Olteanu Sorin Ionut

621 CB

Dezvoltare Durabila a
Produselor
ArcelorMittal Galai
1. Dinamica notiunii de Dezvoltare Durabila
Dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoilor
prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile
nevoi.
Conceptul de dezvoltare durabila avut ca punct de pornire criza ecologic
mondial 1929-1933 i s-a dezvoltat mai apoi prin nglobarea tuturor sferelor economicosociale i umane, ajungnd ca n zilele noastre, dezvoltarea durabil s reprezinte noul
drum al umanitii.
Dezvoltarea durabil a fost gndit ca o soluie la criza ecologic determinat de
intensa exploatare industrial a resurselor i degradarea continu a mediului i caut n
primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor.
Dezvoltarea durabil promoveaz conceptul de conciliere ntre progresul economic
i social fr a pune n pericol echilibrul natural al planetei.
Ideea care st la baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bun a
vieii pentru toi locuitorii planetei, att pentru generaia prezent, ct i pentru generaiile
viitoare.
Dezvoltarea durabil aduce n prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul
model de progres economic i social, valori ce vizeaz mai ales omul i nevoile sale prezente
i viitoare, mediul natural protejarea i conservarea acestuia, precum i atenuarea
deteriorrii actuale a ecosistemelor.
La Rio de Janeiro s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si
Dezvoltarea, n cadrul careia s-a recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea

economica si protectia mediului n obiectivul de dezvoltare durabila, precum i dreptul

international al mediului, ca mecanism de promovare a dezvoltarii durabile. n cadrul
conferintei au fost adoptate:

Declaratia de la Rio
Agenda 21 i planul de actiune pentru dezvoltarea durabila, cu ncepere din
secolul al XXI-lea
Conventia privind diversitatea biologica
Conventia cadru privind schimbarile climatice

Agenda locala 21 (AL21) s-a constituit in anul 1992, ca o initiativa a Conferintei

Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, denumita si Summitul Pamantului de la Rio,
reprezentand baza si planul de actiune ale conceptului de dezvoltare durabila. Natiunile
care si-au luat anjamentul de a lua parte la Agenda 21 sunt monitorizate de Comisia
Internationala pentru Dezvoltare Durabila si sunt incurajate sa promoveze Agenda 21 la
nivel local si regional in cadrul proprilor tari. Agenda 21 abordeaza problema dezvoltarii
societatilor si economiilor prin concentrarea asupra conservarii si protectiei mediului si a
resurselor naturale.
In cadrul Summitului Pamantului de la Rio, Natiunile Unite au convenit ca punctul
de pornire pentru realizarea unei dezvoltarii durabile se afla la nivel local. De altfel, doua
treimi din cele 2500 de obiective de actiune din cadrul Agendei 21 se adreseaza consiliilor
locale. Fiecare autoritate locala trebuie sa isi conceapa propria strategie, in urma
discutiilor purtate cu cetatenii asupra problemelor de interes major.
Agenda 21 reprezinta modelul de dezvoltare durabila din punct de vedere social,
economic si de mediu. Actori precum guvernele, organizatiile non-guvernamentale (ONG),
industria si societatea civila sunt incurajati sa ia parte in acest proces. Agenda 21 ofera un
cadru pentru abordarea problemelor sociale si de mediu precum poluarea aerului. Apei si
solului, defrisarile, pierderea biodiversitatii, sanatatea, tendintele demografice, saracia,
consumul de energie, problemele legate de productia si transportul deseurilor.
Principiile dezvoltarii durabile trebuie sa constituie o parte centrala a oricarei
strategii locale. Agenda Locala 21 abordeaza tema dezvoltarii durabile ca o preocupare a
comunitatilor, implicand toate sectoarele societatii, inclusiv grupurile comunitare,
intreprinderile si minoritatile etnice. Implicarea intregii societati va oferi tuturor
oportunitatea de a lua parte in acest proces si va genera o sursa de entuziasm, talent si
expertiza, care este vitala pentru realizarea dezvoltarii durabile.
Agenda Locala se concentreaza asupra problemelor de ordin social, economic si de
mediu si propune solutii la problemele existente prin incurajarea unor practici mai

eficiente. Se constientizeaza faptul ca dezvoltarea durabila poate fi realizabila fara a face

rabat de la calitatea vietii, prin insusirea unei gandiri creatoare si practicarea unui
comportament sustenabil.
Dupa Summitul Pamantului de la Rio, campanii de succes Agenda Locala 21 au
avut loc in Bolivia, China, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Bulgaria, pentru a numi doar
cateva state angajate in acest proces. Romania este, de asemenea, considerata drept un
exemplu de succes in implementarea Agendei Locale 21.
Principii:

Managementul integrat
Echitatea intergeneraional
Precauia
Abordarea ciclului de via
Prevenia
Substituia
Principiul poluatorul pltete
Internalizarea externalitilor positive
Participarea public
Principiul bunei guvernri
Parteneriatele privat-public i public-privat
Cooperarea ntre state

2. Diagnosticarea zonei de lucru

2.1.Factori generali:
ArcelorMittal Galai (fost Sidex Galai) este cel mai mare combinat siderurgic
din Romnia. A fost cumprat de LNM Holdings NV n noiembrie 2001, de la statul
romn[1]. Valoarea tranzaciei a fost de 70 de milioane de dolari[1]. Tranzacia a inclus
angajamente investiionale de 351 milioane de dolari i un capital de lucru de 100 milioane
de dolari[1]. ncepnd cu 2004, Sidex Galai este parte a Mittal Steel, companie format prin
fuziunea companiilor LNM Holdings NV i Ispat International N. V[1]. Dup fuziunea
dintre Mittal Steel i Arcelor, n anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele
combinatului a fost schimbat n ArcelorMittal Galai.. Orasul Galati esti municipiu in
judetul cu acelasi nume, avand o populatie de aproximativ 249,432 de locuitori, conform
ultimului rencensamant, cu o densitate de 938 de locuitori pe km2, fiind pe locul 8 ca
populatie in Romania. Oraul Galai are o istorie ncrcat i datorit faptului c este
plasat pe Dunre, cea mai important arter comercial-fluvial european,

Canalul DunreMainRin. Viaa economic s-a dezvoltat n jurul antierului Naval,

Portului Fluvial, n jurul Combinatului Siderurgic i a Portului Mineralier .. Suprafata
acestui oras este de aproximativ 246.4 km2.

n 1927, conform monografiei dedicate oraului Galai de profesorul Gh. N.

Munteanu Brlad, forma acestuia era de triunghi, avnd la sud Dunrea, la rsrit lacul
Brate i rul Prut, la apus Siretul i lacul Ctua. La Galai se gsesc dou mari forme de
relief ale rii: Cmpia Romn i Podiul Moldovei ce ofer o priveli te cu nl imi
domolite, cuprinse ntre 310 metri la nord i 5 metri la sud. Zona corespunde punctului de
ntlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud i central-european. Cea mai important
unitate este Lunca Dunrii ce se ntretaie aici cu Lunca Prutului i Lunca Siretului. Lunca
Siretului este alctuit din brae despletite ale cursului Siretului, din bra e prsite sub
form de belciuge, ostroave incipiente i ostroave vechi sau grinduri.

Dat fiind faptul c judeul Galai reprezint o poart spre nord-est i spre sud-vest,
el se gsete sub influena maselor de aer continental estice i mai putin sudice, lipsind
aproape cu totul influena aerului vestic care este oprit de paravanul mun ilor Carpai.
Temperatura medie anual, calculat pe o perioad de 70 de ani, este de 10 grade C.
Temperatura medie n timpul verii este de 21,3 grade C. n timpul iernii, deasupra
judeului Galai vin din nord i nord-est mase de aer rece care produc scderi de
temperatur care oscileaz ntre 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunar este
mai sczut n ianuarie cnd are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a
lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatur nregistrat a fost atins n
august 1904 cnd termometrele artau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atins n
februarie 1927 cnd termometrele au cobort la -28,6 grade Celsius. n timpul anului sunt
cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiia anual a precipita iilor este
neuniform, cele mai mari cantiti de ap cad n anotimpul de var, sub form de averse.
Vntul predominant este Crivul, care reprezint 29% din frecven a anual a vnturilor.
Al doilea vnt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecven de 16%, bate mai mult
vara i este destul de uscat. Pe teritoriul judeului mai bate un vnt mai pu in cunoscut
care aduce ploi i se numete Bltreul. Mai puin cunoscut este Co ava. Clima, a a cum
rezult din cele prezentate, este temperat-continental.

2.2. Capitalul natural:

Vegetaia reprezint rezultatul interferenei ariei de influen est-european, sudic
i atlantic. Predomin vegetaia de silvostep, dar n zona luncilor se gsete o bogat flor
hidrofil (papur, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetaie acvatic bogat. La suprafa a
blilor apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de balt care are rdcina fixat dar i
lintia, de exemplu, care nu are rdcina fixat. La marginea ghiolurilor ntlnim nuferi
albi, nuferi galbeni, sgeata apei, stnjenelul galben, etc. Vegeta ia lemnoas a luncilor
cuprinde mai multe esene moi. ntlnim plop, rchit, salcie, arin, etc.
Fauna aparine stepei i silvostepei ce caracterizeaz sudul Moldovei, precum i
biotopul blilor i luncilor. Pe tot cuprinsul judeului ntlnim mistre i, cprioare, dropii,
popndi, hrciogi, arici, orbei, potrnichi, prepelie, ciocrlii, berze, ra e, li i e,
cocostrci, vulpi, lupi, iepuri, pescrui, vrbii, rndunici (doar vara), cuci, privighetori,
sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vnatului excesiv i necontrolat, unele popula ii de
animale s-au rrit ngrijortor, drept urmare au fost luate msuri de protejare i de
repopulare. n consecin s-au adus pentru a se nmuli cerbi loptari, cprioare, fazani,
etc. n privina petilor n apele Siretului i Prutul se gsete predominant crap, alu i

mai rar somn. n apele Brladului, Gerului, Chinejei ntlnim bibanul i cleanul. n Dunre
lng Galai se gsesc peti mari, migratori ca nisetrul, cega, pstruga, morunul dar i
semimigratori ca somnul, crapul, pltica, babuca, alul,carasul etc. Primvara apare i
scrumbia de Dunre.
Solul este principalul suport al tuturor activittilor socio-economice si constituie
factorul de mediu expus cel mai usor la poluare. Deversrile de substante chimice
periculoase, depozitrile de deseuri de toate categoriile, tratamentele si fertilizrile
necorespunztoare, fcute fr fundamentare agro-pedologic, agrotehnic, la care se adaug
degradrile naturale ale calittii solului (eroziune, alunecri, tasri, rupturi si prbusiri) confer
imaginea complet a impactului produs de activitatea antropic asupra acestui factor de
mediu. Conditiile pedoclimatice variate au determinat aparitia si evolutia unei cuverturi de
soluri, divers si bine reprezentat, dominat de solurile zonale de tip cernoziom, soluri
azonale, soluri aluviale, coluviale, neevoluate sau trunchiate, psamosoluri, lcovisti etc.
Molisoluri : - cernoziom; - cernoziom cambic; - sol cenusiu. Alte tipuri de soluri : - soluri
halomorfe; - soluri hidromorfe; - soluri neevoluate; - soluri desfundate; - soluri nisipoase; aluviuni. Teritoriul judetului.

2.3. Capitalul antropic:

n prezent lng punctul de trecere cu bacul se construie te al 3-lea port pentru
ambarcaiuni uoare. Potrivit unui raport guvernamental ntocmit n 2005, municipiul
Galai se afla pe locul 2 n topul oraelor din Romnia, n privin a spa iului verde, pe cap
de locuitor. Finanat de Consiliul Local al municipiului Galai prin aloca ii bugetare,
amenajarea i ntreinerea urban este rezultatul activitilor S.C. Gospodrire Urban
S.A., Ecosal Prest S.A. i S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Municipalitatea se ngrije te
foarte atent de materialul dendrologic folosit n Piaa Siderugitilor, pe squarul de pe
Bulevardul Brilei dar monitorizeaz i cetenii care au cerut Primriei material
dendrologic.
Traditii si sarbatori locale:

6 ianuarie: Aruncarea Crucii n apele Dunrii pentru sfinire. (se practic i n alte
orae romneti de pe malul Dunrii)

15 ianuarie: Se srbtorete n Parcul Municipal ziua de natere a poetului

naional Mihai Eminescu

24 ianuarie: Srbtoarea Micii Uniri nfptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost

prclab de Galai

Festivalul Scrumbiei, care are loc ncepnd din anul 2000, n duminica Floriilor

15 August: Ziua Marinei Romne

28-29-30 Noiembrie: Zilele Galailor, odat cu Sfntul Andrei, ocrotitorul oraului.

2.4. Infrastructura:
O reea dens de uniti de nvmnt de toate gradele, ncepnd
cu cree, grdinie i terminnd cu universiti asigur infrastructura instruirii

i educrii tinerei generaii. Cele dou Universiti din Galai includ 11 faculti i 3
colegii. n cadrul Universitii "Dunrea de Jos" exist dou faculti cu profil unic
n Romnia: "Facultatea de Nave" i "Facultatea de tiina i Ingineria
Alimentelor". Universitatea Danubius pregtete specialiti, cercettori i lideri n
domeniile juridic, economic i social. n afar de centrele de cercetare care funcioneaz
n cadrul Universitilor, n Galai exist mai multe institute de cercetare specializate,
patru dintre ele avnd profil unic n Romnia: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare i
Proiectare pentru Construcii Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de
Cercetare i Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetri Piscicole
i Staiunea de Cercetri Viticole Trgu Bujor. Baza material pentru manifestri
culturale i artistice este oferit de 330 biblioteci publice, 21 sli de cinema, 3 teatre,
10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de cultur, etc. coala Nr. 24 (Sfinii Arhangheli
Mihail i Gavriil) este cea mai veche coal din jude. A fost fondat n anul 1832, pn
n anul 1896 aflndu-se n interiorul Mnstirii Mitoc. Pe data de 26 octombrie 1896 a
fost inaugurat cldirea actual a colii. Cele mai prestigioase uniti de nvmnt
preuniversitar sunt Colegiul Naional Vasile Alecsandri, Colegiul Naional Alexandru
Ioan Cuza, Colegiul Naional Mihail Koglniceanu, Colegiul Naional Costache Negri,
Liceul Teoretic Emil Racovi, coala General Mihai Eminescu nr. 28, coala General
nr. 26 i coala General nr. 29.
Patrimoniu:
Palatul Administrativ
Edificiu impuntor, inaugurat la 27 aprilie 1906, astzi sediu al Prefecturii judeului
Galai, Palatul Administrativ a fost construit n perioada anilor 1904 -1905 dup planurile
arhitectului Ion Mincu, fondatorul colii naionale a arhitecturii romneti. Pe faada
principal a Palatului, la nivelul superior, se afl dou statui realizate din marmura alb
Industria" i "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de
tencuial. Mai jos, se gsesc dou steme de bronz ale judeului. Pe frontonul cldirii se
gsete un ceas de mari proporii. Fiecare or este marcat prin cteva fraze muzicale ale
nemuritorului vals "Valurile Dunrii" capodopera de renume mondial a compozitorului
glean losif Ivanovici (1845 -1902).
Palatul Navigaiei (Gara Fluvial)
Dateaz din ultimul deceniu al secolului XIX, nceputul secolului XX, fiind proiectat de
arhitectul Petre Antonescu. n prezent acesta este sediul mai multor instituii precum
Administraia Porturilor Dunrii Maritime sau Compania de Navigaie Fluvial
Romn Navrom.

 Palatul Universitii
Situat n centrul Galailor, fostul Palat al Justiiei, astzi sediul Universitii, ocup n
vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seam, datorita
monumentalitaii sale. Acest edificiu este opera arhitecilor Grigore Cerchez i Vrnav. A
fost construit ntre anii 1911-1913.
Palatul Potei
Aflat n centrul oraului, lng Parcul Municipal, gzduiete i n ziua de azi Pota
Central.
Palatul Copiilor (Casa Robescu)
Este construit n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului
Ion Mincu. Cldirea are subsol supranlat, dou nivele cu dou foioare-balcon la etaj i
un alt balcon la parter, spre strad. Decoraiile exterioare sunt din ocnie cu butoni, bru n
stil brncovenesc al frnghiei rsucite, plci de ceramic lustruit. Ceramica lustruit este
folosit i la decorarea floral a registrului superior.
Casa Costache Negri
Construit la 1830, gzduiete Colegiul Naional Costache Negri (Liceul Pedagogic),
edificiu impuntor aflat pe Bulevardul Brilei, lng Poliia Judeean.
Casa Lambrinidi
Situat pe Strada Domneasc nr. 51, lng Universitate. Construit de Epaminonda
Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului i avnd ca anexa o turntorie i
atelier de reparat maini i vase, nainte de aprilie 1879, l gzduiete pe domnitorul Carol
I, cu ocazia unei vizite n Galai. A fost sediul Curii de Apel, al Liceului Mihail
Koglniceanu i, dup cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primriei.

Comunicatii:
Una dintre prioritile anului 2001 a reprezentat-o continuarea procesului de
implementare a noilor tehnologii i promovarea tehnologiilor multi-servicii n domeniul
comunicaiilor. La nivelul municipiului Galai se face transformarea de la reeaua clasic
de cabluri de cupru la reea de fibr optic. S-a realizat creterea gradului de telefonizare,
prin trecerea sistemelor de tip analogic pe centrale digitale. Totodat s-a demarat aciunea
de introducere de module de abonat ISDN n unitile de comutare pentru a asigura

servicii de telecomunicaii care au nevoie de suport pn la 128Kb/s, lime de band

necesar transmisiei simultane de date, voce i fax. Un rol deosebit se acord procesului de
informatizare a sistemului de nvmnt, prin aplicarea programului referitor la dotarea
fiecrei coli, cu cel puin un calculator cu acces la INTERNET. n administraia public
local a sporit numrul de calculatoare i alte instalaii de calcul, stocare i transmisie a
datelor economice i sociale.

Caile de transport:
Grile Galaiului se afl pe magistrala 700 i aparin de Regionala T.C.F. Galai:
1. De cltori:
1. Galai (Capat de linie)
2. Barboi (opresc doar trenurile interegionale i regionale)
3. Fileti (opresc doar trenurile regionale)
2. De marf i triere
1. Galai Larga (Liniile au ecartament 1520mm. Aici este i zona de transbordare)
2. Barboi Triaj - cel mai mare triaj din ar avnd 32 de linii de triere
3. Galai Ctua
4. Galai Mlina
5. P.O. Brate
6. Galai Mrfuri, se numea Gara 8.
7. Galai Triaj [17]
Cldirea principal a grii de cltori din Galai ofer faciliti diverse publicului
cltor: restaurante, farmacii, bar, dar i bibliotec public. Din anul 2011, C.F.R. a
concesionat linia Galai-Bereti-Brlad pentru o perioad de 2 ani operatorului privat din
Cluj, Transferoviar Grup care efectueaz curse regulate pe aceast rut cu automotoare de
tip Carravele. Sunt 7 perechi de trenuri pe zi. C.F.R.-ul are acum garnituri care pleac
ctre Bucureti Nord (1 IC, 2 R, 2 Acc i 1 P cu ordin special), Braov (1 Acc.), Iai (2

Acc.),Trgu Mure (1 Acc.) i numeroase trenuri de persoane cu destinaia Buzu,

Rmnicu Srat, Mreti, Adjud, Ghime, Tecuci i Constana. Galaiul este oraul cu cele
mai multe ci ferate din ar, avnd i cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reeaua feroviar
din oraul Galai este cu mult mai dezvoltat chiar i dect cea din Bucureti datorit
triajelor de vagoane, cel mai mare din ar fiind Barboi Triaj cu 32 de linii.
La Galai a existat pn n anul 1948 un aeroport. Prima curs aerian din ara
noastr a fost efectuat de la Bucureti la Galai. Puini oameni tiu c n perioada
interbelic, n oraul port la Dunre, aveai ocazia s ntlneti mai muli piloi dect
marinari. Forele de ocupaie ruseti l-au nchis i au dezmembrat toate aeronavele de la
Galai. Momentan sunt planuri pentru construcia Aeroportului Internaional Dunrea de
Jos ce va deservi judeele Galai, Brila, Vaslui, Vrancea i Buzu.
Municipiul Galai are 6 intrri dinspre: Tulcea, Brila, Tecuci, Smrdan, Brlad i
Rep. Moldova/Ucraina. Sunt 3 autogri dispuse n zone diferite: Autogara Dumitru lng
gara mare, Autogara Dunrea la ieirea spre Tecuci i Autogara Traian n Bariera Traian,
la ieirea spre Brlad.

Retele tehnico-utilitare:
Sistemul de alimentare cu ap al municipiului Galai administrat de Societatea AP
CANAL S.A. Galai, deservete 99,7% din populaia oraului care se estimeaz la 365.000
locuitori, ct i un procent mic din populaia satelor adiacente. Consumul industrial este
asigurat n proporie de 70% din reeaua oraului, iar 30% din surse private ( captrisurse proprii).
Oraul Galai n prezent este alimentat cu ap din surs de suprafa i surs subteran
(vezi harta Galati, functie de sursa alimentarii).
Sursa de suprafa: apa brut este captat din Dunre de ctre Arcelor Mittal SA, prin
intermediul unei staii de captare amplasat pe Dunre, n amonte de confluena cu rul
Siret i este livrat n stare brut la societatea Ap Canal S.A. Galai.
Oraul Galai are o staie de tratare a apei brute amplasate pe malul Dunrii, n partea de
vest a oraului, n Cartierul Tiglina 1 denumita Uzina 2. ISPAT SIDEX furnizeaz apa
brut la APA CANAL s.a. Galati.
n contextul liberalizrii totale a pieei, att pentru consumatorii non-casnici, ct i
pentru consumatorii casnici, furnizarea de gaze naturale va fi n totalitate o activitate
desfurat pe piaa liber, concurenial.

Distribuia de gaze naturale va rmne n continuare un domeniu reglementat,

reprezentnd un serviciu public, de interes naional.
Distrigaz Sud Reele, filial a Grupului GDF SUEZ Energy Romania, i consolideaz
poziia de actor important n domeniul distribuiei de gaze natural in Galati, prin
dimensiunea reelei i proiectele de modernizare i extindere continu a acesteia.
Istoria electrificrii Brilei ncepe la sfritul secolului XIX- lea, perioad de remarcabil
dezvoltare economic pentru oraul de la Dunre.
n anul 1880 are loc PIF CTE Fabrica de ciment- 720KW, pentru ca n 1883 s ia fiin la
Brila Societatea de Iluminat Electric cu capital belgian.
La 1900 funcioneaz primele tramvaie electrice iar la 1905 se aprind primele becuri
electrice n reeaua de iluminat public. Mai amintim n 1930 PIF primul grup de 3 MW la
CTE Brila i ntre anii 1974 -1979 PIF staiile de 220 KV i 400 KV Lacul Srat.
Societatea distribuitoare de energie electric de pe teritoriul judeului Brila trece de-a
lungul timpului prin numeroase transformri:
-1948 - Societatea regional de Electricitate Galai ce include Uzinele electrice Brila.
-1949 - La Brila funcioneaz Sectorul de Reele Electrice aparinnd tot de Galai.
-1968 - Ia fiin ntreprinderea de Reele Galai cu Secie de Distribuie i Furnizare la
Brila.
-1983 - Se nfiineaz IRE Brila , ntreprindere judeean de sine stttoare dar care nu
gestiona reelele de 110KV- 400KV din zon.
-1990 - Prin HGR 1199.12.11.1990 fostul MEE se transform in Regia Autonoma de
Electricitate (RENEL), iar I.R.E. Brila se transform in Filiala de Reele Electrice Brila.
-1998 - Ca urmare a HGR 365/3.07.1998, prin care R.E.N.E.L. devine C.O.N.E.L., F.R.E.
Brila devine Sucursala de Distribuie a Energiei Electrice Brila.
-2002 - Ia fiin Filiala de Distribuie i Furnizare a Energiei Electrice Electrica Muntenia
Nord cu ase sucursale din care una este i Sucursala de Distribuie i Furnizare a Energiei
Electrice Brila.
Sucursala de Distribuie Brila are ca obiect principal de activitate distribuia energiei
electrice precum i exploatarea, dezvoltarea sistemelor de distribuie, PRAM,
telecomunicaii i tehnologia informaiei. Deine instalaii electrice de distribuie n zona de
S-E a Romniei, pe raza judetelui Brila.

2.5. Mediul economic

Poziia geo-strategic a judeului Galai, aflat la rscrucea principalelor rute

comerciale care traverseaz Europa, de la Est la Vest i de la Nord ctre Sud, existena
celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunre, nalta calificare a forei de munc
reprezint atuuri demne de atenia potenialilor investitori strini. Procesul de
restructurare i de privatizare al marilor ntreprinderi industriale, comerciale, agricole sau
de servicii, ofer numeroase oportuniti investitorilor, dat fiind viabilitatea demonstrat
de capacitatea acestora de a-i fi meninut i chiar lrgit piaa. Zona Liber Galai,
nfiinat n 1993, amplasat pe malul Dunrii la sud-est de oraul Galai constituie un
argument n plus pentru atragerea viitorilor investitori n aceast zon, prin facilitile
fiscale pe care le ofer. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galai (suprafa
total de 137 ha) se constituie n accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale
(canalul Rin - Main - Dunre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la
ecartamentul larg) i rutiere precum i n accesul la chei i la instalaiile portuare,
poziionarea pe Dunrea maritim la 80 km de Marea Neagr i foarte aproape de
frontierele cu Ucraina i Republica Moldova. n Galai se gsete sigurul parc de
software din Romnia. Parcul de software de la Galai a fost inaugurat n martie 2004 i a
avut de la bun nceput un grad de ocupare de 100%. n prezent, n parcul de software
Galati lucreaza 500 de angajai permaneni plus nca aproape 100 de colaboratori, la un
numr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft i Sun Microsystems, au
deschis, mpreuna cu Universitatea Dunrea de Jos, centre de cercetare i
dezvoltare. Universitatea Dunrea de Jos este singura instituie din regiune care are o
facultate de calculatoare.

Ramuri industriale existente:

Combinatul Siderurgic ArcelorMittal

Industria metalurgic din Galai realizeaz 55,6% din producia de oel a Romniei,
55% din cea a produciei de laminate i 90,4% din producia de tabl i benzi laminate
la rece. Mai mult de jumtate din producia metalurgic este exportat.

Industria naval, ramur de mare tradiie n ora, furnizeaz flotei fluviale i

maritime nave de pn la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere,

petroliere) i platforme de foraj marin. Galaiul este unul din cele mai mari noduri de
trafic comercial din Romnia, conectat la principalele coridoare de comunicaie
european: pe cale fluvial la Canalul Main-Dunre care leag Marea
Nordului de Marea Neagr; prin cile ferate se asigur transferul de la ecartamentul
european ctre cel folosit n rile ex-sovietice;

Zona Liber Galai este un punct strategic n zona de est a oraului, pe teritoriul
acesteia ntlnindu-se toate cile de comunicaie enumerate mai sus: rutier, feroviar
mixt ruso-european i naval; are staie de triaj Barboi Triaj n satul Movileni.
Transportul rutier se realizeaz printr-o reea dens de osele naionale i judeene.
Oraul Galai, amplasat pe malul stng al Dunrii, la 80 km de Delta Dunrii, are patru
porturi, un port pentru transportul de persoane i trei pentru transportul de mrfuri .
Galaiul este al doilea port al Romniei, cu posibilitate de conectare la Marea Neagr,
de la Galai Dunrea fiind maritim. Prin porturile sale se realizeaz cea mai
important parte a exportului de cherestea a Romniei. Cel mai important port la
Dunre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou ofer o serie de servicii: faciliti
de ncrcare, descrcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oel, aluminiu,
cherestea, buteni, cereale, maini i alte ncrcturi.
Caracteristicile portului Galai sunt urmtoarele:

Suprafa total: 864.131 mp;

Numr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);

Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;

Numr dane de operare: 56;

Faciliti pentru staionarea navelor pe timp de iarn;

Conexiune feroviar: lungime = 12.348 m (Ecartament European);

Cale ferat cu ecartament larg - n lungul danelor de operare;

Punct de tarifare cale ferat;

Conexiune cu sistemul rutier naional;

Parcare asigurat pentru camioane;

Faciliti de depozitare a mrfurilor (platforme deschise i magazii nchise);

Echipamente portuare pentru operarea navelor;

Siloz pentru cereale;

Gestiunea deseurilor de la nav: gunoi menajer, ape uzate i ape de santina;

Faciliti pentru bunkeraj i pentru ntreinerea navelor;

Zona liber;

Punct vamal;

antierul naval DAMEN S.A.;

Terminal cerealier;

Terminal de containere;

Terminal petrolier;

Siguran n conformitate cu codul ISPS.

Din totalul de 23.715 de operatori economici activi nregistrai la Registrul Camerei

de Comer, Industrie i Agricultur din Galai la sfritul anului 2008, 150 de mari
companii asigur locuri de munc pentru majoritatea salariailor din jude. Firmele
private reprezint 97,5% din numrul total al ntreprinderilor. Structura firmelor dup
forma de proprietate: dintre cei 23.715 ageni economici, 5678 sunt asociaii familiale i
persoane fizice i 18.037 sunt societi comerciale. Totalul operatorilor economici activi
din Galai reprezint 2.1% din totalul operatorilor economici activi din ntreaga ar.

2.6. Protectia mediului

Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberiin atmosfera (provenite
din arderile diferitilor combustibilicasnici si industriali si combustibili pentru
motoarelemasinilor de transport.)In atmosfera au fost puse in evidenta peste 100 de
substante poluante dintre care mai importante sunt:
-dioxidul de sulf si oxizii de azot;
-dioxidul de carbon
Principala sursa de poluare in orasul Galati o constituie ArcelorMittal Galati.

Apa este necesara vietii. Ea este folosita aproapein toate sectoarele de activitate ale
omului,inconsumul casnic si in producerea de energie.Scaderea calitatii apei se datoreaza:

-apelor reziduale industriale;

-apelor menajere;
-diferitelor substante folosite in agricultura;
Poluarea apelor duce pana la disparitia unor organisme.
Solul este spatiul de viata pentrunumeroase vietuitoare,dar si baza deconstructie
pentru asezarile umane. Poluarea solului este strans legata depoluarea aerului si a apei.Ea
seproduce insa,mai ales,cu pesticide siingrasaminte chimice pe baza de azotsi fosfor.O parte
dintre acestea ajung incorpul animalelor si al omului,alterandfunctia diferitelor organe.

3. Prezentarea planului de Dezvoltare Durabila a zonei

prezentate
3.1. Propuneri privind utilizarea etica si justa a rezervelor natural, a capitalurilor
financiar si antropic
Consecinele negative ale aplicrii sistemului de management al energiei de tip
centralizat asupra mediului, precum i asupra resurselor financiare n plan local, au
determinat municipalitile rilor din Uniunea European s treac la un sistem de
management de tip descentralizat. Acest sistem este mai eficient dect primul ntruct
reduce substanial pierderile n sistem, avnd n vedere c energia nu mai este
transportat pe distane medii i mari. n plus, impune msuri ferme de conservare a
energiei, ceea ce oblig la utilizarea altor materiale de construcii i la un design
arhitectonic care s valorifice la maximum sursele de energie. Dup exemplul
municipalitii din Amsterdam, se poate trece la elaborarea unui program privind
construcia de centrale electrice locale. De asemenea, trebuie analizat posibilitatea
construciei/reabilitrii centralelor termice pe cldiri colective sau cvartal, a generatoarelor
electrice, precum i a centralelor axate pe consumul de deeuri pentru producerea de
energie electric. Un alt aspect demn de luat n seam este acela al utilizrii surselor de
energie alternativ.
Utilizarea pe scara mai larga a biocarburantilor contribuie la indeplinirea
angajamentelor de la Kyoto privind schimbarile climatice. Aceasta datorita reducerii
emisiilor de gaze cu efect de sera. Romania s-a angajat, semnand Protocolul de la Kyoto, sa
reduca aceste emisii cu 8% in perioada 2008-2012, fata de nivelul lor din 1989.
Biocarburantii pot fi utilizati in forma pura sau in amestec la autovehiculele existente si pot
folosi actualul sistem de distributie al carburantilor conventionali. Utilizarea lor asigura

furnizarea de carburanti in conditii de siguranta si protectia mediului si promovarea

resurselor regenerabile de energie.
Protectia mediului:
Apa
OBIECTIVE:
Reabilitarea reelei de canalizare i alimentare cu ap;
Optimizarea consumurilor de ap;
Reducerea polurii apelor Dunrii datorate transportului fluvial;
Depresionarea nivelului panzei de ap freatic prin realizarea unui colector i eliminarea
pierderilor din reelele de ap;
Depresionarea nivelului panzei de ap freatic prin aplicarea de msuri specifice;
Realizarea staiei de epurare a apelor uzate oreneti pentru municipiul Galai
Poluarea aerului
OBIECTIVE
Reducerea polurii aerului din industrie i din trafic, in special pe componentele care
afecteaz grav starea de sntate a populaiei din Judeul Galai. Aceast prioritate se
poate realiza prin efortul conjugat al instituiilor responsabile, precum i al agenilor
economici vizai. Sunt necesare:
- Imbuntirea sistemului complet de monitorizare integrat a factorului de mediu aer:
emisii, calcule de dispersie, metode instrumentale de msurare a emisiilor, instalaii
adecvate (IPM Galai ii innoiete dotarea actual i a achiziionat aparatur performant,
in prim faz dou instalaii pentru gaze i o instalaie pentru pulberi in suspensii cu fracii
mici, pune la punct calculele de dispersie a poluanilor, calculeaz emisiile, face determinri
la emisii), evaluarea efectelor asupra sntii;
- Amplasarea unui punct de prelevare i afiare electronic a nivelului de poluare datorat
transportului, intr-o zon central, pentru informarea i contientizarea populaiei, avand
ca efect indirect scderea traficului, sau folosirea metodelor alternative de trafic,
extinderea implementrii sistemului de management de mediu, inceput printr-un proiect
Ecolinks n Uzina Laminate Plate, pentru tot combinatul siderurgic SIDEX SA Galai;
- realizarea unui studiu complex de optimizare a transportului in Municipiul Galai, avnd
in vedere: echilibrarea mobilitii pe toate traseele, stimularea folosirii benzinei fr

plumb, realizarea unui transport in comun civilizat i fr impact, gsirea de metode

alternative de transport pentru reducerea nevoii de mobilitate forat;
- program de contientizare public referitor la impactul asupra mediului a traficului
urban.
Realizarea studiilor complexe privind relaia poluare aer sntate uman, pentru
Municipiul Galai

4. Concluzii
La ora actuala judetul Galati este una dintre centrele economice ce duc in spate
Romania, si aceasta ar trebui sa isi acorde mai multa atentie in legatura cu poluarea,
luarea in considerare a masurilor de siguranta, protectia mediului si a muncitorului. In
acest oras ar trebui finantate statii de epurare si centre de colectare a deseurilor. Acestia ar
trebui sa aiba in vedere viitorul Romaniei in ceea ce priveste poluarea si trebuiesc luate
masuri de urgenta din cauza combinatului ce polueaza in mod constant in ciuda
incercarilor de combatere a acestora.