Student: TOMA DIANA LARISA

Universitatea BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
ANUL II
Specializare: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

RECENZIE CARTE
„De la joc la învățare. Cum folosim jocul didactic în educația timpurie”
Marcia L. Nell & Walter F. Drew în colaborare cu Deborah E. Bush
PARTEA INTRODUCTIVĂ
Titlul cărții: „De la joc la învățare. Cum folosim jocul didactic în educația timpurie”/ „From
Play to Practice. Connecting Teachers\' Play to Children\' s Learning”
Autor: Marcia L. Nell & Walter F. Drew în colaborare cu Deborah E. Bush
Nr.de pagini: 276
Capitole: 10
Editura: „TREI”
Categorie: educație și formare
Anul apariției: 2016
Editori: - Silviu Dragomir
- Vasile Dem. Zamfirescu
Director editorial: Magdalena Mărculescu
Redactor: Victor Popescu
Coperta: Daniel Toma

Subiectul de discuție al cărții „De la joc la învățare. Cum folosim jocul didactic în educația
timpurie”, este unul previzibil, datorită coperții sale, care este una atractivă, după cum se poate
observa în imaginea de pe pagina anterioară. Atractivitatea coperții este oferită de diversitatea
desenelor, care implică jucării, obiecte diverse, precum creioane colorate, fructe, unelte de
grădinărit, ființe umane (copii și adulți), toate acestea sugerând idea că jocul se poate desfășura
în diferite contexte, cu o diversitate de obiecte, individual sau colectiv și este o activitate
indispensabilă și inevitabilă vieții de copil, chiar și a celei de adult.
În prefața cărții ne este împărtășită o problemă de actualitate, și anume neglijența, lipsa și chiar
interzicerea jocului în viața unui copil, fiind privit ca o activitate neserioasă. Chiar și în zilele
noastre, adulții inistă atât de mult asupra învățării, încât jocul și activitățile sale creative și
recreative sunt complet uitate și neglijate. Autorii încearcă să ofere o altă perspectivă asupra
jocului și să aducă la cunoștința cititorului importanța și beneficiile pe care acesta le are. Susțin
că jocul trebuie să fie permanent și că este un element central în creșterea și dezvoltarea ființei
umane, în toate etapele vieții.
Autorii cărții, Marcia L. Nell & Walter F. Drew, în colaborare cu Deborah E. Bush, ne vorbesc,
încă din primul capitol, despre importanța jocului în dezvoltarea copilului, atât fizică,
intelectuală, cât și emoțională, iar lipsa acestuia poate avea ca urmare o dezvoltare întârziată sau
incompletă. Ne dezvăluie faptul că aceste informații se bazează pe cercetare științifică și pe
propriile lor experiențe de-a lungul vieții, în cadrul participărilor colaborative cu Institutul de
educație autoactivă, Forumul pentru Joc, Asociația pentru Resurse Refolosibile, oferindu-ne
exemple, pe parcursul cărții, fapt care aduce un plus și credibilitate acesteia.
Ne sunt prezentate atât perspective psihologice și sociologice, cât și studii și experimente
concrete, asupra importanței jocului. Autorii ne dezvăluie, pe parcurs, teorii (Jean Piaget, Lev
Vîgoțki..), beneficii (dezvoltare fizică, cognitivă, lingvistică&alfabetizarea, socială, emoțională),
abordări, motive și argumente referitoare la importanța promovării jocului, barierele care stau în
calea jocului, dar și metode de aplicabilitate a acestuia (din postura cadrului didactic), motiv
pentru care cartea urmăreștr 3 scopuri orientate către acest domeniu al pedagogiei.

REZUMAT INDICATIV
„Jocul reprezintă o dimensiune fundamentală a naturii umane, iar cartea pe care v-o propunem va
fi un sprijin solid pentru cei implicați în educația și dezvoltarea copiilor mici (profesori, părinți,
formatori etc.), pentru a redescoperi jocul pentru ei și pentru cei pe care îi însoțesc în diverse
experiențe de învățare."
Dupa cum au menționat autorii, cartea atrage atenția asupra necesității jocului pe tot parcursul
vieții, acesta fiind atât un mod de relaxare, cât și unul de învățare.
Tema propusă de această carte o reprezintă promovarea jocului autoactiv - tip de joc nestructurat,
practic, un tip de învățare practică, cu ajutorul căruia copilul descoperă lumea, iar informațiile
capătă o însemnătate mult mai mare și de durată;
Tema este de actualitate, întâlnită și în zilele noastre, întru-cât există tendința accelerării
procesului de maturizare al copiilului. Oamenii au nevoie să își reamintească importanța jocului,
atât ca procedeu de relaxare, cât si ca mod de învățare.
Cartea urmărește 3 scopuri:
1. promovarea utilizării metodelor de joc în predare
2. redarea pasiunii și bucuriei profesorului de a preda
3. motivarea educatorilor în promovarea metodelor didactice de joc
Cartea se învârte în jurul a 7 principii:
1. Jocul- sursă de energie creativă; conduce la autocunoaștere
2. Jocul- evocă sentimente de spontaneitate, voință, fidelitate, dragoste, grijă, în urma creării
legăturii dintre individ și perioadele timpurii din viața lui
3. Spațiul de joc- stare construită; se bazează pe experiențe anterioare și pe percepții
4. Experiențele de la locul de joacă- produc emoții puternice ( dorința de explorare,
revenire, protecție)
5. Spațiul de joacă- energie creativă („Cine voi fi mai departe?”, „Ce voi face în
continuare?”), produce creativitate
6. Jocul- creează relații de prietenie; încurajează socializarea, interrelaționarea
7. Jocurile- au calități intrinsece; participanții gândesc profund, li se dezvoltă încrederea în
spiritul intuitiv
Aceste scopuri și principii enumerate vin însoțite de exemple (chiar din experiențele adulților),
care fac posibilă înțelegerea lor (exemplele cu: nasturii, sârmele colorate, pietrele...) și întăresc
afirmația că jocul nu are efecte doar asupra copilului, ci asupra tuturor ființelor umane, în toate
etapele vieții.
Cartea reprezintă un „set de instrucțiuni” privind crearea de experiențe de învățare ludice, set
destinat atât părinților și adulților, care trebuie să înțeleagă importanța jocului în viața copilului,
cât și cadrelor didactice, cărora le oferă informații referitoare la cum pot să-și dezvolte
aptitudinile necesare pentru a utiliza jocul în moduri cât mai eficiente în procesul de instruire;
cum să organizeze mediul; cum să proiecteze un atelier de joc, al cărui beneficiu este oglindirea
modului în care copiii dobândesc informații despre lume; care sunt materialele necesare și
activitățile care se pot desfășura în cadrul atelierului, piese muzicale de redat pe fundal, în timpul
activităților... astfel, combinându-se utilul cu plăcutul, iar învațarea transformându-se într-o
activitate plăcută și îndrăgită de către educabili, cu efecte de lungă durată.
Veridicitatea afirmației „Jocul are o funcție transformatoare, în sensul că reprezintă efortul
depus de oameni, pentru a se lupta cu elementele lumii, de a le modifica și în acest proces, de a
învăța despre realitate și despre propriile puteri, de a acționa asupra acestor medii. Spus mai
direct, jocul este, în final, un proiect de înțelegere și control” (Henricks, 2010, 192 ) reiese și din
carte, unde se pune accent pe jocul cu materiale cu variate posibiltăți de folosire, joc în care copii
învață să manevreze diferite obiecte, necunoscute până atunci, învață ce sunt acestea, materialele
din care sunt compuse, descoperind, astfel, noi dimensiuni ale lumii. Aceste materiale (pietre,
lemn, vopseam mărgele, pene, capace din plastic, conuri de brad, nisip bambus natural și multe
altele) se pot transforma în elemente ale unei expoziții, petreceri aniversare, castele sau
elemente după care se pot crea povești „Cine am vrea să fim- arhitecți, artiși, bucătari, ingineri”
și oferă ocazia de dezvoltare psiho-educațională, de autocunoaștere și de sporire a încrederii în
sine a copiilor din grădinițe și școli primare, implică mâinile și concentrează mintea.
În urma celor afirmate, reiese, din nou, importanța activităților ludice în viața unui copil și
înțelegerea necesității acestora de către părinți care, pentru a le înțelege semnificația și
importanța, ar trebui să se implice activ, alături de copil, în aceste activități, deoarece jocul
înseamnă descoperire, descoperirea înseamnă experiență, experiența înseamnă cunoaștere.
Printre beneficiile jocului asupra copiilor se numără: dezvoltarea lingivstică și alfabetizarea,
dezvoltarea socială și emoțională, dezvoltarea cognitivă și cunoșterea mediului, dezvoltarea
motricității fine și grosiere. Dar, jocul are beneficii și asupra adulților care se joacă: efect
terapeutic, relaxare, apropiere față de copil.
Pe parcursul acestei cărți, mi-au atras atenția câteva citate, pe care aș vrea să le împărtășesc,
deoarece au stârnit în mine anumite sentimente, reacții:
 „Dacă vreți să stârniți curiozitatea, în rândul elevilor, trebuie să fiți și voi curioși; în caz
contrar, ratăm partea extrem de importantă a împărtășirii de noțiuni și sentimente”-
această afirmație scoate la iveală trăsăturile obligatorii ale unui cadru didactic, și anume:
empatia, creativitatea, pasiunea; implicarea, ascultarea, conștientizarea, comunicarea,
conceptualizarea ; vorbim aici și de puterea exemplului

 “Predarea bună nu se poate reduce la tehnică, predarea bună vine din identitatea și
integritatea profesorului” - această afirmație sugerează ideea dedicării totale a
profesorului în activitățile de predare; la implicarea sa cu toată ființa și la realizarea
lucrurilor din pasiune; organizarea activitățilot practice, pentru ca educabilii să intre în
contact direct cu mediul înconjurător și cu elementele prezentate

 “Jocul transformă, pentru că reprezintă efortul oamenilor de a se afirma în pofida

elementelor lumii, de a modifica acele elemente, învățând, în același timp, despre natura
realității și despre capacitatea lor de a schimba acele contexte. Spus aproape direct,
 jocul este, în final, un proiect de înțelegere și control”- acest citat scoate la iveală
beneficiile pe care le au activitățile ludice: dezvoltarea creativității, implicarea minții,
deschiderea inimii pentru dezvoltarea unor cunoștințe aprofundate și transmisibile,
dezvoltarea gândirii critice și anticipative

ANALIZA CRITICĂ A CĂRȚII

Urmând să devin parte a colectivului cadrelor didactice, mărturisesc că această carte m-a învațat
unele aspecte valoroase ale acestui domeniu pedagogic, și anume că un adevărat cadru didactic
trebuie să își aducă personalitatea și identitatea în actul de predare și să devină liber și creativ
împreună cu cei pe care îi educă, să participe activ și implicat în procesul de educare.
Cartea nu mi-a schimbat perspectiva asupra importanței jocului în procesul de educare al
copiilor, deoarece eram conștientă de beneficiile, efectele și importanța acestuia, chiar din
propria experiență, atât ca educabil, cât și ca adult și student practicant în instituțiile de
învățământ primar și preșcolar. Pot spune doar că mi-a lărgit orizontul asupra acestei perspective
și mi-a oferit exemple de organizare și desfășurare a activităților ludice.
În ceea ce privește punctele forte și punctele slabe ale cărții, pot spune că limbajul accesibil,
concretizarea afirmațiilor, multitudinea exemplelor, studiile realizate și declarațiile
părinților/adulților/studenților particpanți la experimentele detaliate, precum și sugestiile de
documentare și filmulețe pe youtube, prezentate la anexe, reprezintă doar punctele forte ale
acestei scrieri. Puncte slabe nu am identificat în această carte..

CONCLUZII
Cartea „De la joc la învățare. Cum folosim jocul didactic în educația timpurie” reprezintă un
„set de instrucțiuni” pentru crearea de experiențe de învățare, cu ajutorul activităților ludice.
Acesta vine însoțit de un pachet de definiții, explicații, exemple, studii științifice și planuri de
organizare a activităților de joc, care reflectă rolul jocului, indispensabilitatea și inevitabilitatea
acestuia în viața ființei umane, indiferent de etapele de vârstă.
Prin puterea exemplului, cartea a reușit să-mi inducă dorința și motivația de a oferi tot ce am mai
bun viitorilor mei educabili.
Așadar, această carte merită citită, atât de cadre didactice, cât și de părinți, în special de cei din
categoria celor care neglijează importanța jocului în procesul de achiziții de noi cunoștințe,
deprinderi, relaxare și creativitate.