STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI RUPEA , JUDETUL BRASOV

CUVANT INTRODUCTIV
Cuvnt introductiv pentru Cetatean, Oras si Lumea nconjuratoare De-a lungul timpurilor omul a reusit sa prospere prin munca si cercetare, de multe ori actionnd brutal, fara sa tina cont de urmari. Stiinta, cea care ne-a facut capabili sa descoperim minunile lumii n care traim, nu ne-a nvatat si cum sa le pretuim. Ne-am facut stapni pe comori create de natura si lasate noua mostenire din generatie n generatie. Oare suntem constienti de acest lucru ? De cte ori ne trece prin minte ca am putea ajunge zile cnd padurile vor fi doar niste pajisti saracacioase, cand florile din jurul nostru vor fi nlocuite de uscaciuni, cnd aerul pe care azi l respiram va fi att de poluat ca va trebui sa petrecem mai mult timp n casele sau birourile noastre ?! Bunastarea si dezvoltarea au un pret pe care noi toti trebuie sa-l platim, de multe ori acesta depasind puterea noastra de a-i face fata. E timpul sa ne uitam n jurul nostru, sa spunem ca ne pasa, mai mult dect de la usa propriei case si pna n strada pe care locuim. E vremea cnd putem spune ca orasul RUPEA este CETATEA noastra. De ce sa nu facem din ea o oaza de curatenie, liniste si bunastare ? STA N PUTEREA NOASTRA ! Astfel, spre finele anului 2006, Primaria orasului Rupea a nceput implementarea unui nou proiect, Agenda Locala 21, care se constituie ntr- un cadru de lucru ce ne ofera posibilitatea de a ne imagina cum va arata comunitatea noastra n viitor. Ideea acesteia a prins contur la ntlnirea de vrf a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro din 1992, n cadrul careia a fost exprimata ngrijorarea cu privire la cresterea efectelor negative pe care noi oamenii, constient sau nu, le avem asupra planetei: ncalzirea globala, distrugerea habitatelor, diminuarea stratului de ozon, poluarea etc. De asemenea s-a subliniat faptul ca diferenta dintre statele lumii cu privire la utilizarea resurselor naturale este n continua crestere, fapt care atrage deosebiri semnificative privind nivelul de trai al oamenilor din ntreaga lume. n acest sens, ca un nceput al rezolvarii problemelor sociale si de mediu, conducatorii statelor reuniti la acea conferinta au semnat o ntelegere cu privire la elaborarea unor strategii noi care sa asigure o dezvoltare durabila a societatii umane, numite generic AGENDA 21.

Agenda Locala 21 trebuie sa stea la baza guvernarii locale fiind procesul prin care autoritatile locale lucreaza n parteneriat cu toate sectoarele comunitatii pentru a ntocmi planuri de actiune realiste care sa stea la baza Strategiei de Dezvoltare Durabila a oraului. Agenda Locala 21 trebuie sa propuna un model de dezvoltare economica care sa fie n deplin acord cu rezolvarea problemelor sociale, precum si cu exploatarea rationala a resurselor si protejarea mediului ambiant. Noi credem ca fiecare generatie si are propriile provocari, iar de-a lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilitati diferite. Responsabilitatea generatiei actuale este de a crea o societate durabila. Trebuie sa asiguram generatiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerinte pentru o viata sanatoasa. Pentru a nu da gres n ndeplinirea acestei responsabilitati istorice, am realizat acest document, Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Rupea , iar prin ceea ce el reprezinta, comunitatea a devenit o veriga importanta n cadrul miscarii mondiale care promoveaza conceptul de dezvoltare durabila. Realiznd mpreuna strategia locala vom da cetatenilor acestui oras posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua atitudine si de a avea un cuvnt de spus - actionnd mpreuna cu toate sectoarele comunitatii pentru a crea un viitor ct mai durabil. Vom reveni asupra acestei strategii n mod regulat pentru a-i aduce mbunatatiri astfel nct ajustarea sa corespunda schimbarii continue. Acest document este un raspuns al comunitatii si ofera oportunitatea reala de a identifica si de a adopta practici ale dezvoltarii durabile. PRIMAR, Ing. Flavius Dumitrescu

PARTEA I-A
1.
1.1.

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI

CARACTERIZARE FIZICO GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Asezare
Orasul Rupea , este situate la 2512 longitudine estica si 46,3latitudine nordica . Se afla la altitudinea de 451 metrii fata de nivelul marii si este punctual de trecere din Valea Oltului in Valea Tarnavelor , situate in zona de contact dintre Podisul Transilvaniei si Carpatii Orientali.

Relieful
Este caracterizat prin doua forme : Luncile de-a lungul paraielor cu versantii cu pante diferite situati de o parte si de alta a cursurilor de apa. Orasul este strabatut de Valea Cozd si paraul Fiser .

Clima
Este o Clima Continental moderata sub influenta circulatiei vestice prin intermediul careia ajung mase de aer mai umed . Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine mediteraneeana . Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata atingand 9,5 C Primaverile sunt tarzii , iar toamnele se prelungesc mult . Temperaturile anuale variaza intre -30C si +30C
Localitati componente. Localitatile componente sunt : Satul Fiser care este situat la 7 km N/V de Rupea pe drumul national 13 BrasovRupea-Sighisoara Colonia Rupea-Gara care se afla la 4 km S/E de orasul Rupea pe drumul national 13.

Date administrativ-teritoriale

a). Suprafata
Total - 7900,92

Din care
Intravilan - 522,42 Extravilan - 7377,92 ha

b). Suprafata terenurilor pe categorii de folosinta pasuni l.858 ha agricol 3.337 ha

din care :
-

arabil 2.245 ha faneata 1.379 ha paduri si terenuri cu vegetatie forestiera 1.598 ha neproductiv 56,95 ha

c). Numar de gospodarii (locuinte )

Gospodarii --------- 1.837

Locuinte ------------1.942 din care racordate la : alimentare cu apa potabila canalizare gaze naturale electricitate(locuri consum) 315 agenti eonomici telecomunicatii 1.356 1.280 1.590 2.315 pers.fizice 1.196

1.2.

REPERE ISTORICE IMPORTANTE

In urma sapaturilor efectuate pe raza orasului Rupea s-a atestat prezenta omului pe aceste meleaguri inca de acum 2.000 ani, in partea de jos a orasului descoperindu-se o piatra militara romana. Denumirea localitatii deriva din cuvantul latin rupes care inseamna con de stanca si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea. Ca resedinta de targ Rupea este amintita inca din 1433 si cunoscuta ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se tineau aici 4 targuri mari. Targurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin Rupea era centrul a 12 bresle de mestesugari. In vestul orasului pe o stanca abrupta de roca de bazalt este asezata Cetatea Rupea care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania, aceasta fiind atestata documentar pentru prima oara in anul 1324 cu toate ca a fost construita cu mult inainte de acea data, dar nu exista documente in acest sens. In anul 1601 Mihai Viteazu trece pe aici iar mai tarziu Stefanita Voda. In anul 1688 se instaleaza in cetate primii soldati austrieci, acestia renovand cetatea . Sasii au populat or. Rupea la jumatatea secolului al XII-lea Principala ocupatie a locuitorilor era agricultura si cresterea vitelor, Rupea fiind si un centru comercial si de meserii foarte important

Pana la mare unire din 1918 dominatia saseasca dadea un aspect cu totul strain orasului. Atunci, Rupea a jucat un rol important in intreg tinutul. Aici s-a format primul consiliu national din judetul Tarnava Mare. Din punct de vedere economic si cultural este de remarcat ca inainte de anul 1918 Rupea avea 4 banci dintre care cea mai importanta Banca Cetatea, iar in 1920 a luat fiinta prima Scoala gimnaziala. Dupa cel de-al doilea razboi mondial desi situatia geo-politica a Romaniei a determinat o stagnare a dezvoltarii atat la nivel national cat si local, Rupea a continuat sa se dezvolte construindu-se policlinica, casa de cultura, cinematograful, cartierele cu blocuri de locuinte, s-a rezolvat aductiunea apei si s-au dezvoltat intreprinderile industriale si mestesugaresti.

2.
2.1.

ANALIZA DE POTENTIAL
ANALIZA FACTORILOR EXTERNI

Agenda 21 este planul de actiune al ONU pentru dezvoltare durabila n secolul XXI, aprobat de 173 de state n cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, Brazilia, 1992. Capitolul 28 al documentului este dedicat autoritatilor locale cu privire la elaborarea si implementarea unei strategii proprii privind Agenda 21. n cel de-al V-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene Catre Durabilitate- se recunoaste faptul ca autoritatile locale detin un rol deosebit de important n asigurarea durabilitatii dezvoltarii, prin exercitarea functiilor lor statutare de autoritati competente fata de multe din directivele si reglementarile existente si n contextul transpunerii practice a principiului subsidiaritatii.

2.2.

ANALIZA FACTORILOR INTERNI

Analiza contextului socio-economic al comunitii Puncte tari - poziionat n zona central a Romniei la confluena drumurilor europene ce fac legtura dintre Europa Central i de Vest cu Orientul , situndu-se la distane aproximativ egale de punctele de trecere a frontierelor rii - potenial turistic foarte ridicat datorit peisajului, monumentelor naturale i arhitecturale, activitilor culturale prilejuite de datinile i obiceiurile revigorate - numeroase resurse naturale: lemn, ape minerale, materiale de construcie, etc. - fertilitatea natural a solului -xperien n implementarea de proiecte cu finanare nerambursabil din fonduri PHARE, ISPA, SAPARD - bogat faun cinegetic, rezervaii naturale, monumente ale naturii - potenial agricol (cultura cartofului) i creterea animalelor ( bovine i ovine) - nfriri ale oraului cu Austria - Saalfelden, Zell am See; Belgia Danderleeuw; Germania Dortmund, Unna, Dorsten. - Calitatea apei de la bile curative din Rupea rivalizeaz cu apele de la Herculane i aa cum a aprut ntr-o brour din anul 1920 sunt considerate mai bune dect cele de la Karlovy -Vari din Cehia - Patrimoniul cultural bogat i variat Puncte slabe - ora mic cu caracter monoindustrial -lipsa surselor de informare i accesul la informaie pentru publicul larg -Numr mic de ntreprinztori privai - frmiarea terenurilor agricole - lipsa unor rampe ecologice pentru deeuri menajere - creterea rapid a omajului - imposibilitatea satisfacerii cererilor de locuine pentru familiile tinere i familiile cu venituri foarte mici.
Oportuniti

Potenial turistic neexploatat

Riscuri

Infrastructur rutier excelent Utiliti - patrimoniul natural i urbanistic cu numeroase construcii medievale reprezint o baz de plecare important pentru diversificarea turismului - existena unor programe de susinere a investiiilor n domeniul proteciei mediului, reabilitarea i extinderea cilor de comunicaii, a sistemelor de alimentare cu ap, canalizare, epurare i managementul deeurilor -existena unor legturi strnse ntre populaia judeului i persoane emigrate n rile Uniunii Europene - tradiie i condiii propice pentru creterea bovinelor i ovinelor - potential de dezvoltare al agoturismului - potential de dezvoltare al micilor intreprinzatori - meninerea strii de relativ inerie a iniiativei private - randamentul sczut pentru marea cultur a pmnturilor - gradul de srcie ridicat al locuitorilor - scderea numrului de anagajai n comparaie cu creterea populaiei inactive ( numr ridicat de copii i pensionari). - emigrarea accentuat a specialitilor, a populaiei de etnie german i maghiar i a tineretului - mentalitile i comportamentul specific populaiei de rromi aflat n dificultate economic

3.
3.1.

CAPITAL NATURAL
ARII NATURALE OCROTITE
Stanca bazaltica de la Rupea, zona naturala protejata de interes national , pe care se afla amplasata Cetatea Rupea , care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania. . Cuvantul latinesc Rupes din care deriva denumirea localitatii inseamna Con de stanca si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea. Padurea lui Grigore (Gigoriwald ) , padure se foioase , unde de Rusalii se organizeaza o manifestare traditionala campeneasca in locul numit La Rond Stejarii seculari de la Fiser Rezervatia de liliac din jurul cetatii Rupea.

3.2.

VEGETAIA FORESTIER

Este alcatuita din mai multe subzone : Subzona stejarului unde a alaturi de stejar apare si si stejarul pufos si sunt si alte plante lemnoase ca : jugastrul , carpenul , frasinul , ulmul, ca si diverse specii arbustive si plante ierboase caracteristice Subzona gorunului In Podisul Tarnavelor gorunul intra in amestec cu stejarul , carpenul , diferiti arbusti si plante erbacee Subzona fagului este cea mai extinsa si se gaseste sub forma fagetelor pure cat si prin padurile de amestec fag molid sip e alocuri brad . In fagete se mai intalnesc ca specii arborescente , palinul de munte , artarul si frasinul.

3.3.

FLORA I FAUNA

FLORA din jurul orasului Rupea se caracterizeaza prin prezenta unei varietati specifice zonelor de lunca , podis si munte de joasa altitudine . Pe langa vegetatia forestiera bogata , amintim arbustii- maces, paducel , porumbel, iar de-a lungul cursurilor de apa salcii si plopi. FAUNA este si ea foarte bogata; dintre mamifere amintim , iepurii, vulpile , ursii, mistretii, caprioarele, vezurii , si mai rar lupii . In cursurile de apa si in lacurile existente traiesc , somnul , crapul , carasul , cleanul , mreana etc. Pasarile cantatoare , rate salbatice , batlani , berze , gaste , ulii, cuci, si altele completeaza faunistica a zonei . Dintre speciile de animale ocrotite , amintim acvila de munte , sorecarul comun , cocosul de munte , ursul carpatin , rasul.

3.4.

PARCURI SI ZONE VERZI

Suprafata intravilana este de 522,42ha, din care suprafata totala a spatiilor verzi din orasul Rupea este de aproximativ 20 ha. Zona reprezentativa a orasului este Parcul Central situat in centrul orasului care cuprinde o mare varietate de copaci , flori si plante ornamentale , constituind un minunat loc de recreere pentru cetatenii orasului. Alte locuri de recreere sunt in zona stadionului orasenesc , zona strandului orasenesc , de-a lungul Vaii Cozd ( promenada cu tei ) , terenul sasilor aflat la liziera padurii si zona din imprejurul cetatii.

3.5.

IZVOARE DE APE MINERALE SI TERAPEUTICE

la poalele Cetatii Rupea , se afla 7 izvoare minerale captate intr-o fantana a carei capacitate zilnica este de 20.000 litri si care se intrebuinta numai in cura externa

analiza chimica a acestei ape facuta de dr. Muller (1914) arata intr-un litru de apa , urmatorii componenti stabili: sulfat de calciu 0,304 carbonat de calciu 0,478 carbonat de magneziu 0,508 clorura de sodiu 21,935 clorura de potasiu 3,276 clorura de calciu 0,274 clorura de magneziu 0,272 acid salicilic 0,058 oxid de aluminiu 0,019 TOTAL 27,320 hidrogen sulfurat 0,273 greutate specifica 1,00204 temperatura - 10C

Inca de la inceputul sec XX erau mentionate in documentele vremii BAILE DE LA RUPENI ( Cohalm ) cu actiune vindecatoare pentru bolile de reumatism , guta , afectiuni ginecologice , afectiuni inflamatorii cronice .

3.6.

AERUL

Datorita faptului ca in orasul Rupea activitatea industriala este redusa , nu exista surse importante de poluare, calitatea aerului nefiind afectata in mod deosebit . Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii si centrale termice de bloc sau scara) necesare ncalzirii rezidentiale, institutionale si industriale precum si de emisiile de la rampa de deseuri menajere
3.7. APELE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

- APA PORABILA Rupea dispune de o staie de filtrare tratare pompare i o staie de pompare. Reeaua de distribuie ap nsumeaz 21,5 km. Din aceast lungime 8 km de distribuie este ntrun grad avansat de deteriorare. Alimentarea cu apa potabila a orasului Rupea se face prin Compania Apa Brasov si are ca sursa Barajul de la Dopca si izvorul Saros de la Hoghiz

Datorita faptului ca aceste surse se afla la o distanta relativ mare de localitate si este extrem de sensibila la un regim pluviometric sarac se ceeaza anual probleme in asigurarea cu apa a orasului Rupea . O situatie aparte fata de restul orasului , o reprezinta , satul Fiser , localitate apatrinatoare , unde in anul 2003 s-a realizat proiectul Alimentare cu apa a localitatii Fiser din fonduri nerambursabila si contributie locala prin programul RICOP prin care s-au creat rezervoare noi de apa si s-a inlocuit conducta de alimentare a satului si s-au infiintat cismele stradale . APELE MENAJERE Principalele surse de ape menajere provin din activitati menajere si sociale .

La nivelul orasului exista retea de canalizare , dar nu este o statie de epurare , depozitarea apelor menajere facandu-se prin 3 decantoare de mare capacitate care ulterior se vidanjeaza Reeaua de canalizare are o lungime de 16,2 km din care 50 % este deteriorat, iar staia de epurare este scoas din funciune . Pentru rezolvarea canalizrii este realizat un proiect zonal (Rupea, Homorod, Hoghiz, Ungra), urmnd a fi accesat un program cu finanare extern. In partea de jos a orasului locul de deversare al apelor menajere il reprezinta un canal care nu corespunde din punct de vedere ecologic.

4.

PROTECTIA MEDIULUI

4.1.

MANAGEMENTUL DESEURILOR

A. Deseuri menajere Serviciul public de salubritate n municipiul Baia Mare se alfa in subordinea Consiliului Local Rupea , nefiind concesionat.

Depozitarea deseurilor menajere se realizeaza printr-o rampa neecologica supravegheata , aflata in curs de autorizare care ocupa o suprafata de 15.000 mp, cu o capacitate proiectata de 200.000 mc. Rampa va fi autorizata sa functioneze maxim pana in anul 2017. Cantitatea medie de deseuri menajere produsa n orasul Rupea este de 470 tone /luna. B. Deseuri industriale nu sunt

10

Deseuri speciale spitalicesti . Din informatiile existente rezulta o cantitate anuala de deseuri speciale spitalicesti de aproximativ 7,5 tone. Deseurile speciale (fase, obiecte ascutite, fragmente umane) sunt transportate de catre o firma specializata pentru a fi incinerate . colectarea acestor deseuri se face de 2 ori pe saptamana. Deseuri zootehnice Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din unitati de crestere a animalelor in sistem ferma, au scazut in ultimii ani semnificativ, datorita diminuarii efectivului de animale la 20 - 30 % din capacitatea proiectata. Dejectiile rezultate in urma activitatii sunt stocate pe paturi de uscare de cate localinci , proces prin care compusii organici cu azot si fosfor se mineralizeaza, transformndu-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru pomicultura sau agricultura).

4.2. EDUCATIA ECOLOGICA SI ACTIVITATI COMUNITARE SPECIFICE. Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si a impactului antropic asupra mediului nconjurator: poluare urbana, exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei, calitatea si cantitatea apei potabile, gestiunea si managementul deseurilor; poluarea factorilor de mediu, exprimata prin poluarea apelor de suprafata, subterane, atmosferei, fonica, solului; impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural si pericolele naturale; surse ale poluarii, exprimate prin urbanizarea mediului. Educatia scolara de protectia mediului se desfasoara n cadrul unitatilor de nvatamnt preuniversitar. Consiliul local al orasului se preocupa in permanenta de protectia mediului inconjurator prin elaborarea unui plan de masuri privind gospodarirea localitatii , plan in care sunt cuprinse si o serie de masuri in ceea ce priveste mediul. 5. MEDIUL SOCIAL CULTURAL

SWOT mediu Factori pozitivi Factori negativi social Factori Puncte tari Puncte slabe interni Mna de lucru calificata n domeniile Somaj , accentuat in randul
traditionale, inclusiv pentru femei (lohn tinerilor activity) Lipsa unor zone sociale urbane Deschiderea Primariei pentru parteneriate (cluburi, spatii deschise pentru sociale socializare ) Cooperari internationale, programe de Nivel scazut de educatie a 11

nfratire (twinnings ) ntre orase populatiei asistate Unitati de asistenta sociala (serviciul Lipsa programe pentru vrstnici public de asistenta sociala cantina Stare precara a familiilor cu multi sociala , cresa ) copii Sarbatorile traditionale orasului Informare si participare Festivalul cetatilor , Balul portului insuficienta a cetatenilor popular ( lipsa de solidaritate sociala ) Activitati artistice desfasurate prin Casa Insuficienta comunicare ntre de Cultura ansambluri folclorice institutii Institutii de cultura Muzeul etnografic Insuficienta mediatizare Rupea , Muzeul traditiei populare profesionala a problemelor reale Coeziune scazuta n corpurile Baza sportive Rupea (fotbal, volei, popice tehnice, asociatii profesionale, , handball , inot etc) . Retea de nvatamnt extinsa (prescolar, experti Sistem sanitar subfinantat . scolar, licee, ),

Factori Oportunitati externi

Amenintari

Participarea cetatenilor, creativitate Etatizarea sistemului de asigurari Valorificarea traditiilor cultural -artistice sociale (disfunctionalitati guvern Implicarea sectorului privat admin. locala ) Fondul de Solidaritate Sociala Lipsa fondurilor bugetare Venitul minim garantat Evaziunea fiscala Rata ridicata a natalitatii pentru Romnia Munca la negru si la limita Evolutiile -modernizarea mass media salariului minim (evaziuni (prezenta , internet, TV cablu local ) mascate) Relatia cu minoritatile nationale Insuficient sprijin pentru (maghiari, romi, germani, etc) si continuarea proiectelor religioase (ortodoxi, catolici, reformati, Economie monoindustriala, alte culte ) reconversii dificile Emigrare a resurselor umane adulte, calificate si necalificate Lipsa de locuri de munca /adecvate cererii

5.1. Aspecte demografice si ocupationale

Numarul si structura populatiei Total Din care , a) pe etnii : - 5759 locuitori

Populatie ( conform recensamant 2002)

Romani - 4063 locuitori Maghiari - 1245 locuitori

12

Rromi Germani b.) in functie de religie

338 locuitori 110 locuitori

Alte nationalitati - 3 locuitori (croati, italieni)

ortodocsi romano catolici Greco catolici Reformati Evanghelici augustini Evanghelici luterani Unitarieni Altii + fara religie -

4043 persoane 474 persoane 26 persoane 375 persoane 84 persoane 80 persoane 347 persoane 339 persoane

Fenomene demografice In ultimii 3 anis-a inregistrat o crestere din punct de vedere al natalitatii.

La nivelul Serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor, compartimentul stare civila s-au inregistrat : 2004 NASTERI 254 DECESE 63

2005 210 61

2006 238 65

- Forta de munca si somajul Ocuparea fortei de munca in localitatea Rupea este relativ scazuta , datorita lipsei activitatii industriale , nivelul somajului fiind de 30 % in anul 2005 ( someri luati in evidenta la AJOFM , precum si cei neindemnizati). Datorita lipsei locurilor de munca o mare parte din populatia activa tanara , emigreaza. Cea mai mare parte a populatiei active lucreaza in : invatamant , administratie , institutii publie , agricultura , mici intreprinzatori , comert.

5.2. OCROTIREA SANATATII POPULATIEI

Numar de unitati medicale si profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, statii de ambulanta, etc) din care: Unitati de stat Spitalul orasenesc 1 Dispensar uman 4 cabinete medici familie Cabinet stomatologic 2 Unitati private 2 Numar total de cadre sanitare , din care :

13

Medici - 21 Asistente personal de intretinere- 26

- 44

5.3. ASISTENTA SOCIALA

Prestaii sociale alocaii familiale ajutoare sociale indemnizaii faciliti alocaii pentru nclzirea locuinei cu lemne i combustibili petrolieri

Beneficiari Anul 2004 362 243 37 210

Anul 2005 244 240 32 210

Cereri Anul 2004 368 72 37 210

Anul 2005 34 60 32 210

In cadrul orasului Rupea a fost infiintat Centrul Social Rupea , printr-un program cu finantare nerambursabila si cu participarea Guvernului Romaniei , ( Coeziune Economica si Sociala Proiecte de Infrastructura Mica ) de care beneficiaza un numar de 50 persoane pe luna . Centre de plasament In localitate exista un centru de plasament pentru copii, in care sunt institutionalizati aproximativ 50 copii ( fete si baieti ) . In cadrul Primariei orasului Rupea , sunt incadrati ca si asistenti personali pentru persoanele cu handicap un numar de 27 persoane , iar 3 persoane beneficiaza de indemnizatie de handicap din partea instituiei noastre. 5.4. EDUCATIA SI INVATAMANT

a. Numar de licee si colegii : b. Numar de scoli primare si gimnaziale c. Numar de gradinite Numar de elevi si profesori pentru fiecare unitate Liceul St.O.Iosif Rupea : profesori 30; Scoala generala : profesori 57; Gradinita : educatori elevi elevi 8;

1 3 3
542 825 prescolari 184

14

5.5. CULTURA SI SPORTUL

Cultura

Numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie ) Casa de cultura 1 Camine culturale 2 Biblioteca 1 Muzeu 1

a. Numar de salariati ocupati in unitatile de cultura : b. Numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune)

- 5 - 11

Localitatea noastra se mandreste cu o activitate culturala bogata, pastrand vie traditia folclorica a zonei , ansamblurile folclorice ale casei de cultura participand la diverse spectacole si manifestatii in tara si strainatate.
Anual in Rupea se organizeaza Festivalul Cetatilor sarbatoare folclorica traditionala la care participa ansambluri din tara si strainatate . - care se desfoar n fiecare an n luna septembrie i reunete formaii artistice de amatori i profesioniti din orae cu ceti din Transilvania ct i din orae din ri cu care Rupea ntreine relaii de colaborare sau nfrire (Austria - Saalfelden, Zell am See, Belgia - Danderleeuw, Germania Dortmund, Unna, Dorsten), festivalul fiind o dovad incontestabil a cultului rupenilor pentru conservarea tradiiilor, obiceiurilor i a costumului popular. O alta manifestare traditionala este Balul Portului Popular un eveniment special, care iese din tiparul celorlalte baluri, protagonitii fiind persoanele cstorite. Acesta are loc n luna februarie a fiecrui an, balul n sine fiind precedat de un spectacol artistic, de factur popular, oferit de ansamblurile de dans, de corurile folclorice de amatori, de Fanfara rneasc, toate din oraul Rupea. Portul popular fiind obligatoriu pentru participani d momentului o unicitate prin diversitate
Sportul

In decursul ultimilor ani , activitatea sportiva din oras s-a revigorat prin reamenajarea bazei sportive care cuprinde sala de sport , popicaria , strandul si stadionul . In urmatorii ani aceasta baza sportiva va continua sa fie modernizata .
6. SIGURANTA CETATEANULUI

n judetul Brasov , cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec n mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind n crestere . Totusi, numarul de infractiuni cu violenta n care sunt implicati minori a scazut semnificativ. n scoli se organizeaza periodic ntlniri cu caracter
15

combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice

educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.

protectie civila, stingerea incendiilor: La nivelul localitatii s-a infiintat Serviciul Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta care are doua componente : - una de protectie civila si una de prevenire si stingere a incendiilor . Serviciul are incadrati 3 angajati cu contract de munca si sunt prevazuti un numar de 119 voluntari . Serviciul are in dotare: 2 sirene electrice , un radio receptor Zefir , 2 autospeciale , 2 scari culisabile , una scara imperechere. . Exista deficiente in ceea ce priveste incheierea contractelor de voluntariat pentru asigurarea unei interventii optime in caz de urgenta. 7. MEDIUL ECONOMIC 7.1. ANALIZA SWOT

SWOT Factori pozitivi mediu economic Factori Puncte tari: interni Patrimoniu arhitectural

Factori negativi

Puncte slabe: Starea patrimoniului Retea reprezentativa a arhitectural si nevalorificarea institutiilor publice lui economica Retea intraurbana Insuficienta dezvoltare a corespunzatoare n comunicarii si comunicatiei telecomunicatii ntre institutiile publice Retele tehnico-edilitare Grad de uzura avansat al dezvoltate (apa, canal, energie retelelor tehnico-edilitare (apa, electrica, gaz) canal, ) Retea comerciala Declin economic al industriei Sector de constructii puternic Slaba reprezentare a reprezentat activitatilor economice n Initiativa privata activa sectorul agricol Retea de institutii financiarSlaba dezvoltare a serviciilor bancare pentru populatie Deschidere din punct de vedere Investitii reduse n segmentele al transportului la Drumul cu valoare adaugata mare : European E60 productie, tehnologii nalte Buget local auster Creearea de facilitate pentru Inexistenta unor institutii de potentialii investitori nvatamnt preuniversitar n domenii moderne care sa Zona cu potential turistic atraga in timp investitori n ridicat domenii de vrf Oportunitati: Parteneriat public privat 16 Riscuri/Pericole:

Factori externi

Utilizarea instrumentelor datoriei publice (mprumuturi ) ca surse atrase ale bugetelor locale Posibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, surse private, taxe speciale) Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) -instrument de dezvoltare urbana Existenta unor planuri de reabilitare urbana

Declinul economic continuu al activitatilor industriale Insuficienta resurselor bugetare Necorelarea responsabilitatilor transmise in finantare cu resursele bugetare aferente Rata ridicata a indicelui de inflatie Crestere economica nesemnificativa Competitia regionala la surse de finantare Fiscalitate excesiva favoriznd activitatea economica Prezenta unor investitori straini neimpozitata n zona Schimbari rapide in legislatia Pozitionarea geostrategica ( in economica centrul tarii) si in apropierea viitoarei autostrazi Bucuresti Bors 7.2. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE ACTUALE A LOCALITATII

Analiza situatiei economice actuale a localitatii pe domenii de activitate:

INDUSTRIE
R.M.C. Rupea Intreprindere de confectionare covoare , avand un numar de 125 de angajati Maba S.R.L.- intreprindere de traverse cale ferata avand un numar de 25 angajati Atelier mobila antica- intreprindere de reconditionare mobila veche , avand un numar de 60 angajati

COMERT
In orasul Rupea isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici enumerati in tabelul de mai jos . Situatia este incompleta datorita faptului ca unele date nu se afla decat in arhiva Registrului comertului, Primaria or. Rupea fiind in imposibilitate de a le procura. Nr. Denumirea crt economic 1. 2. 3. 4. agentului Domeniul de activitate Agricultura Agricultura comert Comert Adresa str. nr. Rupea, Cifra de afaceri Nr. total salar 6 31 40 20

Agromec SA Agroindustriala SA Agritomar SRL Astar Com SRL

Hill nr. 1 Republ.166 1 Decembrie nr.6 1 Decembrie 15

1.970.590.958 3.270.299.901 56.767.018.727 8.713.423.684

17

5. 6. 7. 8. 9. 10 11. 12. 13. 14 15 16. 17. 18 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25 26 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33 34. 35. 36.

Auto Mathe Oliver SRL A.U. Nowero SRL Cerycom Pityu SRL Coop. Consum Rupea Coop Mestesug.Unirea Constructii Alexana Dhalia Farm Lib-Ro SRL Laci Constr.SRL SC Mihand SRL SC Mit-Grus SRL Muata SRL Rational SRL Roxana Sercom SRL SC.Reps. SRL SC.Rustoca Constr. Taxus Prod SRL Todex Com SRL Consecvent SC Bolmund SRL SC Sanel SRL SC Germany Impex Sarghe ComnSRL SC Vladeasa SRL Gedo Trans SRL Forest Industries SRL SC Baldini SRL Rupis Construct SRL SC Electrola SRL SC Fimo SRL SC Elemag SRL SC Global Forest SRL

Transp.pers. Intrajutorare at.auto Comert Prest.serv. Constructii Farmacie Comert Prest.serv Transport Constr. Comert +prest.serv Prestari Comert Comert Prest.constr. Comert Panificatie Comert Prestari Prestari Prestari Comert Comert Transport Prestari Prestari, comert Comert Prestari Prestari Comert Prestari

Muncii nr. 37 Sg.Boieriu nr. 6 Republicii nr. 347 Republicii 120 Rep.193 Sg.Boieriu nr. 8 Republicii 110 Sg.Boieriu nr.11 Serg.Boieriu 6 1 Decembrie 2 Cetatii 37 Pietii 1 Muncii 10 Republicii 62 DN 13 15 Noiembrie 19 Republicii 110 Republicii 196 Cetatii 16 Republicii 220 Vaii 32 A.P.Banut nr. 1 Sg.Boieriu 25 Sg.Boieriu 2 Republicii 325 1 Decembrie 160 Republicii 13 Republicii 39 Republicii 176 Republicii 66 Muncii 4 Ferma 1

1.362.326.157 299.879.159 3.944.271.877 6.991.306.505 2.051.676.830 841.953.901 11.656.472.252 4.297.700.838 1.235.281.158 1.011.128.330 794.453.670 2.683.204.573 2.469.474.955 11.285.232.019 4.759.287.288 3.999.875.136 4.003.778.636 2.030.436.997 5.316.017.025 6.644.450.144 1.998.825.677 8.969.791.402 527.995.874 13.512.878.133 6.990.391.231 3.334.224.205 990.038.461 430.382.479 2.191.179.086 1.311.659;658

4 7 6 13 12 4 10 4 8 4 7 10 13 24 15 3 17 4 28 28 5 4 5 16 1 7 2 6 4 1

TURISM

Numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care : Hoteluri : 3 - capacitate cazare 180 locuri c. Obiective turistice (cetati, monumente istorice, monumente naturale, parcuri si rezervatii, etc). Cetatea Rupea.

18

URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Localitatea Rupea va poate pune la dispozitie PUG aprobat in anul 1997 , iar PUZul va fi finalizat in decurs de maxim 2 luni . CONSTRUCTII (numar)

Civile Industiale Agricole

MEDIUL DE AFACERI

- 1101 - 10 7

Oportunitati oferite investitorilor (terenuri, facilitati fiscale, forta de munca calificata existenta, resurse naturale ce pot fi exploatate). terenuri, forta de munca, calificata, oportunitati agricultura ecologica si turism

Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, etc.). nu exista, deocamdata

COOPERARE REGIONALA SI TRANSFRONTALIERA

Cooperare regionala asociere intre primariile Homorod , Apata , Maierus, Hoghiz, Rupea pentruconstituirea Asociatiei Padurea Bogatii- ocol silvic privat Cooperare transfrontaliera Orasul Rupea este infratit DENDERLEEUW- BELGIA si CSANADPALOTA- UNGARIA cu localitatile

8. INFRASTRUCTURA 8.1. PATIMONIUL FIZIC ARHITECTURAL

Zona Rupea este caracterizata prin intrepatrunderea unor arii cu proprietati distincte. Dupa criteriul potentialului cultural, zona se manifesta ca un spatiu de interferenta al mai multor culturi Intr-un teritoriu marcat de cultura colonistilor sasi se disting subzone aparte , din punct de vedere cultural , marcate de prezenta altor grupuri etnice sau sociale. Astfel, intr-un teritoriu punctat de satele sasesti, se profileaza grupul satelor romanesti din Tara Oltului. Aceste sate se desfasoara de-a lungul Culoarului Comana pana la limita extrema nordica a acestui spatiu geografic, nu departe de Rupea, la Cuciulata. Localitatile secuiesti se afla la limita nordica a teritoriului sasesc , pe Dealurile Homaroadelor. Aceste asezari sunt construite in jurul bisericilor fortificate, dupa modelul defensiv si structural al asezarii sasesti. In functie de criteriul tipologic sau de cel functional peisajul arhitectural din intreaga zona este marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult. Astfel in intreaga zona, tendinta generala este de fortificare a nucleului asezarii, nucleu reperezentat de biserica. 19

Fata de acest tip de ansamblu defensiv , exista 3 cazuri de exceptie. Aceste 3 cazuri sunt reprezentate de cele 3 cetati taranesti: Rupea , Saschiz si Jimbor- ridicate in imediata vecinatate a asezarilor respective ( cele doua din urma sunt localizate la mica distanta de orasul Rupea ) . Ar mai fi de mentionat ca in zona exista si cateva monumente atipice resedinte nobiliare , care se desprind din peisajul arhitectural marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult , si sunt proiectate pe fondul programului dominant de locuire. Dincolo de criteriul tipologic sau de cel functional, este de mentionat ca in toata aceasta zona exista o serie destul de extinsa de asezari ale caror nuclee centrale sunt protejate, fiind declarate rezervatii de arhitectura. Gruparea acestor asezari este relativ uniform distribiuta de-a lungul culoarului Drumului European E60 . Printre valorile de patrimoniu construite in zona se contureaza o grupare majora: asezarile inscrise in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) . Toate se situeaza la vest fata de Rupea, pe culoarul principal de circulatie sau pe ramnificatii ale acestuia. In concluzie, localitatea Rupea face parte dintr-o regiune cu un ridicat potential de dezvoltare turistica, unde se afla unele dintre cele mai reprezentative monumente istorice din zona Transilvaniei. Aflat intr-o zona cu un potential turistic ridicat, orasul Rupea ofera o serie de obiective turistice inca neexploatate si care ar putea transforma localitatea noastra intr-un adevarat centru turistic al zonei . Dintre aceste obiective amintim : Cetatea Rupea atestata documentar inca din anul 1324 cetate taraneasca care la monentul actual se afla intr-o pronuntata stare de degradare si care necesita implicarea autoritatilor locale si judetene pentru reabilitarea acesteia si introducerea in circuitul turistic. Biserica Evanghelica Rupea unde exista inca in stare de functionare unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale orga bisericeasca. Casa memoriala a compozitorului William Berger Monumentul Eroilor din Padurea Lentea Casa memoriala Nicolae Filipescu Bisricile ortodoxe si catolice din oras Rezervatia de arhitectura (Sec XVIII-XIX) de pe strada Republicii si Cetatii.

8.2. CAI DE COMUNICATIE. a. Accesul la reteaua de cai ferate (distanta pana la cea mai apropiata statie sau halta CFR ) - 5 km b. Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere Da c. accesul la aeroport Targu Mures 108 km.

20

8.3. RETELE TEHNICO EDILITARE

b
Dotari edilitar-gospodaresti (lungimea retelelor si starea lor tehnica ) Drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere pe teritoriul localitatii drumuri nationale 16 km stare tehnica f. buna judetene - 11 km stare tehnica buna comunale forestiere - 6 km stare tehnica buna reteaua de alimentare cu apa potabila - 18 km reteaua de canalizare - 13,2 km retea de internet , cablu TV retea de electricitate - 41 km retea de gaze naturale retea de telecomunicatii - 34,2 km administrativ al

8.4. PATRIMONIUL INSTITUTIONAL In unitatea administrativ-teritoriala exista sucursale, respectiv agentii ale bancilor Raiffeisen, Banc Post, CEC, precum si Oficiul postal, Compania Apa Sector Rupea, Distrigaz Sud Sector Rupea, ROMTELECOM, Electrica S.A. Sector Rupea.

Liceul St.O.Iosif Scoli primare si gimnaziale Gradinite Spitalul orasenesc Rupea Politia

1 3 3 1 1

Serviciul comunitar local de evidenta a persoanei Serviciul public de specialitate ( asigura salubrizarea orasului) Serviciul de asistenta sociala ( cantina sociala , cresa)

21

PARTEA A II A
VIZIUNE Provocarile din ultimii ani la care orasul Rupea , administratia, sistemul educational si locuitorii sai au trebuit sa raspunda, respectiv trecerea de la un oras cu profil agricol accentuat la un oras modern att ca si forma urbana ct si ca fond civic, au facut ca, prin management si mobilizare de resurse umane, orasul sa reziste provocarilor (riscurilor majore) si sa se pregateasca pentru noile tendinte aparute o data cu integrarea in Uniunea Europeana. Revitalizarea activitatii urbane n arealul vechii cetati, introducerea conceptului de educatie moderna comunitara, formularea viziunii de oras ideal si trecerea la planurile de actiune specifice Agendei Locale 21 n conformitate cu conceptele de dezvoltare durabila, pot fi considerate dimensiuni urbane adecvate cu principiile managementului calitatii totale, aplicate ntr-un mod inovativ, ntr-un oras tipic pentru Europa de Est, aflat n tranzitie inter-milenara si ntre tipuri de structuri sociale: capitalismcomunism-capitalism. Un specific aparte pentru orasul Rupea poate fi considerat n acest moment schimbarea accentuata a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la managementul bugetar la managementul pe proiecte, aceasta schimbare fiind definitorie si, speram determinanta, pentru managementul strategic comunitar, n conditii de resurse financiare locale insuficiente. Avand in vedere potentialul turistic ridicat , orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni , bazndu-se pe motenirile istorice i culturale. Autoritile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistic a localitii, creandu-se astfel premise pentru :
dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meteugurilor tradiionale dezvoltarea cabinetelor i atelierelor de prestri servicii. Mici intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei.

Dezvoltarea unei infrastructuri agroindustriale care sa satisfaca necesarul de forta de munca a orasului si zonei prin atragerea de investitori romani si straini.
22

Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala. Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio- profesionale Realizarea unui centru de sanatate care , impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona. Finalizarea investitiilor la baza sportiva si de agrement a orasului in vederea creerii premiselor inscrierii unor echipe din Rupea in diverse competitii cu caracter judetean. Dezvoltarea durabila a orasului se va baza pe educatia continua a cetatenilor, astfel nct acestia sa dobndeasca o atitudine deschisa proceselor de nvatare continua, caracteristice viitorului cunoasterii si informatiei.

23

PARTEA A III A
1. OBIECTIVE STRATEGICE PE DOMENII DE ACIVITATE
TURISM Promovarea orasului Rupea ca oras turistic national

Avand in vedere potentialul turistic ridicat , orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni , bazndu-se pe motenirile istorice i culturale. Autoritile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistic a localitii, creandu-se astfel premise pentru :
dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meteugurilor tradiionale dezvoltarea cabinetelor i atelierelor de prestri servicii. ,

In realizarea acestui obiectiv major pentru dezvoltarea durabila a locatitatii autoritatile locale au in vedere : -

Reabilitarea infrastructurii turistice a localitatii Rupea, proiect de presupune creearea cailor de acces modernizate spre cetate, introducerea tuturor utilitatilor , reabilitarea cetatii , si introducerea acesteia in circuitul turistic . Reabilitarea bailor curative , amenajarea unei baze de tratament balnear , avand in vedere calitatile terapeutice ale izvoarelor. Valorificarea intregului potential turistic al orasului prin scoaterea in evidenta a monumentelor arhitecturale si rezervatiilor naturale . Identificarea altor zone cu potential turistic nfiintarea unui centru de Informatii Turistice. Realizarea unei pagini web, dedicate turismului Promovarea turismului sportiv (pescuit si vnat).

1.2 MEDIU
a) mbunttirea calittii aerului Reducerea nivelului de poluare a aerului. Extinderea spatiilor verzi . Reducerea impactului traficului rutier asupra calittii aerului. b) Protejarea si utilizarea eficient a rezervelor de ap Gospodrirea rational a rezervelor de ap. Pstrarea si valorificarea apelor de suprafat ce traverseaz orasul Rupea Eficientizarea epurrii corespunztoare a apelor uzate. Eliminarea pericolelor de deversare a apelor neepurate n apele de suprafat.

24

Crearea unui sistem integrat pentru colectarea i epurarea apelor uzate din zona Rupeareea zonal de canalizare i staie de epurare cu acces pentru Rupea, Hoghiz, Homorod i Ungra.

c) Managementul judicios al deseurilor

Reabilitarea sistemului de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectiva a deseurilordin orasul Rupea . Elaborarea unei strategii de gospodrire a deseurilor menajere si industriale pe principiile dezvoltrii durabile.

1.3. URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Dezvoltarea echilibrat si durabil a teritoriului si ameliorarea cadrului urban n scopul cresterii calittii vietii locuitorilor.

a.)Utilizarea rational a terenurilor.

Actualizarea documentaiei de urbanism a orasului , cuprinznd perspectiva de dezvoltare urban pe termen mediu si lung. Ocuparea rational a terenurilor proprietate privat din intravilanul localittii prin organizarea extensiilor zonelor functionale pe baz de Planuri Urbanistice Zonale.

b.) Cresterea gradului de urbanizare a zonelor periferice ale orasului.

Modernizarea infrastructurii (strzi, ap, canal, gaze naturale) din zonele Fiser , Rupea Gara . Extinderea spatiilor verzi n intravilan in zonele neconstruibile.

c.) mbunttirea conditiilor de trai si constructia de locuinte.

Realizarea de zone de locuit de tip rezidential, prin construirea de locuinte tip vil,finantate prin credite si surse proprii. Construirea de locuinte de nchiriat pentru familii si persoane cu probleme sociale. Extinderea si modernizarea retelelor de utilitti n cartierele (zonele) nou nfiintate.

d.) Integrarea n sistemul european de transport.

Dimensionarea corespunztoare a arterelor de circulatie cu profil subdimensionat si amenajarea intersectiilor. nfiintarea de strzi n zonele noi de locuinte si finalizarea actiunii de modernizare a strzilor din oras. Eliminarea parcrilor improvizate prin amenajarea de spatii pentru parcare. Infiintarea transportului urban de calatori pe ruta Fiser Rupea- Rupea Gara

1.4. SOCIAL a) mbunttirea strii de sntate a populatiei Realizarea unui centru de sanatate care , impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc Rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor de asistent medical preventiv si curativ. Asigurarea accesului nengrdit al cettenilor la serviciile medicale.. Dezvoltarea infrastructurii n domeniul medical.
25

Asigurarea unui sistem informational si a unei baze de date necesare cunoasterii evolutiei biologice a cettenilor. b) Combaterea srciei si a marginalizrii sociale Asigurarea conditiilor minime de viat pentru toti cettenii. Elaborarea si implementarea unor politici comunitare pentru sprijinirea persoanelor si familiilor defavorizate. Combaterea marginalizrii sociale si asigurarea conditiilor corespunztoare de petrecere a timpului liber pentru persoanele singure. Mentinerea in stare functionare a Cantinei Sociale. c.) Protectia copilului Diminuarea numrului de copii aflati n institutii de protectie de tip clasic rezidential. Prevenirea abandonului si institutionalizrii copilului. Crearea de servicii de asistent si sprijin pentru tinerii peste 18 ani care prsesc sistemul de protectie si nu pot fi reintegrati n familie. Dezvoltarea unei retele de servicii alternative pentru copilul cu deficiente. Combaterea delicventei juvenile si prevenirea cazurilor de abuz si neglijare a copilului. Implicarea comunittii locale n sprijinirea familiei cu copii aflate n dificultate. Prevenirea abandonului nou-nscutilor. d.) Valorificarea eficient a resurselor umane Corelarea nivelului de instruire a resurselor umane cu oportunittile procesului de dezvoltare economico-social a orasului si judetului. Cresterea motivatiei de nvtare a unor meserii pentru valorificarea resurselor locale existente. Crearea unui sistem informational pentru cunoasterea gradului de ocupare a fortei de munc disponibile n Rupea. Crearea unui sistem informational cu privire la piata fortei de munc. Crearea unui parteneriat real ntre administratia public local si institutiile cu responsabilitti n domeniul social, n organizarea de activitti care s asigure recrutarea fortei de munc disponibilizate. Punerea la dispozitie a unor spatii disponibile pentru asociatii care angajeaz fort de munc, local, cu prioritate someri sau membrii familiilor beneficiare de ajutoare sociale. Orientarea profesional ctre instituiile de nvtmnt cu profil social. Stimularea aparitiei unor institutii de formare pentru noi meserii sau specializri.

26

Combaterea fenomenului munca la negru prin constientizarea cettenilor n cutarea unui loc de munc precum si a angajatorilor asupra riscurilor ce decurg din angajarea de fort de munc fr forme legale. e.) Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru noi servicii sociale Sprijinirea persoanelor n vrst pentru a putea valorifica unele posibilitti n scopul asigurrii conditiilor normale de viat. Consilierea persoanelor aflate n nevoie si a persoanelor legal obligate la ntretinere, pentru a evita abandonul persoanei vrstnice. Dezvoltarea serviciilor sociale la domiciliul persoanelor aflate n nevoie. f.) Asigurarea unei reale sigurante comunitare
Infiintarea politiei comunitare la nivel de oras

Identificarea cauzelor care genereaz stri conflictuale sau care duc la violenta n familie si luarea msurilor necesare de evitare a acestora. Organizarea unor consilii anti-infractionale n institutiile de nvtmnt. Dezvoltarea colaborrii cu politia a tuturor responsabililor n domeniul educatiei, pentru prevenirea infractionalittii. Cresterea responsabilittii politistilor n asigurarea unui climat de ordine si sigurant comunitar. Reintegrarea n viata social a celor care au executat pedepse privative de libertate, n scopul prevenirii recidivei. Prevenirea delicventei juvenile prin programe educationale. g.) Cresterea rolului femeilor n rezolvarea unor probleme comunitare Crearea unor programe de promovare a femeii n societate. Asigurarea conditiilor de participare a femeilor la luarea unor decizii cu impact social. nfiintarea unui grup de femei pe baz de voluntariat care s fie consultat la elaborarea unor programe sociale comunitare. h. ) Dezvoltarea capacittii institutiilor locale de protectie si asistent social n asumarea rspunderii de a rezolva problemele sociale la nivel comunitar Elaborarea unei strategii de dezvoltare social la nivel local, cu participarea tuturor autorittilor administratiei publice locale si a serviciilor descentralizate ale administratiei centrale Adoptarea unui sistem de monitorizare si evaluare a modului de implementare a strategiei sociale la nivel local Elaborarea de propuneri de modificri, completri, elaborri de acte normative n domeniul protectiei si asistentei sociale.

27

Adoptarea unui plan de msuri comun al autoritatilor administratiei publice locale si a celorlalte servicii descentralizate ale administraiei publice centrale, pentru a se aplica legislatia referitoare la protectia si asistenta social a persoanelor. Crearea unui parteneriat ntre administraia public local, institutii cu responsabilitti n domeniul social si organizatii ale societtii civile, pentru crearea unei baze de date necesare stabilirii factorilor de risc social, parteneriat n baza cruia s se realizeze actiuni comunitare pentru eliminarea factorilor de risc identificati. 1.5. EDUCATIE SI CULTUR a.) mbunttirea procesului de formare a resurselor umane si de asigurare a unui grad de cultur corespunztor pentru toti cettenii. Asigurarea unui management scolar si cultural profesionist. Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala. Desfsurarea procesului de nvtmnt la standarde europene. Promovarea tehnologiilor didactice bazate pe comunicatii electronice. Desfsurarea unui nvtmnt deschis, racordat la nevoile actuale de calificare, diversificat si care s asigure concurenta. Cresterea numrului de programe de informare, consiliere si orientare profesional a tinerilor. Diversificarea si extinderea ofertei de educatie. Promovarea imaginii orasului prin organizarea unor actiuni culturale si sportive la nivel national si chiar international Extinderea parteneriatelor si colaborrilor internationale, pe diverse domenii: cultural, sportiv, educativ. Promovarea schimbului de experient cu institutii similare din strintate. Promovarea si protejarea patrimoniului cultural si istoric local; Combaterea consumului de alcool si droguri si a traficului de fiinte umane prin educatie,la nivelul unittilor de nvtmnt. b.) Promovarea traditiilor culturale Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio- profesionale Sprijinirea ansamblurilor artistice in vederea promovarii traditiior pe plan national si international

28

Desfasurarea unei activitati sustinute de promovare pe plan national si international a manifestarilor artistice traditionale ale orasului ( Festivalul Cetatilor , Balul Portului popular , Serbarea campeneasca La Rond etc.) Acordarea unui sprijin sustinut in pastrarea si valorificarea traditiilor folclorice. Pastrarea si dezvoltarea , in continuare a relatiilor de cooperare transfrontaliera pe plan social si cultural cu localitatile infratite percum si creearea in viitor a unor noi legaturi cu orase din Uniunea Europeana. 1.6. ECONOMIC a.) Dinamizarea sectorului industrial n orasul Rupea. Promovarea investitiilor strine Stimularea unor activitti industriale nepoluante Recuperarea traditiei micii industrii Sustinerea n continuare a societtilor industriale existente care fac fat concurentei Creearea unei zone industriale prin concesionarea terenurilor catre investitori strategici Sistem stimulativ de taxe si impozite locale pentru activitati economice priotare b.) Dezvoltarea industriei agroalimentare nfiintarea de ferme familiale, formate prin cumprarea sau arendarea de terenuri agricole. Retehnologizarea unittilor de procesare a productiei agroalimentare. Promovarea produselor agricole naturale. c.) Dezvoltarea unui sector tertiar cu servicii evoluate Atragerea marilor comercianti en-gross si en-detail care s ofere produse si servicii de calitate ridicat la preturi accesibile. Acordarea atentiei cuvenite protectiei mediului n desfsurarea unor activitti: depozitarea mrfurilor, ambalarea si generarea de deseuri. Protejarea aspectului arhitectural estetic al fatadelor spatiilor comerciale. mbunttirea calittii serviciilor de post, diversificarea serviciilor de telefonie fix. Ridicarea nivelului de cultur si educatie prin utilizarea IT si dezvoltarea de produse si servicii IT. d.) dezvoltarea sectorului privat in domeniile: serviciilor agroturistice, meteugurilor tradiionale , cabinetelor i atelierelor de prestri servicii., micilor intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei etc.

29

e.) Crearea unui mediu sntos de afaceri. Sprijinirea IMM-urilor din sectorul productiv. Colaborarea cu organizatii specializate capabile s sprijine initiativa IMMurilor. Sprijinirea agenilor economici n gsirea de parteneri interni si externi. Acordarea de catre autoritatile locale a unor facilitatii pentru potentialii investitori. Elaborarea de proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri ( parcuri industriale , incubatoare de afaceri etc. ) f.) Dezvoltarea pietii muncii n concordant cu cerintele mediului economic Ridicarea nivelului general de educatie si de calificare n domeniul comertului si serviciilor. Formarea culturii organizationale prin management performant. Mobilizarea comunittii locale n monitorizarea propriilor resurse umane. Dezvoltarea unor forme eficiente de educatie permanent. 1.7. AGRICULTURA a.) reforma structurala a agriculturii Transformarea gospodariilor de subzistenta in exploatarii agricole orientate spre economia de piata profitabila
Proiecte pentru ferme agricole infintate de tineri pe baza legislatiei care reglementeaza comasarea terenurilor Proiecte pentru sprijinirea formelor asociative in agricultura

b.) Dezvoltarea activitatilor conexe generatoare de venituri

-Proiecte pentru pensiuni agroturistice

Proiecte pentru apicultura Proiecte pentru acvacultura Proiecte pentru activitati mestesugaresti

c.) Dezvoltarea zootehniei pentru sporirea veniturilor producatorilor agricoli

Proiecte pentru dotarea fermelor zootehnice cu utilaje necesare ;aparate de muls, tancuri de racire, cositori, mori Proiecte pentru achizitia de animale de rasa in ferme zootehnice. Proiecte de constructii noi pentru adaposturi moderne cf normelor U.E.

d.) Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu protejarea mediului inconjurator si promovarea agriculturii ecologice.
30

Proiecte vizand conversia fermelor vegetale si zootehnice care au conditii spre agricultura ecologica Proiecte de investitii vizand tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive din agricultura

1.8. SILVICULTURA a.)Promovarea n contextul integrrii Romaniei n UE a unui cadru normativ local, necesar gospodririi durabile a pdurilor pe baza formelor de proprietate silvic . Dezvoltarea unor parteneriate cu comuniti locale din UE pentru preluarea bunelor practici privind exploatarea durabil a fondurilor silvice private Promovarea unui Regulament de exploatare durabil a proprietilor silvice private b.)Realizarea la nivelul comunitilor locale a unei evidene cadastrale precise privind starea de proprietate asupra pdurilor Efectuarea de determinri i msurtori cadastrale asupra proprietilor silvice Gestiunea informatic unitar a bazelor de date privind proprietile silvice cadastrale ale comunitilor locale
PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI URBAN

Avnd n vedere ca o asezare urbana nu este un sistem nchis, iar realizarea obiectivelor se ntemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii: - dezvoltarea durabila, astfel nct pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine n ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata;
ntarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice n raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii; realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat; realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza; integrarea politicilor att pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan ntre sectoare, ct si pe verticala, avnd n vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte; managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale ntr-un ciclu natural;

31

utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice n sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea n considerare a problemelor de mediu la ntocmirea bugetului local; design-ul durabil arhitectonic n temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, desing-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor ntr-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, structuri verzi n jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica; realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile ntregii comunitati locale; interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale; fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare n baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala; analiza capacitatii tehnice de executie; evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane; evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute; identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta ntre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii; evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii locale de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza; protectia mediului; realizarea unui program sau proiect n parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare; asigurarea publicitatii informatiilor cu impact n investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal). zona de locuit va contine o diversitate de cladiri; n situatia n care n zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural), acestea vor fi reabilitate (fatada si interior), fara a afecta proiectul n baza caruia s-a construit. n nici un caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate; zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice, culturale si de agrement; zona va contine spatii deschise n forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri; vor fi proiectate n mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe ct posibil sau integrate n parcuri; comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor; comunitatile vor utiliza n mod rational resursele de apa.

32