SORINVTILCANEANU

DE LA SEMNE$I SIh/BOLURI LA
CITIREA PLA]\URILO&
REPREZENf.q.REACONSTRUCTTTT'OR
DE CLADIRI $I A
SPATIILORINVECINATE

0
, ('\
- $,rt\'
\.n"
MATRIX ROM
Bucureqti20S2
 L
I

OMATRD( ROM
c.P.16-162
77s00- BUC{JRE$TI
tel.01.41
1361 7, fax01.4114280
e-nnailtmatrix@fx.ro
i www.matrixrom.ro
I
EdituraMATRTX
ROMesteacreditati de
. CONSILIUL
NATIONAL DINIIWATAMANTUL
AL CERGETARI$TTINTIFICE SUPERIOR
i
L
i Referenfigtiinfifici: conf.univ.dr.ing.DAI\IEL STAN
L $ef lucr,drd.arh.SONIA CHIRA
i
L-v
IONU! RAILEAi\U
Tehnoredactare:

IL DescriereaCIPa BlbllotecllNallonalea Rominiei

VULCANEANU, SORIT{
Dela semnegi simbolurita citireaplanurilor,rEprezentarea
II conbtrucliilorde clidirl 9i a spallilorinvecinate/
L SorinVulc5neanu - Bucuregti: MatrixRom,2002
, bibliogr.
iI P''cm'
L
rsBN973-685493-0
II
l
72.012.1

L
rsBN 973-685'493-0
L
L
t
I
 LUprII]s
CUPRINS
Capitolul 1. Limbajul ideografic,reprezentiri prin semneqi simboluri 10
f . i. Originile reprezentirilor ideografice 10
1.2.Definireasemnelorgi simbolurilor grafTce _tJ
1.3.Simbolismul9i omul primitiv. Religie gi mitologie I4
1.4.Folosireasemnelorgi simbolurilorin vialacotidiand.Semiotica._l5
1.5.Simbolizdrigi reprezentd.ri realizateprinculori 16
1.5.i. Culorile de securitatesi semnificatialor zo
1.5.2. Culori convenlionalefol ositepentrureprezentarea
materialelor folosite in constructii 27
1.6.,,Limbajuiuniversal"- standardele interna_tionale
,,SRISO' 28
1.7.Semneqi culori convenlionalefolositeIa conductepentrufluide 29
1.8. Semnalizarea de securitate 36
1.8.i. Terminologie gi utilizare JO
a4
1.8.2.Forme9i semnificafii )l

1.8.3.Culori de securitategi culori de contrast_ 37

1.8.4.Indicatoarede securitate 38
1.9.Simbolurigraficefolositein domeniulproteclieiimpotriva
incendiilor 44
I .9.1.Indicatoare de securitate. 44
1.9.2.Simbolurigraficepentruplanul de proteclietnpotriva
mcendiilor 50
1 .9.3.Exemplulunui plan de proteclieimpotrivaincendiilor___-12

Capitolul2. Gereralitifi privind clSdirile 58

2.1. Noliuneade construcfie.Clasificareaconstrucfiilordupd
destinalie5i funclionalitate 58
2.2. Notiuneade cl6dire.Clasificareaclddirilor f6
2.2.1.Nofluneade clddire 58
2.2.2. Clasiftcareaclddirilordupi destinalieqi funclionalitate 58
2.2.3. Clasificareaconstruc{iilordupd,,Normativulde
siguranldla foc a constructiilor"indicativP 118- 99 59
2.3. Alc[ruireaciddirilor 60
2.3.1.Regimulde construcfie_ 60
2.3.2.Distibulia inciperilor pe niveluri 63
2.3.3. Legitturaintre etaje 63
2.3.4. Clildlu:rle
industriale o_1
2.3.5.C1[dirileaerozootehnice 63

Capitolul3. Terminologieprivind constructiilede clldiri qi desenele

tie construcfii gi arhitecturn 65
3.i. Terminoiogieprivind desenelede construcliiqi arhitecfurd 65
3. 1,1. Desenulde construclii 65
 3.1.3.Terminologie 65

Capitolul 4. Terminologie referitoare Ia construcfiile de clSdiri ce fac

obiectul sistematizirii teritoriului 9i a localitililor 68

r
Capitolul5. Documentaliatehniei pentru r ealizareaconstrucf,iilo
de clidiri 78

Capitolul6. Mijloaceledereprezentarestandardizatepentru
desenulconstructiilorde clidiri 81
6.1. Plangelefolositein reprezentirileconstrucfiilorde clddiri 81
6,1.1, Formatelegi prezentarea elementelorgraficeale
plangelorde desen ---81
6.i . 1.1. ReglementErigi domeniude aplicare.--------..-... &!
6.l.l.z.Alegerea gi notareaformatelorde desen---=.---,81
6.1.1.2.a. Formatele seriaA, ISO (prirnaopliune) 81
' 6.1.1.2.b.Formatealungitespeciale(a douaopliune) 82
6.1.1.2.c.Forrnatealungiteexcep,tionale (a t'eia
opliune)
6.1.1.3.Elementelegraficealeplangelorde desen-83
6.1.1.3.a.IndicatorulplanSei-----83.
I
6.1.1.3.b.Marginile gi chenarulplanqei----------83.
6.l. 1.3.c.Reperede cenftare--*,--_84
l 6.1.1.3.d. Reperelede orientare 84
6,1.1.3.e.Gradaliametricdde referinfa----85
6.1.1.3.f,Sistemede coordonate-85
6.1.1.3.g.Unghi de decupare----------------&
6.1.2.Indicatoruldesenuluide constructii 86
6.1.2.1.Reglementaregi funcliuniprivindindicatorul
. desenului tU
6.L2.2Tipurideindicator , 86
Spaliirezervatepentrudesen,text 9i indicatorpe planqele
6.1.3.

6.1.3.1.Delimitareaspaliilorcarealcituiescplanqa
de desen 88
6.I.3.2.Zona rezewatdpentru desen--89
6.1.3.3.Zotarezewatdpentrutext 89
6.2. Scara desenelor
6.3. impdtwireaplangelorpentrudesen 93
6.3.3.Reguli de impdturire
6.3.1.1.Metodedeimpdturire 93
6.3.L.2.P1iereap1anqe1or 94
9i a Sgieide
6.3.I.2.a.Zonaindicatorului
indosariere 94
1
 LUpnns
6.3.l .2.b. Schemeprivind efectuareaimpdturirii 94
6.4.Linii folositein reprezentarea construcliilorde clddiri 99
6.4.1.Tipuri, grosimiqi destinaliaunor linii folositefrecvent
in reorezentareacIddiril or 99
6.5. Linii de referinlSfoiositepentrudeseneleconstrucliiiorde
cildiri 101
6.5.1.Definitie pi domeniude aplicare 101
6.5.2.Tipuri, grosimiqi reprezentdrialeiiniilor de referinli: 101

Capitolul 7. Cotareadesenelorconstrucfiilor de clidiri 104

7.1. Principii generalede cotare
7.2.Elementelecotdrii gi inscrierealor pe desen 105
1r wnJ<
7.2.1,Cota
7.2.2.Liniade cotd
7.2.3.Lintlleajutdtoare de cotd 109
7.2.4.Scriercacotei 109
7.3. Exemple de cotarea unor elementeintdlnite in reprezentarea
construcliilorde clddiri 110
7.3.I . Cotareaeiementelorgeometricede dimensiunimici i 10
7.3.2.Coteteaelementelorde constructiesubformd de arc
de cerc IU
7.3.3. Cotateadiametrelorelementelorde construclie
7.3.4.Cotareaunghiurilor I l-l
'7 113
.3.5. Cotxea panteiol
7.3.6. Cotarcagrosimiistraturilorelementelorde construclie
(liniile de indica{ie saude referinld) I t'\

7.3.7. Cotareareprezentdriloraxonometrice(reprezentareain l._

perspecti
7.3.8.Cotareanivelurilorunei clidiri 117
7.3.9. Reprezentareaqi cotareaaxelor de trasarea construcliei 119
7,3.10. Cotareasecliuniiorgrinzilor,traverseior,eiementelor
mici rectangul aregi gipcilor 12L
7.3.11.Cotareasecliuniiqi poziliei stdlpilorin planul cl6dirii-----!n
7.3.I2. Cotareaunui qir de elementede construclieidenticeqi
echidistante,aqezatepe aceeagilinie t22
7.3.13. Cotareaunor elementede construcliesuccesive, pozilionate
prin distanfemdsuratefafi de r"urreper comun--123.
I .3. 14. Cotareaelementelorde construcliesimetrice-I]3
7.3.15. Cotareagolurilor din p16ci,cogurilorde fum, coqurilor
de gazeqi canalelorde ventilalie sauzidhrie 124
7.3.16, Simbolprivind existenlaunor detaiii saunote explicative
pentruelementelede conskuclie
 de constructii l2j
8.1.Reprezentareamaterialelorde construelii , .. 12i.
8.2.Reprezentarea prin ruptLri 130
8.3.Reprezentareazidurilor IJI
8.4.Reprezentarea ugilorgi ferestreior 133
8.5.Reprezentarea scdrilordin clidiri 138
I
8.6.Reprezentarea golurilor din ptdci qi ziduri, a coqurilorde fum gi
canalelorde ventilare 142
8.7. Reprezentaxea'ascensoarelor gi a utilajului ce.deservesc clidirea 144

Capitolul9. Mobilierul clidirilor de locuit 146

9.1.Considerente privind evaluareasarciniitermicegi a densitdlii
sarcmii telrnlce 1acarecontribuie un mobilier din n:aterial
combustibiiin cazulunui incendiuprodusin cl6dirile
de locuit- 146
9.2. S.*"
"o.r.r.
inplanurile incdperilordin construJlil 148
9.3. Spaliiminimepentruamplasarea mobilierului gi echipamentului
in clddirile de locuit -154

Capitolul 10.Extrasede armlturi 159

10.1.Domeniude aplicare 159
l ,10.2. Cotareadimensiunilorpirtilor curbe is9
10.3.Sistemulde codificarea formelordebare 161
l,
10.4.Formelepreferenlialeale armlturilor 161
10.5.Extrasde armdturi '
i! i64
ri

i: Capitolul 11. Reprezentareaconstrucfiilor din beton armat 766

IJ 11.1.GeneraliLeli j66
i
i 1.2.Caradeisiicile desenuiuiconstrucgiiior <iinbeion armat________J
ES.
ll.3.Reprezentareaelementelor , 168
tl
i 1.3,1.Reprezentiriconvenlionale .- 1,68
1i.3.2.Regulispeciale ieg
1l.3.2.1.Inscrierea materialelor 169
11,.3.2.2. Notareaelementelorde constructii 170
11
Ll .3.'2.3
.2.3. Cotareasi
gi notareaarmdturilor 171
.. . +
I I.4. lntocmlreaplanurilorde ansamblugi a detaliilorde armare 173
1 1 .4-1 Planr rl de fitrdctie 1 7?
11.4.2.Planulde cofraj al plangeului 177
i 1.4.3.Planwile de armarepentruplaci 178
I 1.4.4.Detaliide armare 178
11.4.5.Planuridemontajale elementelorprefabricate 179
11.5.Elementede reprezentdrigraficealeunor elementedin beton
armatintlnitela construcliilede clddiri 188
4
 rr.J.,. ulorp laa

11.5.2.GrLnzidin betonarmat I qn
11.5.1. Renrezentarea
-tu*b
a rrqrrrvtwrvt lV I

Capitolul 12.Reprezentareaconstrucfiilormetalice t92

12.1.Generalitiltj _ tgZ
12.2.Reguli de reprezentare
$i cotare 192

Capitolul 13, Reprezentareaconstrucfiitor din lemn 200

13.i. Generalit6li_ ,0o
13.2. Cwacteistici # ?on
tS.Z.t. O"tut
13.3, Reprezentarea elementeior( imbindri ) 201
13.4. Reprezentarea ansamblelor__- 206

Capitolul 14. Reprezentareaconstrucfiilor de zidirie 20g

14.1. Generalitdli ZOS
14.2. Caracleistici 209
14.3. Reprezentarea elementelor_ 211
14.4. Reprezentarea ansamblelor_ 214

Capitolul 1.5.Yederile gi secfiunileclidirii 2t5

15.1.Metodede proiectieortogonal5folositela desenelede constructii
ti arhitectutd 215
15.1.2.Proiecfiaortogonaiiin oglindd 215
15.2. Reprezentareaclddirilorprinvederigisecliuni 216
15.2.1. Vederileclddirii
15.2.2.Seclirurile clEdirii 220
15.2.2.1.Secliwreaoizonta\d 221
15.2.2.2.Secliunileverticaleale clddirii 224
15.2.2.2.a.Secfiwrealongitvdnald 224
1,5.2.2.2.b.Secliuneatransversaid a"l A

15.3. Modut de aqezarea vederilorgi seciiunilorin desen_________228

Capitolul16. Releveul 229

16.1. Nofuni generale.Etapede realizare aan
LL''

I o.1,. Electuarea scfutelor )?O

16.3. Cotareaschilelor 231
I 6.4. Desenarea
proiecfiilordefinitive_ z3z

capitolul 17. Modul de lucru gi fazelepentru rjearizareareprezentirilor

construcfiilor de clddiri 233
 . UuPrms
Capitolul 18.Citirea planurilor reprezedtirllor de clidiri 235
18.1. Necesitateainterpretdriiideilor si solutiilor tehnicetranspuse
tn proiecte 235
18.2.AspectecareseurmSresc1acitireaunui pian de construclie-Z31
18.3.Citireadesenului 236
unei grinde
18.4.Exemplude citire gi iiiterpretareareprezerfiArli
de betonarmat 237

Capitolul 19. Efectuarea misuririlor pentru construclii de cl5diri 242

Capitolul 20. Metode simple pentru verilicarea transpunerii corecte

pe teren a desenelorde construcfii 245
aA1
20.1.Domeniude aolicabilitate
aA<
20.2.Y eificar ea liniilor oaralele
20.3.Verificareaunghiurilordrepte 1 A't

20.3.1.Metoda"echeruluisridinarului" sau "triunshiului

de aur" "
tl't

203.2. Metodatriunghiuluiisoscelsauaxei de simetrie 249

20.4.Verificarealiniilor si olanurilororizontaie 25C
20.4.1.Verificareaorizontatte,tii
cu ajutorulniveleicubula
de aer(bolobocuD 25C
20.4.2.Verificareaorizontalitdtii
cu aiutorulfurtunului
de nivel 2s2
20.5.Verificareaiiniilor $i planurilorverticale 253
cuboiobocul-Z53
20.5.1.Verificareaverticatte,tii
20.5-2.Verificareaverticalltl'$icu ajutoruifirului cuplumb 253
20.6.Verificareatrasirii corectepeterena figurilorgeometrice
uzuale
20.6.1.Trasarebcoordonatelor unor figuri geometrice 256
20.6.2.Trasareasauvsrifi careatrasdriicercurilor--25 t
2C.5.3. Trasareaelioselor

Capitolul 21. ReprezentareaclSdirilor gi a spa,tiilorapropiate 26A

21.i . Notareaclddirilor,a pirliior declSdiri,a inciperilorqi a
altorspalii 260
2l .l .1.Notareacl[dirilor gi a par,tilordecl6diri 260
21.1.1.1. Domeniude aoiicare 264
2l.l .l .2.Sistemedenotare 260
21.I.1.3.Notareadupdtipul obiectelor-26Q
2I.L1.4. NotareaindividualS 261
2l .l .1.5. Cod de notare
21.1.1.5.a. NotareaprincipalF'-------257
21.1.i.5.b.NotareaadiEionald 26I
21.l .l .6.Aplicalii privind notareaclSdirilor,etajelor,
pdrJilorde etaj,stdipi,perefi, grinzi 262
 uupffis
2I.1.1.6.a.NotareaclSdirilor zoz
21.1.1.6.b.
Notareaetajelor 262
21.1.1.6.c, pnrfilorde etaj
Notarea 264
21.1lI.6.d.Notareapiangeelor 264
21.1.L.6.e.Notareastdipiior,plangeelor,pereli.ior,
grinzilor etc. 26s
2l.2.Notareaincdperilorgi a altor spalii 265
21.2.1.Domeniude anlicare 265
21.2.2.Principii denotare 266
21.2.3.Notareagirurilorde iacdperiseparate din constuc!ie---267-
2 1.3.Reff ezentarea cvartalelor 2g
21.3.1.Terrninoloeie 267
2l.3.2. Regulidereprezentare
2l .3.3. Exemplede reprezentare a cvartalelor 268
2I.3.3.1. Cvartalecu clddiri de locuit compacte-268
2l .3.3.2.Cvartalecu clEdiride locuit rare 268
21.3.3.3.Cvartalcu blocuri de locuit-------------- 269
21.3.3.4.Cvartalcu clEdiriindustriale 269
21.3.3.5.Cvartalcu cl[diri 9i dotdridiverse-------------. f;Q
21.4, Semneconvenlionalepentruplanuriletopograficeale oratelor-Z!
21.4.L.Necesitatea cunoaqteriisemnelorconven{ionale pentru
planuriletopograficeale ora$elor.J
21.4.2. Semneconvenlionale 272
21.5.Semneconvenlionalepentruplanuriledeplantarea spa,tiilor
v.,273

Capitolul 22. Planul de situafie 289

22.1.Aspectedin antichitateprivind alegereaamplasamentului pe

teren al unei construclii gi a indicdrii locului sdufati de
elemcnteleierestregi astrale 289
22.2.Exemplein alegereaampiasamentelorunor lucrdri de construclii
in Romdniacontemporand 295
22.3.Planuldeincadrareinrood 296
a't A Planul
de situalie 297
22.5.Orientareaclddirilor fa16de punctelecardinalegi direcfia
dominantda v6nturilor 302

Bibliografie 304
 Introducere

INTRODUCERE
T
Ideea reahzdrii acestei cdrt) a pomit de la necesitateapunerii la dispozili
studenliiorFacultdlii de Pompieri a unui materialutil care sd ii ajute la insuqire
cursuluide construcliiqi la realizareaproiectuluiunei casede locuit, pe careauton
iucririi de fa{5le conducein calitatede cadrudidactic.
De asemenea,av6ndlabazd experienlain execuliegi proiectaretehnologici
acumulatl de autor, carteaa fost conceputdpentru a se adresaunui numErmai mar
de citilori interesali.
I
in acest.sens trebuie menlionat cd lipsa planurilor de construclii ar fac
imposibild reprezentareagi identificareaelementelorde instalalii in etapele d
I
proiectare,execufiegi iintrelinerea instalaliilorpentruconstruclii.
Considercd lucrareaesteutili qi pentru inginerii gi tehnicieniicu specializd:
diferite care doresc sd se instruiascdin domeniui reorezentirii si citirii planuril<
construcflilor de cl6diri.
Dacdne gdndimgi ia faptul cd in momentulde fald multe persoanede profes
diferite iSirealizeazd,cu ajutorularhiteclilorqi conskuctorilor,casede locuit, cred c
estenecesardfamiiiarizareaacestoracu ideile propusede c6treproiectant,citind r
interpret6ndcorectplanqeleproiectului,pentrua urm6ri pe parcllrsstadiullucrdrilc
de construc{ieqi punereain firncliunea elddirii.
'In
activitatea 1or, pompierii concep gi lucreazd cu planuri de protecli
I
l impolriva incendiilor. Aceste planuri sunt reprezentdriale clidirilor in proiecli
ortogonaldpe suprafele orizontale in care apar: cdile de acces(drumuri,scdr
coridoare,etc.), diferite goluri(pentrudesfumare,lift, coguriqi canalede fum, etc.
rl
spaliile necesaredesflgur[rii unor activitdli, diferite elementede construc{iecar
compartimenteazd, clddireasau asigurdstructuia sa de rezistenfE.Planul de protecli
se completeazd cu diferite simboiurigraficecarefac parte din dotareacu instalalii r
t,
j
mijloacede lupti impotriva incendiilor.
I Din acesteconsiderentein finalul primului capitoi sunt prezentatesimboluril
li
i
graficefolosite?ndomeniulproteclieiimpotrivaincendiilor.
E^-r,,r ^x -^i^-.i+^+^^ --^---^-+x;r^-
ILCU\JTTTCLLUCL rl-Pr9Z-9lrtalIM
-^nce din domeniul
tl!(t
tt\Jll,a|wl.LLU consti-,ictiijor
\/(Jl.rJrl ( d
tsICrIr\.9 ,
ii
i' clSdiri gi instalalii apeleazdla semnegi simboluri cu care s-a realizatun adevbrr
,,limbajuniversal",m-a determinatsdabordezin cadrulcapitolului1 al acesteilucr6r
o scurtd cronologiea apariliei, dezvoltdrii qi necesitSlilordiferite ale sennelor r
simbolurilorgrafice.
Considernecesariaceastdviziune deoarecelimbajul senrnelorgi simbolurilc
J sedezvoltdqi modifici permanentin celemai diverseramuride activitate,iar cei car
vor crea gi utiliza noi semneqi simboluri grafice vor fi poate gi tinerii cititori e
acesteilucrdri.
Desigur cd astdziexisti o inginerie de specialitateqi aparateprecise car
efectueazdmdsurdripenku r ealizareaconstrucliilor.
Cu toate acestea,nu trebuie sd uitdm c6 prin metode simple, bazate t1 r
cunogtingegeometriceelementare,lumea antici a reugil sd,realizezeo serie d
construcliiceiebredintre careunelene impresioneazd gi astdzi.
R
 . Infooducere
Agest fapt m-a deterrninat sd prezint in capitolul 20 cdtpvametode simple,
aflate la indem6naoricui, privind transpunereacorecti pe teren a liniilor paralele,
unghiurilor drepte, liniilor qi planurilor orizontale sau verticale; arcelor de cerc,
elipsei saufigurilor geometrice'uzuale.
Standardelegi reglemeatiirile tehrice la care s-a ficut apel se referd la
viabilitatea lor la nivelul lunii august2001.
in speranlacd am reuEitsd asigur prin aceasti lucrare un material folositor, vd
dorescmulte realizdri gi impliniri profesionale.

Dr. ine. SORINVULCANEANU

', i
 rll
i'
CanitolulI
{

i Capitofutl.Limfiajuf c,reprezentd,ri
iteografi
I prin semncgisimfiotui
F onmEocRAFrcE
1.t. oRrcrNrLEREpREzENTAnn
lr
II incl din cele mai vechi timpuri, inainte de a crea hieroglifele gi un alfabet
propriu, omul a sim{it nevoia de comunicare. $i poate nu int6mpl6tor ideile

F oamenilor, reprezentdndscenedin viala lor, au fost pictate in paleolitic pe perelii

peqterilor, precursoareleactualelor clddiri, sau mai exact locul in care oamenii se
I addposteau,se odihneau,igi preparauhranaqi seinmuifeau.
F Din perioadapaleoliticului dateazdcelemai reuqitepicturi ale epociiprimitive
desooperitein vestitele pegteride la Altamira din Spaniade nord 9i de la Font * de -
Gaumedin sud- vestul Frarrlei.
F Asesteiperioadeii aparlingi deseneledescoperite abiain anul 1940in grotade
la Lascauxdin Franla, reprezentAnd cai gi boi, schipalicu o remarcabilddezinvolturE-
F
1Fl ;l

iji
ll rll
I rl.
ui
ll lr,
iiilr
Fliii
iiliil
rli,'
lilli
lr lli
' tlii'
,ti'
Iii
,:;l
1 -ri:'

I,,'
t:

f"
ri
I'll rupestr6a unui cal, LascauxIa Montignac- sur-
Fig. 1. 1. Reprezentarea
Y 6zdte, Franla@aleolitic)
.i

F; 10
I

Ii.,
,:i'
 Cenitolul1

-l

,
unui ren carepa4te,Font - de- Gaume,
Fig. 1.2.Reprezentarea *i
Franla(Paleoiitic)
lJ

il

Fig. 1.3.Reprezentarea
unuibizon,Altamira Spania@aleolitic)

11
 'il
))
Capitolui1
I

unui bizonmugind,Altamira, Spania(Paleolitic)

Fig. 1.4.Reprezentarea

Desenelerupestre ale artei epocii primitive au fost executatemonocrom, cu

precdderein culoarearogie, uniform intinsi qi frrb cea mai siabdincercarea unei
modeldri.
Criticii istoriei artelor afrmd fErd exagerareci locuitorii din paleolitic ai
regiunilor amintite au avut un deosebittalent artistic gi au contribuit la dezvoltarea
artei din epocaprimitivi in drumui ei sprerealism.
Multe dintre picturile epocii primitive de pe perelii pegterilor sunt desenateca
siluete,fiind lipsite de plasticitate.Cu toate aceste4o scenl de luptl, de exemplu,
este uimitor de vioaie, degi oamenii sunt reprezentafinumai schematic,prin linii ;
(figura1.5.).

Fig. 1.5.PicturdrupestrdreprezentAndschematig,prin iinii, o scendde luptd,

Altamira,Spania(Paleolitic).

72

,i
 atit e*e de impresionantivigoareaiuptei qi a$n de convingdtorse simte in aceste
ffupuri, stdpAnitede pasiune,legea durl a luptei pentru existenld.,temeiul vietii
individului in zorile societdliicmeneqti.
Descopeririprivind desenerupestres-au ficut gi in Africa de Nord gi de Sud
care se aseamdndcu picturile parietaledin Spania.Printre acesteopere se aflI un
desende siluetecarercprezkfid,tr.ei frguri dans6nd(figura1.6.).remarcabilestesimful
ritmului careigi gdseqteexpresiainacestdesen.
Oricdt de stilizate ar fi contururile acestor figuri, miqcarea ior are o
expresivitatedeosebiti.

sub fomrd de siluetd"a trei figuri dansind,Africa

Fig. i.6. Reprezentarea
(Paleolitic)

Poate este momentul unei meditalii qi unei comparalii privind aceste

reprezentdnrupeske schilateprin linii, la inceputul societdlii omenegticu actualele
indicatoarede semnalizare
rutierE(figuriie1.8.gi i.9.). $i cdttimp s-a scurs!

1.2.DEFTNTREASEMNELOR $r STMBOLIIRILOR GRAFTCE

Simbolismul reprezint[ un vechi limbaj universal care relevi complicate

perceptegi credinfe,transmilAnddirect ceeace estemai important intr-o informalie gi
uneoristdrnindemolii gi impresiimai puternicedecdtun inheg dosar.Aceastdformd
de comunicare depE4egte barierele de iimb5, istorie, najionalitate, cuiturd gi religie
reprezentdndfirE echivoco formd intemalionaldde exprimaregi perceplie.
Prin nofiuneade o,semn"seinlelegeun indicatorcarereprezintdun obiectsauo
direclie in timp ce simbolul are o anumitdimplicafie, esteconotiv, pentru cd st6rnegte
r6spunsuriemolionale gi reprezintdindirect(in mod convenlional sau ia virtutea) un
obiect,o fiinp etc.
Defrniliile din diclionareatribuitenoliunilor de ,,semn"gi ,,simbol" sunt din
necesitate scurtegi superficiale.

13
 Canitolul 1

ceva cafe transmite o informafie specifice, pe cand ,,simboi"(din latinescul"

,,symbolum")poate fi interpretatca ,,ceva" care reprezintd,,altceva"; cele doue
cuvinte se confundfl.Origineacuvantului,,simbol"se regdse$te intr-un obicei antic
grecesacare constairi spargereaunei tdblile de lut in mai muite buc6li care erau
of"rit" tototor membriior unui grup c6nd acegtia se desp6.rleau;cAnd grupul se
reintALnea,pentru a se confirma identitatea fiecirui membru al grupului, piesele se
reansamblauca intr-un mozaic,oblinAndtibiila inifia16.
Astfel a luat nagterecuvdntuigrecesc,,sumbolori'caresemni{icaun ,,senmde
I recunoa$tere".
Romanii au preluat qi ei obiceiul atribuind pentru semnui distinctiv, cuvdntul
^-,*L^1,,-rt
,,)J rr r{J\J I Lll I I

Potenlaselnnelorgi simbolurilori-au flcut pe Confuciussi afirme c6,,semnele

gi simbolurilereglementeazdlumea,nu cuvintelesaulegile".
t
:
:'
1.3.SIMBOLISMIII, $I OMUL PRIMITIV. RELIGIE $I MITOLOGTE I.
. iil

Aga cum s-a prezentatgi in subcapitolul1.1. cele mai timpurii dovezi ale,i
folosirii simbolurilor de c6tre om au aparutin urmd cu 30000 de ani in picturile i
rupestrepaleolitice.tn acesteprezerfterlpictografice,omul primitiv nu I pr:ze-ntal;
doarvdndtoriiqi animalele,ci a creatsimbolurigeometrice,inclusiv cercwi, spiralegi i
1inii_formecarep6streazdsemnificafilesimbo1icealeace1ortimpuri.
Raportate la standardelemodeme, desenele din peqteri demonstreazd 'j
necesitatea omului de a reflectaatAtla mediulinconjuritor naturalcdt 9i la incercareai
de a da sensunei iumi aparenthaoticein caretrebuiasd aib6loc. :4
Fenomenelenaturalec5roraomul primitiv nu le puteada o explicalie qtiinfifica,
fi
l-au ficut sEle atribuieacestoraputeri supranaturale. Universuls-aidentificatcu nigte ;
simboluri ca:oul, carein termenicosmicis-andscutdin apdprimardce !69neqte in rai ;
t
gi pe Pdm6nt,saupomulvielii, ,,axismundi" sauaxalumii - cu r[ddcinile pe celdla[t"
iata"., ramuri ce dddeauflori pe P[m6at 9i cu vdrfirri ce ajungeauin rai, unind
"u trei tdrdmuri.
astfelcele '
Conceptelecosmice aie primelor simboluri au evoluat ulterior imbrdcdnd
forme religioasegi mitologice}a vechii egipteni,iudei,hindugi,budiqti,greci,romani
9i alte civilizalii.
DatAnd din 3100 i.lk., heroglifele aveau la baz6 un limbaj complex,
reprezentalional de fonograme(semne simboiice ale sunetului) qi
ideograme(simboluri
- carereprezintEconcepte).
Fiecareciviiizalie a cieat o religie propriecarea dezvoitato marevarietatede
simboluri gi semnemenitesdreprezinteaspectele celemai semnificativeale credinlei
1or. '
Dernne de exempiificat sunt: crucifixul, zeul cu cap de elefant Ganeshaal
hinduismului qi imaginea 1ui Buddha sau creaturile fantastice,ndscocitein giutarea
inexplicabiluluica Sfinxul sauMinotaurulla greci,Nagarulla hinduqi,fenicgii chirr'ez
Eivestic,unicomiigi dragonii.
1.4
 gi puteri.
personaje
aveausesimbolizeze

7.4. FOLOSIREA SEMNELOR $I SIMBOLURILOR iN VIATA

COTIDIANA. SEMIOTICA.

incd din timpuri indepdrtate,tn cdutareaunei inleiegeri cosmice,' astroiogii

urmdreauplanetele gi constelaliiie, dezvoltAndsisteme complexe de semne gi
simboiuri.In scopulpreziceriivi.itoruluia fost creathoroscopulcareesteconsultatqi
astdzi.
in efortul explicdrii 9i influenldrii misterelor viefii, oamenii au dezvoltat
sistemecomplexede credin!6cum ar fi: sistemeleezoterice,alchimi4 cabaiaiudaic6,
rosicrucianismulqi francmasoneria,incercAndsE simplifice deductii complicate
prinh-o codificare tainicd cu ajutorui semnelor qi simbolurilor. Acestea. erau
cunoscutenumai de cei iniliali carele pdstrautainele,le interpretaugi incercaus6 le
mdreascd puterilemagice.
La prima vedere,cititorul ar putea g6ndi cd am dezvoltatmai mult decAt
trebuia acest capitol, fa[6 de titlul propus lucririi. Dar dac6 linem seama de
permanentadezvoltarea unor ramuri aie vielii cotidiene care impun adaptareaunor
semnesugestivepentrua transmitepe cale graficd,cu vitez6,o informatie,o restriclie
sau interdiclie, indiferent de limba vorbitd gi zona geografici, se poaXeinlelege
interesulmanifestatin lucrareade fa{6.
in semnul celor prezentatedacd ne g6ndim la semnul simbolic relafiv recent
ffeat pentru pericoiul nuclear(figura f .i3.) sau la noua activitatea pompierilor tn
domeniuldescarcer5rii,a protec{ieicivile ca gi alte activitdli pentru care vor trebui
createsemnesugestive,estede i:r1elesinteresulpentrumodul cum vor fi createaceste
semne-qi puterealor depercep{ieqi impresieasupraoamenilor.
In viteza cu earene desfdgur[m activitatea ast6zi, foarte mul1i dintueoameni
preiauinforrnaliilepe bazaexperienlei,cunoqtinfelorsauunor convenfiiintrodusede
c6tresemeniinogtri.
in acest sens pot fi privite semneleconventionalefolosite in topografie,
constructii,instalatii, arhitectur5,circulalia rutieri sau diferite ramuri a1etehnicii,
qtiintei,pAndgi in cazulmuzicii.
Sdne g6ndim ce ar puteareprezentapentruprivitor un cerc desenatpe o foaie
albd de hdrtie(figura 1.7.a). Pe baza cunogtinleioranterioarepe care le avern
inmagazinateam puteainterpretaacestcero ca o roatd sau secliuneatransversalE a
unui copac,un stdlp,o barbmetalic[ saualtceva.
Dacd in interiorul cerculuise mai introduc doudpuncte(figuraL7.b), aceasth
reprezentarepoate fi perceputdca un nasfure de exempiu, iar dacd se continui
desenuladiugdnd gi un arc de cerc concav, la parteaiaferioard gi interioard a
conturuluicircular (figura 1.7.c)se ob{ine cunoscutulseml qi simbol cunoscutsub
dennirrireade ,,Smile face" - ,,Fa!d zdmbltoare"folosit in anii i960 de tinerii
curentuluihippy qi suslinAndpaceagi cultura. Folosind ca fond culoareaga1ben6,
asociatdadeseaSoareluigi luminii, simbolismulsimplu gi pozitiv al semnuluia fost
rapid adoptatca rm simbol universai al fericirii.
-t)
 11.

Captlahl-l
t
j

unui desenpAndla
Fig, 1.7.a,b,cEtapegi percepliidiferite?ncompletarea
oblinereaunuisemnqi simbol:,,Smiieface"-,.,Fa!dz|rnbitoare".

Impresiile create de se lne sau simbolun asuprapsihicului uman au devenit

temelepreferatealeunor psihanaligticum au fost Carl GustavJung (i875 - 1961)9i
SigmundFreud(i856 - 1939).
Carl Gustav Jung a identificat subcongtienfulcolectiv structurat in imagini
arhetipale eteme gi universale. in acord cu teoria sa de mare influenfd,
incongtientul(id-ul)uritizeazdarhetip';ripentrua com'micaccngtientului(ego-ul).
SigmundFreud supranumit$i ,,perintele"psihanalizei,in lucrareasa de bazi
viselor" a presupuspentruprima datl, azi larg acceptata
.,,Interpretarea teorie,cdvisul
nu este un simplu fenomen arbitrar, ci este mijlocul de ffansmitereai mesajeior
simbolicedela id la ego.
, Semiotica(etimologiacuv6ntuluise regdseqte ?n grecescul,,semeiotikos")sau
semiologia,reprezintdqtiinla careseocupi cu studiulsemnelor.
. Semioticafondatdde filozofi, psihologigi psihanaligtis-aimplicat cu succesin
diferite discipline cum ar fi: lingvistica, logica gi matematica,antropologiasau
dilerite ramuri ingineregticarefolosescsemnegrafice.

semioticii a fEcut o clasificarea semnelorimpdrlindu-lein trei categoriidupd cum

urmeaz6:

. semneindexale,a cdrorsemnificalieesteintru-totulsubiectivd;
c sefilnesimbolice ale cdror imagini nu redau tema reprezentativd,degi
insemndtatea lor estein generalrecunoscuti.
Semneleiconice sunt mai ugor de receplionatpinvizualizare de cdtre o larg6
categoriede oamenicarenu necesitdo pregitire deosebitS.
in frguriie i.S.a...h sunr redate c6teva semneiconice referitoare1a oameni
utilizAndimagineagraficda acestorain diverseactivitElisugestive.
Din figura 1.8 c,d,e,g,hse mai poate observagi modul in care a evoluat
I imagineasemnuiuireprezentAnd oameni.In.acestsenspentruindicatoareleprezentate
au fost, folosite imaginile redate de "Decretul nr,32811966privind circulalia pe
drumurile publice" din brogura'T{ormele legale privind circula{ia pe drumurile
I
publice" publicatdin Editura $tiinlificd, Bucuregti1970,imaginiie fiind rnenlionate
cu "vechi" gi s-a menfonat prin "nou" imagiinileaceloragisemnepentru acelaqi
, decretpublicatins[ in anul 1999,la EdituraNa{ionalsubtitiul de "Legisla}iaRutieri
t99:',

i 16
.
I
.
semnului in sensul stiiizdrii imaginii vechi astfel incat, noua imagine apare
reprezentate mai simplificat,prin linii mai puline qi drepte,eliminAnduneleaccesorii
(curnar fi pdlSriapietonuluidin indicatorultrecerepietoni-figura1.8g.)
Dacdreprivim imaginilefigurilor i.5 9i 1.6putem admirainc6 o dat[ talentul
precursorilorcivilizatiei noastxe.

Fig. 1.8.a...h Reprezentind semne indicatoare utilizdnd imaginea grafici

stiiizatda oamenilor.
a gi b - imaginile generice ale unui bdrbat qi unei femei bazatepe convenlii
vestimentare de gen, folositepentru grupurilesanitareale clddirilor saupentrusdlile
de restaurante, sport,tratamentemedicaleunde existi o interdic{iepentruun anumit
gende oameni;
c...h- semle utilizateca mijloacede semnalizare rutierE;
c ai d - indicatoarede avertizarcin circula{ia rutierd cu'aten{ionareagi
denumirea,,copii"(c) gi,,lucrdri'r(d);
- de observatfoiosireaconvenfionalE a pldcu{eisuportsub formd de triunghi
echilateralcu v6rful in susgi a culorii rcju pe margine cu simbolul de aie*tzare dela
culoareafocului qi a sdngeluicareimpresioneazd, speriindoamenii;
;
t7 --l
I'j
 forrnacirculardqi culoarearoqupe margineca simbolde interdiclie;
f - indicator semnalizAnd pistd obligatoriepentru pietoni; pentru semnelede
forma rotundda plicii suportgi culoareade fond
obligativitates-a ales convenliona1
albastrusimbolizdndculoareaapeisi a ceruluilinistit
g - indicator informdnd asupratrecerii pentru pietoni; fondul predominant
albastrual pldcii simbolizeazide asemenea o zondin oaretrebuiesd fie linigte,sdnu
seintdmpleaccidente;
h - indicator informAndasupraexistenleiunui pasajsubteran;

in frgura 1.9. sunt prezentatesemneiconice folosite in legislaliarutier6 ca

indicatoarede ave*izarcasupraposibileiapariiii in zonda unor animale- a qi b; sau
ca indicatoarede interzicere- c Ai d , bazAndu-se grafice,innegrite,
pe reprezent6rile
aleunor animale.
De remarcat alegereaformei geometricea pldcii suport, fiind un triunghi
echilateralcu vArful in suspentruindicatoarelede interzicere.
Trebuiesubliniatun aspectcomunal celor doudtipuri de indicatoare(avertuare
gi interzicere) prin folosirea unei benzi de culoare roqie ce contureazdplaca
indicatorului,evidenliindgi mai bine mesajulsemnului:,,atenfie"sau,,interzis".

Fig. 1.9. Semneindicatoareutilizatein legislaliarutieri folosindrcprpzerrtarea

graficda animalelor
a qi b - indicatoarede avertizarc:animale;
c - accesulinterzisautovehiculelor qi vehiculelorcu tracliuneanimal6;
-
d accesulinterzisvehiculelorcu tractiuneanimald.

Semnele iconice au fost adaptategi in reprezentareaplanurilor topografice

folositecu predilecliede constructori9i miiitari.
In figwa 1.10.seprezinti doudsemnedistinctivepentruvegetaliesimboliz6nd:
I
a) coniferegi b) foioase.
L
{ 18

I
I
\ ,,,i,
 Capirolul1 .l

I
I
-1

I
.:,
i.. ..::;.'i
Fig. 1.1O.a,b
Semnetopografice
pentruvegelalielia)
conifere9i b) foioase. I
in figwa I . 11.a...o'sunt prezentatesernneiiconice foiosite ca mijloace de
semnalizarerutierd avdnd o legdturd:id,irectd cu an'rplasamentulconstrucliilor de ,]
clddiri saual unor construclii destinatdpopulafiei.

Fig. 1.11.a...oSemneiconice folosite ca mijloace de semnalizarerutierE

avertizandasupraexisten{eiin zond a rinui aeroport* a) sau informand asupraunor
consirucf; i destinatepopulafiei:
-
b) Polilie; c) - Spital; d) - Sraliede autobuz;e) - Stalie de rramvai; f) -
^
Stafiede alimentarecu combustibil;g) - Autoservice;h) --punct ile prim ajutor;
i) - Telefon;j) - Restaurant;
k) - Bufet saucofetdrie;l) - Hotel saumorel;
m) - Camping;n) - Cabandpentrururigti.
79
 au prezettatsemnede naturdiconicdsepoateexemplificaca sernn,,indexal",celebrc"
picturd ,,MonaLisa" a lui Leonardoda Vinci(figura f .i2.). Mult comentataexpresi(
enigmatic6a personajuluidin tabloutramintit af,eo semnificalietntru totul subiectiv[.
Din categoriasemnelor,,simbolice"fac parte acelesemnea ciror importanli
esteingenera1recunoscutedegiimagineanuIed6temareprezerfiativ6{frgura

L
t , Fig.' 1.13. Sernnulpericol nuclearrests un semn simbolic, avand o valoare :
recunoscut6degiimagineanu reddtemareprezentatl.
I
Pentrucd tot s-auprezentatin acestcapitol semnefolositei:r circulaliaruti eri
cu un impact internalional major atdt asupra conducdtoriior auto cAt gi asupra
'..
ll
j

f.i
i,
t:
I |li'
 Capitolul 1
pietonilor,este cazul sd mai aruncdmo scurti privire asupraformei geomekicea
placii suportpentru cele mai importanteindicatoarecarereglementeud piontatea.
In figwa L.l4.a,b,c sunt prezentate iridicatoarele ,,Oprire',, ,,Drum cu
pilaritate"qi,,Cedeaz6trecerea".
rn afara semnului grafic distinctiv, a culorii convenlional areasi,.sau al
inscrisului cu caracter intemalional(sroP), puterea semnului indicaror este
amprificatdprin forma geometricd a pldcii suport. Astfel nu intampldtor penku
indicatorul ,,Oprire" s-a alesun octogonregulat cu o laturi orizontall, pentru ,,Drum
cu prioritate" s-a ales un pitrat cu diagonaleleagezatepe direclii verticald gi
orizontald,iar pentru ,,cedeazd.trecerea"q-aalesun tiunghi-echilateiai cu vdrfirl in
jos, spre deosebirede toate indicatoarelede avertizarecare au vdrful triunghiuiui in
sus.In acestmod, indicatoarelerespe-ctive, chisr d.acdar fi privite din spateintr-o
interseclie, lipsind puterea insemnului grafic, nu existd pericolul de echivoc ai
accidente.

Fig. 1.14.Indicatoarelede prioritate:

a - Oprire; b - Drum cu prioritate; c - Cedeazdtrecerea.

In reprezentdrilerutiere majoritatea semnelorau un caracteruniversal. Printre

acesteagi simbolul gi numirul drumului(fig.1.15.a,b):

Fig. 1.15.a,b
Simbolulqinumdruldrumului:
-
a) nalional;b) -judefean.

21
 Capiloluii
Cu ajutorul insemnelor,il armatdse poateface deosebireampidd qi vizuali
intr-emilitari(figura. i. 16.a...h).

Fig. 1.16. a...h. Reprezentind(a...f), epoleli cu insemn de grad: a -

sublocotenent;b - iocotenent;c - cdpita4 d - maior; e - locotenentcolonel; f -
colonei;g - insemnde inginer;h - insemnde armd- pompier.

in matematicdsemnele(figurile.i.17. a...i)celorpatru operalii debazdadunare,

scddere,inmullire gi imp6rtle se cunoscinc5,din claseleprimare,fiind completate
ulterior cu multe alte semne ca de exemplu: integral5, reuniune, interseclie,
divergen{d(nabla), etc.
laptracian
In elecffotehnicd,electronicSsau automatizdri,semnelesunt larg folosite in
schemelede lucru. ln figurile (1.t7. j...p) sunt redate doar cdteva exemple ale
reprezentirilorunor astfelde semnesimbolizAnd:dioda conductoare,circuitul logic
,,SI'n,contactnormalinchis,siguranlifuzibii5,rezistorelectric.
Din meteorologie semnele atribuite ninsorii(l.17.r) s-a extins gi asupra
temperaturii scdzutefiind intdlnit in mod frecvent cu caracter de universalitatepe
muite mlrci strline de maginipi instalaliifrigorifice.
I

22

I
 Capitolul1

Fig. 1.17.a...rCdreva exemple de semne folosite in: matematicd(a...i),

electronicisauautomatizdri(...p);meteorologie(r...u);
eiectrotehnic6, muzic6(v).

a
a) o D
Fig. 1.18.Conturulcircular cunoscut semnificafii variate pentru domenii
diferitede activitate:
a) - conduct[ de api cald6 pentru domeniul instalaliilor sanitare,respectivun
punctin care se desfrgoari activitdli de verificare,adunare,odihnl sau logisticein
domeniulmilitar;
b) - conductdde apdrece in domeniulinstaialiilor sanitare,respectivmin6 ce
poateexplodala apdsareEitracliune.

Trebuiesubliniat cd aceieagireprezentdrigrafice pot fi atribuite ca semnecu

caractertotal ditbrit tn <iiverseactivitdti.
in acestsensse poatemenfionasemnulde cerc (figu.a. 1.18.a)carein planul
instalaliilorsanitarereprezintdconductade api cald[, in timp ce in reprezentdrile
militare semaificdun punct in care se desfrgoardactiviti,ti de verificare, adunare,
regnipare,odihndprecumgi activitili carelin de domeniullogistic.
Un cerc completinnegrit (figura 1. 18.b)poatereprezentain planul instalaliilor
sanitareconductade apd rece in timp ce in ,,Atlasul cu sefilne convenlionalegi
prescurtaripentru organelegi unitdlile Ministerului de Inteme reprenntdo min6 ce
poateexplodaprin ac{iuneade apdsaregi tracliune.
Este de la sine inleles motiwl pentru care in domeniul militar, statele,in
planurilelor strategicefolosescsemneconvenlionale proprii, cu caractersecret.
Printre meriteie deosebitecare l-au fEcut celebrupe NapoleonBonapartese
poatemenliona gi acela cd. a fost la vremea respectiv6unul dintre promotorii
 ')l

Capitolul1
l introduceriireprezentdrilorfigurative,al imaginii in detnmentulscrisului,in scopul
mdririi vitezei de comunicare.in acestsensdictonul sdu,,Ceamai sumardschild tmi
spune mai mult decdt un rsport!" a fost folosit la inceputul sec )G de cdtre
cotidianul francez ,,Excelsior" ca o motivalie pentru a ristuma proporlia dintre
imaginegi text in favoareaimaginii c6reiaii consacramajoritateapaginilor.
Astbzi in epoca modemd,contemporan6nou6, dezvoltareagi diversificarea
atAtorramuri de inginerie au condusla abordareaunor reprezent5riin mod deosebit
prin semnegi chiar simboluri,f6c6ndposibili comunicareaintre diversecategoriide
oameni:proiectanli,executanli,beneficiari(utilizatori).
Reprezentirile grafice, desenultehnic qi de construclii au pus bazeleunui
adevS.rat,,limbaj intemafional"
Insuqireatemeinicda acestorreprezentdriesteesenliali la intocmireagi citirea
planurilorconstrucliilorde clidiri.
Semneiesunt create pentru ca ele se fie, vdzate, iar mesajeleior sd fie
inregistrate.
Aproape ci nu existb domeniu in care s6 nu igi fi fEcut simlitd prezenta
semnele.
In acestsensputemvorbi de semneprivind circulalia rutier6, simbolurile qi
semneie din meteoroiogie care comunice fenomenelevremii, cele topografice,
tI simbolurile lingvistice qi qtiinlifice, semnele heraldice, militare, abrevierile 9i
i stenografice,cele folosite in muzicdpentrutranspunerea tonuriior gi durateinotelor,
semnele folosite de exemplu in desenul tehnic, de construclii, de instalafii,
tI reprezentarea mobilierului in arhitecturi, semneledin electrotehnicdqi electronicd,
'. protecliamuncii,matematicd,biologie,chimie,fizicd, farmacie.
I Fiecare dinh'e ramurile amintite ar reaTizat sisteme de simbolwi foarte
dezvoitate,ale c6ror componenteindividualedenot6concepteermeticegi complexe
prin intermediul unui singur semn.
frl'I
!
Calculatorul, indispensabilomului modem, iqi bazeazdfunclionaiitateape
t:.
sistemede simboluri:ceieale coduluibinarfolosindun sistemde numerein bazadoi.
rl
l,
'l
1.5 SIMBOLIZARI $I REPREZENTARI REALIZATE PR[I{ CI]LORT

I
\ in subcapitolul anterior au fost prezentateunele indicatoare qi semnerutiere
carefolosescanumitecuiori in scopulde a atenlionaomul.
Simboiizareaprin culoare transmilAndun anumit mesaj informalional s-a
eKins cdpdtdndca gi semnelegrafice un caracterintema{ional.Dacd ne g6ndim la
culorile semaforuluirutier gi impactulsiu asupraconducdtorilorautogi al pietonilor,
I
al accidentelorcare s-ar puteaintAmplaprin nerespectarea acestorsimboluri,putem
conchideimportantafolosirii simbolurilorprin culoarecu semnificafiade interdic{ie,
atenfionaresauacliune.
Drapelui ldrii, heraldica,rcprezerftBreaprin culori a armei militare, a h54i1or
topografice,a instalaliilorpentrufluide suntdoar cdtevaexemplepentrua arita cum
de Ia simboluri gi convenfii stabilitede organisme.de stat, culorile au ajuns sd fie
tatate ca o obligativitatenalionaldsub presiunealegii gi nu numai at6t. Limbajui
sem[elor gi culorilor depEgeqte astdzi sfera nalionalismuluifiind armonizategi in
I
24
 recunoscutepe plan internalionai.Ce s-arintdmpladaci un strdinvenit
coflcordanld,
in Rom6nia, deplasAndu-secu un automobil, nu ar respecta culoare ro;u a
semaforului?Sau dacd la un protocol intemafionalde delegalii nu s-ar respecta
drapelull6rii? Unn5rile ar fi dintre ceiemai nefaste.
Simbolizareaculorii a cdpdtatastdzio dezvoltareimpresionantdavdnduneori
vn caracletuniversal,intemalional,alteoriun caracternationalsauchiar zonal.
in acest sens ne gAndim la unele cuiori care pentru o anumitd civilu:a]rie
rcprezirfiAculori sacre,iar folosirea lor il alte scopuriar produceimpactegreu de
:rrtaginat.Culoarea verde este o culoare sacrd pentru islamici fiind consideratd
culoareaprofetului. Exportareaunor perii gi bureli pentru baie vopsite in cuioarea
verde, intr-o fard islamicd a f5cut ca'programul vdnzdrilor sd egueze.Fimta
producdtoare, printr-un studiu de marketinga descoperitcarza,a retrasde pe pialb
aceleobiecteinlocuindu-lecu alte culori gi fEc6ndposibildvdnzarealor.
Anumite culori ac{ione azd.cu o fo4d de impresionareasupraoamenilorqi chiar
asupraunor viefuitoare.
Astfel culoarearogu, pe baza cunogtinlelorprimite de cdtre om, semnificd
culoaxeafocuiui gi a sAngeluicare l-au impresionatdin totdeauna.Mesajultransmis
de culoareesteacelade interzicere,oprire.Nu estede mirare cd aceastdculoareeste
folosit6 cu scop de interdic{ie,oprire sau temperatur5ridicat[. Aceastr culoare a
devenitun simbol in domeniulinstalaf;iiorpentrustingereaincendiilor gi a meseriei
depompier.
CuloareaalbastrurcprezintAculoareaapei,a cerului senin,a ghelii 1aumbrdgi
temperaturiscdzute,av6ndun ca.ractersimbolisticde obligativitateqi informare,de
linigte, de rlceali.
Asimilarea acesteiculori pentru apa rece potabiid sau pentru apele(inclusiv
inscrisui denumirilor) din planurile topografice sau pentni indicatoarele cu caracter
deobligativitatesauinformareestelesnede infeles.
Culoareaverdeprin asimilareaei cu ceaa vegetalieidirl naturda fost adoprati
in topografie pentru reprezentareavegetaliei iar in cazul semnalizdrii de securitate
indicdsiguranlagi viap.
Culoarea galben era folosit6 la vechii europeni ca simbol al molimei,
insemndndu-se chiar caselebolnavilor cu aceastdculoarepentru a fi evitate acle
locuri, $i astdziaresemnificaliade atenfie,risc, pericol! Astdzi aceastlculoareeste
consacratdpentru instalaliile de gaze naturaie, materiale expiozive, materiale
rqrlir'ant'rl',a p+o

Culoareanegru ia europeniare sensulde doliu in timp ce la asiaticinu igi

manifestdaceeagiputere. Aceeagi culoare mai igi extinde puterea de sobrietate,
"out*3..fl"J:Tt-*oo prin
analogiacu pamdntuls-a adoptatin topografiepentru
autostrS.zi,
gosele,drumuri, curbe de nivel, indicatoarede pant6, forme de relief
(movile,rdpegi viroage,pante,st6nci,grohotigurisauelementede sol)..

25
 CaDitolul1
1.5.1.Culorile de securitategi semnificafialor

in tabelul 1.1 sunt prezentateculoriie gi semnificaliile lor, folosite la

iadicatoarelede securitaterSTAS29711- 88').

Tabelull.l.
Culorilecle securitate si semnificatia lor
Culoareade
Semnificafia Exemple de aplicare
securitate
Interzicereade a efectuaanumiteoperalii,
Interzicere,
Rogu de a atinge.Oprireade a inna intr-unanumitloc,
oprire
de a intracu foc deschisintr-un anumitspatiu.
Semnalizare de riscuri, (incendiu,
Aten{ie,risc,
Galben explozie,radialie, riscuri chimice). Semnalizare
pericol
de prasuride deniveldri,de obstacole* 1.
Obiigativitateade a purta echipamentde
Obligativitate
Albastru *2, informare proteclie.Inforrnareasuprapostwilortelefonice,
tablourilorelectrice.
Indicatoarede cdi de evacuare,ieqiri de
Verde Siguranfi salvare,posturi de prim ajutor, iocuri in care se
poatelucra.

*1 - In loc de galbenpoatefi folosit roguportocaliufluorescent,culoarecare

areun grad de vizibilitate ridicat in condifii de iiuminat natural.
lr2 * Albastru se considerdculoarede obligativitatecAndestefoiosit impreund
cu un corc.
Din paletabogat.Sa culorilor careprin oonvenlieau fdsut obiectul politicii unor
ministere (Ministerul Construc{iilor Industriale azi Ministerul Lucrbrilor Publice gi
Administraliei Teritoriale, Ministerul Muncii gi Protecliei Sociaie, Ministerul de
Inteme, etc.) sau Insfitutului Romdn de Standardizare,cate s-au preocupatde
atribuireaunor semnegi culori convenlionalelegate de anumite activiti,ti, elaborand
standardegi ordine armonizatecu prevederile directivelor eLuopene,sunt prezentate
in subcapitoiele1.6, 1,7 gi 1.8 semne qi culori convenlionalefolosite pentru
conducteledestinatefluidelor: semnalizarea de securitate:semnesi culori folositein
acrivitateapompieriior.
Aceast6sumardalegeres-aficut avdndu-sein vederefaptul cd lucrareade fal6
seadreseazdin maremdsurdstudenlilorFacultllii de Pompieri carestudiazdingineria
I instalafiilor destinatetransportuiui fluideior, muite dintre acesteinstalalii deservind
construclii de cl6diri, fapfului cd semnalizareade secr:ritateesteo activitate careeste
necesardatdt in timpul ridicirii unei construclii c6t gi dupd aceeac6nd in ciddire se
I
desfiqoar6diferite activitili qi procesetehnoiogice 9i in sfirgit g6ndindu-nela
mijloacelespecificede lupti contraincendiilorfolositede pompied.
I

I 26

I
 Capitolul 1

7.5.2. CULORT CONVENTIONALE FOLOSITE PENTRU

REPREZENTAREA MATERTALELOR FOLOSITE h CONSTNUCTN

in tabeiul 1.2. sunt prezentateculorile convenfionalefoiosite ca simboiuriin

r eprezentareamateriale1or de corrsfucfii.

Tabelul l.2.
Culori convenfionalefolosite pentru reprezentareamaterialelor de
constru
Nr. Culoarea
Denumireamaterialului
crt. convenfionali
1 Fontd Cenusiu
z Fontdmaleabild Albastru
3 nral
v!ur Violet-inchis
A
+ Aramd Rogu
5 Bronz Portocaliu
6 Alamd Galben
7 Zinc, plUryb, cositor,compozifie Verde-deschis
8 Aluminiq,magneziu9i aliajelelor Verde
9 NtSh.l 9i aliajeielui Violet-deschis
10 Bobine (eleqt4omagne{i, rezistenfe) Ro$u, verde
1l Sticl6 Verde-deschis-
e6lbui
l2 Celuloid Verde-deschis-
e6lbui
IJ Placaj de piatr6 naturald qi artificiald Cafeniu
(marmr.r6,ardezte,granit etc. )
14 Azbest, pds15, fibri, cauciuc tare, cauciuc Cafeniu
moale.piele
l) lq4[elan, faianli Portocaliu
lo Piefteciepolizor Oiiv
1l Lemn Siena
18 Zidlti.e de c5r5midi Rosu
19 Ziddie de piatrl Cenu$iu
20 Beton Cenu$iu
21 Material refractar Galben-inchis
22 Pemant Cafeniu
St6ncd Cafeniu-deschis
Lichide Albastu-deschis

)1
 1.6.o,Limbajuluniversal"- StandardeleInternafionale,,SRISO"

Astdzi c6ndcolaborareaintre stateleiumii cunoagteo dezvoltaredeosebit6cu

prec6derein domemulcomerfuluigi circuiafieipersoanelor,un accentimportaatse
pu.r" p. cerin{eie ca1it6lii,caracteristicilorsau fofinelor unui produs pentru a fi
unanimrecunoscutgi acceptatpe plan intemalional'
Nu o datd un produspe careii cumpbrdmesterealizatprin asamblarea unol
componentegi subansamblurilerealizatein ldri diferite.
Aleturi de liberul schimb,de prcducliaqi circulaliamlrfurilor carestaulabaza
t comerfuluidintre statelelumii, traazitareapersoanelorin diferite ldit ale globului a
impusgn limbaj a1semnelorgi simbolurilorcaresi inlocuiasci scrierea9i vorbirea9i
cari prin convenliesi fie recunoscut9i adoptatde cdtmai multe ldri'
Standardele Intemalionalerispund in maremdsurdacestorcerin{e'
Diclionarul explicativ al limbii romane atribuie doud explicalii noiiunii de
STANDARD, O primd defrnilie atribuie caracterulde normd sau ansamblude norme
careregiementeaidcalitatea, forma,etc.unui produs9i o altd definilie
caracteristicile,
carefacereferire1adocumentulin caresuntconsemnate aoestenorrne.
Dacd ne referim la standardele folositein construcliiacesteapot fi definiteca
nigte prescripfii tehnice care conlin principii gi date bine studiate,veri{rcalaatdt
teoreticcat $i practic privind materialele,elementele,subansambluriie, subsistemele
-
' instaia{iileaferentesistemului clddire'
gi
La activit5lile desfa;uratede RomAniapentru o aderaregi integrarela normele
gi cerinple elropene se numdr[ $i aceeaprit care reglementlrile romAneqtisunt
armorizategi pusein concordanll cu cele strdine.
Multe dintre standardeleromAnegtiprezintd inaintea numdruiui de standardgi
a1dateila careaintratin vigoare,grupelede litere SRISO. Dar ce inseamndISO?
15O repreZintd, inilialele OrganizalieiInternalionalede Standardizare. Aceasta
esteo federaiiemondiali de organismenalionale de standardizare(comitetemembre
- ale ISO) la care a aderatgi RomAnia.Elaborareastandardelorinternalionaleeste,in
general incredinlati comitetelor tehnice ale ISO. Fiecare comitet membru
ttemalional intr-o tematicdpentrucarea fost creat comitetul are dreptul sdfaci parte
'
din acest comitet. Organizatiile intemalionale,_ guvemamentaie 9i
nonguvemamentale, careintrefinlegdturicu ISO, participi de asemenea cu lucriri'
ProiecteleStandardeior lnterna.tionaleadoptatede comiteletehnicesuntsupuse
pentru aprobare' comitetelor membre, inaintea accept[rii 1or ca Standarde
internalionalede Consiiiul iSO. StandardeleIntemalionalesunt aprobateconform
procedrtrilorISO careimpun aprobarea a cel pulin 75 % din comiteteiemembrecare
voleazl.
in Rom6nia obligativitatea elabor5rii standardelor, armonizdrii cu cele
intemalionale gi actualiz[rii ior revine Institutului Rom6nde Standardizare.(IRS)
Grupul de litere SR la cares-a ficut referire mai inainte inseamnd,,standard
roman".
Deci prin aqezarcasR ISO inaintea numarului de standard inlelegem un
standardinternalionalcarea fost adoptat9i de lara noastr6'
Pentruindicativelestandardelor romanesefac urmdtoarelepreciz[ri:
LO
 - standardeleromAneaprobateinainte de 28 august 7992 au sigla
STAS, anui editiei fiind inscrisprin ultimeledoudcifre;
- standardeleromAneaprobatedupd 28 august 1992 au sigla S\
anul ediiiei fiind inscrisintegral;
- standardele rom0neidenticecu standardeleinternalionaleau sigla
SR ISO (STAS ISO), iar cele identice cu standardeleerropeneau
sigla SR EN (STAS EN). NumErul standarduluieste cu cel al
standarduluiinternalional,respectiveuopeanadoptat.

1.7.Semneqi culori convenlionalefolositela conductepentru fluide

Prin STAS 185/1-89sr.:ntstabilite serirnele9i culorile convenlionalepentru

reprezerrtareainstalafiilor sanitare, de incdlzire centrald de ventilare gi de gaze
natu.ale,aferentetuturor categoriilorde construcfii,in planuri de instalaJiigi scheme,
in planuricoordonatoare gi in planuri generalede situalie.
Trebuie precizat ci folosirea semnelor 9i culorilor oonvenlionalepentru
fluideleinstala$1lornu estelimitativl. in acestsensproiectantulare posibiiitateade a
mai atribui qi alte simboluri stabilite de cdtre el sau prin standardeqi cataloagede
produse,urmAnd ca semnificafa acestorasi fie trecuti in iegenda_ desenului'De
ur"*"r"u pentru identiftcarcacaracteristicilortehnico-funcfionaleale conductelor,
semneleconvenlionalepot fi completate.
in tabelul 1.3. sunt prezentatesemnelegi culorile conventionaiefolosite ia
instalaliile: sariitare,de incdlzire centrali, de gazenaturaleqi de ventilare preqiz6ndu-
,. p"ni* destinalia conductei,semnul convenlional tttilizVt in planul de.specialitate,
planul general de situalie, planul coordonatelorsau planul comun impfqUn{ cu
ienumiieu cuiorii convengionale.
pentru reprezentareagi citirea corect[ a acestorsemnetrebuie avut in vederec6
literele intercalate pe semnele convenlionale reprezinti inilialele conductelor
respectivesau ale nuiaului transportat.Pentrudiferenliereaconducteior_ cu aceeaqi
destinaliedar avAndparametridiferili sepot facenotalii suplim:"g? ".u.qtexemplu:
6 bar; ti bar; iO 95'; ii 75",avAndsemnificaliipentrupresiuneafluidului din interiqqul-
conductei,respectivtemperaturaapei caldede incalzirepe conductade ducere(ip)
saudeintoarcere(II).
in cazul instalaliilor de ventilare prin sdgeatdse indici sensul eirculaliei
aerului.Au fost adoptate2 reptezentdi:ceanonnal6,bifilard, (I) pentrudesenelela
scara1:50 sau mai micd gi reprezentarea simplificati (II) pentru desenelela scara
1:'l00 saumai mare.
Tabelul 1.3. mai prezintdmodui de montareal reieleior exterioarein canale
subterane.
Canalele, cdminele, degajamenteiepentru compensatoarele de dilatare, se
deseneazd, de reguld,la scar6,dar nu mai mici decdt cele pe desenelede la punchrl
5.1..5.8

29
 prin notatii iiterar-cifricecareprecizeaziagentultransportat,
numdrulgi diametrul
conductelor ca in figural.l8:

F i g . 1 . 1 8 Indicalea
. prin notare literal-cifricda conductelorce se pozeazal n
canale
Pantplo ci pozilionarea conductelor in canal se v6d in profilul lung, sectiuni $ r
detaliide noduri.

Tabelul1.3.

Semnegi culori conventionale pentru reprezentarea

conductelorinstalafiilorsanitare,de incilzire centrali, de ventilaregi
de gazenaturale aferenteconstructiilor(STAs 185/1- 89)

Pct. Destinatia Plan de Plan general de Denumirea

conductei specialitate situafie, plan culorii
coordonator sau convenfional
plan comun
I Instalatii sanitare
1 . 1 . ConductS. de ape
r,^nc nnf ahili _ARP _ .q,1bastru
| . 2 . Conducti de apd
recenepotabi16 Verde
t'l
l -J- Conducti de ap5
caldS _{c _ Roqu
1 . 4 . Conductd de
circulaqie a apei -ACC- Violet
calde
1 . 5 . Conductl de apd
pentru combaterea Roqu
incendiilor(exclusiv)

30

.i
 l.o- Canale sau conducte_
de canalizare
- cu---_: Cafeniu
menajerdsau unitard _ c\l _
(menajera+pluviald)
t . 1. Canalesauconducte
de canalizarepentru _--- Cafeniu
api pluvialS -cP
r-8. Canalesau conducte j
I
de canalizare pentru
ape convenfional _
Cafeniu
c(._
curate I
| . 9 . Canalesauconducte
de canalizarepentru
apeuzateindustriale Cafeniu
care necesiti ,//
preepurare
z Instalalie de incdlzire -centrald
I
2 . 1 . Conductd de ape
caldi de ducere -t Roquaprins
I
2 . 2 . Conductd de apA
cald[ de intoarcere - - .i- - - Albastru
z:- Conductd de apd i
flerbintede ducere - AIr Roguinchis
1A
Conductd de ape I
fierbinte de +++ _ _ _
Violet
intoarcere AF_

2 . 5 . Conductdde abur I
-x-x- Portocaliu
I
2 . 6 . Conductd de
condensat Verde
2 . 7 . ConciuciS de
dezaerisire sau de Cafeniu
admisiea aerului ':
2 . 8 . Conducti.de golire
(CG), drenaj (CD), --
preaplin(CP) ct--
2 . 9 . Conductd de
siguranlaa traseului -s Roguaprins
de ducere
2 .1 0 . Conductd de
siguranfd.a traseului Atbastru
de intoarcere

JI
2 . 1 t . Conductd de aer
nnrnnri mct - - -
L L- L Galben

{ Instalafii de gazenaturale 9i combustibil lichid

J. t Conductdde gaze
Galben
deschis
).L. Conductd
de combustibil ...iF-=+ Negru
lichid
) Instnla(ii de uentilare
4.1 Canaldrept
a) aer introdus in
sec{iunea care se HK@
vede
b) aer introdus in
sectiuneacare nu se FJf(/<Il
(vyl
vede 1.,'\.1
Vezi pct.
Aa i <
c) aer evacuat in
secfiunea care se
vede na
d) aer evacuat in
secliuneacarenu se
vede mo
t1
1.L. Canal drept pentru
aerproaspAt
I
Verde
II

4 . 3 . .Canal drept penku

aer de introducere
(dupi diferite
Rogu
tratiri)
II

4.4. Canai drept pentru

aerde evacuare
I
Albastru
II - - -"{r'- - -

)!
 Canal drept pentru
aerrecirculat

Canalesubteranefrentru montarearetelelor
Canal necirculabil "*t*i-r*
-in
avdnd panta
aceeagidireclie cu
pantaconductelor

Canal circulabil
avAnd panta in
aceeagidirectie cu
pantaconductelor

Nod de conducte
montate in canale
circulabile, cu
pozarea nodului in
cdmin fEri accesde
la suprafatasolului
Nod de conducte
montate in canale
circulabile sau
necirculabile, cu
pozarea nodului in
cdmincu accesde la

Compensatoi de
dilatarein formd de
U Ia conducte
pozatesubteran
a) necirculabil
b) circulabil

Loc de acces in
canalecirculabile

l3
 5.7. Gurd de vizrtare Pe
canalecirculabile

5.8. Modificate" tiPuluiI

de pozarc de 1" I
suprateran La
subterart

pentru
exemplede indicaliisuplimentare
in taberur1.3.s,nt preze'tateciteva
reprezentareaconductelor' -: :i 'l1:iT"^-:l-:i"*
lLy# ?i::;?;*le, desenului
?niegenda
r" ax,creast6)'
coradenivel(radier,
n.o-Jrtlfi.ff6,,,"1"tffiffi ""r3r"1"r.*
Sefacurmdtoareleobservafii:
-/ --
lc;;;"ai"io, d" u"' itt pt* sauin elevaliesefaceastfel:
(mmx mm)
x latura-nevazutd
;osime (mm)- ;;;;ezute
debitt*'fftl - viteza(nrls)
I
*'""t""g"i*.
T:::lY:::"i:",:*Ti
3th)- viteza(m/s)
debit(m
seface astfel:
c)Cotareacanalelorcircularein sec,tiune

debit(#/h) - viteza(m/s)
Tabelul 1
I
reprezentare
Exempledeindicafii suplimentarepentru
-
conduetelor(STAS1S5/1 89)

Semnconvenfig44lsau
-Conducti
de ap6caldi de duoere
r ezidualddin industrie, geotermai[
I

ae aP6 caldd de
{ intoarcere reziduaid din industrie,
geotermald
i S.*"1 d. .it"ulalie a fluidului
 Panta conductei(sensul
coboratoral conductei) L\ t : ) u u s a uf ; o
4 ---

incrucigare de conducte ffu6

l -r'itr rti infrc el,-

- reprezentare
obignuitd
5

Incrucigare de conducte fiare

legdrurdintre ele
- rcpfezentarc ia cazul in care
este obligatorie indicarea
it 6 amplas5riiunei conducte
AB trece deasupraluiCD
rh.ll
Ramificalii de conducte in
acelasiolan orizontal
1

Ramificalii de conducte in
olanuri orizontaledifente
8

Schimbare de nivel pe traseu

o rectiliniu

plan La nivelesuperioare
Coloane indicate in
,, , .2(
orizontal ^/
10 -/F {
La nivele inferioare

Indicarea simplificatd a
conductelorin paralei
l1

Jeav6 de construclii utrlizatd

l2 pentru instalalii 7 6x 3

Tub din gresie sau din gresie

1t antiacidd G 100
IJ
Ga 100

35
 OBSERVATIE - Sirnboluriie folosite sunt conform standardelor
de produs, documentelortehnicesau normativelor in vigoare.

Canalde aerplan sauelevalie c)

a) cu flanqd;

T4
b) cu eclis6;
c) cu colier.
ffi
sectiune
yv
/0,5-b400x25'
3160- 4,8

i
1.8. SEMNALIZAREADE SECURITATE ,
1.8.1.Terminologie9i utilizare .+

Prin noliunea de indicator de seouritatese inlelege acel indicator:*.-pE4

combinarea rnei forme geometrice cu o culoare de secwitate(vezi tabelui
l.l.)fumizeazri o informaliJgeneraldprivind securitatea;poatesd conlinaun simboli
grafic qi poate fi insolit de * irrdi.uto, auxiliar de securitatepentru a "xpriry t41
anumit mesaj relativ de securitate.Indicatorul auxiliar de securitateeste constituitr
numai dintr-un text, destinat s5 completeze(c6ndeste necesar)un indicator dd:'
,iri
securitate. - .-i
Indicatoarelede securitate prin forma lor geometric5., insemnul 9i culorilel
folosite au ca scop afiagercaatenli6irapid asupraunor obiecte sau situalii in vederea: 'r
asigurdriisecuritdlii.
Folcskea indicatcarelorde sec'.uitaieesie obligatone tn toate locuiile undsl
existdpericoi de accidentarea persoanelor, de incendiisaude explozie'
Prin ordinul Ministruiul Muncii pi Proteo{ieisociale nr. 599/18.11'1999 s-au
aprobat ,,Prescripliile minime pentru sernnalizareade securitate ;i/sau sdndtatela
locui de munc6"av6ndcaracterde obligativitatede la datade 18'02'2001
Aceste prescriplii sunt armonizate cu prevederile Directivei europene
92l58lCEE9i cuprindindicatoarede securitatepentru:
r interzicere;
r avertizare(asupra unui pericol sauunor dificultifi);
. obligativitate;
;
r salvatesauprim ajutor;
':
. informare privind materialelesau echipamenteleperuru prevenirea |i
stingereaincendiiior;
36
 . Capitolul i
o informare generald(privindamplasareahidrantului, tabioului electric,
locului pentrufumat saumarcajulcdiior de circula{ie).

tr.8.2.Forme qi semnifrcafii

Indicatoarelede securitateau forme geometricebine precizatein func1iede

mesajul pe care il kansmit(semnificali,asemnuiui) qi cuprind semne reprezentative
careau.devenitsimbolwi perrtruanumiteactivitdti.
in tabelul 1.5. sunt precizate formele gi specificaliile indicatoarelede
securitate(STAs 297/ 7- 1988).

Tabelul1.5.
gi
Formele semnifieatiileindicatoarelor
de securitate
X'ormageometrici Semnificatia

S Interzicere

xil
r) Obligativitate
slul
,DOI
un
tuil A Averttzare

de

rile
rea
T Informare

rde in subcapitoluJ1.5.1. prin tabelul 1.1. au fost prezentateculorile folositepentru

securitate
qi semnificalialor.
-au
la '
1.8.3.Culori de securitateqi culori de contrast.

Pria nofiunea de culoare de securitatese in{elegeo culoaxeav6nd caracteristici

binedefinitegi cdreiai seatribuiesemnificalieprivind securitatea.
In opozilieputernicdcu culoareade securitate,pentrua o scoatein evidenfd,se
folosegte o altd culoarenumitdculoarede contrast.
In tabelul 1.6.srint prezentatecuiorile de contrastpentru culorile de securitate
( S T A S2 9 7 i i _ 1 9 8 8 ) .
;1

37
 OBSERVATIE - Simbolurilefolositesunt conform standardelor
de produs, documentelortehnicesau normativelor in vigoare'

Canalde aerplan sauelevalie

a) cu flangi;
b) cu ec1is6;
c) cu colier.

3160- 6,0

3160- 4,8

't
DE SECIIRTTATE
1.8.SEM^N,4,LIZAREA
1.8.1.Terminologie9i utilizare :i
;
Prin noliunea de indicalor de secudtatese inplege acel indicalor pTt
:.*.
geometrice cu o culoare de secwitate(vezi t?b:lul
combinarea unei forme
1.1.)fumizeazdo informalie generalS privind securitatea;poatesd conlindun.simbol
:
grafic gi poate fi insolit de un indicator auxiliar de securitatepentru a expnml qi
inumit-rnesaj relativ de secwitate.Indicatorul auxiliar de securitateeste.constituil
este necesar)un indicator dd
1;li

numai dintr-un text, destinat s6 completeze(cAnd

':||, securitate.
Indicatoarelede securitateprin forma lor geometrica,insemnul 9i culorilqj
folosite au ca scop alragerea atenliii rapid asupraunor obiectesausitualiiin vederea:
;, asigurdriisecuritalii. -l
Foicsirea indicatoareior de seculitaie este obligaione in ioate loc-,irile undei
exist[ pericoi de accidentarea persoaneior, de incendiiiau de explozie'
Frin ordinul Ministrului Mrurcii qi Protec{ieiSocialenr' 599/18.11'1999 s-au
aprobat ,,Prescripliileminime pentru'semnalizareade securitate$ilsau sdnatatela
-- - de muncd"avdndcaracterie obligativitatede la datade 18'02'2001'
locui
;,;J;- p*r.iiptii suni armonizate cu prevederile Directivei europene
92l58lCEEqi cuprindindicatoarede securitatepentru:
r interzicere;
I avertizare(asupra unui pericol sauunor dificult6li);
. obiigativitate;
r salvaresauprim ajutor;
o informare privind materialelesau echipamentele
na-+mr hvarranrr"aa cl

stingereaincendiilor;
 Capitoiul1
r informare generald(privindampiasareahidrantului, tablouiui eiectric,
locului pentrufumat saumarcajulcdilor de ciroulalie).

I.8.2. Forme gi semnificafii

Indicatoareiede securitateau forme geometricebine precizatein func{ie de

mesajulpe care il transmit(semnificaliasemnuiui)gi cuprind semnereprezentative
carcat devenit simboluri pentru anumiteactivitdfi.
in tabeiui 1.5. sunt precizale formele gi specificaliile indicatoarele.de
securitate(STAs 291/ 1-1988).

Tabelul1.5.
gi
Formele semnificafiileindicatoarelor
de securitate
tr'ormageometrici Semnifica{ia

S Interzicere

tl Obligativitate
)ru
Slul
bol
un.
tuit
.'.
A Avertizare

de:

rile
tteA
n
.lLlg in subcapitolul1.5.1.prin tabelulL 1. au fost prezentateculorile folositepentru
securitate
gi semnificatia
lor.
-tt I

Ia
1.8.3.Culori de securitateqi culori de contrast

Prin noliunea de culoarede securitatese infelege o culoare avdndcaracteristici

binedefinitegi cdreiai seatribuiesemnificalieprivind securitatea.
In opozilieputemicdcu culoareade secwitate,pentru a o scoatein eviden!6,se
folosegte
o alti culoarenumitdouloarede contrast.
In tabelul i.6. sunt prezentateculorile de confast pentru culorile de securitate
{1
(STAS29711-1988).

J/
 Tatieiul1.6.
rile de securitate.
Culorile de contrast penfru culorile
Culoarede securitate Culoare de contrast*
Roqu Alb
Gaiben Negnr
Aibastru Alb
Verde Alb

- *culoareade contrastpentru alb estenegru qi culoareade contrastpentru

tegru estea1b.
.

1.8.4.Indicatoarede securitate

in ngura i,19.a...h suntprezentatepanouri cu senrnede interzicere.Semneie

aleciror activit6li sunt interziseapar in culoarenegru pe fond alb, forma geometrici ,
a indicatoruluide interzicereestecercultdiatcoloratin culoarearoqu- de interzicere. .'i

-
semninscrisulinterdicliei,in limba rom6n6,S-au folosit cuiorile: roqu culoarede
- securitate;alb - cuioare de contrastpentru rosu; negru - culoare de contrastpentru1i
'i
alb.
'fr9lnl.::

: - :: CaPitolul1
galbencu semnificaliade ,,aten!ie",,,pericol,',,,risc',in interiorul
au folosit culori.Le:
triunghiului;negrupentru laturile triunghiului gi semncu rol de culoarede contrast
pentrugalben.Panourilecu indicatoaresuntvopsitein aib, au formd dreptunghiulard
avindlaparteainlbrioari inscrisulde avertizarein limba romSni.

Fig. 1.20.a...s
Panouride avertizarc(asupra
unui pericol saua unor dificuttdfi),

. in figura L2l. a..Jsunt ar5tatepanourilede obligativitatein ceeace privegte

folosireade citre om a echipamentelorde proteclie necesaredesfrgurdrii unor
activitili saudrumul obligatoriucircula{ieipietonilor.
Indicatorul este rcarizat din: cerc cu semnificalia obligativit6iii, colorat in
albastru cu aceeaqisemnificaliede obiigatie,in interiorul cdruiafolosindu-seculoarea
39
 @entru albastru) s-a reprezentat grafic .echipamentuide'l
^*^ f^- -
de folosit'Panoulsupor!pentru.hg"lllj 111nt'
p..i.&i" careesteobligatoriu
[;;ddJ;i,l*-*ipriralb neeruprivindechipamentul
ei conlineul jns.c.ns de.
prote4i- 1acaresefacereferire,pozilionatsubindicator'

iill

T
f

40
. 'i[Jr;Pl":'. '

d"
ma
de

4I
 panouril
3.a...ksuntprezentate
t.23 sau
oameni.IndicatorulI folosegteculoareaverde semnificalia de
din figurile prennti, cdtle
.4,,b,c,d,e,f,g, evacture penlru
pericol sau area primr i ajutor - e L23.g,h,ij
echipeazllt construcliil de cl6diri.

' . : :::-.]:

f
d

.,1 ..,
.._. -''. ,,
' '*i;;s"
..''

h I

.k Panouride ajutor
+- enale sau e(
rnaterial
m ngura pano
prezentate
pentru preveniiea Eil incendiilcr.
lll Ps teabzatea lnotdicatoarelor
un p4trat cu vArl urjite rare, colorat
semnificalia venire gi stingere
preve oIt , semnui grr

material sau rloratin alb - culoare Placa suportt

inscris negnr su

42
 .F'

tru
ile
de
ud

'
Fig. I.24. Panouriprivind,materialesauechipamente
pentruprevenireagi stingereaincendiilor.

Figxa r.25.a.bgi c exemplificr alte panouricare au scopsemnaiizarea locului

destinathidrantuluicu informaliaprivind diametrulajutajului;locul in caresepoate
fuma in condilii de siguranfadin punct de vedere ai prevenirii incendiiioi sau
exploziiior;iocnlui de amplasament al tabiouluielectricgoreral.
Indicatoarele amintite sunt realizate din prtrat ca formd geometricd cu
semnificalia de inforrnare, culori de securitate(fond) sunt ro$u pentru hidrant qi
albastru pentru ultimele dou6 panouri prezettate cu semnificalia de informare,
inscriswi albe in scopde culoarede contrast-

sD0

Fig.1.25.a,b,c,Panouridestinate:a - hidranfuluipentrustingereaincendiului;
b - locului penlru fumat c - locului tablo';lui electric.

In figura 1.25.aesteindicat un exemplude combinaliea culorii de securitate

galbeniqi a culorii de contrastnegrusemnalizdndlocuri periculoasecaresunt;
. locuri prezent6ndrisc de goc,de cldere;
. treptede scari, giuri in piangeu,etc.
:+,
,t L. culoareagaibendtrebuiesdacoperecel pulin 50% dnsuprafalaindicatorului.
. ^ - - Dacd in marcajul cdilor de circulalie se folosesccuiorile rogu gi arb(figura
'r.t I 1.26.b),semnificaliaestede interzicere,oprire.

43
 ffi
' Marcajulcdilordecirculafie'
Fig, 1.26.a,b

1.9. SIMBOLURI GRAFICE FOLOSITE N DoMENruL,

LrvrpornrvANCEN'DrrLOR
PROTECTIET
1.9.1.Indicatoare de securitate'

44
 Tabelul1.7.
Indicatoarede securitatepentru proteefiaimpotriva incendiilor
(sRrso 6309)

lJ.l Mijloace de alarmi sau alerti qi comenzimanuale

UL
lnd,cFl'or S e m o i f i e a l i e Forme qi cutori l n di c a t i i d e a p l i c sf

Comsndi .semnpdlfat 8e {tilizgez5 pentru q

ma n u a
li F o n d r: o s u iodlca, lie c u m a n da
S i m b o la: t b rn4suald a {]nrl bulon de
ilor alarmi, fie c o m a r da
manual6 d uhui sisiBm d
t. protealle (ile exemplu:
rriu l n s l e l a l i l l r E d e s t in g s r e )

A!erl i? 0 r smfl pil ral seu Ace$t i.ttdicatqr pots fi

solrol dfeptuflhg lui a r utllizEt sifig.utsas ifitpasuni
Fa d: rosu s u I n d l c a l o r u ln r . l i r c a z u l
Simbola : lb i,1 s51s:,nirhandade alsfitll
d r c f a $ a z 6 :- o alarmt
,sinorf irrediat perceplibile
'se d e o s u p En l i

tlca
tin a Telton Semn p'lral sau Indicalor desjjnat a lndica
{rtilizal T1l drqptu$ghiul&r sau lqrialize brlce lslefon ce
caz de F o n d :r o g u poste. fi utilizsl ir'r caz de
sau
urgn16 S i m b o l :s l b urgnli
1Va
)aro
lare

45
 1.7.2.Mijloacede evacuare

Nr. lndicalor S e m n i f i c a t i e F s r m et i c u l o r i l n d i c a l i i d e e p l i c ar e
crt.
legire10 caz $ e m n p d t r e is a u Acest indicator pote ft
de urgenli" d r e p l ! n g h i u l a r ulilizat ponlru e Indlaadrlce
I F o n d :v er d " ' r rg{ ln cez de urgenfl. Fl
s i m b o l :a l b poato ii ullllzat ou o
s{geati (indicalor,rr-20);
rumai dacE uia este
imediatapareie. el poate
fi dlruat spre dreapta sa!
spre stAnga

5 A nu bloea Semn circulat Aosst indicator trebuio

Fond:llb utillzsl lo cez!:rile in care
Simbol:869ru un, btocsJ prezint{ un
Beazlclrsulri peiicol dosabit (cale de
ti oblici: rotii evacuate,iegire de sefuars,
acces.ls un echioamentdB
i n t s r v s n l l sl a I n o s n d l uE l c . )
l-

Se deschide semri pilral sau Se folosegle pe uollo da

I]I ]
nghiular e v a c u d l e c u l i s a n l e , a c o l o
prln cullsre daeplu
F o n d :v e r d e unda acslea sunt
S i r nb o l : s l b rutorizrte, impreune cu
,,i indicatorulnr. 4. Orientarea
trebuie utilizEt{ pntru a
indica s[sul de deschidete
a usli

46
Nr. lndicator S e mn i f i c a l i F 0 r m ef i c u l o r i I n d l c E . ' idi e a p l l c a r e
'.'i.l
crl,
7 Se deschid! S em n? E t r a Is a u A c e s l i n d i c a l o r t r e b ui e
prin d r e p l u n g h i u l a r a m p l a s a lp e o l t a p e o l r ua
i m p i n g 6 r e F o n d :v e r d e i n d i c as e n s u ld e d e s d h i ed r e
S i m b o la: l b

d 8 e d e s h i d e Ser'ln pilral sau ACst indicstof Irebuie

piin traggre " d r e p t u n g h i u l a f a m p l a s apt e o U S Ip e n t r ua
Fond: verde indioasensulde deschidere
Sirnbol:alb

9 S es p a r g e Sefnnp E t r a l Acest indioelor poate fi

Pentru'a d r e p l u n g h lru l e l ol o s i t :
obline F o n dY i etde a) acolbu;rdsesls naccssi
accesul S i m b o la: l b E, s spergF un geam
pantrua ajunge16 o cheic
sa'u penlru a acliona un
sistdmdo deschidr
b) icolb undeeste necsar
3 . e . $ e s p e r g au n p e n o u
pontru,.a crea o tracere
(iestre)

47
 1.7.3.Echipamentede luptd impotriva incendiului
'':

Nr. lodtcator semniflcrtle Forme!i culori lndioelilde aplioar

crt.
10 Complol de serilnpitrst sau Asegt indicalor ests ulilizal
inoerdiu dreptun0hlular petttfu a svili pfolilerErer
Fond:roiu indicalearloi
simbol: atb

11 Sl.inqatorde Se.nnpltht sau

inendi|}u dreplunghiulaf
Fond:rds.,
Sirnbq,:alb

HidrB!|t genn pataatsau

Itlltior dropludghlutsr
Fond: rol
Simbot;81!

cdr{ da semn F5lral E3(1

incendlu drePlutloni!lar
Fodd; rogu
Slmbol: alb

48
' Caoitolul1. " '

1.7.4.Zone sau materiale ce prezinti un risc deosebit

Na, Indicalpr SernnlfloElle Forhe gi gulori lddicatii dc ap$cqr.

orl.
11 Psriaol d6 Smn lrirraghi!lea Si allizeera paot.u e
incandiu Fondi 6albcn ipdici prszr|l{i
Dlateai*le slmbolrnqru prqdq$jor toa.le
tottt9 Titufighl: r8ltrt l(|iafl*6ile
intlrftabll

'15 ,SmI lrlu[!hl!lrr

Peatqol{e
in0endlu Ford: oalbst
oddEnll Sirdbql.:negru
Trlunghl; tregru

l6 Psrlcoldd Smr ltitrnghiuiq. r ullllreszd ?entnr s

ltlc9nailrl Foltit:!elber lndira lislgnti Fogtblttr

@
i/l.lerlatg Slmbolins9ru a {nBl atnosfdt!
srplolivt Trl!oohl: lr!rq a.xFlozfuc,! {nor lazB
lntlartthlla t{! a onor
!xpl'6rlbilt

StingErra Sernnctrg$lat ulllltrazl ln toatS

cu rFI Fond: aJb aqatlll6 tn cat! utlllzaroa
lntcniqi gllnbal: [e0au apll oa ig.ol da stlngFtB
Berrl cirou,rrtr ii cste ctn|'liadlrrt! l
obllF : rDFtl . .'ri..

F!mitul Ssmncirculat 8! llilizoeri ln Irzrrl ir

itisrtls FDndi!lb- aarr fumelul poaid
Si.lrbol: n!tru eodslitli-uti pedlol {E
gerEicircr iri 9i incendfu ,i
oblltSr rg9li

tg FLc[14 66rnr airadtt gg nl*flzq6z{ ln cazsl In

deechlsi Ford, alb ort tqrnll{l ,l r illrEruq
i6lrr:isd Slrdbol:nrgtu flioerllor d.6ohl6r psa
F{ntut Bert clrculartrtl taovoca poflDol de
lntei4is oblloli rogll ldcandftr!a{, otolor}a

49
 1.7.5.tndicatoaresuplimentare A1

Nr. l n d i c a l or S e m ni f i c a l i e F c r m eg i c u l o r i lndicaiij de aPlicare

cn,
S l g e a t ed i - S e m np a l r a ls a u N u s e u t i l i z e a z Ad e c a i c u
reclionale d r ep l u n g h i u lra indicalorul nr. 4 penlru a
i f l d i c a n do F o n d :v s r d e indica dirclis de urfi at
c a l eo s e v a - S i m b o l :a l b pentruI ajungela o ietire
c u ar e in csz d urgenle

20

Tr

s
l n d i c a t o rd e 56mnpltrat sau Nu se utilizeaz* dcet cu
l o c a l i z a r ea d r e p l un g h i u l a r unul dln lnditltosreled la I
u n u i ec hi p a - F on d : r o g u n r . 1 p A n gl a n r . 3 $ i d l E
m e n td e S i mb o l :a l b nr, 10 pAtg la nr. 13 Pentru
i n l e r v n l i e a indida direclia db smat
I
la incodiu pEntrt; s gesi un
s 8 u e u nu l echipsme[1 de llple
a l i m i j l o cd e irnpotrivairrc"ndiului seu un
s l sr m e s a u mijloc de elermdle sau
alerlE eve$izare

'r.

incendiilon
1.9.2.Simboluri graficepentru planul de protecfieimpotriva .
incendiilor
Simbolurile grafice folosite pentru planul de proteclie impotriva
suntprevSzutein standardulSRISO 6790198'
prezentui Standardintemalional stabilegtesimbolurile destinatea fi folosite in
domeniul protecfie i.p.tri*-';"..naiito., utilizate in domeniile arhitectwii'
pentrua.indica.ampiasarea saua
ingineriei,construcliilorsauin alte domeniiasociate
inventariaechipamentele de proteclie9i de iupti impotriva incendiilor9i mijloaceie
de evacuare.AcesteprunufiJuntin'moa deose-bit, celepentruproiectare,construclie,
incendiilor'
I
renovaresaupentru controalede conformitatea securitdlii

50
 .i-T;r':"'

aplicalal

b - instalaliide stingerefixe;
c - conductede incendiufixe;
d - echrpament diversde lupti impotriva incendiului;
e - tablouride controi9i semnalizare;
f - dispozitivulde declangare a aiarmei;
g- averlzoarcde incendiu;
f, - ventilalii de incendiuqi dispozitiveantiexplozive;
i - cdi de evacuare;
1- zote cu pericolde incendiuqi explozie.

Simbolurile grafice pentru planul de protecfie impotriva incendiiior sunt

prezentatein tab;ld 1.8. Simbolurile pot fi completate printr-o indicalie
iuptim.ntaralOesene, cifre sau litere). Semnificalia tuturor simbolurilor trebuie
mJnlionatape pian in 1egend6. simbolurile suplimentare pot defini, de exemplu,dac6
prrlberesaugaz
,irt -.t" saudispozitiveiesuntnormalgoalesaucon{inapd,spum6,
sau
or,,a""e sunt coinandatenormal sau automat prin detectareacildurii, fumului
llacaxll.
Tabelul1.8.
Simboluri graficepentru planul de proteclie impotriva incendiilor (extras
din SR ISO 5790)
1.8.1.Forme geometriced'eba;zi
a*ital

1
/_\
glr{at{ tss.r'pqdru

ll
A
tnalclglr do diqqF.. ftxt
Frtrqlr ddl r hclFr{

!!.rtl!t, +! ah{.'t tr)C

tdnqEdlsl{
L

I
a;itrd,t6s hcsrd !;:5
liilor
IJ
te in EchirsrEetl| div.6 q. l'r$t ltrt9oltivr

rurii,
;aua
I
n
rcele

n
tnl6u ie cdur, ti lEnrtellier.

rc!ie,

51
I

1.8.2.Elementesuplimentarede simboluri(destinatea fi inclusein

interiorul unei formegeometricede bazi)
6imbol
Nr.crt.

I
Ape
m
spum5sensotuJlJrrres$spumanlt
@@@
Aoeaoittvarttl--
3 wffiN !
a*
n
Pulberede gingere tiP B C''
x
D EM N

JZ
Nr.c4.

ggt:f i""ti,t"r * altadeber

penrmrasere

Halon
6

Dfioxidde cafbcrn(co,
I
:\rs. gs J$'rgct,e slrut qeogl,naloR sau CO, ",

10 L--}

Robinet
11
Orificiude iegire sau sciirgere
12 F.F'

ofitrclu de inlrarsax.arme'|l6a9
13 **J
(iatoura
I.
7t+ I,

4C
)
Flac!rd

16
Gez ixplozlbil dsnFys{*e&gi 3.9}

o
'treclangare
manqaE
\J
I
I

19
]_r
va | ,-,
t_w

53
 utilizate singure (neconstituitedintr-o combinafieintre forma
1.8.3.Simbolurile
de baziii unelementsuPfnenta4 =',
I

54
I
:.: 6a!!*1*'
1
Capitoiul 1

1.8.4.Exemplede simboluri complete

glmlx,l
T. cn.
SiEnoi liortstlvqu'apa
,/

Y
AAA
ffiEatqiffi gc
aFtcuputoera

ILJ

'r;F@t cusprmn, :te@d

{PRrtecSE
A
,
I r.

't4

E$bE@rli?nf ffi-:ir':naiinstr;tatiidestingere

'aQ
cu 8p(pro{bctietotBlas lndpro
A
\/

T
19

55
 CanitolulI

Nr.crt.
I
Eoloatfi umedg,rac@ de ,g'frrl6redu toifd?l

{E
t*,

Effiicu furtsnrl lsav{ d rglulem

10

17

Cffi;iagez-flp rFd$et}
m
1s
Tnlefon
H
1g
E
20

AYertlzorso$$t

21

dE
Coma&di meni,alg unui disPo?Riv
ver*ildrc flaturai

2z
sonoref!
Tebloude cor*lol$ senrnalizare
lurfiinoasA
23
I
1.9.3.Exmplul unui plan de proteclieimpotriva incendiilor

EXETPIUoE Pr-AT'r
cAfiE IJTILI;TEAZA
snti'BoLURIGRATICE

6 t;gH'f.l*rH * &&nndlor s'rr-'

t';:.,ilHo* 'dngc,"
Cli
Colcni urcetl V
t-- racord ilc elimcatntc giro.*i i, m"ouC d!
-ailrili-"
;i1
u-
cu ro[inct *ltt*
A Ineulatis d( ltiogctt "
A Sdtrgi tor cu l1li ot dioxid dc carbon
S
6,
- Sriaeiror cu dioxid
dc i-erboa fi Crxnanr6 manulli s fjl Dctcctat dc fum
. (TJ inltsl{fiqi dc rriogcrt *
A sdngtor cl halon V

LJ Vcnrib$d Aatuldi
n Inttalal ir dc ltin[F g
Comendi nroooaa (o) cu nultrcrt ABC
trl 'a disoozitirului dc Y {pin*ct b focali}
vcntiiatic

57
 privinf ckfiite
2. Qmerafitdpi
c:apnoruf
2,I. NOTIINEA DE CONSTRUCTIE. , CIASTFICAREA
I
coNsTRuclrn,onourAnnsrrNnTrE$rFrlNCTroNALrrATE
de teren'
I Prin noliunea generaldde construcliese inlelege o lucrare.legatd
qi care-servegtela
executatddin ziddrie,lemn,beton,metal,etc. pebazaruruiproiect
la realizareaunui
addpostireaoamenilor,anirnalelor,instalaiiilor(denumili utilizatori),
c[ilor de
proies de produclie, in scopuri culturale sau sportive, pentru asigurarea
ffansporr etc. ,!tt | -:
Dup6destinalieqifunclionalitateconstrucliileselmpartirrclddirigiconstructii
ingineresti.
-*5il- r --___j^-.
construcliilor ingineregtifac parte: cdile de comunicalie de tipul
poi*ilor, viaducielor, tuneluriior; coguride fum inalte; stdlpi industriali;
drumurilor,"utegoria
piloni; rezewoarepentrustocaf,ea diferitelorproduse;conducte9i relelepentrugaze,
ap6,energle
alimentarecu ap6,
alimentare electricdetc'
energieelectnca etc'
I i
CLADTRILOR
- 2.2. NOTTUNEADECLADIRE.CLASTFICAREA ,i
2.2.L.No{iuneade clidire
..1

Nofiunea de ciddire reprezinti o denumiregenerali

-de date construcliilorcare,
oamenii" ti*pi-iii*rtrlor
adioostesc via15,a muncii1or,precum9i .
rynifelldri
*t;i"*"I. acesteimunci'
d. p*dtclie saurezultatele(produsele)
deplan-voluno'
TrebuieprecizatJ;;-1a"gt;""o*t'oa;1" t"9o1.o.ctolt,i
Sgtiona
ca solufiile de'.
urbanistice qi estetice ii t".r'i]r proiectantului, acestaeste obligat
:i
i!
""
ansambluqi detaliurd fl;;"f";. tehnice"specificediferitelor'tl
qi cu ,,reglementdrile
destinalii(comerf,,p"n;;;;tAtE" t*t'tt distrio"ti"tTbYl$i' depoziteetc')
'ill saudivlrsetipwi-deunitnlifuncqionale(birouri, etc')'
s51iaglomerate ,

destinafe9i funcfionalitate
. 2.2.2.Clasificareaclidirilor dupi
ior ciidiriie seimpartin:
Dupdciesiinalia5i firnc,rionaiitatea
' a) Clddiri civile(pubiice)in care .se^cuprinf:. "l|1t:: n*
-
aOministralie;
lrlllusffaFe; comel!; cultur6;invaFllti.sp"tt;
sdridtate;
comer!;sauat4tt, utllru]4' rrlY srt4r,**!r_ vr tt1T,:!: . ,r,r,_.:_:-
- produt*ll{i1j,Tt.-?:"111;:
ul itaoiti industriale(desturate fabnct;
uzine;
' 'ustriald; magazlietc'
achvltatearnc
hale;ateliere;depozitece deservesc
.*'J^;;#';;;;;;h,ite
- i1,, v.t4\ur r <161 \,zJvrJ in carepotfi menfo:ut'j
,d",p:,-l*
1111li:1*:
penku ad6postireaqi'
agricole; silozuri; addposturipentru animale; construcfi
intrefinereautiiaj elor agricole etc.

58
 -
cgnstrucfiilor"indicativ P118 99
*
findnd seamade ,Normativui de sig.ranli la foc a construcfiilor" indicativ P
l1,g-99 - sepot faceurmltoareleobservafii:
a) - acest formativ definegte construcliile ca fiind obiecte construite
suprateran(cu
- sau fEri zubsolurigi demisoluri)sausubterane;
t
Nofiunea de clddire se identificd cu termenul general de construc{iein
i
accepfuneanormatil'uluiamintit;
b) -,Normativul de siguran!5la fgc a construcliilor"- P 118-99- clasificd
construc{iilela care serefer6, dup6destina{iileqi funcliunile lor in:
bl) construc{ii civile (publice) cu aceleagisemnificalii ca cele prezentate
anteiorla2.2.L.
b2) construcliide producflegilsaudepozitarepenfru activitili specificeqi,/sau
depozrtwede tipul halelor; atelierelor;depoziteloretc.
b3) construc{ii rnixte pentru diferite activitS! civile(publice) qi de produclie
.gi/saudepozitareinglobate in acelagivolum construit.
Normativul P 118-99 precaeazd faptul ad, tratarea construcliilor
agroindustrialegi agrozootehnicese face dupd caz prin asimilare cu conskucliile
civilesaude produc{ieori depozitare,in funcfiede destinaliaacestora.
Din punctul de vedereal materialului din care se realizeazdparteade suslinere
a clidirilor, acestease pot constnri din ziddrie de cdrdmidi sau piatrd; cu scheletdin
leml; cu scheletmetalic saudia beton armat.
in filociie de courportareala foc a materialelor gi elementelorde construclie
carealcdtuiesccl5direa,normativulP 118-99,le clasific[ in incombustibileCO(CA1)
saucombustibileapar,iindndurmdtoarelorclasede combustibilitate:
. C1(CA2a)-pracncneinflamabile I
i greu inflamabile
. CZ(CMb) - diftcil inflamabile )
. C3(CA2c)- mediuinflamabile;
. C4(CAZd)- uqorinflamabile.
Trebuie precizat ci pr-in combustibiliiatea materialelor qi elementeior de
;.i constuclii se inlelege capacitateaacestorade a se aprinde gi arde tn continuare,
conhibuindla cre$teieacantltX,,tiide cildur6 denroltatdde incendiu.

t-

59
 2.3. AICAT{iIREA CLADIRTLOR

.. 2.3.L.REGTMULDE CONSTRUCTIE
poate dezvolta in in61!ime pe mai multenivetrurisaucaturi(figura
i O clddirese ' i
.r',^-,, - i-,l.inatirr p 1 8-9t definegte
118-99
foc a constnrcliilor" indicativP
2,1.). 1
,$ormatiwl de siguranll la terenului
claoire supri[irra - ca.fiind o construclieteakzatipeste.cota
rermenul ae
(natural '*il":*iug qi carepoat3aveasaunu niveluri subterane
inconjurdtor teprezentAndo construcfi"e realuatdin
Se prezintdnop""* J" s'GOruOlelaag i,

irrt nivelui terenuluiinconjurltor'

"giire'sot supraterand.se poate prezentanoliuneade demiso
Legat de construclia
canivel suprateran al construcfei' - ,,-, ^.,^-,r ,,or.r{oceale:
"orrriJ"rui ;r-"J, al cl'dirii avdndpardosealaIsituatdsub
Demisolul
"rr, "-o'ii**f inconjuratorcu maximumjumdtate din in5llimea
terenuiui(caro#hhit
nivelul
in perelii de inchidereperimetrali (figura
liberr a acestuiaqi p'"u#;;t'f;;;&;
2.2.a).
incazulincarepardosealaestesituatdsubnivelulterenului(caro
[ber[, seconsideri subsol (figur
cumain,*!ffi#;;1Jt.a1fl*.;
inconjur'ror
t' ''''o)'ronroro, aleconstrucfiei'
subterane
seincludein numirul deniveluri
:i,

].ji
lii
;it,l
i::i|jlli

Ii:

i:

60
 Fig.2.2. a gi b. Reprezentdnd dintre a)demisoiqi b)subsol.
deosebirea

Dacd sunt indeplinite condi{iile de igienl 9i confort, demisolul poate fi locuibil.

Subsoiurilesaudemisolurilenelocuibilese amenajeazdin generalin scopul:
- depozitariiunor materialedeuz gospodirescsaude intrefinere;
- adlpostirii unor instala{ii cum ar fi: centrala termic6, stalia de
pompare a apei menajeresau hidroforul, cantrala de condilionare a
aerului, tabloul electric de distribu{ie, instalalii de spdidtorig
uscitorie saucSlcdtorulde rufe etc.;
amenajarea parcajelorpentruautoturisme.
In cazul in care subsolurilesau demisolurilese amenajeazd gi se folosesc
numaiin scopulad6postiriiunor instala{iisenumescsubsoluritehnice.
La clSdirile foarte inalte so poate construi gi r.rnal doilea subsol,ingropat
completin pdmdnt,cu destinafepentrudepozitaresaupaf,care.ln acestcaz subsolul
intri sub incidenlaconstrucliilorpublice subteraneastfelincAtcriteriile gi nivelelede
pertormanl6menite sd asigure cerin{ele de calitate, nu vor fi diferite de cele pe-mtn1 l
construclii supraterane;ceeace difer[ esteinsd modul de asigurare/rezolvare,mudtei.
dintresolu{iile tehnice- de exemplu:de ventilare, de iluminat, canalizare,etanqeitate,
izolaretermicd, protecfie la zgomot etc. - fiind specifice amplaslrii subteranea
construc{iei.
Trebuieremarcatfaptui ca in cantl conskucfiilorpublice subterane,acestease
proiecteazdgirealizeazdin generaldin materiale9i elementeprincipale de construcfie
din clasa de combustibilitateCO(CA1), rezistentela foc corespwzdtot densitdfii
sarciniiterrnicede minimum (dacdin normativnu suntprevederimai severe):
- 3 ore penfrust61pi,coloane,pereliportanli;
- 3 ore pentru grinzi, plangee,nervuri;
- 3 ore pentruperefii despdrlitori ai comparlimentuluide incendiu.

61
 generalrezistenlala foc a consfrucllllorp.to'l:::"^^ q,'
sau-
-..-r i-,.to,.o'rr1cnre
,"pi"t.t*r dacl
indiferent sunt
acestea independente alc
**. i;il;";;ffifi;; iirc
auneiconstrutlii,:"p1*:i?T:
r eprezintlocontinuare terenului
il#;ru;;# p"'t'"'J* 'iadjreaflata'"4:,::i1" lanivelul
sauridicatdla cotadeindl,timea citowa trept cota parteruluicareeste
d;;;;t ineilime a ct6dirii se face pomind de la
considerati
'-.- dreptcotazero' - parterului'
.-^:^--r-.i
Et4j"] reprezinti partea din clddire situati deasupra
-;;t ordinecrescdtoare' dejos in sus' fier
Etajelesenumeroteazdin destinate
inaismea etajelor d. ;, destinarja1or. in acest sens clddirile
m spre deosebirede alte tt5dlti su gol
pentru locuinle au indflime'ade cel pulin 2'70
potaveaini[imi maiman'
destina{iesocial- culturaldde exempiu'care teatru' bal
Pentnr cazul in**afittJea;titot ie desfdqoari.activitdli{1 1-O1rt'
"aoo pe doudsaumai muiteetaje' fbu
concerte,expozilii .1.. i"iili;;acestorase desfdgoard
Cl6dirile i"d"rhi;i;;'t"uttptoAu"fet) au in generalin6{imi mult mai man bid
proiectare)de inalimea utilajelor
carerezult| pnandsearirJ-iil;t ain r11a.de (deexemplu: podurirulante,
necesare
tehnologice o.rai*'*ii activitqtiide.produclie
**""ii*i pentrudepoziteinalte,macaraieetc')'
"*e
Acoperigul ,hdiJ';;;-;;;lopa care face separaliadintre clddire 9i mediul
al te11^1'^r:-^+^
sa1c!r'
poautuirdrtr'
tipui poqurur '".1,:"^:'^'r-^-^ sca
Acoperigulpoate
exterior. Acoperigul
exterior. de npul
poateflfi de ^ro
^ro .-^-..i",,.i1^.
oan'rpt :
intreplanurileinclinatealeacoperiqurilor cu
",,
podulestespagurain ,raai'
"nu, vsJ' h6
pantd mare 91uvanul onzont4r uE r4 r,'L'u'.'r
pantdmffiitavanuiorizontal^felaultlTyl:-g'^^_A^ ^^+a
^^-^ acrc,n
t^ care ^-+a un nnrrinalt
rrn pod
,"nrl inalt la
?nr carsi l'
1acarc'i
este
"*^* U;1i; speciatde pod il reprezinti 4unsarda *
structuraderezistenla J;;;$;i; Jt"u-iteu**tu f: " 1i1o11:::::"3:i*:Ti
cu:
" Mansarda
p"""; l,ocuit. prevazuti
este
ffiff;:Jffffiffiilffiili;; cont'ibuie
Acestea
fie in planul
ferestre ie. tlp.riv.tt*) saulucamelor. i: 31
Vetr
"d;;"h
ilumiaareagi ventilareainc[perilor'
*la -*id;rrrt . ,--1-- r^,.-^^a cafes-ai
in ,uo*-t de.tipui vilelor qi caselordevacan!6
'i
la ooi io "ooitruc1iilo:
uliimii ani' se constatd o cereremarede folosirea
dezvoltatmult iu'ah '
pentru locuit. Acest fapt treblit p:.t;;t-t"+,::i1"iT*:*,:t'*:*1
mansardeior
(pereli
locuibile din
realiza4i pl6cideglips- carton;
'
ilil)ffi;".si,,i;;;;;i;;
materiare moderne p.,,ti;;;h;#; ie'i'"fi; matleriaJ31otelemente
l":11^o:*:T]:!:i '*
potfi qi incombusribile; I
prefabricate
ilffi;i## #;d;;;;;e u
de tipul ferestrelorprtt t-;;;;da saupentruinvelitoarcaacoperigului' "*'T1:: ;3w,
grrfanta din pu.trur
o1il de cari
punct uv
? I .,-,1^ ^: r-.i-^+a\ no..o."clizen./i sisiguranlautlhzaxoruM
utilizatorului
;; fi;; prefabricate qi tipizate) carerealizeazi
o. cu'li-tat, al confornrlu.i,pfe-cum gi int.t*s" ..ooomice dac6se sal
vedereal cerinlelor ii
construit[ a cl'dirii *
o"".t-iL."itolui in legdturdUttt6j'. btn
ia in considerare suprafa{a
'des
cusuprafa4aocupatdceciedireinteren' .- ., ^^^..^*''..,r
u.-r*
de tip cu
terasd
La unelecraairiaeffi" etajse- exeoutaacoperiqul
"rii*"r"i
n"."t*t scurgeriiapelorpluviale' ;
punt" -ici de 1,5..'4Vo
numai peste o p"tt" Ji" clddire' restul acoperigului
Teraselepot fi amenajate9i
putAndfi construitcu o invelitoarein panta' , .,^c^-:^^-^
Teraselepot fi amenajate9i la aite niveluri inferioare'
Teraselepot fi acoperitesaudescopente'

62
 La nivelul plangeelordiferitelor etaje clddirile pot fi prevdzutecu bilcoane
I , alclfitrtedin pl6ci din beton armat ieqite din linia faladei,pardositecu mozaic si
, inconjurate de ParaPete'
1

2.3.2.Disfribufia inciperilor pe niveluri

'
Pe planul etajului unei clddiri se reprezintd distribulia interioard gi denqmirea
fiecdreiinciperi potrivit destinafieisale.
La cl[dirile de locuit ansamblulde incxperidestinatsd adrposteascd o singurd
gospodirie,senume$teapartament.
Apariamentul are in compunereasa spalii de circulafie (holuri, coridoare,
balcoane,terase) camere de locuit (dormitoare, livinguri) 9i incdperi auxiliare
(bucdtdrie,cbmard,,grup sanitar format din baie sau cabinl de dug, closet; lavoar,
bideu).

, 2,3.3.Legitura intre etaje

I Circulalia intre diferitele niyele ale clddirii este asiguratd prin intemrediul
scIrilor.
I : In mod obignuitacestease monteazdinir-o incdperenumitd casascdrii avind.
in6{imeacdtinft eagaclddire.
> La o clddire de pestepatru etaje,in casascirii se mai prevdd puful pentru
i ascensor qi un canaiverticalcu tubulaturanecesaricolectlrii resturilormenajere.
t Construclia scdrilor trebuie si respecteinci din faza de proiectare anumite
: reguli: privind numirul de fluxuri de circulafie, siguranlautilizator';1ui, condiliile de
ventilare,desflrmarein caz de incendiu gi iluminareanaturald;
I
r 2.3.4.Clidirile industriale

in funclie de procesultehnologicpe careil deservesc,acesteciddiri diferd ca

dezvoltare pe verticali gi orizontald.
In generalcl5dirile industrialese constituiein complexeindustrialedatoriti
funcfiunilorpe caf,ele lndeplinescclidirile in cadrul ansamblului gi interdependenlei
careexistd intre ele. Astfel un complex industrial al rmei societd{iare in cornpunerea
samai multe clddiri cuprinzdnd : hale de produclie, pavilionul adminisfrafiv cu
I birourile aferente, cabina poartd, grupuri iociale, depozite pentru materiile prime
destinateproducfiei,depozitepentruprodusefinite, etc.
I
2.3.5. Clldirile agrozootehnice
L

Acesteclddiri au gi eleparticularitdlitelor in funclie de procesultehnologicpe

careiI deservesc.
Penku complexeleagrozootehnice se intdlnescmai multe clddiri cu destinalii
0tleritedar care contribuie prin interdependenlaprocesului de producfie, a fluxului de
OJ
l

i )

unitare
l la asigurarea
ntodotgi" deslaqurat
;*f:,thc6aceleconstrucliicar"^^Y:,.1,'i"1l"J:T:#il#g:?
rflaj;]or vo:
o**"p!*#*"a eiintrelinerea "ry:"::':h;'i-
Silozunle' raoncue u*sv'*- concentrate'
u! *o"t"" --
il;i;. decdt cea pe verticald'
pe verticald'
!-.
lrr.u o a"^oftare mai rnare - r-.^t.a de materialele9i materiile primt
I

;"i1*";?ffi*tfr:,'Jul$id:Hi""3*';*h;ui.*':-Y
rr9o,inflamabile,'i#;";;;
in [
crala-^c-? C iz d ) de combustibilitate
misurilenecesarpnvff
I ,.*t
i
trebuiegAnditinca *" # d;proG"t*' u construcliei
i
siguranlala foc a construcFel
l'

,i

;
I

;
I
-,1

1:

ht.ri

ri
L.t
ir I tljJ
i:,1,
'i'|ji
i luh
lriiiir$f
I' iiLr
tti

1':

i
I
I

I
I
I

I
I
I
i-
',i
I
i
u
o4
 i'

-..-- r Capitolul 3
a

,4U
Cayitotuf3. ferminofogie [e cttufiri
privinf construc,tiife
ild
/oI Si[esenete fe construcf"tl arfritecturd
re 3.1. TERMINOLOGIE PRMND DESENELE DE CONSTRUCTI $I
ori ARHITECTURA
le, 3.1.1.Desenulde construcfii
nd
Desenul de construcfiieste o reprezentaregraficd, executatdin proiecfie
ortogonald,dupd anumitereguli standardizate, a unor obiectede construcfie,clddiri
lucrdri de artd (poduri, tunele,
deorice fel (civile, industrialesau agrozootehnice),
etcJ),amenajdriqi construc{iihidrotehnice(baraje,canale, ecluze,etc.), precum gi
p1fii aleacestorasauelementede construclie,red6ndconcepliifunc{ionalegi tehnice,
av6ndin vedere in prinoipal stabiiitatea,rezisienfaqi tehnologia de execulie a
acestora.

3.1.2.Desenulde arhitecturi

Desenulde arhitectur6esteo reprezentaregrafrcd,asemdndtoare desenuluide

construcfii,care redd totodatd conceplia funcfionall gi esteticd a obiectelor de
. construclii,prin ordonareaqi proporlionareaspaliilor gi volumelor, preculn li priri
decorativdgi tehnici a finisajelor.
I rezolvarea

3.1,3.Terminologie
Terminologia referitoare la desenele de construclii gi arhitecturd este
prevdn;lriin 5T459796/1-82.Trebuieamintit cd in legdturi cu standardulprezentat
' anteriormai poatefi consultatSTAS 415-80.Desenetebnice.Clasificare'
Definiliile termenilor generali gi ai deseneiorcare se folosesc ia cazul
desenelor in tabelui 3.1..
de construcliiqi arhitecturlsuntprezentate

Tabelul3.1.
Terminolosieprivind constructiilede clidiri $i desenulacestora
Nr. Definifie
Termen
crt.
1.Termenieenerali
11
Vedere Reprezentarea in proieclie ortogonalSpe un plan,
a unui obiectde construc{iesituatintre observator
si planulde proiecde.
t.2. Vederedesfrsuratl de construcliecu fele plane:
")il.a""l "bt"ctelor
aldturareavederilormai multor fele ale obiectuiui
de constructie astfel inqdt si formeze o singur6
imagine,ca gi c6ndobservatoruldeplasdndu-se, ar
vedeafetele obiectului intr-S rqggggunergntinua'-
)t
5',/ +: :-jt i jf r2ta.J"r, I+ /'r
- P-i{. /'t itlt r,-( .a
bf
iii r l t i ' ; - t ' , , . !i -"i4
,,
o .1:r i:r t , : ' . . n , ' e y -' r^ { . . r
^Q' e I. fud
",,r
1.3. Eleva{ie v"ri"""'rii" f"thja unui obiect de construcflet
1A
Secliunecu vedere Reprezentareain proieclte ortogonara a Yrur
obiect de constructie,seclionat cu o suprafald
imaginard, parlea aflatl intre observator 9i
supr-afa1a ae seclionare frind considerat6
inlXtrrrafi- il

l J. Secliunepropriu-zisd Reprezentareatn secfitrne ortogonala numar .a

ng:urii oUlinute prin seclionareaunui obiect de
nnnsfnrc.fiecrr o suorafatd imaginard'
1.6. Plan a)Secliuneorizontali a unei ciacltn Ia o mallune
determinatd,v6^fi6 de susin proieclieortogonaid
directdsautn oglind[:
b)vedereorizontalda unui teren, saua unui obiect
de cnnstnrctie- orivit de sus.
t.7. Traseude seclionare Urma suprafelei de seclionaf,epe o supraralq
nernendiculard oe aceasta,
1 . 8 . Perspectivd Reprezentarein care obiectul de construcFeesle
rediatprintr-o imagine carepunein evidentaforma
spatiai[a acestuia.Aceast[ imaginespaliaHpoate
fi otfinuta printr-o proieclie centraldsauparaleli
(cavalierd,axono@
2.Desene
2.7. I Desenpreliminar Desen prin care se pun in evldenla ffnF e.
Acesteapot fi desenede studiu,
oroiectantului.
-"o,
' ,{eserrede Drezentare,
2.2. Schi!5 Desen intocmit in general cu mana ilbera'
respectarea propo4iilor intre dimensiuni, ln
limitele aproximalieivizuale.
Sinnnim ' Crochiu

2.3. Schemd Desen intocmit la scard sau nu, fedilnd coar o

prezerrtaresimplificatd, redusd uneori la semne
conveniionaleiau simboluri, pundnd in evident6
anumitefuncliuni sauetaPizdri.
De exemplu: cir,gulalii, flrixuri tehlologice,
inctalafii efc

.A
Desenede execulie Ansamblu de desene delmltlve, elaDorarc$r
intocmite la scard qi care servescla tealtznea
unui obiect de construclie,cuprinz6ndtoate datele
ncr:eqare in acest scoD,

2.5. Pian generalde situalie
2.6. Pian de situalie
Plan care permite identilicarea zonel $1repera;ril
pozitiei .taaititot in raport cu planul de
urbani saucu o incinti mai marei-
"i"tematizare pozlllonarea cladlr or
Plan care permite $1
arnenaidrilor inconj urd.toare' in rapori cu

66
 3
configuraliaterenuluigi c6ilede acces.Acestplan
poate de asemeneasd conlind informalii asupra
racordurilor1areteleleediiitare.
},1 Desenede ansamblu Desene care indici alcdtuirea generalS a
construcliei prin planuri, secliuni qi elevalii
precizAnd forma, pozilta gi dimensiunile
eiementelorconstructiveportante $i neportante,a
golurilor, a lucrdriior gi elementelorde finisaj qi a
lucr[rilor de instalatii.
Sinonime:Planuri de ansamblu
Planuri debazd
,)R
Desenededetaiiu Deseneredactatela sc5rimai mari decit desenele
de ansamblu,avind ca scopprecizareaunor date
suplimentare, mai am5nunlite, privitoare la
execuliaobiectelorde construclii.
Sinonim: Detalii
2.9. Detalii tip Detalii omologatede un for competent,tn vederea
penku a asiguraun
utilizlrii ?ncondilii asemenea,
nivel tehnico-economiccorespunzdtorgi a se
economisitimpul de proiectareprecum gi pentru a
se crea conditii pentru industializarea
constuctiiior.
2.r0.Desende montaj Desencareindici modui de asasrbiarea p5rfiior
componenteale unui obiect reaiizat din nni multe
piesesauelemente.
Sinonirn:Desende asamblare

67
 de
ructiife
,
@referitoare?t:*
'
cfr.tiricefaco6i'ectu[sistematizdrii
teritoriufuiSia focafitdf'ifor
pro::: compiexgi'
I prin sistematizarcatentoriuluiqi a localit5lilor seielelege uri
urbane
a teritoriului qi a 1oca1it6lilor
ciclic, pluridisciplinara. "rg*ir*" qi um"nu.i-.
prognozele9i pe baza prevederilor
qi rura1ece se desfdqoute"iocon"ordanldcu
cotrtriuuiad la dezvollateaintregului
hot6r6ril0r de dezvoltare ""orro1l1i.o-rociaia
teritodunafional,laval'orificareasuperioarda.resurselormaterialeqiumane'la
repartizarea ralional6 ;&t;;" p:roduclieqi la amplasareanoilor-obiectivein'
" gi 1a proteclia califi,tii mediului
teritoriu gi in cadrul localititilor , precum

!
curent6.
inacestsensdinSTASsl5g.86caresereferdla,,sistematizareatedtoriulu
aulegdturi directdcu construcliiie
a locaiitdlilor" au fost.*t uqiaceitermeni:a:e
4'1'
clbdiri fiind prezentaliqi defurifiin tabelul
Tabelul

de clidiri folosi{i
Definirea unor termeni lega{i de construcliile
sistematizareateritoriului qi a localitililor'

Definilie
-
ca," se stabileqte in
riil Aliniere a clddirilor Linie virtual6 Prm
9i a planuiyi.0fl$9J.i9
a."ii"f"i de sistematizare
clddirilot
sistematizare,retragereade front a faladelor
T ru" u fot*ifot proiectatefata de axul $rezii'
f,*"t a. alezare a unei construc{ii sau 'a
ansamblude con$rqc'E -..-----.-.-.
ffiit, dedotiri qi deamenaj
Ansamblude locuit
rp".ifi". zonei de locuit' care nu corespundeu
ititi urbanisticecomPlexe'
de constn'rciii,spalii iiberesau
r-_--.-.pt"t*rutiv6
Ansambluurbanistic ffi*" t?ytYltl"i i11
alenajari-p*try circulalia
ptu.rltut",
monumentald mobiLiet
pietonilor, lucrdri de artd 9i
funcfionale, economtceql
urban, av6nd intre ele reiaiii
estetice pe multiple planuri, specifice frncliun
 ..*'F}-

Aqezareuman6 Grupare de construclii gi amenajdriformdnd cadrul

material, de mdrimi diferite, destinat addpostirii si
desfEquririiuneia s4umlq rnullq! sctivitili umane.
6 Autoriza{re de Act administrativeliberatde un organal administraliei
construire de stat pentru incuviin\arca executdrii unor lucrdri de
construc,tie,echipare tehnicd sau amenajare pe
teritoriul Decarii arein administrare.
7 Bazatopograficd Totalitate a planurilor topografice care servescla
intocmireaplanurilor debazdpentru studii 9i proiecte
de sistematizare.
8 Cartare Acliunea de transpunerein planuri gi tabele a unor
caracteristici cantitative gi calitative rezultate din
cercetbriprivind condiliile geotehnicegi de fundare,
relieful, fondul construit, dotarea social-culturald,
echipareatehnicSqi edilitard,populalia,etc. de pe un
anumit teritoriu considerat.
v Cartier Unitate urbanisticdcomplexd,alcdtuiti din cel pulin
doud complexede locuit, grupatein generalin jgrul
unui ansambiuin care sunt amplasatedotirile sociai-
culturale de folosinld periodic4 la care accesul
populafieidin cartiernu necesitEutrlizareamijloacelor
de transport in comun, precum gi unele dotdri de
importan6 ord-$eneascl sauteritoriale.
10 Cartogramd a Reprezentareagrafici pe o hartd,pe un plan topografic
insoririi sau pe un plan de situalie a varialiei diume a insoririi
unui terengi a clddirilor situatepe acesta,in fimc1iede
configuralia terenului, de volumetia $i orientarea
cardinalSa acestotasi de datacalendaristicd.
1 1 Centrucivic Ansambluurbanisticspecific localit{ilor urbanegi
ruraie, care grupeazdprincipaleledotdri cu funcliuni
poiitico-administative, social-culhuale, de
ftivdidmfuri,prest6ride servicii, comerigi aiimenta-,rie
publicS,precumsi locuinte.
12 Centrude cartier Ansambluurbanisticspecificoraqelormari, structurate
pe cartiere, care gupeazd dotdrile social-culturale
destinateservirii periodice a locuitorilor cartierului
ri cdruiaii apa4ine,
Centru social- Ansambluurbanisticin cadrul ciruia sunt dorninante
; cultural ciSdiriie dot6rilor social-culturaie(teatru, casd de
a cultur6etc.).
r l 4 Coeficient de Mdrime care caracterizeazd gradul de folosire a unei
lr utilizare a terenului suprafelede teren date, exprimSndraporhrlintre aria
desfEguratia clidirilor existente sau proiectate qi
suprafatade teren aferentdclddirilor resleelivgj-.-

69
 Complexde locuit ffi *b""itti.a compiexdde bazd a zonei de
l locuit, cuprinzindlocuinle, dotiri social cuiturale,
spalii plantate,accesecarosabile,pucaje precum qi
aite amenajdri destinateservirii zilnice sau periodice
mare, a locuitorilor acestela.
U*t"t.;d*t"isttati" teritoriale alcdtuitd din unul sau
mai muite sate, in funclie de condiliile economice,
ce. demograficegi social-culturale'
ffi""a ce aprtt,tn.de un municipiusaude un oraq,
ca unitate administrativ-teritorialddistincti'
ate
6ttt".itt1" ,t t*enul aferent acestora,amenaj ?n
perimetrulconstruibilal'loca[tefli-pentru o instltuli:
oublic6 cu functii de servire a populaliei cu o anumita

Echipareedilitard ffi sau a unei Po4iunide

localitate (unitate urbanisticE complex'd,incintd sau
platformdindustrialdetc') cu construcliili genajAl-
ie alimentarecu ap6,canalizarcsalubritate,alimentare
cu energieelectriid9i termic6,telecomunicalii 9i cni
de circulalie, spa{ii plantate, menite sd asigure
locuitoriiorconailii ae igiend9i efort atAtin interiorui
clidiriior, c6t si in af4!4 39es!9la'
Echipare tehnicd a ffistalaliilor existentein cursde
teritoriului execulie sau propuse intr-u1 teritoriu, in afata
teritoriiior construibile ale localitd,tilor, necesare
pentru gospod[rireacomplex6 a apelor, organizarea
cdilor de comunicalie 9i transport, aslgurarea
aliment[rii cu energieelectric[ qi gaze,termofic6rii5i
telecomunicafiilor, tn vedereaservirii corespunzdtoar
a activitaliloi economicea relelei de localitlli 9i a

Folosingda terenului ffi erimetrulconsu:;ibilal

in funcliede condilii specifice.
localitSlilor, 9i -de
posibiliintile de punerein valoarecAt mai eficienti a
;;;rori", i., *.opul satisfaceriifuncliunilorecorlomico:

Fond construit T"t"ltttte a c"nttr"ctitlor existentepe un teritoriu'

cuprinzdndclidiri cu diferite destina{ii precum 5i
lucrdri de echiPare edilitari.
Fond locativ T"t"tit"t. dintr-o localitatesau o parte a
".lddirilor
acesteia.destinate locuirii. Se exprimd
'-) p^rinnum5r de
c16diri, numdr de apartamentesau m" ane pentru
locuit.
 $
Ansamblul faladelor cl6dirilor de pe o laturi a stldzit, a
24 Frontstradal
orientatecdtre aceasta. 'l
'Jn$a ^ lndicator calitativ pentru definirea stirii construcliiior
25 Grad de
clldirilor 1a un moment dat, luAnd tn considerare atit uaxa
fizicd c?l si ceamor4lA. I
a complexului de locuit, formatd
26 Grupade locutnfe Prrt" .ompo.tentl
I

din clddiri de locuit gi amenajiri specifice(terenuride 'I

joac6 pentru copii, platforme gospoddregti,parcaje, I
spatiiverzi).
gradul de folosire a unei
27 Indice de utilizare a lvtatime care,caracterizeaz-d
terenului suprafelede teren date, exprim6nd proportja de teren
Sinonim:Procentde ocupatdde construclii din suprafalatotald a terenului
nerrnare a terenului aferentacestora.Seexprim6in procente'
28 lnfrastructurd, fettrlett generic utllizat in sistematizare pentru
desemnarea g1oba16 a relelelor subteranede echipare
tehnic6,edititarda un@
29 ilnsorire Expunere a unui teren, a unei construclii sau a uner
inciperi, radiatieisolare.
30 Linie roqie a Lt"l. ptt" sereprezinti in detaliu de sistematizare
"*e
qi in planul director de sistematizarealinierea de front
faladelor
a clddirilor.
Jl. Localitate por-e a" ustzarcumandstabild,cu structuriqi mbrimt
diferenliale in funclie de; modul de produclie al
societliii, specificul activitdlilor de produc.tie
dominante ali locuitorilor, caracteristicile organizdrii
administrativ teritoriale, numirul de locuitori,
caracterulfondului consfruit, gradul de dotare social-
cuiturald $i de e tehnico-edilitard.
Localitate Localitate care intrd in aicdtuirea UnUl OfO$, s&U
componenta mwricipiu.
S"p*f"f6 d. t".* delimitatd,cu accesla o cale de
33 Lot ''rnei
circulat'e carosabili, destinat6 amplasErii
gotpodarii (locuin!6, anexe gospodlreqti, curte,
grddindetc.).
J1| Lotizare Op*4te de l-p5tlke a unei suprafele de teren in
1o'turi,'pentru a fi atribuite construirii de locuinle
individuale,unor folosinteagricole,saqaltor folosinie'
35 Mobilier urban E1ern*1.1" 9i decorative amplasatein cadrul
"tilit'*"
ansamblurilor urbarListiceqi a arterelor de circulalie
Drecum:obiectede artd monumentaii, fenteni, ogiinzi
lie una.impreimuiri,balustrade,sc6ri,rampe,estrade'
I cnios"uri.cabinetelefonice,lampadare,binci, panouri
Li-
frme indicatoare, semafoare, planta,tii
I de afiqaj,
I omamentale
7l
 O.ugi*pott*t, cu funcliuni economiee,administratil
i *rooo*i"., administrativ-politice9i social-culturale
proprii gi in teritoriu avdnd gi insemndtatein viale
economicd,politicd si social-cuitur414&I4,---
U"ituteu ua*inistrativ-teritoriall de baz6' localitatea
dezvokatddin punct de vedere economic, social" '
cuitural gi edititar gospodiresc, av6nd multiple
leeituri cu teritoriul inconjurdtor asupra cdruia
t exercitdinfl uentemultilaterale'
belimitare dupd criterii de sistematizare,cuprinz6nd
suprafelelede teren necesarepentru construclii de
loiuinte, clSdiri social-culturaleobiective industriale,
construcliiagrozootehnice, slrdzt,spa{iiplantate9i de
odihndgi alt- construcliiqi amenajdritehnico-edilitare
necesareasigurdrii funcliunilor economiceqi sociale
ale iocalitdtilor. - '
fi-itel. unei zonedin jurui unui obiectnecesara fi
protejat fald de impurificdri, contamindri,deprecieri,

@in incadratde,'
localitd1i,
,l6diri suu piantalii, care tndeplinegteuna sau mai .'
multefunctii: circulatie,utiiitare,esteticg.
utiiitare,estetice.
Fiil--topogtuficdereferinldcuprinzAndreprezentarea
grafiel"asitualiei existente,la dataelabordrii studiului,
J"hi1"i sau deialiului de sistematizare,pe suprafalade i
teren consrderara. -l

@1:2oosau1:5oo,r :
.oLt, u unei clediri saua unui ansambluarhitectural-
urbanistic, cuprinzdndamplasamentulconstruc{iilor qi
amenajiriior proiectatein raport cu elementelede
cadruexistente. '
Documentaliescrisi 9i desenatice se elaboreazdpe
baza schilei de sistematizare aprobati 9i conline
I indicalii de detaliu, condilii tehnice 9i , miswi
organizatoricereferitoare la folosirea terenului 9i
coordonareaacliuniior pentru materializateaso$ilor
din schitade sistematizare.
Repte"e.tturea pianimetricd a unui ansamblu de
iocuinle, de dotiri, industrial sau agro-zootehnic,
cuprinzAndamplasamentuiobiecteior componenteale
aniamblului, cdile de circulafie, echipareatehnici 9i
edilitard a terenului, inclusiv racordareala relelele
existente.

1')
 4
V 45 Platformd Teritoriu cuprinsin perimetrulconstruibilal localitilii,
industriald fdc6nd parte din zona iridustriald a acesleia,pe caxe
a sunt gmpate mai multe unitEli industriale av6nd
profiluri inrudite, intre care se stabilesc relalii de
cooperaretehnoiogici gi in folosirea tn comun a
utilitdtilor.
40 Poiuare Procesde impurificare a atmosferei,a apeior naturale
de suprafaldsau subteranepi a soluiui care diweaz6,
s5ndtAlii,linigtii 9i stirii de confort a oamenilor,prin
modificareacalitdlii factorilor naturali sau celor creati
prin activitdti uma4g.
47 Prospect Distanld liberd inhe fronturile construite opuse ale
strizii.
48 Reamenajarea Acliune de imbundtS{ire func}ionald economicd gi
urband esteticEa unor elementecomponenteale orasului
(pie!e,intersec.tii,spaliiplantateil uit"l.).
49 Reconstruclie Modificarea organrzdii spaliale gi funclionale a
urbani oraqului sau a unei pdrli a acestuia pentru a
Sinonime : corespunde cerinleiorde dezvoltare.
- Remodeiare
urband
- Restructurare
urbani
)U Regim de aliniere gi Condilii care reglementeazdmodul de arnplasaregi
construc!ie caracteristicileclddirilor intr-o zoni datd, (grupare,
aliniere, distanle intre cl6diri, in6llime, sistem
conskuctiv, rnaterialede construc{ii ) stabilite printr-o
documentatiedesistematizare.
5 1 Regim de indllime Indicator care stabilegte prin num6ru1 de niveluri,
indltimea clddirilor dintr-o anumiti zonda localitirtii.
52 Renovareurband Acfiune de modemizareprin refaceri integrale sau
parlial prin completdri, a oragului sau a unor porliuni
din acesta, filrd a aduce modificdri substanliale
organizErii funclionale qi spatial volumetrice,
urmdrind pdstrureagi punereain valoare a elementelor
specifice.
53 Restaurareurband Operafiede refacere,consolidaregi completarea unei
porliuni sau zone dintr-o localitate sau a unui
ansarnbluurbanistic declarat,in intregime sautn parte,
monument istoric sau de arhitecfurS, in vederea
readucerii acestuiala aspectul sdu ini1ial, urmdrind
diferenfiereaelementeloraddugatesuccesiv,in diferite
perioadede existen!6.

t.J
Releade dotiri Totalitateacorelati a dotiriior dintr-o iocalitatesau
teritoriu.av6ndacelasisoecificfunctional.
Reteade localitdti Ansamblullocaliteflor de pe un teritoriu considerate
in contextulrelaliilor complexede intercondilionare gi
de cooperarefuncfiona16,economicdgi socialdce se
stabilescintre ele qi cu teritoriul inconjur6tor,i1
vedeieacredrii condi{iilor optime pentruvalorificarea
ioatd a resurselormateriale.umanesi spfuituale.
Releade strizi Totalitatea strdzilor qi drumuriior
Sinonim: circulalia vehiculelorgi a pietonilor
Tram6 stradald saudintr-ozonEa acesteia.
Releaedilitari Totalitatea conductelor; canalelor gi cablurilor
subteranegi aerienede pe un teritoriu pentru: apd,
electricitate.saze.termoficare.telecomunicatii
a)Activitatea de gospod5rie comunald, cuprinzAnd
operafiunile gi m6suriie pentru colectarea gi
indepirtarea de pe teritoriu unei localiti1i, in mod
orgatizat, a reziduurilor de orice nafurd, care poJ
periclita starea de igiend a acesteia gi sdndtatea
populaliei.
b)StareageneralSa unei localitSfi,a unui teritoriu din'
de vedereal conditiilor de ieiend.
Aqezarein careactivitateaproductivda popuialieieste
preponderentagicoI6, silvicd saupastorali, densitatea
populaliei, procentul de ocupare gi coeficientul
utilizare a terenului de construclii cu valori mici,,
nivelul de dotaresi
Sat inclus in teritoriul administrativ al unui oraf sau
lU.
Satcareintre in alcdtuireaunei comune.
Sat reqedinfd de Satin careigi aresediulprimdria.

Sat care dispunede resurseturistice (cadru natural

favorabil, elemente arheologice,de arhitectwl,
istorice gi folclor, terenuri favorabile druuieliei qi
sporturilor de iarnd), preclrm 9i de posibilitdlile de
cazaxe a vizitatorilor, activitdtile turistice avAnd o
pondere insernnat6in defiairea bazei economice.a

Schila de Documentaliescrisdgi desenatiin caresunt prezentate

sistematizare potrivit unei metodologii gi unui cadru de conlinut
unitar, situalia existenti Si propurerile privind
sistematizarea localitililor diferenliatepe categoriide
xl 65 Sistematizare Introducqrea
capitolul4
-.- 66 Sistemde locaiit6f Grupare de 1ocalitd1iinvecinate, ierartizate dinlunct
te de vedereal mdrimii gi importanfeilor, intre se
$i "u." qi
stabilescreialii de intercondilionare,de cooperare
sprijin reciprocpe mai multe planwi in desflpurarea
fn finc{iunilor economice qi sociale precum qi in
foiosirea resruselor materiale qi umane gi a
capacitdlilor unor doGri, echipdri 9i uti1it61ia cdror
; dezvoltareeste privitd ca un ansambluorganizatcare
furc$oneazdin mod unitar.
6 7 Spatiuverde Suprafaldde teren amenajatdsau neamenajatdav6nd
; fondul dominantconstituit din vegetafie,cdreia i se
pot asocia o serie de dotiri cu caracterutiiitar, de
:_ agrementsau cultural gi care indeplinegteuna sau mai
Ld multe funcliuni: agrement,igienico-sanitare,social-
9i culturale,utiliz?te gi de infrumusefare.
,d' 68 Staliune Localitate rurali sau urbani, ansamblu organizat in
)t balneoclimatericdgi cadrul nnei localitili sa:u izolat in teritoriu, care
)a turisticd dispune de factori naturali terapeutici qi de o baz6
materialS corespunzdtoare pentru practicarea
tratamentelor baineare cwative gi profilactice gi
respectiv a activitililor cultural-recreativegi sportive
; cu caracterturistic.
a 69 Studiu de Documentalie scrisd gi desenatdce se elaboreaz6
amplasament pentru determinareagi reprezentareacondiliiior de
i,, ampiasare,in variante, pentru obiective economice,
social-culturale sau locuinte care nu srrnt incluse in
u detalii de sistematizare.
70 Studiu de Documentalie scrisi gi desenati in care .sunt
sistematizare prezefttate,potrivit unei metodoiogii gi unui cadrir de
teritoriald conlinut unitar, situalia existentS qi propunerile de
sistematizarea teritoriului nalional, al judelelor, a
zoneior funcfionale,a teritoriului preorigenescqi al
comunelor.
7T Suburband Localitate care aparline din punct de vedere
administrativ de un rnunicipiu qi orag qi a ctuei
populalieesteinclusdin grupade populaliea mediului
urban.
72 Suprafali construiti Suprafali de teren ocupatd de clidiri, md.suratdpe
dimensiunile perimetrului exterior al acestora la
nivelul soluiui.
t) Teritoriu Teritoriu tnconjurdtor al unui orag,influen{at direct de
preorSgenesc acesta, pe baza relatiilor de intercondilionareqi
cooperafedin punct de vedereeconomicsi social,al

75
 aprovizionedi, dotdrii social-culturaie, echipdri|
pentrurecrealieqi
tehnico-edilitareEi al amenajbrilor
agrement.
74 Teritoriu rezei:v'at

75 Unitate urbanisticd Parte din zona de locuit a unui oraq cuprinzdnd

complexb locuin1e,dotdri social-culturalegi amenajdri (spalii
verzi, terenuri de sport qi jocuri, parcaje etc.)
orgarizate pe principiul servirii in nepte (zilnic,
periodic)a popula{ieidepe teritoriul respectiv.
76 Urbanism av6ndca obiect oragulsau
Activitate de sistematizare
p64ile componenteale acestuia.
77 Urbanizare Proces social-economic de dezvoltare intensd a
oraqeior existente qi de creqterein ritrn rapid a
num6ru1uilocalitdlilorcu caracterurbanqi a populafiei
urbane.
78 Vdnt dominant
79 Zonarefunclionald impa4ire a unui teritoriu in fiurclie de elementele
Sinonim:zonificare cadrului natural qi in raport cu considerentele
economice, sociale, tehnice etc', caf,e definesc
funcliunile 9i condiliile de dezvoltare specifice,in
vederea satisfacerii cerinlelor de sistematizare' a
teritoriului Silocahtitilor. ',
80 Zonba dotirilor Zoni funcfionali alcdtuitl din totaiitatea terenuriior
din perimetrul construit ocupatgJq !e16ri:--.-
81 Zond centald ZonF pofifunclionali cuprinzdnd ansambluri de
c16diri, pentru activitili politico-administrative 9i
socialculturale,
82 Zond cu interdiclie Zord in care nu se admit noi construclii ca urmare a
de cons'u'uciie prevederiioruneidoc@
83

84 Zondde depozite Zond de frrnclionaretn care se amplaseazduiltaflie de

depozitare.
6) Zond de gospoddrire ZonA fuo.liottuia care cuprinde: depouri ale
comunald transporh.rluiin comuri, instalalii de salubritate,stalii
de trltare a apei potabile, stalii de epurarea apelor
uzate, stalii de alimentarecu energie electric6qi cu
cdldurd ordqenegti,stalii de transformare, stafii de
reglare a presiunii gazelot, stalii de incinerare a
reziduurilor,pepiniereqi sereh
/o
 '' fijr

8 6 Zond de Iocuit Zond funcfionalScuprinzAndin principal clddiri de

rii locuit, dotdri social culturale, spalii plantate gi
si
amenaidriAferentelocuintelor$i drumurilorde acces.
87 Zand de poTarizare Teritoriu in care igi exercitd o localitate, prin
ot funcfiunile sale economicegi sociale,rolul de centru
poladzator.
n1
8 8 Zond de produclie Spaliu liber sau plantat avAndfuncliuni de proteclie,
rcalizatin jwul unei localitili, unei zonefunclionale,a
nd unui obiectiv sau a unei grupdri de obiective,
.tl I
monumenteistorice sau de arhitecturi gi monumente
ale naturii, care trebuie sd beneficiezede condilii
ic, specialede microclimi, sd fie protejateimpotrivaunor
factori de poluare a mediului inconjuritor sau a
au influenlelor nedorite ale celorlalte funcliuni vecine,
;
3qq!m acestora.
89 Zond funclionali Porliune delimitatd in cadrul unui teritoriu, parte sau
suma pirlilor din perimetrul construibil al
localitdli, av6nd limite determinate, funcliuni bine
precizate$i condilii de dezvoltarereglementatd.
90' Zond industriald. Zond firncfionald, alcdttitd din totalitatea terenuriior
aferenteunit[lilor industriale,
:ie 9 1 Zondverde Sumatuturor spagiilorlibere de construclii,ocupatecu
sc plantafii in interiorul qi exteriorul perimetrului
in construibilal localitdtii,
2

de
9i

;' v t
Je

1e

7-

tii
OI
fr1

77
 pentta
Cdpltffi 5 Ot*nentafin'tefr'nicd
reatizareaconstru4iibrf,ecfrrfiri 'l

'.
Clddirileserealtzeazddupdodocumentalie.tehnicicareareinprincipal'la'r
iorinde at6t o docu{nentalie
U"
bazl proiectuloe execuil- e;1r""'"r -"1:::1" pioiectului' memoriultehnic'
J
(temade proiectme,borderoulcu con'tinulul "
scrisi c'al pieseledesenatgcarse-numesc
a;"i"tr,
noteiede calcul,antemdt"la:t"*""' $
respectandnormele''
planuri de execulie$i ;;;#; a"pa a"i"""
"it"i"e -:
'"
iJuit"*" Ia desenulin construclii'
u""'iifi["*i-a" i tehnici qi
--^-a^+:- +-L,i.i qi economtca
eco
l"**"fi. ieprezintdo documentalie
materializatipT"*"eicerinpbenelg.iaruiui*qli*LT,t:-.-l*"f
"::tg:l,;"
proiectul
lxprimat6prin
\ - gdndireaproiectantului(inginer'arhitect) i'jl' a
de execulie; ' ' ^^^i,-ir^ na^,.arre
costurile necesarere realiz6riil'; s
- necesitdlilebdneqti oare .exprrmd lucririi;
I
construcliei, valorificate prin devizul ' .^,-^*
de cdtre un colectiv de ineureri' "li'
fbcAnd posibild d#il;";;;*4iei ,
I tehnicieni gi muncitori. - a$acum un artist fie el pictor, " ,
spuneca.
Dacd facem o comparalie'putem de suflet printr-o oper6
"
iqi tuttti"li"aza eanad
sculptor, fotograf, ,uu -luiiti* partitur6) transmi{and un
scrisesaudesenata@if iJi,nia,-i"i"g"nr-sau
clfre
"'
un anumit eqantionde '
receplionat
mesaj care va fi tlt:Tf-i:
.9i tot aqa-.proiechrl teptezintiun'versorcdr ' 1
-proiectantului
oameni(public,privitor'sau auditor) pdnd ia ''
gandipf iatit"
ffanslateazddorinfa d;;tl;i;i'$i in oper6 ''
lucrdrii ;;;;;; 'i'"ila $ 1; ;;;;;' "ai"a"a
executantul
construclia' 1""5l:9:1; ovaluati .
Agadarprin proiectul,-1 de
r^ construclie
^ ^n d+,"r., inlelegem.3
n+ie infele
ei,'exe"cutat6
neba? y13itemedate9i r'
economic a.
dinpunct "Ji.i. "i ""r*iior realizdiri construcliei' i1
tat''rtjt*-ttrtoi"i desenele ;;;"'
care. cuprind. 't:'
lui etc'
ptittiat' amplasurtu ' care speciali$ii
:-
ilkJ#,JJ;"rttrui din -
pro""'
Proieatareauner construclii esteun PnT
arhitecfi'- tehnologi' t"h"i"i"ni' economiqti' etc')'
"ompl"T
diferite domenii(ingineri'
determinasoluliioptimefunc}ionale,constructive,estetice,igienico.sanilar
rJo\;;?tfrld. r'-'
carealcdtuiesc
scrise
piese
cupdnde 9i desenate'
piese
"oo'*t1*
documentaliatehnico-economiid'
t ateproiectului;
componente ,,
""Tt ffiHl,ff#t",.*31".
ceriala tehnicdpentru reaiizarea '
b) Tema de proiectarecare expnmd
justinca materiarer
c) iifff,l:Lfu". care -Tl;l5l":;,"1fiffif ih cadrul' .'
care' se realizeazdconstruclia'
9i notelor de calculin '*u t,'t'
tehnicun ro1importantrevine
"i"*66-di"
memoriului
.: r-'.'s.-
:

- - Caoitolul5 .
cdrora rezuitd dimensionarea elementelor comDonente aie -i
construc!iei;
d) Antemisurdtoareaprin care sunt enumeratecaffite!ile de materiale
necesarela rcalizareaconstruc{ieisau a unei pdrfi(obiect) a1 l
acesteiaexprimatein: num6r de bucef(de exemplu elementele i

prefabricate,uqile, ferestrele,aparaturd,utilajeie ce deservesc

construclia),sauin kiiograme(deexem. plu arrnlturile de olel de un
anumit sortiment pentru betonul amrat), ?r1unitnti de volum -
lm311beton),sau unitili de lungime - 1m16entru.cabluri gi
conductoare electrice), litri [] de exemplu pentru carburanlii
:
necesariutilajelor saupentruapanecesarlprepardriibetonului; I
e) Devizul care exprimd costurile bdnegti necesarematerialelor, I
manopereipersonaluluigi utilajelorfolosite. I

Trebuie menlionat cd pentru realizareaunei clidiri, in cadrul pieselor scrise

' ale proiectului complet, se rcalizeazl" cdte un
,,memoriu" pentru fiecare
respectiv:
specialitate,
a) Arhitecturd, care cuprinde descriereapartiuiui, a funcliunilor gi a
fiaisajelor(materiale, culoare, texturi, etc.), precum gi
antemdsuritoareacu toate suprafeteleelementeiorconstitutive ale
casei;
b) Structuri, care cuprinde descriereasistemului constructiv al casei,
inclusiv tipwile 9i cantitdlile de materialefolosite;
c) Instala,tii eiectrice, care cuprinde descrierea acestora, inclusiv
tipwile 9i cantitilile dematerialefolosite;
d) Instalalii sanitare, care cuprinde descrierea acestora, inclusiv
tipurile gi cantitilile de materialeqi obiectesanitarerespective;
e) Instala{ii termice, care cuprinde descriereasistemului de tncilzire
' respectiv,a materialelor9i obiectelorfolosite.
Pieseledesenatese numescplanuri de execuliepi se reaiizeazddupd desene --l
tehnicerespectdndnormele privitoare la desenulde construclii. Dintre pigsele
desenatecomponenteale proiectuiui complet pentru realizareaunei clIdiri pot fi
mentionateurmdtoarele:
l. Planul fundaliilor carecuprindedesenulfundaliilor intregii case,cu toate
dimensiunile necesare specificate qi detaliile respective. Tipul de
fundalie(dimensiuni,mdrci de betoane qi armdturi), conceput pentru terenuri
obignuite.In cazul in care structuraterenului necesitAfundalii speciale(terenuri
nisipoase,st6ncoase,mldgtinoase,etc.) planul de fundalii se modificd in mod
corespunzator;
2. Planul de structuripentru fiecarenivel, care cuprindetoate elementelede
rezistenld ale casei(stdlpi, gwni, centuri, plangee) cu dimensiuni gi detalii
specifice,mdrci de betoane,arrndturi,etc.;
3. Planul de arhitecturi pentru fiecare nivel, care cuprinde in detaliu
amplasamentul, tipul gi dimensiunilepere{ilorexteriorigi interiori, golurilor(ugiqi
terestre),
scdrilor,obiectelorsanitareprecumgi destinafiile,suprafelelegi finisajele
tufurorincdperilor;
 t'

L
'-""1.--G!tgu-"it*t*d - longitudinal[9i
reprezintdseolionarea
gi "*"
toateelementelesalecomponente,de la firndaliila
t *rt.rruldl
"*"i "rrprittd materiale,precum9i detalii specificeale
ffi"rrg, cu dimensiunilerespective,
acestora;
6. Struchua acopgrisului- care confne toate elementele comPonenteale
r
acestui4 ' cu plan, secliuniqi detaliispecifice;
Z. fattoui tamptatili(u'i 9i ferestre)- carecuprindetoatetipurile de ugi gi
t ferestrefoiqsite,cu deicriere,vedere,dimensiuniqi numir de bucdli;
.!
8. . Planul instalaliilor electrice pentru fiecare nivel, cu dotdrile strict
,r"o"ru..,IF tuturor tablourilor eleckice, comutatoarelor,
T
"rrpriod.]ozilionarea
de lampi, cu schematrase-elorelectrice afer.entei-
prizelor gi locurilor
'Planul
. 9; instalatiilor Sanitarepentru fiecarenivel, cu dotdrile uzuale'care
I cupr.indetraseele conductelor interioare de apd-canal,inclusiv detalii 9i secliuni . 1 .
speclnce;
10. Planul instalaliilor termice pentru fiecare niv61,reprezentAnd traseele
conductelorpentru incSlzire centrald(centraldproprie qi calorifere),cu amplasarea
lor qi toatedetaliiletehnicerespective.
I
cunoagterea desenului in constuclii aplicat la ciadiri prezinta o _deosebitd
importan!.dpentru inginerul instalator sau pentru ofilerii d" pogpl"t- care igi
desfigoara activitatea-deprevenire a inoendiilor intr-un obiectiv de tipul cladirii,
a"ou."l." larealizareafiecnrei cld.diri,pe ldngdlucr6rile de constuofie propriu-zise,
I

se executdgi lucr[ri de instalalii (sanitare,electrice,de incdlzire central[, de gaze,

'cu'ap6,
i:
li de ventilare; de alimentare de canalizare,etc.) care fac parte din
i
construclie,contribuind la fi.mc{ionareaei ca un tot trritar'
1l'i

,ill
:
'F

80
f,..'*'
t
j

i, F,*
:J
!$l
:
pentrudesenut
co*ruryiihr fe cffu{iri
i$
6.1. PLAII$ELE FOLOSITE IN REPREZENTARILE
CONSTRUCTIILORPB CI,.c'DIRI
6.1.1. Formatelegi prezentareaelementelorgraficeale planqelorde desen Tt
6.1.1.I.ReglementdriSi domeniudeaplicare
It
Formatele gi prezentareadesenelorgrafice ale plangelor de desen sunt ;
specificate prin StandardulIntemalionalSR ISO 5457/1994.
Prevederile amintitului StandardIntemalional au fost elaborateatdt in scopul T
satisfaceriinecesiteliiplanqelorcare se folosescln toate deseneletehnice,din toate
domeniiletehnicecAtgi avdndu-sein vedereposibilit^dflle tradilionalede rnultiplicare
qiexploatarea desenelortehnice.
Standardulmai specificd,de asemenea,elementelegrafice, stabilind reguli
referitoarela:
a - pozi\ia gi dimensiuniieindicatorului;
b - margini gi chenar;
c -rEpere de cenffare;
d-repere de orientare;
e - gradalia metricd de referin{i;
f- sistemde coordonate;
g - unghi de decupare.

6.1.1.2.Alegerea gi notareaformatelor de desen

Reprezentareaconstrucliilor de clddiri hebuie executatdpe o plangdavdndcel

maimic format care si nenrritd claitatsa si precizia dorite.
Piangelede desenpot fi utilizate cu dimensiunealor ceamai mare dispus6.fie
in lungime(figura 6.1.),fie in 151ime(fig1xa6.2)

6.1. 1.2.a.FormateleseriaA, ISO (prima opliune)

Formatelepreferenlialeale plangelorfinite, alesedin seriaprincipaldA, ISO,

conformISO 216, suntprezentatein tabelul6.1.
Tabelul6.1.
Format Dimensiuni(mm)
AO 84lx1189
A1
-aL l 594x841
T\Z 420x594
A3 297x420
A4 210x297

81
 I

6l.LZb F"r*"t" rlungitespeciale(a douaopliune)

alungit se poateopta pentru unri
in cazul in care estenecesarun format mai
din formatele prezentatein tabelul 6'2'
sui

Tabelul6.2. pet

420x891
420x1189
291x630

297x1051

dimensiuniimici a unui formatA' ISO

Acesteformatesuntoblinuteprin modificarea.
mici a formatuluidebazEales'
gi aulungimeaegal6 ##t"ofi"iJ*t"tt*fi
"t
6.1.].2.c'Formatealungiteexceplionale(atreiaopliune)
i

cazul t: care este necesar ur formatmai maresaumai alungitdecAtcele

in 6*'
t--ab':tlq
t. p**;;;;
prezentateanterior, pt"* *"1
l1,formatele-pret.u\?t
dimensiunilorm1fl a untll
I
Aceste formate sunt ;bfnute prin modificarea mici a
formatdin seriaA, ISo,;i;""fi;it"ta deegaidcu un multiplual dimensir:nii
t' formatuluidebaz6ales'

Tabelul6.3.
-Dimensiuni A
1[ Format (mm)
A0x2 1189x1682
'ii1
A0x3 1189x2523
-f\ I xJ 841x1783
A1x4 841x23'18
A2x3 594x1261
Mx4 594x1682
A2x5 594x2102
A3x5 420x1486
A3x6 420x1783
.\3x7 420x2080
A4x6 297xL261
l
A4x7 297x1.471
A4x8 297x1682
A4x9 297x1892

82
 6.1.l. 3.a.Indicatorulplansei
tl

Indicatorul planqei d9 deseninfluenleazdprin pozilia gi dimensiunilesale,

plangeipe care urmeazd.
suprafala s6fie reprezentatA grafic clddirearespectivd.
'
lndicatorulsepozilioneazdin co$ul inferior dreaptaal cdmpuluidesenului,atAt
pentruplangetip X (figura 6.1.) cAtgi pentruplanqetip Y (figura 6.2).

Fig. 6.1. Planqdtip X in lungime Fig. 6.2.Plangdtip Y in ldline

Sensulde citire a indicatorului trebuie sd fie, in generalcel al desenulut.

rl Forma, dimensiunile qi modul de completarea indicatorului sunt prezentatein
a 6.1.2.9i6.1.3.aleacesteilucrdri.
subcapitolele

6.1.1.3.b. Marginile ;i chenarulplanEei

Zona neutr6, cuprinsd intre marginile formatului qi chenarul care delimiteazi

cAmpuldesenuluise recomanddsd aibd o ldlime minim6 de: 20 mm pentru formateie
A0 9i A1 qi i0 mm pentruformateleM, A3 9i A4 (figura 6.3.).

Ldtimeminimo
ZOmm pentruA0qiAl
10mm pentruA2,A3$A4
Cimput desenul.tri
Chenor
Zono neutr
Morcine
Fig. 6.3.Marginile gi chenaruiplangeide desen

Plangade desenpoatefi prevEzutdcu o fhgiede indosariere,pentru executarea

perforaliilor, care trebuie sd aibi o i[lime minim6 de 20 mm (incluzdnd 9i zona
 *,rt a; gi uu fi situati pe laturaplangeidin stangaindicatorului,in sensulde citirer
acesrula.
chenarul care delimiteazd caI]rrpuldesenului trebuie executat cu o lixir
continudcu grosimeaminim6 de 0,5 mm.

RePerede centrare
6.1.1.3.c.

tn scopul facilitlrii poziliondrii desenuluila multiplicare sau micrografiere

formatelede desen(din prima sau a doua opliune) conlin patru reperede centrare
situatela extremitSlilecelor doudaxe de simetlie ale planqei,fiind reprezentatepril :
linii continuecu giosimeaminimd de 0,5 mm, plasateintre margineaformatului5i
'l
chenarulplangeipl .*" il depigeqtecu aproximativ5 mm (figura 6'4)'

i.li

ll tl
il +-+
tl
tt ll
rrtl
tt tt tt ll
ll I ll | ,''
l-r ,
decenffare
Fig.6.4.RePere n:
: . .i:\
::
*: Pentruformatelede dimensiunifoartemari, cum sunt cele din a treia opliune
lr
penku care nu este posibilf micrografia printr-o singurd inregistrare,trebuie
previmtereperesuPlimentare. :.
:jlll
' 1.

Reperelede orientare
6.1.1.3.d. i

-.], Indicareapoziliei planqeiin timpul executdriidesenuiuisepoateface.prindoud

lrrll li marp ale
repere de orientare.otttiaod ditt s[ge]i, amplasatepe dimensiunile,m].................ca
chenaruluigi coincizdndcu repereie'decentrareastfel incit unul din reperelede
orientaresdfie dirijat cdtredesenator (figura 6.5')

Fig. 6.5.RePerede orientare

84
 -_ . . _. , .. C a n i r o l u5l
0.1.t.).e. \rraaarla melTlca de re|ertnlct

in cazul desenelorce urmeazds6 fie micrograf,ratepe mai multe segmentese

foloseqte gtadalia metricd de referinld care constd din diviziuni ?n centimetri
nenvtnefotate,dispuse in zona neutrd, lipite de chenar, av6nd 16!imeamaximS de 5
mm, executatecu iinie continud, cu grosimeaminimd de 0,5 mm qi repetatepe fiecare
segmentde iaregistrare (figura 6.6.).

Fig. 6.6.Gradaliametricdde referinld

Sisteme
6.1.1.3.f. de coordonate

in scopui localizFtriicu rapiditate pe desen a detaliilor, a modificdrilor, a

addugdrilor, etc., se prevedeun sistem de coordonateconstdnddintr-un numdr de
diviziuni,divizibil cu doi, fiecarediviziune av6ndo lungime cuprinsdintre 25 qi 75
mm gi fiind notatecu litere majusculepe una din axe gi cifre arabepe cealartd, axd,
plasateftr zona neutrd a plangeilnngi chenar,la o distan{6minimd de 5 mm de
marginea plangei(figura 6.7.).

Fig. 6.7. Sistemde coordonate

6.1.1.3.g.Unghide decupare

in scopuldecupirii cu ugurinlda plangelor,in celepatru colpri ale fomratului

serealizeazd unghiuri de decuparereprezentate prin triunghiuri isosceldreptunghice
saulinii scurteperpendiculare(frgurile
6.8.a,b).

85
 Fig' 6'8' a,b'Unghiuri de decufare:
a - prin triunghi isosceldreptunghic;
b - prin linii scurte'perpendiculare'

6.1.2.Indicatorul desenuluide construcfii t:.

desenulai
6.1.2.1, ReglementateSifunc(iuni ptivind indicatorul
industrial are rolul de a,
f,i Indicatorul desenului de construclii ca qi ir desenul
il
transmitetoateinformaliile necesaxedespreobiectul reprezentat'
c6sulelor indicatorului run!,
i=, Forma, aimensiuoiL ii *oaof de completare a
l',;il6i ''
til reglementateprinsTAs1434-83' 1,,-'--^!^: este
^^+^^*-r-.o
amplasatin colpl
,r ii Indicatod Oeconstrir.liiurt forma dreptunghiulard9i
,in'ulrr lutotu lung6 paraleld cu baza
,i,
din dreaptajos al ptanq"i'utiplt de chenar' ""
i

l formatului.
;
r,,iri;i
l:t 6.1.2.2TiPurideindicutor
l:'
,. I I ^ :- ,t.:^^+^- .i

ln flrnclie de formatul desenuluifolosit intAlnim trei

T' upun uE ll.lulv4rur tr

t:
anume: '.
' realizatein format mat
i
IT - irrdi.utor mare(figura 6'9', fiilizat Ia rcprezefiAtrTe
I
,i!.,
maredecdtin formatulA3); . '|
IL , .indicatormic(figura6'10.,folositladeseneleirrformatmaimicsaueg
":T
formatnl A3);
- indiqatoringust (figura($i^,-^ A 11 folosit
6'11', fnlosif la deseneleproiectelorqi det:aliiior tip':
la (t
caresemultiplicd 9i Prin tiPar)'
gi la desenelefti
Trebuie subliniat 6orr.a indicatorulmic poate.fi-folosit
rl f o r m a t e m a i m a r i d e c a t , { 3 , c 6 n d s c a r a d e s e n u l u i s a u a l t e c o n s i d e r e nqit elaj u s t i
ingust poate fi folosit
aceastdfolosire, p"nt u economiede spafiu, indicatorul
desenelecurenterealizatein format A4'
continuesubliri (c:)'
Indicatorulsetraseazacu fnii groase(c1) 9i cu linii
I
 Fig. 6.9.Indicatormare

',i\
-^
6\
\=/
ai'\
vlq
15 1tt

/?\ 6-\
\,
\9
/t\
@
-i
Fig. 6.10.}rdicatormic -i
l

_f
*i _rt\
\f/
C
t3t
,

e,
/'-;\
@
-!
I

--?

Fig. 6.I L lndicatoringust

l

Modul de completarea clsuleior indicatoruluise face conform tabelului 6.4. -i

unndrindcdsulelenumerotatedin figurile 6.9,6.10,6.11.
Eventualele modific6ri, obsewa{ii sau adnotiri se vor inscrie deasupra
indicatoruluipe o fhgie limitatd de lungimea aeestuia.Spaliul ocupat va fi alipit de
hdicator,folosind o liniaturddupdnecesit6ti.

87
 Tabelul
de constru
Modul de completarea cisulelor indicatorului desenului
AS 1434-83
Nr. Elementelecare seinscnu Observalii
.1--l
Cisula
D"no*it.a sau initialele instituliei
1 1 proieotate gi eventual subunitatea
sa.
I Denumirea Proiectului, locul Denumirea
construcgiei 9i numeie
indicatilrrl
beneficiarului, iar 1a indicatorul proiectelor rdm6n
2 z ingust: denumirea Proiectului tiP neschirnbatein toat ll

(obiectirului), iar la detalii tiP desenele aceluiagi

;
sruoadin carefac Parte pioiect
rnai.xi-.rrl fnum5rul)proiectului c
5 J

fr cele f,"icoloalt, s'evor inscrie: Liniatura cdsulei -

rr
calitatea (Proiectaf desenat' numirul rdndurilorse
I
verificat,controlatSTAS,aProbat), stabilegte duPd
numele in clar qi serrndtura necesitate
nersoanelor in cauzd
Atunci cand este
Scara sau sc[rile desenului, iar cazvl, scara sau
5 5 dedesubt data intocmirii sau a scirile grafice se
predbrii proiectului figweazd deasuPra
indicatorului
De"""titet obiectului (in cazul
6 6 cind proiectantul cuPrinde mai
rnrrlrenroiecte)si titlui plansei
7 7 Fezn rie nroiect
Indicativul, resPectiv numdrul de
I a
() tridine -a1 planqei in cadrul
proiectduiAr careestelqP -

text gi indicator sunt precizate

a ..-
 6.1.3.2.Zona rezervatdpentra desen

Desenulpropriu-zis rcprezentrtpe p1ang6este constituit din figuri caretrebuie

dispuse
- in rAnduriorizontalegi coloaneverticale.
Figuraprincipalddaci estecazul trebuiepiasati susqi la st6ngadesenuluisau
in susgi la stAngaunui grup de desene.in reprezentareafigurilor trebuie sd se !ini.
de modul de pliere a plangeide desenraportat Ia formatul A4.
searaa

6.1.3.3.Zona rezervutdpentru turt

Zona rezewatAtextului de pe plangi cuprinde toate informaliile necesare

cu u$urinle a desenuluicarenu sereg[sescinzonarczewatd pentrudesen.
iri.elegerii
'
ln general zona rezewati textului se amplaseazlin parteadreaptda plangeide
desenpe o ldlime egal6cu ceaa indicatorului,max. 170mm qi min. 100mm, cazin
caredesenulsedesfEqoar6 pe toaIl indllimeaplangei(figura 6.12.a.).
In cazsl in careun desensedesf5goard pe toatdlilimea plangei,zonarezewatE"
pentrutext se plaseazdsub desen,in parteadejos a plangei(figura 6.12.b.)gi se va
inpdrli in coloanefindndu-seseamape c6t esteposibil, de pliereaplangei.
In generalprin zona rezewatd"textului se pot fuansmiteurmitoarele informat'i
privitoarela desenulproiectului:
A - explicalii;
B - instruc{iuni;
C - referinle;
D - vigneta;
E - tabel de modificdri.

A - sub rubrica ,,Explicafii" (figura 6.14.) sunt prezentateinformalii privind

citirea desenului,explicareasimbolurilorparticulare,indicalii, abrevieriqi
unitifi de m6sur6.
B - sub rubrica ,,Instrucliuni" (figura 6.14.) sunt date informa$i care
compieteazi informaliile din zona rczewar-ddesenului cum ar fi de
exemplu cele privitoare la materialeledin care se rcalizeazdobioqtul
reprezentat, tratamentele de suprafa!6,montajul, num5rul de bucSli qi
dimensiunea1or.
C - sub rubrica ,,Referinfe'(figura 6.14.)trebuiesd se faci referirela desenele
complementare qi la alte documente.
-
D Vigneta (figurile 6.13. qi 6.14.) repreznti o zondrezervatdunor desene
informative, amplasatdastfel incAt si rdmAndvizibiln gi dupd plierea
plantei careva cuprinde(dacdestenecesar)urmdtoarele:
- planul de situalie, prezentatschematiccare trebuie si indice
suprafalaclddirii, a uneipdrli de clddire,orientareasprenord,etc.;
- planul clddirii, prezentatschematicAi indicind suprafalapdrlii de
clidire carefaceobiectuldesenului,etc.;

89
 etajuluigi direcliade privire a vederilor,etc.
E -tabelul de modificdri (frgurile 6.14.b,c, d) se fiilizeazd in scopuluno
corecturigi/sauschimbdriadusedesenuluidupi prima editare.Aga cum sr
prezinti in figura 6.14.d, tabelul de modificdri conline rumdtoarel
informafii:
- indicareamodificdrii gi eventualnumerotarealocurilor unde s-ar
flcut modificiri
- detalii alemodificirii;
- datacands-aefectuatmodificarea;
- semndtura celui carea efectuatmodificarea.
Tabelul de modificrri se amplaseazdfie imediat deasupraindicatorului
desenului,caz in cue va aveao ldlime egal6cu cea a indicatorului,fie in stAnge
indicatoruluiavdndin acestcazo idfimede min, 100mm.

Zond iezsrvatepentrudesn
Zona re:ewai pntru d*n
ZonA rczervat5 pgntru text
Zone rez.rvati penlir toxt "

lndicator
Indlcata'.

Fig. 6.12.Zonelerezeryatepentru desen,text gi indicatorin cazulin care:

a) - desenulsedesfigoaripe toati in61limeaplangei;
b) - desenulsedesfrgoar[pe toatdlStimeaplanSei.

lxl
m
r--*-_1
Fig. 6.I 3.Reprezentarea
vigrretei

90
 r:: .

faanitnlll A

Indicator

Tabol dr rrodificlri

Fig. 6.14. Zonarezewatitextuluipentruo plangddestinatidesenului

constructiilorde clidire

6.2. SCARA DESENELOR

Prin noliuneade scardde reprezentare a unui desense i:rlelegerapoffuldintre

,.
qunensiunealiniard a reprezentdriiunui segmental unui obiectpe un desenoriginalqi
olnensiulealiniard realda segmentuluicorespunzdtor obiectuluiinsugi.
o1
 1 in cazulscirilor de m5rimegi 1 : X incazttl scdrilorde micAorare'
Scarasenoteazaprin valoarearaportuluirespectiv.
Prin standardul de Stat STAS 2 - 82 cale corespunde standarduh
IntemalionalISO5155-lg7g suntstabilitesc[rilefolositeindeseneietehnice.
io tabelul6.5. suntprezentatescdriiecarese utll:vjeazdindesenultehnic:

Tabelul6.5.
Sciri utilizate in desenultehnic
50:1 20:I 10;1
Scdride mdrire 50:1 2:1
1l
Scarade mdrimenaturali

1:2 1:5 1:10

L:20 1:50 1:100
Sciri de micgorare 1:200 1:500 1:1000
." I

1:2000 1:5000 1:10000

Pentru cazuri particulare gi numai dacS este strict necesar,se admite sd fie
folositepi alte sc6ricum ar fi:
- scdrile rczttltatedin cele indicate in tabel prin inmullirea cu l0n(unde
n:1,2,3,...) a numdrdtorului(incazui scirilor de m[rire), respectiva
mrmitorului (in cazul scdriior de micgorare);
- sc5rile cu destina{iespeciaii, dupdcum urmeazd:
r I : 2.5 - pentru cazurile cdnd este necesardo folosire mai

desenulreprezentatsi transmitdcorecttoate informa{iile necesare.

Scara gi dimensiunile obiectului de reprezentat influenleazd alegerea
formatuluidedesen.
Pentru reprezentareaprin desena construcfiilor de cladiri linand seamade tipul
formatului de desenalesqi de dimensiunilereale ale obiectului ce trebuiereprezentat,
prin micqorare ( in cele mai desecazuri ), astfel incdt reprezentarea s6 fie clardqi
inteligibild, sefoiosescurmitoarelesc6ri:

planuri, secliuni verticale saufalade;

I l : 2 0 ; 1 : 1 0 ; 1 : 5 ; 1 : 2 s a u c h i a r1 : 1 - p e n k u d e t a l i i d t
execulie;
I
i
.1F} a;

- 1 : 1 0 0 0 0; 1 : 5 0 0 0; 1 : 2 0 0 A ; I : 1 0 0 0q i 1 : 5 0 0 - p e n t r u p l a n u rdi e
situalie sauplanuri coordonatoare
lnscriereasc[rii pe desense face in indicatorul desenuluiin rubrica respectivE.
rc.1.2.)'
'
Pentru desenele ce reprezintl construc,tii care au lungimi foarte mari in
coaparaliecu in61!imea,se folosescdoui scdri diferite, pentru a putea fl reprezentate
in forrnanrldesenuluiales.O scardeste folositi pentru lungimi iar cealalti scarSeste
qi indicatn pe axa
inir^tl qi indicatd pe axa corespunzdtoarepentru inelfmi
respecuva.
'
in rubrica corespunzdtoare din , indicator se indici mai intdi scara
oorespunzitoareaxei orizontale,precedati de litera O gi apoi scaracorespunzdtoare
axeiverticale,precedatide literaV.
Exempiu:O1:1000
Vi:10
Un exemplutipic de utilizare a acestorsodri estecazul desenuluide construclii
reprezent6ndcii de comunicafie cum ar fi drumurile sau ciile ferate diferite trasee
sauuneleProfile.
in cazul plangelorde desencare cuprind mai multe desene,se va nota ?n
rubrica indicatorului scara de reprezentarepentru proieclia principali, urm6nd ca
'pentruceielaltereprezentdrisdfie indicatesclrile sub sau16ng6desenelerespective.
in cazul plangelorcu desenede detalii, scbrile de reprezentaresunt indicate sub
sau l6ngd fiecare desen, iar rubrica indicatorului se bareazi printr-o linie
orizontali(deexempluin cazul reprezent5riidetaliilor unei fa!ade).

DESEN
6.3. twArr,nm.nA PLAN$ELORPENTRU
6.3.1.Reguli de impiturire

Regulile dupi care sunt impbturite copiile desenelor tehnice executate pe

diferite formate qi care urmeazda fi pdstratein mape, in plicuri sau indosariatesunt
stabilitede standardulSR 74/1994.
Forrnatele qi prezentareaelementelorgrafice ale copiiior de desEl"qqnt
stipnlate prin SR ISO 5457/1994iar indicatorulacestoraprin SR ISO 7200/19W

6.3.1.1.Metode ile tmpdtarire

Copiile desenelorseimp6turescutilizdnduna din urmitoarelemetode:

a) - implturirea modularS,conform tabelului 6.6';
b) - impdturirea copiilor desenelordestinate aplicdrii unei benzi l
adeziveperforate,conformtabelului6.7';
c) - impdturirea copiilor desenelor destinate perfordrii, conform
tabelului6.8. I
Metoda a) este aplicati copiilor desenelorcare txmeazda fi pistrate in mape
sauin plicuri, iar metodeleb) li c) sunt aplicatecopiilor desenelorce wmeazda ft I
indosariate.
.
s
I
I
 f;i#'H"t"t.
recomanddca numai copiile desenelorexecutatepe formateA3 qi ..A.4
sb fie perfor
directgi, ca urmare,metodac) esteaplicabil6numaipentruformate'A.3.

6.3.1.2. Plierea planSelor

Desenelese irnpdturescexecutAndmai int6i plierea dupd linii perpendicule

pebazaformatului,gi apoi,dacdmai estecazul,pliereadupdlinii paralelecu acbste

6.3.1.2.a. Zona indicatorului Si afd giei de indosar i ere

Desenele se impdturescastfel incAt zona de 'identificare a indicatonri

conform SR ISO 7200, sd fie complet viziblld, iar fdgia de indosariere,in car
pe toat5lungimeasa.
impdturirii copiilor destinateperforirii, sbapardneacoperite

6.3.1.2.b. Schemeprivind efectuareaimpdturirii

Regulile de impiturire, exemplificate?n tabeiele6.6.,6.7. qi 6.8., penl

formate din seria A, ISO (prima opliune) se aplicd prin similitudine gi formatel
alungitespecialeqi exceplionale(a doua9i a keia opfiune).
'n, in schemeledin tabelele6.6.,6.7. qi 6.8., liniile de pliere sunt marcatept
i
numerede ordine, in succesiuneaefectudrii operaliilor de imp6turire

94
 Tabelul 6.6.
? v,
trDawne ffffilclm
tr^r- lnpatwre
ndt Schem de i@furire lngitudiald lfttnsl'r:rsg.h

la

-+---- .--
I

t
--i-.x-
I

:t t t7

$l
Fl
xl
sl
'l
-l li;
i '. :t
al
{l t---- I i .' s
!i

_.i_..j-._.t_;__ @
ia-
ir'ir
zgr l ?r7 l2t7 l2t7

rll
ill
i i ir
i----i---l--
it lr ir \
!ii-
210 2t0 210 ?t0.

tEl
lEl
l*l
l*+l
I o\l
---
. --i-t . -{
I| rn.l
\-l t?
----!,---
I
q L
_ iI _ _ :
irr

*l

v)
tu- Srherra de inPhturire
EET {dwittfiifrwla funstergJd
I
I
I
I

I
II
x

I
EI
XF
'j.t{
:(;

sl i
I
I
$l I
I
I
a
I
I
,,
ir-
IL

7,0 | Fa
II
II t
I
I
I II

f I r..
_Jh
?fr | zti
R
e
r\
l\+
lr
lc\
IB\
II t\l

tli
i{

96
_-
Tabelul6.7.

irryfdlrw rryifrdwnsb &sfimfa uplirilrii unei

Hw dezre gfante
Sdr8/at* ftsi*rir rrif?
td NwttfiEta 'ror.rslmso6

I llt
I
I
-"T* i i it
?-J--1--'
I
t
ili
, I i rf
'{--T--
1- ;--'
I
t
.t'i i i ie
E t.l
is it ir
it
fr
;
x
a
q
| .l ! t ii
rll
1.,*-I* ** ! ;s
ril I
r: I I tt
I rI
.r : I
ri t f I ir
1-t*-i-- I tl
12 lt
if:

:'l
F+-
is
i+ *,F -+

lr ir
i i--

*
"+
H
rrt

.((
--1''-'i'
1t
I r?
--i--r--
 w- 9'fgflroe inpturie
htaofint?
ttxtt hmihninald fmnsersalt

E
rlt
h
\
s
ra-

.{

T'
s
:rl lr
i , i . , ', i
I

f .,,
l
!
:a ll ;
l'i .r
':
'=i
;
.,,11
"1 t
; F
*i, R
..t
.,,i1
.t
t\
,l R
q

s
 Canilnhrl 6

Tabelul 6.8.

inpdfunrampiitarfurlbr dr;fiwteperfqd'i

fur- s(nema ge mDdfurtre inpfurire

,rnl
loiwitudi,.ati i"ansversald

\
.+
x
F\
g\
\
f?l
s

6.4. LINII F'OLOSITE iN NBPNSZENTAREA COI\STRUCTIILOR DE

CLADIRI

6.4.1.Tipuri, grosirni pi destinafia unor linii folosite frecvent in

reprezentarea
clidirilor.

in reprezentarea construcfiilorde clddiri sefolosescaceleagilinii careseaplic6

in desenelecuprinse in documentalii1etehnice destinate execuliei lucrSrilor gi
pescripliilor tehnice din domeniui construc{iilorgi arhitecturii frind prevdzutein
STAS1434-83.Deseneieconstrucliilordin beton armat, a construcliilormetalice,
Instalatii,
mobiiier, etc.,suntprevdzutein alte standarde
Tipul gi grosimealiniilor utilizate la intocmireadesenelorde construc{iisunt
Prezentatein tabelul 6.9.

99
 ffinclie de mdrimeagi natruadesenuluiint
0,4...2mm.
Ciasade grosimese simbolizeazS printr-o cifr6 dupdcum urmeazd:
- iinia groasd(b) Ptin cifra 1;
- linia mijlocie (aproximativbl2)pin cifra2;
- linia sublire(aproximativb/4) prin cifra 3'
cu obligaliac
in d"senui de ctnstrucfii se pot utiiiza 9i alte tipuri de linii'
-_-_
semnificalia lor sd fie trecut[ pe planqadesenului'
prin segmented
f; cazul folosirii liniei punct, aceastaincepe 9i se termini
linie. Irtersectarealiniilor punct se facenumai prin segmente
Tabelul6.l
de
Tipul, grosimeagi destinafialiniilor utilizate la intocmirea desenelor
constru STAS 1434, .83
Tipul liniei Asoectulsrafic Destinalia
Continud Groasd(C1) Contururide secliune,tabele,
(c) chenarepentru dqlqng-
Mijlocie Contururi gi muchii vizute inr
(Cz) vederi gi secliuni' Curbe de,
nivel principale. Constuclii
geometrice
Sub,tire(C3) f,ittii a. cot", linii ajutitoare'
de cotd,haquri,axe de goluri,
la ugi qi ferestre, linii de
referire sau de indicalie
pentru cote, notiri sau
observalii scrise Pe desen,.
contururi de secgiunitabatate.
Cwbe denivel curente.
Sublire cu :ar__^r- Linii de rupturd gi intreruPeri
zrgzag(C)
e"L.+i-a

ondulati r-\_/^u
(C:)
intreruptd Mijlocie (I2) Contururi gi muchii acoirPntg
rn de alte elemente.
Sublire(i3) Pdr{i situate in fala Planului
de seclionare,
Linie- Mijlocie Orice fel de axe, cu excePlia
punct @) [P:) celor indicate1aC39i Pl.
Sublire(P3) Axele geometricealePieselor
cornponente. Trasee de
seclionare. Linii de
infferupere.

100
 6.5. LINII DE REFERTNTA FOLOSITE PENTRU DESENELE
C0NSTRUCTIILOR DE CLADIRI
6.5.1.Definilie qi domeniude aplicare

prin linii de referinti inlelegemacelelinii folosite in desenulunei construclii

declSdirela care se raporteazd, anumite elementeale construcliei (stA1pi,grinzi,
etc.),pirii din construc{ie(aripa de sud,vest, etc.), sau caroiajemodularecu
oere{i,
'ntewale
diferite'
StandardulSR ISO 406811996stabileqtereprezentareaiiniilor de referin{i
pentrudesenelede clidiri qi construcliicivile de orice fel.

6.5.2.Tipuri, grosimi gi reprezentiri ale Iiniilor de referinfi.

O linie de referinli trebuie in mod normal rcprezentatd printr-un traseu

confinuu (figura 6.15'a.).
CSnd este necesar,pentru claritate, linia de referinld poate fi reprezentald
prinff-olinie-punct(figwa 6.15.b.).

a) b)

Fig. 6.15 a, b Tipuri de lini de referinld:

a) - continui;
b) - linie Punct.

Grosimealiniei de referinldpoatefi aleasiin ordineaurmdtoare:

- subfire;
- groasd;
- foartegroasd.
Rela{iadintre grosimitrebuiesdfi.eI:2:4.
Pentruidentificare,liniile de referinld se termrni Ia exfremitefiprln unu sau
doudcercuritrasateau iinie sublire.
Linia poate fi notatdprintr-o referinll indicatd prin litere sau numereamplasate
ininteriorulsauaiiturat cerculuide la extremitatealiniei de referinld(figura6.16').

101
 -l:r!
1ir'
int,
Fig. 6.16.Linii dereferintdgi referinleleliterar- numerice
r'_f

indicatein cazultraseelor ii, i

.i
'I

in cazul in care liniile de referin!4 sunt notate prin coordonate,nu estenecesar: I

ca acesteasd fie terminateprin cercuri(figura6.17.).
. : ' ;:

gl
oo..l
gl
s,l =l :,':t
:^.{ ba
coi

po
mi
6.t

Fig. 6.17.Linii de referinldnotateprin coordonate.

Liniile de referinlE arbitrare sunt in general utilizate pentru orientare gi ele

sunt independentede un sistem Ce.referinl4. Acestea sunt reprezentateprintr-un
traseu linie-punct foarte gros gi se terrnind ia exhemitdli print-un cerc desenatcu
iinie sublire(figura6.18.).
102
 ,;-

Fig. 6.18.Linii de referin{darbitrare

Liniiie ciereferinld arbitrarecare indicE condilii speciale,cum ar fi cazul in '.

carelinia trebuiesdfie stabilitdprin misurdri autorizate,sereprezintEprintr-unhaseu tl,:

linie-punctfbarte gros, terminatla capeteprintr-un romb desenatcu linie sublirein !;

tl
interiorul cdruia poate fi amplasat un numdr de referin{i prin care linia este ,i:l
rcperat6(figura6.19). l
I
ir
li,ri
tr
:l
lli
ts.r
Fig. 6.19.Linie de referinldarbitrardcareindicd condilii speciale it'
I
.
Liniile caroiajului modular se folosescpentru liniile caroiajului moduiui de isi; I
iuNr
lf
bazdsauale caroiajuluimultimodulargi sereprezintdprin linii subliri av6ndun traseu
contrjluu. i
w.
|ti l
CAndsunt suprapusecaroiajelemodularecu intervale diferite, reprezentarea1or ilr
poatefi redatdmai clar prin utllizareaunui traseusublirepentruintervalelecelemai l
i
mici,qi unui traseumai grospentruintervalulcu o m6rimeimediat superioard(figura tFr.
]F:
t1
6.20.). l
l

:,t:
T'

:ia

l:-

Fig. 6.20Linii de referinldarbitrarefolositepentrucaroiajulmoduiar

103
 f,esenetor
Capitofu{7,Cotarea [e cfr{iri
construcpiifor
GENERALEDE corARE
X 7.1.PRINCTPTT in(
in acel d"ttn u'' tel
, OPrin cotareaunui desende construc{iese inlelege inscrierea
dimensiunilorpar[alegitotalenecesarepentrudeterminareaprecisEgiclardu*''o
elementelorreprezentate.' --,! generale
-^---,. " al
o'.
cotarea desenelor de clddiri se folosesc aceleaqi reguli
Pentru
particularitdii 9i indicalii trt'
cunoscute in desenul industrial compietate cu unele
rp."int" desenuluide construcliiprevEzuteinSTAS 1434-83'
-r-
se
Reprezentdrilediferitelor subansambtecare .intr6 tn^ansamblul,clddirii
coteazdin conformitate cu reglement6rile -cotarea in vigoare' In acest.sens trebuie
*.rr1lorrut", STAS 855-79pentru elementelordin betonarmat;i STAS 9773- pc
g2 pentru cotaxeaconstrucliilormetaiice,in care se respectanormelecunoscutedin'",., i
Scnereacotelorsetace
desenulindustrial.Scrierea conformslAD
faceconlorm STAS 186-74
l60-/+ .,, t *
,ot. totale din caretrebuie sn rezulte
DeseneleO" cfaaii coniln .ot. pa4iaie 9i I\rr
.tu, qi pr"ci, dimensiuniie ciaait tt urmeazda fi executati *
ct6dirii trebuie A""ta
rdvura in
ru aqu
..ge lvr incdt s6 nu fie
fe1 g" rli
Cotarea lungimilor
Cotarealunglmllor claolnr Ltcuulc
"tY:l: ; '
'
elementelorreprezentate'6 r': ,.
caicule suplimentarepentru determinareadimensiunilor ('
o cot6 reprezintd o dimensiune generaiS -- - este
care ---- generatade r:n qir dt""i
cazul
CaZUi c6nd
CanO O CoIa rcPrczrrrl4 \r rurrlv'Lr'rrsuv 6vrrvrs^* ";- r. ..
, - - - :!- - - - : i . i i
parliale, atunci suma cotelor parliale treb,';ie s5 corespundd cotei dunensruru!i
cote
ttto"tTlfoure c'
cdin realizarea
deasemenea
menlionat a cli!1i
planuriiordeexecugie
unor elemente prin m5surarea directd pe desen, ,I
nu se acceptacotareadimensiunilor
avAndin vedereerorilecaresepot infioducein acestmod'
;
Cotelesepot referila:
- starea defrnitivd (finisatd) a unor elemente a1e clddirii cum ar fi;:'
sau lemn'
elementeleAin Uetonsimilu 'u" armal, eiementeiedin olel
nivelui pardoseliiinciperilor etc';
- s t a r e a p r o v i z o r i e * e x s c u l i u , ; r r o r e l e m e n t e d e c c n s r . x u c l i e c u m 'a r . f i
prefabricateledi" b;; armat sau zidurile de cdrlmidS netencuite,inli
mai mici'
cazuldesenelorde cladiri executatela scdrile1:50' 1:100sau
*ir,,u ir"ft.zentdrii unor detaliide execuliecotareaserealizeazdasrtfd:,
se
- ;.;il d..".t"i" intochite la sc[rile 1:10;"'1:i saumai mari' cotele
referdnumailadimensiuni|edebazdaleelementeiorf,rnite;
- pentruA*r.rr"i" ioto"*i[ fu 'la'it" t 'ZOqi lt25 ' cotelesepot referi fie la
prin finisaj) f1e. ,
dimensiunile deflnitive ale elementelor(ob'tinute !
pe plan fbc6ndu-se indicalia privirJd'
dimensiunile provJorii(brute),
modul de cotare'

104
 \ Z.Z.ELEMENTET-,N
COTATU $TIUSCNMREALOR PE DESEN

lin desenulconstrucliilorde clddiri se folosescpentru cotareca gi in desenui

ajutdtoare9i liniile de
industrialurmdtoareleelemente:cota, linia de cotd, linia
refeinlFt'
Ca o particularitatein reprezentarea clEdirilor se folosegtecota de nivel qi
j;
indicAnddistanlape verticaldintre un element
s6u(figura 7.23 a...f) aceasta
sinrbolul
a1construcliei(planqeu,podest,coamaacoperigului,canal de fum etc.) fa!! de un
nvelales(deexemplucotaparterului10.00r.n).

\ ?.2.1.Cota

Cotaindicl valoareanumericda dimensiuniiconsiderateiar in unele caannea

poatefi exprimatdprintr-o literd.
r' Pe di:senelereprezentdndconstruclii de clddiri cotele se exprimd in metri 'a

urmatede doud zecimalepentru aceledimensiunimai mari sau egalecu un metru

(figarc7.2. e) sauin centimetricAnddimensiuneaelementuluide construclieestesub
unmetru(figura 7.2' a'd).
.^ Dacd trebuie indicali miiimetrii, acegtia se inscriu sub forml de exponent
(3,425 respectiv37s),(figura7.2.b,c).
Pe desenelede detaiiucotareasepoatefaceqi in milimetri.
. -.- Cotele dimensiunilor carenu sunt reprezentateia scaradesenuluise subliniazi,
cuexcepliaelementelorde construcliefigurateintrerupt(frgura7.1. b).

<1

F ig.7.1. a,bExemplede coteale dimensiuniiorcare: tF

a) -nu sepot indicacu precizie;
b) - nu sunt reprezentatela scaradesenului F
Acele cote a ciror indicalie iniliald nu este stabiliti precis, reprezent6ndo
valoareaproximativi vor fi precedatede semnul,,-"(aproximativ),(figura7' 1 a).
in cazul proiectelor care dau gi o solulie alternativd privind execulia, coteie
carese referd la cea de a doua solulie se inscriu in paranteze.In deseneledestinate
executieiserecomanddsEseevitefolosireaacestuisistem,

105
t-

t'

de construc{ii
Fig.7.2 a...eCotareaunorelemente

( X 7.2.2.Linia de coti

106
 Fig.7.3. Pozilionareaunor linii de coti succesive
in cazul unui zid exterior clddirii

Fig. 7.4. Cotareascirii 9i toeptelorexterioareclidirii;

a - vederela faladd;b - vederein plan

Spredeosebirede desenulindustrialundedelimitarealiniei de cotdsefaceprin

slgefi.la desenulde cl5diri delimitareasepoatefaceprin:
- puncteaflate la intersecliileliniilor de coti cu liniile ajut?itoare de cotd, in
celemaimulte reprezent[ri(figura 7.5);
- intersecfii ob{inute intre tiniile de cotd 9i liniile ajutitoare de cot6 care vor fi
gi inclinatespredreaptaIa 45ofatpde linia cotei (figura 7.6);
scurte
- s6geli ca in desenul construcliilor metalice sau in cazul reprezentdrilorde
unghiuri,razegi diamete (ftgxa7.7).
Atunci cAnd linia de cotd esteprea scurtd sdgelile pot fi trasate spre interior,
folosindgi punoteintermediarepenku deiimitareaintervalelormici (figura 7.8) sause
poatefolosi o linie de referin!6dreaptd(figwa 7.1.3a, c) sau frAntd(figura 7.13 b)
avdndla cap[t o sdgeati indreptati spre eiementulrcprezentat.

t07
I

de construc!ii
Fig.7.2 a...eCotareaunorelemente

X 7.2.2.Linia de cotl

l-

106
ffil:'F

Ft9.7.3.Pozilionarea unorlinii de cot6succesive

in cazul unui zid exterior clddirii

Fig.7.4. Cotareascdrii gi treptelorexterioareclidirii:

a - vederela faladd;b - vedere?nplan

Spredeosebirede desenulindustrialundedelimitarealiniei de cotdse faceprin

s[ge{i,la desenulde clddiri delimitareasepoatefaceprin:
- puncteaflate la intersecliileliniilor de cotd eu liniile ajutitoare de cot5, in
celemaimultereprezent[ri(figura 7.5);
- interseclii obfinute intre liniile de cot[ 9i liniile ajut6toarede coti care vor ft
giinciinatespredreaptaLa45'falilde linia cotei (figura 7.6);
scurte
- sdgefi ca in desenul construciiilor metalice sau in cazul reprezentirilor de
unghiuri,razegi diamefre(figora7.7).
Atunci cAnd linia de cot6 esteprea scurtd sbge{ilepot fi trasatespre interior,
folosindqi puncteintermediarepentrudelimitareaintervalelormici (fig*u 7.8) sause
poatefolosi o linie de referinlEdreaptd(figura 7.L3 a, c) sau frf,ntd (figura 7.I3 b)
avAndla capdto sdgeatdindreptati spre elementulreprezenta;t.

t07
 f

l,
t-'

Ll

t_'

Fig.7.5 Delimitareadimensiunilorcotateprin puncte

aotz
Fig.1.6 Delimitarea dimensiunilor cotateprin linii
t<o
scurteinclinate 1a45o

Fig.7.7 Delimitareadimensiunilorcotateprin s[gefi rpj

flon

unl

Fig 7.8Delimitareadimensiiurilormici cotatefolosindsdgeli trnl

spreinteriorgi puncteintemtediare
din
Linia de cotd pentru cotareaarcelor de cerc sau a elementelorcu alte curburi se oui
taseazd.echidistantiatl de curba elemenhrluisauprin hanslatareaacestei4 iar liniilel
ajut5toaresnntnormalela curbdsauparaleleintre ele (fig,Na7.9a). son
Liniile de cotd Dentru cotareaunshiurilor sunt circulare cu centrul in cotr
unghiului gi delimitate de laturile acestuiasau de prelungirea 1or cu linii
(figura 7.9 b).

t1
\*,
NfU
t'
a - arcede cerc;b - unghiuri
Fig. 2.9 a,bCotareapentru:.
:L 108
ir
 Canitolul 7
-aTlTrioiii"uluri,offi
(c3), perpendicularepe
^ Liniile ajutatoarede cotS sunt linii continue sub{iri
,._*t.uz6, intersectdndqi depdgindcu aproximativdci milimetri
Ciiensiunea.ur.
- cotd(figura7'2 a"'e)'
iniade
*f,
Li*11"' ulrrtdto*. de cotd ca gi cotele se traseazdin general Ia exteriorul
cazurilor cdnd indicb dimensiunile interioare ale
;ontunrluiciadirii, cu exceplia
(figura 7 '2b'c)'
-Li"i'ii.
Cldirii
"'"- ajutdtoarede cotd sepot trasaincepdndchiar de la conturuielementului
(hgura7.2a...e)'
'"* saula o distantade acesta
^^r4t
de cotbla
-- inmod exceplionalliniile ajutdtoarede cot6sepot intret[ia cu iiniile
(figura7 '2 e)'
450sau60o,dacdastfelcotareadevinemai clard

X 7.2.4.Scriereacotei
pentru scrierea cotei trebu^ieprecizat modul cum se privegte qi citeqte
rcorczefllarea din planul respectiv.in acestsensse consider6ci desenulare o pozilie
normald cdndse afTdaqezatcu indicatorulin dreaptajos'
cota ca qi in desenulindustrialse scrie deasupraliniei de cotd la aproximativ
unmilimetru distanli gi in generalla mijlocui intervalului'
pot
Cotele inscrise nu trebuie si fie intersectatede liniile de desen care
impiedica
*-'-- citirea1orsauproduceconfrrzii.
i' cazulin careeiistd mai multe linii de cotdparalele9i simetrice,careindicS
pentru
dimensiunidiferite se acceptdo decalarespre stAngasau spre dreaptaa cotelor
0ugurare a citirii ior (figurile 7'3 Si7'4).
</ Dac6distaniadintre extremit5lileliniei de cot6 este'preamicd 9i nu permite
intervalul
scrierea cotei, aceastava fi scrisape prelungireaiiniei de cotd,respectivin
-" vecine(figura 7.2b'd).
cotei
) in qit a. aist*1e mici, coteleseiascriu aiternat,pesteqi sublinia de
"uzllti*"i
cotb,in dreptul
--- rureiiinii de indica{ie{{t'gtta7 '2 a)'
i;.;;t;;entirile executatepe o planqd1aaceeaqiscar[, scriereacotelorseface
cu - c singuri indllime nomhalE.
fi t"oort cu inclinarealiniei de cotd, cotelese inscriu astfelincit si fie citite
jos),
dt"frtn;i ii' at.upu, desenulavdndpozilia norsral6 (ou indicatorul in dreapta
(figura
' 7.10).
pentru scriereacotelor
- Hug,riit" unui camp 9i semneleconvenlionaleseintrerup
(figura 7.11). lr
I
,'. -1l
\...r.
r 1 9 ,7.10.inscrierea9i citireacotelor
I

i09
 ,!
ir ii
CaPitolul7
j
ii

l,.lt-}

Ca gi in desenulindustrial se tine seamade inclinarea liniei de cotd, evit8ndu-

sezonelecuprinsesubun unghi de 30o,tn st6ngasusgi in dreapajos fali de verticali
(fieura7.10).
in scrierea cotelor dimensiunilor eiementelor construcliilor de clSdiri trebuie
'
precizatfaptul cd pe deseneiede ansambluse ?nscriucotele dimensiunilor nominale
ale elementelorbrute (cum ar fi ndlna in roqu, betonul arnat sau betonul simplu
I
;-h
netencuit e!c.), sprg deosebirede reprezent6riledesenelorde deJaliuunde cotarease
:i!
refer[ la dimensiunilede executie.
-- in acestsens,de grosimeaperelilorde cirdmidd se coteaze'7s,l2s,
rI "t.*plu,
25, 30,37*ietc., iar in desenelede detaliu se coteazd. 63, 1Is, 24, 29, 365 - in
+ii
I
centimetri,sa:u63, 115,240,29A,365-inmilimet"i.
rd I
'. La cotareadesenelsr
riili
,,'hl
seva evita:
/ - intersectalealiniilor de cotd lnhe ele saucu liniile ajutitoare ale altor cote;
iI - tasarea liniilor de cote exterioarein interiorul reprezentirii obiectului;
iuruili
tr11,fi - trecerealiniiior de cotdprin goiuri;

HmlI
1t - intersectarealiniilor de cotl cu liniile de indicalie saude refe-ri4td;
- trasarealiniilor de indicalie sau de referinl5 paralele cr liniile de contur, cu
uliri
il[ axele de simetie, cu liniile de coti qi cu haguriledin zoneleinvecinatesauftaversate;
il - repetareacotelorpe aceea"Si proiecliea elemenhrlui.
miffi
il
il 7.3. EXEMPLE DE COTARE A TINOR ELEMENTE INTAT.NTTE iN-
[tilq REPREZENTAREA CONSTRUCTIILOR DE CLADIRT

r'fl
il L l.Z.tCotarea elementelorgeometricede d.imensiunimici
ilililli
\
ri ',
Pentruo dimensiuneliniard mic4 cirm ar fi exemplulilustrat in figxa 7 'L2
lrt1 reprezent6nd cotareaunor tepte vdzutein sectiune,dimensiunea redusi a liniei de ;
Aitt desennu permiteinscriereacotei.in acestcaz extstddoui solufli 9i anume;i
i$l
"ote
fie realizareaunui detaliumdrit al po4iunii elemerrtulr:irespectiv,fie scriereacoteipe
l,iilll prelungirealiniei de cotd,decinu intre tiniile ajutitoarede cot6cun seprocedeaziin
i general.
iili
'i

T
110
 Fig.7 .12 cotarea treptelor unei scdri de accesin ol5direvdzuti in secliune

rie
tn caztncotirii unei rcze miai.a unui elementde construclie (arc de cerc) care
tle hreprezentareare linia de cotd sub gasemiiimetri se admite folosirea unei iinii de
rlu
cotiausdgeataindreptat[diaspreexteriorul elernentuluispre centrul cercului aferent
se arcului,deasupracirei se inscrie colaca mdsuri a dimensiuaii tazei(figwa7.L3 a).
Dacd rcprgzentareaestesub formd de contur circular de diameku mic (linia de
cotdsub qasemilimetri) sepoate folosi pentru cotaxeo linie frantd cu sigeati in varf
(figwa7.13 b) s{Q se'utilizeazd,o linie de referinlEtrecandprin diametrul cercului
(frgsa7.13 c). simbolul @ (diametu) nefiind obligatoriu.ln ambelecazuri sbgelile
seindicddinspreeyterior.

{v $3

Fig, !.13. a,b,c Cotateaunor elemente.deconstrucliecarein reprezentare

au
-
mici (linia de coti): a. arc de cerc;b,c cerc.uri
dimensiuni

8 7.3.2.Cotarea elementelorde coustrucfiesub formi de arc de cerc

Pentru reprezeniareaelementelorde constructrieav6nd fonna de arc de cerc

esteneoesarindicarea centrului arcului de cerc gi cotarea arcului. de cerc. Pentru
hasarea liniei de coti qi tnscriereacotei se procedeazi conform figudi 7.9. a , D $ 1
celorprezentat e la 7.2.2.
.- centrele arcelor de cerc se'indicdprintr-un cercule! sauprintr'o cruciuli,t6dacd
nusuntdetemrinatede intersec{iaa doudaxe (figura 7.14.a). c6nd centrulnu poatefi
reprezentat ia cadrul desenului,dar indicarealui estenecesarE,linia de cotd a razei se
haseazEln direclia centruiui confomr figvrti 7.14. b, iar inaintea cotei seinscrie litera
f(raza) Liniile de coti indicdndrazelearcelorau sigeatapearculde cercai originea
incentrularculuide cerc(figudle 7.I4. a,b).
111
I

'T
I

r*iil
t,1l CI
j$
'-.f
i, t$
$ Fig. 7.14.4b Cotareapoziliei arcului de cerc fa!6 de centrul cercului
I]] din care face parte arcul
ri{,
itli
j
y 7,3.3. Cahre?diametrelor elementelorde consfrucfie
-]i
','llfl -Dupd cirm se cunoa$tedin desenulindustrial, dacd se cotnazdun diametrq
-I
:in
inainte se inscrie simbolul @(fig*a 7.15. b) dacbreprezentirileau conturcircular
(fi.4ara7.15.a..:d)notareaO nu esteobiigatorie.
,j -In ca4fi,cercurilorconcentrice,
penku a evitatrasareamai multor linii de cot5
i
prin acelagibgntrlr,sepoatefolosicotareala exterior(figura7.15.c) saupe linie de
iuti
rerennTa (ngurat. r>. s).
I
=.i
r:lff
flEt
l
I
ffi
i cl
ffil
I
Fig.7.L5. a,b,c,d Cotareadiametrelorelementelorde construct'e
ffic
I

A-A
ffii$
illl
[![

I$
fi
ifr
li t 19. /, r o. a,s r..oureaunui cogde fum cu canal interior circular:
-. .": <

a - socJirurelongitudinal5;b - secgiunetransversald
112
t{
 Y l,S.l. Cotareaunghiurilor

cotarcaunghiurilorse faceprint-o linie de cotd subformd'dearc de cerccu

in vdrful unghiuiuigi cu sdgelisprelaturile unghiului.Deasupraliniei de coti
centr,ui
se tteoemdsuraunghiului in grade sexazecimale, i:rclinarealiniei de cota fiind
asmwtdcu directia coardeiunghiului respectiv(fi gxa 7.17. a, b, c).
DacEunghiul reprezentatin desenestemic gi nu esteposibild scriereacotei -
intplafi;rrle sale,notarease face in exteriorul unghiului (figwa 7.Ij , c)"
-..Asac,ams-aardtatin acestcapitol,pentru cotareaarceloi de cerc linia de cotl
*, f:aseaz6"echidistanti fafE de curba eiemenh:Jui.Deasupra cotelor, mdsur6nd
lungrsucurbilinii, se pule semnulde arc -figura 7.L7.b.

Fig. 7.17. Cotarea

unghiurilorgi arcelor
a) scriereacoteiunghiurilor'pentrudiferiteincliniri;
b) scriereacoteipentruungh li arcde cerc;
c) scriereacoteipentu rmunghimic;
d) unghiurialeunui acoperiqdetip garpant5

v/
a 7.3.5.Cotareapantelor
/ Panteleunor elementede conskuclie destinate
scurgerii cum af, fi acoperigul
clddiriirealizateprin terasesau garpante,hotuarul exterior etc. se reprezintiiprintr-o
sageatd paraleldcu panta,avdnd.sensulcoborator,givaloareapantti sub formd de
proce,nt(exemplu:2o/o)saude raport (exemplu:l:5), deasuprasEgelii(figura 7.lB. a,
0,c).

113
 .l

Fig. 7.18a, b, c Cotareapantelor destinatescurgerii:

a) terasdcu sifon de scurgere;
b) invelitoareaacoperiguluiunei garpante;
c) trotuarul exterior clddirii.
-
Pentru scirile gi rampele de circulaf,e, etc. pantele vor indica sensulde urcare
printr-o s5geatiparalelScu panta gi av6ndlungimile elementuluirespectiv.Deasupra
sdgefiisetrecevaloareapantei(figura 7.19'ab).

f|

Fig.7,19a,b Reprezentareagi cotareauneirampe:

z) secfirrnslo-ngitudinaE;
b) vederein PIan.

1la

t:
 '
i1 frgurile 8.12,bgi 8.13.besteredatl reprezentarea.in
plan a unei scEripentru
o cllfltre'
r.tU
\- 2.S"6Cotarea crosimii straturilor elementdlor de construcfie (liniile de
indicaliesau de referinP)
tj
,.,.

Grosimeasfuaturilorcarealcituiesc de exempluplanEeuldin lemn al unei case

6gwa 7.20 a), sau peletele unei mansarde (compus din placi de gips-carton,
elementulde rezistenlEal garpantei,stratul izolator termic,.asterealagi invelitoarea-
figxa7.20 b) sepot inscriefErdlinii de cotE,pe linii de referinf6,cota fiind precedati
deindicaliad-.'. .
Liniile de indicalie saudereferinli (liniile fr6nte),(figura 7:13 b) sefolosescin
canilcotdri intervalelor mici, cAndspaliul dintueextremit6lile liniei de coti nu este
5uficientpelrtru inscriereacotei.
Liniile de cotd se folosescAipentru diferite alte notdri sauobsewalii lnscrisepe
desen(figura 9.20 a, b, c). Pentru precizarezonei din desen la care se referd
observalia,liniile de referinfi se terminl cu puncte, c6nd se oprescpe o suprafali gi
cusige,tic6ndse oprescpe o linie.
,r+,

175
 l'enitolui 7

pOrchet d=2,1,cft\
din
strsf de or;d:3cm
, I lermo din vois de siiclo;d=/'cm
boriers de carton biiumct
d=2,5crn

Invditooredi*
osiereald din
d"9,6cm
d_nrinerokS-sirot
iz
ptocdipsos-corton;d:
g{12

i10x12cm
t3x

I
_t_

n/ U Fig.7.20 Cotareastafurilor componentepentru:

a) planqeurealizat din lemn;
b) peretelegi acoperiguluneimansardet ,
c) straturile componente (1,2,3,4) aflate sub planqeul
parteruiui gi respectiv denumirea gi grosimeaeiementelor
verficalealeoereteluisubsolului.

116
 Qaoitolul 7
7.3.7. Cotarea reprezentirilor axonometrice (reprezentarea in
persPectivi)

reprezentdriloraxonometrice,liniits ajutitoare se faseazdparalele

La cotanea
hte eie,urmAnddirecliilemuchiilor elementuluireprezentat(frgurile 7.2I 9i7.22).

l.1u gi cotareaaxonometicl
Fig.7.2l Reprezentarea

[r " Fig. 7.22Cotarea a unorclidiri

reprezentiiiinperspectivd
't'

z.S.ACotarea nivelurilor unei clidiri

"
^
a-.
Cotareanivelurilor unei clddiri se face prin a;a-numitele cote de nivel care se
Pscriuatat pentru reprezentdrilein sectiuni c6t gi pe planuri. Cotele de nivel se
l0$criu
?nmeti urmate de doudzecimale.
un punct aI
" Cotade nivel estevaloareanumeric6a diferenlei de indllime dintre
eonstrucliei
gi un reper de nivel stabilit pentru referi.re.Pentru cote de nivel absolute,

. 1r7
'i-
w
lll

htivl { c:r*^::,*g:, :? reper

#ffi il;;;&;[aot"rii corqulliqtit:it"},"1ttlllt;
r,rit..uapartamentului
principai alclaotnt
Cota nivelului-reper a parterului corpului
- :,: _1t1'. -..-.^,
tdl-OO.l" ,u totul deosebite,. pout" lua drept cot5 de reper 9i alt nivel
caracteristic
--) ""r*i
ai clddirii'
pr*convengie,cotelede deasupra coteidereperseiau cu semnulplus(+)' iar
( - (figudle
cele de zub cota de reperse inscriu iind precedatJde semnulminus )
' 'l -'i#"ri"r*a
7.23 a.h).
I
coteidenivel relativdreferitoarela nivelul dereperal constuclieise.
pe jumdtatea
face folosind semtul simbolizatprintr-untriunghi echilateral,innegrit
--- dreapt4deservitdeo linie dereferinlE(fig'ara7'23 ub' g)'
din
p""t" lnscriereacotei de nivel relativein raport cu alt nivel-reperdin afara
oonstruclieireprezenlareaeste dati in figura 7.23 cd'.b,printr-unttiunghi echilateral
neinnegritgi deservitdeo linie dereferinld'
*_
deseneazd ou
fi pr"iecliile verticale(secfiuni,eleva,tii,fa{ade)simbolul.se
care indic6 nived cotat, orientatin sus sau in jos; cota se scrie
";flr;'iirria
deasupra'brafului orizontaltasat la st6ngasau la-drrynf simboluiui'in cazuri
poatereprezenta pe
soeciale.penhu claritateadesenului,simbolul cotei de nivel se
iil;;;'iifd#tr;afis*i t.zt.D. in proiecliioizonrare(planuri),simbolulse
."_pr"L-a .",i, Lipt*grri in careseinscriecotadenivel (figwa 7.23b, d).

r*f9 g ^'.rizvf ainfda

O x6al':4tr ftfa
l-t,zt I
I
at
Y

l-uiz'4 Je sus

118
eper

Prrn
Livel

referth/ci P
P/anu/

,.1Se
atea

fara Fig.7.23 a...hinscriereacotelorde nivel:

erai -
a,b inscrierea cotelor de nivel fali de nivelui-reper al construcliei,
in proiecfli verticale qi orizontale;
c,d - inscrierea cotelor de nivel fali de un nivel-reper din afara
construcliei,in proieclii verticale gi orizontale;
zun e - iascriereacotei de nivel-reper al conskucliei faiS de un-nivel-
: rpr din afaraconstrucliei;
se -f - cota de nivel notatdcu ajutorui liniei de indicalie;
l% j indi"*"a nivelelor clddirii in raport ou niveiui parterului;
f..tu .h - indicareanivelelor clddirii in raport cu nivelul terenului.
*
x 7.3.9Reprezentarea$i cotareaaxelor de trasare a construc{iei

7 Construcliiie de clddiri se materializeazi in execulie prin trasareape teren a

axelorconstrucliilor caretranspunla scardproiecful, din plan pe teren.
z Reprezentareain plan a desenuiuiaxelor de trasarea construcliilor se face prin
iiniepunct sublire (P3) gi se noteazdin pdtrate, avAnd latura de gasep6ni la nou6
nilimetri dupd scaradesenului,cu cifre arabede-a lungul unei dimensiuni,respectiv
culiteremajusculepentru cealaltddimensiunea cl5dirii.
.- Pentru un sistem cafteziande axe (figura7.24) notarea se poate face pentru
celedcul dirnensiuni pernind Cin acelagipunc! pe vet';cali de jcs in sus 9i pentru
orizontalide la stinea la dreapta.
v ln acestmod Ie reprezentareorice st61ppoate fi (defi:rit) localizatprnliterd gi
cifrI(exemplustAlpulA-1;B-3 etc.). Distanla dintre axe se coteazi obligatoriu.
- Axele transversale sau radiale ale conskuctiei se noteazd cu cifre qi axele
longitudinalesau circulare cu iitere (figura 7.24b).

119
 t'-s. /'
1D
. :'/\.

"l \ '$._'i
,'\--

I
E-f'.---
-l-
+-
-\
-; t_g_l B_J
t,i
FIU
'
ii Fig.7.24.a,b pentru:
Cotareaaxelorconstrucliei
a- un slstemcarlezl,ff\
i r-1 b - un sistemradial.
Ti,l ;"a
,r'E:
;i
r.{ -' Notargaaxelor a doud coqpuridistincte aldhnate,a axelor la rosturile de
a
,4ic dilatalie (sau de hasare) ale aceleiagicl5diri gi a axelor intermediaresunt prezentate
,1,lt
tji in figura7.25a,b, c.
l]l
frlll
,4".'i[

ll;l T- -rHr --f -

-'1: -t--+-s-1--?-
ffi!tHl
il$!rtl
t$
!f
HHiHH
f'7l
H @frffiufr
:inlfi
H,$[
o b
iirfl ,4--F-q&-,4-
+-
lHllg
rfil{fr llltrl
flT
st;ft
idebn
c
h
: rll
Iri '
:

il'iii Fig,7.25Notareaaxelorconstrucliilor declSdirepentru:

i'rE a - doui corpuridistinctealiturate;
i{
ii b - rosturilede dilatatiesaudetasarealeaceleiapicl5diri;
Eii
:ii c - axeleintermediari.
I
ul-ri
l'iI
i
rtl
rli,
i
j.
1.20
;il
. ilri
,]
 js.lD. Cotzrea sOcfiunilor grinzilor, traverselor, elementelor mici
qi gipcilor

in secliuneafransversaldsau longitudinalEa unei clddiri apar gi sect'unile

care se coleaza.
Cotarcasecliunii grinzilor, traverselor,elementelormici rectangulare,gipcilor
*r, sefaced6nd cele dou[ dimensiuni sub fonnd de produs (ldfimexindlfime) inscris
o linie de referinli (figura 7.26 a, b, c). Prima cotii inscris[ va fi latura oizontald a
"e
ispentutui, dupdpongia sain construcfie.
trF
,37u, 3,00 ,375, 3,00 .375,

g7q,40 37'x .+u

I
ln I -l-
l'l LlJ
cr
1gxZ0
20x10 !

121
 CaPitolul7
?3JlJ"t
NL, ,j

Cotarea stdipilor i-r secfiunea oizontal|(planul clSdirii) se face prin trasarea

axelor constucfiei, cotarea distanlei 61nfts sthlpi qi a secliunilor stiipilor. Cotarea
stilpilor ca pi la grindXsepoatefacein cantl stAlpilor de secfiunerectangulari (pdkat
sau dreptunghi) fie sub forml de produs d6nd cele doui dimensiuni din secliune
(figwile 7.27 e, f) inscrisepe o linie de referin!5,fie prin cotateape linii de .cot[
,i: (figdle 7.27a,b).
*li ln cazul stdlpilor de alte forme in secliune cum ar fi cele poligonale (figura
.tt 7.27 c) cotarease face prin cote inscrise deasupraliniilor de coti, caxese sprijind pe
i liniile ajutEtoarede cotd, iar in cazul celor de formd rotundd se coleazddiametrul
'-rlf
ill
cercului(figura 7.27d).
' I .-,1
l

w w
-rli . ' lr0 '
'.r-1.
,40 ,
l'r-? -f
,ii lffnhl
-i1. W p
,irilr
40'4,D
,
iTlr;
.lli:
{
.J ;tS
.-i{d9
l;#4
I
i Fig.7.27.a...gCotarea in planulclddirii(secliuni ale
transversale
stAlpilor)a diferitelorformegeometricede stAlpi
il$[{
I
I

ffi ffi q*-ffi -ffi;:a"*

ffiil
I
ffiii
q,u1
I
.t Fig.7.28Cotarea gi pozilieistdlpilor
in plana dimensiunilor
mffij
m'q
l
Y Z.S,tZ,Catarezunuigir de elementede construcfieidenticepi echidistante,
FIr:l aqezatepe aceeagilinie
lii1,! r
i
l Un gir de elementeidentice echidistant aSezate cum ar fi stiipi, grinzi, goluri
irt:il
!lj1 reprezent6ndcanalede ventilalie sau coguri gi canalede firm se pot ootaprin cotarea
I primelor trei sau patru elementede la un oapdt al qiruiui 9i a distanlei dintre axele
Fi
tirl
*")"fi"titrfiJa?
cotare ptez:enlzteanterior
identice
al eleme,nretor esterealizat
]!:
i
prin cotareadistanlei totale a gidui subforma unui produs dintre numirul disl.antelor
egalegi dimensiuneacareserepeti (fi'g$a7.30).

T;
i!.ir!

122
 -.F"'-S- -
ll

l{

Fig.7.29 Cotareaunor stdlpiidentici,coaxjali gi echidistanli

."i

Fig.7.30 Repred&tareagi cotareaunor goluri de secliuneega15,echidistante,

pentrucanalelede ventilat'e deserviadsubsolul,parterul qi nivelele superioare
t
$l.l.tZ. Cotarea unor elementede construcfie succesive,pozifionate prin
mlsurate fafi de un reper somun

z Cotarca elementelor de constru4ii succesive, pozifionate prin distanle

nlsuratela un reper comun, se poate face prin scriereacotelor pe o singUrdlinie de
,t4 delimitati cu punct pe linia de reper gi cu sdgeli pe liniile ajutdtoare(figura
i31).

Fig.7.3l Cotareaelementelorsuccesiveta| dermrepercomun

K l.S.t+ Cotarea elementelorde construcfiesimefrice

/ Pentucotarea unui element simetric cgm ar fi o grind6, un ancadrarrient,o

sau chiar o cl[dire etc., pentru a nu complicar desenul se poate folosi
elemenflrlui gi cotareap6ni tn axa de simetie (figura 732b, d).
prezetrtarea
r in caanlelementelor cilindrici, pe linia de cotd totaII, care depdgeqteaxa de
de semnulA (fi'gtra7'32e)'
diametrulprecedat
iecu 5...10mm, se?nscrie
I23
rr i ;jli
,i

*
; cotele parliale pAnd1aaxul de simetriepe o singurdparte a axului de simekie unnand 4
areprezvtfiacompletcotelegenerale(figura 7.32 a, c).

..1

Fig.7.32a...e cotareaelementelor simeticealeunorconstrucliidecl6dire:

a,b,c- gnnn dinbetonarmat;
d - boltl gi ancadrament;
e - casteldeapi;
f- qarpanti.

al celordoudstegulete
Axa de simetriesereprezintiprin simbolulstandardizat
dispusepe axd(figurile7.32.a...D.
incrucigate
i..

) 7.3.15. Cotarea golurilor din plici, cogurilor de fum, cogurilor de gazepi

canalelor de ventilafie squ zidirie

planul clddirii se
7 Cotareagolurilor aflate in vecindtateaperelilor extenori, in
indici prin tasarea liniei de coti la ex6riorul clEdirii, prin cotarea succesivd a
plinwilor qi golurilor.

124
 : CaPitolui 7
;criu - goluriior din vssin5.t.,.aperelilorinteriori ai cladirii seindici prin
7 Poagionarea
$nd &starrtei de la margineagolului p6nd la reperul cel mai apropiat (zid, itelp
sotnrea
etc'
)'
... Golurile verticaledin zidirie cu secfiunearectangularE(coguri,canale,gliguri
pentnrconducte)se coteazdprin inscriereadimensiunilor secliunii transversale(iatura
iylzontaJdxlatwaverticali) pe o linie de referinli (figura 7.3i a,b).
Pentru golurile cu secfiunea circularE se va inscrie pe linia de referinli
dtallriefil'.
-kdlI."2,la careincepegolul unui cogde fum saucanalde ventiiafiefali d.e
siietulpardoseliiincrperii respectiveseinscriesublinia de referinli prin notaliah:
...(fi4qa7.33 ab).
Nivelurile deservitede golurileverficalesuntsimbolizateprin litereleS pentru
P pentu partersaucifreromanepenbuetaje.
sgbsol,
.\
Y
rJ
i*{
t

\'\
r *\ \* ! \( ,
\t'i
{\ I
-l

b
Fig. 7.33ab Cotarea
unorgolurirealizatedin elemente,$e
ziddrie

Golurile suprapusese reprezinti gi se coteazdindependen!dupd cum ql lnt

in planulde seclionaresausituatedeasupraacestuia(figxa7.34).
cuprinse

CI

fe

qr
A-A

$\' Fig.7.34Reprezentarea
gi cotarea
unorgolurisuprapuse
din zidirie:
a) in secfiunetansversald;
b) in Plan'
t2s
 4r

CaPitolul 7 'l
"--_i:l

;
.., Pentrugolwile cu formevariatesetnscriucoteledrepfunghinluide gabaritcu .;i;
trimiterela detaliu(figua 7.35). 'i]
i,ll

i
:n!,
;:
i:i1i
;:
'x*
/-\ /-\
Irr''J l( 5T
.s
oll 6
:f
.!.
ll

:
:

' Fig. 7.35Reprezentarea gi cotarearxrorgoluri cu forme

rh variatedin zid6riepentruu$i gi fereste:
"q $ in secfunetransversalE;
b) in plan.
u

F l.r.ru. Simbol privind existenfaunor detalii sau note explicativepentru

elementele de construcfie

Trimitereala detalii saunote explicativese face printr-uncercule!folosind

linia diametruluiorizontalca linie de fracfie, astfei inc6t in interiorul cerculetului,
deasupradiametrului(la numdrdtor)se trecenumdrul sau indicativul detaliului,iar
dedesubt(la numitor)seinscrienumdrulplangei?ncareestedesenatdetaliul.O linie
dereperleag6in exteriordiametul cerculefuluideelementulde construcliela carese
racerelenrelngua /.Jol.

Fig. 7.36 Simbol de trimitere la detalii gaunote explicative suplimeirtare

126
 Cayitotuf8. Smtnegi reprezentdri
convenyionate :

fotositetn fesenuffe constru4ii

8.1, REPREZENTAREAMATERIALELORDE CONSTRUCTtr
in desenelesectiunilorconstrucljilor
declddiri,materialele
deconstrucliifolosite
-
convenlionalprin STAS 1434 83( Tabelul8'l ).
sntrcptezerltate
TabeIuI8.l.
Rcprezentirile convenfionaleale principalelor materiale de construcfie
$afiein secliuni(STAS1434 - 83)

Uricridrl

I'tr,lnt Rctan a!trFt ntorolit In .o-

St,nca
;:". Eclon 'rErrt b Ecqm< 1:5(
. rl.r

LlcnUc Lliotr arn.tt prdarb.i@t L!

lletll: pr.tllc :l !.re lotutr-

ictrrn in srccitirnctxnsr.c:
i.l!
@@
rrtrt'vTlT'/fit
Iroltll( k-rtrlcn, l.rtd. Itc.

.\ztoclmcnl. itrerl|rs ,h hF

nabrt
t=nffi

Bcron simplu Indilercnt dc rtritrrlAl. Jrcntlr

dtm(.sluDl n!l.i rI! dDDu hri,

127
 .

,i; Inforrna{iaprivind naturamaterialuluide construc}iefolosit estedeosebitde utili:

,!
:l ' pentrureprezentarea prin desena structurilorcomplexe.
ln cazui cdnd elemenfulce hebuie reptszentatdin tabelul 8.1. are dimensiunii
' ril mici sau scara desenuluinu permite figurarea lui este admisd fie haqurareafie,
innegrirea cdmpuiui respectiv, s.auchiar se las6 |,ardreprezentaredar informalia se ,
'r'
trece print-o noti explicativi sauleg'endd.
Privind rcprezentarcaprinhagwi a elementelorde conskucfie a cl5dirilor sepot
fa6eursrdtoareleprecizdri: ,t
. a) hagurile se utilizeazd pentru caractenzarca unor elemente de zid5rie,
betoanesaumaterialemetalice;
-r' b) hagurile se traseaziprin linii oblice echidistante,inclinate ia generalsub un
rmghi de 45" fald,decadruldesenului(figurile 8.1. 9i 8.2.);
.. c) dac6 elementul reprezerrtatare o pozi,tielnclinatS, apropia1dde 45" fafE de
cadrul desenului, hagurile oblice se poJ tasa cu o inclinare de 45o fald de direclia '
principalda conturuluielementului(figura 8.2,);
' d) pentru c6mpuri invechate de ha5uri reprezentenddiferite elemente de
construcliq apropiate, hagurile se pot altema qi inversa ca direclie gi de asemenea
decala pa*S dintre ele (figura 8.3.). Pentru diferenlierea suprafelelorin contact, se
poatefolos-igi hagruarea la 60oreqpectiv30'fap de cadruldesenului;
'
e) densitateahaqurilorprecrm gi a semnelorconventionalese alegein frrnclie
de scaradesenelorgi trebuiesi fie identicdpe toate proiecliile executatela aceeagi;
I
scari a unuia gi aceluiaqielement; :(
' in secliunile la care pErlile componente in contact sunt din acelagimateria\ I'
D
lnsi au compactitili diferite, acestea se evidenfiazi prin densitatea semnelor
convenfionale,respectiv echidistanfahagurilor.

treptelor din betonprin haguriinsiinate

, r ^ t V Fig. 8.1. Reprezentarea
la 45" fatdde linia cadrului.

i:i
:.

128
 Fig. 8.2. Reprezentareaunor elementede construcfleprin
hapuriinclinate fa!1 delinia de contur.

contro-treoptd

Pentru claritatea reprezentdriisecliunilor unor elementemetalice ca.rese

asavbleazi,avAndin vedere distingereaelementelorcare alcrtuiesc ansamblul,
cdmpurile innegriteinvecinatesedespartprintr-unspaliuingust(figura 8.4.).
Pentru cazul unor elementemari de construct'ela care c6mpul grafic de
reprezentare este mare, se acceptdreprezentareagrafrcdpe o fh;ie ingustEin
interiorulconturului elemenh{ui rwrezenlatla margineac6mpului(figurile8.2. gi
8.5.).

''
$U'' "''
Fig. 8,4.Mod dereprezentareprin cAnrp-uri
innegriteinvecinate
a sqcliunilorunoreleinentemetalicecareseasambleazd

129
 iiti

5t
\r {._, Fig. 8.5. Reprezentarea rureipl6ci de beton,prin figwarea graficd
I! pe o ft"tie tngusti in interiorul elementului
li

Secf,unileelementelorde conskucliicarereprezintaaetatiiteunor materialecl,m

ar fi betonul, tencuielile, diferite pulberi gi materiale granuloase,umpluturi, etc. se
il reryeztnti tn desenmai densin apropierealiniilor de contur gi mai rar spre mijlocul
I
I c6mpului(fieura 8.2.).
-;
tii
,ii
iX 8.2. REPR.EZENTA.R.EAPRtr'{ RUPTTJR.I
';il
.fit'
A lTm Oenrrlrurea de rupturE- folositii in desenul de construclii lngelegemo
rcptezettarc.i,convenfionaldprin care o pies6 de mari dimensiuni care p5streazi
rilrll aceeaqifomib{seifiure) este redusdla un cadru semnificativ h ideea de a putea fi
l
rcprezentatfh cadrul formahriui de desen.
,
Prin contenlie deci sepresupunecd a atlr$ loc o rupturd a piesei qi o mare parte
,!:{11
ief' din obiectui reprez,entat,a fost indepirtatE,obiectul nefiind reprezentz$
?nintregime.
Asffel, prin rupturi sepot reprezentatnt-un desende dimensiunimici elemente
[fli de constuclie care au lungimi mari gi secliune constantdcum ar fi: stA$ii, zidurile,
tl'{i
ri arrndturilemetalice, gnnzrle,levi saubarede diferite pofile.
i
fiix in egura 8.6. swrt teptezefltatediferite linii de rupturd folosite pentru unele
h.IEfl
elementede construclieint6lnite frecventin reprezentareaclddiiilor.
[.---, =1 d
ffix
ffi I T-n f-I I

HI Ei=i.=:t- t: --f t"'-'t U

Tfr
TFlr
ll+l
- Fig.8.6. Reprezentarearupturilorpentru:
ilt
|'ti a) - construclii metahse;h,c) - perelii clEdiriloq d) - trernnrotund; e) - imbiniri
din lemn ecarisat;0 - feav* rotundd{ofel,p.V.C., etc.); g) - bare din o}el; h) -
JT plangeu.
i
139
H
 Nu-'estenecesar6rcprezentarearupturilor in cazul desenelorcar. f"l"ser.
puri ha$urate.sau pentru elementelede construcliecare foloser. ,i*toi*it"
or convenlionate (figuriie 8.1. 9i 8.2.).
Dacdruptuta delimiteazl"mai multe elementedin acelagimateriai sau materiale
ite,pentrvsimplificareadesenuluisepoatefolosi tinia - prmctp3(figurag.7.).

'.,}
{*\
construclie,
reaJizatdprin Iinia punct P3.
..*,r
-.a

in cazulelemeatelor?atrerupte, indiferentde material,indicareaintrerupeni

faceprin doud'linii- punctP3,paralele(figura
poate g.g.).

)
E,3.RXFREZENTAREAZIDURILOR .

in reprezentareaclidirilor in mod obignuit este necesars6 fie figurate zidurile

clldirilorvdzutein sectiuneorizontal6- in plan sauin secliuneverticali.
\ Penlrureprezentaieazidurilor in desenulde constructii se are ia vedere:
a) : reajizaxea conturuluiacestoraprin linie groasdcontinud(c1), (figurag.9.);
'', b) - folosirea
unei scEri corespunzEtoare(pentru a putea fi ripiezentate in
fonnatul desenului)I150sauo scar6mai mare;
c) - acoperirea cimpului zidului cu semnur convenlidirzl al materialului de
_. -construcfiefoiosit (alesdin tabelul8.1.), (a sevedea'figurag.9.);
d) hagurareasau innegr.ireacimpului zidurui atunci cdnd se fSbsesc scdrile
1; 100 sau mai mici gi nu r5m6neun spaliu suficieit in cdmpul zidului penfu
a aplica paragrahrlanterior (figwa A.l.d)
- evidenlierea unor ziduri care urmeazd sr sufere tansformdri
9) la o clddire
existenti(ddramate, reparate sau nou construite), folosind haquri pentru
i31
 CaoilplulE
acoperireacdmpurilor lor ;i o expiicalie suplimentarddat6 printr-o notl sarr.
legenddinclusdpe planqadesenatd (figura 8.10.). i
ln figura 8.9. sunt date diferite modwi de reprezentareconvenlionalE,tF
secliunea zidurilor.

im
ili

ff
rlilr

i
'ilr
ii1

i
rtr
ffi
I
I
i
Fig. 8.9. Reprezentarea convenlional5a zidurilor in secfiuni:a) - contur (semn
ilH
qlt
general); b, c) - seciiuni la scardmare cu indicarea materialului de ziddrie; d, e) -
i secliunela scari micS; f) - secliunecu indicarearosturilor de ziddrie.
4C
Iq
I
i'll':l
LEGENOA
g Zld;irte care s pisfeazi

{u 4tgzulenoua

t{
11 .-, vechileeoluridin zid

I
;-
i;i
Fig. 8.10.Reprezentareainplan
atransformdrilorde zid6riealeunei cl6diri.

,i-

L)Z
 X
RTPREZENTAREAU$ILOR $I FER3STRELOR
, ,in reprezentmeaciddiriior, at6t vederiie carc preztrrtd,faladele clddirii cAt qi tt
.Lil reprezentdrilor in secfrurile orizontald( planul ) sau verticali este necesarE
uqilor gi a ferestrelor.
Din punct de vedereal siguranleila foc a construcliei gi a siguranleiutilizatorilor
ugile reprezinti cEi de acces/evacuare gi esteimportant modul de reprezentare
iarestorainplanurileclddirii ( subsol,parter,etaje,mansard5) ludndin considerare
dedeschidere
sensul gi materialuldin careaufost construite(pentruanumitecazuri-
lor derezistenld
eradul
o--
la foc )'
D. ^"-"rr"a feiestrele?n afararolului'lor func{ionalin iluminareaqi ventilarea
filra1e a clddirii, pot constifui elementepentu desfirmarein caz de ir,rgsndiur.lr
s$afele pentru decomprimare,in cazul producerii unor explozii, cum ar fi de
exe4plucele datorate funclionirii defectuoasea oentralelor terrnice alimentate cu
gazogi.
cs'nbustibili
Keprezentareain plana ugilorqi ferestrelorsefaceconfonnSTAS1434- 83.
- in deseneleexecutate la scara1 : 100gi mai mici, ugilegi ferestrele
sereprezinti
inplanca?nfigura 8.11.
.+t

'-J l- I
I

b
Fig. 8.i 1. Reprezentareain plan la scardI : 100 gi mai mici a:
-
a) ugiior $i b) - ferestrelorclddirii

Cotareaesteobligatorie numai in desenelede execufie,inscriind dimensirurilepe

liniadecoti(figura8.12.),

{int.

1"*f.

L
h
b'- - _;
..
ugilor gi ferestrelorin planul de execulie:
Fig. 8.12.Reprezentarea
a) -reprezentareaugilor;
b) -.reBrezentareaferestrelor.

IJJ
 . CaPitolul8
(.
,' In reprezentareau$ilor tn planurile de execulie se iau in consideralie
$ urmdtoarele:
| 4. - se deseneazE la scardsj se coteazi golul din zidlrie necesaruqii(figwa
8.f2.a). Golul pentru ugd apareca o inti'eruperein zid, av6nd lungimeaegal[ q]
I6fimeauqii. Cotele seinscriu sub forrn[ de fraclie dupi cum urmeazd:
- ldlimea - deasupraliniei de cotE;
- lungimea- sub linia de cot6;
'-
b. - se alege semnul convenlionai tipului de ugd folosit ( tabelul 8.2. ) gi se
reprezintdpe plangdin golul zidului.
Pentru mareamajoritate a ugilor folosite in clddiri, canahrlugii se figureazi
print-o linie la 90' falE de traseul zidului, iar sensul.de deschiderese marcheaze
printr-un arc de corc;
c. - setraseaziligialig_a&4in mijlocul golului de ugdqi perpendicular pe zid;
-
".-d. se inscrie num6ru1de ordine al u$ii, intr-un csrc mic situat la extremitatea
liniei de ax6.Acestnumdrseva regdsiqi in necesarulde t6mplirie.
Pentruplanurile executatela scardmicd (sub 1; 100) nu esteobligatoriecotareaqi
indicareasensuluide deschiderea ugii(figura8.I 1.a).
in tatq1ete.8.2.gi 8.3. sunt reprezentateconvenlionaldiferite ugi gi ferestre
intAlnite in mbd curentin constructiileclXdirilor.
Tabelul8.2.

in plan a ugilorla sciri mai mari de 1 ; 100(STAS1434-83)

Reprezentarea
)

w HR*l# sffif*S.**

l# *s@, SC* ft*t

qr I senat*t*r

II

liC *s*, rt SirS

LrFdrlil* r*E dqpl*i. s* its*chidlrr

&r det$ rcu. ft F a

-t

134
 Frrtlfls! Srtr$eaEs! SrEi$euE

fiS la&riie

1S (&rE6*ie$ rE odttl ld..rh

f*t

l!$Gbt*idI4li **4 sdd

tt*l rrfiffi
n
7
!H*
tr$ t!.|da

theil|r

g
 ,]
Pentru reprezentareaferestrelorin planul de constructie (seciiune orizontali) se
procedeazd in felul urmdtor;
- se deseneazdla siari gi se coteazdgolui din zid pentu
I ' a.
* fereastrd(figura 8.12.b).Cotelese inscriusub formd de frac{iedup6
cumurmeaz6:
lifimea - deasupraliniei de cot6;
in6llimea- sublinia decoti.
J Golul penku fereastd apareca o trtreruperein nd avhndlungimea
egal6cu ceaa ferestrei;
.Y O. - se alegedin tabelul 8.3. semnulconvenlionaltipului de fereastl
folosit. Pentrucazul fereshelorduble (care se ftitAlnesgfrecventin
cl6diri) golul pentrufereastri se mErgineqtecu doud linii subliri Sn
prelungireamarginilor zidului) care reprezintdproiecfiaparapetului
'- ferestei. viz.bild, sub planul secant.In mijlocul grosimii golului,
longitudinal, se traseazi doui linii subliri care reprezinti proieclia
. foilor &reshelorduble;
4.49!_L9r.9.W!-!4.!4!1,!9r
- -
il c. se traseazi perpendicularpe lungimea ferestuei,in mijlocul goluiui,
linia de axb a feresfei.
; ." fu- se inscrie numlrui de ordine al ferestrei intr-un cerc mic situat la
exbemitatea liniei de axi. Acest mrmlr se va regisi qi tn necesarulde
iilq t6mpldrie.
' I se indici in6llimea la care se afld parapetul feresfrei fa,tEde
I,W
I
"i
pardoseall. Astfel p:80, reprezintii faptul cd parapetulfereshei se afl6 la
indllimea de 80 cm fafi de pardoseald(tabelul 8.3., figurile de la nr. crt.
$# ^ 1...3)
In'cazulin caresubgolul fereskei,in zid, existi o nigdpentruradiator,aceasta
1i se
ilm
t)
reprezint6printr-o linie sublire?ntreruptd trasati spreinteriorul incdperiila nivelul
zidului(tabelul8.3.,figuriledela nr. crt.4).
Dacdferestrelesuntdotatecu obloanerulanteaclionatemecaniccu chingd,pozifa
W chingii senoteaziprin litera& in drephrlspaletului(tabelul8.3.,figurile dela nr. crt.
i
lm
'
fi[$
I

jirfl
'{j[

jTl
,il
i 136
.T
l
 Tabelul S.3-

rczentzreain plan a ferestrelor la sciri mai mari de 1 : 100(srAs 1434-g3)

Dtr*{*!Ft* sta!|*restr'+ tqqduth$dl

lr*rlfre rltqlta tl4!. { } tt+nfi

-j

L
I

Pirrdrf {b*b. tlBg {|{i}' $inh{

2
_-'i

Ij*,lrfar{i* dFHi rd4r--rytsu &'t

(.q) w.rtl +,.. ..

!l

ft'liffc $ {*t{*?drr ]g ql. {+

rrfir..aF h I'.fifd -/lr,

T
{ ,i .

F.s*&rq$r!$ *r rttrIr{c !!
sblsnn crirrria** t

s ,:-; .

9'ft!tar. r @r rr&*ri. <r

l}lr|l h &{r lf! Ir d!.F?&
I
t
.'.
Fir,!eirt"fhldcs
t2
tl'

!,

E'
 Caoitolul 8

Scirile asiguri circulaliapeverttcalE" a clddirii intre :

- exteriorul ciddirii ( trotuar) gi parter ;
- diferitele niveiuri ale clidirii ( parter - subsol sau demisol i parter - etaj.;
intre etaje ; etaj - mansardi ; parter sau etaj qi terasi ) .
Proiectareascdrilorpentru asigwareasigwanlei pietonalegi conforhrlcirculaliei
rcprezintl o problemdmalord cdreiai se acorddo atenlie deosebit5.
Fdc6ndparte din ciile de circulalie a persoanelor,este de inleles importanla care
se acordd scirilor luend in considera{iegi eventualele evenimentenedorite ca :
incendiile gi cutremurelein principal, dar gi altele generatoarede panic6.
In acest sens clSdirile publice au afiSatein locuri cu circulafie gi cu vizibilitate,
planuri de evacuareale utiiizatorilorclSdirii.
Secliondnd nivelul unei clddiri printr-un plan orizontal gi proiectdnd ortogonai
toate elementelede construclie aflate sub acest plan de seclionarepe un alt plan
orizontal consideratin generaila nivelui pardoselii, ( nivelului respectiv ) se obgine
planul
- de nivel.
in cazul unor goluri care se continud sub planul de secgiunegi la alte nivele
inferioare, {e;vor reprezentape planul de nivel gi elementelecare se vdd prin goiuri,
proiectateortbgonalpe un plan orizontal aflatlabaza golului respectiv.
In figura'8.13.a)estereprezentatd o secliuneverticaldprintr-o scari dreapti care
face legdturaintre parter qi etajul I, cu podestla mrjloc, intoars6o singuri dat6.
Parteahaqurati reprezlntd"suprafalaintersectati de planul de secliune.
Aceastdvederes-aseclionatcu un plan orizontalB - B. Ceeace sevedesub acest
plan de secliune gi se proiecteazdpe planul parteruiui este reprezettat in figura
8.13.b),
in frgura 8.14.a)estereprezentatisecliuneaverticalEA - A printr-o scarddreapti,
cu podest 1a mijloc intoarsSo singurd dati care asigurd circulalia intre : subsol -
parter, etajeleI gi tr. Pentru subsolscaraestecompus[ dintr-o singuri rampi, dreapt[
( frri intoarceregi podest).
Seclion6ndcl5direaprintr-un plan orizontal C -C aflat intre etajul I gi II se obfine
vedereaC - C din figura 8.14.b)in care se observd: etajul I, rarnpatrI ( treptele
18....27), podestulII gi o partedin rampaIV ( treptele28 ...33 ), o partedin rampaII
( treptele 15...18) gi parterul.Se observdcd podestulesteconsiderattreapti pentru
calculnl numdrului de trepte. , t
SeclionAndclddirea ( filura 8.13.a) ) cr un plan orizontal D - D se'obline
reprezentareadin figura 8.14.c) cwd.pteanti: ftlo;ipaI ( teptele 1...5),.parterul,
rampasubsoluluiS ( teptele 1'...9' ) qi subsolu.l.

138

!
 t-
.g.rr

+ B-B

?
Fig.8.13.a,b Reprezentarea
unei scdricareface legdfiraintre paf,terqi etajulI ai
utnt :
a.-reprezentareasc5riiimsecliuneverticalEA-Aprin:rampal(treptele1...9),
0clusiv
podestulcaree consideratceade a nouatreaptd; -
' b.- secfiuneaorizontali -
B B ln care se vid rampa I, podeshrl I gi o parte din
tr ( neptele1...14).
139
 .'11irolul 8
-

A*A

+1,W\
-1
v
nlr
".t- __

ua
 D.D

Fig' 8.14.a,b, c Reprezentarea unei scdricare asiguri circuiatiaintre subsol,

parter,
etajeleI gi tr:
- - A reprezentdnd: subsolul, rampa subsoidr.ri
. a. secfunea verticald A
(heptele1'...12'),parterul; rampaI ( teptele 1...9),podestulI, rampatr ( treptele
I"lq ).; etajul! rampa
Itr ( repteletS...Zt1;poa".trtII; ramiaIV (reptete
28,..36)
9i etajulII.
-
b. secfiunea o'irzsntzi'd,C-C
in ca.resevdd:etajulI ; ramparTI(treptele19..,27);
-qq"pt"f"
podestnl
tr ; rampafV (heptele28...33)9i rampatr f S...fe;.'
-,secfiuneaorizontaliD-D in caresevdd :.parterul;rampaI (treptele1.,.5);
,c.
utbsolul,
rampaS (treptele1'...I2,) gi subsolul.

in celece urmeazi estedescrismodul in caresereprezintEscarapentrucircuJalie:

-
, a. scirile pentu circulalie se deseneazdla scara la care se intocmepteplanrrl
nvehrluirespectiv;
b.- teptele seindicd prin linii continue carcreptezintdmuchiile lor;
 d. - linia de interseclie a planului secantcu scarase traseazdprin convenlie cu o
linie continudinclinat5Ia 45' fald de linia muchiilor treptelor(figurile 8.13.b; 8.14b
-T gi c). tn figura 8.14.bapardoui linii de seclionareparaleleqi la 45ocaurmarea celot
doudvederi pentru rampaW $i rampaII;
e. - numerotareatreptelor sc5rii se face in sensulurcdrii, prima treapt6fiind
J , treaptade pornire. Podestulrcprezirrtdo teapti. ,Numerotarease poate face fie
.'-separat
- pentu fiecarenivel, fie in continuarepentrutoatenivelele;
f. - Jetraseazdpeplanul sodrii,iinia oasuiui. Aceastareprezntdproiecpatiniei pe
ti carecalci o persoand, p6strdndo distan!5oonstant5 de 0,55m.De la balustradd. Linia
' pazuluisecoteazd pe desene la scarade 1:50saula sc5rimaimari'
Pelinia pasuluiseindicd:
I
f.l - prmcful de plecare.de la nivelul reprezenta!print-un mic cerc
balustratsariinnegrit,pozilionatpe muchiaprimei treptea scdrii;
$-
t f.2 - sauul de urcare printr-o sigeati aqer-atdcu vArful pe linia de
seclionare gipe'treapta desosirelanivelulsuperior(figurile 8.12.b; 8.13'b 9i c).
. CotareaelementelorscEriisefacedup[ cumunneazl(vezi figuriie 8.13.
b; 8.14.b 9ic):
ako- secoteaz6dimensiunileinterioarealecaseiscdriil
b. - seinscriucoteletrpptelorpe linia pasuluiastfel:
; - ldlimeatreptpideasupra liniei pasului;
indllimeatrepleisublinia pasului9i subcotal5fimii.

c. - se noLeazd iniltimea parapetuluiscdrii fiind precedatide litereleh

saup;
(h-80in frgurile8.i3.b; 8.14.b 9i c);
d. - se coteazd ldlimeapodestului p6ni la contatreapti(figurile8.13'b;
8.14.b gi c) fXrda considera profilul treptei;
-
e. ie indicdpe fi.ecare podestgi nivel depaliercotadenivel.

8.6. REPREZENTAREA GOLIIRILOR DIN PLICI $I ZIDURI, A

CO$URILOR DE F'I]M $I CANALELOR DE VENTILARE

in planwile deexeculieastfel
Goluriledin pl6ci,plangeeli ziduri suntreprezentate
goluri
inc6t constructorulsi poatii executalucrareade construclie,rcalizind acesfe.
conform proiectului, cu dimensiunileresp6ctiveqi la distanlelenecesarefatl de
celelalte constructie:
elementede construcfie,
elalte elemente l
'.
Prin golurile din plSci gi plangee executantul proiectului de instalalii va poziliona
diferite elementede instalafii clrr ar fi: tuburile de protect'e cu conductorigi cabluri r.
electice; tuburiie de scurgerepentru apd pluvial5 sau canalizarc;conductelepenfu "l
alimentarecu'apd;tubuiaturdde ventilare etc. . iti
Golurile practicate tn zidurile exterioaresau interioare servescin cele rhai dese i'
cazuri pentrb fixarea ugilor gi
' ferestrelor.
--_,-'---"'
. . ' , i1:
goluri,practicatein ziduri, deformegi secliuni
ln figura 7.34.au fost reprezentate
Ai *i+a
141
 tareagolurilor din zidurile exterioarese face in afara conturului zidului. pozi{ia
i se determini prin cotareadistanlei axelor fald de un reper fix.(figura 7.33.).
generale pentru golurile din pl5ci rectangulare sau circulare sunt
in figura8.15.a qi b.

il o

, 4 - sec{iunerectangulari; b) - secgiunecirculard.
i Pontlagolwilor din zidurile interioare se determini prin cotareadistanlei uneia
dinfemargini fali de repeml fix cel mai apropiat(zid, st61p,etc.).
i
?nsubcapitolul7.3.I5 . a fost tratati cotareagolurilor din pl5ci, a copurilor de funo,
coqurilorde gaze,a canalelorde ventilafle, respectiv a golurilor din zid5rie necesare
uqilorgi ferestrelor"Alituri de cotare au fost prezentategi simbolurile elementelor
respectivede construc{iegi golurile aferenteacestora.
Pentrudiferenpier@inplanuri a destinafei diferitelor canalesaugoluri din plangee
sefohsescsirnboluril_e prezenlatein figura 8.16.a,b,c. ,1

n Coguri
de fum' tr|O j

Coguri
b de goze EA .ti

c Cansle ;i
_-t
de ventilatii i:

Fig. 8.16.a,b,c.Simboluripentrucanaleqi goiuri in plEci

de secliunerectangulari sau circulard:
a) - canalede fum; b) - cnnalede gaze;c) - canalede ventilalie.

Coprile de fum suntelementede conshuclieinglotate in zidirie ruu lsallsafsdin

clementeindependentecareprin internaediulcanalelor de fum ce le oonfin servescla
?nafuosfer6 a sazelorrcn;J,tatein urrna procesuluide ardere.
Un cogde fum poate s[ con]indunul saumai multe canalede fum.
Cogurilede fum oa gi canaielede ventilare se reprezintdpe planuri prin forma
secliuniilortansversalecarepoatefip6traldreptunghisaucerc(figura8.16.a,b,c).:
_ Pentru secliuni dreptunghiulareconform STAS 6793:86, raportul maxim intfe
laturiestel:1,5.
-El

t43 *1
x5'J
, .1
,rti

.l
,i

9i axbpentrudreptunghi) (fi,gura7.I6.);
\LL6t,,.r-q , , Lw, ), ,
-
e) se .noteazi"?ndlf,meagurii de intare sau iegire deasuprapardoseliiAnite, !;
(h:...) caresetrecesubcoteledimensiunilor secliunii(figrua
-p" 7.33,a,b); :
0 - se noteazdprin litere sau cifie rbmane,nivelul un' canal il
deservegte(figura7.33. ab); "*. j

p : parter; 1 - primul nilel; tr : cel de-al doilea nivel; etc. .l

g) - senoteazEprin cotarepoziliagolului respectivfap de uneieelementefixe ale
construcfiei (ziduri, st6lpi, etc.) lindnd seamapentru cotare,(aqacum s-a vdzut
',
y_teri.orl d-aci golul respectiv face parte dink-rur zid interior sau exterior
(fieura7.33.a,b).
fi1*1F

Fig. 8.17. Reprezentarea unor coguri de fum cu sec{iuneatransversald:rotund6,

deservindparterul.clddirii; dreptunghiulari, deserr.indetajul I; pitrat6, deservind
etajulII.

8-7- Reprezentareaascensoarelorpi a utilajului ce deseryescclidirea

o clSdire cu mai multe nivele (in general peste patru) poate fi deservitd de
ascensoare pentru persoanegi mlrftri.
Ascensorulare capdrF principalecabina.gicontagreutateaacesteadephjdndu-se
-
intr^-oconstuclie proprie numiti casaascensonriui.
In planul unei clidiri care are la dotare rscensor,rcprezentareafbcuti in secligne
oljzorfiJdva cuprindegi casaascensorului?rnpreundeu-cabinagicontragreutateasa:
casa ascensoruluise reprezintdca orice incipere, prin contuml zidurilor gi golutr
pentru ug5.(figura 8.18.a,b),j,h interiorul casei ascensoruluise reprezint5cabina
ascensoruluiprintr-un dreptunghisau pEtrat Ia care s-au trasat diagonalele.Tot in
interiorul casei ascensoruluiintre zid gi cabin6,se reprezinti printr-un dreptunghi
integnt, contragreutateaascensorului.

144
 h

ascensoruluiin care apare ascensorul gi

cu cabind de secfiune areptirnghiuhra 9i
coltagrevtatein spate;b) - ascensorcu ctbind de seoliune pdtrath'gi contragreutate
htetil stdnga.
- Reprezentarea in planwile de construclie a utilajului ce deservegteconstrucliase
stabileqte de cdfreproiectantdin urm6toarelemotive:
a) - utilaiul si instal4ile clidirii au greutd{i care nu pot fi neglijate gi trebuie
- luate in calcuiul de rezistenli at clddirii, av6nd in vedere c6 ac[ioneaz|
asupra acesteia prin incErcdri temporare de lungd duratd, practic
permanente;
b) - proiect4ntulstabilegteceamai jggld a4plgsgsga utilajului fiadnd seamade
funcliunilE'bcestuiagi dimensiunileincEperii.
Reprezentarea utilajului pe planuri de construclie este necesarrpentru a putea fi
nprezefirrtagi instalaliile cl5dirii: sdhitare,catalizare, gaze,elect'rice,ventilafie, etc.
Din categoriautilajeior caie deservescclS.direapot fi menlionate cazanelede baie,
utiiajuldin spdldtorii, cdlcdtorii, din crematorii, etc.
Pentrureprezentareasobelor gi a maginilor de gitit pe planurile de construcliesa
lne seamade asemeneade simbolurile carele catadenzeazddupdfuncliunilep6d&
leaJ',indic6ndu-sepe plan principalele dimensiunicaracteristice. !'"

In cazul sobelorde teracot6caredeservescnurneroaseclddiri de locuit mai alesin

nediulrural, se indic6 pe plan, numd.rulcahlelor care sunt dispusepe 16fme,Iungime
giinitlime (de exemplu 2x3x6).

_t4f
 , , Capitolul 9

9. tuIofiifrcraf
Cayitofuf cf,i.cfrrifor
fe toait

9.1. CONSIDERENTE PRTVIND EVALUAREA SARCINtr TERMICE

$I A DENSITATtr SARCINTI TERMICE LA CARE CONTRIBUIE UN
MOBILIER DIN MATERIAL COMBUSNBIL iX CAZTN TNUT INCENDIU
I
PRODUSiN CT,ANM T,T DE LOCUIT
Mobilierul rcalizatdin materialcombustibilcareechipeazd
spatiileclddirilor
delocuit tebuie privit din mai multeprurctedevederegi anume:
il
a) av6ndun rol funclionalgi/sauestetiopentu utilizatorii cl6dirii;
i b) acflondndasupra clddirii datoritd.greutnfii proprii prin incErcEri
E
I ,i-
temporaredehurgdduratd;
*li c)b ca ocup6nd un anumit spa{iu do care trebuie sd se lin5 seamala
,jilii I
i' Ii l
- proiectareaincdperilorgi in circuialiapersoanelor;
i .li
ffiil d) prin determinareamasei, respectiv a sarcinii tennice, a densitlfii
:i1
tli '
sarcinii termice gi a cantiti{ii de c6ldurd care se apreciazdc6.va
ffiru
II
rf, ac$ona asupra elementelorde strucfi.udale unei clddiri tn caz de
ta
lrud
iH
incendiuse pot stabili m6surilede preveniregi stingerea incendiilor
ii
liI
in clddirearespectivE.
ffi Din cele prezentatese desprindeideeacdproiectareaspaliilorconstrucliilorde
l'r gI
clddiri estebine sdsefacdin paralelcu alegereamobilieruluicarele va deservi.
W
ri Determinareassrsinii termicein construc{iise face conform STAS 10903/2-
1I
F-i]
1!
1979.
,l
.lr
Reamintim cd sarcinatermici repreztntdcantiiateade cdldir6 pe care o poate
il$
r''11 degajaprin combustiecomplet6totahtaloamaterialelor combustibile,fixe qi mobilg
,l
I existentein spaliul afectat{e incendiu.
liijl
i,
I Prin nolirmea de densitate a sarcfuditermice se inlelege raportareasarcinii
i,ii
,,
tennice la suprafa,tasecliunii orizontale a spaliului afectat de incendiu. Saroina

:l
,tl
146
-r1
 unpararnetru
iolrepreztnta importantir aiffi
n1,srxtlotde prevenire gi stingerecarese iau.
Sarcinatermicd Sq sedetermini cu rela{ia:
a ft^ --
-t \ ^ = t Il,An n rT\
9 Lr -i "L i , \IYU.' (e.1.)
unde:
Q - esteputereacaroric' inferioarda unui materiare4primatirn MJ&g
pentrumaterialsolid gi respectivMl/m3N pentrugaze;
n - repreziat5numrrurmateriareror de aceragifel aflate?nspa-riulruatin
considerare.
Densitatea
sarciniiterfnice(q) sedeterrnin6ourelafia:
{S
q. =: ptfi/m2)
-.
}*i As
(e.2.)
fucare;
Sq- estesarcinatemricSexprimatdin &IJ;
As - reprezintdsnmaariilor incdperilorce alcdtuiescspaliul
luat in
consideraree4primatiiin m2.
Cantitateade cildurd care se apreciazd,ci aclioneazdasupra elementelor
de
(Sj, sedetennin5curelafia: I

'
St =c'P'Er'Q,.u)@II/m2)
,=l

unde:
c - esteun coeficientprin carese
fine seamade mErimeadimensiunilor
geometuice ale spaliuluiluat ia considerare:
p - esteun coeflcientpnl] cax:
' T Fne iearnaie numlrul de niveluri qi
de condiliiledeventilareqi disipare
' a cdldurii;
m - esteun coeficientprin caresefine seamade capacitateade arderea
materialelor,in condifiideincendiu;
prt"r"u inferioarda materialului(lvlJlkg);
$ ;- "aloricd combustibile
I\4 masamaterialelor deacela$if"i6gl. -l

,I

Coeficienfiic, p gi m sealegdin STAS 10g03/Z_7g. I

E
il

t47 {
 ' .1
'rl
t.i .li
9.2. SEMNE COI{VEMIONALE STABILITE REPREZENT
_rj
.li
PIESELOR DE MOBILIEiT iN PLANURILE twcAruper.,on
.i
CONSTRUCTII

Semnele convenlionaiepentru reprezentareapieselor de mobilier curente-

folosite ?nplanurile
folosite planurile inc6perilor
inc6perilor din construclii STAS 4632-E3.
statilite prin SIAS
constru4ii suntstabilite 4632-83. i:
Semneleconvenlionalese deseneazd in concordanldJu dimensiunilede gaba61,i
alepieselorde mobilier,la aceeagiscari ca aplanului respectiv. ,
in cazul planurilor la scara1 : 500 gi mai mici, pieselede mobilier nu se vor
mai reprezenta.
in caz de necesitate,dimensiun:ilepieselor de mobilier sepot hece in interiorul
sauin dreptul semielor conventionalerespective.
in tabelul 9.1. sunt teptezentatesemneleconvenlionalepentru diferite piesede
mobilier.
in cazul tn care trebuie reprezentatepiese de mobilier care nu figureazdin
STAS 4632-83, se pot adoptaalte semneconvenlionalemenfin6ndu-sealEturi sauin
lor'
legende'bemnificalia
Tabelur9.1.
folositepentru reprezentareapieselorde mobilier
SeS-ne.convenfionale
(conformSTAS4632-83).
 g16. . Darztnkea iterei ** mabfifur $emaalcrwsgin#l

s YltrinE

? Dal*F dE bnch{tuf* 6a 6prBq{r;*srBbkbilo pi d*

dcpouitsr6 $qxri@fiB

F fcleH,

s ScatieM
t: il
1* sxete 944i,ru$ete
3Yn _uo
l,t

1l n$q nablic tr)nrn&ots

rg 1]e!*$ 6ht*r g*ui;rr desen* d* *rblr&

r"iI Duhp geot** ssule *i ilisFocitiee

I4 Seltp penfur *trArlia Ae :a,{st3t

t5 Dnl*p uedinol fodirffi nr,thl

l6

17

:
'rg B*ft rimpln
?ctr Dc"Enirei pfiwei de ldsbflirs , Ser:r*uloore_oi'roaral
.

LS *astel sirupin

20 Stelaj sfmplu

il'l Raft dEblrr

qo S*qtEl dnhlu

St$aj dublu

Etaje$r pwbrr uni+rtuIe

C,uier*inrphr lrrrr rl

rG,.'
1q Cuitr pom
w'
.4*
!fia&1

99 ffir$. exteusibi$i

30 lilasit ais hEt eq E6diai!$ 'ill-

i50
1s1
 Isr, Dsmiree piesEi als mobilier t*nnul enrrmrtlosnl

r"--t-r
ll

!l
L---:-J

*{ lEasi pl*u:;eil
I

:lil I,hnSskl eu *g*r*i ISI$

i

I
.ss T*btS gno}arb
i
* ,':1

E*wt p*iari
q

{s ktedrrl qc*Iari

;19 ltrfther

5{l Fnplfrn raibmnfl

ffi
i
al. S4ier }entnr ?odrni

Ka) Siaut
t n
d5
ffim
s{ $rmn tip *xprw
#
1<J
r4t Felrnsina gwi {* msbilisr *fia,ul con++ntlosatr

ilg &buret f,IO

ss sc*nn s*6 spsdbsl

,Di hEr&s+d

s8 Fstsliu

--:--J
d9
.*"J

6{

s1

*g E*t. pontrc {orH, permot

:-{
L- ,l
9.3. SPATtrl!rytr\{X PENTRUAMPLASAREAMOBTLTERULTI
EcHTpAMENTTILUI iN cr,Alml,E DELoclrrr

.T': l Spaliile minime necesare amplaslrii mobilierului qi echipamentuiui

inciperiie cl[dirilor de locuit sunt prevdzutein STAS 5721-80'
Trebuie men{ionat ci pentru acele locuinle care au un caracterprovizotiu,
sezoniergi cazarecolectivdprevederilestandardulw5721-80sunt orientative'
j Pentru dimensionareatncdperilor de locuit trebuie si se tind seama de
.urmaloarele:
- dotareaminimd cu mobilier qi echipamentcasnic;
- spaliile minime afereatepieselor de mobilier qi echipamentuluicasnic
precum gi distanleie acestora falE de pereEigi de alte elementeale
incdperii, necesarepentru circulat saudiversealte cerinle func1ionale.
S-a adoptato terminologiereferitoarela mobilier,conformSTAS9658.
Dimensiunile spa{iilor minime penku amplasare exprimate fi1 mm, $ltrt
prezentate,tn tabelul 9.2.
Dimensiunile spaliilor aferentescaunelorsecompundin a&ncimeascaunului,
olus 200 mm in spatelelui.
':::.,

Tabelul9.2.
Ditnetrsiuniminime pentru amplasareamobilieruluiin clidirile de locuit
(conformSTAS5721- 80)

AlFllilErr&
Dr[rlodrsr ti45el di hishntaf fi I
.{blP*neu{sl llt ttrt a!flFs de brc.c! cu sDatiu d *ecere

Itolill|r rtla cornnrlp?slrl ggg!!."

{.t :Dol"p

t2 Cd|tloiU

i1, i
l._l

i
_..]
i'.

154
i;

l
 mtlasarea
Denonlreapieselde|||ob,ilerEl a
echipaNentuhri
##:; fora spBtiude trecere cu sprdfudfiecera

'$$- 1"3 Raft pontfl cfii

h1 1,$f-l::

D'v4rsepl$ode mobi[er pEdru

t,1 dflo?|rare

,,

1.5 n&*itll cltFfisdl$

6n rd. ldlt4rt
I,S Fisrt dt Flolilkr l4t!

't
1,7 i&itdtt
i']@t ilt l$6!t cn qEdt.rt h llr

ir,r,
1 Cn&,rS itlirs n*xr* Pntgd

I
n ridf|. a#|f {Tqi--

7'l grd{r-tf,sti Ffitflr tlett

z.z If;*r& TII r

2.3 $r*cl

2.{+ti&rep trt&
Fl^*
L*i.s
?.5]b+i q1* r+tEm

155
' ,,t :l
,I'
 ,:
j

I)O
+,j

{l

.j.,it
t't

T.j
i,

.Ti,
1"
.

-"il
Ii.l
i': .
.::.i.
fi

:..

:,il
rta

tf;;
}J,

al
irii
:
 Amp||area
Denumiretpiesei de niobllhtsl a
cohipamnu|lul frra spatiu d6 tracere cu sDallu dB tiicare

3 .3 ' Maslnadespalat

5.4 ' Radiator

iirr
'Ll. 158

11
 Capitofuf10. lEftrasefe armdturi
10.1.DOMENTUDE APLICARE

InternalionalSR ISO 4066lcl se stabilegte

Prin Standardul un sistempentu
hacmbeaextraselorde arrnituri din olel folosite in desenelede clidiri gi construclii
cirrte'
StandardulSR ISO 4A66/CI se aplici tuturor armdtwilor din o,telfolosite in
betonul a::natin scopul de a miri rezister,td.
betonului gi nu se ap1ic6la a::ndturile din
6elpretensionat.

10.2.COTAREADIMENSIUNILORPARTILOR CI]RBE
c-
In figuriie 10.1. pi 10.2.esteprezentatmodul in care se coteazddimensiuniie
curbeale armdtwilor .
par,tiior
-
Lungimea tolal| (luneimea de t6iere) se calculeazi pe baza dimensiuniior 1

adecvatB ale pdrfilor Eipbe,lin6nd seamade corecliile pentru curbe.

Fig. 10.1. Dimensiunialeplr,tiiorcurbe- coddeformd26

Fig. 10.2.Dimensiunialepdrgilorcurbe- cod de fomrd 25

159
 Capitolul 10

'ct,.

Fig. 10.4.Dimensiuni ale plrfilor curbe- cod de fonnl 99 (nestandardizat)

curbe- coddeformi 76
Fig. 10.5.DirnensiwrialepEr:1iior
a) Diametul firral
Ul Num6rdespirecomplete

160
 10.3.SISTEMI,L DE CODIFICAREA FORMELORDE BARE

Numdrul de cod al formei se compunedin doud caracterecare sunt definite in

10.1,
Tabelull0.l
Compunereanumirului de cod a formelor de bare
(conformSR iSO 4060

A doua ciffi

0 - Part dfeapte {indicare faculiallv6) 0 - Bre drepte {indicarefai}u&stive)

t - lndoiro la 90ocu razi standardizala, toatBc!.burile fiind itr aLeiaslsens

2 - lndoirla gO.cu razi nestandsrdizata,

toatecurburilefiindtn acets8isens

3 " lndoirela 180"cUrazi negtandafdizaE.

toatecurtalrilfiindin actagissns

4 - indoire Ia 90. (ri raza siandardizEG.loate c1lrbJrilansfiind ln acelEgi3ane

5 - Tndoireta < g0o,toals curbuiie liind tn sceta5iwns

6 - 6 Arcuri d cerc 6 - ihdoire la < 90", toate cqrburile nefiiRdin aceisi !ns

gg - Formengslandardiza te spcieledetinitecu sjutoruluneisdtile.

Penlru loal6 lormele nestandE.dizatescullllzeazE codulgg. in atara unei prEcizgdcofl{rar {R} t. razels de curbur5de le
forma99 sunt presupusestanderdizet6 (r).

10.4.FORMELE PREFERENTITTLEALE ARMj.TURII-OR

in tabelul 10.2.suntprezentate
principaleleformepreferenlialeale armdturilsr.

Tabelul10.2.
Formele preferen,tialeale armlturilor
(conformSRISO 4066)

Cod d!
forcrl I (ttlla Ercmplc

:.
o
I
n c: numil da nire comolete

99 Alte forme

i,
ii

t_ 161
:!j
,i
Cud de Ponui
i6nni irtnrpk

00

17 J L
12

'13
U

tE'

2X

\**..-.r'
*i

r
,
f- \-r
d

2E

1,62
 Capirolul10
1O.5.EXTRAS D

I Extrasul de anndturi esteun documentprin care se specificdgi identifici barele

din armiturd.
Extrasul de anndturi conform SR ISO 4066 cuprindeurrodtoareleinformafii:
I a) el.ement(identificarea elementului de structuri in care se g6se$te
bara);
b) reperul bazei (referinlaunicd a barei);
c) tipul olelului (o singurdliterd estesuficienti dacdea estee:iplicita16,
coloanelecare indicE tipul olelului qi diaeetrul pot fi combinate,de
exempluB12)
d) diametrubarei, in milimetri;
e) lungimea fiecirei bare in milimetui (lungimea de tiiere 1in6ndseama
de pierderile sau cdqtigurile de la indoire, calculati pomind de la
-'
dimensiunileqi razelede la punctulk);
I
0 rurnerd de elemente;
g) numdrul de barepe element;
h) numS.rul total de baretfl*h)l;
gii) . lungimeatatall [e)xh)] tn milimetri rotunjitd la multiplu de 25 mm
-
cel mai apropiat;
- j)
'k) cod de form5;
. dimensiunile pirlilor curbe, tn mitimetri rotunjiti la multiplu de 5
rnm cel mai apropiat;
1) litera care indici modificdrile; esteindicat sd se introduc[ aici o liter6
. incepAndcu A, 8,.C, etc. de fiecaredatd cdndo linie (sauliniile) au
fost modificate gi exhasulreedita!
m) indicator
ln bbelul 10.3.este prezentatunexemplude exhas de armituri .
Indicatorul ia acest caz se amplaseazi sub tabele gi cuprinde umrXtoarele
informalii:
a) numeleproiectului;
b) titlulproiect'.rlui;
c) dataproiect6rii,proiectattle ...,verificat de ...;
d) numirul plangei;
' /
e) numdrul exhasului de arrndturi;
D indicelemodificdrii 9i datriultimei modificiri;
g) atestarecd acestexftas a fost alc6tuit conform prescripliilor SR ISO
.
4066;

164
 frt t t
t
I
I
!
I
E I

F r15 OE
e :o
a F
1
.a i
9Cl
F
l
I ct I
rn

=o
{t
I
I
'B ; o
ct
a a
6,O
6

: o
a .G
! a
cl
ra
7
F
o o a
rs 5 cl 0 o
1> ol o
rl
@
!c
I

)q
5E (o
e

Fe
3
.rti (t
It !l
lr
et
a
a
a
0
8 (1 z
c IA
4
$t. <l ro

.D &
lt a !
I tl: I !a) E.o o o
x F 83 E
9
o F a?

E:-E
{r
q)
q
sH o
ro
r!?
GI
|o
(\l SF
q,

uI EE
.-o
s q

AE:
:s
o
5 E
6
o:
al
FtI
@
rEf.
a
tE
ctl|,
o=.-
t E
,llHC
I
nr s *>.E
e
ta
I ,Q
ax9l
o

aE
F3; @ ao p to

e U'<
B o tt.
'e
a o o a)
TE
sH?8,
I
e gFEFI
t
rl
Ea
|lt
G
qr
'o
?e.
{
,
g
!l

E
'o
@
'oil
'E
tt
t
gHgE
B
t!
5.
.a
{t $*Fj
'-i
 ':l
.r:l

dtn betonarmat
11.1.GENERALrralr :
Betonui armat esteun material frecventutilizat in diferite lucrlri de construclii.':
Betonularmatseobline din betonqi diferite armdturimetalice.Betonulesteur:
conglomerat artificial rentltat dintr-un amestecde pietriq sau piatr6 spart{ apd 9i
ciment in diferite proporlii.
Din punct de vedere al procesului tehnologic de confeclionarea pieselorse
distingdsu6mari categom:
- construcfii din beton arrnatmonolit; .
constructii din beton arrnatprefabricat.
In prima categorie sunt cuprinse construciiile la care toate elementelese
executi directpe santier.
;'-'
--
'F

In a douacategorieintri construcfiilela care unele elementede beton a.rmatse

executd intr-un atelier specializat, iu dupd intErire, acestease transporti la locul
construcliei unde se monteazd, gi seinnbin6realizdndastfel skucturaconstrucfiei.
Irt'gcestcaz cofrajelesepot tipiza qi seintrebuinleazdde mai multe ori.
Corislrucfile din beton armatprefabricat comporti o industrializaremai tnalti
qi din ace,ast5 cauzddesenullor necesitdo mai mare precizie.
In procesultehnologic complex de rcalizue a unei construcfii din beton annat,
htervin lucrdtori de diferite specialit[1i:
- dulgheri,careexecuti din lemncofrajeleqi susliaerile;
- fierari - betonigticare fasoneazdqi monteazdin cofraje armdturiledin
olel beton;
- betonigtiicareprepari betonulgi-l toarndin co&aje.
Operaliunile pe care ie executdfiecare din grupele de meserii prezentatemai
sus sunt in mare parte independente,toate ficdndu-se ins6 sub conducerea gi
coordonareaunui personalcu o calificare,mai tnalt6.

11.2. CARACTERISTICILE DESENULIJI CONSTRUCTIILOR DIN

BETON ARMAT
Reprezentareagraficd a ideilor proiectantului conskucliilor din beton armat
trebuie sd cuprindd desene de ansamblu (secfiuni orizontale, longitudinale gi
transversale prin intreaga construc,tie)dare servesc personalului de conducere a
qantierului, gi desenede detaliu (planuri de trasare,planuri gi detalii de cofraj, detalii
de armare,etc.) care sunt utilizate de lucritorii din diferite meserii.
.Deseneleunui proiect pentru construcfii din beton armattrebuie astfel grupate
pentu ca diferigii lucrltori sd poati iucra independent,iar apoi rezultatelemuncii lor
sdsepoat5.inchegapentrudesdv6rgirea const'ucfieiproiectate.
ili',{j De asemeneain desenulstructuriior din beton annat estenecesar6adootarea
unor sistemede desenspecificepieselor?nt6lnitemai des ca: fundalii, cadre,stalpi,
;il gr'tnzi,arce,pl6ci, etc.
::l!

rl
I' ,.;r)jI "66
 [:" {cest fap! ies.em wiaenf mai murt in proiectelea"-o*tto"1ii .rnil. 9i
di#talegi mai pulin in proiecteledepoduri,drumudsauconstructiihidrotehnice.
Reprezentareasecliunilor gi vederilor se face in special prin desenarea
rilor, considerandmaterialul (in vedere) transparenl astfel ca arrniturile se
ffiME c.y.liniicontinue.culorile gi hagurilese executi.dupd aceleagireguli ca gi ia
nnsftucfiilrlin ziddriesaubeton.
;; Prin standS{ul de stat srAS 855-79 se stabilegte modul de intocmire gi
Fprvzent?le. a desenelor elementelor din beton qi beton a:inat pentru
Tul.1
ii civile, industrialegi agrozootehnice.
Din punct de vedere al scirilor folosite penku intocmirea desenelorse pot
rnaurmdtoarele:
- planurilede cofraj gi de armarese vor intocmi la scara1:50gi dup6
caz,in
funclie de claritateagi complexitateadesenului,la scdrile i:20, r:25 sau
1:100;
- detaliilede armaresevor intocmila scaraI:20, l:25, i:50 qi dupi
caz,in
funcfiedeciaritateagi complexitatea
desenului,
la scdriler:td, t:s, sau1;2;
- desenele de montajpentruprefabricatsevor iatocmila scdrilel]20, 7:25,
l:50,l:100sau1:200.
cotarease.faf,in centimetripenfu dimensiunilemai mici de 100 cm si in
i cu dou6 zecimalepentru dimensiunilemai mari de 1,00 metru. Dimensiunile
or de olel pentri amrarese daupenku secliurri?nmilimetri, iar pentru lungimi in

- linia groasdcontinud (c1), pentru trasareaarmiturii cuprins6

in elementul
de construclie sau extrasi qi pentru trasarea diafragmelor gi a st6Jpilor .--l
inferiori plangeuluiin planurilede cofraj; it
- linia continud mijlocie (c2), penku trasarea confurului elementeior
de
construcliein oricefel deproieclie- vederesausecliune- qi pentrutrasarea
etrierilor;
- linia continua subliere(c3), pentru trasareaconturului armrfurii,
in detaliile
de armareexecutatela scara1:10saumai mare;
' linia inkerupti mijlocie
Q2),penfu tasarea in planul de cofraj a contrirului
ginztlor intoarse. !

:. Formatelefolosite in generalsunt mai mari dec6tA1 pentru cE betonul arrnat

este
folositpentruconstruct'ide dimensiunimari.
'
Precizia necesar6deseneloreste asem5ndtoarecu cea a desenelorpentru
aidirie,pentru betonul armat monolit gi cu cea a desenelorde construclii metalice
Penrubetonul armatprefabricat.

167
 11.3.1Reprezentiri conventionale
Armdtura obignuitd, ar:adtura pietensionate, panouri. de piase sudate gi
pozilionarea barelor se reprezint6 convenlional in desenelede construclii confonr
tabeluluiI 1.1.
I
Tabelulll.l.
Reprezentareaarmiturilor metalice(STAS 855-79)
Nt c('. D.!,rEi..r .l!! ntubl R4rrtrrtrlqlc

1 Atu:.trrl nb:Fdll

I E :t d. t]'ore lftl cbaat

t SldJlar lfilsv.r,nn fubc l.II ih ri:!rtr.

h:! b!{di!!, flrd dooFl, cu itdltrt& .at&dtlltb!

bealor -
*t
{ Brti pltr:rlltt c! d.{rtl
s) qi daqrl r@IloiiEde

O Cl drlrdl b lneH &8t rl

F*f D.Erldl c! rl5El dt rdrlrd i

.) h_ rDcord b 'D4!f &!}t hd.Flnhd!-tr d.
.obrl'vrtd

D or ftcdrJ {.ttL.!ro&ds.r. d. ob.rfrto!

b BtU
I
r) lEtfi trgrubcr.r !", lf.ttal8 d.l[ ar4{ }rmlt
to{llc rltoldri.

I BtI frsd:*lI o Id4 F! lLa{ &'|l trst

,iw*rt <r tr4 e fhc!, r*et de 'rPlbl lcd o

.'2
F.iod d! Ib. rlllrt!

I P're1 Ylcr !
lL'r

, Orlo d. !r!rr4 i.&ia h d.il

.) F|tr.{IIl |Ilbc.tc
t) P{ttlEt FtE,tNl. '

--fL---
.. .- 3 ArEItrrI Fdlad.Ertl

:tq tr|! .a{ ..$u ]t!.t.a6tr!

1t tegtriltrorvsrrur ord ..!tt P!s.dl4 b btt&

cfErtl

7t Ststrls trrlrtalnra t.'dttt-o artr&rcl !d!ts!b!att +

Ar.aE! b trFtllt ul.l! t4 rt!cM t({r$]!{ -b.---.rr.,-'t*

i{ ll}!.rrj tri

1t Aacar*J$l td qtdttd F !d..o{6d$4, drntl drn .atd[

+
l06
 113.2.Regtli speciale.

- in afard de normele generalefolosiie in desenulde construclii, la desenul

pentru
- betonafinat se aplicd o serie de reguli sjlecifice acestuidesen..
in cele ce urmeazdsuntreprezentateprwederile (STAS 855-79)pdvind:
(1 i.3.2.1.) inscrierea materialelor folosite in reprezentErile
elementelorde construc$idin beton armal
- (II.3.2.2.) notareaeiementelorde construclii;
- (11.3.2.3.)cotareagi notareaarmdturilor;

11.3.2.1.fnscriereamaterislelor :

Plangeleconlin6nddeseneale elementelordin beton armat vor aveainscrise kl

nodobligatoriu, mdrcile betoanelor,tburile qi mircile de ofel uttltzate,locul unde se
loiosescgi, dupi caz, calitilile specialecerutebetoanelor(permeabilitate,gelivitate,
etc.).
Mdrcile betoanelor,tipurile gi mdicile de olel vhlizate se vor inscrie o singuri
datideasupraindicatorului dacd indica{ia se refer6 Ia toate elementeleconlinute pe
planqdJplanga I 1.11.).
In cazul c6nd se folosescmai multe tipuri sau mai multe mdrci .de otel,
inscrierea
acestoraseva face:
- sub titlui elementuluireqpectiv;
- pe fiecare bar6"cu barelor confecfionatedin olel OB 37,
"*"tp1iu
pentru careseva da indiqafip printu-o not5 (barelepentru carenu este

769
 notat tipul $i marcaofelului se consideri ci sunt realjzatpdin otel O
37),(planqa11,8.).

11,3.2.2.Notarea elementelorde construcfii

Pentru identificareaelementelorde construcfiireprezentatein plangegi .*. :

kebuie'pozilionatepe teren prin trasare,pentru execufialucrErilor gi altor activit6ti
I legate de intrelinerea cl5dirii, pozifio:rareaunor utilaje necesarefluxului tehnologic, ,
planului de intervenlie in cazul incendiilor, etc. s-aprocedatla notareaelementelor-deI
I
construcliefolosind litere gi cifre.
In cele ce urmeaz5.se va face referire la proiectele reaLizatepentru RomAnia
unde penku notare s-a utilizat lexiconul romdnescfolosindu-sepentru litere inifiaiele
nnor cuvinte dupd cum utmeazl: F pentru fundafii, s pentru st6lpi, G pentru grinzi, D
pentru diafragme,C pentru cenhri, B pentu buiandrugi.
* Fundaliile se noteazi cu litera F, umrati de un indice. Indicele poate
fi
indicativul stdlpului pe careil suslinesauun numdr renfltrt din nume_rotarea tipwilor
,t de fundalii(exemplein plangeleI l.l. 9i I I .2,).
* St6lpiisenoteazi cu litera S, urmati de un indice,carepoatefi:
ll - ,'rt indicativui celor dopdaxe la interseciiacdrorase afl6 stdrpul(exemplu
_ in
':,li p l a n q a1 1 . 1 . ) ;
- - numirul stdlpului reanltatdin numerotareaacestoraintr-un sistemunitar
i,i,'l
gi ordonat (exemplu: dejos in sus gi de la stinga la dreapta,incepdnd cu stdlpul din
i-qiiiii
I,ii st6ngajos al plan-uluiconstruclieiindicatin planga1I .2.);
iirJ - num5rul ren;/rtatdin numerotareatipurilor de st6loi.
flr'#
I l*qi
stdlpii igi vor pistra acelaqi indice pe toate nivelele construcfiei. Notarea
stdlpilor se scrie pe linie de referin{E, la numrrdtor. La numitor se inscriu

rufr
ll
dimensiunilesecliuniitransversale a st6tpului(figura 11.1.).

ml#fl
' 1Hi
a

\ snr
i
\____=:_
.If tl

Ftr
i 'iid
40)c30

li , i,\
i{Ixt{
l' !';li Fig 11.1.Exemptedenotarea stAlpilorcu
i jilli secliunea
transversalE
dreptunghiulard
'il{i$l - ln cazul
i,l unor stdlpi cu formespecialeia secfiune,indicareadimensiunilornu
[.l esteobligatorie.
i,.li
,i x Griazile se noteazdcu litera G; umrati de simbolul nivelului (notat cu
majuscule pentruplangee pestesubsols gi pesteparterp sa.ucu cifreromanal,l[ etc.,
i-,il'
i tit pentrupiangeepesteetaje)pi un indicenumericcire rezuit6din numerotare a glirrlzilor
ti aceluiagiplangeu.Aceast6notareva fi urmatide dimensiunile seciiuniihansiersale a
.-r! gnnzii, scrisein ordinea:ldtrimexftrdliime(bxh). La grinnle continuesaucenturi,
,rii
174
i: ir
rli
.;:
 grnzii sescrieintr-un singurcdmp,iar dimensiunitesecliuniin*rffi
deschidere caredifer5..
''
Notareasg scriepe proieclia in pian d ginai sau deasupraliniei salede contur,
de referiniS(exempiudenotarein plangele11.5.,11.6.).
'4itlinie
Pentru ginz)le intoarse, notarea va fi precedati de specificarea GRINDA
(de exemplu:grindd intoarsF"G13-25 x 45.
MOARSA
* Diafragmele (pereli de beton) se noteazdcu o literd D, T sau L, umat6 de un
6dicenumeric aate rcan7tddin 1srn"to*ea lor in plan. Acest indice este acelagi
gentatoate niveleleconstrucfiei.Notareaseinscriepe proiecliafo pluq a diafragmei
fuudeasupra liniei salede contur,fhri linie.$e referinl6(a" r*"-pto Dti,,Tz,Lt).-
a p centurile se noteazd cu litera c, urrnati de un indice numeric pentru
difercnlietea tipurilor in plarr gi de dimensiunile secliunii tansversale scrise in
)
6dinea:ldfimexindllime (bxh). Aceasti notagiese scrie pe proiecfia orizontalda
ziduluiportant peste care se executii centura respectivEsau deasupraliniei sale de
rpntw, ftr6.1iniede referinld(de exemplu:C2 -25x20),(a sevedeaqi planqa11.6.).
F Buiandrugii legali monolit cu placa sau centura se vor nota cu litera B sau G,
wnati de un indice numeric de diferenflere a tipurilor in plan gi de dimensiunile
se4iuniitransversalescrise in ordinea (bxh, lifimexin6lfime),(de exemplu B2 -
25x5A),(a sevedeagiplanga11.6.).
Elemonteleprefabricatedin beton armat se vor nota cu litere maiuscuieurmate
deunindice numeri6pentru diferenliereatipurilor. Pentru aceleelemeite prefabricate
cuprinse in cataloagesauproiectetip sevor folosi not5rile indicate in cataloageiesau
proiecteletip respective. Aceste notdri se vor inscrie in apropierea conturului
elementului, de reeuld frrd linie de referin!6.

11.3.2.3.Cotareagi notarea armiturilor

Detaliile anndturilor din beton armat denrunite gi detalii de armare se

deseneazd dup5. principiul prin care se consideri cd volumul de beton este
fansparent,vizandu-se armdturile din ofel ca.rese rcpreantd prin linii continue
(figua11.5.).in afarnde aceasta,toatebarelede olel beton se deseneazd separatin
vecrnbtatea elementuluirespectivdin betonarmat(figura 11.3.).
Deasupra fiec6rui tip de bard la aproximativ un milimetru distan{E,se vor
inscrieurmdtoareledate:
- ?narcabarei (numdrul de identificare) inscrisd inh-un cerc;
- num5rul bucililor de acelagifel
@areleasemenea);
- diametruln milimetri precedatde serrmulO;
- cotele par$aleale fiecdrei po4iuni de bar6 fErd a se mai trasa liniile
de coti gi liniile aju!6toare;
- lungimea totalE a barei care reztltd din suma tungimilor parfale
rotunjite la centimetri infiegi, plus a cfocurilor, totul rotunjit la
multiplu de 5 centimeti imediat superior.
Lungimile parFale ale segmentelorbareior se mdsoari fali de axa barei, iar a
etrierilorfali de suprafalaaflatAspreinteriorul elementuluide constructie.

17r
 l
L

de bare pe o anumitdpo4iune de placd,prin numSrultotal de barepe metru iiniar 6, I

placi sauprin echidistanladintrebare(exempluin planqa11.5).
?n cazul cdnd armdturile sunt dispuse pe mai multe rAndwi, pe ba.rele'
respectiveextase de pe rdndurile 2 gi3 se va indica rdndul pe care trebuie montate:
rinduriie se vor numerotade la exteriorspreinterior (spreexempluin planga11.8.,
I
mircile 5 qi 6).
R6ndurile se vor nota cu RAnd2 sau, prescurtat,R2 (conforrn nr. crt. 20 din
tabelul11.1.).
ln cazul armdturiior indoite sub unghiuri diferite de 45"se coteazdqi distanta
dintrefe{eleextemeale anndturii(frgoraIL.2.).

,::i

Fig. 11.2.Cotareawrei arn'riturilndoitezubunghiuridiferite de45''

,
Delimitarealiniilor de coti tn desenelecareconfin armituri seclionatesevor
faceprin sigefi saulinii scurteinclinatela 45' fa!6 de linia cotei(planqele11.8.9i
11.10.):,
Fiecareplang6care confine detalii de annare se va prevedeacu un tabel
cuprinz6ndexfrasulde armdturla elementelordin betonarmatrcprezentate (exemplu
de tabblin planga11.9).Tabeluisedeseneazi directpe plang[sauseparat(exenrplu
in planga11.10.respectiv planqaI 1.9.).
Tabelul cu extrasulde armlturd formeazdo planqdseparatE, numirul acestei
planqese va speeificape plangadetaliiiorde araare.De aseniene4 pe plangacu
172
 de armarese va specificanumdrulplanqeicu detaliile de arrnarela care se

r1.4. TNTOCMTREA PLANURTLOR DE ANSAMBLU $I A

ALtrLORDEARMAR.E
-dl
i
Planuldefundafie
11.4.1.
n
..1
cele mai desintilnite fundalii de betonaxrratsunt fundaliile numitepe t5tpi
Gianqele
tnlate I 1.1.,I 1.2.,11.3.).
La un proiect de betonarmat,ele se deseneazd in planul fundaliilorqi la
de
detaltile armaxe.Uneori fundafiile se deseneazEimpreuni cu cadrelepe carele
susfifl.
ln plan, fundaliile se deseneaz6 in vedere,adicd se reprezintdnumai liniile
conrurului exterior carese coteazS.De asemeneasereprezint5secfiuneaorizontalSde
labazasti)pultx qi se indicd numdrul gi diametrul barelor de olel beton (mustdfi) ce
iesdinfundafie(plangele 11J.,1I.2. qi 11.3.).
ln detaliile de armareale firndaliilor se aratiila scara1:i0 sau 1:20 o secliune
oizontaldgi se figureazi gritarul format din bare de olel beton. Sub acestplan gi Ia
dreapta se deseneazdvederile din fali gi lateral ale fundaliei; in aqestevederi se
frgreazdarmSturile.De asemenease deseneazddupEregulile ardtatela subcapitolele
11.3.1.qi 11,3.2.barelede olel betonexbase.
Planul de fundalii reprezintho secliunecu un plan onzontaT,cu vederede sus,
ficut6prin construcliela fala superioarda fundafilor sau deasupracuzinefilor.
Planul de frrndalieva cuprinde secliunile tuturor elementelorverticale portantg
(st61pr,pereli de beton,perefi de ziddrie)precumgi conturulcuzinelilor,socluriiorgi'
tunda1iilor.
Cotareaplanurilor de fundafii se va facs prin inscrierea dimensiunilor ia plan
ale: st6lpilor, gnnalot de fundat'e, ziduriior cuzinef,lor, soclurilor, tdlpilor de
fundafie,distanplor intre tdlpile de fundalie precqm gi cotele generale(exemplein
pianqele Ll .l., 11.2.).
Pon[itle ?nplan ale elementelorenumeratese va face prin cotareafald de axele
detasareale construcliei.
Fiecaretalpi de funda{ieva avea?nscrisi cota relativd a sipEturii.
In planul de fundaiiesespecificdprin notd :
- nivelul planuluide referinl5t 0.00in coteabsolute;
- nivelul terenului natural gi nivelul terenului sistematizat in cote
absoluteconforrnridicdrii topograficegi in cote relative;
- natura gi caracteristiciie terenului de f.rndare (stratul pe care se
fundeazd,rezistenfa,etc.) precum gi nivelul maxim al apei subterane,
dacdestecazul(exempluin pianqa11.2).

t73
 14,
rI i
ri --
Capitolul11
4

r{
rl
i{
*

qB{E
q
ul. *r"-*1tr
a
qE $$
t'.ft, r $i
:lS
I&Y
S*
s{
c
{r $#$:c
$ i$i$
.E

.i'', J$$
-$$g
l__* *_l-

R.
e
*

l!
sq
q.

174
 PLAIVSA l'f.Z i

PLAI]f FU I aTil
"'lt
&

&

t &h !40A.28,t I I I
2aAt*
dtt|r'}jjnti.wt t{rAt co{le8n
fEt'ffilfl.wMNtat Fpr'cifit \aPzsRAfrE at *afr/wl
ctilrzq| Frott;a E.-,
' t Jt?*d *nMsftsr$Azl s$F tew stl
ltrdti Frti1r's,i
4 $WrX, Hlt t Aa4gl A4&rf'4f"attst
, &tsut Ftftzf,t t3qlcfifF qr/uat)
 i.';;.,
n ^ - : + ^ 1 , ,1
\-d,prLvlut
1
r 1
.' ::
----_---__--;i.rl
I

' r i! :
.i.

.rii
!
fF)
!r{

<{ h
e:

t1 frE+!
tr,.
-t e $sg$
I s{
-'J
$$ r
fi-rl
sts
q

x-\r
t4*
tr
4
6
-i
H .E
.x

,ii
$
u trff*r't@

H
n H
-{

jffi "r*t
*.1
NT
Hi
t:" H
m
rit

iti,l
rl

t /o
I
 F
a 11.4.2.Planul de cofraj al plangeului

Planul de cofraj al plangeului reprcnntl o secliune cu un plan orizontal, cu

vedercde, sus,- care intersecteazd"construclia la nivelul plangeului respectiv,
considerdndarm6turilenemontategi betonul neturnat.
Din aceasti dsfinitie rczultd"cd planul de cofraj va cuprindetoate elementelede
consfilp$everticale portantealeplangeuluirespectiv(stdlpi, perefi de betoa,pereli de
ld6rie),conturulelementelororizontale(grn4, grinzi intoarse,centuri,uuianarugi,
etc')'^
In planul de cofraj secliunile orizontale ale st6lpilor se reprezinti prin hagurare
sau?naegrire(planqele11.4.,11.5.),diafragmele(peieli de beton)se reprezinti prin
jffiegffe iar zidliaportarftE. pe care se sprijind plan$eulde beton ermatlsefigureazE"
culinii continue,iar penku a se deosebide elementelede beton amrat sehagureaz[in
senslongitudinal cu haquriia un milimetru (planqa11;6).
in planul de cofraj s9 vor executasecliuni verticate prin plangeu,rabatalein
planulorizontal al co&ajului. Reprezentareasecfiunilor se va iealiza pentru zone
caracteristicecum ar fi: puncte de denivelare, zone {e plangeu in parfia, gdnzl

colareapnlanuluide co&aj seva faceprin inscriereadimensiunilorin plan ale

repiezentate,a distanleloriritre acepteelementeprecum gi a cotelor
eler:rentelor
genenle.Poziliileinplan ale.acestor
elemente sevor cota faEde axeledetrasareaie
construc!iei.
Pozilia pl5cii pe vertical5 seva cota reprezent6ndnivelul superior al pldcii (in
relative), pozttja qi mdr'rmeadenivelrrilor, cota de nivel maximE gil minim[
precumgi diferenla de nivel pentruplScile 9i grinzile irepantd.
Grosimea plEcilor se noteazi cu hp gi se exprim6 in centimetri, imediat
deasupra diagonalei trasati pentru o suprafali a pldcii care are aceeagigrosirne (de
exemplu: hp.:10cm;hp.:8cm;planga11.6.).
In cazul c6nd mai multe plici rcprezentateia acelagiplan au grosimeaegalE,
notarease va face in titlul desenuluicu menliunea zonei careface exceplie gi Ia care
sefraseazidiagonalasuprafefei, deasupraindic6ndu-sehp.:... (ptangaI1.4.).
rn cazi planqeelorcu suprafali mare, trebuie ardtatein desenulpranului de
cofraj doud elementefoarte imporfante gi anume: roshrile de lucru gi iosturile de
dilatalie.
'Rosturile
de lucru sunt locwile in care se opreFtefumarea betonului la
terminareaprogramului de lucru pe gantier,pen.trua se continua a doua zi sau dupd
uninterval mai mare de timp. Aceast5limitl se stabilegtepe bazaunor considerente
determinate de capacitateade lucru a gantieruluigi de statici construcfiei.
Acest rost se noteazdpe plan cu o linie intreruptd in dreptul ,cdreiase scrie
,,rostde lucru".
Rosturile de dilata[ie sunt locurile in care se opre$tetumareabetonuluipentru a
secreaun spaliu de minimum 2,5 em.
voiumul de betonarrnatastfel separatare o dilatare mai mic6 gi nu defbrmeazd
pestelimita admisi stSlFiisau zidurile pe_Qare se reazem6.Rosturilede dilatarese

r77
 sec,tiune
verticalSmodul cum trebuieamenajateacesterosturi.
3
ll;4.3, Planurile de brmare pentru placi

Arnrarea pldcilor se va indica direct pe planul de cofuaj,reilizlndu-se un pla11

comunde cofraj gi armare(planqaI 1.6) saupe un plan separat(plangaI 1.5)in caa{
I cAndarmareaestemai complicat6qi din motive carelin de claritateadesemrluinu se
po ater ealaa wr plan comun.
Pe plan se vor inscrie coteleintre axelede trasareale construclieic6t qi cotele
I
ssnerale.
In planul de atmare se va desenac6te o bar6.din frecarctip, considerate
rubatate in planul cofrajului. Dacd p1anul are mai multe cAmpuri axnate identic,
tipurile de bare cue formeazl arm6turapldcii se vor desenaintr-un singur cAmp,iar
lungimeape care estevalabild arm6turarespectivdseva indica printr-o linie cu sdgepi
la capete(piangeleI 1.5 9i I L6).
In platul de arrnare placd seva cota:
lungimea cdlErelilorde la margineareazemuluipinlla capdt;
- ," distanfa de la marginea reazemului pAnd la punctul de ridicare a
l+ "-armiturii inclinate(pentrubarele.cudiametrulmai mic sau egalcu 12
rnm care se fasoneazi direct pe placi nu este obligatorie cotarea
'
;g
lungimil6l parlialealesegmentelorde bard- planqai i.5);
Barele din amitwa de montaj cale se mai numesc Ai bare de repartilie se
ftgarcazdschematicprintr-un segmentde dreaptdterminat la ambelecapetecu s[ge1i
gipe careseinscriecuv6ntrl ,,repartilie"sau,abreviat,,,rep."(planga11,6)qipozilia
unde se noteazd(sus,jos, sus gi jos), iar sub ea setrece marcabarei, numdrul de bare
asemenea pe metru liniar gi diametrullor in milimeti, precedatde semnulA.Penfit
plScile armatepe doui direcgii, indicarea poatjei arrndturii se face in fiecare cdmp
(planry 11.6)sauin afaraplanului,dacdestevalabildpentrutoatecdmpurile.
ixf In cazul armirii plicilor cu plase sudate se vor reprezentzplanuri separate
pentru armareainferioardgi annareasuperioarl(planga11.7).Reprezentarea acestor
a:rndturi seva rcaLuaprin folosirea sirnbolului iudicat in tabelul 11.1 la nr. crt. 8 qi 9,
F
indic6nd suprafalape czrrese monteazdplasa, iar pe diagonali se va inscrie intr-un
cerc marca plasei (numdrul de idenlificare), urrnat de indicativui plasei, conform
-1,-
i catalogului de fabricafe gi caracteristicileplasei rezultate dupi tiiere, atudci c6nd
ostecazul.

11.4,4.Detalii de armare

Reprezentareadetaliiior de armare este necesare in can;J proiectelor de

execulieprin infonnafiile suplimentarecarela aduce.
In acestereorozentlrisevor desena:
- contuflt elementuluide betsn;
- armdturamontatdin element;

t ta
 - a.rmetura
extasi (prin translafie)pentru ftecaretip de barX,in afara
. elementului.
ar
In plangele 11.1,I 1.3,11.8,11.109i 11.11 suntprezentate detaliide armare.
Cotareadetaliiior de armareva cuprinde:
- dimensiunileelementuluide beton;
- grosimeabetonuiui de acoperire;
- pozitja de cobordre a fiecirei bare inclinate de la marginea
reazemului;
- iungimeac5lErelilorgi a segmentelororizontaleale barelorridicatepe
feazeme;
- distanlele pe care se pwi' etrierii inchigi sau deschigi, marcate pe
desen;
poziliile innSdirilor barelorde rezisten!5;
- lungimile depefrecerea barelor;
- nivelurile caracteristicein cote relative (c6nd estecazul);
- cotareagi notareaamr6turilor.
Pentru cazul reprezentirii gnnzilor de beton arrnat in secliune transversali,
pazilionarea9i diametrul barelor sepoateindica cu linii de indicalie (plangai i .8) sau
gin tabeleaqezate dea$upra gi dedesubh:lsectiuniitransversale (planqa11.11).
Detaliile de armare a stAlpilor se intocmesc sub forma unui tabel in care se
repreantisecliunile transversaleale st61pilorpenku fiecare nivel al clSdirii (pl*;u
11.i0).SecfuneatransversalE a stdlpuluicarenu face parte din nivelul consideratse
reprezinti prin linie intreruptd(I2).Barelelongitudinaiese extragschematicpe tipuri
qisecoteazd(pianqa11.10).
Pentruo faciiitare a aproviaondii materialeior,a execuliei barelor, identificdrii ti
qipozifionirii lor in elementelede construclieseprocedeazdlaintocrireaunui tabei
carepoadedenumireade extrasde armdturi(planga11.9, 11.10)in care se prevdd: 1

elementul de construclie,marcaarmiturii, diametrul, lungimeaunei bare,lungimiie gi

nasatotal5pe tipuri de o!el.

7l.4.S.Planuride montaj ale elementelorprefabricate

l

Planurile de montaj ale elementelorprefabricate vor cuprinde rprezentarea

convenlionald a elementelorprefabricate(prin figuri geometricesimple) montatepe
pozitivinainte de monolizare. Por{iunile tumate monolit se vor reprczenta prji
haqurarela 45' .
Cotareaplanuriior de montaj a elementelorprefabricateva cuprinde:
- pozilia axelor de trasareale construcfiei;
- poziliile prefabricatelor prin axele sau conturul lor fali de axele
construct'ei;
- dimensiuniiein plan ale eiementelorprefabricateverticale,precumqi
distanleleintre ele;
- dimensiunile suprafelelorde acoperit gi numirul buc5,tilorde acelaqi
{al.

- cote generale,
179
 CaDitolul11

*{F
t.j
F*..

<q
t4"
e
q
"__t
a*

_a

'1.

:0

;it

,t1:
.'

'l

180
 L$
;

.t
{ 4 cffS
t .{ {
ar- ,px E Rq+
a E *ss
us Es
{
.-*.t
c_

s
-!

s
\J

H
"{
$
iFt

d
{4t

q
t
q
q
E
q
\l
q-
 a4-i+^1,, | 1 l

{s3
b--
:
*l
<[
gIt
t4"
e
q
a
t

\.J s sh
a.. F
u il$
g
g.B
F-,
F{{r
E a

.*{

E
ii' \
r{
l:-
-i r4r
. Q rH
y
. -qr
:in q.
]t?
t;'

r.,
q
*.1
q_
l,.J
r tr
*
F.li q,
{

fl' !a*
L!\
-.1
E
g
t- !4.
1l{
Li E
E
{
Trl
ii d

i:t"

t:

!'

182
f""
t'j

({

1/}"
e
q
*..1
& E
g
G
:rt'

183
1

s
t";
?,'r*

([

I
!t-

{{
**J
q_
R
\
&
h
N
hr
q

*
trF
!i {c

{il
Eri
tf{
*i I

i:;
.Eil$
fFI
Ti'

184
 Ftd$dsd rf.g

ini#dfiJ#s
 Sn
GS
.S -*.r
F lar
d*
{
q

dE
+!
fl
:q*. f ,

*t
{}

q.
.".1
F".
ttQ

r4l}
q

t3 $i
it

*$'
tq *
t
t4
t
s" s
--w
.Ef
r*
# e-'r
w,
aa

g tvll
Yt ; ftsJ.? gs.($rd
 t.J

q
{n
e
q
;*t
*_ *'
t*

*'

d-fu
#3 *i:$$$
$* *{E
S&L
!"9
irq

hw
qr
H
*
r(
t
\r
(
s
s
t*;
&*

E
q
it

187
 11.5.rr,nnmNf ,
ELEMENTE DIN BEToNARMATivrAr.,mrn LA collsrRucgmn u1r'
cr-Anml
11.5.1.Stilpi din betonarnat

Stdlpii intdlnili mai des in construcsile de beton annat au in secliuq

otizontall, forma de pdtat sau dreptunghi.Mai rar se ',,fiiltzeazdgi stdlpi cu secliqns
po1igonal6,reguiati sau circulard. Uneori diskibulia irnc6perilorimprme ca secliunea
transversali a st6lpului sdfie neregulatl (ttapezsaupatrulaterneregulat).
ir ...u ce privegteforma stAlpuluiin lungul sdu,deosebim: ,
r stAlpi cu sectiuneaconstantd,care se intAlnesc mai des la consfouctii
pentru locuinle sau construcfii cu caracter social-cultural (cdmine,
cantine,ciuburi, qcoli, etc.). In acestcaz, de cele mai multe ori este
suficient ca pe planul de cofraj si se aratestAlpulin secliunegi sd se
desenezebarele longitudinale. AlSturi de secliune se inscriu indicatiwi
gi numdrul st6lpului, numhrul gi diametru barelor longitudinalerespectiv
diametrulgi numdruide bucdlipe metruliniar al etrierilor;
,.lir. c6nd construcliaaremai muite etaje gi dimensiunilegi arrn6turastdlpului
"'
vartazdde la etaj la etaj, se deseneaz6tot pe planul de cofraj armiturile

aeasupra;
o pentru a se putea amplasapozilia stAlpilor de la etajul superior se dau
indicaiii speciale fie prin marcarealaturilor fixe cu o linie groas6,fie
prin axe i
. stAlpi cu sec{iuneavariabili - mai subliri jos qi mai groqi sus, ca Ia
cadrele articulate in fundalie ,sauma"lgrogi jos gi mai subliri sus ca la
st6lpii pentri iluminat, pilonii pentru liniile de inaltd tensiune, etc. ln
acestcaz la desenarea lor in plan se consideri cd planul de seclionare
aizontald trece pe Iabaza st6lpului gi se deseneaz[cu o linie conti$ui
sec{iunealor la bazd qi cu linii interupte secliunea lor de la partee
-,,*^;^^-x.
S LI L'UI
ItJ'LI '1.

Tot in acestcazqi maialesin cazulstdlpilorla careseschimbdbruscsecliunea

(stelpiipentruhalecu grinzi depod rulant)sauin cazulstdlpilorcu goluri (stAlpiide
t' beton arrnatprefabricat)estenecesarca stAlpii sd fie desena{igi in vedefqsd se
extragdtoateanndturile(figurile11.3, 11.4,9i 11.5.).
I

188
 SCTIUI{E
A*A

wg,
.i-e+ '
rSor.s
q?
@E*uw

$FCTtUlts-&s

FF
8t ll
z,q$
.84Ii
l,;gt

FEr11.3
srAlp merrs'l ARMAT
*F
-.-9. P*ErAGRI$AT
mtrnflJI{ALA
wrusrn*lA guP,ollfruLAt'{T
v*derc, secfiuni$ detcliide
onngnQ

189
 -
Canitoiul11

i
l

-n

iii

Fig. 1'1"4.St6lp de betonarmatcu secf,unevaiabild,,pentruhalecu pod nrlant:

T 1) - grinda de legdturd;
2) ..- gnnda pentrupodul rulant;
3) - grnda - buiandrugdeasupraferestrelor;
F 4) - consolastdlpului.

F 1'l,.5.2.Grinzidin beton armat

Desenareagrinzilor in planul de cofraj trebuie sd conlind toate elementele

necesarepentru ampiasarealor ln construcfiegi identificarea lor flri posibilitatea de
confi:zie.
Penlru aceastape planul'de cofraj se dau toate cotele referitoarela grinda
'pozitja
propriu-zisd precnm gi cotele care stabilesc ei ?nraport cu elementelevecine
at6tin plan orizontalcit qi in plan vertical.
De asemenease adoptdrm sistem de notalie a gnnzilar cu litere gi cifre(vezi
subcapitcilul11.3.2.2.).Grinzile careau aceleagidimensiunigi aceeagiannalenot fi
notatela fel (fig. 11.6).
Desenarea detaliilor de armareseface?nconformitatecu celeardtateLa11.4.4.
Este interesantde menlionat cE grinzite ou mai multe deschiderigi care admit
un ax de simetrie se deseneaz6p6nd la axul de simetrie, barele de otel beton
desenAndu-se gi ele separaftotp6ni la acestax.

190
 '"n1.',
Fig. 11.5.Stlpcu grindnin consola.Volumul de beton considerattansparent
permitesdse vadl amtdturilsde olel din interior:
I - amltwa longitudinalSa st6lpuiui;
2 - armdturatransversalSa stAlpului(etrier);
3 - armitura de rezistenli a ginzti;
4 - baretnciinate(ridicate);
5 - arrnitura transversalda grinzii(etrier);
6 - bare de montaj in grindi

11.5.3.Reprezentareaansamblelor

Elementeledin beton armat, desenateaqacum s-a ardtatanterior, legateintre

elein conformitate cu principiile gi regulile avute in vedere de proiectant, formeazd
osatura sauansambiulde beton armatai constructiei:
Desenareaansamblelor revine deci la desenareaelementelorcu leg4turile +;

dinfreele impuse de calculelede stabilitategi de rezistenld.

La d.esenarea ansamblelor seimpune,ln cazulbetonuluiarmat,o mareproclzre
in privinfa notdrii elementelorgi trimiterii la detaliile de armaregi la proiecliile
desenate
in celelalteplangealeproiectantului.
in cazul ansamblelorformate din elementeprefabricatese impune o
planqi
specialI,caresEindicecu preciziemontajulpieselorpe qantier.

191
 f-onif^l'tl 1t

ri Capitofuf 12. ftgprezentarea

construcfiitor
mctatice
r..i
12.1.cENERALTT.{Tr
Multe dintre construct'ile marilor clddiri folosesc structuri metalice realizatr
din cadremetalice (st6lpi gi grinzi) careurmeaz6a fi inglobate innddne saubeton.
I Prin STAS 9773-88se stabilescregulile specificede reprezentare gi cotarea
construcliilor metalicein desenelede ansamblugi execqfie.

r2.2.REGULIDE REPREZENTARE
$r COTARE
Desenelepentruconstrucfiilemetalicesunt:
desenede ansamblu;
- desenede executrie (deutilizaregi de montaj).
Desenelede ansamblusunt destinateexecutdriimontajului qi cuprind vederigi
secfiuni pnn constructie, axe de tasare, cote de nivel, cote de gabarit, notarea
elementelorde construcfieetc.
Po*lia elementeior de construclie se coteazi fafa de axele de trasare ale
construcfiei.
Pe verticald pozilta elementelorde construcfe se coteazi la partea superioara
sauin axul elementuluide consfuclie'fafa de nivelul reper al construcfiei.
in planui unei constuclii metalice, a:<eleorizontale se noteazdcu ttere (de-a
lungul lor se amplaseazi traveele) iar axele verticale (pe care se amplaseazi
deschideriie)senoteazi cu cifre agacum sereprezintdirr figura 12.1.

Fig. 12.1.Trasareaaxelorpe planuiunei construcliimetaiice

192
 : Sc5.rilecel mai des utilizate in deseneleconstrucliilor metalice sunt: 1:50,
'1 : 1 0l i0 i : 2 0 0 '
in catareareprezentirilor construc,tiilornr.etalicese respectdunele reguli de
.;,
rnrarclllloscutedin desenultehnic cum ar fi:
delimitarealiniilor de cot[ prin sige$, linii scurteinclinate ia 45' sau
puncteingrogatepenfu cazul intervalelor mioi (figura 12.2.a,b 9i c);
: ?n cazul cotdrii intervalelor mici gi consecutivecotele se scriu pe linii de
indicalie (fig*a 72.2.c);
- pe aceeagiplang6se va folosi un singuf mod de delimitare a liniilor de
cot5;
dargiunelereguli specificedesenuluiconstructiilor metalicein careregdsim:
- exprimareain milimetri a dimensiunilor cotate(fig*a 12.2.a,b gi c);
- exprimareain meki cu trei zecirnaiea cotelor ds nivel.

,13'.t5 -.'.ts -t*2

fz3 - .
IZ

b (e

c tt .2
f+ H'5 1T-

Fig. 12.2.Moduri de cotarein cazul reprezentErilor

oonstrucliilor metalice I

Fig. i2.3. Notareacoteiordenirel

a - veddretransversal[;b - plan.

Vederile gi secliunile elementr:lui de construclie se darl de regu16,intr'o

singurd
- direclie (de exemplude susin jos 9i de la dreaptala stAnga).
in vederi li sectiuni se reprezintii numai pdr,tilede construclii aflate in fa169i
celedin imediatavecindtatea elementuluireprezentat(figura 12.4.).

193
 Capitolul12

I ,J

I.FI
ffi"r- l=-J
F-a
+I

l-l

Fig. L2.4.Reprezentarea
uneiconstru{iimetalice
prin vederigi secliuni
,.r"1,
Elementul de construcfe metalioi rprezentatin desenpoate fi alcituit din mai
multe piesg componentedistincte care se noteazl,printr-un numdr precedatde iitera
P. Numdrui respectiv reprezinti pozitja piesei respective ?n extrasul de materiale
(figura 12.5.).Dimensirmilecaracteristicepiesei se inscriu deasupraliniei de indicalie
tasate paralelcubazadesenuluisauaxapiesei.
Sub linia de indicalie se inscrie numS.rulde pozilie al piesei precedatde litera
P, inscrierea ficandu-se cu o grcsime de 1,5 ori mai mare decdt a dimensiunilor
oiesei.

Fig. I2.5. Reprezentareaunui elementde construcfiemetalicd alcdtuit din mai

multe piesedistincte
+,
ln cazulpieselorca,rese repetdin cadrulelemenhrluide construofie,deasupra
liniei de indicalie setrec dirriensiuniiecaracteristice,o singuradat6,penini o singurE
piesi, urmdnd ca pentru ceielelte piese identice s6 se teacd deasupraliniei de
194
 preceda!de litera p (i" %"*pl"adi"-fi
ntie,,ryyat4pozii_ei respective
,-Pl;P2;P4;P5;P6). "
Dimensiunilecare se coteazdsunt de reguld dimensiuninominale carenu iau in
ideratjetoleranfele,adausurilegi prelucririle tehnologice.
ca gi in cazal rcprezentdrilorelementelordin ziddne,beton sau beton armat gi
desgneleconstrucliilor metalice elementele de ,construcfiesimekice se pot
numaipejumdLtate (figara 12.6).

Fig. 12.6.Reprezefiareaelementelorsimetoiceale construcliilor metalice

Secliunileprin, profilele metalice se innegrescintegral iar in cazul in care

dementele sunt compusedin mai multe elementeacesteaqedistanleaz6qi delimiteazl
efe(frg.lr:a12.7).
iraft'e
rn cazsl reprezentdriisecliunilorla scardmare (de exempru:l:2, 1:5, 1:10) .
sepot figuraprin hagurare(figura 12.8).
profiiele

T :it
I

J
I

:-

Fig. 12.7.Reprezentareala scard Fig. 12.8.Reprezenrarea la scardmai ._

reic6a secliunilorprofi.lelormetalice mare a secliunilor profilelor metalice

Ctddirilecarefolosescin sbucturade rezistenl4profile metalice,utilizear-1in rl

unele.cazuri pentru treptele scdrilor,podine sau podeste,tabtd striatEsau grilaje
netalice.R.eprezentarea acestorasefaceprin hagurarerestrAnsd"trasdndliniile cu o
inclinare inne 15'...40'(figura12.9).
- Direclia portante,in cazul grilajelor, se reprezinti pe desenprintr-o linie cu
capete(asemindtorcu reprezentarea armEhrriide repartipiedin desenul
llg.ti ]".
betonului armat),(figura12.10).

lvf i-
 n^-+:lul
vapr( 12

#
F ig.' 1,2.9Reprezentareatabiei Fig. 12.10Reprezentareadirecliei
striate podantein cazalgrilajelor

P;gr,"denamireade furur6(fururi) seinlelegeo piesdmetalici careacoperdsau

-: urnplespaliuldintredou6elementede consfuc$esolidarizate?ntreele.
I In figura 12.11estereptezentatA o construcfie"metalicila care fururile si
:,
pieselecaxenu sepot vedeasuntfiguratecu linie intrerupt6.
.-i
i
]t

-
I

'ii ,1:

1,:

lii
' i;i
ii r:l

i:'.t$i
| ,itri
i illir
Fliil
I
'sll!
[ #][rr Fig. 12.11Reprezentarea cu linie Fig. 12.12Cotareagi reprezentarea
tril4#Iil interupti a fururilor qi pieselor
gqffil carenu sevid
gdurilor alungite
[.]ffi]

F$tr
t
! {EH
!ai!
Cotareagi reprezentareagiuriior, gi organelorde asamblarese face confom
li rS5
STAS11634-83,iar a celoralungitecain figtra 12.12.
Fmlffi'
r i4"iil
in cazul c6nd o pies6 metalicd,es{erealizad rrin asamblareamai rnultc,r
, r[!i]: elenientemetalice,notarJaelementelorcomponente ," ftu""utiliz6ndlinii dereferin$
,ni{ilj pe carg se amplaseazicAteun punct ia dreptulfieclrei piesecomponent,
t,,{il, notarea
I .' r i { pe
fib6ndu-se linii de indicalieparalelecu bazadesenuluisaucu axa eler{entului,
l;l
ltljil
suprapuse, in ordineapunctelor.ln figura 12.13.este rcptrezentati.
o piesXmetalici
|I 'ilii eempusddin mai multe elementea ciror dimensiuni9i pozilie suntinscrisepe liniile
Ji
- i;l deinticatie.
I l1l
r :i;l
r,r
i .ii
-i
:,]r
r'iit
I ;i';
i:]
:.1

i','

ri,
*t,. 196
,
Ilri
i
 I

ii
F ig. 12.1
3 Indicareaelementelor componente
(dimensiunigi pozilie) careaicdtuiesco piesdmetalicd

ln ngura 12.14este repre2entatun exemplude detaliu a unui elementde

metalic!.
construclie
' TabeleleI}'.''ii,gi12.2prezirftd.
modeleleprivind intocdirea centralizatoruluide
elementemetalicealeptanurilorde ansambluqi respectivextrasuluidemateriale.

rhs
P6-p, w zoo

ll
L-.e,.1

Fig. 12.L4Detaliul unui elementde construcfiemetalic6

197
 Tabelul l2.t
I'
ModeIuI cerltralizatorului de elementemetaliceale planurilor de ansamblu
conform STAS 9773-88

cffi ?rraLu-{Llus Gi,*_11s5

Prutreah,nf "E
l}{ssmken Snesetulp:
*:
I
EoaEdn $4x'Isqp au'alqblulut SnuIr ibryr
. ..

S&nboi Dgr$*ire Nugitrr dddf,*, I"mailr !gB*ds.l $sse E$, i!'

dweatillnl Sf,A$. m8. i$ie- bt|{sfl 8g
l, gssfuottlXr ets"
Irtj*tit tof,al

I
"f I

1i
il
;T!

-+
Jrtotstt D*,t* Snrasle
Ysifir*t

198
 ,*
'G:

,b=
*E
e*
Itl:

*F
#
go
I
fn
r*
r-
1
tl\
# It
F
.lt
*i ,E
u) I
t sg,
t.
L. '
in,,
=E

l
i.
:
l-
t i. .. ']|1'i.
n) :... . EF 'F
,@.
'. :*
{t tE F.

aD, :i-5
g E ..E
, AE.E ':i.;.

}{ 6.-gE
l)
E 3'4-' fr.
arilf
tet
c ,!t c:
.x rq .0
"ia
a

{.} I

(l}

(l}

!;
A .f{,

r99
 Caoitoiul13

Cayitotuf fi . qgprezentdreaconstrucliitor
frn femn
13.1.GENERALTTATT

Lemnul esteunul dintre materialelefrecvent intrebuinlatein construcgii.

El servegteatdt la realizareaconstruc{iilor propriu-zise, din lema, care pot fi
definitive sau provizorii, cet $i la reakzarca construcliilor auxiliare ca schele,
egafodaje,cintre, cofraje etc. necesarepe qanlier .numai in timpul execu{iei
construcliilor alcdtuite din materiale ca ziddia, cdrimida, piata, betonul simplu,
betonularmatetc.
ln procesul tehnoiogic de execufie al unei construclii sau pdrli de constructii
din iemn particip6 mr:ncitori (dulgheri, tnmphri) pentru executarea direct6 a
lucrdtilqr $i tehnicieni qi ingineri pentni zupravegherea gi conducerealor.
De aici rezult5 necesitaxea intocmirii desenuluiconstrucliilor din lemn penku a
folosi, pe.de o parte, ca desende ansamblupersonaluluitehnic de conducere9i
ll
qupraveghere gi pe de altdpafieca desende detaliupentrumuncitorii executanfi.
:l
:, Desenelede detaliu se referi in, special la irnbindri intucAt acesteasunt
,ll determinanteh ceea'ceprivegtestabilitateagi rezistenlaconstrucliilorexecutatedin
JI
,t lemn, definifive, provizorii sauauxiliare.
, Reprezentareagi cotareaurmeazi nonnele qi regulile generaleexpuseanterior"
;:i4i
: lii
I Jitl
t'$
,.finli1 13.2. CARACTERISTICI
,$i '
ri
:
,,-Tl{
ill
Diferenlierea unui element,unei piese sau construclii executatedin lemn fa{a
ili de cele executatedin alte materialese obline prin fuasareapevederi gi secliuni a unor
: iiL
iir
lllldl
i;r
: ir1
Tfl]
'r" ' '
;! 13.2.1.Detaliile imbinirilor
r1
I!1
I
Ca eiementede importanfi capitaldpentrutransmitereaeforturilor prin piesede
lemn, imbinErile se deseneaz6la sciri convenabile, de micaorare, de ordinui de
-i mdrime 1: 5, 1: 10,sau 1.:20, in proieclieortogonaldsauperspectivd.
Ansambletrepot fi satisficetar reptezeftt"ate
prin: vederi, sectiuni longitudinale,
orizontalegi planela diferiteindllimi intocmitein proieclieortogonaldlur
transversale,
l scara1;20.
i Cotarease face in centimerripenfu dimensiunilebarelorseclionategi penfi
dimensiunilesub i,00m gi in netri cu doud zecimalepentru dimensiunilemai maridt
1,00m.
200
 Desenelese intocmescsatisficdtorin creion sau tu$ pe h6rtie de oalc sau pe
e alb6.de desen.
Preciziadesenuluieste ceva mai mic6 qi anume corespunzdtoareaproximaliei
lor gi valorilor mai mari ai coeficienlilorde siguran{dadmiqi.
Formatelefolosite depind de mErimeaconstuctiei desenategi pot fi A2, A!,
conformstandardului.
Prin exemplele din figurile ce urlneazd se arati modul de intocmire al unor
de acoperiq,cinte gi palee de pod ca pirfi importante ale.lucrErilor de
fsrrr'e
ii in carese folosegtein mod cureptlemnul.

' 13.3 REPREZENTAREAELEMENTELOR(tmbindri)

orice construc\ie realizatd,dinlemn, penku a aveastabilitate gi penku a reasta

Iasoiioitirilela careestesupusdpringreutateaproprie pi forlele exterioaretrebuies6
{ii bwelelegateintre ele in mod rational,in fi-rncfiede pozilia lor relativi qi ir
a afu6
derolul pebareil auin construcliarespectivd.
funclie
Astfel,de dxemplu,doui barealeuneiconstrucliide lemasepot inbina:
st
1) sub qq unghi oarecareascufit sau drep (figurili 13.1...,13.7.qi
13.i0....13.16.);
2) sepotgdsicuaxblein prelungire(figurile 8.1a....13.16.);
lt
11
3) sepot suprapune unapestecealaltd(fi gurile13.17, 13.I g.).

Fig.13.1.imbinarecu cepin unghidrept Fig. 13.2.imbinareprin chertareln

unghidrept

201
 -*a----_-;-

Io p.imut "u" ""t"

In al doileacaz celedoudbaresepot imbina cap\a cap,iar in al treileacazce
doudbare sepot lrrbina pe iungime.
In desenelede mai jos se prezint6 modul de desenareal acestorelemen
observAndurmltoarelereguli:
1. pentru afrxapozilia barelor,se traseazimai int6i axelerespective,q
linie punct, caredepiqegte,in fiecareparte,hugimea barelor;
2. pe frecareaxd se duce cite o perpendicular6pe care se iau simetric det
parte gi de alt4la scarI, mdrimi echivalentecu jum6tdli din dimensiuns6
respectivi a barei (in61!imesaul61ime);
3- se deseneazd - in proiecfe ortogonal5- imbinarea (adici modul
{5,
tiiiere aI ambelorbare de lemn, pe suprafelolede contact);
4. pentru claitatea desenuluifunbinerii se mai deseneazdincdo proiecfiea
barelor, tot in sistemortogonal;
5. se coteazi dimensiunile principale ale fiecirei bare (prin linii de
indicalie cu cifre de cotd de forrna Lxlxh) precum qi dimensirmile
suprafefelorde contactla imbiaare (prin cotareobiqnuiti cu linii paralele
la doui axeperpendiculare, sauparalelela conturulpieselor);
' i6. cifrele de coti se scriu in mod uniform cu dimensiuni norrnale av6nd
indllimeade 2,5 sau3,Smilimetri;
7. in figurile de mai susse dau exerrple de modul de iatocmire al desenuiui
unor astfelde imbineii unde s-aurespectatindicaliile prezentate;
8. la ?mbiniri mai complicate se recomandd ca desenele executatein
proieclie ortogonaldsd fie insofite gi de desenein proiecfieperspectiv[
(de obiceicavalierl);

N"
W

Fig. 13.3.trnbinarea
cu ceplat ?n Fig. 13.4.irnbinareain,,coad5dE
mghi drept r6ndunic5"in unghi drept

202
 .i"l

tfa

..-:-

0
3a.

.^-+.. ^
Fig.13.5,Imbinarede petrecereln Fig. 13.6.Imbinareio,roghi ascufit,
mgh drept(injum6tatealemnului) prin chertare,cu un pmg

:
I

de rupturi,

)r)x,
 aa'rii^hr I 1t
i

.-. Fig. 13.8.Detaliu de fereastrdsimp16

t'
Fr!

i
,itri!
f
Fig. 13.9.Detaliude fereashddubl6cu deschidere
x obignuitS.Secgiuneprin kempfervertical
tirl

il'3r

T
I

.^ .^ a ,,
f rg. t3.iU. Imbinarein unghi ascutit,
prin chertare cu doui praguri
l

244
I
Fig.13.1l.Imbinareain unghidre,pt Fig. l3.l2.lmbinatedepetrecerein
prm cnenarecu un prag$tcep unghiasculit,ia jum[tatealemnului

Fig. 13.13.imbinaredepetecerein unghiasculit,

in jumitatealemnuluicupraguri chertate

205
 l

.'
i

Fig. l3.l4.lmthare deprelungirein Fig. 13.15.imlinaredepreiungire

jundtatsa lemnului(plEtuire) in jumdtatealemnului
' ?nunghidrept cu secfiunevarriably'Ld

13.4. REPREZENTAREAANSAMBLELOR 1

Dgqene-leirnbinlrilor de lemn ptezentate

anteriorigi gXsescaplicaf,icurentein
toatedesehele de ansambluale construcliilorde lernncu precizarea cd ansamblele
fiind desenatela scdrimai mici, imbindrilese deseneazisimplifica! urmAadca pe
aceleagiplanqesi sedeseneze la sciri convenabile,
maimari, i*ri"etit" subfouni de
desene dedetaliu.

Fig. 13.16.lmbinared6prelungireinjumdtatea
lemnului(pl5luire)
ln unghiasculit

rl

206
j
 -
imbrnareain ,,fulger"p""t* *p;
rinzilor puternic solicitate.penku .u gtitrdu sd lucrezein bune
penffi.lealizarea
66ndilii,suprafelelede contacttrebuie s6 fie bine pisuite.

FLg i3.18.irnbinare,,bloc,'pientru
perelidin grinzi

re
imginarea ,,bloc" peptru pereli din gr,inzi.se forosegters rcariz.arsa"
construcliilordin lbma in regiunilebogatein pdduri.Degi necesitiun consummare
demateriallernnos,acesteconskuclii se inlnesc in mod frecventla cantoanele
silvice,addposturipentrupddurarigi excursionigietc.
sistemulde imbinare,,bloc" sepoatefolosi gi la buqtenicu sectiunecircularE
saula ciopliturd.

FG.13.19.Detaliu de fereastrldubll cu Fig. 13.20.Realizarea

rmui
deschidereobignuitd.Secfiune planqeudin lemn
prinkemfir orizontal

207
 ,ro

Capitofuf 14. Rg,p

rezentare d construcliitor
[e zitd.rie
14.1.cENBzuI,rralr
Prin construclii de zidEriese inleleg aceleconstruclii realizatedin cerdmidq
piatrdsaubetonsimplu.
Desenul acestor construcdi se intocmegtecu respectareaindicaliilor generale
ouprinse ln standardele de forrnate, scdri, scriere, reprezeatare convenlionalEa
materialelor de constructiedin zidirie etc.
In desenelefigurilor din acestcapitol se dau c6teva exempleobignuiteale
construcliilor din ziddrie in diferite proiec$i, de unde reanltl modul de intocmire
specific conskucliiloi executaiedin acestemaieriale.

14.2. CARACTERISTICI

suntnecesare
explicafi scrisepe desenin

Fig. i 4 . 1. vederea ancadrarnentuiuiunei fsrestrela demisoiulunei clidiri

1 - soclu cu tencuialdde cimentbuciardatd;2 - sorbancdinpiatri detaJie;3-
qambranlEdin piakd de talie; 4 - buiandrugdin piarrd de talie; s - bo4ar ae cheie;6 -
bosajecu tencuialScu adaosde praf de pia.r:d;7 - asize(rosturiorizoniale;; g - rosturi
verticaie-
208
 1u114
Y ans,amttglepot fi satisflc6torreprezent{eprin vederigi secliunilongitudinale,
orizontalegi planela diferiteineltimi intocmitein proiec,tieortigonali la
,6arrsversale,
standardtzate,
sabri de reguld I : 50.
Desenelede prezentareseinsolescAi de perspective.
Detaliile de |esere a cdrdmizilor, de cioplire sau de tEiere a pietrelor se
deseneazdin proiecfie ortogonalEla scara1: 5 sau 1: 10 sau 1: 20 (figurile 14.1.,
ft.2.,t4.3.,14.4.). :. ,

Fig. 14.2.Sec{iune
printr-obeapti de'piatrdcioplitE

Fig. 14.3.Detaliudeleserea c5remizilorla

un grupde canalede fum
 I

-l
1

l
ll
!t,

Fig.14.4.FundaliedepiatrdbrutE

Cotareaseinscriein centimetripentrudimensiunilesub 100cm qi in metri cu

doudzecimalepentrudimensiunile mai'maride 1,00metru.
Liniile au grosimisub2 mm.
Desenelese intocmescin generalpe hAniealbd de desen,?ntug 9i culori, ln
proieclieortogonaldgi perspectivd(pentru
prezentare)sauin tug gi creionpe h6rtiede
calc(pentrumultiplicare).
Prccinanecesar6 acestordesene.este:mai
maredec6ta celorintocmite'pentu
constructiile de lemn.
Formatgle folosite ln mod cursnt sunt $ai mari(A2, A1/,'0) deoarece
construct'ile au rlimensiuni mai mari.

--'l

ili
ii

2n
tsi
 :L':-"it

Fig. 14.5.Agezareacdrimizilor in ziddriamixti

Ia subsolulunei construc-tii

tzozoh lunal 2 A/'

ar?
5.

Fig. 14.6.Detaliu reprezentAnd printr-oscarE

secfiunea
exterioardgi racordarea
cu pardoseala
interioarE
in ngura 14.6. este reprezentatdsecfiunealongitudinard printr-o scarr
exterioard
a unei clidiri gi racordarea
la parterulcl6dirii.

14.3. REPREZENTAREAELTN4ENTELOX.
.
Desenareaelementelor componenteale construcfiilor de. nfle-e (cirimidi,
giatrdcioplitd, piatrd brut5, beto.nsimplu monolit, blocuri sau pi6ci'etc.)
s-a
simplificat substanlialde c6nd,prin folosireadin ce in ce mai mult a betonuluianaat,
tolullor in construcfi s-a limitat mai mult la aceiaal unor elementede umpluturE.de
proteclie gi de estetici decdtde stabiiitategi de rezistenlE.
. ...construcliiie mai vechi unde eiementeleprincipale de rezistenld gi de
$tabilitateca ,arce, bolfi, cupole, stdipi etc. se proiectau din piatrd ciopliti, dup6
anumtte reguli (ce fbrmau obiectul disciplinei stereotomie) dddeau dificultdti rnai
211
 cu intocmirea unor adevErateepurede geometriedescriptivd.
ffiHm
La construcliile modeme folosind elementede ziddrie, in geleral, in scoDu
delimitirii spagiilor, protecgiei lor, izoldrii umpluturii sau esteticii exterioare
desenareaacestora se limiteazd la ardtarca modului de agezare,de contact, d'
altemanld a rosturilor, de succesiunea straturilor de lesdturSin planul orizontal g
I
vertical al acestorelemente.
Este necesarde ardtatpreocupareade alegerea ruror dimensiuni standardizate,
cat mai rafionale, pentru cEfdmizi(modulale) astfel ca prin alegereaunor dimensiuri
I ale conskucfiilor, multiplu de dimensiunileacestorcdrdrnizi:
- sd se evite cdt mai mult spargereac6rdmizilor pentru realizarea
leglturilor la-co$uri;
- si se ob!in6, pria aceasta.,
construclii mai rezistenteqi o productivitate
sporit[ a muncii.
Figurile 14.7....14.11.prezintd exemple asupramodului cum se deseneazf,.
elementelede zidirie mai desintAlnite.

Sr

.qi

c' Il ei- a
29

rdnd 2
rono t &J, q
=Q
-2 g1

2-4
:l

69

Fig. 14.7.Acoperirearosturilorlastdlpi Fig. 14.8.Acoperirea

rosfuriloria stdlpi
i. r i . ' ; r
din blocurimici debetbn din blocuri mici de beton

j1)
Fig. 14.9.fesereaelementelorgi acoperirearosturilorla o
ramificatiedezidlrie din blocuri mici debeton

Fig. 14.10.Aqezarcacdrdmizilor la col! de "id

de o cdrlmid6 grosirne

t/z Lqbl.t/t Lt/z

de 112cdr[mid6grosime
z L)
 *, ro
14.4. REPREZENTAREA ANSAMBLELOR

Pentrua se ardtamodul cum se deseneazd qi curn seprezinti o parte aungl

construcfii unde s-au folosit elementelede zidfuie caracteristice,in exempluldi;
fig:ura14.12.suntprezentateelevaliagi secfiuneaunui portai.
Diferenliereaintre secliuneqi vederes-a oblinut cu ajutorul haqurilor.
Diferenlierea prin culori se realizeaz\ foiosind o tonalitate mai intens[ a
culorilor in secliunedecAtirnvedere.

g$EJi. .;
frgi.t{.J2 P.or}ou
sCttUne

214
 Cayitotut15,'leferifeSisecyiunite
cftifirii
I5.1.METoDEDE pRorncTm onrocoN.q.r_,4
For-,osrrnLA
DE coNTRUCTtr$r .tRErrEcruRL
hin standardul de stat STAS 9796/2-82 sunt stabilite metodele de proiecfle
direct5 sau in oglindS" fiilizate in desenul de construcfli qi arhitecturd,

15.1.1.Proiecfia ortogonalddirectl

Proieclia ortogonall directi este reprezeirtareaunui obiect, construcfie sau

ebmentde constucfie,oblinutbprin intersectarea
razelorv'rntale,paraleie?ntreele,
cuunplanperpendicular pe acestea.
Proieclia ortogonald direct6 este metoda utihzatd,curent in desenul de
gi arhitecturi(figura15.1.).
construclii

A_A

Fig. 15.1.Reprezentareaunei constructiide clEdire

prin proieclia ortogonalSdirect6.

IndicareaproiecSeiortogonaledirectese faceca in figura 15.2.

I i t'
*i
Jl-. -.---

F ig. | 5.2.Indicareaproieclieiortogonaledirecte.

1.5.1.2.Proiecfia ortogonali in oglindi

Proieclia ortogonalXin oglindi estereprezentareain proieclie ortogonalda unui

obiec!construcfiesau element,vdzutinto-o oglindd perpendiculardpe dtreafiarazeLor
vizuale.Proieclia ortogonald in oglindd se uttTizeazl, de obicei, la reprezentarea
21s
 'T
Capitolul1s
tavanelor sau a intradosuluiunor elementede construclie,astfel ca acesteas5.nu:
apard desenaterdstumat ffid de planurile incdperilor sau ale elementelor qi felelor "*
vEzutein proieclieortogonali directd(figura 15;3.).

Fig. i5.3 Reprezentarea unei construcliideclddire

prin proiecfieortogonalSin oglindE.

Trebuiemenfionatci proiecliaortogonalEin ogliridnmai estecunoscutigi sub

denumiriledeproieclieortogonalireflectati sauproiecfieoriogonaldinvers6.
Indicareaproieolieiortogonalein oglinddesteprezentatd in figura 15.4.

A
--T f
T'- .f
I
:'
'
Fig. 15.4.Indicareaproieclieiortogonalein oglindi

CLADIRILOR pRrN VEDERI$I SECTIIjNI

1s.2. REPREZENTAREA

15.2.7. Vederile clidirii

Vederile clidirii in proieclie ortogonaldsunt reprezentdritn desenale clddirii

prin care construclia se proiecteazi pe cele trei planuri - orizontal, vertical qi
lateral(deprofil) ale unui cub de proiec{ie,careformeazdun tiedru dreptunghic.
Spre deosebire de desenul industrial, in care proieclia pe planul vertical
reprezintlvedereaprincipall,injurul cdreiase rabatcelelalteproiecfii, in desenulde
conskucfii, proieclia principali esteceaorizontal5.
' In vedereade sus, adi96 proiecfia pe plan.rl alirzattaT,aparenumai suprafafa
invelitorii acoperiquluide tip qarpantA(figura 15.5.) sau acoperigulde iip teras6,care
ascundvederii reshrl construcliei.Aceastdvederesenumegtep!4g1 inve!jq!!.
Penku a se reprezentaalcdtufueainterioard a clddirii ar hebui si se dqseneze
confomr regulilor generale, prin linii intrerupte, conturul tuturor zidurilor gi al
detaliilor interioare,ceeace ar ducela un desenconfi.rzgi nesatisfro6tor.

116
 Faladaclddirii reprezintdproiecliacl[dirii pe planu-lverticai de proieclie,prin
oare seobline aspectulexterior al clddirii(figura 15. 18 a).
Pe fatpdd"se vdd pozigiile ferestrelor,ugilor precum gi finisarea arhitecturalda
'
diferitelorsuprafe,teale construcliei.
C6nd fiecare falaAda clddirii are aspectedeosebite,esteneoesarca in afarEde
iatada principalS(cu intrareaprincipal[) a clidirii sE se desenezeeventualambele
faradelateraleprecum gi faiadadin spateleclddirii - faladdposterioari.
Ochiul omenescs-a obignuits[ apreciezeimagineavolumului ocupatin spa]iu
deun obiect din realitateainconjurltoare, printr-o rei2rezentarecare introduce, spre
deosebire de reprezentareain proieclie ortogonal{ o a lreia dimensiune:perspectiva
(addncimea).
'O comparalie in timp privind reprezentareacu gi frrE perspeotivdar putea fi
oxemplificatiprin imagiqile sdpateh piatd rcalaak de cdtueveclii egipteni (figura
15.6.)in care toate personajele eruu pler,er,r,te,din profil gi ln general la aceeagi
inlilime,spre deosebirede reprezentirile vechilor greci care au introdus perspectiva
9io dati cu aceastao mai corect[ rcprezentarca volumelor obiectelor, a planului
apropiat fa!5 de cel depdrtat(figura 15.7.).

217
 -7
'
Canirolul15

Fig, 15.6.Mormdnhrllui Ramose din Egiptulantic.Personajele

suntreprezentate
din profiI, avdndaceeagiin5ilime.

Fig. 15.7.Moartealui Ofeltes.Basoreliefrealiiat

:
devechiigreciin sec.II i.e.n.
218
I
 De remarcat dinamismul(,,migcarea") rdzboinicilor din planul apropiat gi
unei clSdiri in planul secund.Se observdreprezerfi^rea clbdirii la o
micd dec6tsubiecteiedin primul plan.
siati'.mai

Fig. 15.8.Reprezentarea in perspectivia aceluiagi

ansamblude blocuri de locuinle:
-
a) desenulfolosind vedereain perspectivd
inaintear ealizini construcfiilor;
-
b) imagineafotograficd din acelagipunct de staiie
dup6 rcalizarea
lonstruc$lor
in sensul aritat mai inainte, pa"k* a reprezentaremai corecti a imaginii
volumelordiferitelor obiecte aflate tn spaliu s-a recurs ir proiectareaclEdirilor pe
lang6vederile obfinute prin proieclii ortogonale pi Ia o vedere ln perspectivi
axonolnetricd saufir perspectivdcentrald.
In acestmod de reprezentareobiectul proiectat pe un singur desen,completat
prinprezentareaschematicda vegetafieiqi a uncirperso3ne,va cipdta'propo4iimai
iuste,fiind mai sugestivpentuuimagineacreatdasupracelui careprivegte,descifr6nd
naiuqormesajulproiectantului(figura i5.8.).

219
 . : -. Capitolui15
in figura 15.8. rutrt t *"rn"".--t,
diferite,privite din aceiagiloc, a1eaceruiagiaosu*blurid" blocuri de"t.-t"
locuinle: , ,
-
a) desenulin perspectivi lnaintea realizdii construcfiilor;
l
-
5 b) imagineafotograficda cl5dirilor dttpLrealizar:ea construcfiilor.
In figura 7.22. suntteptezerfiatein perspectivdpi cotateprincipalele dimensiuni
exterioareaie unor clddiri civile.

15.2.2. Secfiunileclidirii

Fig. 15.9.a,bReprezentarein secgiunea unei ferestre:

-
a sec$unepropriu-zisd;
b - secfiunecu vdere.

224
 de.s/e7-ea

? oe..6e-

uerp/L/<t d de .sgurd
Cus;qc de 1a724/
P'lacd de 6ebn or,nel

thlt de 6ee6,z ?"/-,,2q

/

eel
{
''
i

:
 a
F-i1
I
indilimeace corespunde mijlocului ferestrelor.Prin aceastS secfiune,privind de susin
[, jos, se vor desenape planul de secfionare(planul hdrtiei de desen),in proieclie
I
ortogonaldatAtelementelece sevld in secliuneafrcut5 cum ar fi: ziduri, stAlpi,scdri,
ir ferestre,ugi, canalede fum sau de ventilalie etg.,cet $i toate elementeleciddirii care
I
se vdd sub planul de secliune cum ar fi: parapetulqi glaful ferestrelor,scirile,
elementelede construcJiecare se vdd prin goluri Ia 4ivelurile inferioare ale
mobiliedui, elementecare intr[ in compunereainstalaliilor sanitare,mobilierului
etc.(fig^urai5.12.).
In cazui in care unele elemente importante se afl[ deasupraplanului de
secfionareqi in consecinldnu sunt vizibile pentru observator,se admite reprezentare
lor prin linii interupte. De exemplu.tn cazul rcprezent[ii in plan a fundaliilor
continue ale clddirii, conturul fundaiiilor se reprezinti prin linii continue iar zidurile
aflatedeasuprafundaliilorprin iinii intrerupte(figur* 15.14.).

FLAN PAFTER
!i

i.;
iti
I

j,
Fig. 15.12.Reprezentarea
planuluiparteral unei locuinle
222
 SECTIUNE
A-A

llJ, /u
__v--
i+2,80
\t-
L1 an
_it.:

r,0.90

Fig. 15.13.Secfunbavertical[prin planul parteralfigurii15.I 2.

dl

Fig. 15.14.Reprezentareain plana funda1iilor(pozitia

zidurilor
pestefundalies-areprezentat prin:linieintuerupti)

Clbdirile careprezintii o simetriefap de un plan vertical de simebiepot fi

rcprezentatenrrmaiprin una din jumdtifi, folosind asa de simetrietasati prin linie
punctgi semnul convenfionalsim-bolizatprin doud steaguriincrucigate.Cotarea
jumeti,iiireprezentatese face scriinddeazupraliniei de cot[ sub formd de ftacfie al
ciruinumErdtorreprezintdlungimeatotal6, iar numitorul reptezefralprin cifra doi
(figura
15,15.).

223
 Capitolul15

'l
', Il

l'l
i

Fig. 15.15. Reprezentarea

cl6dirilor simetrice
j
1 15.2.2.2.Sectiunileverticale ale clddirii pot fi longitudinaiesautansversale,
l| paralelcu planul lateraldeproiecfie
15.22.2.a. Secfiunealongitudinali se obfine considerAndc[ se taie clSdirea
cu un plan'vertical paralel cu planul de proiec{ie at faladei gi construindproiec}ia
ortogonalS(figura15.18.d).
75.2.2.2.b.Secfiuneatransversali se obfine presupun6ndcd se taie clddirea
cu un plan vertical perpendicular pe planul de proiecfie al faladei qi construind
proiecfia ortogonald (deci pianul secant este paralei in acest caz cu fatpda
lateralI)(figura 15.I 8.e).
Interseclia secliunii verticale cu planul ce reprezintl secfiunea oizontald a
cl5dirii, definegteponla secliunilor gi se materiaiizeazd.pli-niinie - punct sublire P3,
purtdnddenumireadetraseude secfionare(STAs1434-83).
Traseulde secfionareseprevede1acele doul capetecu c6teo s[geatd,rotat|
cu cifre arabe sau litere, agezati perpendicular pe direciia traseului gi cu vdrfll
orientatastfelincdt sdindicesensulin carepriveqteobservatorul(figura 75.16.a,b,c,).
Capeteie traseului de sect'onare gi locurile de frdngere ale acestuia se
reprezintd prin segm6ntecie dreaptd irasate cu iinie continud groasd(Cy)caf,enu
trebuie s[ intersectezeliniile de conhrr.
In cazul reprezentdrilor construcliilor de cl6diri se folosesc urm6toarele
seclluu vertlcale:
secyiunearectilinie la care gi traseul de seclionare este drept (figuru

- secliunea decalatd la eare plaml de secfionare se decaleazdcu un alt

plan paralel care va cuprinde reprezmtuea unui element important de
construclieobiinAndu-seun haseu de seclionarecompusdin segmente
paralelegi decalateintre ele (figura 15.16.b).Traseul,secfiunii
estenumit
traseudecaiatde secfionare;
- secliuni desJdEt*ratercarizatedupdun traseude seclionarein linie frenta
(figura 15.16.c).Penfu reprezentarea secliunilor desfigurate,acestease
 deseneazdin ordine succesivdgi alSturate secliunii parfiale tezultate,
avandin vederefaptul cd direcfia gi sensul de privire sunt indicate prin
perpendicular
sdge{iagezate pe fiecaretraseude sec{ionare.

l.>
Y

-T:
t 1l
Al tA
I.r
I
V

2,

Tc
c
-i
Fig. 15.i6.Traseedeseclionare:
a) - traqeudrept;
b) -traseu decaiat;
'b) -
traseulinie'ftdntd.
. , , , . , , : ; : . ,,
+r
In frgurile l5.l7.a,b; sunt'prezentafe!'planulparter gi respectiv'planul etaj
penffuo clidire de locuit compusddin partdr Si un etaj. Urm5rind traseul decalatde
seclionare(A,B,C) ales. care intersecteazd oele doub planwi gi secflrrnoa
verticald{figura15.17.c)'realizatddapd acelaqitraseu, se pot identifica gi urmlri
elementele construcfieiin spafiu.

225
 ^^-:.olu.l
\,aUIL i5

l\
I
T
J
I
I
I
I
I

Fig. 15.l7.a,b,c
ReprezentareauneiclEdiride locuitcompus[din partergi etaj:
a) - planulparterului;b) - pianuletajului,necotat,avdndreprezentatftaseuldecaiat
de seclionare; -
c) secliunea verticalia clddiriidupdtraseuldecalat(A,B,C,)

226
 IT
tl
tl
.'*
rl
ll _____.j_
I

Fig. 15.18.Reprezentareaunui coqpde cl5dire- ',Casapoarti": a) - elevafie;

orizontala);d) - secliunealongitudinalb;
b)-planuiacoperigJui;c) - planul(secliune
e)- secliuneatansversald
 clddirii, rdmdne identicd pentru intreaga construclie,atunci acea secfiunepoagg
i.;r;
I denumireade sectiunecurent6.
In cele mai desecazui cTddirilenu au o simetrie perfectr, astfel incdt sepune
problema realtzdyiiunor sectiuni care sd scoatd in evidentAanumite .I.*.ot"
caracteristiceale construcfiei.Astfel estede lnleles de ce locul alespentrureaiizarea
s99liunii nu este intampldtor gi in unele cazuri estenecesarsd se reprezintesecliud
diferite decalate sau desfiqurate, aga crun au fost prezentateanterior, care sr dea
informalii suplimentaregi pe aceeagiplangEdespreanumite elementede constucqii
cum ar fi: trepteiegi intrareaprincipali,scard'pentrucirculalietn clddire,gemineulgi
canalulde fi.ua,elementelecarealcdtuiesco mansardE locuibild etc.
Secfiunea longifudinald sau transversali aleas6.si treacE prin pirlile sau
volumelecaracteristice ale clddirii poarti denumireade secliuneprincipald.
-:
rl

1s.3. MODUL DE ASEZARE A VEDERTLOR$r SECTTUNTLOR iN

':
DESEN
Pozilionareadesenelorreprezentdnd
vederi qi secliuni are cridirii se facepe
formatui de desenlindndseamadeurmEtoarele reguli:
1,
planurile unei clddiri care prezinti o axd principal6.,se aqeaz|cu axa
principalddispusdorizontalsauvertical
- planurile unei ctidiri care nu preantil o axd principald, se ageazd
cu
lli
rll
nordul tnspreparteade susa for-mahrluide desen;
:tr,li - fiecareplan se ageazdcu intrarea orincipal[ orientatEinspreparteadejgg
| ;.:]
ril
a formatului de desen:
xr
'ii - planul gi fapda principale se a9eaz6pe acelagiformat de desen(dacd
'' ii!:l reprezentareala scardpermite acest lucru), pe aceeasiax6 verticali,
: iili
. ;:ir
urmdnd ca pjeSUi si fie situat tn partea de jos a formatului iar fatada
principalddeasupra;
' r:fl
jl.l
- faladeleseageazdpe aceeagilinie orizontai[ cu secfiunea.
n1 Reprezentirile construcliilor de cl6diri, desenatela o scardmaresepot alezaw
Fiii
:ii plangeindividualesause pot grupadacdesteposibil, dup6legdturacare existEinke
t-:
ala
vlL.
illl
F:j
:t'..'. in acestsensse pot teprezenta gi aqezape acelagiforsratde desen: /
,:r
a) - planul, fatada $i secliunea verticald pentru o construclie de
il
' l:l dimensiunimici aicdtuiti doar din parter;
-
b) planul qi fafada principali pe un desen, iar faladele laterale qi
secliuniie pe alt desen, pentru clddirile de dimensiunimari sau
Ll' reprezentirile de clddiri executatela scErimari;
-
c) planuri a doudniveluri, dacdesteposibil, tn caeul crddirilor cu mai
!
multe niveiuri; de exemplugrupfui
- de felul plan parter + plan subsol;
plan parter + plan etaj cllrenq

228
 Cayitofuf16.pefweuf
16.1.NOTIITNI GENERALE, ETAPE DE REAI_,IZARE

Prin releveu sau desendupd naturd se inlelege reprezentareaunui obiect dupa

, machetdsau model, la o anumitd scar6,penku a da posibilitatea cunoa$terii
complete'
Releveulunei clddiri existente ulpune a fr rearszatin cazul io .*. up-.
:e
tatg_amodificdrii proiecturui de eieculie ca unnare a necesitilii ,.puririi,
i6rii cHdirii, extinderii ei prin spalii noi, a modificErii instalafiilo, qi utilu;"Io,
.pare
deservesc clSdirea sau atunci c6nd nu mai existd planurile consuucliei
rcspective.
' In procesuleducafional-al sfudentilorreleveular trebui si ocupeun loc aparte,
deoareceprin-punerea fatdirtft{@ a studenfilorcu obiectele din naturi pi analizarea
particularitdliloraoestor4 clasificarea gi ierarhizarea liniiior !i elementelor
componente' se dezvoltd.spiriryde observalie;simfirl propo4iilor, simlirl artei
diferenpieriic6tmii aprofundate
aecesar intre obiectesaup;r6le toi.
Releveulpundndproblemevariate,cadificultatede reprezentare gi confinutde
idei,ajutd la formareir unei concepf,i juste asupra utilitdlii insugirii_disciplinei in
tatareaproblemelor de proieclare sauexeculiep. trebuie sr le rezolve inginerui
tr practica sa. "*"
Realizareaunui releveuincepecu intocmirea unei schile cu m6naliberd gi apoi
setrecela desenulla plangeti, cu instrumentelenecesare.
Ridicareareleveurilor dupdnaturdmai are avantajul ci aratdstudenlilormodui
h r3zylvare,in practicd, a probtemelor de executie, iar prin studii critioe l;{^1"
se pot observa qi eventualelegregeli de execulie ce trebuie relinute pentru

De asemenea,cu ocaziarelevdrii se pot insuqi, rn mod corect, diferiteie

Liriale lucririlor de construclii gi aleparliior componentedin clddire.
Reprezentarea se face prin desene geometrice sau perspective la scEri
convenabile gi anume prin planuri, fafade, secfunii c6t gi prin aetatii ale pirlilor
mractenstice.
caracteristice.
Pentrucd desenelenu pot cuprindetot ce interes
eazdla obiectivulrelevat,se
face
gio descriere
inh-unmemoriuCehebuiesdtratezeursrEtoarele:
i) - locul unde esteamplasatdconstruct'a(judeful, orag/comuni/sat);
2) - imprejurimile;
3) - amplasamentulcu o descriere speciald a exteriorului,
interiorului,
materialelorde construcfiefolositeetc.;
4) - date istorice asupraconstrucfieietc.
De multe ori in locul perspeotivelorobiectului (care are ca scop s6,ni-l
agacurn se prezintd ochilor in momentrdridicrrii releveului) se recurgela
 ,::
Canitolul16
"
regulilor perspectiveiliniare gi se efectueaze cu manaHberi, avAnddimensiunice ss
apreciazd din vedere,respectandu-se c6tmai corectraporfuriledintredimensiuni.
Executareaunui releveugeometric)adicdrcprezentat?ndesenecareinfbli$eazl
obiectulin proieclii ortogonale,cuprindeun46toareleetape:
A) - efectuareaschilelgr dupd infiliqarea obiectului - cuprinz6ndplanuri,
elevafii, secfiuni,detalii, perspective,fotografii etc.;
I
B) - efectuarea mdsuririlor obiecnrlui cu ajutorul metului, ruletei,
teodolitului gi a altor instrumentede mdsurat(ase vedeacapitolul 19,;;
-
C) cotarea schilelor dupE misurdri pi notarea datelor caracteristicecare
pot avea importanli privind informaliile de documentare despre
clddire;
D) - desenareaproiec,tiilordefinitive, dupd schilele cotate,la o scari exactl
- STAS - caf,ese impunede oerinfede claritate ale desenului;
E) - intocmireamemoriului.
Primelehei etapesefac pe terenla fa{alocuiui.

16.2. EF'ECTUAREA SCIIITELOR

Schila reprezinti un desen care se execute de cele mai multe ori cu m6na
liberi, in cTeion,cu dimensiunileredusesaum6rite, pdstudndo proporfe apreciati, cu
aproximalie vintald.
La ?ntocmirea schilei trebuie respectate regulile de proiectie, de cotare,
semnele convenlionale care simbolizeozi natura materialelor de conskuclie gi se
tnscriu toate indicaliile privind dimensiunilenecesareexeculiei clddirii.
Schila reprezinti desenul tn urma clruia se ?ntocmegteplanul la scard ai
desenuluide execulie.
Pentru realizareaschileior se studiazi atent obiectul din toatep5rlile aleg6ndu-
sepozit'a ceamai convenabilifa|5de planuriledeproiecfie.
Studiul qi observaliile seconcentreazdasupraansambluluiobiectuiui- adici se
vor studia mai intdi liniile principale gi contururile mari gi numai dupd aceease va
abordadetalierealiniilor gi profilelor secundare.
in efectuareaschilelorseurmErescuimdtoarele:
- contururileprea migcategi profilele pulin importantevor fi mai intii
simplificate urmAndca la detalii sd fie redateintocmai; t
- sefxeazAnumErulnecesardeproieclii;
- se trag cadrele(cu linii foarte subfiri) in interiorul cdroratrebuie aqezath
fiecareproiecfie;
setraseazdliniile de axe;
- se schileazi proiecfiile (in creion cu mAnaliberi) pe cit posibil simultao
pentru a searita interdependen{iintre ele. (Astfel intre faladegi secfiuni,
de exemplu,va existao concordanliinhe lungimi q.a.m.d.);
se rcalizeazdsecliunile cu vederegi secliunilepropriu-zise;
liniile setrag in creion, cu mdnaliberi, fErd a aveapretenlii de exactitate
verificabilI cu instrumentele. Totugi se imprme ca raporturile intre
230
 m&imi sEfie pdstrateatdt cdtpoate apreciaochiul nostru proporliile din
naturdpentruanu deformaexagerat,prinschile,obiectulde relevat,
Numai pistr6nd acestereguli sevor evita erorile de cotare.
Se stabilescdimensiunilece kebuie mdsurateqi cotele; se haseazdliniile de
gi liniile ajutStoarerespect6ndintocmai prevederilestandardelorde statpentru
@tte'
Stabiiirea dimensiunilor cu adevdratnecesareintocmirii desenuluiia plangeti
gu executirii se bazeazdpe observaliacd fiecare obiect sau elementreprezintdo
5eriedecorpuri (forme geometrice)legatetntre eie intr-un mod oarecare.
' Descompun6nd(in imaginalia noastrS)corpul ir formele geometricecele mai
eirrple,sestabilesccu ugurinfedimensiunilenecesareale acestorforme simple.
' De asemeneatrebuie si se stabileascddimensiunilecare determindlegitura
infeacesteforme simple qi careprecizeazdpozilialor reciprocdsau cu alte obiecte
sau linii de axd.
Acestedimensiunise repartizeazd, pe cdtposibil, uniform pe toateproiec,tiilegi
sepun acoloundefomra m6suratdsepoateprezentamaiclat.
Dimensiunile trebuie si fie astfel alese incdt in procesul de executareal
sbiectului sdnu fie nevoiede efecfuareanici unui fel de calcul aritnetic.

16.3.COTAREaSCnrlnr.,On
DupSdesenarea diferitelorproieclii gi dupd efectuaream[surdrilor se trecela
cotarea schilelor.
Inscriereacorectd a cotelor, a dimensiunilor pe schile, trebuie atent efectuati
deoarece numaipe bazaacestordimensiuniseprocedeazila intocmireaplanurilordo
execuJie gi deci a execulieiinsdqi.
Condiliiie principale ce trebuie sd le indeplineascdo schi!5 din punct de vedere
aleotdriisunt:
- dimensiuniles[ fie compieteadicd si fie ]rscrise toate dimensiunile
necesareqi suficientepenku executarea piesei;
. - pe schi15sI fie inscrise numai dimensiuni reale (mEsuratepe obiect)
independentde scaraaprorjmativ5adoptatd;
- inscriereadimensiunilor sd fie fEcutiiclar gi precis;
inscrierea dimensiunilor si fie fbcuti fbrE ?nclrcarea desenului, prin
tepartizareaunifonnd a dimensiunilor de ploiecfii;
- sd fie adoptatdo tehnic6 corecti at6t pentru efectuareamdsur5rilor cdt gi
pentru cotareaschilelor.
Chiar daci suntem in faza de intocmire a unor schite - din ochi - cu mAna
- in creion, totuqi gi aici pe cdt posibii kebuie sd ne trcadrim in limbajul
prevdanth standardelede de3enprivind scrierea,trasarealiniilor de cotd gi
terminarealiniilor de cote cu s6ge!i,liniile inclinate saupunotegi evitarea
erilor de linii de cote gi de cifre de cote prin alte linii etc.
Trebuie subliniati responsabilitatea deosebitdde care sd se lind seamala
irea schilelor construcliilor de c16diri, luAnd in consideralie faptul cd timpul
rcabzareaacestora pe teren este limitat gi orice eroare sau lipsd privind
L)l
realizdrii unui desencompletin biroul de proiectare.

16.4. DESENAREA PROm,CTULOR DEFTNITIVE

ln fuuc1iede scopulawt la ridicareareleveului, carepoatefi:

' '- reconstituireaplanurilor (pierdute) aie unei construcgii;
. . - consolidareaunei clidiri care a avut de suferit modificlri din diferite
cauze(cutremur,degradErietc.);
. : schimbarea destina{iei clidirii (de exemplu un cinematogaf se
" transform6insal6dejocuri saudiscotec[)i
- evaluareain scopul exproprierii sau partajului etc., proiecliile def,rnitive
desenindu-se?ntr-unanumit numlr cu claritate gi precizie,,
Aceastd fazd a intocmirii proiecgiilor unui releveu nu difer6 cu nimic fala de
disciplina ce se impune in generaloric[rui desentehnic de construcfiepentru oricare
din fazelecunoscutenecesarerealiz.dniproiectuluitebnicsaudetaliiiorde execufie.

232
 ( ; a D l r o t u tI /

L7.ftLoduffe fucruSifazete
Capitotuf
p entrureafizarea reprez entdrifor
construcpiitorfe cft"cfrri
: Dupa stabilireatemei de proiect gi aprobareaproiectului tehnic serezolvd toate
,roblenreleproiectuiui de execulie prin intocmirea tuhrror desenelor, incjusiv a
66liilorde execufiepentru elementelede construclie.
t Planurilede execuliese intocmescla'scara l:50 sau 1:100,iar detaliilela una
iigscfile 1:20, 1:10, 1;5, l:2 sau 1:1,in fuircSede dimensiunileelemenhiluice
pbuiereprezentatpentru a se obfi.neo claritate maximd la o incadrarenorrnald ia
rmatuldesenului.
, In ceeace privegteintocmirea desenelorcareiriso{escproiectr:l construcliei se
oatestabili o succesiunede faee(etape)care lin seama de exactttateace tebuie
blinudgi de rezalvareaproblemelorgi soluliilor privind concepiiaproiectantului.
In acest sensintr-o pi,md,fazd , reprezerrtareaprin desenare ca scop gdsirea
neisoiulii optime conform temei de proiectare.
Transpunereape hAitie prin desena primelor idei se face :
desendnd pe hdrtiealbdfXr6liniaturd;
- cu creionmoale@,82);
i - cu mdnaliberi;
- la scardaproximativd1:500...1 :200;
- nurrai pieselemari ca:
planul de situafe gi planul de incadrareIn zond;
- planuiparterului;
- planuJetajeior importante;
- faladaprincipalS;
- faladelelaterale.
Aceste p'iese desenate, iatocmite la o scari aproximativb vor avea
ncf,a/,.valoarea)uaor schile gi vor cuprindeqi gol';rile necessrepentruugi gi ferestre.
' Esteimportant ca pe tot parcursul?ntoomiriiplanurilor
mai susprezentatesi se
blin vedereurrndtoarele:
stabilirea pozi,tiei clddirii in planul de situatie gi planul de incadrarein
zona, linand seama de orientarea geografic5, direclia dominant[ a
vinturilor, forme de reliefvecine, ape(ex.:fluvii, rAuri, lacwi) etc.;
- orientareaircdperilorprincipale;
- cdile de acces pentru oameni gi vehicule ?n funclie de amplasarea
clddirii fa!6 de vecindtdfi;
- circulalia utilizatorilor pe verticali qi orizontald;
- dotarea clSdirii cu instalalii ediiitare, gruparea 1or in plan gi
suprapunereape verticalS;

z)J
 folosite, fo4a de munci utilizatl", tehnologiile modgme de exec4ie.
^ timpul gi costulconstructieietc.
Intr-o a doua fazd se procedeazdla definitivarea soluliei gi trasareafinald a
desenului,corectdreagi corelareaplanurilor prin suprapunerea1or.
Pentruaceastaseintocmescdesenele:
- pe hArtie(de calc);
' .
: , - cu creion moale (pentrua se face ugorunele oorecturi);

(iigld, echer,compas;raportor, gabloaneta diferite scari);

:j -
. : ,1 se coteazdcomplet;
. 1 ;':.;,., - se realizeazidetaliilede execuliela unadin scdrilgprezertateanterior.
' 'I&;ceade-afreiafazd:
,
- se copiazdin tug toate desenelecu scule adecvate- trdgitoare rapide
- : avind capete cu v6rfi.ri tubulare de diferite diametre (exemple: 0,1;
0,25(0,2);0,35(0,3);0,5; 0,7;etc,) qi rezervorpentrutuS;
pe hirtie de calc;
se muitipiic6 plangeledesenatepentru toti proiectanfii care conkibuie
la realaarea construcliei - colectivele de instalalii, de rezistenli,
''
sistematizare,etc. $i bineinfeles pentru constructonrl executant al
lucrErii gi beneficiarul constrqcliei care are nevoie de proiect pentru
rcalizarea,,cirfii tehnice a construcfiei',, respectiv pentru intrefinerea
reparaliagi utilizarea optimd a c16dirii.
Pentru a face diferen{ainhe liniile subgiri,pentru cote, ha$uri,axe etc. qi liniile
mai groase,penku contur esterecomandabila se reaJizaliniile subliri (de exemplu)
cu un trdgdtor cu v6rf tubular de 0,25(0,2)mm, iar conturul cu un trigitor echipatcu
un vdrf de 0,5 evantual0,7 mm.
La trusele cu trigdtoare rapide pentru tug (de tip Rotring - de exemplu)avand
capetede 0,1; 0,25;0,35; 0,5 qi 0,7mmpentrudistincliagrosimii liniilor de desen,se
eviti folosirea a doui trdgdtoarede diametreimediat apropiate.

124
 Capitotut18,Citireapfanuritor
rryrezentdrifor[e cfd.cfrri
18.1.NEcESTTATEAncrnRpRpri.Rtt IDETLoR $r SOLUTIILOR
IrM.qCN TRANSPUSEIN PROIECTE
Executantul lucririlor de construc!fi tebuie si poat6 citi ugor'9i interpreta
,grectdeseneleconceputede proiectantastfelincAt sEle hanspundpeteren;.
A4a cum un pictor sau fotograf transmit un mesaj codificat al gEndirii lor
grrt'-un ,,vectot'' care poate fi imaginea picturii sau a fotografiei, la rm receptor
laprezentatprin privitorul care decodificd (identificd) mesajul imaginii, realizfud
anunrite g6nduri gi stdri emofionale, similar, inginerul proiectant iqi"materializeazit
zindre4concep{iasa,ca uflnarea indicafiilordin tema de proiectare;transpun6nd-o
indesenele proiectului carereprezinti ,,vectorii" mesajului.
Inginerul executant, contuolorultehnic de calitate, ofilerul pompier care are
responsabilitateaprevenirii incendjilor, cei care se ocupd de inkelinerea'construcliei,
beneficiarulsau proprietarul lucr6rii, interpreteazl reprezentirile constucfiilor de
clidiri,decodific6nd.mesajul proiectantuiui gi interpretindu-l in sensul funclion6rii
oonstrucfiei. Executairtul consfucliei mateializeazd gi tanspune p9 tererl proiectul
pr;nreahzarca obiectivului djir tema de proiectare.
Pentru o l5murire suplimentar6a zubansamblelorgi elementelorde,construc{ie
wrealizeazd. detalii de execulie(totinproiectuJ de execu{ie)gi sunt necesarevizite pe
gantier aleproiectantului caretrebuie sdrcalizezeo comunicareviabild cu exeeutanh:l
lucr[riipentru l5murireaunor solulii tehnice.
Clnar dap6,un obiect poate fi rcFrezentatprintr-o manheti; fotografie sau
desen, executarease faceinsi numai pe baza elementelorrealizatela scard.
,rA citi" desenul unui obiect otrecare (clddire, constuclie industrial4
agrozootehnic4 56uingiqslgascd,detaiiude construclie,etc.) inseamnda recunoagte
datele necesargdupi caresEne putem forma imagineacompleti gi clarEdespre
obiectin ansamblulsdu gi desprediferitele sale detalii saupir,ti componente.
Aceastd imagine se referi at6t la forma qi dimensiunile obiecftIui cdt gi la
din careesteexecutat.
naterialele

I82. ASPECTECARE SE I.IRMIRESC LA CITIREA {JNUI PLAN DE

CONSTRUCTIE

La citirea desenului de construclii de clddiri trebuie avute in vedere

'Uldto
areieasDecte:
1. toate deseneleseintocmesctn proieolieortogonald,reprezent6nd fi9care
obiect in cei pulin hei proieclii ortogonaleprincipale gi anume:
- elevatiasaufa,tada principalE(vedereadin fati);
- Blanulsauvedereade sus/jos;

235
 Canitolull8

Aceste reprezengri sepot completa cu sec,tiunipropriu'zise sau sec,tiuni

cu vedere gi aite proieclii care trebuie examinate gi infelese in
interdependen!{
2. cele trei proieclii ortogonaleprincipale prezenteteanterior se aqeaz[ix
generalin aceeagipoape relativd una fafi de alta gi anume:
elevafiain mij locul plangeide desen;
- planul sub elevalie;
- vederile laterale la st6nga sau la dreapta dupd pozilia
observatorului;
tl 3; pe deseneleelementelorde construclie se inscriu cotele dupi regulile
date de standarde;
4. parlile seclionatealeobiectuiuise evidengiazd prin haguri,culori saulinii
mai groaseale conturului pdrlii seclionate.

" 18.3.CITIREA DESENIILTI

'

Citirea desenuluiunui obiect reprezent6ndo parte importantda clidirii sau un

elementde construcliese face in ordineaurmdtoare:
1.' se recunoa$tedenumireaobiechrlui gi a construclieidin care face parte,
citindu-se indicatorul forsratului de desen(aceastddenumirese inscrie de
obiceiinlr-o cisuli specialda indicatorului titlurilor, agezat?ncollul din
dreaptajos a formafirlui);
, '2.
din irucrisurile trecutein.indicator se poate afla ce rcprezintddesenul;ce
. fel de obiect, construcliesaupiesl este9i din ce material esteproiectaf
. 3. tot din indicatorul titlwilor ludm cunogtinf5de scaraprincipald la care au
fost intocmite proiecliiie principale ale obiectului gi sc5rile secundarela
careaufostdesehate detaliile;
4. stabilimcareproiectiisuntprezentatepe desengi cdteproiecfiisunf
5. stabilim pon[ia planului, a elevafiei, a faladelor(vederilor)lateraie, a
etc.;
secliunilortuansversale
6. identific[m prin ce planuri de sec,tionares-au intocmit sec]iunile cu
vedere;
identificdmtoatesemneleconvenfionale depe desen;
8. cercetimtabelulin caresuntenumerate p6r,tileelementuluide constnrcfiq
numdrullor qi altedate.

DupE desenelede execufiese rcalizeazd.construcliiJeqi diferite par,ti ale

acestora.
- : - Penffu executarea
intocmaia obischiui rcprezentatin desenestnecesarnu
numaisd-ireconstituimimagineadars6-istabilimgi toatedimensirmiie.

235
 Aceste dimensiuni se frec in proiecfi (vederi) ale

r poatefi gdsiti in plan, in reprezentarea

lungimea.obiectului faladeisaua
i longitudinale;
dn faladalateraidsau

sec{iuneatransversali

in proiecfe de
sisedI posibilitateaexecutantuiuisi-qi dea seamadacdrcptezent5rile
pedesensunt suficiente astfbl ca sE se asigure executarea?ntocmaia elementului
nspectivde construcSe.

18.4.E)GMPLU DE CITIRE $I INTERPRETARE A REPREZNNTARII

TINEIGRINDE DE BETON ARMAT
Citirea desene]orare o marb importan![ intrucdt de modul cum - prin citire -
sehlelegeun desensauun.proiectdepindeasigurarearcalizdnipe terena concepliei
Eoiectanhrlui
t'-- fir[ a sd.introduoeerori.
Citirea desenelor are importanla sa gi in cazurile cdnd este necesard
rcproducerea
- 1or.
tn cele ce urmeazi s5 considerim un exbmplu din domeniul construcliilor din
-
betonarmat - un element Oarecare- cum ar fi o grind6 cU placd desenatEin
proiecfli ne
'form5ra neoesaxeexecut6rii corecte a elementului. Citind 4ceste
proieoliile
imaginea adevdratLa formei, mdr'rmii li dimensiunilor exterioareale gtnzii
qielementelorsaleinterioare(arrrdturile) - num6r de barp din ofel, dimensiuni,formi
deindoire gi pozilie - fiecare din acestecaracteristiciavdndimportanfasa bine fixatd
inroiul ce s-a dat de proiectantpentru asigwareastabilit5lii gi rezistenleiconstrucliei
sauelementuluide construclierespectiv.
in figura 18.1.a,b,ceste reprezentatEo grindd din beton armat in secliune
,longitudinaldgi secfiuni hansversaleA - A, B - B 9i detaliile de annare,asffel tncAt
'se
reconstit';iefomr4 dimensiunile griazii precum qi forma barelor de anaarepentru
ca execulia elementului de construc{ie sd corespundd intocmai concep}iei de
proiectare,calculelor gi dimensiondriificute de proiectantul constructor.

237
 c)

Qo rrro L=6sF
@vn
?s18

SECTIUNEA
A-A sEuftutA
SB
a1620 1'

Fig. 18.i.ab,cReprezentarea,unei
grindedebetonarmat:
a - seofiuneiongitudinald{elevalie
vdnxd in tansparenldla scara1:
5o);
b - extagerea armdturilor;
c - secliunilekansversaleA = A gi B - B la scara1; 20 Si rcpre1entarea
etrierilor.

Elementelede beton sauziddrie surt cotatein meki pi centimetri,rungimip

barelorln centimeti iar diiimetelein milimeti.

238
&

I
 : CaoirolullB
Astfel citind sec{iunealongitudinald qi secliunile transversalese observecl
grinda are forma unui T, reazemdpe nddda de cdrdmidSpe 25 cm gi are o lumin'
intre felelezidwilor de reazemde 4,50m.
+ -..,
In6l1imeatotall a sec{iuniiesfede 40 cm din care 10 cm estegrosimeapl[cii
iar 30 cm in61limeanemrrii propriu-zise.
a.
In secliunealongitudinal[, sec]iuniletransversalegi detaliilb de armarese v[4
-j barelede olel care constituiearmEtura.
l . tn sectiuneaA-A citim gi interpretimbarelede armaredin olel astfel:
a) - ia partea superioardse observd douE bare longitudinale drepte cu
*:
I marca Q) ce se intind de la un capdtla cel5lalt al gnrni, cu diametrulO
'
.,. . : 10 mm gi avAndo lungime totalE (lungime:aefectivdde 470cm la carbse
1 ' adaugdciocurile indoitepe 10 cm gi curburala fiecarecapdt)de 495 cm.
Aceasti citire corespunde notaliei2 g 10,L: 495;
b) - la parteainferioard distingempatru bare dintre caredoud cu marca@
'sunt
agezatesimekic spre exterior, fiind bare longitudinale drepe, eu
diametrul @ 16 rnrr.qi se intind drept de la un cap5tla celdlalt al gdnzii
'..'
: 't6, =
notaliei 2 g L 520.Celelaltedoudbare pozigionate la p:rrea
'inferioari
. simetric spre interior, sunt "bare ridicate" cu marca(? gi
respectiv@, au diametrul@Zn nm gi o lungimetotald de 555 cm qi
respectiv625 cm, sunt dreptein cdmpulinferior (al secfiuniiA-A) pe
F : lungimilede 310cm gi respectiv380 cm,urm6nda seridicala 45ogi a
ajungedin nou &epte sprecapetelegdnzii tn cAmpulsuperior.Aceste
ru citiri corespundnotaliilor: :
I 8t 20, L : 555, pentru bara cu nurca @, unde L reprezinti
I I lungimeatotalEa bareiprin insumarealuqgimilor componentel
' 2 (58+49)+ 310+ luaginleaciocurilorindoitela capete;
- t g 20tL:625, pentrubaracu nurca(9 , undeL repreAntilungimea
,ffi totalda bareiprin insumarea lungimilql componente:
2'(35+23+49) + 180+ lungimeaciocurilorindoitela capete;

i '' ll ""tT;;|J."':1ilff#Tll"1,*l pozi;ionarea

apatru
bare care
dinfre
iir

doud cu marca (lj ayAnddiametrul g l0 rnm, a$ezatesimetric spre

]T : exterior qi respectivdoud bare ridicate au marca @ gi respectiu@ ,pre
linterionrlgnlni,avdnddiamehelede6,20mrn;
.,..
b) - in cdmpul inferior al secliunii grinzii se regdsescdoud bare cu marca
,I
@. avAnddiametul@ 16wn.
In toate sec,tiunilese vld barelede olel cu diametrul de 6 mm (O 6) denumite
etried care'se ageazSla distanlemai mici (10 cm) in apropiereareazemelorgi la
distanfemaimari (20 cm) spremijlocul gdnzii (figura 18.1a).
'
, Etrierii se indoaie in agafe! irc6t sI se iuchidd pe dimensiurile gdnzii dupi
cum se aratd,infigura 18.1c.

240
t Extragereaarm5lurilor de o!el, rcprezentateprin forma, dimensiirnilepar,tialegi
alebarelorsuntprezentate
x121e in figura18.1.b.
Tabelul18.1prezinti exkasularrnEturilorde olel pentrugrindareprezentatii qi
isuttatiin figura 18.1,indicAndtotalulh.rngimilslpe tipuri de diametre,greutatea
pe metruliniar, grcutatea
6r:elor barelorpe tipuri de diametreca qi greutateatotalda
$urorbarelor.Tabelul 18.1. se referi in caz',i de fa\d la cinci elementeidentice
ginzi
- din betonarmat).
Extrasul de armdturiestenecesarin aprovizionareamaterialelor,executarea
prelor,lransportul.acestoraingantiergi aqezarealncofraje pentruturn4reabetonului
iiexecumrea gnn^-

IL;

.t/|1
 1'!+1!

Capilolul i9

Cayitotut 19. {Efectwrea

mdsardihr
pentruconstruQiidecftifiri
:

Efecfuareamisur6rilor pe terea este necesardpentru trasareacotelor viitoarei

construclii saurealizareareleveului.in cele mai desecazwi trebuie misurate l*g*i
verticalesauorizontaleprecumgi unghiuriverticalesauorizontale
Teodolitul(figura i9.1.b) esteun instrument topografic folosit la mlsurareapg
teren a unghiurilor orizontalegi verticale.
De asemene4teodolitul, ca tahiiiietru ou fire stadimetrice,poate mdsurape
teren distanle,print-o metodi indirectii, optic6, folosind o miri centimetricd.

f-"

:F.

i.1?

iial

'litl
:ilirj
,

;H

t''

I'

'f.!'

Fig. 19.1.a,b.Doudmodelediferite de aparatedemisuri:

.T a) -]IIIVELIIL AIJ"TOMAT Ni 050 Carl ZeissJena;
b) - MVEL RicID CU r'rn/ELA TORTCA, DB BASCULAREA
$I $URLTB
LUNETEIIN PLANVERTICAL- KERN(ELVETIA)- (secflune)

242
.'
 Fig. 19.2.M6surarea pe terena unghiurilor
verticalecuteodoliflrl

Fig. i9.3. Mdsurareaindirectda distanlelor

prin unde eiecfromagnetice

M6surarea pe a distantelor (lungimilor) se realizeazd prin doud

. mdsurareadirectE,folosind rulete cu benzi sau fire din olel gradatein

meti gi submultipli ai acestuia;
o mdsurareaindirectS, cu ajutorul unor instrumenteoptice gi/sauprin
unde electomagnetice,insfumentele fiind completatede mire gi/sau
reflectoarespecifice.Prin aceastimetod6sepot mdsuracu uqurin!59i
precizie foarte bunE at6t hmgrm{e inclinate, c6t gi distanlele
orizontale(figura19.3.).
Dintre instrumentele care realizeazdm6surareainciirect6 a distanfeior pot fi
enumerate tahimetreleelectromagneticesautetemekeleelectromagnetice,
Dupb tipul radiat'ei folosite, acesteapaf,atesunt de doud feluri:
. fotometrele (utilizAnd lumina modulat[) respectiv laserii cu heliu-
neon (He-Ne) sau infraroqul apropriat (cu diode luminiscenteGa-As
' sau k-Gu);
r radiometele (numite gi tahimetre electronice sau radioelectronice,
folosind microunde modulate, adicd unde elecfomagrretice
ultrascurte).
Uneori penffu mdsurareacotelor de inEltime ale unei construclii se folosegteo
netodi bazati pe fotografierea obiectului impreuni cu o rigl[ etalonat6 aqezath
verticalIAngEo6iect. Dupd realizareafotografiei gfadaliile riglei folosesoca etalon
Pentrudeterminareain5llimii construcfiei.
z+)
 echerul.
in cazul determindrii r,rnor unghiuri ale construcfiilor se poate recurge L
anumitetriangulafii.
La releveelede arhitecturdse vor furscrieqi cotelediagonalelortrianguldndu-s
pe cAt posibil, toate figurile deformabile. Acest lucru perrnite verificarea coteior q
inchidereaperfectd a cotttourilor relevate ca pi descoperireaeventualelornepotrivir
qi erori de cotare.
Pentru a preint6mpinadiferente de cote la lrngimi mai mari de'cotare, sr
!
obignuiegtea se inscrie cote cumulate. Acestea ne dau erori mai mici provenite ir
cazui m6surEriicu rulet4 ca urmarea imperfecfiunii intinderii'panglicii.
Pentru contururi curbe, se m5soar6 coordonatele mai multor curbe alesr
convenabii.
Pentru mlsurarea grosimii pieselor gi a diametrelor exterioare ale pieselor
rotunde seintebuinleaz5 compasulde grosime.
Pentrumdsufareadiametului orificiilor seintrebuinleazdcompasulde interior.
Pentru mlsurdn de precuie, pentru grosimile armdturilor de ofel din betonul
armat,pentru piesespecialede instalalii etc., seintrebuin{eazdgublerul.

alt
 cayitofuf20.S4etodesimpfe
pg:tutfut
verfircarea
tra.ftspunerii
carecte
pe terena
fesenetor
deconstrueii
20.1.DOMENIU DE APLICABILITATE

in cazul in care lucririle de trasare a axelor sau a anumitor eremente

geometrice ale construc{ieinu presupuno precizie foarte mare, accept6ndu-se o
anumit[ toieranfd a elementelor de construcfie, cat gi atunci c6nd aparatele
topomOtrice nu au accesin incinta construcfiei,trasareaqi verificareape teren a unor
elementeimportantedin alcdtuireaconstrucliei rcprezenlatein deseneleproiectului de
execulie,se pot realiza prin metode simpie bazate pe principii geometrice,cu
instrumente ugoraceesibile.
Antichitateane dezvdluieo serie imporfantdde construclii celebre realizate
prirastfelde metode.
Printre elemenGlegeomekice care aparfrecvent ?n alc5tuireaclddirilor gi care
febuietrasatepe teren se pot menliona:liniile paralele,unghiurile drepte,liniile gi
planurileorizontale, liniile gi planurile verticale,arcelede cerc gi elipsa sau figuri
geometrice
- uanaleca triunghiurilegi cercurile.
in cele ce *rrieu:6, sunt prezentate metode simple pentru verifi.carea
tanspuneriicorectepe teren a elementelorgeometricedin proiectelede execulie.

20.2. VERTF'ICAREA LINtrLOR PARALELE

Axele construcliilor de clEdiri sunt alcdtuitede cele mai multe ori din Jinii
paralelecare trebuie trasatepe teren incd dirLfazaincipientd a lucrErilor de execu{ie.
Trasarea axelor construcliilor se reahzeazd,de obicei prin iucrlri de topometrie, cu
insfumentespecifice.
O metod6 geometricd in care nu se folosesc aparate topometrice, uttlizate
pentruverificarea paraielismuluiaxelor gi a liniilor paralele in general estq.cea
descrisdmai jos, constinddin urrndtoarele etape:
a) - pe dou6 atniamente l-1 qi 2-2 al ciror paralelismtrebuieverificat,,se
aleg doud po4tuni ugor accesibile, cdt mai lungi cu putin!6 qi aflate in
vecindtate.(fi gura 20.1.a);
b) - pe acestepo4iuni alesese mdsoardcu panglica (ruleta) doud segmente
riguros egale intre ele, a-B p. aliniamentul 1-1 respectiv -Dpe
aliniamentul 2-2;
c) - se mdsoarddistanleleec ai no infie aliniamentegi se fac urmdtoarele
constatdri:

245
 c6 aliniamentele1-1 gi 2-2 sunt paralele intre ele (a se ved,
principiul geomebical metodei,prezentatin acestsubcapitol;
2. dac5mdsuradistanlelorac gi eo diferd inhe ele, trebuieca s11
dinte aliniamente sd fie corectat pentru a ob$ne paralelismul di
fisura20.1.b.

Fig. 20.1.a,bVerificarealiniilor paralele

. ,,,1 Pentru executareacorecfiei se va line seamade modul cum au fost trasate

.-
i.;
!t
inilial cele doudaliniamente.
DacE de exemplualiniamenhrl1-l a fost tasat cu ajutorul teodolituluiprin
mijloace topografice iar aliniamentul 2-2 a fost tasat cu ajutorul unui fir intins inne
*iti
rl douS puncte marcate prin mdsurare cu panglica, se va efectua coreclia asupra
''j aliniamentului2-2.
''- ,!ii Dacdambele aliniamenteau fost trasaterudimentar, se vor verifica raporhrrile
1' 'i.1, diatre alte puncte de reper fixe gi aliniamenteleverificate
;iil
i ir* Principiul geometric al metodei const[ in urmltoarea probleml: dac5 un
-jil
..1ii'''t patrulater are laturile opuse egale doui c6te doud, acesteavor fi gi paralele,
i ,lil patulaterul fiind un paraleiogram.
i, In figura 20.2. h patrulaterul ABCD format se duce diagonala AC. prin
F.U
,"
hff

tfi ipotezd laturile ae gi oc sunt egale (ca urmare a mEsurilor alese pe cele doul
it i t ir,i
[-ff aliniamente1-1 qi2-2), iar segmentelean qi BCsuntde asemenea
egale(mdsurarea
i iril
!ti
li :;ili
r iit finald).Deci triunghiurileABC gi ADC sunt congruente
(cazulL,L.L.: es=DC,
r".f,1
'il
ilx el:nC, eC=aC) rezult6nd
din aceasta,
congruenla
unghiuril.or#
lt!
,t{ Ut..6.
l.--;ff Paralelismulliniiior rczulti cunoscdndteoremacare afirmi cd dao6 douE
,'[
:i"i
ii drepte(ABaparfindndaxei 1-1 qi DC apaqindndaxei 2-2) tntersectate
de o secantd
.-!i
';t
i 1,; oarecareAC formeazdunghiurialterneinternecongruente& = -G), ut*"i ,*1"
:ll
_ii douEdreptesuntparalele(AB ll Dc, gi respectivparalelismul l-1 gi
aliniamentelor
''1 t.t\
ri
*'il

ll
,
i
246
'-,'1

I
 Fig.2A.2.Principiul geomekicpe care sebazeazj.
metodade verificare a paralelismului liniilor

2O.3.YERIT'ICAREA I]NGHIURILOR DREPTE

20.3.l.Metoda"echeruluigrddinarului" sau "triunghiului de aur"

Una dinte cele mai simple gi vechi metodepentru verificarea unui unglii drept
ostemisurareape iaturiie a rmui echercu iaturiie cunoscute.Iln asemenea
echercu latwile cunoscutede 3; 4 gi 5m poarti denumireade "echerul grddinarului"
(fr$ra20.3).
"Echerulgr[dinarului" estede fapt hiunghiul lui Pitagorain carelaturilesunt
lnraporlou numerele3; 4 qi 5. Triunghiul "numit al lui Pitagora"a fost utilizat de
egiptenicu mai bine de 2000 de ani inainteamarelui matematicianla constuclia
piramideior.Acest triunghi este un triunghi dreptunghic,iar, vechii egiptenifl
rureau "kiunghiul de aur" (figuru20.4.),cunoscdnd dejapentruel relaSai:rtrelaturi
p'z= p+1 viitoareateoremda lui Pitagora.

a An
 ^^-rolul 20
L<llrrL'

I
j
..

. Fig.20.4.,,Triunghiulde aur" - cunoscut.de egiptenicu

2000 de ani inaintealui Pitagora

Cu ajutorul "triunghiului de aw" egiptenii construiau piramidele, SO fihd

?n6{imea piramidei, SA apotema unuia din cele patru triLnghi.ri ale suprafelei
exterioare,iar OA apotemapitratului care constituiabaza ptantidei.
Revenind la metoda simpi5 folosind "echerul grddinarului" pentru verificarea
(determinarea)unghiului drept trebuie precizatcI orice alte numeremultiplii integi
de 3; 4 sau 5 (3n" 4n,5n, unde ne{Z}) pot fi foiosite.Avantajul pe careil prezintS.
"echerul grldinarului" este cel aJ uqurinlei cu care se pot face m5sur5rile datoritl
numerelor intregi folosite qi teoremei lui Pitagora aplicati in niunghiul dreptunghic
SOA, careafirmd ca sumapdtra0elor cateteior(OS' + O,At";3" + 4" = 9 + 16 = 25) este
egal6cu pdtratulipotenuzei(SA';5':25).
Practic cu ajutorul panglicii (ruletei) pe o axa 1-1 (care se consideri
perpendiculard pe direcgia2-2) (figura20.3.)semdsoaridin punctulO (de interseclie
al celor doui direclii considerateperpendiculare) trei unitali convenlionaie (de
exemplu 3m, Oe-3m) urm6nd ca pe cealalti direclie 2-2 , sd se mdsoarepatru
unitdli convenfonale pornind cu mdsurareatot din punctul O (de exemplu 4m,
OS-+m;. Se misoard in continuaredistanla SA care esteipotenuzatriungbiului SOA
precontzat dreptunghic. Daci mdsura lungimii acesteia repreztnti suma pdtratelor
distanlelor OS gi OA , atunci tiunghiul SOA este dreptungbic cu unghiul drept in
vffitl O.
in caz contrar se retraseazdcele doul direcgii 1-1(OA) 9i 2-2(OS)in modul
urmdtor: pe o directie 1-1 , dink-un punct O insemaatprintr-un reper (alon de lemn)
(figura20.5.):
- se misoari tei unitEli convenlionalegi se inseamndcapdtulacestei
distanleprintr-un alt reperA;
in punctul O un operator fueazd capdtul panglicii gradate( s4u al
unei rigle gradate)9i desfEgoar6 o lungime de 4 unitSli convenfionale,
pdstrdndpermanentintinsd panglica;
- un alt operator procedeazdsimilar fixdnd panglica in punctul A,
desfEgurdnd o hingime de 5 unitiii convenlionalepi pastranapanglica
intins6;

i
 Capitolul20
se rotesc cele doui panglici intinse in jurul punctelorA qi O in
sensurileapropierii lor , pdnd ce capetelelibere se suprapunintr-un
punct S.
Triunghiul So;\oblinut reprezintEastfel "echerul gr[dinarului" sau "triunghiul

deaur"cu unghiul SOA de 90o.

- -T --\ s7

Fig. 20.5.Trasareaunui rurghidreptcu ajutorulpanglicii

folosind,,kiunghiulde aur" -,,echerui grddinaruiui"

20,3.2.Metoda triunghiului isoscelsau axei de simetrie

Pentru cazul inaccesibilitSfiila punctele.cu care sd se poatdconskui "echerul

gr6dinaiului", este recomandati o alti metodd simpl5 pentru verificarea liniilor
perpendicularecare se bazeazdpe o problemd elementard de geometrie plani gi
anure : axa de simetrie1-1 a unui segmentAB ( situatpe direc{ia2-2) estemediana
qimediatoareasegmentuluirespectiv.

Fig. 20.6.Verificarealiniilor perpendiculare

prin metoda
triunghiului isoscelsauaxei {e simetrie

Din aceastiteoremdrezultdcd tiunghiurile SOA.qi SOB sunt congruente

(cazul'C.C., tA:G:90' ; so perpendicular pe AB - axa de simeirie edte

249
 mediatoareasegmentulut AO=OB - axa de so estemeoift.
aa ; so=so)
segmentului
Ca urmare a congruenlei triunghiurilor SOA gi SOB rezulti' congruenh
S,q= Se de rlndesepoateconcluzionac[ orice punct de pe axa de simekiese afl[ ia
distan!6 egalEde extremitdflle A 9i B ale segmentului.Triunghiul sAB format este
I
un triunghi isoscelde undegi denumireade metodatrir.rnghiuluiisoscei.
I .;
Practicverificarea liniilor perpendicularese face in urmltorul mod:
- se alege una din laturiie unghiului drept a cirei prelungire esb
accesibili ,1fe _g<emplu 2-2 gi pe aceasta se construiesc
segmenteleAO= OB (figra 20.6.);
- mdsurdnddin punctul S , accesibil pe cealalti laturd, distantele
f{6 de punctele A gi B acesteatebuie sa fie egale in caa;l
perpendicularitSlii.
Daci iiniiie nu sunt peqpendicularese procedeazdla o retrasa.redupd crm

; "ymeaz6: - cu ajutorul panglicii gradate, pe axa 2-2, se marcheazdpunctul B

i care este simetricul punctului A, falh de axa 1-1 , astfei inc6t
_11 lungimeasegmenteloreO 9i OEsafie egale(punctulO se afld la
:.| intersecfiacelor dou6 axe 1-1 Si 2-2 a cdror perpendicularitate
trebuie rcalizatd);
_:,ll
ri ' - un operatorva fixa un capdt al panglicii gradatein punctul A gi
'
lii
,t: pdstrAndintinsdpanglicagi o h'ngimesuflcientde marea acesteia
r:..] , va deplasa capdtul mobil al panglicii spre presupusaaxa de
il:r'+ii
' ,r'ii simetriegi perpendicularE a segmentuluiee;
:ill - similar va proceda un alt operatorfix6nd un cap6tal pangiicii
Ffiii
! :l:
gradate in punctul B, plsk6nd intinsd panglica gi cu aceeagi
JJ
'i4l lungime intre capdtul fix qi cel mobil, ca in cazul celuilalt
"-ilii
operator, se va deplasa spre presupusaperpendiculard,in ssns
Fi''1t invers de rota[ie fali de celdlalt operator;
r iii - punctul de contact al celor doui capete mobile ale panglicilor
fll
f{i'r;, gradate, S semarcheazdprinh-unjalon;
i ;iri
,i - se unesc prmcteie S cu O print-ur fu intins gi se obline astfel
l-.lri direcfia1-1,perpendicularipe direcfla2-2gi unghiul&ept SOA.
r 1l .:
')
-l+ 20.4. VERTF',TCAREALINTTLOR gI PLANTIRTLOR ORTZONTALE
t,:
t:
ll 20.4.1.Verificarea orizontalititii cu ajutorut nivelei cu bula de aer
i (bolobocul)
:
tn execulialucririlor construcliilor de cl6dire in afara tanspugerii desenelorin
l'i
plan se int6lnesccazuri cdnddeseneletrebuie transpusein elevalie.in acestsenseste
necesarl verificarea orizontalitS,tiiunor iinii sau pianuri precum gi efectuareaunor
mdsurbripe verticald.
:
250
 mod obipnuit liniile gi planurile onzontale se traseazdprin topometrie cu
.iiutorutaparatuluidenivelmentsaucu teodoliful.
r'' Pentu cazulin carehebuieverificatd o1rzontalitatea
unor goluri de ierestre,a
parapetode balcoane, a unor profile de faladd, a unor linii de vagris gi a
urilor orizontale se folosescinstrumentesimple cum ar fi: nivela cu buld de aer
itd 9i boloboc, daci lungimealiniei de verificat estemicd gi respectivfurhmul de
cind dimensiunealiniilor sauplanwilor sunt mari.
Prin liiria de vagris se inlelege o linie orizontald care se traseazdpe toli perelii
rilor, de obicei la un metru deasupracotei pardoselii finite.
Oizontalitatea pardoselilor,pozilia tdmpldriei, obiectelor sanitareseverifici in
cu aceastaiinie.
Verificarea orizontalitiiii unei linii cu bolobocul se face ca in figala 20.7.,
boloboculcu laturamarepe iinia respectivl qi observ6ndpozilia bulei de aer.
Dacdbulade aer a nivelei se gdsegteintre cele doud nivele ale tubului de sticl6 tinia
estnoizorfiall. In cazul in care linia nu esteorizontald, buia de aer se deplaseazdin
'
parteaincarelinia estemai ridicati.

Fi9.20.7. Verificateaunei linii orizontalecu bolobocul

Verificarea orizontalitdlii unui plan se face verific6nd oizontditatea a doui

drepteneparalelecare se intersecteaz6intr-un punct detemrinAndplanul( figura
?0.8.).

Fig: 20.8.Verificareaorizontalitilii rxruiplan prin verificarea

a douddrepteorizontaleneparaleleconlinutein plan
251
 2}.4.2,Verificarea oruontalitd[ii cu ajutorul furtunului de nivel
L

Documenteistorice vechi povestescd.espremodul in care vechii egipteniau

trasatliniile unui plan orizontal deasuprac{ruia au construit piramida. Pentruaceasfu
au sdpatun gan!pe tot conturul bazeipiramidei carea 63s1rrmplut cu apr. Desigurs;
vechii egipteni cunoqteaufaptul cd apa se ridic6 in gan! pAn6 la acelaqi fiys1,
I suprafala apei constituind un plan oizontar. Dupi ce s-a hasat nivelul apei 9i sa
obfinut urma planului orizontal, apa a fost evacuatdiar ?n locul ei au fost introduse
materiale care au constituit fundatia piiamidei gi s-a realizat suprafala de baz;
orizontaii.
tn prezent frasarea qi verificarea unei linii orizontale aflatl la o anumiti
l indllime fatp de un reper P, cu ajutorul furtunului de nivel, se face tn modul urrnitqr
(figwa 20.9.):
se.marcheazdreperul P qi un alt reper A aflat la o anumiti ineliim
prin carese doregtea fi. trasatdlinia orizontald;
in punctLrlA se fixeazd unul din capetelefurtunului de nivel (nivelul
apei din tubul de sticli) urmdnd ca nivelul apei indicat de celalait
capdtal tubului de sticld s6 fie insemnatprin reperulB. punctulB se
" va afla la aceeapiinE$me ca gi punctul A faln de reperulp;
- similar, pdstrdnd un capdt al tubului fixat in punctul A, se mutd
celdialt capdt in alte punqte C, D etc. ale elementului verrical de
construclie(d.eexemplu perete) in care apa din tub atinge acelaqi
nivel; ,
- se unescpuncteleA, B, C, D etc. care au fost marcatepe elementui
de construclie gi astfel se obtine o linie orizontali.care indeplineEte
condilia de a se afla la aceeagidistan!6 falb de orizontala care trece
#r "'-^"u1 P.

Fig;20.9. Trasareasauverif,icarea orizontalitd{iicu ajutorul

furtunului de nivel in raport cu punctul A; respectivP.

252
--principrul metodei se bazeazdpe legea vaseior comunicante care afirma cd
in vasele (tubwile) comunicarrte se ridicd la aceea;i inllflme
Xpelul lichidului
de forma sausecliuneavaselorcofirunicante.

20.5.VERTFTCAREALTNITLOR$r PLANURILOR YERTTCALE

Controlul verticalitElii liniilor gi a planurilor este o opera$ecaxese efecfrieazd

de dulgherie c6nd se executi cofrajele
b lucrhrile de ziddiLeln cazul perelilor sau
or, drafragmeloretc.
in afaruaparatelor foloiite pentruverificarealiniilor 9i planurilor
topometrice
icale,se pot folosi metodesimple oare sebazeazdpe utiiizareabolobocuiuiqi a
firuiuicuPlumb'

20,5.1.Verifi careaverticalitit-ii cu bolobocul

Verificarea verticafitAlii cu bolobocul se . face agezdnd iatura mare a

montatd
boloboculuipe linia verticald care se verificd 9i observ6ndnivela micd
pe laturamarea$acum seobservd9i din figura 20'10'
rnemendicular
t
pozitia fU.i a" aer intre cele doud repereale tubului de stic16orizontal indici
elementuluide conskucfie'
v enicalttatea

verticafitelicu ajutorulbolobocului
Fig. 20.10.Verificarea

verticalitdfiicu ajutorul firului cu plumb

20.5.2.Verificarea

Verificarea verticalitSlii cu ajutonrl firului de plumb se folosegtela lucrlri de

inic6 importanli fltm ar fi: montarea t6mpldriei interioare, executareasc6rilor, a
zidurilor, a cofrajelol pentru st6lpi etc., unde executantul lucrdrii apteciazd
verticaliiateaetem"ntfoi^tespectivdi construclieprin privire 9i prin^comparaliecu
,.verticalitateanrutuiy'ntins sub acliunea greutalii din capdtul sau. in lucrbrile de
,idti;;;-i"br;i; Anrf si*pf" tu pnirU care esteintittt 1u colfurileclddirii,
.]perefilor,
\ t----,
-la - distanli de circa 2,5 cm de ziddrie a$acum
-- o
se prezintdin figura 20' 1i '
Plareitateaperelilor este verificatd la executareafiecirui r6nd de cdrdmizt pnn
 plumb) a unui fir orizontalcaremarcheaz6muchia exterioar5superioarda rdnduluir
cdrdmizicarese executS.

t:

Fig.20.11.Foiosireafirului cuplumbsimplu
pentruverifrcareaverticalit5fii

_ ll

tit

li
- lli
l
:,
"lii
rTl
; :i ",ri i l
Ii
: :ili c' ahd A//?d
;ri
";ril
iiil
r':ili
;r'il:
.#"'
.-; I'l.i:i
.t,.f,rir
r!,i
'ili]l
-r:i,,f?l
{!1
, ' !;:i
:lti
i,l
- ]ii Fig.20.12.a,bDispozitiv dulgheresccu fir cu plumb
",li
'i , ': ltl pentruverifi careaverticalitilii
ni
- j

,rl Dulgherii uttrizeazafirul cu plumb fixat pe braful superior al unui cadru din
lr:
,t.r lernn, la circa 10 cm de margine, astfel inc6t firul intins sub acfunea
$eut6lii se fie
_il mai scurt cu circa l-3 mm decdt indllimea interioard a oadrului deplas6ndu,seliber
I'j deasr Fra brafului inferior al cadrului(figura 20.12.a).pentru o vimilizare mai ugoar6
li

_jj
a poziliei firului cu plumb, uneori semai recwge pi la un cadru similar cu cel descris
t,:
arrteriordar Ia care firu1 cu plumb depdgeqte brafirl inferior al cadrului (figura z}.lz.b
)' Pozifia verticalS a firului cu piumb se va sup;apunepeste rm reper iiriar trasatpe
braful inferior al cadrului aflat Ia o distan!6 ata a" marsinea cadrului care atince
tl
'
- Capitoiul 20
bkmentul de construclie, egald,cu distanla de pe braful superior al cadrului, unde
fixatfirul deolumb.
Aga cum se observddin figura 20.13.,cadrul cu fir cu plumb se ageazdcu
6atrelelipite pe elementul de construcfie a cdrui verticalitate se verific6 si se
detd rcalizala verticalitatea elementului atunci cdnd fiiul se suprapunepeste
;epenrlliniar trasatpe braful interior al cadrului.
verificareaverticattetii unui plan sefaceprin controlulefectuatasupraa doud
6ii verticaleqi paraleledin planulrespectiv(figura20.14.).

Fig. 20.13.Verificareaverticatfilii la un cofrajpentu stAlp

Fig.20.14.VerificareaverticalitEliiunui pereteplan prin controlul

verticalitifli a dou5.linii paralslsdin acelplan

Z:)
 CaPiiolul 20
20.6. YERTFTCAREA--TRAffi-CORECTE PE TEREN-=I
FIGURILORGEOMETRICEUZUALE

20,6.1,Trasareacoordonatelorunor figuri geometrice

. Pozilipnarea unor figuri geometrice in plan se face folosind un sistem de

coordonate'oarl;edene,Prin cobrdonatelecartezieneale figurii inteleg6nd distanlele
'\ punctelor care determindfigura desenuluirespectiv fa!6 de doui axe de coordonate
perpendiculare (fi gura20.15.).
in acestmod se coteazdptanurile de sistematizareter-ttoriale,re{elele urbane,
drumurile etc. Pentru executareadesenelorde construclii nu semai figweazi. gi axele
de coordonate, fiind suficienti in reprezentareagi citirea desenelor, prezentarea
cotelordin aproapeln aproape(fig'fia20.16.).

Fig. 20.15.Reprezentareaunuitriunghigi pozilionarea

acestuia
folosindun sistemde coordonate c?rtezrene

Fig.20.16.Reprezentareagipozilionarea triunghiuluidin figura20'15

' in desenulde construcliiprin cotareadin aproapein aproape

in Agura 20.17. este prezatet un detaliu de execufie al unei pardoseli

omamentaledin mozaic tumat. Cotareas-a {6cut in raport cu laturile inciperii
dreptunghiulare.Dupi cum se observl din desenulde exeoulie,figwiie sunt
de intersecliaunor dreptecaf,etrecprin perelii opugiai inciperii faptcare
determinate
faaeca trasateasd fie executatdtranspundndpe confur distanlele cotate in desengi
yrrrnddrePteleresPective.
Centrelecercuriior simetricesunt sifuatepe drepteparalelela laturile AB gi CD
5ipe drepteparalelela latrnile AC gi BD ale incdperii.Astfel primele doudcercuri
66 parteasuperioarSa desenuluisegisesccu centrelesituatepe paraielala laturaAB
aflatdladistanJade 1 m fafa de aceasta.Urmdtorui cerc are centrul situat pe paralela
b laturaAB situati la distanlade i,50 m fa!6 de aceasta.Urmitoarele doud cercuri se
afl6cu centrelepe o dreaptii paralellla latura AB gi situati la o distanldde 1,00m +
\50 m 1,50 m fald de laturaAB. Cele doudcercuridin pozilia inferioar6se gisesc
pedreaptaparaleldla laturaAB situati la distan{ade 1,00m + 1,50m *1,50 m = 4,00
nfald de aceastasaula 1,00m fa!5de cealalti laturamareCD a incdperii.
Aceleagicercuri au centrelesituatepe paralelela latwa mici AC a lncdperii
distanlefafddeAC de:1,50m; 1,50m+0,50m=2,00m;2,00m *0,50m =
aflatdla
2,50m;1,00 m+1,50 m+ 1,25m:3,75m; 1,00m+ 1,50m+ 1,25m+I,25 m:5,00
n11,00m *1,50m*1,25m+ 1,25m +0,50m: 5,50m girespectiv 1,00m * 1,50m
+ 1,25m*1,25m+0,50m+ 0,50m: 6,00m.
Interseclia dreptelorparalele la latura mare AB a incdperii cu drepteleparalele
lalatura micl AC a inc[per; determindpoalta centrelor cercurilor, urmAndapoi, cu
aoeeagiruzar=0,50 m; sdfie tasate cercurileplanului preze\tat.

si
{i
1
I

_l

a= nozort oll
b=mozat'cra:ra
c. mozoltrrde
d=mozoicnq!tu

Fig,20.17.Detaliudehasarea uneipardoseli
ornamentaledin mozaic

257
 Caoitolul 20

20.6.2.Tr asareasauverifi careatrasirii cercurilor

La acesteoperafii se are in vedere mai int6i importanla lucririi d a mlrimii

ceroului ce urmeazda fi trasat.in acestsenspentru lucririle car necesiti preciziesq
folose$e trusa cu gabloane.Verificarea cercului sau arcului de cerc hasat se face,
suprapun6ndpesteacesteagablonulclr ra?a celei indicatein desen(figura 20.19.').
Pentru aceletucriri de construcfi la care se admite o toleran{i mai mare,trasareasau
verificarea cercurilor sauarcelor de cerc sepoate face folosind un compasimprovi2al
constdnddint-o panglicd fixatd ln centrul cerouluibine intinsl gi descriindcu celilait
capdt(saucelelalte doui capete- frgura 20.19.) linia arcului sau cercului respectiv"
Distanla dintre punctul fix gi capdtul mobil care traseaz5 circumferinla cercului,
I r enrezirrtdrcza cercului.

_t',

,j
li

*ri
r,ll
1t
-lr'l
Fig. 20.18.Trasareagi verificareaarcelor
ifl
iil de cerc cu qablonul
il?
,j

llri
:!
rjj
i:i
fn:!
rl
l
,itru
i'r1

,I
t*'i .
Fig.20.19.,Tra1area
gi verificarea
arcelordecerc
ii I
prin mdsurarearazeicu pangiica
i.
li
i":
t--1j
20.6.3.Trasareaelipselor
i
I

-ri Cunoscdnd axelegi parametriielipseia gi b (denumitein mod curentaxamarc

pi axamici) seprocedeazd in urrnEtorulmod(figura20.20.):
rl - pe cele doud drepteperpendicularecare deterrnini axele elipsei se
-i mdsoard deo partegi dealtaa centruluiO, axamareOe=gr4'-uti u*
micE6e-=oB'=b;
- din punctrl B(sauB') ale axei mici, se mdsoaricu panglicadoui
segmente egalecu axanure BF=BF':a avdndextremitdfleF gi F'
258
 situate pe axa mare. Cele doud puncte astfei determinatese numesc
focareiar distan{aOF=OF'-f senumeqtedistanli focaiS;
- o sfoard sau o panglicd avdnd lungimea egaldcu dublui axei mari,
' 1-2a,
se fixeazdcu capetelein ceie doud focareF gi F', saupanglica
bine intinsd (dinspreinteriorul elipsei spre exterior) cu ajutorul unui
obiect de scris (creion, cretd) sau de trasat {zgdmecimetalic, fdrq din
lemn) spiijinit pe sfoard se traseaz[ elipsa prin alunecareav6rfu1uipe
sfoarS.

Cu ajutorul unui instrumentde trasare(creion, cretd, zgilieci metalic sauldruq

:dinlemn pentru trasarea pe pdmAnt) sprijinit pe sfoard se traseaz[ elipsa prin
slunecwea v6rfului pe sfoara bine intinsi. Se observd cd ltrngimea sforii rdmdne
constantAin dmpul taslrii elipseigi va fr egal6cu sumadistanlelorpAnd
peflaurerrt
iaceledoudfocare,cu dublul axeimari: 1:2a.

Elipsatrasatdestelocul geometricai tuturorpunctelorcareindeplinescaceeagi

condife:sumadistanfelordin orice punct al elipsei la cele doui focare estedublul

1-.t ^

a-=f+b'

elipseicu sfoarasaupanglica
Fi5.20.20.Trasarea

259
F Ccnifntrl ,l
i

r
ll cffufrritor
Cayitotut 21. Qgprezentdreo
i.' gia spapiikreproyidte
21.1. NOTAREA CLADTRTLOR,A PARTTLORDE ClADInt, 4
folcAprnu-,oR$r A ALToRspATtr
- 21.1.1.Notarea clidirilor gi a pir,tilor de clidiri
:

21.1.1.1.Domenia de aplicare
t-

Notarea cl5diriior 9i a pEr,tilorde clSdire este stabiliri prin SR ISO 4i57-

I/1996. Prin aceststandardau fost adoptatesistemelede notaregi un cod de notarea
clddirilor, inclusiv a spaliilor, elementelor de construcfe (de exemplu pereli 9i
planqee)gi elementelorconstitutive(de exemplutipuri de pereli gi ferestre).

21.1.1.2.Sistemede notare

Sistemulde notarealespentru cl5diri gi pdrli de clEdiretrebuie sdindeplineasc[

urmdtoarelecerinle:
a) - notdrile penku diferite pdrgi ale unui proiect s6 fie alese conform
'
aceloragiprincipii;
-
b) deseneleproiectului trebuie sd fie astfel elaborate?ncdtsd fie suficient
de clare pentru descrierea obiechrlui reprezentat, fXri addugare de
cuvinte sauiniliale;
-
c) in cazul desenuluicare reprezinti obiecte asem5ndtoare(de exemplu
un plan de clddire cu multe fereste), identificarea acestorasepoate face
separatprintr-o seriede numere.

21.1.1.3.Notarca dupd tipul obiectelor

Obiectele ce urmeazda fi. reptezentatein proiectele ciddirilor sunt clasifi.cale

dupi tipul lor, de exemplu:dupdgen saudupd fonna obiechrlui(figura21.l .). ,

l- xI-l I_Til

-tJ -U
T] aT1
--------1
LI
|
fwl w1

Fig. 21.1.Exempledenotaredupl tip

260
 ., , 21
CaPitolul
-
21.1.1.4,Notarea individuald

Prin notarea individuald fiecare obiect separateste identificat. De cele mai

sulteoi notareaindividuali reprenntdo indicatea poziliei (fig*" 21.2.).

Txr I fx2 I f-x4"1

--1t _:_ll
TT'-Il--x8-l

ig.21.2. Exemplede notareindividuali

21.1.1.5.Cod de notare

Notareacompleti estealc[tuiti dintr-o notareprincipali pi una adi]ional[.

2I. I. 1.5.a. Notareaprincipald

Prin notareaprincipatd se indici categoriaobiectelor situate la diferite niveluri

indocumenta{ie.
NotareaprincipalEtrebuie si confindumrdtoareleelemente:

a) - text clar, de exemplu:C3s+ C41ry.14, FEREASTRA,

U$A,
INCHIDERE.ROBIMT DE INCHIDEREEtC.
b) - prescurtare,de exemplu:C, Ca,F, U ,In, RDI etc.
c) - alti notaresistematici, de exemplu:
- ugi: l, ferestre:2,pdrtj,3elc.; I

echipamentde joc :A, mobilier de exterior: B;

C, etc.;
d) - notaf,econformdcu un sistemgeneral'declasificaregi de codificare'
Daci din celelalte elemente ale documentaliei proiectului tez;Jtl care estg
destinafia categoriei obiectelor clSdirii, se poate fenunla la folosirea notdrii
principale,
i
Notareaatditionald
21.1.1.5.b.

Notarea adilionala precueazdo informalie suplimentari fa!6 de oeaprincipala

referindu-sela aceeagicategorieluati in considerare.
Notareaadifional[ trebuie sd conlind urmltoarele elemente:
a) - pentru notiri de tip cifre 9i litere, de exemplu : F l2b;unde F
reprezintl,notareaprincipal[ pentru fereastrd9i 12 repreZiatl notarea
aditionald pentru tip; dimensiune, mateial' etc', b este notareapentu
variante cum ar fi de exempludetaiiul pentrupervaz;

261
 iu
53 etc. unde S reprezint6 notareaprincipali pentru stAlp iar 7, 2, .,:
reprezinti notareaindividual[ a fiecdrui stdlp.
Notareaindividuali poatesdfie, de asemenea, constifuit6prin coordonate.

21.1.1.6.Aplicayii privind natarea clddirilor, etajelor, pdr{ilor de etaj, stfrIpi,

peregi,grinzi

2 I. I. 1.6.a.Notareaclddirilor

Clddirilecareaparfinaceluiagiproiectsuntindicatefolosindo notareprincipalE
qi o notare adifionali. Astfel daci luim pentru exenrplificare notatiile: CASA l,
cAsA 2, cAsA 3 etc. Putem deduce cd termenul cASA reprezinti notarea
principalS (care ln frgora 21.3. a fost omis6), urmdnd notarea adiiionald exprimafi
prin cifrele1,2,3etc.(indicate?nfigura 21.3).

Fig. 21.3.Notareaclldirilor folosindnodreaadilionald9i omildnd

notareaprincipali. (A fost omisdnotareaprincipali CASA)

in ftgura 21.4 esteprezentatmodul de notare a unei pdrli de clddire, constdnd

din notareaprincipaid completat?icu o literi tn ordine alfabeticd,saunotarenumeric6.
Citirea figtxi 21.4.esteurmdtoarea:
.
CASA 2 PARTEA A, CASA 2 PARTEA B, CASA 2 PARTEA C.

CASA 2
F ig. 21.4.Notareapdr.tilorunei cl6diri

2I. l. 1.6.b.Notareaetajelor

acestprilej reamintim faptul c6 prin nofiunea de etaj se inlelege spaiiul

dintue doud niveluri marcate prin limitele, fizice fulangee,tavan gi pereli), aceste
limite fiind incluse.

262
 Conceptul de etaj gi acela de nivel sunt complementare,dar unul nu-l poate
i pe celilalt.
Etajelesi:ntindicateprintr-o ordinelogic[.
Numerotareasefacedejos in susincepAndcu cifra unu a nivelului cel mai de
unlizabll.
Numirul zeroindrcdspafiulsituatdire.ctsubnivelul celmai dejos utilizabil.

ntai A
)

2
1
0

Fig. 21.5.Numerotarea
etajelorconformSRISO 4157-l

Pentu a inldtura eventualeleconfirziitrebuie precizatilpoziliaparteruluicare

aqacum se arati in aceast6lucrare seia de obicei ca nivel de referinli at clEdirii fiind
notatprin +0.00 m. O clddire notatl P+4 etaje o identificbm ca fiind alcEtuit6 din
cincinivele qi anumeparterul gi celepatu etajesuperioareale acestuia.
Numerotareaetajului nu se aplicd numai spafiului util al acestuiaci qi limitelor
frncecaredelimiteazdacestspafiu.
Esterecomandabilpentu a exprimafrecereade la un etaj la altul, a seindica
nivelulpe suprafalasuperioaria elementuluide planqeuportanla$acwn seprearua
lnfrgara2l.6.

F ig. 2l.6. lndicareanivelului pi erajutui

F: paliere,rarnps.
La clSdirilecare confin etaje pafiialeintre niveluri, meza\rj.n,
trebuiesd fie indicatepe deseninformafiilenecesare privind existenlaacestorapentru
[.'
a inldtwa orice confuzie.
Acesteindicalii se exprimdsub formd de niveluri sauprescurtiri, fiind plasate
l6ngdnumerotaliaetajuluirespectiv.
Casa scirii indiferent dacd are sau nu paliere intermediaretrebuie sd aib[
aceeaginumerotareca etajul la carcea estesituata.
i;
2 l. 1.1.6.c.Notareapdrlilor de etaj
-
I
in cazul in care documentaf,aeste alcEtuitd din mai multe desenese pune
problema notdrii unei parti din etaj. Notarea unei pdrfi dintr-un etaj se face prin
notareaetajului,completatdcu o literb aifabeticdsaucu o notarenumericd.
In figura 21.7.e*e exemplificatmodul de notarea unei pdr,tidin etaj:ETAJ 3
PARTEA A, ETAJ 3 PARTEA B, ETAJ 3 PARTEA C.

ETAI3

Fig.2t.7. Notareapdrlilor de etaj

2 I . I. 1.6.d.Notareaplangeelor

Notareaplangeelorse face utilizdnd numerotareain ordine crescdtoare,de la

parteainferioardspre cea superioarda clddirii, in conformitatecu numEruletaiului
din carefac parte,

Nivel 6 E+^i -

1
0

Fig. 2 1.8.Numerotarea
plangeeior
 2 I. I . L6.e. Notarea stdlpilor, planseelor,pereliloy, grinzilor etc.

Notarea stdlpilor, plangeelor, perefilor, grinzilor se face folosind s I

) principal5 indicati prin litere, urmatd de o notare adi!iona-16
prin
figwa 2I.9. se exempiificdo astfel de notare in care prin iitere s-a notat
de constuclie al clSdirii: S-st6lp, P,perete,Pl-plangeu,G-grind6, urmAnd
adilionaldin careprima cifr5 indicdmun6ruletajuluiiar urmEtoarele
2 ci*e
ic6num5rul de ordine al elementuluide constructiela care seface referire.

Fig.21.9 Exemplude notarea st6lpilor,plangeelor,pe.refilor,grinzilor, etc.

21.2.NOTAREAINCIpERTLORgr A ALTOR SpATtr

21.2.1.Domeniude aplicare

Notareaincdperilor qi a altor spalii destinateconstrucliilor de clidire este

. sistemede notare gi se precizeazdun cod de notare peutru tncdperi gi pentu alte

;'spafii,in una sau mai multe clddiri. Trebuie ptecizat c5-StandardulIntemalional prin
noliuneade "incdpere" include gi'aite spafii.
Notdrile adoptate sunt utile pentru identificarea gi referirea la incdperile gi
,spafiile clddirii folosite in principal pentru documentalia proiectdui in fazele de
proiectare,execulie gi intrelinere a clddirii, dar gi alte scopuri cum ar fi eel al
realizirii unui flux operalional referitor destinaliei clEdirii sau stabiiirii planului de
evacuaregi iatervenlie in cazul incendiilor saua altor evenimentenefaste.
 ,122 P.tr.ipit d. *t.r*

Penku notareaincdperiior, identificarea lor gi o orientare ugoardin interiorul

cl[dirii seurrnd.resca fi indepliniteurmdtoarele:
a) - numerotareainciperilor penku fiecare etaj in ordiae numericd imediat
?ninteriorul pErliior limitate de clSdire;
crescXtoare
b) - pentru clidiri separate,incluse in proiect numerotareahebuie sd fie fEcuti.
I independentpe fiecare clEdire;
c) - numereleqi denumirile incdperilor trebuie sd fie indicate tn fiecare spaliual
desenului,ca in exemplulumrdtorprivind o clidire de ?nv5[dmAnt:
I
101BIBLIOTECA,IO2SAI-,{DE CURS,
undepentru o mai mare claritatenumereleqi denumirile trebuie subiiniate;
-
d) pentru un spaliu mic Ai insuficient inscrisului se acceptdnumai indicareagj
subliniereanumdrului incdperii, ca in exemplul urmltor:
412;
e) - numerotarea
!
inc6pe'-ilorse face pentrufiecareetaj avdndin vedereca prjma
ci&6 sd reprezinte etajul pe care se afld incdpereaiar unndtoarelecifre fiind
destinatenumerelorde ordine ale incdperilor ca in exempleleurmitoare:
- pentruetajulunu fiind numerotateincdperile101...115
saupentruetajultrei, fiind numerotateincdperile301...308;
0 - se alege un sens de numerotareal incdperilor pe fiecare etaj pomind din
j st6ngaclEdirii in ordineaaccesuluiin incSperi,piec6ndde la intrareaprincipde
.t'
I saude la ultima intrare, ia sensulde rotire a aceiorde ceasomic;
) g) - inglperile mici cum ar fi. de exemplu cele destinategrupurilor sanitaresau
' dulapurilor pentru ustensiletrebuie prevdzutecu numerede camer'e.Debaraleie
inj
:, gi dulapurile mici pot fi notatecu acelaqinumSrcu cel atribuit gamereiin care
rlit !t
se gisesc, urmat de un sufix adecvat;
]lr
-
h) dacd dupl numerotareaincdperilor este addugatdpe plan o noud incdpere
i
I srmeazd ca aceasta si primeasc6 aceiagi numdr cu tncdperea pe a cirei
.fln suprafaldeste amplasati.,urrn6nd ca cele dou6 inciperi sd fie diferenliateprin
: addugareaunei litere dupi numir, in,felul ur:ndtor:
1!r"Ir 208,,1208B;
ll:lr . i) .- in cazul cAnddin doul incdperi se realizeazi"una singurd,noua incepereva
purta cele douEnumereahibuite anterior,tn urmitorul mod:
,:+
116.117:
j) - num5rul caseigi numdrul incdperiipot fi scriseirnpreuni in urmdtorul mod:
, 3/201
i:;
I unde: 3 reprezintdnumirul casei;
201 estecarnera(etajul2, numdrul01 pentruincdpere);
-ii
-
k) spaliile de la parter qi din poduri trebuie s6primeascS. numdrul coresprurzSlor
de etaj conformISO 4157-1,urmatdenumdrulcorespunzdtor de incdpere.
rT
i

266
 Capitolul21
21.2.3Notarea qirurilor de inciperi separatedin construcfie

Notarea pirurilor de incdperi separate din construc,tiese face dupd cum

eaz6:
a. seindicdpe planulproiectului,num5rulgirului de inciperi; -
b. numdrul qirului trebuieurmat de-numdrulinciperii;
' c. incdperile din fiecare gir trebuie sEprimeasci nunaereconsecutiveca in
exemplul ce urmeaz6:
ITNTRARE. 2 cAMERt DEZL 3 BUCATARTE.4 DORMrro. R, s DoRMrro&
d. numdrul blocului, numerul girului gi numirul inciperii'pot fi scrise
impreunlin felul urm6tor: '
3/4t5/2
cu unnitoareasemnificafie:
3 - numirulblocuiui;
415-mrm5rulqirului(numnrul 15la etajul4);
2 - num6ru1camerei.

21.3.REPEZENTAREACVARTALELOR

21.3.1.
Termiuologie

Prin noliunea de cvartal se inlelege o porfiune unitare dintr-o localitate

o suprafa!5deterenin careseredauprin semaeconvenflonale
reprezentand specifice:
- elemente liniare: strdei, diumuri, rduri, p6raie, canaluri, qanfuri,
imprejmuirietc.;
- limite devegetat'e;
- construcfiipublicegi industrialecu elementele lor componente;
- clidiri delocuitgi anexegospodEregti;
- alte elementesituatein interiorulcvartalelor.
Un sectordintr-unorq, url cartier,a patrapartedint'-un oraqpot constituiteme
pentu cvartale.
Cl5dirile se impart in cadrul cvartalelorin firnclie de intervalele din-beele
asffel:
- compacte, dacdintervalele
suntmaimiqi de 0,3mmpeplan;
- rare,daci intervalele
suntinte 0,3...5,0mm peplan;
- izolate,dacdintervalelesuntmai mari de5,0 mmpep1an.

21.3.2Regulide reprezentare

Cl6dirile compactesereprezintdsubformaunei fbgii, caretrebuiesdcuprindd

suprafa;a ocupat6de acestea.La scara1:5000cl6dirile cuprinse in frqie se separd
prinlinii de 0,2 mm grosime.F6giase intrerupe inchizAndu-sela 0,3 mm de clddirile
proeminentesau de alte elementetopograficedin teren (pdraie,viroage, canaluriete.)

267'
 zonele cu clddiri rare se pot eiimina unele cl[diri de locuit (care nu sep61
rcprezentala scari) gi anexegospoddregti,unndrindu-sepdstrareaaspectuluigeneral
aI cvartalului privind densitateaclddirilor,
Sernneleconventionaleale clddirilor dispusede-aiungui strdzilorsaulimitelor
exterioareale cvartalelor,se aliturd liniilor acestorelemente,dacd au fa![ de ele
distaale mai micd de 0,3 mm pe plan; cele dispusede-a lungul drumurilor de
exploatare,apelorsaumalurilor, se deseneazipe locul lor dar nu la mai pulin de 0,3
I mm de acestea.
r La scara i:10.000 in cadml cvartalelor(cu exceplia celor cu conskuctii
industriaie) se delimiteazd suprafala construiti in care p"rt. SO % din ctediri au
inellimi mai mari de doud etaje. Dacd trimita zonei construite nu coincide cu
elementeletopografioeliniare, setraseaziiinie continu6.de0,2 mm grosime,la 1 mm
de construcliilemarginale,dar nu la mai pu$n de 5 mm de la linia strdzii(aleii)
apropiate.Daci spafiul neconstruitdin interiorul cvartalelor estemai ingust de 5 mn,
seconsiderdzonaconstruitdpe toati zonacvartalului.
ln interiorul zonelor construite,delimitatepe plan, nu sereprezinti vegetalia.

21.3.3.Exemple de reprezentarea cvartalelor

2I.3.3.1.Cvartale cu clddiri de locuit compacte

in ng*a 21.10.a,bsuntreprezentate
planurileunui cvarial cu clddiri de locuit
compactela scara1:5000
rosoectiv
i:10000
. Original de teiten

l ' : 1 00 0 0

I:5000,

Fig. 21.1O.a"bReprezentarea wrui cvartalde clSdiii delocuit compacte

(originalde teren)la sc5rile:a) 1: 50009i b) l: i0000

. 21.3.3.2.Cvartale ca clddiri de loeuitrure

.+
In figura 21.1l.a,b suntreprezentate
planurileunui cvartal cu clddiri de locuit
rarela scara1:5000respectiv1:10.000
 Canitolul21

p+{
FfiTFr?

ffi
1 :10000

I :5 00O

Fig. 21.11.a,bReprezentarea unuicvadalCuclEdiri

deloouitrarela sc5rile;a) 1: 5000qib) i: 10000

21.3.3.3Cvartalcv blocuri delocuit

planurileunui cvartalcu blocuri delocuit

ln ngura 21.12.Ubsuntreprezentate
a soirile1; 5000respectiv,l
: 10.000.

/+
// o
Itto
l/
"l/ \
// o I

/+e
//
-\".,

o//
\/
I

q
I :5O00

F ig.2l.l2.a,b Reprezentareaunuicvartalcu blocuri

a) 1: 50009ib) 1: 10000
delocuitla scdrile:

Cvartalcu clddiri industriule

21.3.3.4.

ln ngura21.13.suntreprezentate planurile(originalde teren)rrflr'r1 cvartaicu

la sc6rile1: 50009i 1: 10-000.
lEdiriindustriale
 Ca0irolul2l

OrlSilif dd &qs

'

Fig. 21.13.Reprezentarea unui cvartalcu clddiri

industriale
la sclrile:a) 1: 5000qi b) l: 10000

21.3.3.5.
Cvartsl cu clddiri Sidotdri diverse

. in figwa 21.14. sunt reprezentateplanurile unui cvartal cu clddiri gi dotdri

diversela scdrile1:5000gi 1:10000.

270
 de teren

I : 1 00 0 0

1 :5 000

FiS. 21.14Reprezurtarea unui cvartal

cu clddiri gi dotiri diverse

21.4. SEMNE CO}TYEIf,fIONALE PENTRU PLANURILE

TOPOGRAFTCE ALE ORA$ELOR

21.4.1. Necesitateacunoagterii semnelor convenfionale pentru planurile

topograficeale ora$elor.

Cunoagtereasemnelorconvenflonaleutilizate in desenultopografic estestrAns

legatide reprezentirile construct'ilor carefiebuie proiectate,lu6ndin consideraremai
desamplasamentrlacestoraDeteren.
in acest sens nu este intSmplStorfaphrl ci pentru obfinerea Autoriza{iei de
construire.pentru o clddire printre alte condifi qi avize necesaretrebuie indeplinite gi
aceleacare se referd la relelele edilitare ale zonei (electrice, canalizvle, gaze,apd,
tenniceetc), ale spaliilor verzi (copaci, arbugi etc.), ale construct'ilor invecinate
(anplasamente, felul construcliei gi specificul activitilii sale),ale drumurilor gi cdilor
decirculalie etc.
Toate aceste infonnalii sunt precizate prin planurile topografige ale zonei
respective(a sevedea - planqele
I- ---t
--- figurilor22.8,22.9,22.10).
Referitor la reprezentirile topografioemai tretuie precizateurmdtoarele;

271
-l

ca intindereaunui ora$ desenatla o scardmijiocie sau mic6) cu toate

formele de reiief caracteristice,cu ape, vegetafie,construclii, desenul
toooeraficsenumesteolan tooosrafic:
- cdnd desenultopografic rcpreantd un teren de iritindere mai mare (mai
mare decAtintinderea unui oraq, ragryezentat la o scardmijlocie sau mai
micd ) aceslapoart6denumiieade hbrtd topografici.
Harfile pot.^fi: geografice,militare, istorice, geoiogice gi agrogeologice,
meteorolog:ceetc.
Cea mai mare hartd topograficl esteplani-globul, care rcprezintdsuprafafade
teren a tuturor continentelorprecumgi m5rile qi oceanelePimdntului.
Desenul topografic reprezintdo aplicalie a proiecliei cotate cu ajutorul cSruia
se reprezintScorec! la scard,?l conformitate cu regulile generaleadmise,terenulpe
suprafeleplane ( har,ti qi planuri topografice ) cu toate caracteristicilenaturalegi ale
agez6rilor omeneqti, astfel inc6t desenul respectiv sd poati servi studiilor de
amplasament ai lucr5riiorde construclii
Necesitateacunoagterii(citirii 9i interpretirii ) corectba planului topografic de
c6tre inginerul constructor,arhitect,pompier, beneficiar sau investitor se impuneca o
cerin{5pentru rezolvareaunor probleme Gtudii) ridicate de viitoarea construcliecum
tf t1'

- - amplasamenhrlclSdirii;
debugeulgi bazinul aparental podurilor gi iucr5rilor de arti;
- trasareadrumurilor si liniilor aparentet
- sistematizareaoragelor.

21.4.2. Senne conventionale-

Semneleconvenfionalereprezintdprincipalele elementegrafice folosite in

planui desenuluitopografic figurdnd lucrdrile createde om cum sunt: oragele,satele,
cdile de'comunicagie,culturiie etc. precum accidentelenatuialede teren ca: r6urile,
mdrile,lacurile,r6pele,munlii etc.
Ageste seurne, impreund cu celelalte moduri de reprezentarea terenuiui,
formeazdin totalitate desenultopografic. '
Agezateasemnelorconvenlionale pe plan sefacecu exactitategi claritate.
Exactitatea privegte corespondenlpdintre semnul topografio gi amplasarea
obiectelor pe'teren, iar claritatea se referd la grija fa![ de executareasemnului
conventional.
I in repr6zenlareasemnelor convenfioriale s-a urm[rit ca acesteasi se poati
diferenlia intre ele de aganaturdincdt planul sd poatd'fi desenatfie necolorat,fie
colorat fEri a-i mic;ora elaritatea.
in alegereasemnuluiconvenfionalsemai urmiresc urm6toareile:
- s[ fie c6t mai sugestiq
- sl fie executatla scar[ dupdnormelefixate in firnclie de scaradesenului"
sdfie vizibil indiferentdacddesenulesteexecutatsaunu in culori;
sEfie ugorde desenat.
272
 Capitoiul21
' Trebuie prectzat faptul ci existd situalii in care reprezentaxeasemnelor
convenlionale nu semai facela scard.
De exemplu, in caal, ecartamentului(lAtimii) unei cdi ferate de 1.,435m,
fiprezentrea acesteiala scara i:10.000 ar presupunedesenareaunei linii a cdrei
ime ar trebui sI fie 1,435:10.000:0,0001435m:0,1435mm. Jin6nd seamade
faptul ci valoarea minimd perceputdde ochiul omenesceste de 0,2nrm,pe planul
iopografictraseul liniei ferate ar trebui sddispar5.
Din acestemotive se convine ca linia feratd sd fie desenatdcu o oarecare
grosime, nerespectAnd scaraplanului
Din "Atlas de semneconvenlionale,pentru planuriletopograficeale orageloria
scdrile1:50009i 1:10000"au fost exfr-ase principalelesemneconventionalecare au
legbturd directd cu construcliile de clddiri qi au fost sistematizate tn gase
abele(21.1,.21.6.) cu titluri dupdcum wmeaz6:
limite qi imprejurdri;
hidrografie;
releauade comunicafii;
construcfii;
vegetalie;
relief. ,.
Desenele topograficedin tabeleau fostexemplificate
gi cu nota{iireferitoare
la
dimensiunilesau natura elementuluifigurat (exemple:ldlimi, adAncimi,ineirimi,
diamete,distanfamedie intre elemente,denumireaprescurtatda specieipddwii,
numdrdeniveie,naturamateriaiului,numdrulattonzaliei,benzilorpe sensetc.)care
aufostexpiicate.

21.5, SEMNE COI\TVENTIONALE PENTRU PLANUR]LE DE

PLANTAREA SPATIILOR VERZI

Prin STAS 5539-80se stabilescsemneleconven{ionale, pe categodide

plantafii,pentru reprezentarcalor graficd in planuriie de plantare din cadrul
nrnierfelnr rla <ncfii vatzi qla lnnalitiiilnt rrrhqnp ci nrralp

Semneleconvenfionaleprevdnfie in standardulamintit nu se aplic6 planun{or

topografice,planurilor de plantalie rutiere, feroviare, silvice etc. care fac obieoQ$,
altorstandarde i

Trebuie precizatci semneleconventionale. stabilite prin STAS 5539-80 qi

ptezentatein tabelul 21.7. sunt identice pentru toate sc5rile planurilor, deosebirea
infe sc5.ri frcdndu-se prin dimensitmea semnelor care reprezin*A proiecliile
ortogonalela sol a plantafiilor la v6rstarealizdni conceptuluipeisagistic,
Semneleconventionalepentru spaflile vern pot fi reprezentateqi prin culori,
explic6ndu-se in iegendaplanului semnificaliareprezentirii1or(speciaetc.).
Reprezentare graficd a ;emnelor convenlionale in ceea ce piivegte
dimensiunile,grosimea, distan{arealiniilor sau punctelor qi intensiktea tentelor se
realize
azdiuAndin consideralieurrndtoarele:
- scarala care se tealizeozi.plar::olrespectiv;
273
 Capitolul21
- t"uli"* groasepentru arborl
liane gi flori anuale-bienale gi mai subliii pentru arbupti,trandafiri
garduri v-ii, flori pereneqi gazon;
plantalii1e existente se vor. diferenlia de cele propuse prin tente
slabe(pogare)saucu simboluri de trimitere la legenda'planului;
punctelede plantare(centele gropilor) sevor indicaprint-un cerc
mic in cazul exemplarelortransplantatecrr balot pi printr-un cerc
I, plin saupunct in cazul plantaliilor fErd balot (puieti de arbori gi
iI : arbugi omamentali).
L-I

't Fiecareplan deplantareva con{inelegendasemnelorcowenlionaleutilizate,ia

li scararespectivd.
L.
il

L
.i
r;l
t1 I
i.- I
,,1|
il

il'
i,t
i!i
.:
i;
,*,
E
ri
tl
l.r
s
,r'j
t!
i,r
x
rl
jl
t.i
I
,ll

I
LJ
,.j

j'
I-
'4
!
I
t-.
t
I

l'l
tl

t.
n
I
l
l

,u
l 274
L
i
I
 CaPitolul2i

PL,4t{URILE TOPOGRA
FICE atfi *freSELOfr.
I Lllr{rrs st inrrns*ftfurRr
Teeebrl?lJ
l'*r. Slffienetep$96fif* $ifirbsl
cfl
fR$t{?ng**, I}S $TA?{cs b*qne
+i
t nun&td lor) *',-'F**4
t
LIi*SITE AIII*{H|$t'R.{"fVE FE a

-jud**
2.1 l||-|1.i.3.{ 'r.a.

. :n*nicipir:
[r# i l!4.t.iiirii

" $r$$
2.3

GARFT}RJ
J

- g$r$n{ivii
3.1 c.---"i+tG*

- gnrduf din eid&ritlau mealic+

rFiFir*i.rrrr+.*rl
3.2
- gudffi dfutlerun,p*a$.drr$shiinpea
...1'-'t-"".-fr-
3,'
fid*sivuis
LI*fTTE
4
- lianited.e:eaeewfiele*rsalE
4.t r*#

* lirniteds vcg&{ie
4-2 _ '1..*-./'

gm$Er rs?ogtcg,
-fi*r fi.tlJul"ft

bI#UFT
6
- dig!$i cu tnhanri ' -r"-&.d..r-$rHr-
,{+*trr{...rr...{--,r*!*f.fi*!-
5.t

275
 Capitolui21

II. HIDROGRAFIE
Tabehl2l.
l{r. E[*nn*lrtet*prgrnfice Simbol
'..
cft
ttrFFSD,Sil4AL (.culndftiqneil Frsirni*& de t
nelAI,E; !'{.,{pff,rLLI1IIUII4
LACTJftII,*R.A,*.IIH:LSE$I
*i CAHALURII,"OR
r! ', artuElr PilnAI3, CAI{ALURI {*u
iu*ltimamaimic{ de I n!)
- r&uri,.$rait cu4@perfisnn*
?.t

" r$uri gi graie careliz*te"s6ad$ri

':, *"frurisi p6rnicffinfllizatesail cas*lwkle

iil J'I sduqtiune
i-l :l
i1 'flx L
?-l{$me*apei
ll 3"5- ad$ncimssaDsi
, :;'ij Csnslurid iriga$ sandesrsdri
P iltl 2.2.2 Sx 5 *li1iltleacdrt$ul$i
iI ;t'ii
i{ 3,5- ad.iusirsps ranalului
MALiRI$I TARAIS C.4]T{ALEdHE$AU
F.*;{l
i f+11
3 C.{NALUFI {sEinilfi,rneamefurilormai
I Hilj maride lml
- Arf, dig*ri depreter$+
ffii
Itrt 3.t

W
tsi
L!il,
3,?
- cu diguri d* pree4ie
ffi*w*j-#dir'"!P?
<l*tl..r

Ml{
I tl"
- eunaiflripedigrri
I llir
I
jit
r
3"3 ffi
trr!
F",,i 4 It{arlls"IA$aupTs j
r ljfr
b-i i
Nraffisf,ai$E
l ij 4.t
,\fr - deSrndlt
rii,l
li 4.1.I
'i
.l - de $etd (eluhati$)
;:l,l
I l i!:
i riti 4.1.?
;:1
[:;

;; 276
 - din st&rc$

Amerla,iete
4.t

,4.fu'4l+,..*,r
4.1.1
- consolidsc
*";,? -.q:Fr*

Effi rFstrn$A"srls

6 FAffrir.F{tsIftIT[E]
*&r:Sr*&rurrylqia6
F Srffi
@
-pulFriflr {*p&re8.dpFi
6.v '4"

I SEZERVSASE IIS APr

- dae.c+pol'ite RI r.t qr
I"t
@* Yt+
', ', @** #
c*srmLnpuAre
I Ex;5? rs iael*iffie sf$
c$*mLE
v I
trs. ffi
II SCLUNE

1t"1
-frr! p*d

- c u e*d
ffi
r1't
*L
f
277
 CaDitolul21

12 BANJ"IE
'necarosabile
er pmt-$mdnt
12.1 P'*.
126- lungimeabarajului -st
4,5 -tniltitneabarajuluidela firul apei {5
- carosabils
or: p-piaffi
i so--lungimea
barqiului 5{+.8
1) 7 455,6
- in m
8,7 lllimeacarosabilului
514,8- cotaia coronarnenful
barajului-m
455,6 coIata bazabaraiuluiin aval- m
-
STAVILARE
Ex:L - Iemn
13 B - beton
82- lungimea stivikrului ?nm
W,*g
-
3,5 iniltimeas6vilaruiuiin m

$t RPT$AIIAtrS CSfrfiUfi[ICATTiI

Nr. Els{risrte t{pqffifias Sirtbol

0fi
I *ITE*ATE
* neleqtificae, cs o lirie
Ll {F.i**r.t

- dwledtsifid# cu dcu[ ltoii

.llrr-d-.--
1.2
- enesFiflsate
or o lini*
t.3 rf*:nri-a*-+

- ldffiete s* dsrd}inii
1.4 aH
Sgrr{CABE
+--E---l-
3 C.I,iFIHIS.H*OVI*RS i
- eta{ii{gfui ftelts,punoteoprire}
3.1
- cgntEtn,o*bin
j.2
i

4 L$ffiNSfifigTRCIU
*.1 Laewfo&di
- suo lini*
ri 4.I.1 -{rr.---.r.r-.1-

278
 'c$ dq$&trie#
4.1.2 H$iffi.-*4

4.2 Subterans
- cu o linie *h*rr*l**x+*l*
4.2.1
- ou douEliqii
4.7.7, S,r*.*r*rif{lr

LIF|IIpE TAA}{YAI
]

LIITTIDS TNSI"EIS$U -r{i'd|*|t*tr+--{i.i{..

c'

AT]T'ffiTE,iUI
Fx 3A- nr:ffiErulactust#aii
3 * nutn*rulbenail*rp* nn s*d$d$ ffi
I
lil*lr?fi*ii#
E>-
orculegie
? * l&tim*f,rrtrri bwd in rn
Ae*{as&h} fiiaisrfululdeacwerire
$ossl,[MoaEaNrEATE
Ex 2*.- runn6rulgoseloim;ioaal*
I
6 - l*gimeag{rgii n*rsebilein nn
As - {s*&lt} sutsrialul de nsop{rirp
$OgELE
G
Ex 5 * in$maptufi earcsali{letn m
7 - l{6immgeselaidiu png in 1aufnt nr
p - {piatr*}mstryialutde acoperire
PIETRgIilIS*ffrTffJCS
i0

FRtifrfilru
Er 6 - I*$n*eadrurnuluidin ga4 in Seafta m
*-f,r.e
II *t!r#

P * {p,kti} mc{etriafuide acoserire

P{}TACI
t?
t3 R.ETEAUASTBADALA
- striai principole
l3-r

- rtriat gscun&r&,elsi **rc*sbila

13.2
. *lei necalcsabile A,
I t3.J b
j

t
279
n
?1
l
l

I
Canftolul21

i"_

j - po$unidesfrSzi
saualeicufrept
i

Li .r3.4
. ,:]
i? - tseoeri p6mrupietori
subtomne
rii
.'
rl
il 13.5

lr
- tecsrisubterane
pnfuvohicule
13.6
I

l POI}UBI l@,
14
Tffi
ri
i.-
4
l

l
l

i
I
I

I
l

I
I
I

{
l

i
L-

I
I

280
 ry.cslv$TnffcTll
TahElul t*
Nr, glffiistttstopssrm#e$ $fu*bol
frrt.
t1 ff "{$mIpHtsfl{Jrr $IAtr$gxtr
ssspsss*$$n
- ieokte&r**u4i giin crarblocuparhr
1.? I-rl

*.1

' isqlste
$r[ f$$ gifu*vamle
curqje
1,3 5* uu*druldeniv*le ffi
- iaalet*or *urfi r-i
t.4 Ir"J
- mwaguepog{regti
1.5 ffi
I c*r1flf,KueTnFU*tIcg
. cl$riiricupcrter
2.1 ru
- olffiri c'*eejo
2.2 ffisl
- biserisi,
#*{*A$dd,
cap*ta
t.3
$&
- ili$*utn#fiis,gtuftri,slessel$*{i,firfirri S$
'tA
t.,
*iur*f ffin
- cirsitireurhne
?,5
- cuarbsri
z.fi.1

1(J
" &*ertori
 ^^-:.:lul21
\/4urLr

* sbdio*nr
L4
- *ere**rri'deCpart
ffi
}., nr*+
I:1
2"S
- *t$gng de sgdiosrnisi&:ehuiduaa re&r
+
t 2.9 3fi _ ?n{rtis*aala *n As
I crElt{flf*{JTE $*swt*&,l*&
3.t -dgdki
. ctl pftEf
I
3,1"1
- *n.gta,i+
w,w
3.1.?
--
i
M
- osfuri tle $uinqftbdisr,rutale*nlri.ce
?t

- arrrrurider&+iru
i
-l
I
J.J

' iurtfll$ii indwtiale le w libdr

0
3.4
-
3.4.1
-
m*!pl*nu;
s@
po&Bi r{rkrrte
9.4.2 fl
- bcficirs$sp$H$alf
*-+"J "1!.1rqs*lf.-r-
Y

acnd+*utuil{
3.4.4 ' Sr*d
I - s+ndefirE arlc
3.4.5 .6srl*
* raetr'rwr Eifi' aiduri # prat*rpic
3.r{.6 Sft*l* *F
* rer*dryffirqrE&dEddFF@
I
3.4.?

. sf4ii ds aliracrr&r.FEr*s
I 3.4.f t
- transfrtrnatoqre
ehetrioE,@dil-
3.4.9 tertsformdi'arp E Wt*

'
282

:
 - rere,rfuadniEe,
sol*rii A.
/ffi
1.4,10 ta#

LINIIELECTRICE gTr}E
TB.EflSMISIUNI
- tinii el*ctie geslpi d* susliuere
diniencn
4.1
{poziuereald}
llinii eleseic& pestAtpide*uegineredin
i.>
beton,melal{pcziliereflH}
- tiali el6saic$pefermedesusXiner* dinmetal
43 (pozftierel6i
- li*ii eleshicsubtarlefubaaratic+)
cl
** gr* -f
4.4 cdminedecerificarc(vizien) 9i in
int"are
subteran
-}+||l+r.+i'..r
4.5

cofip{JgrE

5 . 1 pompare

- endusE deryi mrbtemne

{subecvtice}' -l- --.-
hmelde aduc;iune
- o+nducedepemolgare,aei,
abur,
l_J termofic*ela suprre$
- co*tducheubterare nr cifitin
{subawsice),
i.4 devieitars t-6- - gF

SF

IN
cgF{srRl]clE fftoEMIFaENTS
tu,t4nm F

,I
CSSHDfATE H
t-a i

v. VEGSTATTE
I 1.5
Nr. Elernentetopografioe Simbol

ANBOBIIZOLATI
- conifere
t.1
- foioase
4
t-z e
tR'1.
 Capitolui2i

fGo
GO

i:

I
ir J
il ]
1i
-ri iti
lrl iili
I tiil

iri
F.'ili
ru .]:lI

w$J
i :iii
;ri
M
iil

w
' ,'*
'$
"'lf

*i$
r ,li
r!
,.ii
Ff$
ii
:.-il .
::,ill
r;i
*u1l
I
,..:|]
i1
:
:l
nil
-1:

ti

ll
 - qii
4.2.3 fi 6r +.t' O.o

- de-alungulelemwteler hnlffe
4.7.4
- pesupra&t$ i?si
4.2.5 '.9.,A_._;
5 YEGETATIEIER$OAsA
.&n4e
5.1
-ixhzrrri,S{itnj i .\'lr :.
<1 i".,. I
- sfut Gestie,p4puri i+";"j
).J
i"..1-..L',i
-g8z0a i* c'i
5.4 ix...y.r."-.i
6 LIX/EUT.fliI,TUET
- er*di*i depslniSuctifed{livezi},pepenirre . : s 4 0i
'!nl''.;
6.1
:...o,.:..:.j
-$f;di&ide?ffmtd
ta l*-l
-viiSripomi
o.J

-vritrlpmni
ils1*!
6.4
iiilii
VI- R.ELIEF'
rebelul2L6
Nr. Elemente topografice Simbol
crl
CI]RBADdNIYEL
I

IIO'|IILE GROPI
- mor.lle
2.1 5* $r
5 - tailtimea movilei ?n m
- gfopr
,,
4 - ad?ocigroagropii ia m 4s S+
t FrurxoustAxcr
- pie{re izolate
3.1 t-

285
 CaPitnhrl 11

- ingrtunedfui
depi*e a;
I
a
- colgide*tind
1?
A
- zoDe$tenoogse

i
3.4

BUrTtiRIIi'E!&E1t{,n AFe
- su velrsanfide p8r&fut
W
I :t,

4,1

{ . cu vrsanfidepiaSd9i goLstig
4.2 q{f;EnE*JTfifrq"dr.

!i
i
4.3

:T VIROAGN
_ - ll
jl
1,5;t6 - Elime viroagai
tu n
l:
lli *
,_2,!;3,0 sdefleims viroageiln m
:i'i
,:i:
-t.lri
,
11
li
#t
!,lxl
fl!
fr
!#
Tffi]
I rrill
rll
,,!;
#i
filiri
rF
ll
,{
Tr[.t
i ",i
!s

rrl!
lrl!
lr!.i
ir
j
*iir
ti
{
l
,l
-l

,,.

286
'_i
,i
 s.+dtrrt eshYrfli$fii$l*
lJr. Crra.gqrn Af Fta$ts$i
crL prqtlrl* l*t,ihnir Br*IEc*4
*rlidt

A'i!{ll *eda t.*C!rs.6q

* *.bqrl m|dt &6o{*a

a,failri
.!r.frll
{lt.Ja+

3 rirlE{A rp.{il a{ttr{flr.

f,
aa,.brlrii'
irtt.t**
| . I *. I a t

* l|fh{ttl q|r{A lofu.rc

j

trtr*!ltt
3atrlal!rira.al
ta-3*t*.
,l a r a I I * |if l
a.ataIaa
I

I tr*rrHrrl

t?rT??
t?t lTtVirt
?rft??
y? !t tlrlittv
! ? !r ? i v.

q C.rdrEl . $l in* rl{bn|$f

.'.

errrrlulf vtl dla lfr*srq

I
.i
'i
437''
i
 Crnif^lnl tI

S!|ec dufis#dralE
l.:
1*. wfi#*Sffiu$
I
fr. .*@ Ssid*W
l
eds
tT Fkal* gri$ts*'t.
t'

j
l,
t fld *msl+*d*nde
L!'
. * r! | t i I * n f . *l t i | ! *.
tif ta* I t+.. ltali * lt*f,
itrr ; trri*t trtt* a.r * +*
+r f, il; I tt,]* tt t|lt + a | +*
*a r r. r r+ |i t t ** * r I I I ii
** * il* ** l**r.$ri* ttl*
l|,r a t r-. *+ 1.1* lat I r1+a!
l}rrlttt+*tt*t++lri**

18 nmi S*IER
XHXXSXXXF(
XXXXXXXXXX
XX XXH}f }dXXX
X X XXXX XXX H

it E&iq .re hk'ule e

Fnilit

F.iFil{'i'iT{i'gj{1
f;;,:1:.... : ':
i':::...":i
""'.-:'.:
. _-, r
-,,'+.
._i,3i

j jri#ri:'irfi
i---.-.

Li{iiil*;.lii';s;+

288
 Capitotut22.Qknut[e sitwpie
22.I. ASPECTE DIN ANTICHITATE PRTVINID ALEGEREA
AMPLASAMENTI]LUI PE TEREN AL I'NEI CONSTRUCTII il A
NDICARtr LOCULUI s,q.u rA,tA DE ELEMENTELE TERESTRE $r
ASTRALE
inc[ din cele mai vechi timpuri, i4aintearea]wdriiconstrucfiilor,s-a avut ln
vedelealegereaamplasamentuluipe teren.
a fi studiategi precizateatAtterenulpe
seurmdreqte
Prin locul de amplasament
-
I cue wmeazA a fi ridicati construclia cdt qi vecindtdlile ei (construclii clddiri,
drumuri, relele edilitare etc.; fomre de relief; ape ete. situate ia apropiere, cu
orientareageograficd;denumiri gi distanlefali de viitoarea construc$e)
: Aga au procedat vechii egipeni cdnd au ridicat piramidele gi templele, la fel
. vechii greci sau romanii iar obiceiul s-a p6stratp6ni in zilele noaske cdnd lnaintea
, proiectului propriu-7is al construcliei se stabilegte locul sau situarea.(agezarea)
construclieigi adaptirea ei la condiliile terenului pe care stii sau cu oare se
" invecineazi.
aeaza.
Sd nu uitim cd in afaramdreliei construcfiilorqi a iscusinleideosebitede care
au dat dovaddproiectanlii gi executan{ii,cele gapteminuni ale lumii antice erau
construcliiale cdror amplasamenteau fost foarte riguros cercetatepdnl a se lua
i deciziapoAliondrii lor pe
:t POzr,notraru lor Pe teren.
Lelen,
Numeroasemirturii in acestsensau rdmasde la vechii istorici care au descris
momenteleprivind ciutirile locurilor de. amplasamental unor construclii caxe au
, impresionatde-a lungul timpului; inclusiv participarea directd cu rol decizional a
conducdtoriloracelortimouri
Iati cum poveste$tePlutarh desprefondarea oragului Alexandria gi a farului
r,consideratuna dintre cele qapteminuni ale lumii anlice, realizatede c6treAiexandru
Macedonin anul 331 i.e.n., intr-o scurtbgederea acestuia,de numai gaseluni in
Egipt:
,,Alexandru,pun6nd stdpdnirepe Egipl voia sd intemeiezeacolo o mare cetate
greceasc5, cu multii lume, care s[-i poarte numele gi a inceput sd,misoare $i sd
inconjureun loc care dupi pdrereaarhiteclilor era aIAt de tntins, oum nu mai fusese
altd dati pentru weo alti cetate. Apoi, noapte pe c6nd dormea, a awt o vedenie
minunatS:se fEceacd un bdrbat cu pdrul alb 9i bdtrdnciosla chip, stAndl6ngi el, ii
spuneaacestestihuri:
f.i" T valurilezbuciumate,
"y:u
In fala Egiptului, seafl6 o insuli;
De oamenie Farosnumit6.>>"
,,Alexandrus-a ridicat indatn gi s-a dus la Faros, care pe atunci era inc6 o
insuld,pu{in mai sus de gura canopici a Nilului; acum ins5, printu-un dig s-a unit cu
tdrmul.CAnda vdantacestloc, cElrese deosebeaprin agezarea lui prielnicd- era o
Iimb6 de pimAnt, avAndpeste tot aceeagil[lime 9i despdrlindun lac uria;, care
289
 i!

. privinle, dar gi un foarteinlelept arhitect,gi a poruncitsd se tragdbrazde.inchipuind

ii' zidurile cetd,tii(n.r. trasareape teren)potrivit cu locul. $i pnm6ntalb pe-acolo,intr-
adevir, nu era, dar lu6nd fbiri6, au trasat pe cdmpia cu p6m6nt negru o jumdtate de
Inr
cerc, din centrul cEruiapomeau spre margine drumuri drepte,ce se micgorauca
ciucurii unei hLamide.Regele se bucur6 de agezarealocului, cAnd deodatdp5siri
' ii'
nenrimErate,gi de toateneamurile5i mirimiie pomird de pe fluviu qi de pe lac ca nigte
l:f
.. ,ti:., nori, se indreptardspre acel loc, nemail6s6ndnimic din fIin6. Alexandru tare s-amai
fulburat din pricina acesteipovestiri. Prezicitorii insd 11tndemnardsd fie pe pace,
* lll
spundndu-icd va intemeia o cetatefoarte indestuldtoaregi careva hr6ni oamenii de
"i,J.,r
tot felul. Alexandru a poruncit arhiteclilor sEse-agteamd pe lucru".
ia
,ii
Astfel s-au pus bazele pentru construirea oragr:lui Alexandria care avea sd
'l
r:. devindunul din celemai mari centreeconomicegi culturaledin bazinulmediterangi
continuaioml culturii grecegti. Farul situat in insula Faros prin semnalele sale
luminoase qi sonore avea si cdliluz,eascinavigatorii, s[ confuibuie la dezvoltarea
comerplui gi prosperitatea oragului.
. Albxandria a fost construiti intr-unul din singurele amplasamenteposibile de
pe litoral, unde solul calcaros,spre deosebirede terenui aluvionar al deltei permitea
a1ezarca unrri orag (figua92.1.). Locul ales era istmul ingust in fonn6 de hlamidd
macedoneand - agacum il descrieStrabon- cuprinsintre MareaMediterani gi lacul
Mareotis (Matiut). Dimensiunile acestuiteritoriu - tot dup6 Strabon- ar fi fost de
7...8 stadii(1,3,,.1,5km) pe laturaingus6 9i 30 stadii(5,5km) pe laturalungd.
Particularitilile geografice care au favorizat dezvoltarea oragului erau
numeroase:
'
o curenlii maritimi paraleli ou idrmul, venind ilinspre apus, ameninlau cu
irnpotnolirea tuturor porturilor din dreptul deltei sau la r5sdrit de aceasta,
din cairzacantitElii apreciabilede aluviuni adusede Nil; Alexandria careera
agezatdin extremitateavesticda deltei era astfel ferit6 de acestpericol;
r {drmul ampiasamentuluiales prezentaun golf m6rginit la rdsdrit de capul
Loohiasgi de un altul mai pulin important,spre apus.Insula Faros,lungd de
; aproximativ 3 km qi foarte ingustd, se intindea paralel cu llrmul lntocmai
intre acestedoudpuncte, astfel cE inchidea golfu! formAndun port natura!.
' cu doudaccese(fi9vra22.1);
r amplasamentulalespentru Alexandria era situat, de fapt,,intre doui mili',
aum il canc&erizeazilStrabon,pentru ci Marea Mediteran6se afl5 la nord,
iar ia sudlacul Mareotis,careavea,,150stadii(n.r. 27,7km) gi mai mult ca
lungime 9i 300 stadii (n.r. 55,4 km) in lungime, dimensiuni care il
indreptnpau pe Strabons6-1numeaic[ a douamare.
,,Astfel - continui Strabon- in tot Egiptul acestaestesinguml loc potrivit, at6t
pentru come4ulpe uscat,deoarecetotul setransporti foarte ugorpe fluviu gi se adunE
ink-un punct carereprezinti ceamai marepialEdin lume."

290
lii:,:ri
u
 Fig.Z?.,l.PlanuloraquluiAlexandriain secolulI i'e'n'

Deosebitdeinteresantesuntconstatirileflcuteprivind?Tp.lu.'3l.upetelela
Keops,:i"g,I:
Marii piramide din egipt ;or.wa qi subdenumireade Piramidalui
lumii antice'Aceasti
construclie carese *"i pattt"-a din cele SanJlminuni ale
egipteni cunogteau
;;;;" esterealizatd'astfeiincdt se poate bfirrna cd.vechii
foarte
*- - bineglobulPdmintesc'
a celorprezentate seremarcaurmatoarele observalii:,
croionfrmare
-- c6trecelepatru
u) .et. put o-i.!"'lut"rul" ale piramideisunt orientate cuprinde I
p*",. .*iiouf t' fta*g"ea diagonalelol9*tt,ltt-11dei
nord-suda bazei
in sectorulloraic intreala delt[ a Nilului, iar axa qi formb
Piramidei,imp;- delta-in doui p6r!i egaleca suprafaf6
(hg1)ra22.2.);

291
 ^^-:*olul
vaulLl 22

i1l

Fig. 22.2. Pozilia Marii Piramide in raport cu delta Nilului: prelungirea

diagonalelorbazeicuprindedelta;prelungireaaxei.nord- sudo impartein doui pErli
egale,ca suprafaldgi formd.

b) centrul bazei pirarnidei se afld pe paralela de 30\ cu o foarte mic[

abatere(1'9") gi pe meridianul3lo7'B. Analizandacestamplasament
pe globul pdmdntesc,se constatl,cd atlt meridianul c6t gi paralelape
.care se afl6 centrul bazei piramidei, traverseaz6 cea mai mare
intindere de uscal iar meridianul piramidei irnparte uscatul in doud
pir,ti egale(figura 22.3.).De bceeas-a emispdrereacd ar fi mai just
' . ca meridianul 0' sdteacd prin axaPiramidei, decdtpe la Greenwich.
h-
t
I 31n
I

fll ffi'
r-
l" 0'
l

I
L

ir geografice
Fi9.22.3-Coordonatele aleMarii Pirarnidereprezint[
II coordonate pentruPEmAnt
caracteristioe
292
 precise s-a consideratci vechii egipteni cunogteaufaptul cE axa
Pdm6ntuluise deplaseazd, descriindpe bolta cereasclaproximativo
-
circumferinld cerculde precesie;
7; Axa Pdmdntului oscileazdin jurul centrului sdu in aSafel tncdt,prin deplasdri continue, in
aproximativ25800 de ani .descrieaproape o ciicumferinld - cercul de precesie. Acest cerc me
lrept centrupolul ecliptic determinat de o md care trebeprin centrul Pdmdntului,perpendiculard
peplanul eclipticii. Intrucdt intreg sistemulsolar se deplaseazdacest,,cerc" ru se inchide aga cum
estedesenattn figura 22.5. Fenomenuldeprecesie a fost formulat pentru prima oard de Hipparch
inanul I30 i.e.n.

d) astronomul danez Tycho Brah6 in 1577, cdnd a \1nrt se orienteze

:
celebrul observator de la Uraniborg, dup5 multe studii a amplasat
observatorulcu o devierede aproximativi8' fa!5 de direcliaN-S. De
asemeneaobservatoruldin Paris alrmlasatin 1666. are o deviere de
acelaqi ordin. Spre deosebire de orienlarea acestor construclii,
Piramida lui Keops are insd o eroarede aproapecinci ori mai mic6,
deviereasa fa!6de direcliaN-S fiind de 4'35''.

293
 Capilolul22

uotb

Lebdd#
Lircr
o*
Vego

?o-o.)
Heu.lle
Sooa

Fig.22.4.Poziliacerculuide precesie
fati deconstelaliile
emisferei
. boreale;reperul(O)indicdinceputulereinoaslxe

Fig.22.5.Dptaliual cerculuide precesi{a- b) tn zonaSteleiPolare;pozilta

axeiPolilorPXmantului,
SteleiPolarefa!6de deplasarea pentruperioada1600...2200
e.n.
 22.2.EXEMPLE IN ALEGEREA AMPLASAMENTELORI]NOR
ucR;.Rr DE coNsrRUCT[ iN ROMANIA CONTEMPORANA
in perioadamodernl, sunt edificatoarec6teva exemplein lara noastrdprivind
egereaamplasamentuluiunor lucr6ri de constructii: ,
. -
o caie de navigalie cum este canalul Dunire Marea Neagri poate fi
folosit[ gi pentru irigarea unor terenuri agricole, rdcirea reactorului
centralei nuclearo-electricede la Cemavoddsau ca un tras.eunatural de
apirare ln fala unui eventualalac armatterestru;
. o construcfieinalti cum estede exempluI.F.M.A. Bucureqtiavdndrolul
principal de a incercaascensoare, poate fi utilizat gi pentru amplasarea
unor antenede radio, televiziune sautelefonie mobilX;
. o hidrocentralScu un volum mare de apd dispus in lacul propriu de
acumularenu se va amplasa,pe cursul rdurilor sau fluviilor intr-o zond
seismic6:
la amplasarea,,Palatului Parlamentului"din Rom6nias-aciutat zonadin
Bucuregticeamai sigur[ din pwct de vedereal miqcdrilorseismice;
multe dintre construcfiile civile sau industriale importante realizate de
'cbtre un stat, cu investi$i foarte mari, sunt amplasate9i gdndite 9i cu un
rol stategicmiiitar;
amplasamentul CombinatuluiSiderurgicde Ia Galali a fost g6nditlinAnd
seamade'faptul cE Rom6nia este importatoare de minereu de fier iar
caleaceamai ieftind de transport e cea navigabild. Oraqul Gala{i, dupd
cum se gtie este un port dun5reanlegat prin fluviu cu cea mai mare I

poarti maritimb a larii - Constanla;

la la amplasareaunei cabanein munli se line seamade direcfia dominantEa I
v6.nturilor,cdderilor masive de zdpadl, gi eventualeleavalanqecare pot
apdrea;
linia de amplasamenta st6lpilor 9i sta{iilor de teiecabindvor fi protejate
de vdnturile putemice gi avalange.

La.amplasarea unei casede locuit, si spuaemo casi de vacanli sauvil5,

arhitectulva line seamade o seriede factori cumar fi:
nu
alcatuireagi poziliaterepuluiin careseexecutilfundalia;in acestsens.
esteindicatdamplasarea caselorin zonede deal,cu pantenelmpddurite
undepot avealoc alunecdride terensauin locuri undep5m8ntulare o
slabdconsistent4
trebuie efectuate sondaje geodezice pentru a determina natura 9i
rezistenlastraturilorterenului;
orientareageograficd a ferestrelor, luminatoarelor' teraselor 9i spa,tiilor
necesaregridinilor in sensul de a primi un timp cAt mai indelungat,
lumini naturalE;
 eriquriloril
*t fi:ncfie de direclia dominantda venturilor;
t1 . Elmplasarea clEdirii gi a construcliilor anexe astfel incdt sd se respegts
i
ji normativele.in vigoarepri.,zinddistanlelefa!6 de: refeleleedilitare(gaze
-!
.,I naturale);cdi de energieelectricdL.E.S. gi L.E.A; canalizarq'fali de
rt . , rezewoarele cu gaze pekoliere lichefiate ce le deservesc;penku
I pAsf areaechilibrului ecologic;
.t . realizareaunor cEi de accessigure qi rapide atAtin interiorul ciddirii c6t
I gi din exterior (drum, curte, gredin6)spreci6dire;
-l
'.l I .
o ponlionarca unor elemente ale cl[dirii cum ar fi ferestrele, terasele,
balcoanele spre zone naturale (ape, rAuri, grAdini) astfel inc6t sd se
asigureo priveliqte gi o estetici naturaldpldbuti 9i odilnitoare;
. aaplasareaclIdirii in centrul de greutateaI terenului pentru a se realiza
o conlucrareuqoar6cu celelaiteconstructiianexe(garaje,sere,foigoare,
piscine,g[dini);
. a$ezarea clddirii intr-un loc in caresepoate adaptalacondifiileterenului
I tnvecinat (protejareade v6nturi, folosirea vAnhrlui printr-o minicenkal6
de conversiea energieieoiiene?n energieelecrici; folosireaapei unui
'..rduvecin in scopulconversieienergieihidraulicein energie
electricl sau
I meeanicdfioagirele), in scopul alimentirii unui iaz, lac siu minicascade;
folosireaunorpantecapdrtii de schi,etc.
Pentru a se determina amplasamentulclSdirii pi a. o adapta Ia condifile
I terenului seintobmescin cadrulproiectoiui pianul de situalie qi pianui de incadrarein
-$ zond.
Acesteplanuri suntnecesaregi pentruobfnereaautorizalieide construiresaua
unor avize importantecum ar fi cele datede RENEL, mediu, pompieri, etc.
-If
t
22.3.PLANI]L DE INC-.q.DRARE
IN ZONA
I
Planul de incadrarein zon5 a clidirii sau a ansamblului de clddiri proiectai
esterm desenreprezentat prin proiecfieortogonaldpe planul orizontal,prin careeste
ft figwald,a$ezarea geograficda obiectuluiconsiderat,-h'.r-o zondmai larg6a localitdlii
sau a regiunii ln care se amplaseazd(figura 22.7.).In planul de incadrarein zoni se
reprezintd qi reiieflrl terenului inconjuritor prin curbe de nivel raportatela un nivel
fix,.din sistemul geodez..rc al regiunii. Planul de incadrare in zonE,se intocrfegte do
reguld la una din sctuile: 1:25000; 1:10000; 1:5000; 1:2000; 1:1000.pentru
construcgiilemai importantecum ar fi semplexelede locuinle ori social-culturale,
I
obiective industrialeetc. sereprezinti de obicei cdtevavariante de amplasament.
t

296
 *i
g
,, Capitolul22

.:
li ..

i.r

;
i
:

?
i

.l

F ig. 221 .Planul de incadrarein zondscaraI :10000

22.4.PLANL,'LDE SITUATIE
Planulde situalieesteun desenin carese reprezintlprin proieclieortogonal6
pe planul oizortal, terenulaferentclidirii sau ansambluluide ciidiri proiectatcu
construcfile existentegi proiectate.Planul de situalie se reprezinti la q scari
convenabild, dereguld1;1000saul:5000.
Prin planul de situalie(figora22.8.)se rcptezinti agezarea obiectuluiproiq.qtat
fald de repereleapropriate,dintr-o porfiune mai restdns5 de teren figurAndu-se:
limitele terenuluicu dimensiunilelor, vecindtSgile, orientareaterenuluiprin indicarea
punctelorcardinalesau doar a nordului, legitura cu c5.i1ede comunicatiecare il
i.r"*"r", acoperirilesau dot6rile existente,io teren, relelele utittare, precum qi
reperelenecesare orient'ariiconstrucliilords amplasat.
in ngurite22.8.,22.9.,22.10. suntprez,entatpplanwiletopografice la sc5.rile1:
2000gi 1: 500cu situaliala zi a cl6dirilor, drumurilor,re{eleioredilitaregivegetaliei,
pusela dispoziliedeDirecf,ade Cadastrudin Departamentul PatrimoniuluiImobiliar
a Mnnicipiului Bucuregtiin scopulintocmirii dosaruluipentruoblinereaAutoizalei
deconstruire.
 scaradesenuluigi conturateprin linie continui groasS.
FalE de cl5dirile rcprezentatesunt desenateo serie de reperefixe, existenteps
teren, pe diferite aliniamentecum ar fi: cel al strlziior, al liniilor electriceaeriene
L.E.A., ai ciilor ferattl sau liniilor de tramvai, colgurileclidirilor vecine etc.(figura
22.9.)
Pe planul de situalie se reprezinti qi relieful terenului inconjwdtor prin curbe
de nivel raportatela un nivel fix, din sistemulgeodezical regiunii.
Pentru a diferenlia intre ele anumite categorii de clddiri cum ar fi: clddirile noi
carefac obiectulproiectului,clidirile existentecarese menlin, clEdirilece urmeazS. a
fi demolate,clidirile carevor suferi lucriri de reconstruclie(consolidare,renovare),
ciddirile care vor fi construite intr-o alta etapd viitoare; deseneleacestorase
evidenliazd potrivit unor reprezentiri conven{ionalestandardizatesau folosind la
alegere diferite haguri; contur ingroqat; contur prin linie intreruptE; diferite culori
convenlionaleetc.menlionatepe plangade desenprin legendi.
Pe pianui de situagiesemai reprezintE:
- drumurile de accesqi trotuarelepenku circuialia pietonilor (atAt de
importante in realizarcaplanului de interven{ie in caz de incendiu al
unei clddiri);
IT grddinile,spa$ileverzi inconjur[toaregi plantaliile;
- terenurilorde sportsaudejoac6pentrucopii;
- locuriiede parcareale autovehiculelor.
i'f Drumurile gi trotuarelesereprezintdprin linie continudsublire.
Acesteamenaj[ritrebuiescreprezentate la scarl gi cotate.
F Reprezentarealor pe plan este necesari pentru ?ntocmireaplanurilor
construcliiioranexeqi a refeleloredilitare(ap6,canal,gazeelectricitateetc.).
Semneleconvenlionalefolosite in acestscopsunt prezentalein STAS 85539-
Fi
i 68.
Hl
pr

298
 \i*,

ki
7'--4..i$-".,,.
r:Kfu .l-\
," -.-'^'4. .

.lt-
;a * ,",

\
\

Fig.22.8.Planultopograficpenfu un cartier
I
I
dinBucuregti,scara1:20000
.rr
299
t,
ii ,
i.
 /-qni+nl-l rr
4 L L J
----------------L

td:i* ';Y:F'
\

./t\+:n"
*".o)
.ID
'*

..',.a

6
 ,t}

&
H
{

lJt
$
6_s
$r* ffi
&
*{r ,'.
al

.sQ{
:tq/
11 -s
s
r s! t

ffi

i:Y
c

'F

-**
t

Fig.22.10.Planultopograficprezer-rt6nd drumurile,vegetat'aqi
releauaedilitardpentruTsrladii fi.gtxa22.8,scara1: 500
301
 22.5. ORIENTAREA CLADIRILOR FATA DE PLINCTELE
$r DIRECTTA
cARDTNALE DoMTNANTA
a vArvrtrnn,on
in planul de amplasarhentcunoa$tereaorient5rii clEdirilor faln de punctele
cardinale sau fa!6 de directia dominant6 a v6nturilor are o semnificalie cu totq[
deosebit6.
in acestsensse pot remarcaurm6toareleexempleprivind orientareacl5dirilor
dupi punctelecardinalesaudireclia dominan!5.a vanturilor:
r ferestrele gi teraselese vor orienta de reguli cdtre zonele insorite qi
iluminate naturalsud, est, vest gi mai rar sprenord;
. un perete orientat spre apus (vesQ va cumula cdlduri Ia asfialifui
I
soarelui pe care o va ceda in timpul noplii, ridic6nd temperatura
inciperilor interioare;
r la proiectareainstalaliilor de incdlzire centrald qi a celor de ventildie
seline seamade orientareageografici a tnciperilor; .
t . cunoa$tereadirecliei v6nturilor dominante implici o anumiti g6ndire
in proiectarea acoperigurilor sub forml de garpantd,realizAndu-se
',. contavanfuiri penlru zonele cu v6nhrri puternice;
o de asemeneacunoscdnddireclia v6nturilor domilante in cazul unui
incendiu la o clidire sau pddure, se pot lua mdsuri pentru a iimita
l I
incendiul, astfel inc6t acestasE nu se extindd sub influenfa v6ntului
dominant.
Pe planuriie de situat'e, de iricadrare in zond sau in cele reprezent6nd
;r instaialiile de incilzire sau ventilalie se reprezintd orientarea care se indicl prin
pozilionareape axeleunui cerc,a tuturor punctelorcardinale(fig*r 22.1i) saumai
simpluprink-o s6geatd(fig*a 22.12a) sauun triunghi isoscel(figura 22.12.b)Ia cart
vdrfirl indic5.nordul.
Sectorul v6nturilor dominante rapartat la anumite direclii care pot fi indicate
T sauaflatecunoscOrid orientareanord suntreprezentate in figurile 22.13.a,b, c.

I
NE
I
r'

.l

i
st/ SF
I

302
 . C'at:':t1ob;J.22

-ab
Fig.22.L2.a,b Reprezeirtarea norduluiprin:
a) sigeat59i b) tiungbi

It/
tt -- -i

i .\W-a

u
b

Fig.22J3.a b, c Sectorulv6nturilordominante
gi indicareanordului

303
 Bibtoerafie

1) STAS 2971I- 88 - Culoriiede securitateqi semnificalialor;

2) Prescripfii minime pentru semnalizarcade securitategi,/sausEnitate la locul
de muncfi MinisterulMuncii gi ProtecfieiSociale;Bucuregti1999;
5) STAS 185/1- 89 - Semnelegi culorile corivenlionalepentu reprezetrtarea
conductelorinstalaliilor sanitare,de ]ncdLztrecentrald,de ventilare gi de gaze
naturaleaferenteconstrucliilor;
4) STAS 29711- 1988- Formelegi semaificaliileindicatoarelorde securitate;
5) SR ISO 6309/1998- Indicatoarelede secwitate folosite tn domeniul
proteclieicontraincendiilor;
6) SR ISO 6790/98- Simbolurile grafice folosite pentru planul de protecfie
impolriva incendiilor;
7) P I 18- 99 - Normativ de siguran!5la foc a construcfiilor;
8) STAS 979611- 82 - Desenede conskucliiqi arhiteeturE. Terrninologie;
9) STAS 415- 80 - Desenetehnice.Clasificare;
10) STAS 8159- 86 - Sistematizarea teritoriului qi a localitSlilor;
11) SR ISO 5457/1994- Formatele qi prezentareaelementeiorgrafice aie
plangelorde desen;
12) STAS 1434- 83 - Indicatoruldesenuluide construclii;
13) SR ISO 9431/1996- Desenede construclii.Spalii rezevatepentru desen,
text qi indicatorpe planqelede desen;
14) STAS- 82 - Scdrifolositein deseneletehnice;
15) ISO 5l - 1979 - Scdrifolositein deseneletehnice:
16) SR 74/1994- knpiturirea piangelorpentrudesen;
17) SR ISO 545711994- Formatele gi prezentareaelementelorgrafice ale
copiilor de desen;
18) STAS 1434- 83 - Linii folositein deseneiede construcfi;
19) SR ISO 4068/1996-^Desenede clddiri gi construcgiicivile. Linii de referinfE;
?n) STAS q'77?- RR- Intocmireadeseneloroentruconstruc{iimetalice.Reguli
de reprezentare 9i cotare;
21) STAS 186-74- Scriereacotelor;
22) STAS 1434- 83 - ReprezentErile convengionale ale principalelornlateriale
de construcfievS.zutein secliuni;
23) STAS 1090312 - 1979- Determinareasarciniiterrnicein construclii;
24) STAS 4632- 83 - Semneconvenfioiralestabilite tn reprezentareapieselorde
mobilier in plarurile construcfiilor;
25) STAS 5721 - 80 - Spa{ii minime pentru amplasareirmobilierului 6i
echipamentuiuiin clddirile de locuit:
26) SRISO 4066/CI*Desenedecl5diriqi construcliicivile.Extrasedearmdturi;
Lt) STAS855- 79- Modul de tntscmiregi reprezentare graficEa desenelordia
betongi betonarmatpentruconstrucfiicivile, iadustrialegi agrozootehnice;
 28) STAS 9773- 88 - Regulispecificede reprezentare gi cotarea constructiilor
metalicein desenele de ansamblu gi execu;ie;
29) srAS 11634 83 - - cotarea qi reprezentareagdurilor gi organelorde
asamblare;
30) srAS 979612 - 82 - Metodede proieclieorrogonald folositela clesenele
de
construc;iigi arhitecturd;
3 l) sR ISo 4157- l/1996- Desenede cl6diri.Norareaclddirilorgi a pdrfilorde
cl6dire;
32) sR ISo 4157 - 2/1996- Desgnetehnice.Desenede construcfii.Notarea
inciperilor gi a altor spapii;
33) srAS 5539 - 80 - semne convenlionalepentru planurile de prantarea
spaliilor verzi;
34) ,,Atlas de semneconvenfionaiepentru planurile topograficeale oragelor"-
Direc{iaTopograficlMilitard, BucuregtiI 983;
35) ,,Atlasulgu semneconvenlionaleqi prescurtiri penuu organeleMinisterului
de Inteme,,;
36) Decretulrtr.328/1966privind circulaliape drumuriiepublice;
37) Norme legaleprivind circulaliape drumurile publice - Editura gtiinfificd,
Bucuregti1970;
38) LegislafiaRutierl /99 - EdituraNafional,Bucureqti1999;
39) Pegtigeanu c., l.a. - construclii - EdituraDidactic6gi perragogici,Bucuregti
' 1995; I

40) TudoseM., coliu A., Razu G.- Deseritebnicdp instalafii- EdituraDidactici

gi PedagogicS, Bucureqti1973; l

41) constantinescuv., NicolescuN., crdciun M. - Desentehnic.deinstalatii-

EdiruraDidactiid gi Pedagogic6, Bucuregtt1970; l
42) cuabe[eanu P., Talrnaciu I. - Manual de desentehnic de construcfii-
Institutul de ConstrucfiiBucuregti1958;
43) GibsonC. - Semnegi simboluri- EdituraAquila, Oradea1998;
44) GinouvesR. - Arta greacd- EdituraMeridiane,Bucuregti1992;
45) PosenerG. - Enciclopediacivilizaliei gi artei egiptene- EdituraMeridiane,
Bucuregti1974;
46) ChiplescuG., ChiplescuT. - $aptemonumentb celebreale antichititii -
EdituraTebnicd, Bucuregti1969; ; J

47) HuygheR. - Dialogcuvizibilul- EdituraMeridiane,Bucuregti1981;

48) ArheimR - Arta li perceplia -
vizuale EdituraMeridiane,Bucureqti1979;
4e)ReinchardtH. - Celegapteminunialelumii - EnciclopediaRAO;2000;
50) Georgescu I., Anastasiu -
D. CumsEcitim desenele de construclii- Editura
Telinic6,BucuregtiI 970.

305
 $fi
s?
-MATRIX ROM - cARTIAcADEMIcE
cARTtrEHNtcE
fil
li,j- 15ani de activitate' peste2000de titluri
ti
g dinlucririlepublioate
Selectie CONSTRUCIII*
ln domeniul :

L aMLA - publicageitiintr'ficibianuaH- Pretabonament

*** - REVlstA ROMANADE INGINERIE
g
anual:40 RON
l:'
!i ';
i: BAzELEcoNsrB.ucTIILoR
2 Mfto.'ja Balcu(universitstea
Tehnice - GoMPORTAREA
deconstru4ii Bucuregti) INELASTICAA
-'
F
it
ieroxur_ul,'RoclloR gt MATERTALELOR
electonic(QD)
6EOTEHNICE o pret 19 RON - pe supot+
tN
: PRoBLEIIE
rehnioade cqnsruqiiBucuresti)
*s. Mir;;;''B,ifit(unMersnetea r Pref4c-T'lt:LE
i; iiiCl1tcl stiipur-r.ll
l. subort eleeanic(cD)
cu
DFFlF1t'ldBlL nnLIcAT1lN cONSrRUcT6 31RON- pe
- Bucure^rti)REZISTENTA
n. r,i'irjlij ri.irl"iinivlniutearehnicideGonstuc{ii MATERTALELSR
tI
$
{:
.- ;:ELf:t.*"# Teodorescu - srATtcA
Tehnicade constructiiBucuregti)
runiversi6tea
{i
'ee;,tJi-ilt.
Cor,iSrnLCnrLOR STRUCTURT
ApLtCATit. STATIc DETERI$INATE . Pret27RoN__.
il Tehnicd
t_"oOoret"r-'irinivirsiAtea de Constru4li '
Bucure;li)-
-' V.
O. r
-ST.A1CA
:' coNsTRiiCTllLORApLlCATit. STRUCTURT STATTCNED.ETERMINSEPre-!34RO.N.
Tehnici
7. V. Banul li. teodorescl iiiniversitatea de ConslrucliiBucuregii)- DI111MICA
I iezolvlte r Pref19RoN
coxsiiilclllloR APLlcATtt - CALCULUL
(Giversitatea Tehnicd de Ccinstruclii Bucuregti) DE
- v.'gan* M. Teodiirescu
a
oRDINUL il 9t DESTABILITATE. APLtcATllREZ-9LV4TE r Pref,24RON
-' i.il;,is,'L:K.p"n"e, er.r,ffa tunlvg"iAr"l
f. g.iqglrj Napoca, Unrversitatea oradea)-
STATIG DETERIIINATE -pe
' Pre$37RON suporf
STATICiCONirnUcnrOA SrirUCrUru
(CD)
etectronie
rO.mJ
- cihdn,iiinaCiobanu, DanaMiliul,Nadina Cehan(Universia!3 nt t C53-!{). - DlcTlo}.lAR
rinnrnolbec rBlLlNGvDEcoNsrRucTli$l ARHlrEcruRA ?"Pr+96RoN - .
Hina varsa,Forintina tiliana oum@i(tlryvggitateaJehnic! de
ir.iiitiE:'6i'Jr*J,=SeAnil.Fiuq
"'bJnJru"Ui ro YouR
-
euiuresti) enoiilrienrna 6iepxlcs. FR9M 3D REPRESENTATI9NS
oRnVUXeS, eno ftlEN TOREALrTY'Pret43 RoN
12.o|cbvian Ciobanu(Univrsihtea-i;nicabfr. AsachilaSi)- PROTECTARE CU AJUTORUL
CALCULATORULUI . PreF34'triniversitatea
RON
13. totandaabrieta
'"ffitNtARE;u Cralfateariu Tehnicede Constru4iiBucuregtl. .- MODELE
ur.loilo or ilgERrArEiN INGINERIA sElsMlGA r np.!---..
Pres.s-t
,t4.lolanda-Gabrieta Craifaeanu ieftnicede Consx.uqii Bucuregti) - INTRODUCERE
lU-nVersietea
ifucalcut-ul srRUcruRALcu PRoGRAltuLsAP20o0 ' Pr4:23RoN
rg,i:iri,Eii'riCltinca'sanciutesiuiunivarrsiatea TEhnicS consfuc{iiP':9ffl - cALcuL
cle
PoSTELASTIOUE DEsSTRUeTUiEs . Pret16RON- pesupoft eleca-onic. (cD-) -
f e.LifianaCreciunescu, EugeniaPopa (Universitatea Tehnica de Gonsbuclii Brtcur.etii)-
, MATER|ALE,DE eONSTRUCTTE pLNTiU UZULSTUDENTILOR - PROFILCONSTRUCTII r
Pret41RON - RASPUNSSE|SnilC
l TiRuxandra Enache(Untuersitatea, Tehnici de ConshuclilBucuresti)
I TORSIOML GENERAT DECUTREMURELE VRANGENE PTET23 RON
'18M. (U;iffiE6;1grrnfi:Oe_Coit.truit1BucureSti) - lHOnUmArOn
Gheorghiu,''M. Ghetcea
PENTRU oeseNTEHN|C DEOoNgTRUcTll o Prefi16RON
tS.M.ct eoniu;nA.Cn"b""lGniueoiAe.'fenn'rci de ConstucliiBucuretti)- GEOilEfHE
'
DESCRIPiMA VOL.I+2r PretE6RON .
ZOiM.Otreorghtu, M. Ctretcea.luiiiversibteaTehnicide Constru4iiBucurF.gti) - PROBLEME DE
GEOUEfRIEDESGRIPTIVA oPreN 44RON ' ''
(Universitatea Tehnica deConstru4ii Bucue.gti)-
Z. Vaentlna iufianaManea,MarinndrnnelC6tescu
UNORMESANISIIE g.11LEATE lN GONSTRUCTII e Fr4: 40
STRUCTURA Sl CtNEriiATlcA
RON
' 22Vabntina -
(UniversiHeaTehnicdde Constru4iiBucuregtU
MarinAdrenelCotesciJ
tirlianaManea,.
GALCULE PENTRU MECANISME UTILIZAB|LE lN CONSTRUCTIb Pret 43 RON

I
 Constru{ii Bucure$ti)- coNsaucTfl.ALCATURI
SUBANSAMBLURI . Preti 14 RON - pe suport

ORNAMENTULUI
'9OOIN

TehnicS de GonsfijctiiBucureSq- AUTOMATZAru

N

RON,-pesrrpod

Bragov)-

LA CITREA
SPATILOR

COJ{STRUCTtr
CoNSTRUGTII CIVtr,E
cIVn INDUSTRIALE
Er INDI'SITIALE
$I AGRICOIJ .
gI AGRIC{)m
.
41.!. fgltg (universiHea
Tehnice
deoonstuc{ii - *ronorEnurcnCLADTRTLOR
aucu,estl: .
Preg37RON
42.H' Asanache(universibbaTehnicitde constructiiBuilre{ti) - HlGRorERtutcA
cLADtRtLoR"
._ APLICAflIr Prct 24 RON- pe suportetectoniciCOl I
43'9gl:qq Budan(unh/ersihba.,l^elr[q ainstrucliiaucureFtil
- soluru TEHNoLoGtcE
P.EN'TR!
REPARAREACLADIR|LOX !g
..
zl4.Mirelg REAI.ZATE CUiiiATEruru-EIOCI-d. P,i i+ NON
ohercea,
Monieaeheorghiu
tuniversitaeiiJhniE de conkru4iiaucureitii ltii-cicao
p:rrnu cMti: p"f
coHdrnucTu
ghercea,gtefaniapem, MonicaGheorghiu, ii ibN
,. 3,?_._flplr[
r*'.Mrrcra
F6rentinaDumitru(universiEeaTehni de
Constuclii -
Bucure,sti)
AUrocAD2D.Gonraiis .
Pre[39RON "pplrou-om?ii"i,;il;;A;;"'JpJm"
46Liliu.O"hbB{en Endre(Universibtea
Tehnrcede constuctiiBuouregi)- phEsrREssED
CONCRETEoPTet2I
RON
47'Yi9-l]!{! Detia(unrversitstea
Tehnicrde Horiaionsruc{iitsucuresti)- coNsrRucril,
SUBANSAITBLURI GoNSTRUCT|VE epre424pgi_ii iprta"aom pOl
4aMjrelFlorinDeria(univerihtea-T.ehnua
ci conilir'4ii,ili"sul - uflLrzAREA
TERTTI'o.HIGRGENERGETICE ANALTZELOR
INPRoIEcTARiA;LhJr,iiLon . PreT27RoN
 1$
rdr

;
*
s
j

STRUGTURI
I

- BETON

63.TudorPostelnicu

- FUNDATII
ku4ii BucuretD DE ADANGIME,
FUNDATIE-TEREN . Ptef 29 : pe suporf
391t1
ri 76.DanielSbn (UniversihteaTehnicAde GonstrucliiBucuregti)* ANALZA SSfeUtCi .q
STRUCTURITOR PNOPruETAfl
77.DanielStan(Untuersitatea
SISTEMICE. PrCt30RON
- REABTLITAREA
rl-r,nii)ei" Con"tudii Br.icuregti) CtAOtrutOn Oe
CULTr Pret44 RON
78.Dan Stema:tiu(Universitatea Tehnicede ConsfrucliiBucure$i)' lAzURl DE DECANTARE.
MANAGEMENTUL RISCULUI . @ 24RON-pe supoftde&onb (CD)
79.DanStematiu(universitaiea Tehnici.deconstructii -
Bucuregt) MECANIOA ROCILOR PENTRU

Hi
ritli
CONSTRUCTTI
8o.Ale)@ndru
SUBTERANE.
PdulTakacs- N-A.T.M.
VEDEREr Pre! 31 RON
iunq(unilersitatea
81.toir1
-pe
Pree24RON-pe supoilelxtronic
ilU ttOUl'rUrtboA lusrrulcl
supo,.fe/ectonic(CD)
erafiil-'galsuLuL gl ALcATUIREA
traniirvama'
(CD)
PUNCTUL
FUNDATIILoR
NOSTRU DE

ii,ii
'r!!lir
PEPlLOflo Pref 34 RON l
"Transilvahia'BraSbv)- BETONULPRECOMPRIMAT
B2.loanTuni, Nicol'aeFlorea(UnMersitatrea
llifi t/o['l . Pr9t,23RON .
- SOLUT{ OFIIGINALE
lN
li.' a3.CqnltanttiTurpenu(UnfuenihteaTehnicede ConstructiiBucureSti)
COt{STRUCfll o Pret 27 RON , . ...,
:
iit - DESIGNUL
SElliMtCAL
84.RaduCostinTurcanu(Univ#ietea Tehnicede Gonsiru4ii Bucuregti)
sTRUcTURILOR iNlire lVAtlO STRUCTURA METALIGAiN CADRECONTMVANTUITE.
Pret'ls RoN
Tehnicdde ConstrucliiBucure$ti)- STRUCTURT
S5.DralogVoiculescu(Universitalea METALICE
MlrF. prefft0 noH
Tehnic{ de Consfuctii Bucure$U)-
86.Dan Zamfirdscu,Tudor Postelnicu(Universitatrea
DUMBILIIATEA BETONULUI ARitAT' SINTEZAELEMENTELOR DEBAZA' Pret:16RON

iIIXTURIIASFALIGEo PreN27 RON

CarmenRecdnel(Universitbtea
ea Tehnioa
T ' REOI-oGIA
de Constudii Bucuregti)
uANtrlLORBmJMhIOgl9l A ilDCrUR|LOR
ilXTUR|LORASFALnCE
ASFAL -
o Pret 41 RON pe supoftetedmnic
eledmnic
(cD)' .,
gt.ion'satie,costinRaduTurcanu
(universtetea
Tehnicideconsnu4ii - slsTEltEDE
Bucuregli)
MASURARE $rcoMANriA PENTiUH(EcuTlA GEoMErruetcftl rennru r Pref14RoN-pe
surytdeeon4aD)
92-lo; SEfie, Cosfn Radu Turcanu (UniversitstraTehnicd de Consbuclii Bucurelu) -
SUPMSTRUCTURI PENTRU CAIFEMTE MODERNET PTET27 RON I
93.e.h:Trircanu,l. Stafie(UniiersibEaTehnicdde Conshuctii Bucuregti) +RlsME DE BALAST
PENTRU Cft FERATEMODERNEO PTCT19RON'
94.C.R.Turcanu (Universitatea
Tehnicd -MA$lt!! Or.C{--eo$-eJ,-qLlON
deionstrudiiBuguregti)
95.9tefan Vrcolialu (la9i) - CoNTROLUL CALlrATll PhocEsELoR DE ExEcuTlE LA
LUCRARLE DEDRUMURI. PTCt40 RON
96.9tetunVictiieanu(ta$i1; 6oNT*oLUL PRocESELoRDE ExEcuTlE LA PoDURILEDIN
BETONARMATCUGRII.|ZISIMPLIJREZEMATE. Pret 50RON
INSTALATtrPENIT'UCONSTRUSTT
97. N3ntonescu,P.D.Stitnescu, N.N.Anionescu (Universitstea Buorregti)-
Tlhnicil de Construc{ii
GOSURI 9l INSTALATII DETlRAr.PRoCESE $l METODICI DECALCULo Prcl 37 RON- pe
supottele*onic (CD| 1.,' .,,.
98. N. Antonescu, P.D.StlnesbqN.N.Antonescu (UniversibteaTehnicdde ConstrucJil -
Bu.cureiti)
PROCESE DEARDERE. BAZELEFZICE$I EXPERIMEI.ITALE I PTET 51 RON
99. Nicolae N. Antonescu(UniversitateaTehnici de ConsbuctiiBucuregti)- INSTALATIIDE
ARDERESI CAZANECUEFICIENTA ENERGENCA RIDTCATA fl POLUAREREDUSA T PTCI:
67 RON
100.GeorgehBandoc,MirceaDegeratu (UniversiHea. - lXglAlAllt
Tehnicide ConsbuctiiBucuregti)
SI ECHIP;AMENTE PENTRU UNLEAREA ENERGIEI MECANIGE NEPOLUANTE.
UTIL|ZAREA ENERGIEI ViNTULUIr Pref23RON
101.C.Bianchi, N. Mira,D. Moroldo, 9.a(Universibtea
Tehnicede ConstucliiBucure$ti)- SISTEME
DEILUMI}.|AT INTERIORSI EXTERIOR. Pret 74RON
T
129.M.ttina,S. llina(Universihba Tehnice de Consiructii Bucuregti) - INoAEIREALOCUINTELOR
INDMDUALE. Prefi 37 RON
130.Mihai llina,CiElin Lungu(Univercitatea Tehnicade ConsbuqiiBucuregii) - {00 DE PROBLEME
PRACTTCE DEI,TSTALATil PENTRU iHCAtZne. Rr4 0O nou
131.C.lonsl, S.Laion*cu, S. caluhnu,D, Popesdr(Universitatea Tehnici de oonstru4iiBucuregti)
- AUTOMATIZAREI 31,151111AfllLOR, COITENZI AUTOMATE o Pt$ : 50RON.
lseGheorgh*Conshntin lonescu- (Universihga Oradea) - OPTIMIZAFEA FlABlLlTATll
INSTALATIILOR Dlll
HIDRAULICE SISTEilELEDEALIMENTARE CUAPA r Pfi: 59RoN
13i'.Gheorghe-Constantin' lonescu, George-Lucian lonescu (Universlt/atee din Oradea)- SISTEME
DEALIMENTARE CUAPA. Pret:89RON
134.Gheorghe-onsbntin lonescu(UniverEitatea din Oradea)- SlSTEiiE DE CANALEARE. Prq:
46 RON
135.Florin
' lordache(UniversitateaTehnicade Consbuc{iiBucuregti)- COI|PORTAI6ENTUL
DI},|AMIG:AL EGHIPAIIENTELOR 9l SISTEMELORTERI|ICE, ed,ti3.arPte$37 RON
136.Florinlordache,Bogdan Caracaleanu (UniveGitatea TeJlnici de Construqii Bucureiti) -
COMPORTAMENTUL DINAJUICAL ECHIPAMENTELOR 9I SISTEiiELORTER!jiICE
CULEOERE o
DEPROBLEHEPref27 RON
137.Flodn lordache, FlorinBeHirqu(Universibtea Tehnicq deConsiruclii Bucure$ti) - MODELAREA
9l SIMULAREA PROCESELOR DINAIIIICE DETRAN$FER r
TERillG Pret:27 RON
138.Florinlordache,FlorinBaHretu,BogdanCaracaleanu(Universitatea Tehnicdde Construclii
-
Buflreso. MODETAREA SI SIilIULAREAPROGESELOR DINAMICE DE,TRANSFER
TERMIC, CULEGERE DEPROBLEMEPret RON r rl4
't39.VicbrEmil Lucian- SURSEALTERNAT,IVE DEENERGIE. GHIDFRACTICDEPROIECTARE
itoNTAJ, E\PLOATARESI INTREIINEREA SISTEITIELOR DECONVERSIE . Pr4 50 RON,
14o.Vic.tor -
Eiiil Lunan RESTTRSE,REGENERABILE 9l COIIYERSIA LORr Preli57RON,
141,Mircear Marinescur-'Nicolae Bdran;VsevolodRadcenco, (Unileeibba,"Politehnft:a1 Buctleglt)-
TERIiODINAMICA TEHNICA. ,PretrTlRON'-pe suporfe.letunlc (CD);! '
14z.Thef,dotMatreescu, Radu Hudigteanu(la$) - EIVALUAFTEA EFlGlEtqEl
SISTEIIELOR DETRANSPORT 9l DISTRISUTIEA APEICALDEDECONSUM r Pret 27RoN
l43.Mircea M6nescu;AlexandruDimache(Univeribtea.Tehnicede Consfuctii Bucure$i) -
HIDRAULICAPROBLEME REZOLVATE Sl PROPUSE o Pret 21 RON
1214. EmiliaeinaMladin,Mihaela . 961:. ([Jniversitaba "PolibhnicalBucurgti)- ELEIIENTE
AVANSATE DECONDUCTIE TERMTCA Sl DIFUZIE MASIGA o PreS83 RON .:. ,
145.DanMoroldo'(UnMersitatea -
Tehnicdde ConsfucliiBucuregti) ILUMINATUL URBAN,Aspecte
i fitiaatiidiiGil4,sotu$l glcalcuhil5'lstlmeloi'dellumliat. Prefi39 RoN'
146.Hrigla ElenaMoroldo (Universihtea Tehnicide Consfuc{iiBucures$-ECLAIRAGE INTERIEUR
ET'EXTERJEUR o Pret 49 RON'
147.IGrIOOhSNET - POIIiPEDE CALDURAPENTRUTEHNICAIHC/UZIruI.GHID PRACTIC
PENTRUINSTALATORI'SI FROIECTAN:fl $raduceredin.lbgermanA) . Pret'60 RON
148.J.Padet'PRlNClPllDETRANSFER CONVECTIV - traducere EmiliaCemaMladin(UniveEihEa
'PollHrnlca" Buolre$i). Pret'40 RON :
14g.Nicolae Postivaru,DanaErsmia,DanaGalan(tlniversitatea Tehriicede Cdnstrl|ctiiBuoursti)-
GHIDPENTRU NTOCMIREA DOCUMENTATIILOR TEHNICO.ECONOMICE IA PROIEGTELE
p5 1Xg1Al/qfltlN CONSTRUCfilo P|eF4't RON
(Universihtiatehnica.aeOonsbucliiBucur^tti) -
150.Ga6riel Racovjleanu .' ':. TEORIA
''
DECANTARII $t
FILTRARII APEIr PreT27RON
I
l51,Miha'ela-Ana Rbman,ldn Mirel(universitatea Ora.dea) - TRATAREA$ UflLEAREA APELOR
G E O T E R M I T L E o ' P r e I : 4 1r 'rR ',N'. :{::'-,
: .O '"r' '.':.'r . :: : '
l52.LuoicaRogu(Universitatea'Ovidius'ConstanF)- SlSTEiiE 9l REGULATOARE AUTOMATE
UTfLIZATE N AiIENATARILEDElRlGAfll r PreJ24RON-pe suporfelwlrcnic(CD)t
'153,t.salb]l, F. Kalmar(universitatea"Politehnica'ilmisoaa) -'OPTiiilzAREA ENERGETICA ^A
CLAbIRILOR.Pret57 RON', ., ' , 'jl . , .
1s4.Daniel.Stan (UniversitateaTehnicade Gonsfuc{ii Bucure$ti)+ CONSTRUCTII SPECIALE
' 'PENTRUlNSTALAfltoPref r14RON, ' , , :
15s.MirceaStan (Universitatda"Politehnica"Bucuregh)- PROBLETUE RUOLVATE DE
TERMODINAMIGA e 24
Pref RON
156.P.D.Stinesdr (Unhrersita'tda Thniice de ConsiuqiiBucuregti)r' ARDEREAFELICULARA A
e
DF$EURILORPref 19 RON -pe supoftelecbonic (CD)'
157.P.-D.SEriesqri AntrcnesdrN. N., Popescu(Olea) Lelia Letitia (Universitatea Tehnbe de
constructii Bucuregti) -INDRUmATOR DEPROIECTARE, GAZANET Pret43.RON
 !F

.jj158.Traieangerbu(Acadernia de Politie)- FIABLmATEASIRISCULINSTALATIILOR. ELEIIIENTE

DETEbRE Sl CALCUL. Pr4: 46 RoN -pe supofteledmnic (cD)
t lsg.CodnaTarca;flortn Balelr4u,Rezv?nCalota(Untuersitatea Tehnicede Constsuc[ii -
Bucure9ti)
TERMODINAITIICA" LUCRARIDELABORATOR PTET ' 43 RON
too.caelin loan Teodosiu (universitateaTehnic! de consi'uctii Bucureti)- moDELAREA9l
.ri S1MU;-AREA STSTEMELOR lN DOMENIUL INSTALATIILOR PENTRU CONSTRUC11. Prefi36
1i: RoN
cEopEzIE
il 161. BF'r
tvlad ccEtsl (UntueEitatea Tehnic de - TOPOGRiAFIq
constructiBucure.9ff) ed.zoPreS.37
RON
1@ConstantinCo9arce.(Universitratea Tehnica de Consbuctii Bucuretti) - TOPOGRAFIE
TNGINEREASCA o Pre{:51 RON
rcacoilb;l; Cogat"a(unversitatea Tehnica'deGonstru4iierylt"gti)-- q994loRt
rNGtNEREgTl. APLEATil N DoMENIUL CONSTRUGTILOR (PARTEA l)' rtq,-199.T91{
re+.iacuiritii?teGeodezid din UnivErsi@a Tehnicdde Bucuresti
Constructii - MASURATORI
TERESTRE. FUNDAMENTEvOL - 1,l' 3 l Pre!203RoN-Buarregi) - FOTOGRATIETRIE
-d;
16.ton lonescu (Universi6tea rJniliC' Ctnstructii
INGINEREASGA 3 Fret Q6RON - GEgDFjzJE ' Pret E9
166.ConsEniin Motiowanri(universitatea Tehnica Bucuresti)
deconstructii
RON - GARToGRAFIE
167.conshntin Munteanu (untuersitatea Tehnicdde construc{ii Bucuregti)
MATEilATlGioPret 34RON'
- TOPOGRAFIE.
Bucure$O_ Prefi59RoN
il;iilb;;
16s. tri"lr!"iat r.hnic! deConstru{ii
poi"""u gliinte Veterinaq
Medicind -
i69.G;'il;iqt "
(Universitatea
de Agricole
9i lucutgiti)
A NFORITATIEI
SrSieftle nfrenACfVe DE MODELARE Prel:27
FOTOGRAMIUIETRICE'
RON -
dq.$tiiirte4gricote9i Medicine
rzo.Sliief St. Fopeso (Univer3itatea VeierinareBucuresti)
FOTOGFhMilETRIA
FOTOGT{AIIIUETRIA I}ITELESUL
PEINTELESUL TU.TUROR'
TUTUROR ' PTCT
PTETZB
43RON .' ' '
iTl.UuieE'EcaEil prg t0.Vl""iee bhnica ch nsa*rl tail .. cONsTRUcTll PENTRU
GEODE
GEODE
INGIf.IERIE
INGIf.IERIE TCA
TCA
Tehnicade Consg'uqiiBucurcgq- ToP9GRAFIA'N9TEDEGURS
rzz.nureisiracin (Universitatea
$lAPLlCATlh Prt 23RON
'iUniversiatea J FOTOGRAIIMETRIE -
rzS.t-onbrid; Sion Tehnlcade ConstucliiBucuregti)-
TELEDETEST1E. iONrnreuin rEHgconiryftFlcE 9l lNsTltUTloNALJURlDlcEPfet:
89RON -
Tdmaioage,
rz+.erreorgire DaniebTemaioaga de consru4ii Bucuregti)
(unlversibtea_Tehnice
GENERAL
cnolirnu-iemaioas{ $l CADASTRELE DESPEGIALITATE r Pre*7^0RgN ... -
t zs.oireorshe Einieta Temaioaga Tehnica
(UnMersitatea de construqtiBudlregti)-
DECADASTRUT RON.
PTefi.3O "
AUToMATIZAREA LUGRARILOR
176.tosif (universitatea
vorovencii Bqlov)
Transllvahia' - FOTOGMMMETRIE PreF71RON
Te$icd' de Confuclii
lTl.ManaGheorghe(Universitatea
$s.EmoDUsE-oRhDu
'l78.Pebelonita ' CONSUL

SUPRAVEGHEREA
17g.NicolaePostevaru,Stefan

180.N. gL Btlgil{, C" V.

a$@NrROLt[-E
l
i. 'Di
182.Nicolae Gabriela
Constru4iiE
SCRIEREA
IIANAGEMENTULUI INTEGRAT PENTRU IMMOPT4:16RON
nurer
184.di;;;-n;h;'zafiu, eaioogttnGrsitareaTehnic2i'de TNGINERI,A
consrruclii-Bl-:urTri).- 9l
TEHNOLOGI6E lN gONSTRUCTII . Pret 27 RoN - pe
MANACEMENTSL RE5URSELSR
suportebctnnic (CD)
 185'9!.4F9'-lot A lonescu(universitatea - pRoBLEltfATtcA
Tehnicdde consbucfiiBucuregti)
ECOLOGICA A TEHNOLOGilLOR lN INDUSTRIA CONSTRUCTI|LOR r pref .14RON_ pe
supoftelectrcnic
(CD

LUCRIRITTHNICSECONOMTCE Ap;RrnE - sdeqit}-

'186.Vrctor
A.squini prager
-
in colaborare
cuEmit lNDlcAToRTEHNICiN coNsrRucTll . pref 100
187 EFECTUAhEA
9I VERIFICAREA
D(PERTIZELOR
IMOBILIARE
fi&ffiFahnlc4tudidarn g ertueludtdateSeNWIr preg24RON
tndl&l dheE, grdnwd9t rcv/|r.ttciiltt
l{liddk imMune flparele opref24RON
-
lJtcril e iifiqin{E Sidvaded. lnbundw Si ten#omredh imotite. pret!e nOn
-
frfras setec{5rtegi rczumatedin turlstprudenf! cazurigi rczoMrl prMnd at<pertiza
bhnlcd lmobillardturidicd1970.1999.pret 96 RON
188.APAR|TIPERIODICE
Buletlntehnlcde preturl tn micaconstru{ie 9i ieparalii in cons'trudli
Euletin tehnic de prefurl ta lnstatafllelectrice,sanltare,gaz6,fncihiie, canalizarc
|nd|ptar lehnic pentru evaluaEi imedlati a aosturiltir elemirntelor
con$trucliilorde loculnte
- S.FFm{e coeficied de acttelizarB|aplll a valcdide
$i co1r3truclii
spechh

D.Sbian- cotecfia
189.N,Georgescu, EyALUAREA
RAptDAA CONSTRUGTfiLOR
- Hateindusiialerpref;17RON
- Spaplciinerctate. pregtZ nOH
- Dqpozfre.pret30Hbtl
- tu*uqt ppt*t lnv#rtntnt,
gtilnld,
cuttud,admtniffiieoprefi27RON
- consweiii'panw
saniaa,iiiiiaiia soctati, prei:sonou
asrerrleki
- Cons'fucfllpentu tnnspoft ruAei aerian. pret 17RON
- @n&v$ pqttufi?ftsf,'tf#/Efutar.pr430RON
- Construqi a$icole o pref:!4 RON . '
- co'ltu;if/t th;au aaieiottnuivtat, 6ffi17 c prel 16ReN
- consucfl gi cl&liri spqlale pentu allmenhreapegl canat. pr4 1g
- @n#ruql il clddiri sp*lale pentrug.dei brmolIcare r pref 21 RON
- @nfiucfi folodnq greneraE opret34RON
- Lorre,c&ni,relrodrarlopref lgRONr . ,. :..
- Consf;,rcftgl deilrl speclateWntru indusf laatimeatarl r pref 27 RON
. Constuc{l.gl cldctirtspEf;Ialepentru lndustla ugoard. prei 19.RON
- Fundaft, egdodale, utilajeoprel.14RON,,, r,
- @b5vefe@erwghffiftc.Ff;z7 RON/. ,
- Drunui tt constur4liianbj(6., pref 24 RON
- lnisblagileledflcdddtotfi sub IO0OV. Fret 24 RON

F
l

F
p
F
E$i
H
FT
f.!:!
;s lgo.colectia GATALOAGE DE REEVALUARS A CLADIRILOR 9l GONSTRUCTIILOR $PECIALE
ii: DfN GRUPELE I gt 2 DEMULoAGEFlxE- editia1964,document de referintATn*Metodolqia
' .:
oentu evaluarcactddiitorg construqiilorspecialedin grupeleI Si 2 de mijloacefx,e",aprobatA
'orin
1 OrOinutnr.3ZN/1995 ,l MLPAT. (s-pesbatnumerotarea origlnalaa cataloagelor):
+ -' ,tol - Fundatitgi egafodalesus{nare..U{r?die o pret 13 RON
::, _ l0l . qadlri 9i c",*Etrrcftdln ,ndqstta poduedtoarede $e''te ete'61cdo pref 70RoN
.: - 102. Rebteaerie'reded*ibutie gi linli de Aans,0,rt-deenergleellJli/cd o pref 84RON
|. - iioi.'dh-Art st constru4it din industrla mehlugiei fercase
'.:
- iJ. t diterlia conunedln tndustia m&luglel fercaser pref 53 RoN
o pret 37 RoN
1i;: - ii- n ouect, ain zuonnurle aglonente cocsefrlfumale9l oleldtll ' pret:
. Ti.

- ;;;:;E;t;'d ir"t u"tii an inclustta mehlurytet nefetoase 29 RoN

i de ,'?agin" pret 5 RoN
i - 107- CteamI *i"t"diiiin Industrlaconstuctoare
i --diiii
- 1o:8 :lrtctt'ifua (inctusiyca,de'e
cteconstrucfri
matartataor el
st
!..,
Maetiate)o Pre4i
-iii---dikrt'gi "o;#i;i"ei;
89RON
- o.pref:p1RoN
ionetlucli!din tndwtrh laqtnutut
- tllo,-caairi 9l onstuqtnrcslerco pre$-41,:[oN. -
!' - ;; 1'- c;E;i; $ irstr t$il atn lmdusttachtmiceo pret 107RoN
- I p-*$
; r; --ctt;i; ; cirxru"lgian ndustlaueor,fi ' T Egll
56 ^-,
RoN
i
1i - -
iti deiii it cinxru"g dn naux't"attnenellu!y!:
i - grozosen/ser pre[64RoN
ti. ciaii,ts, rrrnsurc:ttt
:
de attd r pret 31RoN
9i Potigl?Ifie
- ;i6 - CIen;'; cin"tu"fi e7rutnte,
- .
tti Cdairi9i cons*rucfi o
gcolare pref 21RoN
- tti. CEJidi constu4il saniarcg'socia'e-'pret 21RoN
- tle - dadfi 5l construc{tsqortlreeprefi56RoN .,
- 120- dedld sl consfucTiicomefclale ' preFit/+KeN -
qffirl ngtgeflsideconssmr pretZ RoN
- In - gt@rrrfrra*il
dl,,&i-@ . pref21RoN
- 122.ctiidilg *,r"wqtffi-iiffifri eanioareliere)
1ffi ari-'
"i6 pr4176
fertviarc
- dei;; d *ram"fulwru" ban;porut RoN '
- 113'
cletocuit9l admlnlsfrtMe' pre53oKuN.,
- 124- ClEcIitI
- i2s;wtqi,7xaaya;;i;'i t;ieanrrlrrdrrtat4f.9camt&are.pr$39RoN j
-
- tn AaaidSi csrstuept-rgtw Indusbla gaelorr prS 80RON
pre!23RoN
deterncl'r,cr,re)e
rlrtt* *idue*ie
. T; -;;Ei;;;i ;;r*i'e#;;i*a
- 128 - construqiinar,aiii;; i-"uai a!y? ryry ?yenaiddySpgce I prefi37RoN
opret36RoN
- 1i; -At;irt' ;lr"t trll, ilrtlfi" Pdntttr,lecomuntc#t
- iTz: CEiii 9t constitcgii pdtn tuitdqinde'tcomunae
_ vo!.t Nimenfuri,u 9t alb acfiiw de
ianathdric",munate
aospoddrte amutald."pa''[&Iiii'{il;Jirru.n
'frfi;;;r;;ru;'oreienestlPret123RON
- st dtsttibulia pret67RoN
gazeto-ro
- 1& -nunul $ e#W';&1,]i i"d'a:n'afu'*n*''iadv rroawtpopr$34RoN
tii iooonn'iw* S yt*'Wntnolusrialerpt423 RoN
!
- rsl- InJ'r,Iwt
df'',,*',*ffi pefioada
Oen'dime oe DEVZ(edilia1981.ihclustu din
complefilrile
'"' INDICATOARE
lgl.colectra
ffi;-',id;, ili'n*iirii#"iiiiiinrn"qnJoini*;la'*atebtxzracordiriautbfjbr$dMr'rrq'
19'lRoN
- c - consaucilnauffiii,' igiz;ainiie) niutnte'eoetal-cuttur:rte'pret
- S-Initsi@itianbrcr Pref159RON
- r Pref,110RON
E - lnsld/lafriele,/'./drice
- I - tnskllail.teincClzlrc' pret 110RoN
- Iz- Izolaliio Pre$116RON
- iS- feris"rien'ta r pret 123RON
- As' Afrmqtiitlat 4e gi amliaer ffi 116RON
- tP- t n*ti|rct#/rif',dlaa,e' f4$RaN
- D-Orumuie Pret70RON
- P-Poduti.pret71RON
- T-Tuneie.qre|97RON
- L1 - IJnll da 'f,ileFradl r pref 80 ROlt
-'is: iiiiitt Frt si.eitinda r.roviara'Pret70RoN
- C- Caze. pret64RON
- tf .lnbunefuttiinsfg6r pre!56RON
- ni: c"iiivi-ittt iuroteintiesupnhfet{:493ne r pre!:123RoN
141RON
- nil - neparcfiilnsala{tlncc,Izfieo'pref
I
i
 I

i RpS. Repanlit tns',,Iafi sanibte. pret 133RON

WC - Re',Eifi@n*uqii r pref 176RON
NE - Rqp,a|,ti,
lns'',hfii erectrrce. prel 116RON
RpAc' Repan{ atlmenterlcu aN Sl canalizare. pref 103RON .
W.Wtffigaaop{64RON
Tf - Termoflcarcr prefi56RON
Ml. Honq rfrW gergd r prcS159RON
Tc- Telecoqnlcatii. pt* 116RON
At- Arib.madzdrlr pre! 53 RON
I
W2- Unli electrlceloasdtensluneo pref 176RON
Wl - .Lucrdrtde sf'lgl, postud de bans'formare,Iinli elec'rice aerlene.i.t subtercnede
T_ lnalg..tensluneipreg159RON : . .

ir- 2: Executar
!r

NP 125.20{0:Normatlvegeotehnlcesl fundatii.
ventilaro gi

gl exef/'rf',rE

.
Iucrdrilorde teneuiatlFl Ptacale
r Pret104
Wrnice$Mnd prciectarea9i execuhreatucrdnW de'Pardoselt

o pret 236RON- pe

vertficara cafiEfl 9l rcceplia tucd|rtlor de consfru*fi 9l

pret 129RON
 'i

:_.
- Reglenten6rtEhnlceprivlnd xecutarea, lnt4inerea gi repanrca drumurllor gi sfrzllor t I
pret 250RON
-i"Ct"r*Eti
- tohnicepdvlnd prciectarea,execubrea,lntrclinercagi repa6reapodurllor 9i
tuieluritor rutiere o pre(:300RON
- Fitfgl,ret Ari Hrnlcc ptdt d Pnie@ Si a<eclutu"Eluddrlbr gp/Ce''ic'@qt&
-
fumeie Si cdastale o prcf 53 RON pesuportelec'ton'lc(CD)-
-i"gi"n"rrArt
- 76hntceprtind slguratF ia foc a constntclillor gl proiec&re4 xc{6aPa9i
in"A1"fil6r clesttngerea incendlttor. pret 171RON- pe suport,electronic
(CD)
"f,;oaargpn ,ql*renAd frln:,6 pt*na rcablfiai" 9i
- L&rbf" modemizala tennice d energefrce a
cftdidtor exis|'Flnbr Pre$579RON
_ {qW"rrArt /E'nle pinrd pat*e gI *ecuat? clilinV de l*uft g so,'id+ulfrnle.
pret 268RON- pesuportelecbonic(CD)
-'Re;telneaEd tnle prtvincl ertnfe &bifE Nin lW 1U1995 t pret,5{ RO-N
-'t-"sFJ-t"Fiiregn,r*iartdnicaldvindgoi,6ategly(g,cual,Flnrf5ll4iilordegieenilnleg
g@e p&oliere fi&fiaf o PreS271RON
'Ra6;ffi-wrieo
_ prund p*t""*fta 5i exec,rar"E oryanizdfi lucriflor de constru4il
pep66lrppf 64 RON
ng/pinf',ldrt Hnice privind lucrdrile de reparatlt, inf:4inerc gi postuflltzara a
const tdiilort Pret:209RON
Rql*rf,g,'tful Hnice PrMnd Proiec.rca gi executarea constuc$ilor tndus{r/6,le,
agrozootehnice 9l de rigapi' prefi56 RON

ii

:
!i
iii

:'l

il

offiEcofideb!ig'djbped'IE'lis.pdso6dactsfurricAdi4brgeacE'fldseF6hdedde.-!a6edl btltia
erfui; ph c<rletpo# d.lpA r"tt * tp" U* i"*l .ctt rg snt"l sa, deA d$tuncti dn BtrcrrE${bdthAGIR qtE
ruaeocao|ina ei. c{eff fircsc diodc ffinn4 de6pe hcr&i
rEf,e 4alfie ser nl d6
ilH-iffi"rorj,1*E"r;d,'
aFi[e
*fuE ln Ror{= 'e{
ornaca$eofrrg suntvalabllotncepand IncludwA tl sunt
cu 01.01,201t,
",*dmate
not.