de cele mai multe ori nici macar constienti'at sau intentionat. In ca'ul pomenit este o e%ceptie! el fiind un proces a$solut constientizat de am$ele parti si acceptat dar care tre"uie evitat sa duca la dependenta. Si pentru ca va spuneam de "ile al"e si ne$re! de cernerea care are loc permanent si nu la o data scadenta! dand nastere la urmatoarele evenimente nepreva'ute si a"solut intamplatoare din vietile voastre! atunci cand mintea limitata se multumeste doar cu

reec)ili"rarea ener$etica! Sinele va ima$inati sin$uri ca nu va sta nepasator. Sunt principalele lui par$)ii prin care poate determina e$otica personalitate sa devina mai atenta si sa ridice nivelul e%perientelor sale. Incercam sa-i e%plic prietenei mele sa nu se "ucure prea mult de a#utorul limitat pe care imi permite sa i-l dau! in ca' ca asta are de $and. O atentionam e%act asupra ideii din aliniatul precedent! tocmai pentru ca a mai procedat si alta data asa! apoi e%perientele de viata nefiind mai "une ci dimpotriva. Interesant de o"servat este un aspect mult mai $eneral. Pre'enta intre voi a unei Constiinte Constiente se face destul de repede remarcata din foarte multe motive. Primul ar fi acela ca ea nu !a mai impartaseste !alorile. Ca atare se comporta conform nivelului de Cunoastere si Intele$ere la care si-a acordat accesul. &u mai freaca vreascurile! pentru a produce foc ci scoate "ric)eta. E simplu de inteles! daca c)iar vrei. ar e mai simplu sa nu !rei. Sa te simti le$itimat de faptul ca tot tri"ul tau face focul frecand lemnele si sa cartesti! functie de po'itia in care cre'i ca te $asesti fata de acel ciudat 1 S-ar putea sa te tre'esti ca i-ai devenit!- dece oare tocmai tie tre"uia sa ti se intample1?- socru sau cumnata! ca era fostul tau sot sau prieten care! iata! a devenit cam ciudat...In mintisoara ta mica! care nu vede decat lumea efectelor! intamplarea e%ista incercand sa tina loc de cau'alitate. e unde sa stii ca nimic nu este intamplator! nici macar un "anal accident1 Ca atare te tre'esti implicat in orice ca' mai mult decat ti-ai fi dorit! intr-o relatie pe care preferi sa nu o ai! sa o desfiinte'i cumva. ecat sa faci efortul de a intele$e adevarata cau'a pentru care Sinele tau a ales candva aceasta apropiere! preferi sa pui niste etic)ete si sa fugi cat poti! in "a'a etic)etelor puse de tine. esi$ur mintea ta limitata face aceasta farsa Sinelui tau! caruia nu-i mai ramane altceva decat sa depuncte'e. Apoi urmea'a ca viata ta sa mear$a inainte! cat mai departe de orice implicare si intele$ere dar si de e%periente mai inalte. Ai judecat ceva ce oricum nu puteai intele$e cata vreme nu voiai cu adevarat nici macar sa fii putin atent. Aici Scripturile au dreptate cand spun sa nu-ti #udeci aproapele niciodata. Poti avea surpri'a ca! cu un creier activat ;->E sa fi #udecat un creier activat 244E1 ,i se pare fe'a"il? Un semen care a facut doar o facultate in plus

te impresionea'a si te pleci in fata imensei lui Stiinte1 &u vreti sa zim$im macar putin'&' Preferi sa uiti ca mai esti parinte! sau ca ai avut un prieten! uiti deci tocmai !alorile )nimii! sin$urele Adevarate! de dra$ul ilu'iilor si a suficientei e$o-ului tau! a apartenentei mintii tale la o "anca de date colectiva deformata. E mai conforta"il pentru micuta minte si o lasi sa decida tocmai pe ea. Alegerea a fost la indemana ta intotdeauna si aici iar ne intoarcem cu un $and la vec)i te%te. Revin asupra o"servatiei ca nimeni! niciodata nu va putea intele$e o realitate situata dincolo de plafonul care delimitea'a nivelul de cunoastere la care si-a limitat sin$ur accesul! si ca principala limita o constituie! de re$ula! convin$erea ca tu deja stii. Spuneti-i plafonare sau suficienta! infatuare sau aro$anta! "la'are sau cum oti mai vrea! re'ultatul este ca nu doriti mai mult. Ca atare e mai simplu sa ne$ati ca ar mai putea e%ista ceva de stiut si care sa mai si merite. In realitate! a$ia dincolo de aceasta con!ingere incepe ade!arata Cunoastere si )ntelegere a orice !eti !rea !oi . Si! ca atare! adevarata 5ericire sau Eli"erare! *iata a"ia aici capata sens. &u uitati valoarea reala a unui punct de vedere. Cata vreme cunoasterea este limitata va veti afla intrun punct de unde aveti o perspectiva asupra Realitatii. &u o ima$ine intrea$a! nu un Adevar A"solut ci doar o simpla proiectie intr-un plan sau altul. Acest fapt m-a nemultumit intotdeauna si m-a motivat suficient pentru aventura care a urmat. Si acum $lumesc cu partenera mea de viata! cand drumul i se pare dificil pe calea ei! spunandu-i ti-a spus cine!a ca !a fi usor'% Pro"lemele nu cu Sinele le veti avea ci numai cu intelectul. Sunt c)iar draconice aspectele cu care veti avea sa va confruntati. ar va propun sa incercati sa o determinati sa renunte! su" orice motiv. Promiteti-i ce veti vrea voi. A"ia dupa aceea veti intele$e ca! odata ce ai !azut" ai inteles c)iar si partial! ai fost martor! nimic din lumea care voua vi se pare a fi sin$ura nu mai are valoarea necesara pentru a ocupa o po'itie pe lista de prioritati individuala. Si nu este vor"a despre un varstnic! satul de toate e%perientele posi"ile! motivat de aceasta satietate e%perientiala sa mear$a spre Adevar A"solut ci despre o tanara mama a doi copilasi minunati! o fetita de < ani si sase luni si un "aietel de numai un an si o luna! ea insasi neavand nici <B de ani! o forma a fi'icului de la foarte "ine in sus! dar cu o minte desc)isa cam la F4 E de#a.

Poate parea $reu de inteles dar asa se petrec lucrurile cand $radul de transparenta al mintii este suficient de mare pentru a permite Sinelui sa se manifeste semnificativ. Se intampla acum nu foarte rar la cei a caror varsta "iolo$ica nu este mare si se va petrece din ce in ce mai des. 5recventa in crestere a Sistemului din care Pamantul este parte facilitea'a aceasta transparenta. Ca sen'atie ei simt destul de acut nefirescul evolutiei civili'atiei Pamant! nu se simt atrasi de valorile acesteia si au o mare capacitate de a intele$e superior date si situatii din cele mai diverse! fara nici o le$atura cu $radul lor de pre$atire o"tinut prin studii. aca ii o"servi cu atentie manifesta o anumita genialitate -racordare superioara- pe care o canali'ea'a spre a"ordarea cu deose"ita detasare a relatiilor si a pro"lemelor pe care le au de re'olvat. In acest mod "land cauta sa dea o lectie de viata celor mai varstnici! care ale$ de re$ula aceleasi vec)i metode de a e%ercita presiuni asupra lor pentru a-i o"li$a sa le recunoasca valorile. Am avut oca'ia sa cunosc mai multi repre'entanti ai acestei $eneratii si mi s-au parut intotdeauna remarca"ili. &u putini dintre ei renunta in fata insistentelor celor apropiati! celor de care par ca depind ca oameni/ parinti! educatori! frati mai mari! c)iar prieteni. Unii insa par ca nu o pot face. prefera sa devina pro"lema! sa fie re$eli. e acestia poate depinde soarta Umanitatii! cu Adevarat. Recent urmaream la ,* un tanar patron! care "rusc a sesi'at ca afacerea lui profita"ila si de top era de fapt propria lui condamnare si limitare si a renuntat la ea din proprie convin$ere. A fost o tre'ire urmata si de o deci'ie pe masura. Iar iesirea pe un canal de televi'iune pentru a-si face pu"lice aceste revelatii era un semnal din inima dat semenilor! menit tot Trezirii Constientei lor. eci se simtea ca are o misiune. Pe care iata! si-o recunostea. Ulterior si prin or$ani'area unei conferinte pu"lice. ra$ii mei oameni! cel mai "un -daca nu sin$urul- mod in care poti convin$e pe cineva de un adevar este sa il traiesti tu mai intai! sa te constitui in e emplu personal. aca veti privi in perspectiva inversa! in istorie! veti vedea ca cele mai semnificative personalitati! care au determinat cotituri in evolutia omenirii asa au procedat. &u poti sustine ceva decat prin traire proprie! daca intentione'i sa fi inteles sau cre'ut. ema$o$ia! minciuna au picioare scurte spune o vor"a destul de inteleapta. Este si motivul pentru care politicianismul este asociat cu cea mai vec)e meserie. iplomatie nu este in nici un ca' sinonimul adevarului! nu?.

Au trecut 'ile de cand nu am mai scris aici deoarece am scris cuiva ceva! desi$ur in acelasi sens/ ce as putea eu spune sau face decat sa invit pe oricine s-a situat intr-o po'itie favora"ila! sa incerce sa isi duca e%perienta cat poate de Sus? Iar po'itie favora"ila nu inseamna neaparat ceea ce mintea limitata ar putea crede ci uneori c)iar contrariul/ o "oala! o suferinta! deci un comple% de necunoastere si neintele$ere. Poate insemna si un $rad de transparenta al mintii mai "un sau niste e%periente avute anterior la un nivel vi"ratoriu mai ridicat! practic multe sunt aspectele care pot sa se constituie in a fi favora"ile. *iata traita pe acest pamant duce macar la momente ! pentru fiecare! in care Atentia este solicitata de cate un fapt etic)etat ca ciudat! curios! ine%plica"il si pe care adesea nu-l putem uita niciodata. Retin ca eram la o onomastica si unul din cei care stiau ca sunt putin altfel ma a"ordea'a cu timiditate! pentru a-mi realata un lucru ciudat! care l-a urmarit toata viata prin ine%plica"il si pe care l-a trait ca pusti! el acum fiind dincolo de pensie. ,raia undeva la tara si! intr-o 'i! um"land prin padure! s-a tre'it cu un animal periculos -nu mai retin! lup! urs. pe urmele lui. A aler$at cat a putut si s-a pomenit pe mar$inea unei prapastii adanci si deose"it de lar$i! mai multi metri lar$ime! dupa care s-a pomenit deodata pe cealalta parte a prapastiei! animalul ramanand pe partea opusa. +-a ru$at sa nu mai spun nimanui de patania sa! pe care nu a indra'nit sa o relate'e nimanui niciodata! de teama ca ar fi starnit suspiciuni. Astfel de patanii! dar de o paleta deose"it de lar$a! fac parte din cele despre care va spuneam. Ele ar tre"ui sa ne faca sa intuim ca e%ista fenomenolo$ie care se manifesta aici dar ale caror cau'e nu ne vor putea fi accesi"ile din minte limitata. Astfel! prin e%tensie! am putea sa nu mai tot cautam in toate e%plicatii facile aici! deoarece nu le $asim si ne mintim ca le-am $asit! facand tot felul de confu'ii. Aici intra foarte multe manifestari! din care $olile sunt cele mai putin intelese! ca si cau'alitate. am vina pe "atranete! pe tot felul de alimente sau lipsuri alimentare! impricinam pe oricine si orice pentru suferintele noastre! parca ferindu-ne sa o"servam ce si cat anume am deformat in perceptiile si ale$erile pe care le-am tot facut! in separarile pe care le-am tot operat. Armonia! dra$ii mei semeni! recunoasterea si pastrarea ei cu sfintenie in a"solut toate $andurile! cuvintele si faptele voastre sunt

sin$ura $arantie! dar im"ata"ila! pentru o sanatate vesnica. Cand cineva incearca sa-mi spuna cat este el de armonios dar are oc)elari atarnati de nas! nu ma poate convin$e ca stie macar ce spune. &u mai vor"esc de cei stresati sau suferin'i de orice altceva. Este a"solut suficient sa te simti putin o$osit pentru a-ti da seama ca nu este ceva in ordine in ceea ce ai $andit sau ai facut. O"oseala tre"uie sa o percepeti ca fiind total nefireasca si un adevarat semnal de alarma! menit sa va averti'e'e. Aparent nu este $rav dar prin repetare 'ilnica duce automat la o manifestare ma#orata putin! si de#a va aflati pe un drum periculos! al carui final nu este prea $reu de ima$inat. Activitatile cotidiene! c)iar un serviciu nu ar tre"ui sa duca la o"oseala. aca au acest re'ultat ele nu sunt potri!ite pentru individualitatea care voi sunteti si ar fi de preferat sa le sc)im"ati! deoarece mintea este cea care o"oseste si care are toate mi#loacele de a-si manifesta nemultumirea. *eti protesta spunand ca nu mintea a o"osit ci te miri ce alta parte a corpului. Eu stiu ca asa pare! dar ceea ce voi nu stiti este ca etic#eta o pune ea si a$ia apoi voi simtiti manifestarea careia etic#eta i-a dat nastere. Pare $reu de cre'ut dar asta nu face sa fie mai putin adevarat. Pentru a ma crede am sa dau un "anal e%emplu! pe care sunt si$ur ca ati avut oca'ia sa-l traiti sau macar sa-l o"servati ma#oritatea! intri$andu-va putin. Am sa iau ca'ul unui tanar "ar"at care! dupa o 'i de munca o"ositoare simte ca o odi)na este tot ce isi poate dori. aca "rusc apare o oportunitate "londa in prea#ma! daca ii mai si place cum arata! in trei minute este a"solut remontat si capa"il de un ma%im efort fi'ic! poate c)iar pe parcursul unor ore! efort la randul lui deloc ne$li#a"il. &u e%ista nimic cu ade!arat o$iecti! in starea lui fi'ica si o demonstrea'a cu prisosinta. Incercati in sc)im" sa-l motivati cu orice altceva si mai trimiteti-l pentru inca o tura la servici! pe motiv ca i s-a im"olnavit cole$ul si veti vedea ca nu veti o"tine un re'ultat accepta"il macar. Stiu ca mintea va raspunde ca sunt )ormoni implicati sau te miri ce alt raspuns sofisticat veti cauta sa dati. *a asi$ur insa ca lucrurile stau asa cum v-am spus. Cau'alitatea nu este decela"ila aproape niciodata pentru nivelul de intele$ere accesi"il mintii limitate. Iar raspunsurile eronate va duc intotdeauna in ilu'ii satisfacatoare doar pentru ea. Ele va deformea'a si mai mult calea prin conseccinte ale neintele$erilor. O"servatia facuta anterior despre tanarul ipotetic ar tre"ui sa-l atentione'e despre relativitatea starii lui de o"oseala! sa

vada ca ocupatia lui cotidiana nu-i ofera suficiente satisfactii si ca! prin acumulare va avea parte de conseccinte de nedorit in e%perienta lui viitoare. Ca atare ar fi indicat sa isi ia responsa"ilitatea de a o sc)im"a in favoarea uneia placute. &oi suntem o"isnuiti a face o distinctie intre ceea ce avem ca ocupatie si placerile noastre. In realitate doar suprapunerea lor peste aceiasi indeletnicire este o e%perienta utila fiintei si nu va avea repercursiuni nedorite asupra evolutiei ulterioare. Altfel plictiseala! rutina vor duce rapid la ceva perceput ca o$ositor si intotdeauna ar tre"ui sa avem intelepciunea de a lasa locul altuia! care pro"a"il are nevoie de acea e%perienta! noi mer$and la ceva mai sus! de re$ula. Sfatul este vala"il si in convietuirea intre doua persoane. aca constatati ca nu mai este nimic proaspat in relatia voastra! ca ea s-a plafonat! ca o atitudine creativa c)iar nu mai este posi"ila! parasiti-o cu toata detasarea! de dra$ul am$ilor parteneri. E$o-ul celui de lan$a tine va avea tendinta de a se da lovit dar ar fi util sa aveti o discutie matura in care sa a#un$eti sa recunoasteti ca poate a fost o e%perienta deose"it de frumoasa care a a#uns intr-un punct de unde este posi"il sa nu mai poata urma nimic remarca"il ci doar o cadere vesnica intr-o moarte din ce in ce mai manifesta! la fel de neinteresanta pentru amandoi. &u e%ista pseudovalori ale mintii limitate de dra$ul carora sa merite sa va sacrificati e%perienta de viata. Ar fi util sa imi dati dreptate! de dra$ul vostru si nu al meu. *iata construieste rapid circumstante si toate utilitatile necesare! nu e ca'ul sa va cramponati voi! cu teama! de ceva. E%ista nivele de intele$ere si e%perienta la care nici nu visati inca dar la care nici nu veti a#un$e vreodata daca va tot limitati! in care Armonia Universala iti asi$ura toate mi#loacele necesare e%perientei tale. Iar cand am spus toate stiu "ine ce am spus. Portile acestei a"undente se desc)id doar cand nivelul de cunoastere si intele$ere iti acorda accesul! deci numai de tine depinde totul! iarasi. *a tre"ui iar sa atentone' asupra uneia din valorile mintii limitate! poate cea mai periculoasa tocmai deoarece pare "una si "landa. Este vor"a de atitudinea! postura de om $un. &oi vedem in #ur manifestandu-se uneori atat de di'armonios semeni de-ai nostri incat! in virtutea unei validari venita parca din Esenta! preferam evident sa fim mai "lan'i! mai "uni! concesivi in manifestarile noastre. Ori aici este o mare capcana.

Pericolul nu sta in manifestarea noastra ci in ceea ce o sustine! ce se afla in spatele ei. aca ar sta Cunoasterea si Intele$erea superioara ! Supraconstienta atunci ar fi a"solut in re$ula dar nu are cum sa fie acesta suportul deoarece tre"uie sa recunoasteti fiecare ca nu le detineti. Atitudinea concesiva nu este o e%presie a recunoasterii Armoniei intre toate Aspectele E%istentei ci doar o ale$ere a mintii limitate a unuia din pro$ramele infoener$etice depo'itate in Constiinta Colectiva! care desi$ur a fost candva un pro$ram pur dar a fost pervertit conform intereselor acestei Inteli$ente. Evident el este o optiune la care vor re'ona intelectele mai slefiute! e$o-uri mai sofisticate care se e%prima mai aerat putin. Prin aceasta atitudine "landa si "una insa se autolimitea'a suplimentar! considerand ca stiu si pot de#a! ca nu fac parte din i'voarele de entropie ale acestei Lumi. A lasa de la tine nu este decat o atitudine! deoarece se traduce printr-un sa"lon comportamental prefa"ricat care nu face decat sa fie raspuns! deci efect al unei cau'e situata aparent undeva! inafara noastra. Cu alte cuvinte ne insinuea'a ideea ca nu avem o responsa"ilitate reala a situatiei date ci doar una limitata! de efect al acestei situatii. Ori aceasta este a$solut /A,S. Sinele nostru are responsa"ilitati in e%istenta! in aparitia situatiei si nu in a adopta o po'itie la iesirea din acel eveniment. Sper ca ati inteles diferenta. aca ati e%pansionat constient Constiinta care Sunteti este de "un simt ca ceea ce se petrece in cadrul acestui corp e%pansionat va revine pe deplin ca responsa"ilitate. Cum ar fi cu putinta sa va situati acum in postura detasata si sa va mai considerati si efect???1 A fost o e%plicatie suplimentara. *a asi$ur ca veti a#un$e sa traiti ca e%perienta responsa"ilitatea pentru tot ceea aparent doar va incon#oara. Un "anal accident petrecut in prea#ma nu are voie sa se intample daca ati reusit sa va revelati Sinele! ca atare ce ar mai fi de spus despre a va im"olnavi structura corpului fi'ic sau o infinitate de alte aspecte. *oi reinstaurati Armonia si in cadrul ei nu se intampla nimic. *oi o radiati in plan local si functie de puritatea sursei care Sunteti arata totalitatea manifestarilor ce au loc pe arii din ce in ce mai e%tinse. Pentru ca o radiati in toate dimensiunile! deci si in 'ona Cau'alitatilor. Acolo demontati eventualele surse de tensiune! acolo $enerati cu adevarat Armonia.