1

Istoria mai aproape de copil prin jocul de rol

Coza Ioana Maria – profesor învățământ primar

Baia Mare, Maramureș

“Cu un copil poţi face orice, atâta timp cât te joci cu el.”(Leopold Otto von Bismarck)

Jocul didactic răspunde cel mai bine particularităţilor de vârstă ale şcolarilor mici. El
stimulează interesul şi curiozitatea acestora. Jocul, după cum remarcă Bruner, “constituie o
admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să participe activ la procesul de învăţământ” ,
oferind un cadru propice studiului şi impulsionând iniţiativa şi creativitatea. Jocul
dinamizează lecţia și oferă drumul cel mai plăcut spre formarea de aptitudini. Este o
activitate serioasă, care sprijină, în mod fericit, înţelegerea problemelor, fixarea şi modelarea
unor deprinderi durabile.

,,Jocul de rol este o metodă de învăţare activă, bazată pe explorarea experienţei

participanţilor, oferindu-le un scenariu în care fiecare persoană are un anumit rol de jucat.
Elementul principal al acesteia este discuţia şi învăţarea mai mult din propria noastră
experienţă şi din a celorlalţi.,,( Alexandra Raykova)

În cadrul unei temei istorice, aduce copilul aproape de personajele istorice, de trăirile
și sentimentele acestuia, ca urmare realizează o conectare la perioada istorică si evenimetele
corespuzătoare acesteia. Dramatizarea este o metodă de simulare a realităţii, un exerciţiu
intelectual. Semnificația sa se apropie de sensul expresiilor games for learning sau education
games.

Elevii se vor identifica şi vor înţelege personajele pe care le pun în scenă. Ei vor
expune public posibilele sentimente şi trăiri ale acestora. Vor fi capabili să evalueze propriile
acţiuni, să joace rolul aplicând propria cunoaştere a problemei, a evenimentului, să înţeleagă
şi să înveţe din situaţia simulată.

Jocul de decizie simulează, de regulă, o confruntare cu o situaţie decizională . Elevii

trebuie să “intre în pielea” personajului distribuit şi să ia deciziile corespunzătoare. Astfel,
trebuie să aplice cunoştinţe, să trăiască evenimente, să ia decizii, să analizeze situații, să
interpreteze evenimente și situații.

Exemplu: Profesorul prezintă, pe fișă de lectură, întâmplarea cu ocaua mică și ocaua

mare din vremea domniei lui Cuza. Surpride doar întâmplarea dintre neguțător și cumpărator(
domnitorul deghizat). La nivelui grupului de maxim 3 elevi, se lecturează fișa , individual și
în grup.Se stafilesc rolurile ( negustor si domnitorul deghizat – cumpărător), 1 elev e
susținătorul negustorului, 1 elev e susținătorul domnitorului, iar ceilați e elevi vor fi
judecătorii . Se joacă sceneta lecturată pe fișă. Judecătorii cer susținătorilor argumente
justificative în baza datelor istorice ale peroadei. Apoi, iau hotărârile și le prezintă tuturor.
 2

NEGUȚĂTOR situația CUMPĂRĂTOR

DATE ISTORICE-obligativitatea utilizării aceloraşi

unităţi de măsură în cele două Principate

În baza decretului-lege nr. 1181, emis de domnitor în 15

septembrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea privind
adoptarea sistemului metric de greutăţi şi măsuri în Principatele Unite
Române, care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 1866. Noile unităţi
de măsură erau aria, litrul, sternul şi gramul. Principalele unităţi de
măsură, care în 1864 au fost adaptate sistemului metric, au fost
stânjenul (pentru lungime), pogonul muntean/ falcea moldovenească
(pentru suprafaţă), ocaua de capacitate şi ocaua de greutate.

Ulterior se pot genera discuţii la care să participe toţi cei implicaţi pentru a arăta ce au
gândit, ce au simţit, de ce au acţionat într-un anumit fel sau se pot analiza perioade trecute
pentru a reflecta la modul şi motivele pentru care concepţiile (lor) s-au schimbat de-a lungul
timpului. Angajarea şi stimularea elevilor în discuţii este o componentă esenţială, astfel
lecţiile au un impact emoţional şi unul intelectual asupra elevilor. Îi încurajează să-şi
folosească imaginaţia pentru a înţelege experienţa altor oameni. Astfel, activităţile devin
foarte eficiente.

JOCUL DE ROL

Se bazează pe simularea

funcţii relaţii activităţi fenomene sisteme

Prin aplicarea acestei metode, elevii devin „actori” ai vieţii sociale pentru care, de altfel se
pregătesc, întrucât ei vor ocupa în societate poziţii sau statuturi profesionale, culturale, ştiinţifice,
etc., este util să „joace” rolurile corespunzătoare acestora, formându-şi astfel anumite competenţe,
abilităţi, atitudini, comportamente, convingeri, etc.
 3

Bibliografie:

https://www.descopera.ro/istorie/16940564-ocaua-lui-cuza-si-sistemul-metric-care-au-
aliniat-principatele-unite-la-sistemul-european

M. Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002,

p. 79-81.

Revista Didactica Pro nr 5-6, 2010