CASA COAT,ELOR

BIBLIOTECA DE POPULARIZARE A STIINTEI

No. 42.

CAT TREBUE SA STIE ORICE ONI

DESPRE

HAUNT, SOARE, LUNA $1 STELE

SCRISX PE 1NTELESUL TUTUROR
DUPA MAI MULTI AUTORI
DE

APOSTOL De (ULEA
CUPRINSUL :
Dac am despica pamantul in dou.
Dovezi c. pmntul e rotund.
Ca s. v incredintati c pmntul nu e sprijinit
pe nimic i plute0e in spatiu.
Pmntul se invartqte in jurul su.

Cum se ntwte ziva i noaptea.

Dar pmntul se mai invrtete i in jurul soarelui.

Pentru ce soarele nu incalzqte deopotriva toate

prtile de pe pdmint ?
Luna.
De ce cre0e i descre0e luna?
Cand se intuneca luna ?
Soarele.

Cnd se intunecl soarele ?

Cerul instelat.
Despre planete sau stele-pmnturi.
Despre stelele cu coad.
Despre pietrele cdzute din cer.
indrepthrile facute in calendar.
Cand va fi sfrOtul lumii ?
VALENII-DE-MUNTE

Mezmntul de tipografie i legatorie ,Datina Romneasca"

1926

www.dacoromanica.ro

PAMAN TUL
Daa am tla plmntul In doted
Un scriitor roman aproape uitat, care a fost

de altfel blajin din fire, a scris data' aceste

grozdvii:
In mania mea nebuat
De-a avea putere eu,
As lua pttmantu 'n mtinfi
Si-a svarli In Dumnezeu...

Aceasta e numai o laudd si o suprare... pe

laartie din partea unui mu, cdruia poate Ii era
mila sd tae si un puiu de gdind ; dar mi-te sa

ja pdmantul in mand i sd arunce cu el in

Dumnezeu, pentru o manie ce n'a avut-o nici

cdatd pang inteatata ?
Dacd aceastd laudd peste fire ca in basmele pdgane, suprd prin cutezanta nazdrdvand

a omului impotriva lui Dumnezeu, sd ne inchipuim alta ceva mai modestd, dar tot asa
de neputincioasd.

Un urias din imprdtia lui a fost ()data

ca nici ()data' ia pdmantul in man
tae
In doud, asa cum am tdia noi un pepene.

www.dacoromanica.ro

SA ne ducem cu mintea la aceast putintrr

cu neputint. Ce-am vedea ? Uite aa cum ne-

arat desenul nostru: Pe deasupra, pmntul

e invAluit cu o coajd groasd cu mid ineretturi, formnd munti i adYncituri in cari odihnese apele.
Gngania asta scormonitoare i MIA tihn.

Fig. 1. Dad. am Ma plmAnful In dou.

numit om, dornied sd tie toate cele ce sunt

in 'naltul cerului i'n adancul pmntului, s'a
pus sa sape in jos cu mainele lui. Intr'o sun

de ani n'a putut scobi mai mult de 2 kilo.-

metri i jumtate. E putin de tot fatd de

grosimea scoartei, care e cam de 120 kilometri in mijlociu. De la aceast grosime si

www.dacoromanica.ro

pAnd in mijlocul pdmntului mai sunt incd

6000 de kilometri. Adicd 2 kilometri i jumdLate din cei 6120 kilometri 'Yana* in inima
mntului, e o nimica toatd.
Tot sdpand in jos, omul de 5tiinta a bgat
de seamd ca se face tot mai cald i aceastd

cdldurd crete cu at se sapd mai in adnc.

De aici bdnuiala c in mijlocul pdmntului
_materiile sunt topite ca inteun cuptor cu jdratic. Azi banuiala s'a prefdcut in convingere
pentru toatd lumea invtatd. CAnd i cand
materiile topite i fac loe s iasd afar prin
acele umfldturi ale coajei, ca buboaiele pe trupul omului: Vulcanii. Lava tanit din adnc
pe gura vulcanilor aratd alcdtuirea continutului de sub coajd.

Fie din prigina vinelor de apd ce strdbat

scoarta uscat a pdmntului, fie din pricina
micdrii lavei i a aburilor ce-0 cautd loe
lasa, straturile de pmnt din adnc se
se surpd, producAnd acele sgattaituri care se
cheam cutremure.
Sd ie0m acurn din intunecimi subpdmntene

ca s ne ridicam in lumina soarelui, in aerul

'impede al cerului albastru, ce invAlue pa-

mantul de jur imprejur ca un acoperdmant

de sticld.
Acest inveli de aer se numete atmosfercl.

El nu este atAt de gros cht ne-am putea inchipui. Dela pdmnt in sus, de -asupra capetelor noastre, aerul se face tot mai rar pn
la o indltime de 45-60 kilometri. De acolo
www.dacoromanica.ro

mai departe ineepe golul, intunericul, nepd-trunsul.

Veti intreba: Dar cerul ? Unde este ? Nu-i
cer ; e o pdrere a noastrd ; e grosimea pdturei
de aer care capdta aceast culoare albastruie.
Aerul dintre noi 5i lucruri, la depdrtdri mid

nu ne pare albstrui, intocmai ca apa din

pahar care e frd culoare. Dacd ne uitdm la

apd mare, la un lac, la o mare, vedem cd
culoarea ei este verzuie-albstruie. Tot a5a ni
se pare 5i aerul in& o zi senin, dacd privim
depdrtdrile: Muntii 5i dealurile par invdluiti
inteo panzd albstruie care nu e altceva de
cat culoarea aerului, cand e inteo cantitate
mai mare intre noi 5i lucrurile risipite in zare.
A5a dar, stratul de aer ce invlue rotunjimea pamantului dd ochilor no5tri inchipuirea
unei bolti albastre niimitd cer. Adevratul cer

un gol adanc frd fund, fdr capdt, fr

sfar5it, in care plutesc la depdrtri neinchipuit de mari, soarele, luna 5i stelele.

Dovezi cA pAmntul e rotund.

Oamenii cari n'au,umblat la 5coald te privese
cu nedumerire child le spui pentru intaia oar:

Pmntul e rotund. Nu te inteleg, ori dacd

unii iti rdspund cu gura pe jumdtate c.d. a5a

fi, altii mai bdtrani, te intampin cu un

rdspuns tdios care te uluie5te pentu o clipd:

Da de unde 5tii ? Ce, e5ti Dumnezen ?
www.dacoromanica.ro

Dovezile pentru lmurirea acestui adevr

simplu sunt tot atat de simple i apropiate
de mintea omului. Psmntul e rotund ca o
minge, ca o portocal, ca o ghiulea uria.
Dar Toma Necredinciosul, omul fr c.arte, te
intreabd indoelnic:

Da eu nu simt asta ; nu vad ce spui D ta.

Dimpotriv', cht poate cuprinde cu ochii din

campia incunjurtoare, lui i se pare o intindere dreaptd. lar cerul, deasupra, pare c ne

Fig. 2. Dovezi cA pAmAntul e rotund.

acoperd sub o farfurie de sticlil albastrd care

se impreund Cu p'mantul la marginea cmpului nostru de vedere numit i orizont. Dac,

alergm acolo unde cerul se razim pe pa-

mnt, vedem c ochii notri au fost inelati

de o prere:
Alt cmp de vedere se desfa5urd inaintea

privirilor, un nou orizont s'a intins in jurul

n9stru. Poate cd aici sunt inltimi mai mari
www.dacoromanica.ro

ca la locul de uncle am plecat. De ce nu se

vedeau ? Erau dincolo, d.upa rotunzimea pamantului. Rotunzimea lui face ca tot ce este
pe el s." se lase. in jos, cu cat is mai depdrtate, adic nu se \Tad din pricin ca pdmntul
e rotund.

Daca ar fi lat, intins, am putea vedea lu-

crurile departate, tot mai mid,. dar le-am vedea

intregi pang sa pierd in negura deprtarii.

Fig. 3. Dovezi

cA

plmAntul e rofund.

Se poate ca Toma Necredinciosul s nu fie

luminat numai cu at.ta. Ii aduci atunci a

doua dovada.

Cand te apropii de un sat asezat pe cam-

pie, ti se arata intai ce e mai inalt in sat :

copacii, turnul bisericii, vgrful caselor inalte.

Incovoietura pamntului diutre noi si sat,

face ca partea joasa din sat sa fie ascunsa

dupa rotunjimea aproape nebagata de seama.
www.dacoromanica.ro

Daca ne apropiem, vedem din ce in ce mai

Inuit i restul, casele ni se par el ar

ie5i

din pamant.
Acela5 lucru ni se intampla cand stain pe
malul marii i privim un vapor care pleaca.

Intai ni se pare ca vaporul urca papa la orizont i apoi seaboard incet, dincolo de aceast
margine a vederii noastre.
Corpul vaporului nu se mai vede, apoi nici

catargul, ca i cum s'ar cufunda incetul cu

incetul in adncul apelor.

Daca marea ar fi dreapta, am vedea mereu
vaporul intreg, bine inteles din ce in ce mai
mic, pa.nd piere in zare din pricina micimii lui.

Eig. 4. Dovezi ca plmantul e rotund.

V'ati dumerit ca fata mar e rotunda

incovoiata ca i pamantul ?
Alta, dovadd ni-o face rasaritul soarelui.
Intuneriml nu piere dinteodata, iar lumina
zorilor vine pe incetul. Se roesc intai, norii,
apoi varfurile muntilor, ale dealurilor, ale eradirilor inalte, dupd aceia partile joase. Daca
pdmantul n'ar fi rotund, ci intins, intunericuI

sau lumina s'ar arta dinteodata pe tot pamantul.

Dar cea mai bund dovadd ne-au fcut ca-

ltdrii.

www.dacoromanica.ro

10

Sunt acum 400 de ani de cnd cordbierul

portughez, Magellan, a fcut conjurul p5.mntului in timp de trei ani. De atunci mii i
mii de vapoare cutreer pAmntul in jurul lui

intorcndu-se iar la locul de unde au plecat.

Cu ajutortfl vapoarelor, trenurilor, aeroplanelor, ocolul p5mAntului se poate face in mai
putin de 2 luni.
Dar invdtatii s'au apucat s. i-1 ingsoare ;
i msustoarea in toate prtile a adus aceia5.
dovad c pdmntul e rotund. Cercul cel mai
mare de jur imprejur, caruia s5-i zicem brul
pmntului, are o lungime de 4o milioane de
metri. Toate celelalte cercuri, la dreapta ori
la stnga, mai jos ori mai sus, sunt din ce in
ce mai mici. Tot aa e &and msurdm o minge.
Acuma o intrebare e pune :

Dar muntii cei in_alti nu impiedecd rotun-

jimea p5mntului ?

Inltimea lor e o nimica toat fatd de Ind-

rimea pdmntului.. Grosimea p5mntului (diametrul) e de 12.756 chilometri. Cei mai inalti

munti abia au 6-7-8 chilometri ; 8 km. pe

lng. 12 mii km., ar fi ca un bolovan cat
capul omului pe o movil. Bolovanul nu impiedecA ca movila s para rotund. Ar fi, de
asemenea, ca sbarciturile de pe coaja portocalei. Acele sbrcituri nu stricd de loe rotun-

jimea portocalei.
A5a dar muntii sunt nite neinsemnate cute

pe coajd, neluate in sam5 fat de rotunjimea

pdmntului.

www.dacoromanica.ro

- 11.

Ca sA vA incredintati cA pgmantul nu e
sprijinit pe nimic si plutqte In spatiu
Dacd p5mantul este rotund, atunci vine alt
intrebare la rand : Pe ce este aezat 0 cine
il sprijind ?
Cei vechi se intreceau in scornituri i poveti : Ba a pdm'antul plutete pe ape, ba

Fig. 5.

c6-1 tine in spate un uria, ba ca e proptit pe

nite stalpi, ha ed are subt el nite peti grozav de mad, cari, tand se sbat, fac ca pamntul s4 se cutrefnure ; i alte nzbatii de
astea pe cari azi nu lei mai cred nici cop-Hi.
tiinta fiind sigur de cercetrile sale, raspunde cu depline dovezi : nmantul nu ea5ezat pe nimic 0 nu-1 sprijin nimeni. PA-

mantul plutete intfun gol fdra sfar0t, aa

www.dacoromanica.ro

- 12 cum inoatO in vOzdu,h un fulg sau un balon_

Duce cu el, in acest spatiu fAr hotar i fOrd
fund, i inveliul de aer care-I inconjoarg de

jur imprejur pand" la o indltime cam de 50

kilometri deasupra capetelor noastre.

S punem pe o minge mare o furnicd.
zicem c aceastd ganganie ar fi un omulet cu
niticA minte. (Puntai asta mititicO fatd de
minge
nici mOcar a io milioana parte din
micimea omului fata de pdmant). Piticul s'ar
plimba incoace i incolo fOrd sd-0 dea seama
cA umbl pe un corp rotund, Mil sd. cad
Bra sA creadd altfel, decat ca susul e mereu
deasupra capului. Constatdrile astea le fac
oamenii rdspanditi pe fata rotundd a pknantului unde mai sunt i ape i munti i copadi
cu varfurile in sus 0 alte lucruri i fiinte ce

nu se rdstoarnd i nu cad cu... capul in jos.

Cum se tin toate de pdmant ? Std. cineva
cu capul in jos? SA raspundem la aceste intrebri
Asemenea amnarului care .atrage la sine un
ac, o penitd, nite pilitur de fer, pdmntul

are i el aceastd putere de atragere a tot ce

e pe el. Arunci o piatrd in sus: Merge cat
merge i apoi cade jos, drept in jos. i tot
aa, once.

Aceast putere tainicd care atrage once in

jos, cdtre parnnt, se numete gravitate. Gravitatea tine apele, aerul, muntii, fiintele lipite de
pdmant.
cum cad lucrurile ? In cotro ar merge
ele, dacd ar fi chip sd strdbat pAmantul ?
www.dacoromanica.ro

13

8pre centrul pamantului. Dacal am prelungi

picicarele noastre, raddcinile copacilor, unde
am ajunge ? In centrul pamantului. De aici
pornete puterea de atractie.
Va sa zic josul este unde stam cu picioa-

rele, adic5 catre mijlocul pamantului. Susul

vine deasupra capului nostru, care cer.

Fig. 6.

Toti oamenii de pe pamant stau cu picioarele in jos, adicd cdtre centrul pamantului i
cu capul in sus catre cer. A cadea va s zica
a merge in jos cdtre centrul pmantului.
A urca a merge in sus catre cerul care
inc onj oarl pdmntul cu valul lui albastru.
Ne-am lmurit.
Acum altd intrebare: Cum se face cd pa"www.dacoromanica.ro

14

mntul nu se fstoarnd, nu cade in golul fdr

fund, dacd nu e sprijinit pe nimic vdzut ?
Oamenii au colindat doar pAmantul dejur
imprejur ; asta de sute de ani 5i de cdtre mii
de cldtori.
Nicaeri nici un stalp, nici o osie, nici un
lant ceresc, nici o dihanie uria5 din credintele
celor slabi de minte, cari s sprijine pmntul.
P1ute5te in gol, cu fiintele de pe el, cu inveli5u1 de uscat, de ape 5i de aer, Ra cum la
departiri p1ute5te soarele, luna 5i stelele frd
numr.

Puterea de atragere intre pdmint i celelalte

corpuri cere4i este aceia care tine cea mai
nesmintit cumpnd (echilibru) in mi5cdrile
departrile lor.
Mari 5i minunate-s faptele tale Doamne, c
ai rAnduit toate in cer 5i pe pmnt de se tin
cu puterile nevazute ale Dumnezeirii tale !
Alte cuvinte nu gise5ti s prea mare5ti pe
Marele Maestru, cand cuno5ti ceva din mecanica cereasc a Lui. tiinta cerului cu CAI

o cunoa5tem mai adnc, cu at-at mai mult

adance5te

in noi credinta in Domnul fie

ludat" pentru minunata intocmire a lucrurilor

sale, mereu in prefaceri, frd inceput i fdra
sfar5it, inteun spatiu frd fund i fr. capt...

PAmantul se invrtqte in jurul salt

SA' urmIrim drumul soarelui, vreme de o zi
dela rdsArit pand la asfintit.
www.dacoromanica.ro

15

and vedem cum se ridica dimineata talerul

focos de dup muchea unui deal, ori printre
frunzi5u1 tmor copaci, cu adevrat ni se pare

ca soarele a tanit din pdmnt. Odatit

patat peste linia orizontului, urea pe cer, in
sus,, tot mai sus, tot mai lucitor si tot mai
fierbinte, 'And la amiazi. Dupd aceia coboara
5i ()data cu coborisul i5i potole5te 5i. dogoarea.
Se las. pan ii infige o margine in pdmnt

-apoi piere cu totul dincolo ; pared s'a cufun-

AM1A:k
SEAR

DimiNEAT.

Fig. 7.

dat in cealalt parte a pmantului din care

a ie5it azi de dimineatd.

De dimineat pand seara, drumul strbtut
de soare, pe cer, are forma unei linii incovoiate in chip de jumdtate de cerc.
Drumul lunii i micarea ei pdrelnica pe cer,
este aceia ca si a soarelui ; adia cA noi 5i
pAmntul stdm locului, nemicati, iar luna
merge pe cer, plutete acolo sus, de seara
pAnd dimineata, tot dela rsrit la apus, ca 5i

soarele.

()data cu luna, urmeazd acela

www.dacoromanica.ro

- 16
drum i puzderia de stele de deasupra capului
nostru. 0 singurd constatare dar ; Cerul in-

treg cu tot ce e pe el, ca i cum ar fi dintr'o

bucat, se invArtete in jurul pmntului.
.A.5a a crezut lumea veche vreme de mii de
ani. i a crezut astfel, fiindcd la dreptul vorbind, aa se i pare.
Sd vedem, nu cumva va fi dimpotrivd, ea
adicd soarele i stelele stau pe loe, iar pd-

mantul se- invartete ?

Pand o fi sa ne dumerim de adevr, sd

cutdm alte dovezi lturalnice cari sa ne lmureasc drumul spre o deplin intelegere.

lute sear, aezam

1 un colar in mijlocul
casei i-i zicem : Tu eti
pmantul, sti nemicati

D-ta aprinzi o lampa

1.-1.

tii in dreptul
copilului la o deprtare
de ctiva metri ; zici
i o

4:I
.

f0- ,

e-N-,,'

lampa inchipue soarele !

Porneti

soa r ele

(l a m p a) incet,

,---,-- -',,,,,-------,,,--;

-------- 4-7---,-*-----._
Fig. 8.

dela

stnga spre dreapta,

pn ajungem drept in
fata copilului i ne
cam mereu in jurul lui,
luminandu-i intAi obra-

zul seang (dimineata), drept in fat (amiaz)

i iar piezi, obrazul drept (seara). Lampa

(soarele) a trecut in spatele copilului (pawww.dacoromanica.ro

17

mntului). Fata lui e intunecatd. Ar fi noaptea.

Miscarea se continta pan se ajunge iar de

unde a plecat, lumindnd in piezis fata copilului (adicd a pmntului). Avem iar dimineatd.
Acum sd facem experientd contrariul : Sd

rmde lampa (soarele)

fixd si sd se invrteascd
copilul (pmntul) dela
dreapta spre stnga,

pe loc. and el va fi
luminat drept in fatal,
va fi miezul zilei. Pe

mdsurd ce sit miscd, obrazul stng se umbreste, iar pe cel drept

lumina scade /And piere.

Ar fi seara. Lampa

(soarele) incepe sa rd-

mdie in spatele copilului (pdmantului).

Fig. 9.

Ar fi noaptea. El se miscd in jur pAnd ce

obrazul stang prinde a fi iar luminat incetul
cu incetul ; apoi si cellalt. Ar fi dimineata.
Cresterea si descresterea luminei si a umbrelor pe fata scolarului se face la fe!: fie cd
se invrteste lampa (soarele), fie cd se invdrteste pdmntul (copilul).

Prin urmare, ori cd cerul cu soarele se invarteste in jurul pdmantului, ori cd pindntul

se miscd si soarele cu tot ce e pe cer stau

loctilui, lumina si intunericul, adicd ziva si
noaptea, tot asa se ivesc si pier.
2

www.dacoromanica.ro

18

Dar invatatii au adus dovezi c pmantul

se invartete, iar soarele cu stelele cerului stau

pe loc. Cand, acum trei veacuri, un invdtat

italian cu numele Gained, a indraznit sa spue

acest adevdr in public, a fost luat drept eretic, un nebun ; ba a fost amenintat sa fie ars
pe rug pentru necredinta

Se sdruncinase prerea tuturora de pana

atunci. Dar i omul simplu de azi nu crede
ca pamantul se micd, pentru ea' nu simte
aceasta.
Cum ?, ii zice el

m invartesc cu pa-

mantul cand eu ma vdd c stau linitit pe

loe ? Dac ar fi aa, a vedea casele, copacii,
tot ce e in jurul meu, invartinclu-se ; a simti
cum pdmantul fuge de sub picioare, m'ar lua
ametelile.
Acestuia

rdspundem astfel:

PAmantul se invartete cu tot ce e pe el:

cu noi oamenii, ca toate vietatile, cu casele,
ca copacii, Cu muntii i apele, cu aerul i.
norii ; aa c nimic nu-i schimb locul ca sa
bazdm de seama ce st pe loe i ce sa mica.

Sunt purtate toate de aceia micare ce se

face in acela timp.

and trenul merge lin i daca nu ne uitam

pe fereastra, ni se pare ca stain pe loc. Indatd

ce privim un copac, un deal, un sat, un canton

simtim ca noi ne micam.
Noi suntem prea mititei fata de pdmant, ca
sa-i simtim micarea: Nici cat un bob de nisip in fundul oceanului. i apoi invartirea pa-

www.dacoromanica.ro

19

nfintului se face 1ini5tit, fail sgomot, cum

plute5te o be5icd de sapun in aer.
Musca de pe pldria noastr nu simte mi5carea and noi mergem 1ini5tit. Indata insa
ce sdltam, ori o ludm mai iute, simte 5i sboard.

Pdrerea ne in5eald: Lucrurile cari stau fixe

par cd se mi5c5 in directie contrarie.
De pildd : Cand mergem repede alare, cu
trsura, Cu trenul, copacii apropiati, stlpii

de telegraf ni se par c fug inclardt 5i noi

stdm pe loc.
Pale de non i tree pe fata lunii. Ni se pare
cd ei, norii, stau pe loe 5i luna fuge.

E o parere in5elatoare. and fugim pe o

campie, ce e inaintea noastrd ni se pare ca

vin spre noi : Pomi, semandturi, fantani. Ori

adevdrul e cd noi ne ducem spre ele. In gara
trenul nostru sta pe loc. Cel de pe linia a doua
a pornit incet. Avem pdrerea cd acel tren st,
lar al nostru a plecat.
$i a5 putea sd dau multe exemple de mi5earl pgrelnice, and lucrurile ce stau par cd se
mi5ca, iar cele ce se mica, stau pe loe, a5a
cum ne in5ea1d 5i mi5carea soarelui, a stelelor
5i nemi5carea pdmntului.

Ca s ne facem o ideie cum se invarte5te

pamntul in jurul sdu, sa ludm un mar ro
tund. S-i infigem drept in mijloc un bat

subtire, o osie. sa fixam capul b'tului pe masa

5i apoi sa invrtim mdrul in jurul acestei osii,
a5a cum se invrte5te roata in jurul osiei sale.
Rotatia pdmantului este la fel cu a marului

de pe mask cu deosebirea cd pdmntul nu e

www.dacoromanica.ro

20

strpuns de nici o osie i CA.' invrtirea se face

In jurul sdu dela apus la rsdrit De ce dela

apus la rsrit ?
Pentruc ni se pare c soarele se micd dela
rsdrit la apus.
Sd ne gandim la experien0 fdcut cu copilul ce se invartete in jurul lmpii.
Sd ne intoarcem iar la mdrul nostru.
IxAm cloud puncte pe el: unul mai spre
capetele osiei (cdrora li s'au zis i poli), iar
altul pe partea cea mai umflat, la mijlocul
distal:4d dintre cei doi poli. (Partea aceasta
la egal deprtare i de mijloc, incenjoar ca
un brau ; se chiam ecuator). SA invartim marul in jurul osiei lui. Punctul mai apropiat de
pol face un ocol mai scurt, se invartete tuai
iute ; cel dela ecuator face un inconjur mai
mare in acela timp; se micd mai incet.
S tinem minte aceasta c o s ne trebuiasc.
ni ai departe.

Acum, dac in loc de mr am face chipu;

pdmantului cu hrti pe el, am vedea mai bine
unde-s polii i ecuatorul, cum i invartirea int
jurul inchipuitei osii din mijlocul lui.
Invartirea pmantului data, in - jurul lui,
adicd o invartiturd, se face inteo zi i o noapte,
24 de ceasuri. 5i cu ce iuteal? Foarte mare !
Cam 28 kilometri pe minut pentru oamenii
dela ecuator (din mijlocul Africei i Americei).

Adica acetia sunt purtati fdr s tie, timp

de o zi 5i o noapte pe o distanp de p.m)

km. cat line o rotatie. Cu cat ne lsm spre

www.dacoromanica.ro

21.

poli, cu atat invrtiturile se fac mai repede in

cele 24 de ore. Acolo oamenii sunt purtati cu
o iuteala si mai mare, fra ca s'o simt.

Cum se naste ziva i noaptea

SO avem un ghem alb, rotund, ori un pepene, sau un glob ; orice, numai sa fie rotund.
Daca se poate, s vram prin mijlocul acestui

lucru rotund un bat. Il asezdm pe o masa,

seara, in faDa nnei lampi, la un metru departare. In odaie s nu fie alta lumina afar de
cea venit dela lampa.
Vom vedea ca numai

partea dinspre lampa

va fi luminatd ; cealaltd
parte a pepenului va fi
ascunsa in umbra. Intre
lumina i intuneric nu

va fi un hotar fix ca
intre alb si negra. Ci
Lamina va scdea in-

cetul ca incetul, in

dreapta si in stanga ;
tot asa si umbra, intunericul.

Fig. 10.

Ele se amestec pe nebdgatele de

seamd ca in amurguri i in zori. Oricum, acest

pepene are o jumatate luminata si alta jumatate intunecatd.
Tot asa e si cu pamntul.
Soarele ar fi lampa, iar pepenele pamantul.
www.dacoromanica.ro

- 22 In partea luminata de lampa (soare) este

ziud ; iar In cea umbrita, noapte.
Daca pmntul ar fi lat, lumina (ziva) ar
izbucni dinteodata ; intunericul (noaptea) tot
a5a. N'ar mai fi zori 5i. amurguri.

Daca pmntul ar fi nemi5cat in fata soa-

relui, care e deasemenea nemi5cat, aceia5i parte

a pamntului ar fi mereu luminatd de soare,

iar tarile din partea aceia ar avea numai

ziud, o zi fdra sfar5it. Locuitorii din cealalt
parte a pmdntului ar fi cufundati in noaptea
de Veci. Dar nu e a5a, fiindca cum am aratat,
pdmntul se invrte5te ; arata soarelui, timp
de 24ceasuri, toate fetele sale.
De aceia avem
,
cnd ziud, cand noapte.
S invrtim 5i. noi pepenele in jurul fusului
su pe aceia5 mash' pe care sta. lampa. Daca

am avea un glob pamntesc cu harta lumii

pe el, ar fi minunat de bine.

SA.* punem ochii pe un punct hotrt de pe

el ; de pilda, locul unde e Ora noastr. In-

vartindu-se pepenele (pamntul), acel punct va

trece, pe rnd, cAnd la lumina; cnd la intuneric, pana va ajunge iar la locul de unde a
plecat ; 5i tot a5a mai departe. Daca cautam
5i. punctul opus celui ales de noi, in cealalt
parte, vom baga de seama ca atunci and until
e in Oa. lumina (amiazi), celalt e in punctul
cel mai intunecat (miezul noptii). ,5 i tot invartindu-se pepenele, cnd lumina s1abe5te
(seara) pe punctul ales, pe opusul lui mije5te
(dimineata).

$i a5a tarile pmntului trec, data cu inwww.dacoromanica.ro

- 23 vrtirea pmntului, pe rnd, in lumin. de-

plin4 (miezul zilei) apoi tot mai sczut (cnd

Fig. 11.

soarele e in chindie), in jumdfdli de lumin

i intuneric (seara), in intuneric deplin (miez
www.dacoromanica.ro

- 24 de noapte), in mijiri de lumin (cand se eral:4

de ziva) i pana intra iar in binecuvantarea

razelor soarelui de dimineatd.

and la noi soarele e la amiazi, in partea

in mijlocul oceanului Pacific (cara

pe la insulele Hawai) e miezul noptii ; seara
In mijlocul Indiei i dimineata la New-York
(coasta de rdsdrit a Americei).
Aa dar lumea in aceiai clip n'are aceiai
lumind ori acela intuneric ; nu vede soarele
contraed

In acela loc, n'are acela ceas. Numai lo-

cuitorii aezati drept spre miaza noapte i.

miaza zi de noi au aceia ora.
and soarele e la amiazi, deasupra capului
nostru, ceasornicul nostru de aici arata ora 12.

In aceasta clipd soarele a trecut dincolo de

amiazd in Odie din rasdritul nostru. Acolo
soarele a scapatat, cu atat mai mult cu cat

tara e mai spre rasrit. Vor fi ceasurile (calad

la noi e 12 ziva) r, 2-3-4-5 dupd amiazi i

aa mai departe.
Pentru locuitorii din trile apusului, soarele
n.'a ajuns la amiazi. Pe acolo vor fi orele de
dimineata cand noi ne gatim de masa de 12,
ziva.
S ne inchipuim c stam cu cineva de vorba

la telefon la ora 12 ziva. Am primi urmatoarele rspunsuri din toate partile pamantului : In Persia ceasul va arata 4 d. a. In
India ora 6 seara. Indienii se gatesc de culcare. Japonezii dorm de mult. Vapoarele de
pe oceanul Pacific calatoresc cu felinare ; e
miezul noptii.
www.dacoromanica.ro

- 25 lar spre apus de noi:

In Franta, Anglia e ora I/ inainte de a-

miazi. In America (coasta de rasdrit) Asare

soarele.

Chad scriu aceste randuri ceasul meu arat

12 fix, ziva, anul 1925, Ianuarie io, SambAtd.

In clipa asta, in Japonia e ora II seara, iar

la New-York (America) 7 trecute, dimineata.

Toti copiii, cari s'au ndscut azi la ora 12 la
Bucureti, cei dela New-York la 7 1/4 dimineata i. cei din Japonia la 11-12 seara, s'au
ndscut de fapt in aceiai clipd. La 31 Decem-

vrie 1924, ora io seara, a murit un om in

California (pe coasta de apus a Americei-denord). La Constantinopol, la I Ianuarie 1925,

ora 5 dimineata, a murit alt om. Ei bine

oamenii aceia au murit odat, in aceias clipa.
Acum alte intrebari ni se pune inainte:
De ce vara zilele sunt lungi si noptile scurte,
iar iarna dimpotrivl ? De ce in unele p'rti ale
pdmantului zilele sunt de tot scurte, iar noptile foarte lungi ?
Cele ce urmeazd lmuresc destul i aceste
intrebAri.

Dar pamntul se mai invrteste si

In jurul soarelui
Prin anul 1907, un jurnal englezesc seria
despre ciudata board a unui om : Simtia un
fel de lene sA se scoale dimineata, s se tie
pe picioare, s mearga, s lucreze... Inteo zi
www.dacoromanica.ro

- 26 el spuse familiei sale ca e hotart sa se lungeascd in pat, s stea a5a. intins 0 nemieat
toatd viata. Cu toate rugmintile din partea
familiei, omul acesta a rdmas neclintit in incdpatanarea sa i a zacut cu fata in sus vreme de 14 ani incheiati. Dupd acest timp, mama

0 sora care 1-au ingrijit ca pe un copil, s'at.i

imbolnavit amandoud ()data.

Omul culcat a rdbdat de foame, de sete,

cat a rdbdat, pana. ce 'jute() zi a trebuit s
se scuture de toropeala in care cdzuse, sa caute

ceva de mancare. N'a putut sd se tie pe picioare, era prea slabit ca sd faca macar un

pas, uitase sd meargd.

Bolnavul de lene avea groaza mersului. In
viata lui n'a dorit sa faca cdldtorii. Ce spun
eu ? Nu s'a urcat in tren niciodatd i nu putea
suferi caiii fugand, automobilele 0 trenurile

alergand in goana mare. Ii facea rau tot ce

vedea mi5candu-se. Se simtia multumit numai cand sta intepenit in pat, mangaiat cu
gandul c e singurul om viu din lume care
nu se mi5cd din loc.

Ei bine, omul acesta fdra sd tie, fard sd

simtd, fdr voia lui, se mica totu0, fugea i
inca cu ce inteala, Doamne ! de moo 0 100
de ori mai repede decat cel mai iute tren.
Adica cu o iuteala de 2 milioane 563.000 ldlometri pe zi, sau ro6 800 klm. pe ceas, sau.

cu 1780 klm. pe min.ut. Prin urmare, trantorul

nostru care s'a crezut de 14 ani pironit bi-

te() nemicare complect, in timpul acesta el

sbura in adancurile cerului fdrd fund 0 a fut
www.dacoromanica.ro

27
In acest rdstimp de o pdrelnicd edere cu fata
In sus, numai 13 miliarde chilometri ! Auziti
miliarde de kilometri!

Cum se poate asta? Putintic rdbdare

vd yeti dumeri.

Leneul nostru fugea dat cu apele, cu

muntii, cu oraele, cu copacii, cu animalelecu pasdrile, Cu toatd lumea i cu intreg pd-17-

----Tilt
1.!

C
_

-----

_n%

Fig. 12.

mntul in jurul soarelui. Nu simtia aceastd

goand turban.' cum n'o simtim nici noi.
Am inceput cu ce trebuia s isprdvesc ;

sfdrim cu inceputul ca sa ne ld.murim pe

deplin.
*

Sunteti inteo cdmpie. Departe se vdd risiwww.dacoromanica.ro

- 28 piti cativa copaci i nite case. Infigcm o

prajin in pamnt.
Daca v aezati in fata prajinei, vedeti iii
aceiai directie, dupa ea, lucrurile depdrtate
inaintea cdrora este infipt. prajina. Acela care
se and in dreptul prljinei se ascunde dupd
grosimea ei. Un copac sta drept prjind. (Ve-

deti in desen la litera A.) Acum incepeti sa

v intoarceti in jurul prjinei ca un cal priponit. Abia faceti cativa pai dela No. 1 la

No. 2 i vedeti ca prajina nu mai este in dreptul locului ce-1 vedeati dela No. 1. Mai adipeauri prajina era in fata copacului A; acum
nare in dreptul satului i ascunde clopotnita
B; copacul fmane departe. Invartiti-va pan

la No. 3. De. acolo prajina nu se mai vede

In dreptul clopotnitei, ci ascunde o casa. Cum

vedeti, s'ar zice 6' prajina i-a schimbat locul

de 3 ori, ca sa se aeze, pe rand, cand in

dreptul copacului, cand in dreptul clopotnitei,

cand in dreptul cmei. Dac yeti face ocolul

intreg in jurul prajinei, prjina aceasta ar
acopen: pe rand toate lucrurile din jurul nostru
ca i. cum ea s'ar mica, iar voi ati sta pe loc.
Aceasta e numai o parere.

i in departan.
In loc de prjina sa zicem ca e soarele ; noi
suntem pamantul, iar pe cer stelele. In desen, soarele 1-am insemnat cu S; de jur imprejurul lui este un cerc care arata drumul ce
face pamantul in spatiu.
and pa.mantul este la No 1, soarele se gase5te in directia stelei A. Pamintul inaintand
SA facem ace1ea5i. observar

www.dacoromanica.ro

29

la punctul No. 2, soarele nu se va mai gsi

In fata stelei A, ci pe unja stelei B. Cnd pamntul va fi la No. 3, soarele se va arAta in,
dreptul stelei C.

*.

4
I.

4t

r,
Fig. 13.

MA yeti intreba : Dar stelele nu se vdd ziva ;

cum vom ti a soarele, ziva, la ora cutare

g fost in, dreptul stelei cutare ? Dupd apusul

www.dacoromanica.ro

30

soarelui, se face observatia, socotindu-se cu

at s'a coborht.
Timp de un an de zile, soarele e and mai
aproape de noi, and mai departe ; and mai

sus pe cer, and mai jos. Cum trece din dreptul

unei stele la alta, ni s'ar prea c el se micd,
iar noi, pdfantul, stm pe loc. Adevrul e C
soarele st pe loc i pmntul se invrtete

In jurul lui. Cci e o lege in natur: Corpurile mici se invrtesc In jurul celor mad. i
niciodatd contrariul
Va s. zicd, pmntul odat cu micarea in.
jurul sdu, mai face i o micare in. jurul soa-

relui in timp de un an (365 zile i un .fert

de zi). Adic in timpul ce strAbate drumul in_

jurul soarelui, face 365 de invrtituri in jr,,www.dacoromanica.ro

31

rul sdu. Intocmai ca o sfarleazd ce se mi5cd

pe masa: se invarte5te in jurul ei, dar face
un ocol pe mask dcu mi5cdri deodatd.
Ocolul pdmntului in iurul soarelui nu e
chiar un cerc, ci o rotocoa1 lunguiatd ca un
ou ;

tar soarek nu sta drept la millocul a-

cestui cerc turttt (numit eclipsd), ci mai la

o parte.
Cercul acesta ce ni-1 inchipuim in spatiul
ceresc, ca sa ardtdm drurnul ce-1 urmeazd
mantul in jurul soarelui, se nume5te orbita
pdmantului. (Vedeti figura) Acest drum de un
an, are o lungime de 920 milioane kilometri.
Atata distantd facem noi in adancul cerului

intfun an de zile, cu iuteala de 1780 kiloraetri pe minut, la o depdrtare de 148 mi-

lioane kilometri de soare.

E ametitor 5i de necrezut. Cu toate astea

a5a este.
Vreti s v inchipuiti in minte aceastd priveli5te

Sa ziceti ca sunteti a5ezati in golul cerului

la o parte de orbita pdmantului, a5a cum

cineva st langd batiera pe unde trece trenul.
S stati la punctul insemnat cu X 5i intoar-

ceti spatele spre soare, ca sd nu vd supere

lumina. In jurul nostru e intuneric grozav ;

dar se vdd stelele pe cer.

Pdmantul e bled departe ; se vede abia ca
o stea mica. Pdmantul strdluce5te 5i el pentru
c'd e luminat de soare i rdsfrange lumina.
Cate putin, aceastd stea (pdmantul) cre5te, se
tndre5te, se apropie. Ajunge ca luna. Se face
www.dacoromanica.ro

- 32 tot mai mare, umple cerul. Mai repede de e

sutd de ori ca o ghiulea de tun, trece ca fulgerul. Abia se pot deslui apele i uscatul.
Dar iat-1 cA a trecut ; incepe sA descreascg,
se deprteazd i se duce pAn ajunge iar ca
o stea i apoi nu se mai vede in adancimea
frd sfArit.

In timpul acesta, noi cldtorim cu pAmAntul

care alearg ca vArtejul in spatiu

Pentruce soarele nu inalzeste deopotriv

toate partile de pe pmAnt? Pentruce
avem in acelas loc cnd cald, cAnd frig?

Pentruce avem and zile calde si lungip

and zile scurte si red?

SA ne uitm pe o hart a pamntului fcut.

pe un glob rotund. Dac am duce o linie dela
Ora noastr prin mijlocul pArnAntului, ar

rdzbi dincolo in Oceania, nu departe de insulele Noua Zelancl. In aceste insule este
iarlid i var tot ca la noi, numai cA nu se

potrivesc : CAnd la noi e var, acolo e iarnA.

i. dimpotriv. CAnd noi avem miezul zilei, in.
Noua Zelandd e miezul noptii. CAnd noi, la

20 Iunie, avem ziva cea mai lungd, acolo e

noaptea cea mai lungd. CAnd noi suntem in
toiul aldurilor, locuitorii de acolo sunt in.

toiul gerului. CAnd noi ne culam, ei se scoald.

CAnd noi semndm, ei strAng roadele. In Noua
www.dacoromanica.ro

33

Zeland, primvara incepe in Septemvrie cnd

noi avem toamna. Vara incepe in Dpcemvrie,
&and noi avem iarna. Toamna incepe in April,

iar iarna in Iunie.

Ati auzit despre trile calde de miazazi ale
Africei, Asiei 5i Americei unde nu e iarna

niciodata, unde nu se 5tie ce e zapada 5i unde

verdeata este ve5nic.. Ali cetit despre partile
inghetate dela polii pmntului, acoperite cu

zdpezi i stanci de ghiat, ce nu se topesc

niciodat, unde marea e totdeauna inghetata
unde vira este cum e iarna la noi 5i pe unde

nu cre5te nici un fir de iarba. Iar intre t-

rile cu clduri de cuptor 5i cele din gheturile

ve5nice, sunt prile cu clima potrivitd, cum e
tara noastr, utde nu-i dogoreala arzatoare
din climele calde 5i. nici cumplitul ger dela
polul nord 5i sud.
S vedem din ce pricini se nasc aceste nepotriviri:
S lum iar ghtmul sau pepenele strbatut
de un fus, sau un glob cu harta pamantului
5i sa-1 invrtim in fata soarelui inchipuit.printeo lampa.
Vom observa ca pmantul nostru inchipuit
este mai luminat in partea de mijloc, in fata
lampii, unde razele cad 'drept 5i aceast lumina scade cu cat razele cad mai piezi5, pna
unde incepe urnbra. Acolo unde vin razele
drepte de lumina mult dela un corp aprins,
cum e focul sau flacdra lampii, cade 5i mult
caldurd ; 5i c. ()data cu scaderea luminii din
pricina razelor piezi5e, scade si caldura. SA in3

www.dacoromanica.ro

34

vxtim ghemul, pepenele sau globul nostru.

Iardsi lumina si caldura vor fi mai tari pe

partea umflatd, din mijloc, unde cad razele
drept. Vom baga de seamd c pdrtile de sus,
i jos, la poli, primesc raze foarte aplecate.
135.mantul se invarteste in jurul sdu si in
acela timp face si un ocol in jurul soarelui.
Fasia de pdmnt care vine meren in fata soarelui este luminatd i inalzit Cu putere.
Adicd pi-He dealungul ecuatorului pe cari
le-am pomenit, sunt cele mai calde de pe pdmant. Prtile apropiate de poli unde soarele
abia se tidied la orizont, cad in stpanirea
frigului vesnic. Intre regiunea sau zona alduroas i regiunile gerului groaznic din jurul
polilor, se intind cloud fdsii unde razele soarelui azand mai mult sau mai putin aplecate
produc aldura mijlocie. Acestea sunt trile
cu cdldura temperatd sau potrivitd: nici cald

tare, nici frig tare, cum e in Tara noastrd.

Inca* un exemplu ca s v convingd de acest adevr :

Vara, cnd soarele e mai sus pe cer si razele lui cad aproape drept peste capetele
noastre, este cald. lama dimpotrivd, and soa-

rele e mai jos pe cer si razele cad piezi, e

frig. Dimineata si seara chiar vara and
razele vin aplecate spre noi, e mai rdcoare.
Pand aici ne-am ldmurit pe jumdtate.

Asa ar fi, cum am spus, dacd pdmantul s'ar

invarti totdeauna drept in fata soarelui ; adicd

fiecare fsie de pdmnt ar avea totdeauna

aceiasi temperaturd ; n'ar mai fi anotimpugi
www.dacoromanica.ro

35

yard, toamna, iarna, primvard inteun an ;

zilele ar fi egale cu noptile, fiecare de Cate
12 ceasuri.

Dar 5tim ca nu este asa : Vara zilele sunt

lungi, iar noaptca scurte ; iarna dimpotriv.
Toate regiunile pamantului intfun an nu au
numai lLfl anotimp cu aceia5i temperatur neschlmbat, ci patru anotimpuri in zonele temperate ; iar a poli 5i ecuator se simte inteun

an o scdere a temperaturii : Este scurta

Is
Fig. 15.

-yard dela poli 5i aproape nebdgata in seam

itrnt din tarile cu clima. calda.
Care e pricina ? Pmantul invrtindu-se in

jurul soarelui, nu inainteaza in drumul su

drept. ci e putin aplecat.

Aici ne-am dumeri mai bine, daca avem in

fata lmpii (soarele) un glob cu harta pmantului i sd I inclinam in invartirea lui. Din
aplecarea aceasta se vede ea pamantul nu vine

totdeauna in acela5 fel in fata soarelui. lar

dacd n'avem acest glob, infigem un fus in
a

www.dacoromanica.ro

36

mijlocul unui pepene alb, i zicem c'd e pAmantul.

Tragem cu creta pe o mas mare un cercturtit care incbipue orbita sau drutuul pamantului. La mijloc, putin inteo parte, punem
o lamp care ar fi soarele.

E bine s facem experienta aceasta seara,

ca s se vad mai bine luminile i umbrele..

InsemnAm pe cerc anotimpurile : V. P. I. T.

(Vezi figura). Invxtim pepenele aa cum airk
spus.
PN

Fig. 16.

and pdmantul (pepenele) va fi la V ('ara)

de pild, polul nord (n), care e mai aproape
de noi, este aplecat spre soare, iar poli sud

(s) tocmai dinapotrivd. Atunci razele soarelui

cad mai drept i mai din plin in tArile din

spre miazd noapte de ecuator Pe bolta cereascd, soarele e mai ridicat spre cretetul
capului nostru. In prile din spre miazd zi de

ecuator va fi tocmai contrariul: Razele soare-

lui cad piezi. De aceia cercul de umbr

lumind nu mai trece prin poli i nu mai
www.dacoromanica.ro

- 37 prinde deopotrivd amandoud jumiltdtile de

pdmant. Soarele rdspande5te lumind (5i aldurd) pe un spatiu mai larg in jumdtatea de
miazd noapte (adic la noi) 5i pe un spatiu mai

ingust in jumdtatea de sud. Uitati-vg la figur..., la punctul R, care ne arat pozitia Ro-

maniei. Pmantul invartindu-se, punctul a-

cesta face un cerc 5i trece cand in umbr

cand in lumind Partea cea mai mare din cerc

este in luming, iar cea mai mica' in umbrg.
In aceast pozitie a pdmntului, Romania

va avea lumina mai multd, ceasuri 5i intu-

nedc in mai putine ceasuri. Cu alte vorbe, avem

lungi 5i noptile scurte. In acest timp

soarele pare c. se ured mai sus pe cer 5i arunc peste capetele noastre raze mai drepte
zilele

5i mai fier-binti.
Zilele

fiind mai lungi, edldura este mai

mare. Scurtimea noptilor face ca s. rdmaie

mai putin vreme pentru fcirea pgmantului
5i a aerului din timpul zilei.
Atunci este yard in toate tdrile la nord de
ecuator.

La 2i Iunie se pare a soarele st pe loe,

nu mai urcd. Avem ziva cea mai mare 5i
-noaptea cea mai micd. Ziva aceasta are 16

ore (dela 4 dim. pang la 8 seara), iar noaptea

8 ore.

In aceste zi avem solstitial de yard. De a

doua zi chiar, ziva incepe s scadd cu putin
5i noaptea sd creased la fel.
Ce va fi la polul nord in acest anotimp al
verii ?
www.dacoromanica.ro

38

Soarele se tidied putin deasupra orizontului

lucind cu raze piezi5e, ca o lund rece 5i trist.
Este vara in tara gbetei. Zpada i ghiata

marii se topete putin cate putin. Ici colo se

vede rsdrind cate o buruiand. Zona polar&
rdmane mereu in lumina slab a soarelui dela
orizont care, nu apune cateva luni. In acele
prti nu va fi noapte de loc, ci numai ziu
cat tine vara noastrd ; o zi lung de trei luni
5i mai mult.
Incetul cu incetul, soarele se arat tot mai
jos pand ce scapat. 5i nu se mai aratd de-a-

supra orizontului.
Incepe lunga i groaznicl noapte polar
despre care vom vorbi mai jos.
In trile calde dela ecuator e ve5nic yard ;
zilele deopotriva cu noptile, adic fiecare de

cate 12 ore. Precum vom vedea indata, la

once anotimp, cercul dintre umbra i lumin

taie totdeauna ecuatorulin cloud prti egale.
Acum sa vedem ce va fi in trile din sudul
ecuatorului cand la noi e var.
Intelegeti dup cum se rdsfrang razele culcate ale lmpii pe pepene pe o suprafat mai
ingustd ca in partea de sus a lui: va fi iarna
cu zile scurte i nopti lungi.
La 21 Iunie e acolo o noapte de 16 ore 5i
o zi de 8 ore. E iarn.. Cu cat ne departa'm
de ecuator u atat cre5te deosebirea dintre
ziva cea mai lung i ziva cea mai scurta a
anului. Ce trebuie s fie la polul sud?
Infiortoare noapte de cateva luni de zile,
cdci zona polului de sud nu iese din cercul
www.dacoromanica.ro

39

de umbra in acest rstimp, in vreme ce zona

polului nord nu iese din cercul de lumina.

Cerul este negru i stelele arunca o slaba

trista lumina' peste gheturile albe. Un ger neinchipuit i. vijelii se rscolesc in aceasta noapte
care nu mai sfarete. Aa la polul sud, and
noi ne bucurdm de zilele vesele ale lui Iunie i

Iulie, cu flori i. fructe din mama cerescului

Ziditor.

Acum s invartim pamntul (pepenele) mai

departe...
Din ce in ce, cercul despartitor intre umbra'

i lumina s'a apropiat de amandoi polii, taind

pamntul (pepenele) in doua. Lumina lampii
cade acum deopotriv de piezi5 i in sus i

jos de ecuator. Adica pentru partea de sus

descrete, pentru cea de jos crete.
La fel se petrece cu pamantul.
In cele trei luni, pe la noi, razele soarelui
cad tot mai piezie, iar in sudul Africei
Americei, razele sunt tot mai putin aplecate..
La noi e toamna, acolo e primvara. La 21
Septemvrie cercul de lumina' i umbra trece
drept pe la poli, impartind pamantul, in toate
zonele, in tot atatea ceasuri de zi i de noapte:
zilele sunt egale icu noptile.
Este echinoctiul de toamnel, la noi. In tarile
din josul ecuatorului e echinoctiul de prima-

yard. La polul nord incepe noaptea polara.

iar la cel sud incepe ziva polara. La ecuator

ramane ca o venicie, aceiai yard nesfarita

aceleai zile egale cu noptile.
SA micam pdmantul (pepenele) invartindu-1...
www.dacoromanica.ro

- 40 Vedem cd polul sud (S) e acum inclinat

spre soare. Pe la noi cad raze plecate ; e mai

mult. umbr i. mai putin lumin, E iarnd,
cu zile scurte i nopti lungi. La 21 Decemvrie avem solstitiul de lama cnd ziva are 9

ore, dela 8 dimineata p.n la 4 seara. La polul

nord e noaptea lung: de luni.
La ecuator, acei yard i acelea0 zile

at noptile. In Virile din josul ecuatorului,

soarele arunc raze drepte pe o intindere mai

mare, ceia ce face ca prtile luminate s fie
mai intinse ca cele umbrite.
E var bu zile lungi 5i. nopti scurte, cnd
la noi e iarn. La polul sud este ziva polard
ca la polul nord in vremea de yard, cum am
spus mai sus.
Invhrtim pepenele pAnd il aducem in punctul P (primvara). Ceia ce vom observa va fi
intocmai ca toamna : zilele vor fi egale cu
noptile la 21 Martie, &and cade echinoctiul de
prinzdvard la noi, iar in trile din josul ecua-

torului va fi echinoctiul de toamn. La noi

crete lumina i cldura, iar dincolo scade. La

polul nord incepe ziva polar, iar la cel sud

noaptea polar.

Cnd ocolul s'a incheiat, au trecut 365 zile ;

un an, cu patru anotimpuri in zonele Cu climd
temperatd, ca niticd yard i lungA iarn spre

poli i cu vepic yard in climele calde. Nu

e, aa dar, nici o clip cnd pdmntul sa fie
luminat i indlzit deopotrivd pe toat intinderea lui.

www.dacoromanica.ro

- 41 -

LUNA
Cine n'a privit uimit la frumusetea lunii

pline in serile senine ? Regina noptii i a visurilor, tine strajd calatorilor intrziati, plutete singuratica peste lini5tea intunecatd a
cerului frd margine. De n'ar fi fost- ea, n'am
fi avut pe lume atatea cantece i pove5ti frumoase.

Palida ei lumina imprumutata dela soare,

inlocuete cu smerenie pe Domnul zilei, pared

ne-ar spune cd dac stdpanul lumii s'a ascuns
dupd pamnt, este ea, luna, care-i tine locul.
Luna nu are ca soarele o lumina arztoare ;

nu e ca un glob de flacar, nu-i izvor de lumin i de caldurd. Luna este i. ea un glob

care inoat singuratic in nemairginire : este
un glob rece, intunecos i plin ca pdmantul,
dar mult mai mic ; de 49 de ori mai mic ca
pamantul.

Luna nu produce lumina ; ea are numai lumina ce o primete dela soare, intocmai cum
o primete i pamantul. Cum vedem noi luna,

tot aa se vede i pamantul din lun, daca

ne-am inchipui ca ea ar fi locuita. Daca soarele n'ar lumina luna, ea ar rdmane intunecoasa i. noi n'am vedea-o.

Departarea dela pamnt la lunA.

Ce e dreptul, minunata calatorie ar fi sa
mearga cineva pand la lund. Ce pldcere ai
simti, sa ai aripi i sa zbori pana la ea, sau
www.dacoromanica.ro

- 42 cel putin s te poti urca pana' acolo cu balo-

nul. Dar nu este cu putint. Daca te urci

peste 1 z chilometri in sus, nu mai este aer,
nici ca sa respiri, nici ca s'a se urce balonul.
Ce pacat ca nu putem s ajungem pana la
luna !

Dar daca corpul nostru nu se poate ridica prea sus gandul se poate duce oriunde,
i el se ridica fara piedica pana' la locurile

cele mai deprtate. Ei bine, putem face cu inchipuirea un drum pana la luna...
Daca drumul acesta 1-am face pe calea fe-

rata cu iuteala unui tren, ne-ar trebui 400

zile, adica am merge cu trenul zi i noapte,

mai mult de un an.
Daca ne-am putea atarna de o ghiulea de
tun, care strbate un chilometru in dou, secunde, am face 13 ceasuri.
Acestea sunt inchipuiri, dar ele ne dau o
ideie despre deprtarea cea mare ce este dela
parnnt la luna'.

Luna vAzutA cu ocheane mari (telescopul)

Minunata vedere se arata ochilor, daca privim luna cu ocheanul cel mare, din turnul astronomilor. Mintea omeneasc s'a i plimbat
peste pamantul .. lunii, parca ar' fi fost acolo,
dupa cele vzute prin sticla puternica a uriaului ochean.

In luna se \T'ad munti i campii, guri mari

de vulcani stini. Muntii sunt grmezi de stanci

uriae cazute unele peste altele i. imprejurul
www.dacoromanica.ro

43

prapAstiilor infricoOtoare.... Se vdd stalpi de

stnci asc4ite ce seamdnrt cu turlele unor biserici uriae.

Fig. 17.- 0 vedere din lunA. PArnantul vAzut din lunS.

www.dacoromanica.ro

- 44 Prive14.tea se des1u3ete foarte bine ; ba s'au

masurat i nitimile muntilor ; unii tree de

7.000 metri. Aceasta grmdire de stanci este

format dinteo piatra alba ca tibiirul. and

razele soarelui bat peste ea, piatra aceasta
1uce5te ca un perete alb, a awl lumina rsfranta ne supar'd ochii. Ia,ta pentruce partile
muntoase, vzute de pe pmnt ne par mai
stralucitoate ; ele formeaz prtile cele mai
luminoase ale lunii. Dimpotriv, .esurile sunt
inchise i seamana Cu un fel de noroiu cenu5iu i uscat Partea 5esurilor avnd o coloare

mai inchis, formeadi petele ce le zarim pe

fata lunii.
Ce privelite trista infatieaza aceste veden!

In aceasta tara ciudata nu este aer, nu este

apa. Prin urmare nu sunt aburi, nu sunt nori.
Nimic nu imnoaie arita soarelui ; acolo nu
este ca pe pmnt, unde o zi dulce i caldirspandit peste tot, scalda toate lucrurile.

Acolo soarele te dogorete, te arde ; chnd

treci la umbra unei stanci, frigul te inghiat.
Fata stancei care este ctre soare lumineazd
cu puf ere ; iar in partea cealalt, intunerecul
e negru. Acolo muntii n'au nici zapezi, niel
ghetari ; nu sunt nici rauri nici lacuri. nici
mri. Toate locurile sunt sterpe, toate stncile
sunt goale, e o tara cu pustiuri nesfar5ite. Nu
se vd nici pacluri, nici livezi i prifi urmare
nicio buruiana nu crete in lund, de oare ce
nici o verdeata nu poate tri fara aer i frd

www.dacoromanica.ro

- 45 apit ; tot din pricina asta nu sunt nici animale,

nici locuitori.

Cu toate astea nu se poate spune hotdrt,

cdci e prea Cu putinr s fie si acolo putin_
aer, care nu se poate loa in seam dela noi
poate c sunt si acolo fiinle cari se vor fi
deosebind de lumea dela noi.
Inc ceva uimitor: In lun nu se ande niciun zgomot, niciun sunet. Pentru ce? Pentru

c sunetul este o tremurtur a aerului Acolo

unde nu este aer, sunetul 1311 poate s ajung

pan la urechile noastre. S facem aceast

incercare: In mijlocul vnui balon de sticl s

a sezm un cloporel. Cu ajutorul unei pompese scoate aerul din balon. Dup aceia se miscii
cloporelul. Vezi foarte bine a cloporelul bate
inuntru, dar afar nu se aude nimic. In lun,
se petrece tot asa ca in balon. i fiindcd facem cdrtoria cu inchipuirea, de ce n'am sta
si de vorb. ? Buzele noastre se miscA, dar nu
iese niciun sunet. Ar putea s se rstoarne un
munte, fArii s auzim ceva, &c am fi acolo..
Luna este rara tcerii vesnice.

De ce crege i descrete luna?

Luna fiind un corp stins si rotund urmeaz
c numai partea dinspre soare este luminat.
ar trebui s'o vedem mereu asa. Dar cum

se face de o vedem crescut sau micsorat

dela o seara la alta ?
www.dacoromanica.ro

46

Ca s ne dumerim mai bine, sa 1u5rn o

lamp care ar inchipui soarele i un glob atarnat de o Sfoard, care ar fi s zicem

WHIM

Fig. 18.

luna. Aez'm globul intre noi i lamp. In

aceast pozitie nu vedem partea luminatd a

Fig. 19.

globului (lunei), ci nuniai pe cea intunecan.

www.dacoromanica.ro

- 47
Mi5cam globul putin cate putin. Tinandu-1
tot la inltimea de mai 'nainte, Il ducem pu-

in catre stanga, invartindu-1 uor in jurul

nostru. Atunci incepem a vedea putin din

parteg luminata a globului, adica numai marginea, ca o mica secerd luminoasa, care crete
cu cat continuam mi carea.

Mud globul s'a invartit un sfert, el se gsete la unghiul drept fata de noi (pamant) i
lamp (soare). In pozitia aceasta, . vad o ju-

Fig. 20.

matate de glob luminat ca o jumatate de cerc

cealaltd jumatate intunecatd.

Fig. 21.

Yard a ma muta din loc i intorcandu-ma

In juru-mi ca sa nu pierd globul din vedere
fac putin ate putin o jumatate de cerc.
Atunci globul, cu cat eu ma intorc in acewww.dacoromanica.ro

48

la fel, imi arat din ce in ce partea luminat.

i din ce in ce mai putin partea intunecoas.
Partea luminoasd pare ca creste, iar marginea

umbrei se dd din ce in ce inapoi. In sfrsit,

iat c globul ajunge tocmai la partea. opus
a lmpii. (II ridicdm ceva mai sus, ca s nu-i
fac umbrd cu capul). Md intorc cu spatele la

Fig. 22.

lumind i vdd intreaga parte luminat a globului, ca un cerc cu totul rotund. Partea intunecoasd. este intoarsd spre fundul oddii. Invrtim mereu globul in aceias directie lea sd
sfrsim inconjurul. Ce vederra Ceeace am mai
observat la inceput, dar contrariu.

Fig. 23.

Voiu vedea atunci partea luminatd putin

cam aplecatd i mai putin plin. O mica parte

a partii intunecoase se sa ardta la marginea

opusd aceleia unde era timbra inainte ca globul s nu ajung in partea opusd ldmpii, pe
cnd nu-mi arta inca fata luminoasd pe 'dewww.dacoromanica.ro

49

piba. Putin cate putin, umbra pare ca inain-

teaz, lumina descrete. and globul va ajunge

la mijlocul drept, in partea opusa de adineauri

nu voiu mai vedea decat jumAtatea partii

lunainate, ca o jumatate de cerc mininos. In-

Fig. 24.- Fasele lunei.

vartind globul mai departe, lumina va descre5te 'And se va vedea numai cat o mic
secera iuminoasa. Se va intuneca ell totul,
atunci cand globul se intoarce la punctul de
unde am plecat, adica intre mine i lampa.
4

www.dacoromanica.ro

50

Acum vom intelege mai bine schimbarile lunii_

Luna se invArtete in jurul pamntului, dupd

cum i pamntul se invartete in jurul soarelui.
In figura se \Tad razele soarelui caznd de sus&

pamntul la mijloc i luna miandu-se cum

arata. cercul ; adic ca in experienta facuta
adineauri. Am .pus de cloud ori chipul lunii:
Aa cum e micarea i cuna se vede pe cer.
In pozitia ardtatd la No. 1, luna este aezata in aceia parte cu soarele. Intelegeti din
figurd ca un privitor de pe pama.nt nu poate
vedea luna, cand ea ii aratd spre noi partea
intunecoasd. Dar luna se invartete, cum aratd
sageata din figura, cu jumatatea dinspre soare

luminata. De acum nu mai este aezata in

directia soarelui. Atunci o bucata mica din

bucata luminatat incepe a-i arata marginea,

ca un fir subtire de lumina, care crete luand
forma unei secere. Acum avem luna nouei.
(Vezi No. 2 in ilustratie). Seara, cand soarele
a scoborat dincolo d orizont, luna, care inta.rziazd pe fiecare zi, nu se afla inca apusd

i o vedem intoarsd cu coarnele in partea

contrard asfintitului. Dar luna crete dela o
seard la alta. and ea ajunge sa faca cu soa-

rele i pmantul un unghiu drept (vezi pozitia

No. 3 in figura), o velem jumatate luminatd.
Luna se chiamd cd e la tntelial piltrar. Cealaltd jumdtate abia se zarete, foarte.slab luminata de o rsfrangere nesigur ce-i vine dela
pdmant. In pozitia No. 4, ea e crescuta ca la

trei sferturi. In sarit, cnd ajunge drept in

partea opusa soarelui, vedeti in figura No. 5
ca ea arat pdmntului intreaga parte luminat.
www.dacoromanica.ro

51

Atunci avem lund plind.

Cand e la patrarul dintailuna se vede seara
drept spre miazazil i apune la miezul noptii.

Cand e plin, rasre cand soarele apune i

contrariul.

In drumul ei de invartire in jurul paman-

tului, descre5te dela o .seara la alta: (No. 6

In figura). Dupa cateva nopti, numai vedem
decat jumatate din partea luminata. Se chiam

el e atunci la ultimul 'mitrar (figura No. 7).

Se intelege, partea luminat sta' mereu intoars

spre soare. Acum rasare dimineata, dupd miezul noptii. Peste cateva zile o vedem in chip
de secerd Cu putin inainte de a ii soarele la
orizont. Secera argintie se mic,.oreaza pana nu
se mai vede, ca sa se aeze iar in pozitia No.
din figura, intre pamant i. soare.
Luna ii face ocolul intreg in 27 zile, 7 ceasuri, 43 minute i II, secunde, cu toate schimbaffle (fazele) aratate in figura. Invtatii i-au
i calculat iuteala acestei invxtiri: un chilo-

metru pe secunda'; adica cam cat facem noi

doi pai in mersul obinuit, luna a strabatut
un chilometru in spatiu. Daca luna ar fi nemicatd ca soarele, cand o vedem raskind in-

teo zi la o ora oarecare, a ama zi, dup o

invartire complecta a pmantului, am vedea-o

tocmai la aceiai ora, in aceiai pozitie. Din

contra, dupd 24 ore, dupd ce pmantul i-a

terminat ocolul zilnic, mai trebue ca ea s'a* mai

faca o bucata de ocol pana s'o putem vedea.

Aceasta inseamnd ca a ramas inapoi. Luna
rasare i apune, intarziind in fiecare zi cate
putin mai mult ca trei sferturi de ceas.
www.dacoromanica.ro

52

Astronomii ne mai spun ca luna se mai invartete pi in jurul sdu, dar tot in atata timp
cat Ii trebue s'a, se invarteasca pi in jurul pamanttilui.

Din pricina acestor micari, ea ne arata

mereu aceiai. fatal. Cealalt jumatate a lunii

nu o ctinoatem pi n'o vom cunoa5te niciod ata .

Cnd se intunea luna

Cand soarele lumineaza frumos, vedeti

partea cealalt umbra copacilor, a caselor,

ciliar umbra voastra, intinzandu-se la picioare.

LAMPA
150 ARE LE )

rp

-
__

'vGe

c>-

C._

Fig. 25.

S'a aducem acum o lamp aprinsd in odaie ;

lampa ar inchipui soarele. S linera la o oarecare departare de lamp o minge atarnata de

o ata; aceasta minge ar inohipui pmantul.

Jumdtate din mingea-pairantul este luminata,

iar in spatele ei este o umbra, pana la o distanta oarecare ; pi cu cat ne deprtam, cu atat
umbra se suptiaza.
www.dacoromanica.ro

55

SA' aducem acum o minge mai mica care

inchipuie a fi luna.
Bach' o a5ezdm In dreptul mingei-pAmntul,

mingea lund se intunecd de umbra pdmantului. (Uitapi-vd la figfira).

AMANTUL

ZIUA

ZIUA

NOAPTEA

PANANTUL

LUNA

NOAPTEA

LUNA
miH

Fig. 26.

Dach" ar fi pe partea intunecat a mingeipdmantul o furnicd, ea ar vedea minga-lung

intunecan toatd ; i daca am mica mingealim inteo parte phn s'ar zhri pulin lampawww.dacoromanica.ro

54

soarele, atunci furnica ar vedea mingea-lun

intunecata numai partea care ar fi in dreptul
mingei-pdmntul, iar restul ar fi luminatd.
Acum v'ati des1u5it putin cum vin intunecimile de lun.
Pamntul p1ute5te in nemrginirea din jurul soarelui arzator. Rotund cum e, lasa in
partea opusd soarelui o umbra lungd.
Luna plute5te 5i. ea in jurul pmntului la
o deprtare de stite de mii de cbilometri. and
ea ajunge in spatele pamntului, dfept in par-

tea opusd soarelui, i se poate intampla s

treaca in umbra pamntului, care se intinde
departe.

Atunci luna i5i pierde lumina,lumina ce e

prime5te dela soare. Atunci avem o intunecime

de lunet. Daca luna intra toat in umbra', vom.
vedea o intunecime (sau eclipsd) totald a

lunii. Nu e a5a cd este ininunat de frumos s

vezi cum luna sp acoperd pe incetul de umbra 5i cd se stinge in mijlocul cerului? and
se intampla a5a ceva, lumea cea neinvatat
zice ca luna este mncat de varc lad. Dar
vedeti bine ea aceasta credintd n'are niciun
temeiu 5i ca ar fi o copildrie s mai credem
azi a5a ceva.
Uneori se intampld ca numai o parte din
lund s atingd umbra pamantului, restul lunii
ramannd in lamina. Avem atunci o intune-

cime (eclips.) partial de lurid. (Vedeti fi-

gura din pag. 53).

and luna poate fi intunecata ? and s'a

potrivit s fie a5ezat pmntul intre ea 5i

www.dacoromanica.ro

- 55 soare. Dar atunci e totdeauna luna plina. In

fiecare lund ea trece astfel in partea opuFa
soarelui. Dac ar trece totdeauna exact prin
spatele pmantului, la fiecare ocol ar trece
prin umbra 5i ar fi intunecime oridecateori
este luna plina., adeca in toate lunile. Dar-nu
intampla a5a, pentruca cele mai adeseaori luna
trece putin mai sus sau mai dedesupt de umbra', fara s'o atingd ; 5i atunci nu este intu-necime de luna.
Ma yeti. intreba : de ce luna nu se intuneca

de tot ca s n'o mai vedem de fel? 5i de ce

o vedem mohorata 5i putin ro5iatica ? Umbra

unui lucru e neagra in vecintatea lucrului

5i

cu cat ne deprtam, umbra se rare5te,

parca s'ar amesteca Cu puling lumina. Sa incercam iar cu mingea 5i lampa. Punem mingea
drept lampa aprinsd. In spatele rningii, foarte
aproape, sal punem o foae de hartie. Umbra
mingii e neagra. Depart.m foaia cu incetul :

umbra se face tot mai cenu5ie, se deschide,

pana se rare5te cu totul.
Tot a5a este 5i. cu luna intunecata ; departarea ei de pamant face s se vadd invaluita
intrio jumatate de umbra, din pricina rasfrangerii razelor de lumina.

SOARELE
Stapanul zilei, din deprtarile cerului, revara asupra lumii valuri de dogoare neobi5www.dacoromanica.ro

56

nuit. Arde i pustiete campul pe care tot

el 1-a rodit. Cu o man d i cu alta ja.
SO, vorbim putin de el.

SoaTele pare un taler de foc care se mica

pe cer. Dar aceasta este numai o prere. Soarele este tot ca pdmantul, un glob rotund,
mare cat nu putem noi sa ne inchipuim ; un
glob de foc ce st pe loc. $i titi pentru ce
Il vedem atat de mic ? Pentru c e foarte departat de noi.

Uitati-v, de pilda, la cartea asta : O duc

la 500 de pai ; n'o mai vedeti. Varful clopotnitei din departare pare a fi un ac. Chiar un
munte, la orizont, seamand cu o movild i teai crede in stare sa sari peste el cand Il vezi
de departe ; dar cand te apropii, tocmai atunci
vezi c te-ai in5e1at ; varful lui trece de nouri.
Aa e cu toate lucrurile, deci i cu soarele.

Cu cat sunt mai departe, cu atat par mai

mici.

Dela pamant la soare este o departare de

necrezut : 148 milioane de chilometri. PAman-

tul, in ocolul ce-1 face in jurul soarelui, timp

de un an, pdstreaza aproape aceiai distanta,
aci apropiindu-se, aci departandii-se cate putin. Auziti ! 148 milioane ori lungimea unui
sat !

Dar sa cautam sA ne facem o idee mai lamurita de aceast departare.

SA ne inchipuim un drum de fier care ar
pleca de pe pamant, sA mearg, la soare i un
tren fulger care nu s'ar opri la nici o statie,
i ar merge ziva i noaptea. Ce credeti? Trewww.dacoromanica.ro

- 57 nului acestuia i-ar trebui 300 ani ca sa ajunga

la soare, sd calatoreasca ase veacuri neintre-

rupte ! Se intelege ca una ca aceasta nu s'ar

putea, cdci omul acela ar trebui sd moara i
s invieze de zece ori in drumtil sau.
S ne mai inchipuim cd un tun ar putea

s" arunce o ghiulea pna la soare.

0 ghiulea strdbate, de obiceiu, cam un chilometru in cloud secunde. Aa fiind, daca ghiuleaua ar putea sd mearg neintrerupt, fail sa
se opreascd, i-ar trebui noud ani i nou luni,
ca s ajung.a pana la soare.
invtatii cari au putut sd socoteasca departarea, au izbutit sd mdsoare i marimea soarelui.

Soarele este mai mare decht pdmntul de

un milion 280 mii de ori. Va s zicd sa punem 1.280.000 pamanturi la un loc ca sa facem un glob de mdrimea soarelui.
Sd ne dumerim mai bine.

Dacd intfun litru cu care mdsuram vinul

punem boabe de gran, ne-ar trebui moo() de
boabe ca sa umplem litrul. Cu un milion 280
de mii boabe am umple un butoiu de 13 decalitri. Bobul de grau ar fi pamntul, iar butoiul ar fi soarele.
Ce uria.5. deosebire ! 0 furnicd pe lngd un

elefant. Aa fiind, dac ai taia din soare o

bucat cat pamantul, ar fi tot aa cum ai lua
un bob de grAu dintr'un butoiu de 13 deca,

sau ai lua un bob de pe o arie de treierat.

Nici nu s'ar baga de sama.

www.dacoromanica.ro

58

Acum ne-am ldmurit despre mdrimea. i de-.

prtarea soarelui.
Sd vedem ce ne spun astronomii care se,
uitd la soare cu ochianele cele mari.

Fig. 27. 0 pata in soare fata de marimea pamantului.

Fata soarelui nu este peste tot netedd i

luminoasd. Uneori vezi pe ea nite pete care
seamn cu nite non. Petele nu sunt de tot
intunecoase, nici nu sunt toemai a5a de lumi-

noase ca restul soarelui. Unele se sting, ii

schimbd forma, apoi nu se mai vdd ; altele
tin mai multd vreme. Ele sunt ca nite insale in mijlocul oceanului.
www.dacoromanica.ro

- 59 e

'

fr:or,

O.

VENUS.

P coMANTUL

PART E.

,W

---,

..3.1.4.1:4,V.,:.5.1
-

.S 0A ft E L E

SAT1f R

C1R ANUS

Fig. 28. Soarele (cu pete) i cu planetele

www.dacoromanica.ro

NEPTUN.

60

Mara de aceastad fata soarelui vAzut prin

ocheanul cel mare (telescop) se aseamn cu
o mare care se mica. Iti pare eh' vezi valuri
mari rostogolindu-se, tinandu-se unul dup
altul, ca apa mrii pe vreme de furtun. Dar
valurile acestea ins sunt de foe. Ta5nituri1e
acelea de flacdri se ridica pAn la mari in1timi cari trec de mii de clilometri.

Fig. 29. Tipiturile de flacAri la suprafata soarelui.

Ce cdldur ingrozitoare trebnie sa fie in mij-

locul acestei mri de fldcdri ! O caldura de

mii de ori mai mare ca a fiertului in clocote.

Nu ne-o putem inchipui..

Ca un glob r4nu atknat in nemrgenit, soarele aruncd imprejuru-i cdldura sa. InvArtindu-se imprejurul san, pdmntul nostru se inalze5te 5i se lumineazA ca 5i cum am fi in fata
unui cuptor. Dac am fi fost mai aproape de
soare, el ni s'ar fi prut mai mare 5i in acela5i
www.dacoromanica.ro

61

timp am fi fost orbiti, ar5i, fripti de el ; iar

daca' dimpotrivd, am fi fost mai deprtati, ni
s'ar fi pdrut mai mic 5i am fi suferit de frig.
Ce-am fi L'id.* soare ?

El ne dd ziu ; cdldura lui face sd se ridice

aburii, norii cari aduc ploia binefdatoare ; el
face sd incolteased smdnta, sd creascd iarbar
copacul, floarea., sd se coacd poamele 5i grnele, Para soare am fi cufundati intr'o noapte
groaznied 5i ve5nied ; ne-ar cuprinde higa
mortii. Toate viettile 5i plantele ar pieri,
chiar 5i oamenii. Pdmantul ar fi atunci un
pustiu inghetat 5i neloeuit, ' eufundat intr'onoapte fdrd sfAr5it.

Cand se intunea soarele

i soarele poate fi

intunecat, dar nu-5i

pierde lumina, fiinded el insu5i este izvor de

lumind. Insd se poate ascunde de privirile

noastre.
Inchipuiti-vd cd trece un om mare pe dinain-

tea voastrd, intre voi 5i soare ; in clipa trecerii, el vd ascunde soarele. Puneti o carte, un
caet inaintea ochilor, filtre ochi 5i. lampd ; nu
mai vedeti lampa. Tot a5a se intampld 5i eclipsa (intunecimea) de soare. Dar cine se poate
pune intre noi 5i soare, ca s'a.' ni-1 aseunzd ?
Luna. titi cd luna, invrtindu-se in jurul pd-

mantului, la fiecare ocol, trece intre pdmnt

5i soare ; mai 5titi cd atunci este lund noud,
www.dacoromanica.ro

62

Daca atunci ea trece chiar inaintea soarelui,

intre el 5i noi, chiar pe aceea5 linie, in minutele
trecerii ne ascunde soarele. DacA-1 ascunde
\ \'
<W4*
intreg, este o eclipsa
total de soare, asa cum

vedeti in figura de alturi. Mai des vedem intunecndu-se numai o

parte, cum s'a vzut in
anul din urm.
Lumea de altddatd,

fricoas i ne5tiutoare,

se temea mult de intunecimile soarelui 5i ale

lunii. Cand i5i pierdeau
lumina, acestea vesteau,

LU NA

de latina seam, vre-o

nenorocire, rzb o ai e,
cium sau potop. Unii
credeau cd e sar5itu1
lumii ; altii crezhnd
vrcolacii mnnc4 soarele si luna, plngeau

PAMANTUt

tipau de groazd.

Trimite Dumnezeu
semne pe cer ca s ne
certe 9i sA ne vesteasca

peirea pentru pcatele

noastre", scriau cdrtuFig. 30.

rarii no5tri de acum sute

de ani. Iar Miron Costin

scrie : S'au intunecat soarele inteacel an, in

www.dacoromanica.ro

63

luna lui Iunie, enmare groaza, cat piense

soarele nu putin, cu toat lumina, tocmai in

amiaza zi ; i multi oameni netiind a se feri

Fig. 31. Pata neagrA de pe soare e luna.

de intunecare ca aceia i privind la soare

multi, au pierdut vederea in toata viaja lor".
www.dacoromanica.ro

- 64 ca sd nu pdtiti ca oamenii acetia, afumati o bucatd de geam i priviti prin ea soarele. Veti vedea globul de foc fArd lumina viea razelor de foe_
Eclipsele _nu-s nite minuni i nici semne.

Ele se petrec in chipul cel mai firesc fAr.

nicio legAturd cu intdmpldrile de pe pdmdnt

Invdtatii le-au socotit pe mii de ani de a-

cum incolo, la ceasul, minutul i secunda and

se intAmpld aceast a5ezare a lunii intre soare
i pdmAnt.

CERUL iNSTELAT
SA privim cerul pe o noapte senind, frd.
Prin aerul linitit, lumina argintie a
stelelor tremurd ca flacdrile unor lumAndri
atinse de vnt. Unele strdlucesc mai viu, altele
mai slab, iar altele abia le putem zdri cu ochii
liberi.

Dacd ne uitdm pe cer, dupd un ceas-doud,

bgdm de seamd c locul stelelor nu mai e

acela cAnd le-am privit de cu seard. Care

miezul noptii avem alte stele deasupra noasta

iar spre ziud altele. Noud ni se pare cd toatd.
aceastd puzderie de sclipiri, ca nite ochiori
fdrd numdr, se mic dela rdsdrit spre apus.
Numai una singurd, steaua polard, steaua nordului sau steaua marinarilor, rdmne locului
intepenitd, pared, ca s fie cAlduzd cdldto-

rilor. De fapt e num'ai o pdrere a noastfd.

www.dacoromanica.ro

65

c stelele cerului se micd. Invtatii ins au

dovedit c pdmantul se invarte5te dela apus

spre rsdrit, fr ca noi s simtim aceast
mi5care.

Numarul stlelor
and eram copii, . ne-apucam s numrm
stelele ; dar repede ne incurcam i ne descurajam. Numrdtoarea stelelor tottni nu-i cu
neputintd. Ceva mai mult: s'a dat fiecruia
cate un numdr, ha i cate un nume. Ochiul
cel mai bnn n'a putut numra mai mult de
6000 de stele de amandou prtile pmantului.

Dar lucrul se schimb cand privim cerul cu

lunetele, cu telescoapele astronomilor. Atunci
descoperim milioanele de stele, cari cu adevkat

greu se pot numra. Cu cat ocheanul e mai

bun, cu atat numdrul stelelor e mai mare.
Acolo unde noi vedem albastru sau numai o
micd stelut, la telescop se aratd sute i mii
de puncte albe. Fr s se tie numrul exact,
invdtatii socotesc peste o sat de milioane de

stele cari se pot zri cu telescopul cel imai

bun. Dacd s'ar construi telescoape mai per-

fecte, am putea vedea si mai multe.

and noaptea este neagr i curat, se vede
In lungul cerului o fa5ie alburie, ca o dard de
lumina lptoasa, pared ar fi un drum printre
stele. Aceasta este calea laptelui sau drumul
robilor sau drumul lui Traian. Daca privira
cu telescopul, vedem acolo milioane de stele
grmdite i dese, c nu se pot numra. Pe
www.dacoromanica.ro

66

alocurea sunt petecqe de non i alburii cdrora

li s'au zis-nebuloase. Aceste pete luminoase
din calea laptelui si din alte p5rti ale cerului
se ificbeag i dau nastere altor stele-sori, asa
cum s'a nascut i soarele nostru. Astfel, astronomii au descoperit stele noi in mijlocul
acestor pete, acolo unde and dat nu se gAsea
nici o strlucire.

Dar cine ar putea spune ce se petrece in

adncul cerului, unde se aprinde o stea noud?

Ce sunt stelele?
Acum tiebue sA tiTi un lucru foarte insem-

nat : Toate stelele sunt niste son i tot asa de

arzdtori si de luminosi, tot asa de mari si mai

mari incl, de milioane de ori' mai mari ca

soarele nostru. Numai departarea Ii face atat

de mici. Cnd zici soare, zici stea i cand zici
stea se intelege soare. In jurul soarelui se invarteste pinfintul cu luna si chteva stele
pdmnturi zise plante, cura si stele cu coadri
El, soarele, d. acestora lumind i caldurd. Toti
sorii, adica stelele ce le vedem, dau lumina
si caldur altor pmnturi ce se invartesc in
jurul lor. Cine ar putea sti toate ce e acolo
In nesarsirea cerului ? Ceeace se stie e ea' invtatii au descoperit materiile din care sunt
fdcute stelele-sori. Astronomii au fotografii
cari se vol 15.murit ce metale topite sunt in
cutare stea. Dup alctuirea materiilor din
ele, culorile stelelor nu sunt acelea5i. Cele mai

multe stele au lumini alburii. Unele ins bat

www.dacoromanica.ro

- 67 In rou, in verde sau galben. Suntunele cari

cu timpul ii schimbd culoarea.
Sunt stele a cdror lucire ntt rdmne mereu
aceia: Descresc sau se fac mai lucitoare.
Sunt ltele i mai ciudate: Strlucesc, mai
cu putere, apoi lucirea lor slabete i dupa
catva timp se reaprind din nou. Uneori s'au
v5zut pe cer stele noui, cari dupd ce au lucit
catva timp, s'au stins de tot i au pierit pentru
totdeauna.

De ce toate aceste stele-sori ne par nona

nite puncte luminoase ? Cu ocheanele dac

te uiti, steleie nu se maresc, cum se mrete
luna, soarele i stelele-pdmanturi ; ci raman
tot aa de luminoase, ba unele chiar mai mici.

Cu toate astea astronomii le-au aflat departarea.

DepArtarea stelelor-sori
Trebue sa v inchipuiti ca cerul e numai o
parere el nu exista. In spatiul intunecat i.
nesfarit, plutete prnantul, luna, soarele,
stelele fr5. numr, la departan i foarte de-o-

sebite i foarte mari. Ni se pare ea toate

aceste corpuri cereti sunt atarnate de bolta
cerului la aceia inaltime. Dar ochii ne ina15.
Vederea noastra neputincioas5 nu poate judeca
deosebirea departarii ion. S ne dumerim.

Prin mijloace foarte sigure, s'a socotit c5

dela cea mai apropiat stea pana la noi este
o dep5.rtare de 226.000 de ori mai mare ca
aceia dela pam5.nt la soare ; adica cam ro.000
millafde chilometri. E groaznic i de neinchiwww.dacoromanica.ro

68

puit ! Ghiuleaua de tun ar putea ajunge la

soare timp de io ani aproape. Ca sa ajung5

deci palm la steaua cea mai apropiata, i-ar
trebui 2 milioane de ani ; iar unui tren exptes,
fail popas, cam 75 milioane de ani !

Invatatii au gasit ca lumina strbate cu o

iuteala de 300.000 chilometri pe secunda. Dela

soare pna la noi, lumina vine in ceva mai

mult ca 8 minute. Dela steaua cea mai apropiata vine in aproape 4 ani. Cea mai luminoasd stea pe cer este Sirius. Se vede spre
miazazi, aproape de Rarite (Orion). Ei bine,
distanta intre ea i pmnt este de un milion
trei sute de mii de ori distal*, intre soare
i pamnt ; adica ig3.7oo miliarde chilometri I

SA' nu ne batem capul, chi nu putem sa ne

facem ideie de astfel de distante ametitoare.
Lumina dela Sirius vine in 22 de ani.
Sunt stele atat de deprtate, cd le trebues

sute i mii de ani pentru ca lumina lor sk

ajungd la ochii no5tri Chipul stelei ce-1 vedem

In clipa aceasta, este acela de acum sute de

de ani. Poate ca. ea a pierit, dar noi o vedeni
fiindcd n'a ajuns inca la ochii notri cea din

urma raz de lumina. Este tocmai ceeace

spune frumos marele nostru poet, Eminescu :

La steaua care-a fsiirit
E-o cale-atat de lungO,
CO mii de ani i-au trebuit
Luminii sil ne-ajungii.

Poate de mult s'a silos In drum

In depErtiri albastre,

www.dacoromanica.ro

69

lar raza ei abia acum

Luci vederii noastre.

lcoana stelei ce-a murit

Incet pe cer se sue:

Era, pe ciind nu s'a zfirit,

Azi o vedem si nu e...

Tot din cauza depdrtdrii, stelele par fixe.

In adevdr nu-i nici-o stea care s stea locu-

lui. Soarele, cu toate corpurile cereti supuse

lui, se micit La fel i. celelalte stele-sori.
Acum 50.000 de ani, harta cerului era alta.
Peste 50.000 de ani Carul mare sau Raritele
vor fi altfel risipite .pe cer. Totul se micd in
univers, totul se schimba i se preschimba.
Corpurile cereti se nasc, tratsc i mor ca i
fiinTele. Lumina lor ne arata vArstele ra care
au ajuns.
Stelele tinere au culoarea alba ; cele mijlocii (cum e soarele nostru) culoare galben ;
iar cele lAtrane, stinse, cum e i. pdmAntul, au
culoarea roietic5.

Harta stelelor depe cer.

Cum sunt aezate stelele pe cer, par grupate

innadins ca s se asemene cu ceva de pe pd-mnt.

dupti aceste asemuiri, lumea de demult le-a dat numiri i le-au scornit legende
ce se pdstreaz pand azi. Hat ar fi de frumoase unele din aceste poveti despre stele,
ele rdman inchipuiri fAr crezare i sperietori
pentru cei fricoi. Numai ce spun inv5tatii ca
.i.

www.dacoromanica.ro

- 70 fiind lucruri dovedite, socotite 5i v5zute, trebuesc propovduite tuturora.

Pozitia stelelor 5i num5rul lor, au facut pe
astronomi s intocmeasca hrti cere5ti in care
se aratd numele stelelor 5i. locul de a5ezare,
pe grupele de stele numite 5i constelafii.
SA' privim cerul intr'o sear senind, fAr.
lund.

In partea de miaz-noapte, cele patru stele

strdlucitoare a5ezate in dreptunghiu 5i alte trei

In linie frant, formeazd Carul mare, (WO

asemanarea ce ar avea-o. .I.,ng steaua din
mijlocul oi5tei, este o stea mica. Cine o vede,
are vederea bund.
In directia celor cloud stele dinapoia Carului 5i de 5 ori distanta dintre ele, a'm peste
Steaua polard, care pare nemi5cat toata noaptea. De aceia serve5te drept cluzd cdlatorilor ; 5i e a5ezat drept la nord, de-asupra po-

lului nord al pmntului. Steaua polard st

in capul oi5tei Cardui mic, care, e a5ezat la
dreapta, spre rsrit de Carul mare 5i inteo
pozitie sucit fat de acesta. In barta cereasci
de mai jos gasiti constelatiile ce se \Tad deasupra trii noastre, cu numirile populare 5i
cu cele trecute in artile de astronomie.
A5ezati harta astfel ca S.teaua polard, Carut
-mare 5i

cel mic sd fie in pozitia de pe cer.

Numai a5a yeti g5si constelatiile la locul lor.

Ce sunt zodiile ?
Vechii astronomi observnd drumul soarelui, li s'au pArut cA el -- impAratul lumii
www.dacoromanica.ro

71.

trece timp de un an prin dreptul celor 12

constelatii zise i zodii, cate una pe ffecare

luna. Aceste constelatii sunt : Berbecul '(Marte)-,
Taurul (April), Gemenii (Maiu), Racul (Iunie),

Leul '(Iulie), Fecioara (August), Cumpana sau

Balanta (Septembrie), Scorpionul (Octombrie),
Sgetatorul (Noembrie), Capricornul (Decenibrie), Varstorul (Ianuarie) i Petii (Februarie).

Alta data se zicea : Soarele este in zodia

Berbecfilui", ca sa se arate ca atunci el pare
ca trece pe d'inaintea acestui grup de stele
din 'constelatia cu acela nume. Toate aceste
constelatii la un loc se chiarna zodiac. Ele
ar fi drumul soarelui in 12 luni Astzi semnele zodiacului nu mai au nici o noima.
Atronomii au bgat de seama c micarea
parelnica a soarelui nu se potrivete cu constelatia cutare trecut in zodiac i in calendarele vechi. De aceia i cartea zodiilor cu
semnele i proorocirile dinteinsa, a rmas de
minciuna, ca atatea nepotriveli din vremile
vechi, child lumea dibuja in intunerecul netii ntei.

Constelatiunile principale cw stelele cele

mai luminoase ce se vAd dela
(Vezi harta cerului)

Numirile populare i numirile astronomice.

Carul mare (Ursa mare).
Carul mie (Ursa mica cu Steaua polarl.
www.dacoromanica.ro

72

Balaurul.
Hercule.
Cefeu.

Lira (steaua Vega).

Cruca.

Vulturul (steaua Altair).

Fig. 32.

Cerul instelat.

arpele.
Coroana boreal&
Vdcarul (Steaua Arcturus).
Vizitiul (steaua Capra).
Perseu.
Cassiopea (Cobilila sau Scaunul lui Dural.
nezeu).
www.dacoromanica.ro

- 73 Pegas (Putul).
Andromeda (Jghiabul)
Pe5tii.
Berbecul.

Thuru*cu steaua Aldebaran, Pleiadele

(Cloca).

Gemenii (Castor i Polux).

Raoul.

XXIII Leul-t(cu steaua Regulus).

recioara (cu steaua Spicul).
Balanta (Cumpana),
Scorpionul (cu steaua Antares).
S'Agettorul.

Capriconul (Cornul Caprei).

Vdrsdtorul.

Petele austral.
Balena.

Fluviul Eridanul.
Orionul sau Raritele (cu stelele Rige! i Betelgeuse).
Iepurele.
Porumbita.

XXYVI. Cnele mare sau DulAul (cu steaua

Zoril sau Sirius).
Miele mio (cu steaua Procion).
Corabia.

Hidra.
XI,. Corbul.
XI,I. Centaurul.

www.dacoromanica.ro

- 74 Despre planete sau Stelele-pArnanturi

Pamantul cel mititel se invarteste in jurul
soarelui urias. Dar pamantul mai are frati
surori. Adica mai sunt i alte corpuri ceresti,
pline i fard lumin, ca pamntul, cari plutesc
in spatiu i toate se misc in jurul soarelui.
Aceste stele pmnturi se chiama planete. Pen-

tru vederea noastra ele sunt la fel cu steldle:

Niste puncte mai mutt sau mai putin strlucitoare in fundul ad'anc al cerului ; ba unele
niel nu se pot vedea cu ochii liberi. Pe nedrept li se zic planetelor stele, caci ele nu-s
stele ; iar intre ele si stelele cele adcvarate
este o mare deosebire.
Stelele se vad totdeauna in acelasi loc. Vreau

s zic ca daca' in timpul noptii observam

grup de stele si c daca dupd o luna, dupa
un an le observam iar, vedem ca ele sunt tot
In acelasi loe; cu alte cuvinte nu si-a schimbat vecinatatea. Cu planetele st lucrul altfel:
Intr'o sear vezi o planeta' lucind laugh' o stea
cunoscutd ; peste cateva luni o vezi mai departe, lang alt stea si tot asa mereu, dela o
stea la alta. Pricina e ea' si ele se iuvartesc
ca pamantul in jurul soarelui.
Alta' deosebire : Privite cu ocheanul cel mare.
(telescopul) planetele e vdd mari, unele cam
cat luna vazutd cu ochii liberi. Dimpotriva,

stelele privite prin ochianul eel mai puternic, se vad tot asa, ca ni5te puncte mici, ba

unele se \Tad si mai mici.

Soarele i stelele sunt alcatuite din matgrii
www.dacoromanica.ro

- 75 aprinse, de aceia lumineaza 5i strlucesc din

departari. Planetele ins sunt corpuri stinse
intunecate, ca pamantul 5i ea luna. Ele lumineazd pentruc sunt luminate de soare ; ras-

frang lumina primita dela soare. Bagati de

seamd la deosebirea de lumina', din aeeasta
pricina : Lumina planetelor este ro5iatica 5i lini5tit ; a stelelor e argintie 5i tremuratoare.
Sunt cu toatele 8 planete mari 5i alte multe

mai mid.. Se intelege, ca 5i pamantul il numaram printre planete, din cauza asem5narii

lui la alcatuire 5i mi5care: cu celelalte planete.

Dacd pamantul s'ar privi din vre-una din aceste planete, s'ar vedea lucind cu aceia5i lu-

mina'. ro5iatica ca luceafarul, de .pilda.

In jurul unor planete sunt alte corpuri ce-

re5ti cu aceia5i alcgtuire 5i care se invartesc in

jurul acesfora iar impreun cu ele, in jurul soarelui. Pamantul are o singura insotitoare : luna.

Alte planete au cate mai multe. Insotitoarele

planetelor se chiamd sateliti.
Cea mai friimoasA planeta este Luceaftiruf
(sau Venus) ce se vede seara, la apus, 5i dimineata la rsarit. Privita cu telescopul, se
arata pe fata ei pete albe 5i mici umbre. Se
banue ca ar fi locuitd. Lumina luceafarului,

cand mai vie, cand mai slab, provine din

cauza apropierii sau departgrii de pamant; in

mi5carea in iurul soarelui. Planeta Venus este

putin mai mare cleat pdmantul. Fiind mai

aproape de soare, cldura ce p3ime5te este de

de doua ori mai mare ca a pmantului. Ce

www.dacoromanica.ro

- 76 fel de fiinte or fi traind acolo pe aa caldura ?

*tiinta n'a dat niciun raspuns pand altazi.

Marte. Aceasta planetd este de 6 ori i ju-

matate mai mica ca pmntul ; iar departarea

de soare e cu mult mai mare ca a pmntului.
De aceia acolo frigul e de dou ori mai mare
i caldura de cloud ori mai mica ca pe pamant.

In ocheane se vede cam cfit luna. La poli

are pete albe, cnd e iarn: sunt zapezile i
gheturile. Cum da primavara, aceste pete se
risipesc ; zapezile se topesc. Planeta e brazdata de o retea de dungi inchise. Unii astronomi banuesc ca acestea ar fi canaluri facute

de oameni. Cine poate spune ceva cu siguranta?

Sunt numai p'rerile unora, Ba ca acolo sunt

i oameni. Ce fel or fi? Ne-or fi privind cu
ocheane i or fi dorind i ei sa se inteleagd
cu noi? Cine tie ! Sunt taine pe care numai viitorul le va deslega.
Marte se vede acum lucind cu o lumina
roiatica in partea de miazazi a cerului.
Mercur. Aceast planeta este de 18 ori mai
mic ca pamantul i e cea mai . aproape de
soare. De aceia acolc caldura e arztoare ; e
de apte ori mai cald ca la noi. Fiind aproape
de soare, se arata pe orizontul nostru in timpilf zilei cnd razele puternice ale soarelui
inneacd slaba lumina a planetei, tergand-o
cu totul. Se poate vedea cu ochii liberi nu-

mai putin dup apusul soarelui ca o stea mica

roiatica ; dupa un ceas-doua apune i ea. Deasemenea o putem zdri dimineata, cu o ora
inainte de rasritul soarelui.
www.dacoromanica.ro

77

Planeta Jupiter. La o depdrtare cam de 5

ori distanta dela pmnt, la soare, plutd5te

aceastd planet, de 1300 ori mai mare ca

mntul nostru. Prin ocheane se vede acoperit
cu ni5te dungi paralele. Jupiter este un pamnt
care a inceput s se faceascd 5i a fost cndva
o stea inflcdrat ca soarele ; dar trecand mii
de ani, materia. fierbinte a prins coajd, a inceput a se fci.
Se vede pe cer strdlucind viu cu o lumin.
galbend 5i lini5tit.
Saturn. Dincolo de Jupiter, tot in impardtia
soarelui, la o deprtare. i mai mare, plute5te

planeta Saturn. Este mai mare ca pamntut

de vre-o 734 ori.
Strd1uce5te ceva mai domol ca Jupiter cu
o lumind cam alburie E o minune s privesti
aceastd planetd la telescop: In jurul ei se

zre5te un inel ca format dinteo ceatd alburieinchegatd inteo sumedenie de steliware mdrunte 5i dese. Invdtatii i dau pdrerea ca

aceastd planetd abia incepe s se raceascd.

Uranus. Abia se vede cu ochii liberi. E
mai departe de soare. Path' de pamnt e
de 75 de ori mai mare, Aici cdldura i lumina soarelui trebuie sd se simtd de 360 ori

mai slab ca pe pdmOnt, asigurd

Neptum. Multa vreme s'a crezut cd planeta
Uranus este la marginea impdrdtiei unde sta.p'ne5te soarele cu lum.ina i caldura lui. Toate
planetele din familia soarelui i pdstreaza regularitatea wcri, echilibrul, distanta
drumuI In spatiu, prin atracOa dintre ele.
www.dacoromanica.ro

78

Ceiace dovede5te minunata putere a stiintei.,

este ca aceastrt planetd n'a fost descoperita

cl ocheanele, ci prin socoteli.

Fig. 33.

Soarele ca toate planetele ce se InvArtesc In jurul lui,

asezate larNepArtarile masurate.

Un astronom francez, Le Verrier, calculiind

deprtarile i puterile de atractie intre planete i soare, a gasit ea pentru perfecta re-,
www.dacoromanica.ro

- 79 gularitate din sanul familiei soarelui trebuie

sa mai fie in cutare loe al cerului, la atata
departare, incd o planetd de marimea cutare,
care are puterea de atragere cutare. Si dupa

aceasta soc)teald pe hartie, s'au indreptat

telescoapele in acel punct ceresc. Minune ! S'a

gasit acolo planeta la distanta i de marimea
prevazuta in calculele astronomului. S'a numit

Neptun i este cea mai departata planeta;

cam de 30 de ori distanta dela pamnt la
soare. Dei este de 56 de oti mai mare ca
pamantul, totui nu se vede cu ochiul liber,

din pricina departarei. lar telescoapele_ cele

mai mari nu descoper mai nimic pe suprafaja ei.
Soarele vazut de Neptun ar pArea ca o stea
din cele mai stralucitoare. Lumina i cldura
este de goo de ori mai slaba ca aceia dup

pamant. Lumina zilei ar fi ca un amurg venic.

lar frigul de acolo.., nu ni-1 putem inchipui

In acel pamant inghetat.
*

Ca sa ne facem o ideie despre mrimea,

aezarea i departarea planetelor din familia
soarelui, s ne inchipuina c ne aflam intr'un

ice intins.
n mijlocul locului am aeza un bolovan
mare de un metru diametru. Am zice ea' acesta
este soarele. La o depdrtare de 120 metri am
pune o cirea5a. Aceasta ar fi pdmantul La o

distanta de 48 metri m pune un bob de canepa. Ar fi planeta Mercur O cireaa la diswww.dacoromanica.ro

80

tanta de 48 metri ar inchipui planeta Lu-

ceafdrul (Venus). Un bob de naazdre la 192

metri ar arta locul si mrimeaplanetei Marte.
La 624 metri am aseza o portocald mare care
ne-ar inftisa planeta Jupiter. Saturn va fi

asemdnat Cu un mar mijlociu la o distan.

de 1200 metri de bolovanul soare. Sd ne ducem mai departe, cam la 2 kilometri si sd punem o caisd : acolo ar fi locul planetei Uranus. 5i in sfrsit, s ne depArtm cam la 4 Idlometri ca sd asezdm acolo o piersic.: ar inchipui depdrtarea si mrimea lui Neptun. Niste
ate aruncate ici-colo, ar fi stelele .cu coadd.
Uite asa ne-am putea ldmuri mai bine despre randuirea corpurilor ceresti supuse soarelui. Se intelege cd mdrimile si depdrtdrile ailtate pe cmpia goal., nu-si pstreazd asemdnarea exacta* cu ceea ce e in natura.

Despre stelele cu coad sau cometele

Dintre foate podoabele cerului, nici una nu
minuneazd prin ciudata ei inftisare ca o stea
Cu coadd. Vine din deprtdri nemdsurate, ta-'
rnd o fdsie alburie ; si dupd ce strluce nopti
de-a rndul, se face iar nevdzutd in adncurile spatiului. 5i fiindcd stelele cu coadd se
vdd rar, la rstimpuri, tocmai de aceia neasteptata lor ardtare a fost socotit ca un semn_
al mniei ceresti. Cum nenorocirile in vremurile vechi erau dese, de aceia lumea era porwww.dacoromanica.ro

81

nita sd creadd c steaua cu coad atarnata

pe cer Inteo bun seark preveste5te o noud

napaste : vre-un fzboiu, molime, rzvrAtiri,

secet si foamete, sfaxitul lumii, ori mai tiu
eu ce alte pacoste peste bietii oameni.
Scriau cronicarii notri de acum sute de ani:
La cursul anilor 1679 in luna lui Decem-

vrier io in zile ivitu-s'au pre cer o stea cu

coad...

i lungA era de coprindea cu lungimea

sa jumdtate de cer,.. dup acea comet s'au

scornit vrajba mare de oti mai la toate ismpdrtiile i tdrile ati sunt megie5i imprejur
de se hotdisc cu Turcii, iar mai vartos intre impAratia Turcului i intre imprtia Neam-

tului .." (spune Nicolae Costin cronicarul).

Serie o carte despre cometa din 1853:
... and- s'a vazut pe cer steaua cu coadd,

toti oamenii s'au ingrozit, an ieit din casa

pe ulit, se inchinau, faceau mdtanii i au pus

s tragl clopotele la biserici ; parte din oamenii

bdtrani de pe atunci spuneau ca are s se

scufunde pdmntul i toat lumea are s. se

prApAdeasa. Femeile, cnd au auzit c'd se prapAdete pdmntul, au. inceput s. plnga, sd

se incbine i sa faa mereu la matdnii. Alti

oameni mai spuneau a are s fie rAsmiritd,
sau bt.lii mari, a are s* vie Nemtii cu coadd,
Turcii i Muscalii".

Frica de comete a scazut oclata cu crete4

rea mintii omului i de cand invatatii le-au
socotit mersul pe cer, vestindu-le arAtarea cu
multe luni inainte.
6

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

D3

op

rt.

CD

ii:Dt

14)

.-

cr

1:t

O. g
.1 .1
la* a

.-1-,

(D

el.

u)

r, s-.

CD

.... a.

Pt

P e-r.
'XI 0

r) a
0
s__,''''
rt.

4.1)
._,.

s-.P

0 ort.

1,.

Kit
r. A$1),

is'.
...

(t,

0)t

rt.
...I 0

7.1. 't;(
rttn 6)

A .r.i

,--1

C/Q

ND

00

83

mat dintr'o materie inchegata, tare i aprinsa,

din 'are se desf ace coada cu un val alb, rasfirat. cate data' in chip de evantaliu. Plutete
la inaltimi foarte mari 0. se invartete in jurul soardlui ca o iuteala neinchipuita : unele
alearga zeci i sute de kilometri pe secund.
Coada cea luminoasa trece de eateva milioane
kilometri lungime ; i numai din cauza departarii o vedem cat o pand de gasca, sau cat o
sabie, cum ziceau batranii.
La inceput cometa se ivqte fard coadd, ca

o mica pata de ceata alburie. In goana ei,

se apropie de soare. Cu. cat se apropie, cu atat

ii crete coada.
Atunci incepem s'o vedem cu ochii liberi.
Din ce pricina ? Jaca de ce: aburul i gazele
ei se incalzesc, se dilata (se intind), se aprind,
se electrizeazal i lumineazd, apropiindu-se de
soare. Samburele tare din capul cometei alergaud in golul nepatruns, aburii aprini rman

In urma ca o dara luminoasa, asemenea fumului din urma trenului, sau prafului dupa
automobil.

Drumul cometelor.

Sunt foarte multe comete, mai cu seama de

cele mici. In fiecare an astronomii descoperd

cate doul-trei. Dar cele mari sunt mai rare.

and 'se vede cometa, invatatii Cu ocheanele

lor ii urmare5te drumul pe cer, dacd e drept,

cotit i cat de cotit dela un punct la altul

al cerului intfun timp oarecare. Astfel ii poate

gasi drumul i forma lui. Tot a5a ii poate
www.dacoromanica.ro

84

socoti i iuteala mi5cdrii, cum i dui:A cat

timp se intoarce iar Cercetdrile acestea nu
s'au fdcut cleat pentru puOne comete, pentru acelea care nu merg prea departe de soare,

cari se intorc mai des i cari sunt cam vre-o

doudzeci la numdr. Unele au un drum aproape

drept, ori cotit printre -celelalte stele, cd nu li se
poate socoti intoarcerea. Ne-au minunat odatd

cu mdre0a lor i au pierit apoi n intunericul

adnc al spatiului, ca s nu mai vie niciodatd.
Sunt comete cari se mai aratd la mii i sute
de ani ; altele dupd mai putini ani. De pildd :
numitd aa dupd nuCometa lai Halley
mele Englezului care i-a socotit mersul se
ivete regulat din 76 in 76 ani. Astronomul
Halley a observat-o in 1682 i i-a prezis intoarcerea in 1759, in anul 1835 ; s'a v5zut iar
In 1910 i
cine-o tri va saluta iar oaspetele ceresc in 1966 i tot aa mai departe,,
in viitor.
Unele din aceste stele cu coadd, dupd ce
ce s'au ardtat exact la anii socoti#, nu se mai
vdd. In locul lor se ivete pe cer o frumoasd
ploaie de stele cdzdtoare (pe nedrept numite
cdzdtoare, cAci de fapt nu cad pe pdmnt, ci
trec numai in zbor prin pdrOle cele mai innalte ale atmosferei pdmanteti).
Se vede cd aceasta este soarta cometelor :
O. se inchege inteo sumedenie de stele rag.citoare in nesfaxitul i 'nepdtrunsul spatiu
ceresc.

www.dacoromanica.ro

85

Peimntul oare nu s'ar putea tutdIni

cu o cometa?
$i ce-ar fi atunci ?

Pamantul a trecut, dui:4 cate se tie, de

vre-o trei ori prin cozi de cometa, :Ara ca

oamenii sa fi simtit ceva. Calatoarele cereti

poarta cu ele gaze ce s'ar amesteca Cu aerill i prin fiecare s'ar aprinde. Poate fi aa.
Poate ca ele ar contine gaze otravitoare care
ne-ar Theca rasuflarea. Cine poate marturisi
aceasta ca sigurantd? Astronomii au numai
simple banueli ; atat.
Le impartaim i noi cu aceiai indoial.

Despre stelele cari cad i despre pietrele

azute 'din cer

In noptile senine far& lumina lunii, se zareste

adesea cate o stea care luneca pe cer, lasand

In urma ei o dung& alburie de o clipita, ca lamina unui chibrit aprins si aruncat In Intuneric.
A. cazut o stea! a murit un cm! zice lumea

dela tara. Dar lumea care ktie putine, crede

multe; and o sti multe, o O. creada putine. Nu

s'a desprins niel o stea dela locul Eli; aci tlac6,
ar cadea stelele, atunci de mult ar ft pierit podoaba argintie a cerului: Toamna, cu deosebire,
se OA mai multe stele azatoare: In mai liutin
de uft sfert de coas veti putea numara peste
doll& zeci de scaparari luminoase, stingandu-se
www.dacoromanica.ro

86

dupg, cateva secunde In Intuneric prin sumedenia

de stele. Ba cateodata ochii vostri privesc cu

uimire la o adevirata ploaie de stele cazatoare,
o puzderie de licariri In bezna noptii.
Din vremuri vechi Invatatii s'au Intrebat: Ce
sunt aceste stele ratacitoare? De unde vin ele
pi uncle se due ?

Stelele azatoare sunt stele ursite a fi vesnic

calatoare f$i Intamplator trecgtoare In partite de
sus ale vazduhului care Inconjoar pgmntul de

jur imprejur. De fapt nu-s ch'ar stele. Unele

sunt niste bucgti de piatra sau metal, ce nu Intree marimea unei case; altele sunt gramezi de
pulbere; altele sunt numai niste aburi desi.
Aceste sfaramaturi iltacesc In nenuarg*nit, Invartindu-se fad repaos In jurul soarelui. In goana
lor nebung, se Intampla so. tread, prin partite
de sus ale aerului pamantesc. Din pricina iutelii,
se freaci ea aerul, se Inca1zes.3 si se aprind.
Dara de lumina o vedem atata vreme cat ele
tree prin atmosfera noastra; de Indata Irma ce
au iesit din ea, se fac nevazute In depgrtarile
fara sfarsit ale cerului.
Aceste corpuri risipite In spatiu, sunt sfaramaturi din vre-un glob pgmantesc zdrobit? Se
poate sa fie si asa. Dar unii Invatati Isi dau ca
parerea ca ar fi resturi din materia din care S'a
format pamantul, luna, stelele cu coada (comete). Aceasta este doar sfarsitul multora din
comete. La o noua Intoarcere, In locul capului
si. al cozii, se erg& In acelas loo cu o miscare
In aceias directie si la sorocul socotit de astronomi, o pulbere de stele azatoare sagetand caul.
www.dacoromanica.ro

1
PC:t

. ..

-,,,
,..t,..:::.

"

,i-

'

,..4 .

,,,,,

1411

,,,,

'',,

/.

' r.'/

v-1,

`"

5 41" -

;
;

..v.',
',II "'..'

IS

'; "(' ,i '.

9,,,A37
,,,,,Th

'n

41'

II'

A ' 14 Thi

'S

1....
.
. so
,,li,
II ,- 4., ,
'.-7,,ilei,",-,?
1,
, .
I,41, se'',8
%.' ' '" ,

41,, ; =';;'...11.

' :Tv::

1.1

'}

Piiitip4,;(,,,A.

r!'.
'1.

'

1:-.

k.

IV,

.isk'

,...,

'

A'4

!..

l :

'

'

',g

....,,

11

!C

:.

,',

,-..,;.

n ''

'

1.

..,. ,

'

4,

'

1,

tr

1.

k':

.11,"

*,?

11 a

',,

;,

'

414

'.,
i

'
(1

11

"1

..

1.'

'I,

,A.ce

'.un; ,
Iti
ki
/ au"
VP-L.1.1,1i
.

V. 4l.:4
4'4'I ,
, ,, 44.A.

t;'
-I

F. 'ATM
....t%
,

..,," ,i,

'',,.:,-,10.. :_i

PAorglnt

.7.

,. .

' .'it
,,,/,

01,1:-..
a

14 ' '

'

,:i,t'.4.7.,,,ri..at.....:.. , , .,..,,,..,017.7.....42.
,
,
. .
Wilrf44.L:
107414

1'
;':

''

.,

"

..4P14)1'.1.i.,1241:ifi
ii r

'"IlitA "
'1'1'

: )14'';-;
. :.,,i
),.., '' Sill) ;,, L' A.'i ' ' .'1'.4'..
,', ' .4.1
01, Ail

.R.

- . '''
'
'
.
1
4.L:i.....i.'.4.,k::.:..:,oiil...::::,,'ll'':;..t.";:::1.14:,..'.4.,:::::'...;;;lf:ii:.

.i..,4.....,.7.0.,;'.;.:.1,.:14)"....4.;,,714.....

:!'li) ts.'',?'"ii'l ' i.-,:. 14. .

. ,-.4,
.' ). ..S4

4,.

E.. ,'
a)

Q)

t'D

o
a)

ri)

4..

0
as

oo
fa.
a)

4.3

a)

a)

e_)

www.dacoromanica.ro

88

cand Samburii cometelor s'au rupt In bucatele In-

chegate, urmand zborul In gramezi plutitoare

Imprejurul soarelui ca toate corpurile ceresti supuse lui.

Bolovanii coi mari, cand intra mult In aerul

nostru i data, aprinsi, cad jos; ii atrage pa-

mantul. Atunci nu mai vedem dunga alburie a

stelei ca coada, ci un glob de foc. strtducitor,

urmat de o OA, mare de lumina. Adesea se

aude un faliit ca o rapliala de pusci, sau chiar
bubuituri ca de tun.
Se poate Manyla ca pietroiul ceres3s arda
complect, iar jos sa nu cad& decat cenusa lui.
Atunci se agterne pe apele cele linistite pe albul
zapezilor din munti, un strat subtire de pulbere
rnetalica necunoscuta pe pamant
Alta data bolovanul aprins face explozie, se
sfarama In bucati de sute si noii de chilograme.
Acestea sunt pietrele ceizate din cer, carora Invatatii le zic bolizi, aeroliti. Caderea lor bagg,
groaza In partile locuite ale parnantului. Cerul
se lumineaza ca ziva, din pricing, sfaramaturilor

aprinse. Aerul se zgudue ca de un vartej puternic, daca bolidul eade pe aproape. Un corp

stralucitor se pravileste din Inaltimi cu un zgomot suerator i ajungnd jos, se afunda, In pamant pana aproape de un metru. Totul s'a pe-

trecut in cateva cupo and ajungi la lozul

caderii si desgropi piatra cereasca, o gasesti

sting i fierbinte Pa deasupra e moale, din pricina topirii, iar In mijloc e rece.
Acum zeci de ani, un arab din nordul Afri-

cei, era sa fie ucis de un aerolit care a cazut.

www.dacoromanica.ro

89

Mg& sdainsul, zits, In namiaza mare. lata cum

povesteste el:

Am auzit o bubuiturtli ca de tunet, apoi o

lauruitura In aer. M'am uitat In sus si am vazut
ca un no .negru care venea peste mine. Inteo

Fig. 36.

c1ip6 namila cela a picat la cativa pasi, raspandind un nor de praf. M'am apropiat si am
vazut o piatra mare Infipta adAdic in pimant.
Cand am vrut s'o misc de uncle era Ingropata,
mi-am fript mainile, caci era calda Inca). Atunci
www.dacoromanica.ro

90

alergar& alti oameni i dup& ce piatra se lad,

o ridicar de acolo. Aerolitul cazut la satul Grazac (Franta) In ziva de 10 August 1885, a aprins
niste Ore de grail.
Aaa se explica, credintele celor dela tara, cari
spun ca se deschide cerul i Dumnezeu trimite
pietre In care s'au gasit scrisori (epistolia) dela
Maica Domnului i alte semne catre oameni pentru

pacatele lor. Toate sunt nascociri de ale fricotailor ai neatiutorilor. Aceste sfaramaturi din alte
corpuri cereati cu alcatuiri asemenea pannantului
nostru, lai vad de drumul lor, afai numai daca.

cad jos, bagand In sperieti pe cei de fata. Din

f ericire aceasta se Intampla destul de rar.

Ce indreptAri s'au fAcut In

calendarul nostru?
Mare zard, pe la sate In toamna anului 1924
din pricina s:himbarii calendarului. Inteunele
parti, oamenii au lncuiat b'serica ai n'au dat
voe preotului sa slujeasca leturghia la ziva sorocita sfintei Paraschiva, dupa calendarul cel
nou. lar In ziva aceea satenii au lucrat, aateptand s'o praznuiasca peste 14 zile, dupa vechea
randuiala din batrani. Pe alocurea, taranii s'au

Intaratat: ba ca li se s himba legea, ba

ca.

ne-am dat cu catolicii, luandu.ne dupa calendarul Ion, ba ca ai noatri au luat bani dela papistaai ca s pari sim credinta stramoaeasca,
alte bazaconii de astea.
www.dacoromanica.ro

91

La dreptul vorbind, nu s'a schimbat nimic.

Nici un sfant nu s'a clintit din loo i nici a

sarbbloare creptineascl nu s'a pters din calendar. Atat ca se in cu 13 zile fnainte, fati, de
vechea oranduire, s, fim la fel cu toat lumea
cu care avem tot soiul de afaceri. Nepottivirea
de calendar de pm. acum, ne-a pricinuit multe
Incurcaturi i fntarzieri In treburi.

A fost fntocmai ca Inteo pavAlie: Un bgiat

ar vinde cu metrul, altul cu cotul; unul Cu litrul, altul u ocaua. inehipuiti-v, ce zapa,ceal,
este inteun astfel de magazin unde fiecare ara
misura lui.- Asa e pi cu mersul dup dou. calendare.

Mara de asta, calendarul vechiu era pi grepitp

fat& de cel nou, cum vom arAta mai la vale..

Si ca s, ne dumirim mai bine, s, vedem:
Cum s'a heiscat calendaral.

Din vremuri departate, oamenii au msurat

timpul numAI And zilele i noptile, s, zicem, cata
sunt dela o lun. nou, la alta,
apoi socotind

timpul sods, bun.oar dela un inceput

iarn, pang, la cealalt iarna, numindu-1 an.

ImpArtirea In 12 luni s'a Molt tinandu se socotealA de cele 12 schirnbari (sau faze) ale lunei de pe cer in aceste 4 anotimpuri. StrAmbpii
noptri Romani au botezat lunile cu numele zeitgilor In cari credeau: lanuarie dela zeul Ianus
cel cu doll& fete; Februarie dela Febro, un zeu
al mortilor ; Marte dela zeul Marte; Aprilie !pi
trage numele dela o vorb, latineasel care inwww.dacoromanica.ro

92

semneaza a deschide, pentru ca, la luna aceasta

se deschid florile; Maiu era Inchinat zeitei Maia;
Iunie zeitei Iunona; Julie poarta numele lui IuHu Cezar, mare carmuitor roman; August, dupa
numele Imparatuluf August; Septembre va sa
zica a saptea luna; Octombrie a opta; Noembrie
a noua E4 Decembrie a zecea.
Timpul de sapte zile,
adeca, saptamana,
s'a regulat de cand oamenii au observat cele 7
corpuri ceresti ce-si schimba mereu locul pe cer:
Soarele, luna si cele cinci planete cunoscute pe
atunci. Numele acestor stele 's'a dat dui:4 zeitatile pagane; iar dela acestea s'au numit
zilele saptimanei. Romanii ziceau: ziva Lunei
(Luni), ziva lui Marte (Mari), ziva lui Mercur
(Miercuri), ziva lui Jupiter sau Joe (Joi), ziva
Venerei sau Luceafaxului (Vineri), ziva lui Saturn (Sambata,), ziva Domnului (Dumineca)
Va sa zica calendarul s'a Intocmit
observandu-se
miscarile parelnice ale corpurifor
ceresti
fat& de parnant. Cu trecerea veacurilor, s'a
gat de seam& ca lunile nu se mai potriveau cu

anotimpul. Lunile de primavara cadeau vara,

Ianuarie cdea In vremea lui Octombrie i asa,
mai departe.
Calendarul acesta era gresit. Pricina ?

Nepotrivirea tntre anul din calendar i anal

ceresc (astronomic)

Da caul Invatatii au dovedit ca pamantul se

invarteste in jurul soarelui In 365 zile, s'a pornit pe drumul de a gasi un calendar mai bun_
www.dacoromanica.ro

93

Daca pamantul s'ar Invarti exact In 365 zile,

adica ar ajunge la punctul de unde a plecat In
acest mimar de zile, socoteala ar fi foarte-

wad:. Am avea anul exact cat in miscarile,

pamantului In jurul soarelui. Anul din calendar
ar fi exact cat anul astronomic. Dar tinandu.se
seama de miscarile pamantului, anul complect
Inclleiat, socotit cu cea mai deplinii exactitate,
e de 365 zile, 5 ore, 48 minute pi 48 secunde,
&lid, cam 365 de zile si un sfert.

Ve0 vedea ate Incurcaturi face acest sfert-

de zi:
Sa zicem ea, In ziva de 1 lanuarie 1925 pamantul se gaseste Inteun loo (pullet) anumit
pe drumul ce-1 face In jurul soarelui, la ora 6dimineata. La 1 1anuarie 1926 la ora 6 dimi-

neata, adica dupa 365 de zile, el n'a putut

ajunge tot In locul In care era In 1925. ci e Intarziat pe drum cu aproitpe 6- ore. El trebuiesa mai mearga aproape Inca 6 ore, ca sa ajunga
In locul undo se gasia la 1 Ianuarie 1925, ora
6 dimineata. Va ajunge la acel loe la ora 12 la
anniaza.

In anul 1927, la 1 Ianuarie, ora 6 dimineata

e cu alte 6 ore mai Intarziat de locul din 1925.
Deci trebue 0, faca 12 ore de drum, adica la
ora 6 seara va fi acolo uncle a fost la 6 dimineata In 1925. Tot astfel In 1928 trebue A faca

18 ore pi, In 1929, 24 de ore ca a ajunga In

locul unde era la 6 dimineata la 1 lanuarie 1925.

Deci .In 4 ani trebue sa mai faca o zi ca sa

Implineasca drumul.

$a numaram zilele anilor fara acest sfert dewww.dacoromanica.ro

94

zi. Sa pornim dela data and Incepe primavark

dela 21 Martie, and ziva e deopotriva cu noaptea
(echinoctiul de primavara, cuna se zice). Dar
cate un sfert de zi mai putin Inteun an, face,
cum am vazut, In patru ani o zi Intreaga. In
al patrulea an dar, Inceputul primaverii nu va
rnai fi la 21, ci la 22 Martie, fiindca am numarat o zi mai putin din cato aunt de fapt. In
16 ani echinoctiul primlverii va cadea la 25
Martie pi spa mai departe. Intr'o slit& de ani
ne-am pomeni cu o Intarziere de 25 zile. Gland
nol vom crede dupa calendarul nostru, ca, ziva,
e egala cu noaptea pi dad !neap primvara, va
mai trebui pa.mantului aproape o luna pan& sa
ajunga acolo. Atunci va fi vreme de Fevruarie.
Dupa, 300 de ani, nand calendarul ne va artita
prinativara, noi am fi pe dos: Vara va fi In lanuarie kii iarna In lulie. Uite ce Incurcatura ne
face sfertul de zi pe care nu 1-am 8ocotit.
Apa se Intmplase pe vremea Romanilor.

Cunt s'a alceituit vechiul calendar pe care

I-am peireisit?

Cu 46 de ani Inainte de napterea Domnului

Hristos, traia la Roma puternicul carmuitor, luliu
Cezar. Acesta a chemat pe un Invatat al vremii

cu numele Sosighenes ca sa-i Intocmeasca un

calendar mai bun.
Acesta a facut socoteala urmatoare: Fiecare
an astronomic are un sfert de zi mai mult peste
cele 365 zile. (Pe atunci nu eran na3cocite ceasurile s mascara orele, n3inutele pi secundele).
www.dacoromanica.ro

95

fiindea In 4 ani IntOrziem cu o zi, pentru a

acopen i aceasta inaintare, sa adlogam o zi la
fiecare al patrulea an din calendar si asa ne-om
potrivi cu anul astronomic Vom avea trei ani
de 365 zile si un an de 366. Z ua aceia se va
adAoga la sfarsitul celei din urma luni a anului,
adica lunii lui Februarie. (Pe vremea aceia anul
Incepea cu luna lui Martie).
Anul cand Februarie are 29 de zile, se chiam&
an bisect.
Calendarul acesta s'a numit calendarul iulian,
dela numele lui luliu Cezar, care a propus .Intoc-

mirea lui. La anul 325 dupa Hristaa s'a tinut

la orasul Niceea cel dintain sinod al bisericii
crestine ca s& rAnduiase& sArbAtorile i sa priplease& acelas calendar pentru toata cresting.tatea. Sfintii parinti adunati la Niceea au primit
calendarul pagAnesc al lui Talian ca cel mai bun,
sorocind totodatA si caderea Pastilor.
Deci au numArat zilele pi au pus saptamanile

si. lunile una dupl alta, ca p6ganii, asezand In

fine zi cAte un sfant de legea cretina. Calendarul acesta s'a pastrat neschimbat pan& azi
In biseriea noastrA ortodoxa.
Dar pi acest calendar greseste.

Cari sunt neajunsurile vechiului calendar?

Grepala vine de acolo ca in calendarul iulian
s'a croit anul mai mare ca anul astronomic. S'a

socotit anul de 365 zile si un sfert (adeca 6

ore) Exact anal astronomic e de 365 zile, 5
ore 48 minute pi 48 secunde. Diferenta ar fi
cam' 11 minute si 14 secunde pe an. In 128
www.dacoromanica.ro

96

ani, diferenta e de o zi Intreag5,. In 900 ani

minutele acelea fac 7 zile. In 1280 ani, 10 zile.
P5,0, azi cam 13 zile In socotealg, rotundiAdia anul Incepe cu 13 zile mai de vreme fatl
de aatarea calendarului. Zilele acestea ar trebui scoase din calendar, ca s6, avem o cat mai
mare apropiere Intro anul astronomic 10 anul din
calendar. De aceia calendarul iulian nu mai
arat6, echinoctiul la 21 Marti, ci la 8 Martie.
Ca 314 avem iar4i la 21, va trebui s6, In16,tu-

Om cele 13 zile. Daca nu le vom scoate, In

anul 9943 Paotile vor cadea odatl cu Sfntul
Petra ai Pavel, iar In anul 31070, PaOile vor
adea ()data cu Caciunul. Vedeti ce Incuratua fac minutele cele neluate In sami.
S'a simtit dar nevoia unui calendar mai bun,

Calendarul gregorian.
In anul 1582, capul bisericii catolice, Papa
Grigorie al XIII dala Roma, s'a gandit la ref orma calendarului. A chemat pe Inatatul Luigi
LiTio- sa. Indrepte grwlile din calendarul iulian.

Acosta n'a mai pus la socotealA cam cele 12

minute tnai multe puse de Sosighenes la fiecare
an. Diferenta Intro anul astronomic f;li col din
calendar s'a flout mai mica. Dela acel an (1582),

Papa a dat ponina FA se Indrepte calendarul.

Noul calendar s'a numit gregorian, dup6, numele

Intemeietorului, kd a fost primit de tog& lumea

catolica; ortodoxii au amas tot la calendarul

iulian, cal plin de gretpli, pang, In zilele noastre.

Nici calendarul catolic nui perfect. in 800

www.dacoromanica.ro

97

de ani are 6 ani seculari de Gate 365 zile i 2

seculari de cat 366 zile.

Ce s'a schimbat In calendarul nostru?

Este mai bun ca cel catolic al Papei Grigorle. Sinoadele crektine ortodoxe au Mont o socoteal mai exacta. Calendarul catolic Intarzie
fata de anul astronomi cu vre- o 26 secunde.

Din 4000 In 4000 de ani trebuie sg saa cate

o zi. Dupa calendarul nostru Intarzierea anului
e numai de vre-co 2 secunde. De aceia numai
dupg, 40.000 de ani trebuie sa mai sarim o zi
ca sti, nu rginanem Indltrat cu anul cum ni-1
aratg, astronomii.

Patile se pgistreaza tot dupg, vechea 'Amalie a sinodului dela Niceea, tinand samg, de
echinoctiul de primavarg, dela 21 Marte i nu
la 8 Martie. Ateptann dar sa vie 21 Martie cand
ziva FA noaptea au ate 12 ceasuri, apoi luna
pling iar Dumineca viitoare serbarn PaOile. lar
&a. Dumineca aceia cad PaOle ovreiesc, noi
amanam Pakitile pentru Dumineca viitoare.
Celelalte sArbatori le tinem tot la data veche a
lunei, dar cu 13 zile mai Inainte. Adecg,: Boboteaza la 6 Ianuarie (calendarul nou), Sf Gheorghe la 23 Aprilie, Sf. Dunnitru la 26 Octombrie
FA a. m. d.
Prin randuiala noug, Biserica pastreazg. In totul oranduelile noastre cretineti privitoare la
praznice, posturi, pomeniri d celelalte.

lata de ce cretinii trebue si primeasca cu

Incredere calendarul cel nou, care pazekde ne-

tirbita datina romaneasa din batani.

7

www.dacoromanica.ro

98

Da oare and va fi sfarqitul Lumii?

lar cand va fi, cum va fi?

la fiecare fnceput de
Macar la zile mari
sa ne aducem aminte de cuvintele tulburatoare din cartile sfinte : Nu e nimic vesnic fart numai singurul Dumnezeu cel fara
inceput si WA sfarsit ; Incolo totul e trecator
si pieritor ; iar toate de pe lumea aceasta, Hod
de primavara, fum si paren sunt. Viata si
moartea se alunga intocmai ca ziva si noaptea ; nestatornicia firii preface fata pamantului, schimbatoare si ea.
an

Cilci toil se nasc spre a muri

*I mor spre a se nate.

*Uinta de acum spune la fel, dar cu alte

vorbe. Infioratoarele marturisiri ale proorocilor din vecbime sunt azi si in gura Invatatilor nostri. Randuri de carturari s'au trudit si
au muncit ca sa faca dovada unor adevaruri
ce nu se pot clatina:
Apele sapa uscatul ; vietuitoarele, afara de
om, se imputineaza ; vesmantul de verdeata
al pamantului scade si el ; soarele sia micsorat caldura si va veni o vreme and se va
stinge; luna a fnghetat tn vesnicia unui frig
grozav ; lar in aclancimile fara fund ale vazduhului intunecos, ratacesc neodihnite alte pa-

manturi, stele cu coada fara numar plutesc

in nestire, Incrucisandu- si mersul, cand si cand,

cu al pamantului nostru... Cine stie, candva

s'or .Intalni. Si atunci ? SA ascultam pe veswww.dacoromanica.ro

99

titul astronom francez, Flammarion, ce va fi,

daca va fi data i odata Intamplarea asta.

I. Stelele cu coadd (cometele) si Omer' ntut
Capul come telor e abia Inchegat i nu des-

tul de Intarit; lar coada lor, lunga de milioane de chilometri, e o amestecatura de aburi.
Atingerea de pamAnt ar produce ori o aprin-

dere a tot ce e pe fata pamAntului, ori o

otravire, o Inabueala Inecacioasa, sau... nimic.
Calatoarele cereti In nemarginit alearga cu
o iuteala de sute de mii de chilowetri pe ceas.

IntAlnirea ca pamAntul, firete ca ar da natere la o frecare i frecarea produce totdeauna

caldura. Poate c acele gaze din coada s'ar

amesteca cu aerul, cu gazele pamAntului
atunci... ar ii explozii, aprinderi, limbile de
foc s'ar Intinde ca In Infricqatele povestiri
din apocalips. PamAntul ar fi In flaari.
Focuri cereti, Invaluind unele stele, s'au mai
land cu ocheanele cele puternice (telescoape);

n'ar fi chiar o noutate cu pamAntul nostru.

Poate ca steaua cu coada ar risipi din coadA

ei uriao aburi otravitori, cari ne-ar Inneca

rasuflarea i am muri. Ar putea fi i aa. Nu

se tie din ce materii i ce anume gaze cuprind cozile cometelor ; i apoi nu toate sunt
la feb. Unele din ele au atins cu varful cozii
partile de sus ale vazduhului. N'au venit nici
otravuri, nici focuri pAna la noi. Abia s'a bagat de sama de unii astronomi, cari pAndesc
cerul din turnan, Cu ocheanele. lor, In noptild cele senine.
www.dacoromanica.ro

- 1.00 Adevarul e ca aburii cozilor de comete sunt

uori i rari. S'ar putea risipi In aer fail sa

prodUca primejdii. Dar nu toate 6telele ratacitoare au aceiai alcatuire.

II. Lupta tntre ape fi used.

Apele, ploile, zapezile, gerurile, vanturile,
furtunile, cutremurele pe pamant i- au unit
puterile ca sa sfaame Inaltimile, sa niveleze

totul. Din ce In ce, uscatul

Ii micoreaza
Inaltimile i Intinderea.
In fiecare an apele curgatoare varsa In mail

230.000 chilometri cubi de apa, In care sunt

aproape 10 chilometri cubi de macinatura de
uscat (nisip, pietri i altele). Apele macina
stftncile cu 3 metri In mijlociu la 100 ani.
Invatatul francez Lapparent face socoteala ca
In 4 milioane de ani nu va mai fi uscat, apa
va fi Invins i toata coaja pamftntului va fi
supt ape.
III. Un pustiu de &tap%

i va mat fi un sfArit nelnlaturat al pa mantului: frigul.

PamIntul,i soarele ii au viata lor care a

crescut, lar acuma scade. Viata lunii s'a stins,
luna s'a prefacut In ghiata, lar acuma plutete moarta In nemarginirea cerului.
Bunul i frumosul soare nu mal stralucete
Cu putere ca acum zece mii de ani , Imbata-

nete i el; merge spre racire, spre moarte.

Si atunci viata de pe pamlnt va pieri. Dupa
www.dacoromanica.ro

25 milioane de ani soarele se va stinge. Pamantul va fi un pustiu alb de ghiata. Nu se

va mai cunoate unde a fost campie 1 mare.
De mult, cel din urma om va fi degerat In
gheturile din mijlocul Africei. *1 nu va fi nimeni, care sa aeze acolo unde Ii va da duhul ultimul om, piatra ca Inscriptie la capul
lui:- cAici zace toate cuceririle i ambitiile,
toate cununile de biruinta, toate descoperirile
tiintei, toate comoriIe de bani 1 toate juramintele de dragoste venic4.
lar pamAntul rece se va Invarti Inainte In
Intuneric, luminat doar. de sclipirea palida a
stelelor i rasfrangerile slabe ale gheturilor cu

care s'a Imbracat pe vecie. *i va purta mereu pe el cimitirul unor vieti omeneti, care
au fost i n'or mai fi...
Fiti pe pace! Nu va cutremurati ce are sa
fie Cu noi peste milioane de ani, cand suntem

pulbere... daca va fi ap cum am spus i eu

din spusele lui Flammarion, astronomul.
MAncati bine, faceti va gospodarii tot mai
frumoase, hraniti-va sufletul ca gAnduri fru-

moase, faceti fapte dqpomenire, dati copiilor Invatatura, platiti-va datoriile... i cele pamAnte0" i cele sufleteti.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina

PArrantul.

DacA am despica pAmAntul In douA

Dovezl cl pAmAntul e rotund

Ca sA vA Incredintati cl pAmAntul nu e sprijinit pe nimic si

pluteste In spatiu
11
PAmAntui se invArteste in jurul sail
14
Cum se naste ziva si noaptea
..
21
Dar plmAntul se mal invArteste si In jurul soarelui
25
Pentru ce soarele nu IncAlzeste deopotrivA toate pArtile de pe
pAmAnt ?

32

Luna. DepArtarea dela pAmAnt la lunA

Luna vAzutA cu ocheane mari (telescophl)
De ce creste $i descreste luna ?

41

,. 42

Soarele

45
52
55

CAnd se Intuned soarele ?

61

Cerul Instelat

64
65
66
.67
69

CAnd se IntunecA luna ?

, . .

NumArul steielor
Ce sunt stelele ?
DepArtarea stelelor-sori

Harta stelelor de pe cer

Ce sunt zodlile ? '
Constelatiile principale cu stelele cele mai luminoase ce se vAd
dela noi
Despre planete sau stele-plmAnturi
Despre stelele cu coadA sau cometele

Despre stelele care tad $i despre pietrele cAzute din cer .

pe IndreptAri s'au fAcut In calendarul npstru ?
Dar oare cAnd va fi sfrsitul lumii ? lar cAnd va fi, cum va fi ?

www.dacoromanica.ro

70
71

74
80
85
90

98