rspl ,

zqog nEl - r6lEl/tl , €r urspeav ||lPlolcos Errj p]

UOIlUnICnUIS V VSlUSllS
vtrclroud 0Nt^tud iltdlcNoo loN
nSstons tvH[,!
Relerenti $inlilici:
Prci univ. dr' ing loan Ciongradl
lonescu
Proi. univ. dr. ng Constantin

N4ionale 3 Romaniei
DescrieGa CIP a Bibliotecii

i,1",'{fi::i!flir:lt;"**:lr:*:r;
Bolez',2005
u,ioJ',in';,
tnur'u-u

624.042 7 624 07

_
atei
Edltu6 SocieGli Academi@ 'M
Biul Dumilru Manqeon nr cr
DLc.tor ProiunN driog con5€n$
e maiL.ion6d@e tuas ro

2
 Cuprins

PROTECTA SEISMICA
1.1 ASPECTEGENERALE 5

1,2 SLSTEI EDEPROTECTESESM CA 9

1 3 DISFUNCII ALE S STEMELOR DE PROTECTE SEISMICA 2A

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

2.] ASPECTE GENERALE 23

2.2 MECAN!SMUL PRODUCERIL CUTREMUREIOR SI UNDELE SE SM CE 26

2.3 EVALUAREA MISCARILOR SE SMICE 32

2 4 NFLUENTACONDLT ILOR GEOLOGLCE ASUPRA ACTII]N!I SEISM CE 35

ELEMENIE DE DINAMICA SI II{GINERIE SEISiiICA

31 ASPECTEGENERALE 37

3.2 GMDE DE LIBERTATE D NAAI CA 38

33 RIGID TATE SI FLEX B L TATE 40

34 SISTEMULCU UN GRAO DE LLBERTATE DINAM CA OGLD) a

3.4.1 VibElii bere neamodzale 42

342 oscilalii be€amonizale 48

343 Decremenlul loq d tnic al amodizr riL 53

3 4.4 vta! ioiale amo@ 55

3 5 S STEMIJL CU UN GAMD DE LIBERTATE DINAM CA LAACTIUNI

SE SM CE 57

3.6 SLSTEMUL CU n GMDE DE L BERTATE D NAMICE 63

361 Valo sivecloripropr 65

3 6.2 Modelu Rayle qh 6T

3 6.3 Analiza speclEld 70

3.64 Cacutu iodeiGieloare de baza 9 d st bulia lodeor s smrce 75

3.7 MSPUNSUL N T MP (t me hisirry)

PROTECTIA SEISMICA OUC]ILA
4.1 ASPECTEGENEMLE 8l
4.2 STRL]CTURIDUCTILE
4.3 PROCEDEE DE CALCI]L 88

43.1 Metoda ioie or seismie slalice echivaleile 89

4.3.2 [,leioda iode or seismie slalice echivalente

43.3 Metodad€ caLculdinamc lin (lme hstory) 92

4.3 4 Metoda de calcul ne n ar 93

4 3 4.1 Calculul static neliniar (b og6fc sau 93

4 3.4.2 calculu dlnanicne ar 93

4.3.5 Veriicareasiguanlei 93

4.3.51 starea mlG ulima

 43.5.2 Starea m 16 de seflclu 95
4 4 UNELE I,IASI]RI CONSTRUCTIVE 95
4 4.1 Slrucluidin beloi amat 96
4.4.1.1 Stuctu d r dasa de ducUlilate inalta (Hl 96
4 4 I 2 sttucru d n dasa de duclilitate medi€ (M) 97

44.13 E enenle genehle de pro ectarc 98

PROTECTIASEISMICA PRI'{ DISIPAREA ENERGIEI

5.1 ASPECTE GENERALE 101

5,2 STRUCTURIDE CLAD R CU S STEI,iE O S PATOARE DE ENERG E 142

5.3 D SIPATORI DE EN ERG E CU FRECARE 113

54 D SIPATORIDE ENERG E CU DEFORMAI E PLASTICA A METALIJLL] 119

55 D SIPATORI DE ENERG ECU EXTRUDEREA PLIJMBI.]LU 131

56 D SIPATORI VASCO-ELAST CI
57 DIS PATORIVASCOS 141

PROTECTIA SEISMICA ADAPTNA

0.1 ASPECTECENERALE 151

6.2 S STEMUL CU l GLD CU MASA ACORDATA 152

6.3 s STEMILCU nGLD CU MASAAooRDATA 156
6.4 APLICAT]STRUCTURALE 159

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

71 ASPECTE GENERALE 163
72 SLSTEI'IE CINEMAT CE DE IZoLARE A BME 1t1
721 E emenle de €Lculale ezerelor cinemal ce de lip pendul s mp u 182
/22 Eemenlddeolcllaeezemelorcinemalcedelppenduldubu 186

7 3 IZOLAREASEISMICA CLJ REAZEME DIN ELAS'IOMERI 187

73.i Camcleisi c e e astomeior 187
7.3.1.a 0r ialea elasiomer or 190

73.1b E as{cilale ii hoduli de e asl citate 190

7.3.1 c Mode e reo ogie 192

7.3.2 Compodarca reazemelor d n €lasoner 195

7.32a R gid talea ved ca a a G&eme or din e aslomed 244

7.32b Rgidtalea aiodecarcareazemelordnelaslomer 206

7.3 3 Tipud de reazemedineaslofred 200

74 CALCULULSTRUCTUR LOR IZOLATE SEISM C 211
741 lzoarea sesmcd cu eoda.ea nuna a g€deor de liberlale de
211
7 42 la area selsm cd cu a@rdarca gradelor de libedate de lEnslale
214
 I
PROTECTIA SEISMICA

1.1 ASPECTE GENERALE

Cfternurel€ de dm6nl au €prczental dinloldeauna 0n examen sever pentru o ce
constructor. Cu aceasE ocazie sunt evdenliate pe hnga erofi e de concepte 9i
execulte necesitatea altor cai 9i metode de prci€ctare peniru coistrucliile
amplasale in rone seismice care sa fe mai eficienle economic ai cu 0 siguranti

Incontextul preodrpaibr acluale dalodtd unorc€dnle reslrlctive ale unor crnstuclii speciale
cum sunl rcacloarcle din cadrul cenlr;lelor nuceare, inslaalle cu p€ricol de exdoZe,
laboratoarele de marc orecizie elc.. a iosl readus in dscule un deziderat nrai ve.h a
constructor or 9i anume acela de rcducerc a innuentei acliunii seismie asupm conslructiilor.

Una d n cedntele tundam€nlal€ in p'oiecla€a constuct ilor la actiuni seivn c€ conslS in

asig u rarea u ne ad aptab I r4i a srructu di d e rezistenla, astial in cet evenlualele deg rad; r
ce pot aparc sa nu puna in pericol ansamblu. Mai muli, p€nlru anunte slructuri
speciale 9 insial4i, cerinlele de proieclare sunl ca functona'ea aceslom sa nu se
inlrenrpa duF un seism dislrug;tor.

lncz din anul 1967 normele SEAOC - Struclural Eng neerng Associat on of Callom a'
au fundamental conceplta actuaE de pbectarc a slructurilor amp asate in zone
seismice, care a iost apoi arg acceplata de normalivele d€ €col sesmic din
majorlalea lidlor. Princpalele crleiicarc slau la baza nome orsunl

i. a cutremurel€ ds mici inlensitate. slrucludlelrcbuie sa rezi$e fed niciun f€l

de ava e, ad cE s,lucrczein domeniu elast c
ii. 0enlru miscadle seisnice nodenle nu sunl adniso avarii in slruclun de
Ezistenti, dar sunl acceplate avarii n61ructunle (in elen'oxe e nepodaie);
ii. in cazu I producerii culremu rclor calaslrofa le pentru prolejarca veflor 0mene91i
9ia bunudlorde mae valoac, degradef e slructurale poslbile sd nu conduc6la
colaps (pdbutirc lotaE).

Concepla de proectare la acljun seismice se bazeazd ln p€zent pe conlormarea

(daphrca) stucturii asttel incal enersia sa capabiE, formals din eneqia cinefta, eners a
polenliaE, enersia de dis pale ln domen u elasdc I
ncursiunl in lnelasiic (cnnceplul de
dudilitaF) si depdgedce eneEla probabli indusa Ecap>Ei ceea ce se poate rea za
prin consumui mporlanle de otelg belon l5l.
 thi .orca4i ptivind pat cia seisnicd a structuilq

Maimul practica a demonstiat ce acesl concept bazat pe ducli late, peEngi tuplul c,
nu este sgur in exploatare, conduce 9 la degradir dalorate cerinlelor de incurs un in
dorneniu olaslic care se traducln inalp n chelluie ide conso darc.
Pe de alla pane sludile expedmentae arata ca mecansmele de absorblie ae €nergieL
pdn deformaUi ineastce la incarcarib cclce sunt imp€vzible constatndu-se
degraderi 9i rnodificd ale modurilor de cedare ce pot pune ln peicol slfirclura de
rczisleda. De foade multe ori mecanismele de ceda€ pmpuse in ginzr nu se
adeveresc, €zu[and cedad a niveld stapibr prin mecanisme tolal diferle de cel€

1 1 cedarea stalpilor unei c adid cu slruclud in cadre din belon annal, Kobe 1 995

Ca umare a ncur.siun lor in domeniul dastc eslimerib au ar;lal cd sunt necesare

costud insemnale pentrLr remedied 9 conso idef ce pol aiunge pane a 30% dn
valoarea de inlocune a cladid I11 dar carc n u lntoldeau na pot confer structu rii sig u ranta

Produc€rea Lrnordegrader stuctu€le lmponante poale conduc€ uneorila probleme

d€ proieclare exlrem de dfcile. Daca problemeLe economice pot rezoLvale n f
anum le siludi rclal v u9or, asp€ctele lelrnice precum cele legale de scoalerea dln
uz a Lrnor conslruclii de rnaxlfi impoftanF penlru economie sunl adesea loade
compexe 9 greu de rezo vat. De rnu te ori esie rnai dfcil se consoldezi o
conslructe decat sa o constru e$l dn nou, datodra rcshctilor 9l rscuriior care
cornp id conceplia giexecula 1101.

Eneqa indu$ inlr-un sislem depinde de fapt de caractersicile sae dnamice, de

defomab litale 9i d€ capacitatea de dshare energerce, in slransZ l€gitur, cu lipul
acliuniAc€asta inseamn; cd pol f slab liie anumite soluli oplime de eglare $i
adaplare a caracle stciorstruclurale, asa curn sunl deflnile ln lileralurE, "de racordare"
I71, astfellncA sese oblina 0n min mum a en€rgie indus€, dec implicitalr,spunsului a

Dupb cutemurul San Femando (1971), specialigl amedcani P.c.Jenninss 9i G.WHousn€r

nohu Penlru | miErca potenla u u di$rugaor al cuircmurelor, un€l€ stlc1ud speciale !i
nslalalj lrebuie sa fe proiectale astellncai si nu fe lnrerupE tunctrona€a lor dupd un
culremur dislrugdlor Penlru menllnerea pdncipale tunc{jun a uneistlc1ud va i necesar,ln
muhe c€zui, de a proiech un raspuns aproape elaslc pent! slructum de rczsl€(5 qio
con$liincioasdabetuire crnslructivi aelementelor nesnudurale".

In acesle cond lii aparc evidenlb necesitatea a lemalivei rispunsului exclusiv olrstic
(linia0 penru anomile lipur de sltuctur, ceea ce ar pulea crea conceptr de proleclie
selsmcd'nlegr"la. n proieclarea cufeita, acesla are insa dezavantajul ca e{e
prohibiliv din punct de vederc econom c.

Sub anumite aspecle €xcuz6ndu-lpe c€ economc, chiar uliizarea r;spunsulu elaslic

nu prezinEln ioralilare soluta idea6 deoa€c€, pe Eng6 faplulc, elementele devin
loade rgide,suntposbileproduceride ichelier la nivelollerenulo defunda€ 12 lg

Fig 1.2 R;nurnarea unorcl.drr rig de in Japona Nigaia 1964

 lloi @cepti pttuind prcteclta ssknice a stuctuflor

lr,la nult in condit le centElelor nuceare. a16t Denlru structui cat 9i penlru
echiDamenle sunl necesare nrasuri mult rnai severe, carevzeaze nu numa un €spuns
e aslic Iniar dar 9i un grad de securtale id cal o ce avarie puland avea efecle
dezastruoase asupra nrediulu lnconjuralor

Proleclia seismice 'nlegral5' €sle necesare penlru strucluri viiale pentru societale,
sigurant, pubha 9i sanatab cEd rile guvemamenlale, miltare, admin stralve cenlre
oe @nunrdre ce'lal€ dchde, Jzile chiLe ,pila'. erc ? 'hL Iir' ce .uotrd
ag omerari de oameni: lealre cnernalografe, qcoli, bserici 9i constructi cu @nlinul
prelios. In cele ma multe cazu esle nec€sar, p,slrarea inlegrlal conlinululuivaLoros
a acesior cEdiri ti ce esle cel ma irnpotunt, pmtejarea vielii oarnenilor [51.
Daci incercim abordarea probemalici prolecljei seismice p n analiza rezultale or
inregistrbd or selsmice vom constala un domen u loarte larq de vadalie a peroadelor
dominanle aLe speclre or mediide raspuns peniru diledte cutremure produse pe glob
tsl lig.1.3.

olr.vr9q?0t

Fg 1.3 Speclrele medi al€ unorcotremuresenniicatve

Ordonalele maxime ae spectrelor seism ce de dspuns corespund perloadelor de

osciale lntre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxme cuprnse lnlre 0 2_1.2
secunde.1n cazrl unor lerenuri s abe ln ad6ncime, neconsoLidate loarle compr€sibie
gllrnbibale cu apa, se poate alunge la ordonat€le maximespeclrab penm va0r nral
mad ale pedoade de 2.5 secunde, cum esle cazu zonei in care se alli oBqu Mexico l8l

Chiargiin cazul cutr€muelor vdncene, zona dominanla pare a liamplasat ln nlervalu

0.3-0 5 secunde, exceplie iecand unee zone cu terenud n€consolidate

3
Pe baza spectrelor de dspuns reruiE clar cA pentru structur te de construclil domeniul
defavorabil esle cel cuprins intre valorile 0.2.2.5 secunde, unde se pol alinge
maxirnele speclrale, ceea ce ar impune evta€a prciecl;riin acesl intervatt2l.

Practcaprcieclrdararidiicultimaioreinreatzareaunorstructuicuperoadaproprie
rundamentald de vibralle care s, se incadreze in afara acesrLi intervat, dar pol f
realzate sistenre capabib sa-9i modifce caraclerislicile pe durata unu seism, s;
dis peze mal muila eneruie elc., evitandu se astfel oblin€rea rdspunsu ui maxtm

spl€ deosebir€ de melodele curenle de pro ectare anliseismice, h care siguranla ta

acliunea sesmice este daloral: defomidi elementelor structurale !i capacitilii
acestoE dea absorbio parte din energia ind{side culrenur pdn ductilitate, noile
conceple presupun ut lizarea unffsisteme spe.ia e, c€re pot lmita canttalea de energle
indusi de sesm in slructurd sau de a dis pa o canlilate cat maimare din enerq a indus6.

t.2stsTEltE DE PROTECTTE SE|SI CA

Prcte4ia seismice mdd necestatea crc9t€ri adaptabilite0 stuctud or a adunea
seisrnic,, ceea ce lnseanni d siparea ene€iei induse de sesrn 9 prn ale mijoac€.
Evideni, realizarea aceslu obiecliv lrebuie si lin, seama 9i de o min mizare a
cheltu eli or l€gale de prolectra s€ sm ca a structuri de rezistenlE dar qide cheltuieliie
legale de rcpaGti 9i consoidAri ca urmarc a produceri unei acliLrni sesmice

Creglerea adaplablltelii conslrudiilor la aclunea de lp seismic consta in conceperea

sistemelor asfe incat, a alingerea unui anumll nvel d€ inlensilate al iaspunsutui
slructurli carc poale deveni periculos, sa se produce modinceri al€ caractersticilor
dnamlce ale acesleia lnsolit€ de disd imporlante de energie. O sinteza a tuturor
procedeelor acluale de prcieclie seismid esle prczentaid in flg 14.

i1 lDUcrLA (cLASTCA)

PROTECTIE
sErstutcA
EOLAREA BAZEI

Fig I 4 S nleza s srare or de Fole(!€ se snncd

 Noi corceqi pnvind prcteqia seisnici a st@tudq

Prote4 a sesnr ce pas vd are la baze unnabarele p ncipi:

a dsiparea energi€ induse de seism in structur;l

b redJce€a.. 1(r!rd€ ene.qFrei€ ndJce ltrc(.r;
Asfel prole4a seismci pasiG ductld, a9a numita probqte seismlca chs d" $e b
bazanormeloractualedeproeclareaa4iunseismceaconstructilorincaresgumnta
in exploatare se bazeaza pe duclilllate 9i pe capacitatea in general a unuisistem de a
dispa eneqla. ln acesl caz este imporlant a se defni un mecanism de cedare a
slrucludl carc in inal s; nu conducd la colaps Cu loale acestea, experienla
cutrcmurclor severc demonstreaz; ce a conceperea aceslor is me de cedare nu
'necan
se line s€ama d€ 1ot lactofi care concd h raspunsuLsesmc, tezu[and structud
sensib le cu capacldlireduse de dis par€ energelcASirsc d€ co aps ridical.

ln calegor a slructur lor d shalive ex std o var etate ioart€ marc de s steme bazale pe
diferle s steme 9i dspozitve de d sipare a en€rsiei (device). Asrel de dispozitve
ntroduse lnlr-o slructur; pot Ii bEzate pe

. deformarea plasfta a melalelor

' curgerea ole ulu,
exiruderea p umbulu ,
aLiale cu menor e
, anrorlizarevascoelasftAl
. amorliz are vasco asi.

D spozii ve e disipatoarc de energie nlrcduse lnlf-un sistem conldbu e la modincarca

prcpreti!lor de r gid late ale slruclud tiimplcit la mod licarea caracter slic lor dinamice
ale acesleia. Cre$lerea rgidt4i sfucludilnseamna plasarca sislemuluiinlr'o alE zoni
spectrala care nu tordeauna poate li benefica, lg 1.5. Rolul esenljalln ap .arca unor
asffelde d spoziiive esle celdat de amodzarca histerelicS.

(saI

T 13]
I" T"

Flg. 1 .5 Cre9lerea cazul cre!t€ri r gid llli listenului

10
Dace considerdm cazulinlroduceriuno d spo2it v cu toecare intr-o slruciur5 lig 1 6, se
conslala din punclde vedere static o creglerc a rig ditil ansambluluipane h dedgilea
lo4ei de frecare, dupi care rgidllalea corespunde cu cea inlia i. Evdenl cd in cazLrl
osclaleunuiastfeldesistemexsUomodmcareacaracl€rslicilordinamcecorelatecu
un consum energelic ce coespund€ nivelului lo4ei de iecare Fo

Fg 1.6 Sdem eclripal cu disipator

(a) rig ditalea in lia , a struclurii (b) rigiditatea
d spoziivu ui cu rrecare (c) rsidlatea

Disooziiivele cu detormarea Dlaslicd a rnelalelor intmduse inlr-o slruclud conduc la

modirca.ea s diulri sislemulu, ls. 1./ Cu F0 s-a notal fo4a la ntrarea ln dxgere a
dsipalorului cu defomare plaslid a metaului in ipoteza unei mmpode bilniare
Returlor ia ca€cle slc e dnamce ale unui sislem cu asfel de dspoziive vom
conslala nrodincer in limoulos lalieiD€ dwata unu sesm

l*

OISIPATOR CU DEFORMAREA
PIASI|aAA MErAauLiii

Fg 1.7 Sislem echipal cLr d s patof cu

defornare plaslica a metalului
(a)rig diiatea inliala a structuri (b)rigid tatea dispozilivului cu
defomare plaslici a melalu ui (c) is ditalea ansamblulol
 Noi c@cepli ptilkd prcleclia seisnb; a sttuctuilol

Amon zoareb vascoeldlice inlroduse lnlr o slrucluri conduc la tul la sch mbarea dg d 6!
sistemului, frg.1.8, dar fara modilicad ale caractedslic lor dinamic€ in impulunu seisrn. La
fe, capaclalea de amonzare a d spoz tivului este esentlad in reducerca dspunsLrlu

Compona€a unui asliel de sistenr se poale ana iza numai pl nlr o

uarea ln consderale in ecu4ia difeenlialE de migcare a une
echivalente dis palorutui vascoe aslic.

Fg. stem echipatcu amoi( zor vascoelaslic

18 S
(a) rig dihlea nitiaE a slruclurii (b)rig ditalea amodzorulu
vascoeastc {c) rgidlat€aansamblulo

slatic amonizorii vasco9 , ng. 1.9, nu ntervin cu aporl d€ rgidilaiein

i
masura foarle mca care uneori poate neglllald comparaliv cu
dar care d'n punctu de vedere al cornpo(a.i sistenru ui dnamic
io4a de anorlizare inlrodusa.

Fig. 1.9 S stem echipal cu amo(izor vascos

(a) igiditalea nilala a srucrudi (b) rlgid talea amodizorulu
(c) igidltalea ansamblu ui

12
Pe baza unei analze s mpliste ut izand speclrele seismke de respuns, loate aceste
shteme cu dspozitive disipaloare de energie incluse vor ben€lica de reduceri
mporlanle ae r;spunsului seismic prin plasarea pe ale cube speclBle dalorla creSterii
capacitzt i de disipare eneruelicd (crcglerea fracliun din amonizar@ crit cd C),lig.110

(sa),
(saI
{saI

rFt
0 T" T,

valor or specta e ln crzul nlroducerii dis pator lor de energie

Canlitatea de enerule indusz intr o struclud est€ *ans legata de caracierisiic e sae
dinamice $l de cele ale seismulu. De aceea am numit proleclie seismici
"adaptv,
procedeulp ncareunsslemstrucluralig modlica caiaclerislicle dinamice in Eporl cu
selsmu, ceea c€ inseamnA inducerca une canlit timalmic de eners e
ln aceas6 calegore au lost ncuse sislemel€ cu dlvelse tpur de bgaluricare prn
cuD area sau dec0oarea anumitor comDonente srructura e modifcz caracledslicle
dinamice ale sislemuLui 12, 3l

Adaptarea slructurii se poale realiza prin decuparea unor legiluri, fig. 1 11, sau pdn
intrcducereain lucru a unor eemenie, fs
1.12, in ambele silualilrczutand o modilcare
a sidldti s1rucludl. Cu s-a nolat nve ulfo(eila carc s a produs decuplarea 9 cu r,
Fd
nivelulfo4ei a care se pmd0ce nrodificarea de rigiditale.
n cazul d€cup eri unor elemente rezula un consum eneruel]c inlia coreat cu
capaciialea elemenlelorcese rup 9 consliturea unuiall sistem cu o all componare la
aclunea seismice, sau maiblne spus amplasal inlf-o allS zond speclraE.
Sludi le efectuale de Aizenbe4 [3] arate ce in carul conslrucli lor cu bgaur decuplabil€,
incircidlesesrncedecacupollid€2-3ormamlcidecallacedirieoblnLritergide
9 cu 20-35% ma micidecal costurle mbsurlor de pmleclie la
a cele flex bile. TotodalS
acliunea seismice se reduc cu 20-40% 9i se rea zeaze o econom e la annalura pane h
25 35%.

13
 Noi coneptji ptMnd Not clia seisnice a stretuilq

Fig.1.11 Sislem
(a) dsidilalea nilial6 asistemului (b) g dilatea

Fg 1.12 sislem cu elenrente de rigid zarc

(a) Iigiditalea lnilia a a sistemului (b)rgldlatea
slructur i dupa cuplarea legdlurilor

ln rldoiea caz, prin inlrcducerea in ucru a unor el€menle, dgidtalea

modilicE conlinuu in raoon cu o anumit, deolasarc imDusi eememebr
Asfel, canlitatea de energ e care se induce d fera find funclie de dg ditale giimplicitd€
caraclerist cile dinamce ae siructud.

Sislemele,adaptve cu mase adilonae acordale, a9a numllele,tuned mass da,nper

sau T{r,lD{ r' sunt exlrcm de divers€. Ce mais mp u sistem este c€ldin fig. 1 13,la
care inse ro 0 mas€lesle ac€la d€ a limla parlial deolaserle lind mai mult utiizal
a conslrucliile inalle in scop0 introducerii unor legatur suplmenlare penlru
cr€glerea sgurantella actunea vanlu u. [r]asa €ste ampasald pe un sslem de roe
(las;re), care ii per.nit deplasarea ibere find in aceagilmp cuplatd de nrudura
prn inlerm€d u unor resorlurila care se adauge djspozive deamoftizare.ln cazul
deplaseril sistemuiui masa rAmane in repaus ceea ce creedz; fo4e de reven r€ ale
slructurii prin intemediul resoduri or.

RESORT

Fg 1.13 Slrtdura cu mase adilrona e a(ordate (TlrlD)

Dsiparea energiei inirodusa de selsm in slruclur; se poaie obline 9i cu ajuloru unor

sislene netale cum sunt cele mnceput€ 9 brevelate d€ un colectv de inginer
japonez,fg. 1.14, 1111.

Fg l.l4Sislemc0dispator in€4iaipendua
a pendu cu dep asare in acelaqi sens cu slructura
b. pendulcu deplasareln sens nve6 slruclurii

15
 Noi conceplii pnvird prcteclta s.isnici a stucdtifu

Aulori brevetuluprezenlatinlig.l.l4suslinc,prniniermedulunorpendulecumasa
cuprinseintre 1/151/2 din cea a nveul a care sunl cuplali 9i penlru rapoaic maf ale
blatului de parshle, se pot obllne diminui speclaculoase ale f04el0r de ine4e.
Cuplarea penduleor poale l
iecula pentru a obtne depla*i in ace a9l sens cu
plangeul,fg.l.l0a,saulnsenscontraracestuialg.l.l0b.lnpfmulcazeieclulesteo
iranare iarln aldolea caz o d minuare a forlelor de inenie lnduse de seism.

n lis. 1.15 alle vananle ah enemelor ine4ale pendulare propute in

specialitate [4].

Fig 1.15 Sistem cu d sipalod ne4alipendu ari

mase b pendu pecaburi

Dinlrc ullmele realzei in domen ul sslemelor a ca€ disparea de energie ndusi de

se sm se realizeazd cu mase adi\ronale sunt c€le de lp rereflor cu lichid (TLD)l deiip
coloandcu lichid (TLCD) rs 1.16

Fg 1.16 Sislem cu dlsipalori cu lch d

A TLD b TLCD

16
S stemele de dis parc cu lichid au fost nit al uli izale la controlul vibrat lor penlru saleliti
9i in mar ne penlru as guiarea slabi italii laterale a navelor 9i se bazeaze pe absodlia
enerueicnetce prn m tcarea chduui[5].
Se conslab ce pincipiile de protect e seismice a e ac€slof
sislere pasive au la baza in
p nrLrl dnd consumu eneqie nduse de seism in slruciud 9l nu limitarea canlildliide
energ e indusz. Acesb limitarc se poale realiza numaip n zoareabazei.

lzolarea bazeistructuri de fundale este de lapt ideea de la care pomegle conceplu de

zolare sesmca, adca de ntmducere a unu baraj in fala enersiei sesmce,
dinrnuand{l9l
lzolarea seismic, a baej consu in p nc piu ln decuplarea bgeturlor d ntrc iundalie 9i
suprastruclura, reE zandu se asfe o supraiati de on€.arc, pe care o pulern denurni
, agai, care va pennle deplasarea bera a fundalie impreun; cu lercnul de lundrre
supraslrucium rrmanand in rcpaus dalorra ine(eisale,1ig. 1.17 a lzolarea seismici
f
deaE ar putea reallzate numai in cazul unu ,lagil dea, ceea ce evidenl nu este
posbil. In consecinta, dalo ii
rlgidldli ag;ru ui", sau a sislemului de rezemare se
nduce o canlitale de energ e corelalS cu caracterist cle actunil 9 caracterlstcile
dinamice ale ansamblu ui nou creal ilg. 1 17 b. Pe Eng, r€azeme se ul lizeafi in rod
obignu t elemenle dis patoare de energ e carc poi avea 9i ro de imitare a deplasadlor.

Fig. 1.17 Comportarea une struclur cu baza izobte

a.lag& idea b. agzrreal

17
 tlli @nc.plt pnvind prclecla sehnice a sttctutttor

Oinlre loale nolle sisteme de prolectre seismlc;, L,olarea baze

este c€a rna utilizata h
momentul d€ h6. Ei$a in hrme numeroase constluctri noisau
reabilitate Flla cale s a
adoptal acesi sislem. De rema rcal esle ulil zar€a aceslei teh nolog i a
n ume roase p00 u n

de gosea in loane mule larl.

Un dorneriu n (arc eqe .€ce(ara crcyArea s'gra.lerr labiLalr la a4irea sFsn

;
mai nrullor cutemure
este celal nstalaU ilo r si echip amentelor spec ale Asfel, c0 ocazia 'n(enrdre
;;i;';'-" *",, a;n bc n .apori, s'du co$rdal ppderr dabn'
rt ,lruo- i ssrene or oe calc.' fo os ro 1 mod spe
ia' oer lrL odlele de dare ae ulor
ujn"il ae taloratoaretor oe mare precize elc Costul rdical al unel conslruc! cu
ri"#" to"ri"r" a" a capacl,! de adaptablitale a aclunea s€ srnlce 5i
""ct""p\'(re_le d. irpus lo'os led ru'dll prced'L v r_ulre
ocib lrada r[zar .paliio,
t"lr'"" l"*r" to I18 n prnc'pir 7olarca'ocalr tlerd ihodrcPea ulJi
" l'
i,.i"l r"w . p' ria p- hprneout rno' reazene c rol're cr dNere
upu "*"a 'ri',r
de elemente dispatoare de enerlre

ENERGIE

Fig 118 lzolarea s€ismid locala

Cerceii le ln domen ul sist€melor de protede seismicn au f6cut in ultirnlianrprogrese

ntellgente
leosetitOe spectacutoase ajungandu se s, se dlscute deja desprc structuri
aiiiii! .i,iii,iii,"i ;p,oirc ;n redud ereciul actiunii seismice rearizand o s surantd
maxlme ln exp oaiar€ $i iac pade din calegor a prctecle sesm€
anve

SlrLrJde nre'qFde.)\'ere ar.ve, aL rl coroo'erla lo rn 'sFn

de cap'aF a
pe o'd c' o a oode o'. de izii a'rpra
iio-"riro'Loeirasar' !Ie7P scJ ac(eeraliir

13
sstemuhr de aclionare lnlre cee dou6 sisteme existd o int€rdependenF pemanenE
care trebuie sa asigure o reducere direcb a etecte or actruni. In lig. 1.19 se prczinlz
schema de prncpiu a sisleme or de proleclie seismica aclive ne(ale.

SFTEMDE
ACIIOIIARE

Fis. 1 19 Sislem acliv inerlal

Sjstemul nle genl structuralprczental in ig. 1.20 are elementele de aclionare dspuse
astlel incal dirn nueaz; d rect €lotuile induse in struclura Pe acest prncpiu €xisl5 o
mullilud ine de sisleme in ca re ele m enlu act v (acluatoru ) esle amp asat d irecl lntre
nivelurisuccesive (de exemplu pe diagonale)sao ulizeaza ale elemenle intermed are
cu ro de,amplilicalor'pdn carc transrn tacliunea (cum arl cabludle).

ACTUATOR I PISTON HIDRAULIC

PRELUCRARE
SISTEMDE

Fg. I 20 S nem 6div strucluml

19
 lloi concepttr Privind prcteclia seisnici a sttuctudt

Diminuarea eiecteor seismelor se poate reaiza 9i prin dispunerea sstemelor de

act onare la nivelulbazel, in ipoleza unu sistern ko atseismic,lig l 2l

SSTEMDE

Fig.1.21 Sstemaclivaclonallabaza

e dezavanlaj al ul melor doun s sleme esle datoral canttdt mar de energ e

lvlare
necesa€ sistemuu de aclionarc. ln cazu sisterneor active ine(ae consumu
energelc este mull diminual datorte laplu u ce se po1 nduce accelemli ma mari
decat cele prcduse de seism, care rapodate la masele n mr9care pot comracara

ln c&ul sisleme or inte igenle sau acl ve, rezolvarea unor probleme de ordin lehn c a
econorn c s-a realizal pfn crearea a9a numitelor sist€me hibrlde sau semiactve. Asfel
de s steme sunl conceput€ sa compenseze acliv numal pa4ia r;spLrnsu slruclural'
ansamblulliind de fapl un sislem pasiv

In momentu de fati in lume exista numeroase constructl cu sisteme de prolecte

seismic, difeijle de cele casice dinlre cale multe au losl supuse 1€slului actiunii
se sm ce in s lu Dalo E iaplulu cA acesle conslruclli sunl noi 9 in marea lor majorllale
au caracter de unical, sa pus {oarte pulin problema unor evenluale disfunclii" ale
componentelor ac€s1ora $ a efectelor asup6 dspunsu uislructurir'

1.3D|SF uNcTrl ALE SISTEMELOR DE PROTECTIE SEISIIIICA

Pe baza exp€r enle acumulate panZ ln prezent asupra aceslor no sisleme de prcleclie
s€smd se con$ala necesitalea Luarii 1n considerare a unor scenad pdvind
djstunqie po6ib le care pot apare. Astfel se propune abordarea unui concept de
proecla€ prevzibl' pe baza unor ,scenari' care au Tn vedere componarea
detucluoasa posibiE a difedtelor componenle aLe slslernelor de plotectie seismica. In

20
 a liabLlilalr tL tguranler ln erpLoatar€ a
acest mod se va putea oblme 0 crellere
conslru4illot la aclunea seism ca I0l.
Ana /l4d {Fca'€ no I co'ceor oe prc'Acl€ sehmica
+ oo s n Fr z' o sere dF rpJl
cd;e r€oui' ruare n arLn l vFde?d eld'sriiro'sau
a
.,in"'i ,-o"i.'..liip""'"
dlminuerii efecfel0r ce e pot avea
cu capacitat€ spofiE de dispar€
D n exper enta 9 studiiLe efectuale asupra struclu lor
e n eru€iicd s-au con statat ufinato arele:
e 0e p lnl ^ecesd€
,' oellru tnctnna "s elcenla d oisoo llve'or o's'paloa "nea
i""i,'"" *t "-qerordedFoa'are
caea ce LonducF r' 0 sPae 0e

r*"r" *
'"i,,* *,, Ji'edliTarea 'rJcrJn:
sLn recesare dnaL/4 0e
""1"'.i"i" "^
ordinulll)t evidenLaelemenielordeinchidee
dupdun numirde ciduri
ii. dlspozitivele drsipaioare de €n€rgi€ care se degradeaze

ili. disDozitlvele disipatoaG de ene€e concepute

ca pereli structura|| sum
a probler€lor mE €
@conom ce datoitd c.slului foane dd cat al inlocuidi acestom 9i
pune etuctuarca und assnenea ludii l5li
de eneqie netestd o inretne{e
iv. loale sistemele ce conln dispozitive disipatoare

Ia carc €xpedenla este mult mai vasla

se
Pentu domen ulslructurilor cu izolarea baze,
polrenrarcaum;loarel€ dezavantalel
care se intercalead ,lagrrul sau
l.
necesllaleaex$enler a dou; iniraslruclu rl I ntre
aslgud deplasarea libera a supraslruciurii in
rapon cu
s stemul de rezemar€ care

i oosbillarea apdrilie nb?L o dr 'c\'n"a valuLr'a' rrar' da(;ssGrrlde

i"l*",- i'*;r"* r"'are'a rid-a uncron'or ' m" DJ'artrrniveral

iii. asigurarca supraslrucluri la ranurnare aceana irnd desprrnsa de

iv e edeoalcf arc' rl. [rpLlDid'"t t""y-el

Dos.bi'a apdr't|e a Lnor tenon
' L.o'sster€ de Eora'e!L lelbiirarA ored ndte
p€ d reqe
:;;;;;;,,r, ',',
v' dDaftd lerore.Llr' de olgrur 'a nNelJr 'islenu'J
d' F/'Fnar d n oel ienie
ii "i*"i" ***t"'
a" edcr'a rordr' sau 0c1ar" Jro''ed/ene ere're
generale de supraslructurd etc i
evident o lntelne€
vi. ;ndilj de expLoalale speciale a sislemului de rez€mare $i

21
 Noi con.epli qMnd Noteclh seiskbe a stMturilor

In cazul sslemelor actve, unde expedenla esle mult nai redusS, se pot face

i. consum energelic mare in momenlul prcducef seismulu - apare pericolul

n€lunctodd ca umarc a d€cuplirii r€lele electiice
ii. enren de ddical ln raporl cu eieclele pe care le pot producei
pre! de cost
ii. dstunclia unu element din ansamb u poate perclla iniregu sst€m prn eieclele
defavorabile pe care le poate producei
iv. necesl inlrelinere cu grad inaltde calilcarei
v sistemul de actonare unicd la baz; nu s€ juslificb ca urmare a unei pulen
insta ale €xlrem de rnarc c€rut, ln acesl caz.

Din analza noilor conceptti de proleclie seismica a slructurlor se conslab ca a bale

s stemele, cu excepta izoEi bazei, apar acce erati, c€ putn esae cu acceleratia
t€renuluicare, de9 nu alecteaz; struclura de r€zislent;, @nduc la discontorl 9l eiecle
deravorabile as pa oa men ilor, ech ipa nr entelo r, ulilaielor elc.
Lr

BIBLIOGRAFIE
1. ."'Commert dpas les baliments efdommag& par un sesne Nalon Unes New

2 AzenbeQ, M., Adaptarea la acliufisesmce a sislemelo. cu eqAM decupabie 9i

ca@ ul orlao nfdmalie s smcd nompbla,9ro leln a Mehanica m.1,1971,
Aaibeq, M. ConsltucliicusltuclurSadaptabih asolictdsesmce, EdluETehncl,
Blcmelli 1982.
Bldescu M. Conqrad, lP., Ta€nu, N, Gavdlat ., Cupala, M A Lungu,
Reab itarea @nslructiilor, Edilum VESPER 2001
5. Bldescu M., Conldbllr flvind zolarea sesmice a drucludlor TdzS de doclohl,
hsltutu Po tehnc Gh Asachi'lat 1984.
6. Cupal6, M.A Prcedee oplime de crettere a s(u€nlei tilab t6l coNtrclr d a
&!uni seismie a
Frea ir coNidefale a etecleo d n 106 une leza de doctoGl,
UnE6ilaleaTehnicd Gh Asachi a9i 1998.
T Hous ne r, G W Llm t Design 01 struclu@s lo Resisl Eadhquake Proc. lst Wodd Conf. on
Eardlquake Eng needigBe eey 1S56.
lrim, M., Anaa diianca a stuclur or t ingiiere selsmce, Edilum Ddaclc, I
Pedagogici Bucure9l, 1973.
Jeng, V., Dynamc analyss of base soation Eslen Ph D Dssedalion Uive6ly of
Califomia Berkeey, Ca lbm a, 1984.
10. I
Llpan, M. Remedierca consolidarea cofslrucliilor avaiale de culremu, Cllremurul
depamantde a4marrel9TT,EdloraAcdemie R.s.R.,1982
Yamamoto S Naga Y., Shn2u, N., Taimi, F., Eadhquake lsoalhg and Vibraton
Absrbing Equ pmef t lor Slruclu res, Un led Slales Palenl 3,940 895, Mar.2, I 976

22
lvolilDi d. seis'tologi. ingtn@.sca

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

21 ASPECTE GENERALE
a s'rn'or si reprozrc 0
sesmoloqia'(re rinlc'JrenLrelor o" oararL $J
;i" o "". srLor' reo Fr'( $ 'aoor'n"rar' apan(d ri LdLzere
. remurclor Dfooaaarca "!i inregislrareaundebrseEm@
'""''ili]i'ii"i''",
inginere+i L'€
,n udorulse sno,ogers. de7{o lar n urr rr" %ru€ s€ismologhi
:;J.",;ffiil;"6i;,""'"" ddspozxa rei enro addt"ro'sesrnoLoorce\p"c'rc'
zone seismce
necesare mnceplrei $i prclecEd in

rnqin€tu seismica se o.uo, de , " ." ..

:ff::[i,.;,tiij,i
il""realzarc a proler
" ":,1"J
co;stucl lor 5r de modu de concepere

dctrvrrdle loale
FenomenFre q.oloqie l'adrale rr raldqond selnelo' prezi_lr o
bd:J il";(a .il',",",,1e r", o rele naru'ar Le rne p odlc
in d€.u6ulLrnu an au loc Peste un mrr|ol
l;l:i"J::;i
siaDrecraze
I or t'
ii,#.'i,ii6 p"-., *r" surr'ns;r ce'e c' oor nn rire d" du e'ede

dislrusebare I3l
calgicauze adiiciale
La originea seismelorslau atat cauze naturab

Cauzele nalurale carc produc ftrigcnll aL€ sma(€i lere6lre au la bde do{d lipun de lenomene:
n orabulrr dle cavtaLo' !'caverr"lor
- exoqene ?prezFldr I a
t_3% cortau
nereo' iie o ab'i'desr'"cr'
ir"1i" o"#."0r""- -o€'oe
i
roolo ialrd vLLcar c; a
-' *ot'*!J,,"rlor' ca'e DrodJc'la;naea
lll^'.i'i.r'i*,*rsoIn
"ndoo"n" $L redane rcoro E 1:veJr ora(nor Le'1o'rce
o"r"'i" *" gun e sloF1! dre 'le I'oo irr Lere:iru
'
"i"!rr"' "a""'o az; de calv'
so e'inl" pe {p'drele ecrrarce cJ o
AlLUnea h.oneleb' exogene

:'*::;;;l"r;'
l'*:::fi i*,-l$:;il'"';:: d osLcof' :lff :j::: j[i
lii-Fr r 5r'
;';i[;;1,';p \naq, 'to'
ea oF ara de

se ra, po, D odL(e cu,en.,e dar0'ic d'''o!tro'

o''
::lt;; Lllll''" ll?i?iil:
o'abus qakr lor de mjna prabw r ale slGlurbr oe,r deLriarp Pk
fi;;;";'il'';"p;;p "", *"r,,nro' de dp' oeprd'a'o

z3
 Noi corceplii pndhd pot@lia seisnht a stuctutlol

P'rre celF na oueai(F,e,sne dnrtide ?r.;n ,sa eo'orie 1L t€dre. Asret,

o
€rpr07,e,.L.t"ara et"clu.ii r 1968. n \evroa . ton 5'q ra td
Las V.9a5 toratkrc
alara d5u {rdr5tarl.si. avu(odu.r'a do pesF r0se(r10"

i:jlll.1l: *. de apd Dor p oduce rlr nurrd seisnr rdr€ rr5a. eelna; pin
(e0? eJ,or orsaL dbtouaDr. or,one
stroe oe-,, fgutra.ruitordr /ona.Ez..yoiJtui.
Asre. race(t 5e rpoti da e .LTerod,e e\eTore de ba€a. Lrde aL l!u. oc + )r e
cu inaonrtudn cLpirre,nr!€ 5 s 7: bd? ,,H51{qr.r,q on C.,a
Tnbaorer'9o3, t.9o.l ^atiba d.
960, (ovnad-,;o,aItq67,er.
^FTdstadinCna,
'F"orarele€ndosene oe orig "e vutcanica aL o.azd Ftdlv n e oe aqu ". de r:rco
ruru r'n n ud r'ulcdnrLi s'rep../inra pila ta 7% d.n roldtr .asTetor.
{ep' erenrNe i1 re-! sunr erupr rte v Jc.nJr , €13rd I , 1883) ate rLi vu.-.1
_dLen i,
0' KrrcElld /195{)(.? au oe,erJ seisne deoiFbi de purF,-ic€.
ranorenF.eendosene de natlrjtecronica 6prcrrra p;.a
ta 95% d. rr,,reTuere e
sep00Lc0e9l0b.fi. dresnr!epediintin5e.Lnaonde(rtadeLnonatdoistan(j
Locul unde se produce catactaza, fenomenul de zdrobirc
cu nare mtensrate a rocrlof
suo a(lme, ror 0,0 +e dinan(e d. )co34d oorid oeruTir.d
de hipocoDrru..r.
pulcrirrerest.rsitJalpevelcatdd(esu o( ?orczrrdepicentru.fig
2.r.

Fig.2.1 Loculunde se produc€ catactaza falie hpocenlrut eprcentru

Saicne,e sFporCarc oin nainrte ouncta de {edera oa-learr Lztard €,re in

runcle 0e ad,namea hloocenlrutir

cutremule nomate. ta uare j, ere srr"l oana d 60 t 1 aolnLr e, sun

ro( c.

::':T: .1*" g" vio enre dd.arecreaza /ore ,rrdre oe ,d

pdTdrrrn E. h acea\t; (ateoo.e op rlctro sesTete oe po sJpra.ald
Prcfculr. bd4n I redite?-er' /on. Ba ar o,n RoT;n a er l6.T"dta
,Volilri ds sdlDo,ogie tf, ghe@ascii

' cllrcmule intermediare, cu locaruL loca tal intre 60-300 km, au o durala
moderala gi se inreg str€az; pe afidestLrlde rnarlin lumleplcentruluiiasti€ de
seisme sunt dentlicale in Romania cu locarul V€ncea, [,lexc, Coumbia

- cutremuEle de marc adancime, cu focarul sennalat intrc 300'700 km sunt

ma pulin slud ale din lp$ de informatil.
Sludind harta dislribu! ei se sne or pe supraf4a pemantuuise disling rnaimulte zone
de seismiclale idcau, situale in mod specalin lunguldoBalelor oceance, ar altele
sunl l€gale de fose e oceanice.

Cele maj inrpodanle zone ses lce de p€ glob sunt prezentate ln lig 2.2 I sunt

- cercul sesmlc crcurnpacifc ce cuprnde Oceanul Paclic, Amerca de Nord,

l\,lexc Ame ca Cenlrald Amedca de Sud Japon a, lvlalaez a, Polinezia, Noua
Zeeland, F!, soomon, NouaGunee elc i
cordonu de selsme transrn€dil€ranean cuprns inlre nsulee Azorc, Spania,
i,larcc, Algera, taia, lugosava Romania, Turca lmk, ran, Cauciz,
Aigan stan, Pakislan,India, Nepal Himalala, Sumal6g Bonreoi
- zona Pamir- Baikald n cemrulAs eil
- ceniundincenlru Oceanuuilndianj
zona baz nulu cenlrala oc€anului Paclic, din juru insuleffHawa

F9 2.2 Dsrrbulia

E
 Noi concepfi pnind p@tectia seitnici a sttuctudtol

Dln puncl de vedere seismic pe lertoriu aiara zone Vrancea, sunl

localizaie urmetoarele zone
- zonaCampuung Muscel
zona Banaiului meridonal (culrenrurc
- nord estulcdlanei
- nofd-vestul lrlaramuregu ui
- zona Radaut;

zona Dobrose merid ona e (cutremure ponlice).

2.2 MECqNFMUL PRODIJCRII CUIFE IURELoR Sl UNDELE SElStllCE

Fonct e de ancimea la care se prod u c colremo€le lecion ice conduc la efecle d fer te la
ad
suprahF terenului. culremure e nonnale sau de supral4a au ari maimicide iniueda 9i
suni rad alunifonne, iar efecte e plovocale de slraluile geologice esle m nim6.

La culremurele adanci zonele de nfluente sunl mult ma mari, strucl'rra geologicA

afecteaS s€mnifcativ propagarea undelor seismice iarin genera ntensitalea maxim:
esle ma mice decai a cutremurele de suprafati sau nomra e.

cutrcmurcle de supraf4; se produc atunc cand scoa4a cedeazd de'a unsul une
zone in care ex sta pbne de rupturn vedicale sau inc inale, denumte fa ii prcex stenle
Prn tens unie ce apar in scoa4a, in zonele de falie, se acunruleaza canfta! uriage de
eners e potenliald ce se desaid brusc la depet rea capaclalil porlanle a rocilor. ln
zonele adiacente falilnpot apare diverse lipur de migcari ig.2.3

l-2 d ,.1

Fig.2 J Mi9G.lpos bie aie

26
lvoliuni de senrologis irgtses.,

Cutremu lele adenci se prod u c prln aparllia fenomenulu d clie asociat regeneia'ii
e s u bd u

scoa{e , cum este 9i caru cui€mur'rlui de a 4 marlie 1977, sau de sf,ramarc a rcc lor
cumsunlculremur€ e produse in nrutiHimaayaln an i 1 889, 1 905, 1 934, 1 950.
lngenera a prcducerca unu cutremur aparo serie de fenornene parlicu are indiierent
de nalu6 sa, ae dror cauze sunt incb neelucidale Astfe s-au conslalat la numeroase
seisme necoincidenla epcentuuicu punclele ln car€ se produc degaitile maxime de
energie.ExempuconcudenlesleculremurudelaNapoli,diilS5T,acareepcenlrula
rost detemr nat la Cagg ani, ff nlensitatea maxima s-a produs a 60 kll] d stanlz, la
Monlemuro. Simlar a culremuru dn 1923 de la Long Beach, Caltornia, intenslalea
maximes-a inregislral la 35 kn de epicenlru

influ€nl aleseismelorcharln
De asernenea s-au constatal forme alungite ale adiorde
zone cu stralur geologice unfom€. Toale acesle lenonrene sunl puse pe seama
moduluide propagare a undelorseismiceln diveGe e straturigeolog ce.

Pdmele teoriasupra modulu de producere a cutremurelofau fosl iomulale de H.Reid

(leor a deslindedl e asl ceJ cu ocaz a selsmu ui de a San Francisco d n 1906 Asfel in
roci, ca urmare a mecanismului tectonic gobal, se acumuleaza o canlitat€ de energie
potenlia a Cand intr o an0nr l
zone se depige$e capacitatea ponant a rccilor se
produc deslinder, denumile de Reid'eastc rebound t4l, urmate de unde carc s€
propas; in scoai(e. Efeclele desinderlor manifesiate pfin cedSd ale scoa4ei se pol
produce uneori a un anumit nterval de iimp prin a9a numitele €plci sesmce sau
afleBhocks". Un exemolu concludenl in ac€sl sens €sle culremuru din Armen a dn
l9SSlacarereplicileauavulmagnitudinide5.S!iaucondusadslrugerimpoi€nle
i
Slmilar un cutremur poate precedat, uneori a nieruale mar de lmp, char ani, G
destnderi c€ se manfeslS pdn s€isme de m ci inlenslale a9a nLrmite e foreslrocks'.
Adrel defenonene sunllmpodanleln prezicerea seismelor mporlante.

Inilialmodelu propus de Reld a avul ln vederc snremurele de supmfaF darut€dor,studile

asuDra se vne or de adancime. au conimal si ln acest caz va ab I hlea aceslui model

popad in inlreg globul tereslru sub lonna unor tenud de unde.

Eneru a eliberate in focar s€
ln wcinSlalea pocen['r, aco]o unde se ppduce caladaa, u nde e au camctedsfci
su |sel in h
preponderent nelinare d
ja o anumita dislanlE potf cons derate lin are ginu produc
distorsiuniimporlante in monrenlulpropagadilor prn nratudle geologce. Componentele
cuamoitudniflrarisunllocalzaleinsoectru detrccventeininlervalu 0 10Hz
Und€ e se smce carc se propage in g obullereslru sunt de dou; felur:
- unde ongitud nale sao pimarc {P) s pmpaga prin succesiuni de comphmerisi
dilaldri, pdn m€d I solide, lichide sau garo6e, cu viteze cuprinse ir re 7 !i 8 kr/sl

' unde lEnsversa e sau secundare (S) - se propasd pin deromalii de lorfecare
carc nu nodificd voumul, de aceea se imnsmit numa prn nrediisolide 9iau
viteze cuDrlnse lntre 4 si 5 knr/s.

2l
 itoi concepln Pivind dobctta sasnici a structtntol

dreapla cicurbillnie (legea lu

Pe dlsta(e mari undele seismice nrl maia0 traiectore
Snelius), larvteza de propagare cregte cu adanc mea.
Laun momentdat la adanc mea
principale sul€ri o reduceB
de circa 2900 km undele secundare disoar. iar undele
fluid fg 24
brusd a vilezeide Propagare, ceea ce indlce atngerea unui nedlu

a
I

Fig 2 4 Propagarea undelor principale 9 secuidarc

pdnr
La suplarab peman'ului ereclele unui curremw se maniresti
de unde daybigh, ca'e ,unl unde longiiudinale cu lrae'lor ,iffi"?,,1"Jf"f:i:
n:fi"":" Ttrl,',:l"l,Tjl;"1 ]*i"'.'ir:",': J.] ::il :l';
undei,lig 2.6
"'""""t'ffi
pe dLrecira de propagare a

,t
tr"Ar$
Fig.2.5 Und€e Rayle gh

2a
tlotiuni de seisnologie ingjn@s.t

Fig.2.6 Undele Litve

Propagarea undelor seisnice in scoa(6 poale liinregistralS cu aiutorul aparaleot

seismometrice. n principlu un aparal seismometric esle formal dinlr o mase n
lega1, a tercn cu un resod cu rigiditatea k un amonizorcu caracteristica c,lig.27
9iun sslem de inreg slrare.

Fg 2./ Aparal se smomelr c

Dace resonul apamtulu este flexbil, masa rdman€ in rcpaos, ar migca€a sesmic,
anl€neaza reslul componenlelor. Inregislrarea obl nute conline deplased or provocale
de aclunea seismice, ansambu s€ numege seismomelru I3l Pentru lnregistrarea
acce -qaliiior produse de acljunea seismicd g ditalea resorlului trebuie sa iie foane
rnare, iaraparalul seismic se nurnegte acceleromelru

Primu inslrumenl modem pemru inregislrdrea s€ smelor, denuml amelerograf, a losl

monlal ln anul1931, iar prirna inreglslrare inslrumenlaa a uneimigcaripulernice a fost
obtn0ti in linpul culrcrnurulu din Long Beach, Ca ifom a a10manie1933.
o inregislrare tp cE pentru acliunea se smici electuaia la suprafal; p;manlului esle c€a
din lg 2.8 in care este prezenlald succesunea aparllie divelselor tpud de und€.
Prmee unde care se lnregistreazi sunl cele pincipal€ P, dupe care apar undee
secundarc S, iarin lnal undele de supraf4a.

Penlru inregistrarea parametrlor mgcdri seismice este necesar ca aparatul de

mesurare safie comp etal cu un d spoziliv lnlegsiralor (rn€canic folog€fc magnelic
elc.). Inrcgstrarea asfel obtn0ti poad, denumiea d€ accelerog€ma sau

29
 r/!i co c.Ail Viqnd p@teclta teisnkt . structunlol

Ejg 28 S€srograr, cu r_oehreisrice l src.ecLn"a inreqt;" lo t4l

l,]igcarea unui puncl de pe scoa4d in limpu prcducerli 0nel acliun seismice poale Ii
exprimata in dephseri, viteze 9i accele€lii Foma inregisMr lor 9 caracteist c! e pot
var a, asffel incat Nema g Rosenblueth I3l, au facut urmdloarea clasiicarc:

i. culremure cu un singur varf, care se inregislr€aze a d stanle epicenlrale

reduse 9i foca€ pmfunde in terenur laf , cele mai reprezenlatlve ex€mple i ind:
Porl Hueneme din Ca fomia 1957, fig. 2.9, Agadar dln Maroc 1960 !i skopje
dn Serbia 1963:

E
I

Tig 2.o h egishdeadald oon -, e^ene. oi'ectE E-V '8 Fa-o'457

t0
Nolluni .h seisnologie kgin*ascd

ii. cutremure cu durala modeGti !i o componenli spectlali complexd,

inreg si€te la dislante epceiirale medi ln terenud durei un exemplu foane
cunoscul este inreg slrarea de la El Cenlro California,lig 2.10, dn 1940 (esle
prinra accelerogram, sernnlicaliva inrcg slrata din istoria nsinerie sesrn ce),
precum9 major latea se sm€ or care se produc in zona pleciiPacfc€l

rlll

Fig.2l0lnregislrareadelaE Cenlro direclaN-S, 18mai1940

iii. cutremurc cu dunti lungngipedoade prcdominante mad, care sunt produse

de undele sesm ce ce lraverseaza draturide leren neconsoldal cul.emurele din
Mexc, din 19fl 9 dn 1985 lnreg dmrea de la 4 manie 1977 de a NCERC
Bucureg, Iig. 2 11 9 2.12, su cateva exemple de seisme carc fac parle dn

iv. cutremure care produc defornalii Emanente in teren exempe caracterislice

iindculremurelednAncholage,Alaskal964gidinN gala, Japona1964

31
 iloi Donceplit ptivind poleclia seisnici a structunhr

!,

Fiq.2.11 lnrcg s1rcrea de a INCERC BucuEqti,4 mair e 1977 d rect a N S

S1 , ' 1crn

Fg.2.12Inreglslrarcadela|NCERCBucurelli 4mane1977,
Pe seismoscoPulW molWS-l, [1]

2.3 EVAIUAREA MISCARILOR SEISI\IICE

Evaluarea cantlatvd a a4unil seismice este strans legal, de energia desajati ln zona
ln care se produce cataclaza (slrivrea roclor) Prn propagarea und€orln scoa(4, in
smnsil€geludcu adancimea la carc s-a produscullemu rl ladilerledistanledezona
ep centraE se vor inreg slra m lcnr d fedte, gleu de aprec al qi uneori lotal dife te de
Nottuni de seimobgie hginereasce

n acesle conditi, in decurcultmpu uiseismolog iau slab lit douS moda iG! de evaluarc
a unu s€ srn. Acesle doui metode dao posib litatea €valu,riicanlitalive a c0tremurulu
pdn a9a numiia scari a magnitudinii 9i pemit o evaluarc in ledtoru la orice distanla
de epicenl r bazald pe observaijip vnd comporGrea meduluipdn intermed ul unor

Scara magnitudinil, cunoscuE in mod obignuil sub denumirea de scam Richler a

plecat de la o dee of ginaa a lui K. Wadali din 1931, fomulate in 1935, ilnd uledor
modiicalS qiimbunZieliu de B. Gulenberg 9 C. Richter. ln confomritale cu delinilia
orignald dalS de Richler, magnitudnea nesoara energia cutemurului el berata in locar
9iesle data de logarilmu zecima alampllud nii migcarii seismice, m;surale in miconi,
al00dekm deepicenltucuajutorulunu seismograf shndardWood-And€rson.
lnlrc doud gmde succesive mitcarea lerenu uilmeg strata esie de 10 od ma mare, ceea
ce corespunde une cr€9led a energ eide 30 de or.

ln rapoi( cu magnit0d nea s'au slab it umatoarele citeride delnire a cutr€murc or

' M < 2 sunl mcrocutrem0re ce nu sunt s mlite de oaffeni qi sunt ]nrcg strrte
doar de seismografele locale;
M <= 4,5 - culremure p(ernice ce pol li inregislrate de seismografele sensibi e
de pe inlegulglob gisunl s mlite de oamen i
- l',1 > 6 - culremure ma

- lr>8-culremurcmajore(megacutremure).
Scara Richlernu a.e, t€orclic, imitasupedoa6 iarcelma mare culrenur produs pand
ln prezenl pe glob a avul8,8 srade. Sica o camparalie gradu 8 pe scam masnitudinii
corespunde deloned bomb€ de 6 milioane tone rNT. Scara prcpu* de Richler
ma poaid 'rnei
denum rea de scara magnludiniiocale ML lind deinile penlru Calfom a d€
sud, pentru cutrenrure de supiaf46 9 distante epicenl€ e nra nrcide600kn.

Uledor au ma iost delin le umztoarele magnitudlni

magniludinea undelor de srynfali {Ms} delinlS de Gutlenbers

dislante epicentrale nra ma'i de 2000 km, carc misoad amplludlnea
de suprafa\d cu perioada de 20secunde;
- magnitudinea undelor de volum (mb) a rczultat in urma producerii
cutremurelor de adancim€ care sunl caracierzate de unde de suorafald
nesemnilcatve se d€temid pe baza ampliiudnii undelor P, ca€ nu sunl
aieclate de adancinrea hip@enlflrluii
- magnitudinea mom€nt (ltlvr)esle o merme in re 4ie direcla cu d mensiunea
s0Eei sesmce 9i a apZrut datorll diicultililor de mesurare cu alle
magnludin atunci cand esle vorba de cutremurc foade pulem ce.

33
 c@ceprii ptivkd
^roi
Vot cia seisnice a stuctut or

Inrenetale. seEmrca €ste strens |Eat, de efecrete orodus

,,.,,
;.
br c6, s, ds;p;; ;;;,;#::""t":l:;,;#:i:it,i;:ll"Jil if ff Ti:
,:::.::."", ,
Lnj
i,lTi :1,:,"",..,en5i,l, cur/emLr d 05' .o.cepxa r secoru, ir^
,:f
ffi t::r;:',:J,"1:i;":,x;:ilff ,l;H,;:"i,",,Titi.#,Jl

iFdlnrffi{:,,'.ffi fr *fr :iii":ffi ;ulii;*

5l t:1,!,"1r::,
n 1888 oooune occa€ cu s
srade,a,c? anbre e.adeo.! Ln
n,ver ar accehraliiior cupr ns intre
20 mnrh si 1500 ;mh

f"i#lffi
uneF lill,:"':':#"i'i::#:l{ttr*r:,;r."}j,f:*
fi corccli scrii tierc.li rcatzanO
xa ,,.,r,
"."_
:mij*ih:";:xii'#,r,.fi ?r:lii##:r#ff l*'J:J:ltlt
iil T:':lflTl":*^':'"u d'o '1,an5rai, se'|.n(o a, un q.ao de,1(e.L,Ld 1e
""'?,":#"J:-#iii"li l:l1i:fl;ffiil1":;:1
** " ap'|e erc cr.i'va
;"."t iri;::l; ;:J:ffiI;:d fi r,,iJ;:i';"il.,frrdn' (rb'c,Ne c€,e

:;:;1": :l; xff ii#; j::::*.mi:

i;;;
;'"H'"iTi'"," ::
ffi
!!!9t!!rt!19
d&-.-
lF$$ESd*"'e,-
ss .i ,, _{ _r r , e e € : ,t r ,,

FiS 2l3Anatogia dlnire scara nagntudrnii

u
Noliu i de seisnolosie ksineasc;

ntenstalea seismicd MM dn scara lvlercalli modifcaii esb o rnarime practic

independen€ de orce a[ pammelru flzic ce ar c€racler]ra mi9carea seisn ca cu loate
acest€a exisld relati malemalice emp r ce carc easd IMM cu caracterisilcile cinemlice
ale m $eriseismice. De exemplu, Lomnitz ofera o relalie de acesl tp, intre logarlmul
z€dnalalvalor.ma'ineaaccelera!e rererJ.Lr! nLensitdledse'snici

,*".=+-; \2.1)

care a0 se masoara in cm/ s2

In Europa de €sl esle ulilzalZ scara MSK care a tosl sugerala de S. lr]edvedev !i
rnodilcau in 1964 de W. Sponheu€r ii V. Kamik. ln versiunea sa orig nab, p€ntru a
delin cele zece qrade de inlensitale sevncA, s-au iolosl conceplii 9 delnilii
asemanatoare ceor utlizale ln cazulsced Mercalli Modfcald. Dar, ln acela9ilimp s{
loosl giun p€ndul standard pentru a corcla aceste grade de imenslat€ sesmc, cu
valorernaxirnealedeplasidlorprcdusedecutremur.Ulteorscaraacrdlall2grade.
ln monrenroldeiatisom ufl zate urmfioarele scad t5l:

- MM este util zatd in Statele Unlte ale Americil:

MSK-64 in Europa de Est,lnda, srae, Rusiai
EI S (European lvacroseismic Scale conceputi in 1998)in UE giare 12s€de;
JlvlA (Shido sca e)cu 8 grade (incepe cu gradul0)uli zab in Japoniai
Ljedu scale (GB{ 17742-1999) cu 12 grade d bali in Chlna, Ta r€n 9l Hong Kong

2.4 INFLUENTA CONDITIILOR GEOLOGICE ASUPRA ACTIUI'lll SEISMICE

ASa cum s a aralat eiectulacluni unuicutremur poale f mal putem c In anumite siiual
in zone dlferle de cele eDcentme una dinlre aceste cauze iind natura lerenuui de
fundare. Asffels-a conslatat ci penlru amplasamente sluate a distant€ eplcenvae
aplopale deplas; le pol sufer d f€renle de la 1 la 10. Dephserib crcsc cLr cal
iomalunile geoogi€ sunl maislabe, ar vitezele de propaqarc a undelof seismice sum
ma mici Pl.
Variata amplludiniacc€eratie cu condliie seolosice esle mull mai redusi decal in
cazu deplaszrlor, rcpotul puland alung€ de a 1 la 3. Acesl lucru este daloBl
oeroad€lor mad de v bralie alelerenurilorslabe necoez ve.

Comparaliv c{ terenurile sabe, in terenurile tarl, consoldat€, sl6ncoase deplasarb se

rcduc darse omduc amoliiced ae acceleraliior.

Pe hnge natura geologici a lerenulu un elerl imporlanl asupra seismlcitdlii il ale 9i

slructLrra geomorio ogicA. Asfe, se constat, amplilcai ab migcbii leenLr ui penlru
formele de reler inalte a in zonele depres onare efectu esle opus. lnregistdrile

35
 Uoj M@pli pdtkd Noteqia seiilice a stuctu or

€plicilor cutremurulu Haincengdnl9T5 Chna,a nd cal amplifceri, e

ordinull 8 chiar pentru colne cu lna lirne red0s6.
Unee observatl frcute in Japon a asupra unor cutrcmur€ crusta e

comparativcu rocade bazb deplas;dle la suprafata slGlur or aluvionare pol li

acceer4iie rnaxine misurate in aluviuni sunt in general mai rnari decat in

depozite e de uvlale rapodu puland atnge uneor valoarca 2
cel€ ma mari amp ificai ale acce erali or in stralud aluvionare moi se condate
pentru perioade cupdnse inlre 05 ' 1 s, iar ln slraludie aluvionare compacle
amp ifrcar b se produc pentru pe oade cupdnse inlre 0 3 0,5 si

in ocile $ancoase acceleraliie pot atinge valod maxme in domeniul

nlenslatea seismica poale cre$te cu p6ni a doua g|ade de a terenur tff la

depozile aluvionare nisip 9 plel q, depozite auvonale prifoase, argle 9i
platlorme adlfc ale realizale pr n h dromecan zarel
in c?zul struclud or auvonarc slratiicate vibralile sunl ampilcate sp€
suprarala pin f€nomenul de mullir€flexe daloEt supGlelelor de

lnlruc6l in limpul une acllunl seismice caracledslica sa domlnanli esie generale de

undele de sup€fate Raylegh 9i Ldve, rezull: ci perioada dominanlS a lerenulLr esle
delin la de slralul de sLrprafate.

BIBLIOGRAFIE
I B,an Sl., Crstescu, V. Conea, 1., CoisdeElii nlrodlclive Culrcmuru de
Ronaniade a4madie 197/, EdiuraA6demie Romane, Bucuregl 1982.
2 Comea, ., onescu, lV, MemuEanu, ch., Bdan F. hlrcdu@E in
fenoreneo.sismicet ngnede*ismcd,Editu.aAcademie,1987.
3 Pelresc!, ., Pimantu - o blogGlie geo og c6, EdturaAbalros,1978.
Tabuck E. J,EadhScieie FtlrEdlon Metr Pub shngConpany Ohio 1988
5 http/lenwkipeda.ory/wk/Sesnic scae

36
ElM.nte d. .linffiica Si hginqtie esinbd

ELEMENTE DE DINAMICA SI INGINERIE SEISMICA

3,1 ASPESTE GENERALE

Dinanica esle amu€ mecanici care stud are bgile mitcari coeurlor in raporl cu
fotele care se exerciG asupra or.
Fo(a d nami* esle o torld a cdrci inlens late sens 9l d r€clje (sau punct de aplic4ie)

Eval0area 6spLrnsului unLri s st€m la o ac!une dinamici poate ii:

- deleminisE - daca acliunea dinamicaeste cunoscutii

- nedeterministe(sblistc)-daci acliuneadnamcieste aleatoare.
Acliun le period ce sunt constluite dn lort€ ce s-" rcpela ln lirnp cu ace eaqi
caracledst ci. Un exemplu €prezentaliv esle dal d€ oscl4ile produse de un ulilaj, cum
ar fl cel de producerea haiie in carc clindriin m Fare, prntr€ cale se depaseaza
ha a, in procesu de uscar€, produc vbrati verlicaie, [9.3.1.

tV

Fig. 3. I Vibralii produee de c lindii migcare la un ulilajde produs h6't e

Acliunile nepedodic€ potf sob foma mpusudlorde scurla durale cum sunt9ocuil€ 9
expLozile $icele de lunga duraE cun sum seismele, lg. 3.2.

3l
 Noi e.@plli Nivind prctectja s.inica a sljrctuntor

+1/.
Fig.3 2 oscit4iiale cUdidtordin acliLrni nepeioorce

3,2 GRADE DE LIBERIATE DINAMICA

r1l,.o andrir.
oe un rodF,de cdbutsor^ deos.bte de g.adet€ de trbenare starca
Ldre
su.r f r(a okde'e de tbe,r€ dral(a -a7Lt Ln|rode. dkcel 5Jrr
i,
0.e0ru na<e 0l r "en. 'orr pot ii\ar 1i i,ale r .o.soeralie. .n p.r 'irJdte n
t ,oiu pur.n srabil
num.rulgradeor de tibertare dinamid ca riind egat
cu numirut tegaroribr;ecesare ca
un sistem sa nu osciteze.

::::l€:1 'r:l:.oi oeitrea.erdd€,0,

acrun, Lllda^etdela
d€ rD..rdre o,13rra (o,.5pr1oe
su.| rri rDonanrF So.. e,enoL ir
.u dr€qia
cazLirui.ii oe ,acu
1afled"r9..ri un g rd de trbena.e dnrnir; r,roorui I corespr.dF,fle r'.rcdte, c.
corerpunoe d/reclF to(er pedurbaroare
on n^ooeure 5e deh este , Lr;.Jt g.aoeto. oe .be,Iare
orlan..E nrjcar funclre de
(o.npr€4tal€diodeiLru,rdoplattioenodr
n.decolsoqaner(,rp ace{FdporrrL
'u.a le a ordaie. nerrplrl cei 1a serrn t(ah ere (.tatc.sr" utrioe apa dr1rg.
r r .. Asnet un pn1l TodF' oodre . !e i" cdre rilFidJt e(r.
co1sd",dl |lgheldt
rasasrrurl'I, d,sousdd,'l+t noir'.r,ep,r.e ate s- Llur, .q ] 3 b Vode;t p;are; ;
Td e.. drca o par" din I nd re co1dF.;,a rsA ad,i,onaa arrEdla ta.ivetj
ro7.ryo.itu r.sa!-Ltu desiclr"" ort;nd. oi5tb.iu d;e,s. ounrie..,s.3.3r
i o
::i-::T*l''tj ra "rve'u €z€aoruru. fs
rr ". Mooerrr pode .aF;dr prin |
::l:-T,i"i $' 1 r.Fd(irii cu F,e1Jr d" fJrda,^ p." acord€,ea ulor erdde de
I f9 llteeia.n"o.sida,dlre."na q..oLtde b;ia" de
I'a"r/a(re rtund3l€, oa ra-en ar h fg J.lg dt ce,Li o" .oralie .n
9: ;. rundalie.. fi4ooetr
(az0 Do.te li]in€ roTor"t da(a 5Lnr addrdto q€d€ oe trbpnrre dF
'leaL[unr
vansrale fl a/e uner po(iuni d n terenulde tundare fq 3.lh

3€
Elenqte de dkankt 9i inginqie sesinici

d.

s.

Fs.3.3 Mode area discreu a unuicastelde apa (a)

b.mode cu mase concenlrale c d,e modelecuconsderarcallchiduuicamase
adli0nal6 tg, h modele c0 considerarea interacllunilcu lerenu detundare

Penlru ana iza seismc; a castelulu deapeprezentalanlerorsevoracordagradelede

liberlate corespunzibr miqcEdor pos bile ale mas€or cons derale penlru f€care din
mode ele prezentale. Penlru un asf€l de sistem qradele de liberlale de llansla1ie
or2onbla sunl reprezentatlve, dar pot li
apl cat€ 9 grade de liberlat€ de mtalie ale
maselor prin consid€rarea momenlulu de ine(ie nasic, dad efeclel€ aceslo€ pot fi

ln cazLr modeliricu eemente finite rnodelele ool f nra rainale masee aferente unu
elemenl lin I lind d slribu le ln nodurle de egAurE, iar d recl ile gradelor de lbe(ate vo.
corcspunde gradeor de libenale acodale nodurlor modelu ui. n f 9.3.461e prezental
un nodel cu elemenle fnite tdimensonae ulilzal a analiza a acluni sesnce a
Turnului clopolnitn al incinle Mindslrii de la Dobrcvei ca€ esle declarai nonurnenl

39
 lbi conceplii qiind prcteclta seisnici a sttuctutilol

).

Fg.3 4 Modelarca pdn elem€nlfnl aTumulu incinle M;n;sftide a Dobrov4

a. vedere din afara incinte b. vederedin ncinli c. se4iLrne

3.3 RIGIDITATE SI FLEXIBILITATE

A9a cun s a adat anteror, a modelarea dinamci a ssternelof sunl utlizat€ dlfe te
elemente de tp bad sau @s0t de8nile p n caraclerslica lor gditale sau de
flexibiilate.
Smpst ln accepliun€a noliunlor din mecanica conslructilor c€le doui m;'mi au

- rigidilatea este fo(a necesara prodocer i 0nei dep ased egale cu un tatea, rg. 3.5;
- flexibililatea esle deplas area prod usd d e o fo4a eg al cu unitaiea, fg 3.6.

Fg S.5Rqidrarea penrruo baratiun reson

El.nnr. de .linnica 5i ksinede vsinici

Fg 1.6 Flerib lilalea penrru o bar.tiun resorl

Sunt situ4il cand h modelarea structudlor doud au ma nrulle resonur se pol lega in
ser e sau ln pa€lel, astie cA g diti\ile 9i rcspect v flexibiii lile acestor sislene sunt
diferiie. ln ig. 3 7 sunt prezenlale caracterslici e 0nor

IM AA.-"Y; -++

,=
t'l d.
 Uoi M@ n NiviNI Noteclia seisnice a stuctunbl

3,4 SISTEMUL CU UN GRAD DE LIBERTATE DINAMICA(1GLD)

Pentru scrierea ecualeide m Scare a unuisistem cu un g€d de lbeicte dinamica, flg.
3.8, fon'rat dintr-o masa un element de egetura lp reson cu o anumite rigidlale 9 o
amorlizare se pot utiliza unndloar€le metode:
- principiu luldAenbedl

- principiu lui Hamilon

- principiu lucrulu mec€nicviiual

Tr

a. b.

Fg 3.8 sstemulcu un srad d€ liberlale d nam ci supus uneilo4e pe'lurbatoarc F(t)

a. elementele modeulo, b lo4eeceap ln sisrem

3.1.1 viblatii libere neamortizate

Sislemulcu un grad de libenale dinamiceln cazu v brat lor ibere neEnronizale se mai
numegte 9i sistem conservariv inlruca h o ce momenl de t mp t este indep initd relalia:

E (0 + E!(! = consbnt 0 r)

ln ca€ Ec(t)€s1e enersia cinelice 9i Ep(tlenergia polenliale b tmpu I dn durala de

Dad scoalem dn pozilia de ech ibru sislemLr cu un grad de libenate dinamica dn flg.
39 a giil blocam conform lig 39 c in sjslem se acumuleaza o camlab de energie
potenliad prn deformarea sstemului elaslic {in cazu nostru bara incastrab) Prin
indepanar€a leg;luri sistemul va incepe sd oscleze prn lransfoma€a energ e
potentlale ln enersi€ cinelicd, iis. 3.9 d, pan; cand in poz ta cu bara nedeformala,
fg.3 e, energia cinelicb este maximi 9 egali cu energia potenlia, acumu ta inital.In
ielul acesta oscilata va conlinua prnlrun schinb permanent inlre energii cu
€spectarea condliei (3.1). oscialia in limp a sislemului conservatv s€ va ploduce la
inlnit !i esle prczenlal; in fg. 3.9 i cu punclarca extreme or energel ce
El@{ie de drnarict 9i inoinene sssimic,

II b
t

E:= 0

;,, I

E" = max
E:=0

Fig.3.9Va ata energieipolentale gicinelice inir un sislem consenaliv

a, b, c. Scoalerea sislenrului d n poziliade ecbilbnr d, e, f,g, h.oscilaliasislemului
i. varialia ln ump a energie din sislem

Consderand ca deplasarea se produce pe o dire4ia u $i aplcand principul lui

d'Alemben, in echiibru stalic lctlv vom cons dera numa torF elastica FE (t)=ku{l) 9i fort;
de ne(re F 0-mii0, aslie ca rezulti urmatoarea ecualie dibrenlia e de m 9carc

i(r)+FJt)=0 (3 2)

rn ii(t)+k u(l) = 0 (3 3)

43
 lvoi conceplii pntld prole4ia reisnEi a sttuctutlol

(t)+I(0 =0 sau ij(0+ur,!(t) =0 (33a)

in crre ur €sle pulsalia propie a sislenu ui.

solulii e ecuatei (3.3.a) sunl de lormai

u0 =q sin(lJt+ c: cc (lJt (3.4.a)

tr(l)= (, C1cosurt l, Czsn(,l (3.4.b)

ij(l)= o' C'slnot ui' C,c6ot (3 4.c)

ncarc Crtl Crsuntconslantecaredepinddecondliilein!ale.

Dad consideram lalimpult=0 deplasarea u(0)=0 din (3 4)rezulta

0=C, sau C. =0

PenlrLr acela! lirnp nio(u nd 13.a b)vreza u(0)=L:ro s€ obtne

^^u. (36)

n acesle condlli solulil€ (1.4) devn

u(r) (3.7.a)

(3.7.b)
u(t) -
'1,

U(0 = r,) (3.7.c)

n lig. 3 10 s-a reprezenlal raspunsulin depla$d, viteze 9l accelerali ale unuis stem cu
un grad de liberlate dinamica neamonzal (conservaliv) cu pu salie !o=5 pentru o
vbza in liali egaia cu 10 cds.
Ehnente de dinrnka 9t hginqie 3esmict

-;l
60

l
g -v
2A
E

0 llrl
4 -20
E
-40

60
0.5

Fig.3.10 Rispunsulin deplasa vitezeSi acceler4ii aleunuisist€m

de liberlale d namice neamodzat

Solulia (3.7.a) defnegle o migcare armonbe simpla la carc dupa un interval de limp T
ampliludinea este aceeagi

sn(,(l+l (38)

ir(t+T)-l, t= 2 n sau (3e)

Inlo(uind pu rata n (3.9).ezulla

1
I=2 n (3 r0)
T I
qi reprezinb T - perioada 9i l-fiecvenla propde devibnlie a sslemului.

In condit a in carc lalimpul t =0 deplasarea u(0)=uo din (3.4)r€zultil

(.] r)

'15
 Noi c@ceplii pnqnd prcEc,a saisnlct a stuctudor

soluliile (34)devin $i au reprezenlarea d n ig.3.11

u{t:$ sn or +u. co6{d 1312.aJ

u(0 (312.b)

u(! = (3.12.c)

Fis. 3 11 oscilati libere neamodzate

a. dep asarea b vleza c. acceleralia
El@dc de dinrDi.a 9i irgineie s€simic,

solut ile (3.12)riai

u(l) = Ad sin (on + a)

(3.13.a)

u(t) = Ad cae (un q)

u{i)
(3.r3 b)

u(0 =A, 'o sn(un 9)= A" sin(0n A)

iio = -A, .0r' .sin (un + 9) - A" sir((,1+q)

(3.130
ii(9 =-Ad o_ c06 (lr.[ - 9] .cos (urt
- q)

mP ludnea ar A sau q d 9 sunl dale deexpresile:

'.(*)'

C, uo@
' 'c, ' !o
(3.14)

;=arct9=r,
-c, -
Soluliile (3 ll)se obln asde (3.12.a):

uo
(
u(l) = Ad
l^'* ot+q.sn ,f (3 15)

sna: c069= (316)

^
 Noi co.ceplii ptivkd prote.lh seisnice. snucruflol

lnlocuind (3.16) rn (3.15) rezu[e so]ulia:

u(l) = Ad (sin I . co6 {rt + cos ql . sln urt) (317)

u(0 = Ad. sin(or+{) (3.17)

dinamice are unu srsrem cu un

i##i5ffifltrJ:"i"*,caracredsricile

f=1 IHzl ts'l uJ=2.n.i=+ tEdisl

T

InmLrtind ecu4a (3.3)cLr u(l)

rn x(0. i'(t) + k u(0. d(0 0

= (3.18)

j r. ,:19' * 1t .,(9 ,
-c
(J.re)
E"(t)+Ee0 =c

3.4.2 Oscil.lii tibere amodjz.te

Ap|icand principiut tut d Atemben
de mtcare in caiutsistemu/ui cu
un grad de libenate d narn cd din
lg. 3.8, in carc se elimlnd io4a penubaroarc F(r)=0

F(0 =0 - i(r)+F^(r) +FE0 =0 l\ 20)

sru conedednd fo4a de anonDare

io
m n[) + c. ir(r) + k u(0
13.21)
Solutla ecualiei poale ii scdsa sub foffnal

L{l) = G. ei 13 22)

,t8
Elenqt d. dinakicd si kgi".tio sesinice

Inlocu nd (3.22)ln (321)rezu[a

(m{:+cr+k)c e'r=0 (3 23)

rn r:+c{+k=0 (3 24)

impdrlind

l+2 8{+oJ'=0 (J.2s)

k (3.26)

\3.21)
tn 2.n
Solula e(ualiei(1.25)

r. - 0 (3.28)

n rapon cu D = 91 (ljl se potdelin lreitpuide migcad:

a. Amodizarea c ticiatunc candl

D=0 + 2m 2n
(3.28)

are reprezentarea gralicd fg. 3.12, pentru o

pulsate de 5

(! = [u, (1+ o.t)+ rlo rl e'' (r.2e)

Se delinetenaqiunea din amodzdea crlic;:

c 2mP (3.30)

'19
 Noi corceplit viq^d proteclit seitnica a srtu.tunbr

t3
16
_d=1v=10

12
E
1

03 rFt

06

02
0
0 0.5 1

Fig.3.12 Oscilalia cdt c, penlru dilerite valo aedepasiri 9

b. Amortizarca suomc ticA atuncicand

D,0- B>{lJ c>c. €>l (l31)

(3.32)

(3.33)

(334), iar in jig. 3.13 este repfezenlata

varalia dep as6rii p€nlru 9 depas;ii initiale,penlru o=5

u(q =e '' l;,- "r.tl

(J.34)

50
Elenente de din.nice 9i itsjndie sesinic'

1.6

;1
$ nr
5
! 0.6
E
",
4.2

0
0 0.5 1 15 2 25 3 35 4

F! 3.13Osc alia supracrit cd penlru d fedte valor ale dep asirig viieze inilale

c. Amo{izarea subcritici atunci cand:

D<0 - B- ur, i<1 (l35)

9i

(=Jr)
So utia ln deplasdr esle lig 3 14 esle reprezentatd var alja
initale, pentu o pulsatie propie a
sislemu uicu lGLDde5

uilJ eq +c, e ')

 Uoi Nnceplii pnvin.l pbt$th seisnicd a stuctuilor

2
1.5

i 1

E 0.5

-0.5

E
-1.5
-2

05
Fig.3.l4Osclaliasubcrticapentrudiferlevalodalededasir 9l vilezei initlale

ln iig.315 esle reprezentala varalia deplasd lof sislenrului cu caractersiicile din lig.
3.14 penvudifedtefracluni aleamoriza icritce.

rlsl

Flg. 3 15 Oscilalia subcrlicE penlru diferle valorl al€

fracl unil din amonDar i criuce

ln tabelul3l valoiefiactuniid n amodzaEa

sunt pr€zentale
de,on(l'(U ia perh ace)€ vaor pner con5iderd r'dlabh €alaliile (3 39) denumite

52
 Elehqre de dinani.a ,i ingindie ,esinice

Iabelui3.l Fracliun€a din amonzarea crilic6 penrru unetelipoi de conslruqii

TIPDESTRTJCTURA
Perelr strudur.ti d n beron anna(i
010-0.16
SIrucrui din panour mad : 012.0.r8
Strudur dn pere! podalrdm z dare I 0 06-018

0.15 050
0.05-0.10
siruclurjdin beton armal gt metat i 0 05.0.10

0 0l-0 t6
0 02.0 08

l=l r.=f (3.39)

3.4.3 oecrcmentottoga tmicatanodizA i

Cd...Ersl,G'e G anorLzae ate ure ollrcrLn,L1.,oare
oe Jceor ). LlilEA4a tr ca/"cFi/d!r
corpFye}| c, oe dqerii.d
srrur rLr b. +dct Lrea d,l d?r 04 h,.a
c\Lcd
h Ig J 6 esrp ?olezF-bu Lalolir oeptair"r
h linp a Jnr s.rer suocir/ penru
ii;il::'#H[* ," ,,
JxT""",t',1;';#" '
,.6" np "'p"r1" x

:1= (3.40)

vom defn dftrementul /oganhkat

amodpari
doua afl plirudin/ su(ces ve
i3.41)

A=lnf=2.n gJl= 2.1 E

(3.41J

9r:

A=2 n I (3 42)

53
 Noi conc.Ftll privintl pateqia sekniae as tu.lutikl

iro
,l
u2

Ts
{

u(r)

it*l-"4)'

a4
Fig 3.16 R6spumul in deplasbria unu sislem subcritc penlru d lerte
v leze $ deplasbri iniliale

t4
 Ehhente do nakice St hginsie sesinbt

Dad consideram o seie de amplludini succesive:

u"_uo.{...urr
uk !r u, ur

In:q=A+A+. +A= k.A= 2. k.n E a 043)

a= l.rn5
13.44)

lar lra4unea d n amodDarea cr lica poate

li scnsl sub foflna

I PT
=p 2.rr (145)
^
2.rr
li:
(3 46)

3.4.4 Vibnlii foiate amonice

Aplcand pdncipiul tui dAtemben ecualra diturenliata de mi9care in ca2utsstenutuicu
grad de ilbeftre dinam d din fg. 3.8, ia care s-a apiicar o roG peturbaroac F(t) devine:

i0 +Fa(r)+FE(t) = F(i)
\3.47)

Fio 3li S.s€ | LlcL 11 q.dd de Lberla.e oin"m(a . oscr,ali,urld."

 Noi conc.plii ptivind ptuteclit seisnic; e snuctuntu

Daca F{t) are 0 variat e amon ca cu ampliludinea Fo9 pulsalia 0 ig 3.17, rczulid

m ii(l)+c i(l)+l u(r)= Fo 'sinft (3 48)

ij(l)+ 2 E + (,' .(0 sin gt (3.49)

'+ 'l(r) rn

u(t) =A, (sinel co6a, -ccei sinq,)

i(l)=€4 (cG 81.6 qi + sin €t.sin ar) (l50)

ii(t) = €' Ar'(sinet cos er co6 etsinq,)

In expresiile (3.50)s'au facut urmatoarele notali

2,L,D
- (0<e,<rT) (3 5r)
E a,
i_t-
Fo .1= g F, .L (3.52)
(1-p') cc ai +2 I p sin
'rl k k

(3.53)

iar D esle lactorulde amp ificarc d narn ce, sau coel clent0l 9
dintre deD asarea maxlmd dinamici u si deolasaGa slalica

(l s4l
(1-p') co6 qi +2 e p sinqr ud"

D=
lt ttl?rlr (355)

€ = 0sau p=1 s nemul nlra n rezonanF 9l

56
Eten. t .le dinanici ti inginqie ssinice

0.56)

ln ig 3.18 esie rcprczenial coeicientul de s-a reprezentat penlru dferite valor ae

fracluniidin amo zarea cr ice variala coeliclenlulu ampllicare dlnamicd.

(=0 05
_ q:0 L

Fig 3.18 Varalia laclorulu de

3.5 SISTEMUL CU UNGARAOOE LIBERTATE DINAMICA LA ACTIUNISEISMICE

La feca 9iin cazurile precedenle (v-.2 pcl. 3.4)stabiirea ecualiei diferenlae de

mitcarc penlru sstemulcu un grad de lbenab dinamic, supus unei acliunide tip
seismic aplcal la baza struclud, fg. 3.19, se poale face prin unuldin cee patru
orocedee indicate la ocr 3.4.

5l
 r/!i co ceplii pdind p@'ecfa soisnic; a stttctuld

it(r)

Eq. I 19 Si.l"nu .u r g cd de l beiare d.an,ca sJpus au!Ln r rer)r'Le

Pentruca ecualia Lagrange are un caracter ma genera vom aplica aced procedeu
penlru 0b!nerca ecualii diferenlia e de miicare

Ecualia Lagmnge arc fo'ma

lf!!l
d\a/
aLaD"
ar au
(3.57)

unde L erl€ funl a Lasranse:

(3 58)

care energ a cnetcs (cu notalii e d n fisura 319)esle

E-
'2= 1 nr lil +ir.l )') (3 se)

polenliala

E, =l2 u'(0
r, (3.60)

D sete tunclia de disipare:

58
Elenente de dinanict ti inginqie sesini.e

D=1.c.ir'it) (1.60
2

Inocuind in (160)ti(3.61) n (3.59)rezLrra

L=] t' u'(r) +2.m u(D uL(0 +u,')(l) k ur(t)) (3.62)

Pdn derivare vom olne termeni ecualeiLaqranse

A r,:,fO*z m i,(t))=m u(0+m i, (r) (363)

$=J
(l64)
*[*,)='^ 'i,(l)

(3 65)
u!!=]ca,ol=+<o
!9= lr.Lrru:cunr (3 66)
an2
lnlocuhd (3.64), (365) (366) in (3.57) r€zull5 ecu4ia drerentala de m 9care penlru
sislemLrlcu Lrn grad de ibedale $pN une aclion la baza )l ii
m ii(l)+m ij,(0 +[ u(0 +c i(9 =0 (367)

m (|]= m ii,(0 p 68)

'j(0+c.(r)+r
depla$ri erle dald de nteglala Duhamel

u(9 = - 1',...-
lur(rJ e
:'Lr').sinlrl.(l t)dr (3.6e)

5S
 conc.plii ptitind pret*lh s.isnict a sttuctuilq
^hi

u(r) (i) e !'1")s no,(t r)d.

(370)

(r).e-"Lr -)cc(,3(-r)dr
Jii'

I obl nenr pseLdo viteza s stemu uide iomal

!,(l) (3./1)

se ob!ne prn derlvarea v lezei:

ij(0 =-2 E u" (t) ,: (q=

2.L')- | ij (.) p-'r 'rsin l,.(t - r)dr +

o"i (3.72J

2E or- fii. (.) e !'l"rco€ rr" (l r)dI

Sd-prlFraorc,nctoolmeTpseudoarce.'4iasiclenrioe'oria

(r) e-'( 'rsml,(t r)dr (3 i3)

Pseudovalo le marme aledeplrsanr, v ezei t

sei G,T)-
*j' k).e t'1,',sino(t r)aj," 1374)

s/€,Tl- :"( ') co6lrl(t_

Jii' k).e (3 75)

60
 (€ T) =t. tr.{tl .e 4( ' si'r or (r - r)dr].,, (.176)

Penlru const'uctile uzuae dif€renlele dnlre pseudovalor 9i valorle deplasdi or,

vitezelor 9 ac@lera\ilor rnaxirne sunl mci, attfel c, in limbajul curent se uilizeazi
nollunea devalo spectole, lntrc carc se delinesc ufltloarele relat i

sF(€,r) s"(€,T)
s&(q.T)-- - -i,r- (3 77)

(378)

Penlru slem cu un glad de lbedate dinamicA lig.3.20 caraclerizal pr nlr-o anumil,

Lrn s

ne4je m dgidlate k gitractune dn amorliza€a cdlica € pe baza va od or speclrale

calculate penlru o acliune seismicd dala se poate detern na io(a max ma ce aparc la
un moment dar, cu relalia:

F.. = rn s.(q,r') =m.o.s"(i,T) =m.o'.sd(€,1 (37e)

'jr(i)

1^{l'

rq ).20 Eo15 n c,rra L€ apare r sslFrulc- 1c-D la o a(lir-e ser5rrca dau

61
 tloi @h@pfii ptitkd pbtecla s.hnice a stuctutitw

lvultrmea valodlor spectrate pentru un sel de sisreme cu un 1GLD cu caract€rsliciie

dinamice 9 de amoniza€intr-un domeni0 dal, supuse unei acliuni seism ce, reF€zinta
speclrul seismic de respuns, lig. 3.21

rlsl

Fig 3.21 Speclrui seismic de raspuns

'-iq__l22 e p€ziu soeclat "€sr/ oe raspn!;1 accFtoialipentru .ut,erutut EL

LE\ "u epF7e1?inrg 216.pertlf€qiu" ce anodL+ cn.cede2.5% 5"0iir0o!.

1.16
t
o_92 l_l
I
o.69
fi4w, A
IV ttfl
o.45 -'t
-
o_23 t
+
o_oo f tHzl
o.lo LOO 10.oo 100_oo
Fig.3.22 Spechr sehmicde raspuns in acceteratii p€ntru a(iunea ElCeniro

62
3.6 SISTEMUL CU n GRADE OE L|BERTAIE DtNAt{tCE

Pentu sistemul cu n grade de ibe(ale dinamicA din Ua. 3.23

TiS 4e podre I sr$; .sen;rarc' ca a s,rtenj lcLD J

lV.U+C U+K U= 1, Iu(t) (3 80)

ln care cLr noial € din [9.324 tU esl€ mardcea de ine4iei

0 0

0 0
lvT = (3 81)

0 0

0 nalrice diagonrl cu nrase e stslenrLrtui dispuse pe dagonata

Fg I23 srsrernulcu ncLD supus acluni se],m ce

63
 Noi @neplli Nivln l ptot clh s.isnice a stretudlor

h carc C este matr cea de amonizare

(3 82)

Malricea de arnorlizare esle o matdce plna ii poate f, consttuita pe baza unor modele
tnand seama de fracliunea din amodizarea critic, ln paragrarul 3.62 se prezinti
mode ul Rayeigh ce ma des uliizat a consliluirea aceslei nralrice.

ln care K €sle maldcea de rig diiate laterala:

(383)

k""

Sernnincalia termenilor din maldcea de igidilat€ at€ra 5 esle cea din iig.324aln care
loale gladee de liberlale d nam cA sum bb.ale. lnlre matrcea de r qid late lalem a K 9
cea de flexibiliiale lalerala exisla urdEtoarea Glalie

6,, 6,, 6,^

A=K'=
6, 6" 6,"
(384)

61 6r 6-

Te'men U,U $ U su vechrl acc€lentiilor, vitezelor 9i rcspecliv ai deplas,nbr

relalive corespunzitoae g€de or d€ libedate d nam ca aie modelulu , iar I v€ciorul unilate

., i-
'{:l} 1,"i] 1::;] 1;}
(3.85)

P€nlru rezolvar€a ecualie diferenliale (3.801 a sist€mulu cu nGLD se poate otliza

anal ,a spectra 5 sau ,iime h slory' .

64
Elenqte d. dkahici 5i ksinetie esinice

Fig. 3.24 Sernnmc4ia lermenilor malrice de rgidlate laleraS(a.)!i

a mal ce de flexibillate latera e (b.)penlrumodeul d nig.3 23

3.6.1 Valo sivectodpDprii

Problema valodlor Iveclodlor popr penlru un sistem cu nGLD esle esentaE in loate
analzele acesiu lip de sislern
Ecu4ia diterenliald de m gcale esle

M U+K u=0 (38€)

ceea ce inseamna oscilalii

Solulia ecualie (3.86) este:

lu(r)]= lojsin(ot +e) (387)

q:

Iu(t)J= .'lolsin(.t+ a) = -.)'lu(l)l (3 88)

65
 ,Vor coDcepli, pnvird prctecl'i' seitnici a ttmctutild

ln ocuind (3.87) 9i (3.88)in ecualra (3.88) rezLrld sistemol

(K-o,MXo]={o} (3.8e)

care delerm nanlul Lagrange estel

K-d rv =0 (r.e0)

iar p n dezvoltare rezuld ecuata de ordinu 2n

C-"o':" +Cr" ,u':" ')+...+C-o':+C. = 0 (3.91)

Solulile ec0a\ei lormedn mat cea spectrald,

[o,i o ol
l.:,1- o o. (r.e2)
0 0 or;

lnlocuind soccesiv va odle puls4i or in sislemu (3.89)9i

(K-o: i/Io,], = {o} (J.e3)

€zu le rnodud e proprii care formea- natricea modala:

lo-l = fto, L lo, ],...to, rl (3 9r')

Doueromedlstincte 10,l adouirnoduri propriio, 9l os

{@,llMtT,,l, =o (3.e5)

{o, 0 (3 e6)

10, Ic{o-}, = 0 (3 e7)

66
Elmente de dinanii 9i ingin{ie sesinic/

Aruncicand solut b {o,} au amprrudinib l.o,l ca'e

(l98)
1o,l'[u]tn,l=r
modulDmoru de vibralie se cons ded normalizal

3.6.2 Modelul Rayleigh

l\,lodetul Rayleigh considera nralr cea tl

c=lo" w. (v' r<)

".F-,*) (l99)
.

Inmulind malricea c a stanga cu mal cea modalE lranspuse [q,,I eira d,eapra cu
mat'icea modara [@r], rezuiti anodizale. generalizala Cr

c = [o,,I c.[o-] (J.100)

Sau apLicand proprietalea de ortogonalitate (3.97) pentrLr doLra modurl suc(esive iei
relat a (3.100)

c =1o,]l c {o,} (3.10r)

Inlo(uind (3.99) ln (3.101)',"zull;l

to" {o,}' M (Ml .KI {o,l (3. r02)

Sfind cd penlru sistemul cu nGLD, aflal in osc ali libere neamonzate sistemu €sle
omogen (3.89) 9 care penlru a avea solulli dilerle de cea banaE, l€bLrie lmpusd
cond lia penlru Recare mod prop u de vbrate ii

K = {,rii,4 (3. r0r)

67
 tloi conc.plji ptivin.l ptot.cth s.isnici a structtrilor

Inlocu nd (3.103)iu (3.102)'ezulD:

c = )o, o, I Na ([a l,' [aI lor (3 r04)

c:Id".,r,'.{o,},'.rv lo, ) (l105)

M = Jo,l,r |\/ l@,1 (l106)

lnlocuind (3.95)in (3 s4)

c M, (3107)

slind d lract unea dn amonizarea critici este data de relrtia (3.30)

penlru lormele 9e neralizate expres ia:

,-c Io" urj lll

(3108)
2 $ lr,4

€ =lo. o|' (3109)

Partlcu a znd penlru €=0, e=0,1 sie=1,0,1 rczulla urnaloa|ele exp€s ial€ mal ceide

1
qo =2 €r'!'), (3 1 10)
E.
2

63
Elqnente .le dk.nict Si inginuia serinice

!i
C=qo ltl (3.fl r)

c - 2.€r'ur1 lV \3.112)

factorul de arnorlizare esle inve6 propo(onalcu frccvenla, ceea ce

supeioare se ie putln amoi(Eat€.
b.

I",,i
1

(3.fi1)
ti'_
)u,;
1

lll- t' 1
{:l}
(3.r4)

qi:

C=do lU+dr'K (3.115)

Relala (3.115) este cea mai ulilzau

struclodle din domeniLrl mnstrucliilor.

11
d"r
11
l:'l t I

I;:I
d,l
11 {r}
(3.r r6)

d"\
69
 Noi conceplit ptivind prcteclia seisnict a sttuctutilN

ti
C=d, M? Kr+do.ltl+o, K l{3117)

ln cazur e b. 9l c. co€licientu prcporlronal cu lr€cvenla ceea

ce face ca modurle superoare

3.6.3 Analiza spectrali

dspunsulu unuisistem cu n gmde de ibe(ate dinamice conslS in
Ana iza spectra 5 a
expimarea raspunsuui prn nlemediul unu sistern de n ecuali independenle
corespunzaioare Recarui mod prop u de vib€1i€. Astlelse poale rea iza,decuplarea'
s stemulu de ecuali dferenlrale prin ulilzarea coordonateor independente, denurnle

Prin analira spectrali se pune in evidenle participarea fiedrui mod prcpdu de

vibralie la dspunsul total.
Pentruaseobtnedecuplar€asistemulu de ecuali se valine seama de proprietatea de
ofogonalilate (3.95.. 3.97), care d n puncl de vedere liz c inseamne ci lucrulmecanic al
foi(elor dintr-un nod propiLr de osclalj€ cu dephserib altu mod sunl nule. Pe baza
propr elit de odogona itate se vor Ulilza matrcele genera izale ale nrasei(3106), ale
amorliz;ri (3 100) 9l ale rsiditatii:

K =10,ll.k.lo,l (3.118)

Vom cons dera ci rdspunsulsislemuluicu nGLD pe d rectia unu smd de lbe'tale k se

obtne pdn suprapunerea lespunsurilor pe feca€ rnod prop u de vib€lie i, Iig. 3.25:

(3.r19)

I, coordonata gene|alizat corspunzaoaE modului i de oscilalie,

asdelincatrrsp inlr-unmod prop 0deoxclat€isdlieoruncliedefornamoduui
propdLr 4,r , (3. 120)

ukt)=@, n (t) p.r20)

u, (t)= t@- | (t)

70
Elanilt d. .lkahici si insinqie sesinic;

r9 ).25 o;spunsll 5s €nelo cu 'CLD r onpolerl" rle si.r"nr ui c, nGLD

in e(uali.dfer€nliaade milcarc (3.80)vom in ocui

F = -t\,{. t. ii{(t) L3122)

AsireL lnnca ecualta (3.80) dev ne:

IV U+C.U+ K U=F (3121)

Vecloridepla$d or, v leze (3.121)sunt:

{,,O=lo,lho \3.124)

(3.125)
{,r,01=l@,1 {'1()

{ii,o=l@,1 {il0} (3.126)

in (3 123)conduce a

M [o, l h0]+c lo,I h,(r+K to,l h() (3.r27)

t1
 Noi conceplii ptitkrl prclecla seisnice a stuctuitq

Prelnmullrnd ecuala cu traspusa malricei modete rezutii:

lo,I.M.[o,].lii0F[@"]'.c to,l {i(')+lo,I K.loJ fi (t)= la'l

{3128)

t\M \1. h(r)+l\c \l in{ j+[k \] tn(r)=ipl (3.r29)

Io,I F: tcl (3.130)

(3123)s a transfonnal lnlr-un sslem de ecua{ii independente

(3.129)carepoale
9isub lorma (3.129)

.[(')+c].[0+K].'r,(r)=q
'ii,(t)+q n,(r)+K, llz(r)=p,
(3.r29)
[4 ii0+c.a(r)+K,.a(r)=C

rv" ij,O+c^.n,O+K".n,(t)=p"

D.€irpi4n ecr4ja cDrcsp,nzaloarc lbdu'j i oe os. t4je td rard ge.e€trala [rt, rc/utk

ir (t)+2 e ur, 1,0',1 n(r)=fi (3 r31)

dspunsul est€ dal de inieslala Duhame (3.69)

q19=f 1 i4r"1.",-,''tn,,rr .r. (3132)

lo,I' F: [o,l" i/ I ij,o = -[o,I M.tr] i,,(t) (r r3J)

astfel .; (3 lll)devine:

{,t',1l.rv {1}
(t)e" '!inu(t r)dr 0. r31 )
I\4,
,{"

t2
Elene E de din$ica 9i tngtnqie sesinict

Vom delini astfel factorul de oadiciDarc modalii

t= {@*},.M.{r} (3134)
{@-tl.M.{u,}
I.i' '-

\-r =l (3.135)

Ceea ce esle importanl de relinur esre iaplul ca raspunsurie

propau de oscilalie nu pot li adunale aceslea producandu-se
1mp,fg 3.26 astle ci:

!'(i.1.* + !u lti (3 1J6)

Fig 3 26 Va odle marime ale dspunsuilor modale

73
 Noi c@ceplii privitd qoteclia seknica a slrudutitol

Penlru stabilrea dspunsului unuisitem cu nGLD la o aclune data se vor ulilza diferite
melode probabi islice de suprapunere a raspunsuui,in care se vor lua sulcienle modur
propriide oscil4ie, astle lncal faclorulde paniclpare modaE* tinde dre 1

n mod curent la suprapune€a efectului a r modu'i propdi de oscilalie s€ ul 2eaA ddncina

medie pitatci a dspunsurilof (SRSS) rplicali deplasadlor 9i efodunlor dinh'un

(3 137)

C,'dperioadelepopndev.b.alresuucsNoTk+t <Tt sea'anrplr_a

I,< 0.9 T, (l138)

raspunsLrrle modae se comb na prn adunarea vaorior absolute (ABSSUM)

(3.139)

Un all procedeu de suprapunerc pentru

este combina@a dtratici complet; (coc):

ltF rr;t (3.140)

in care ft €prelnla co€fcienlu de coreialie inlre moduri e k 9i j 9

0spr<1 (3.r41)

iar pentrLr k=jcoeficientu de corclalie esle:

13142)

In ingineda seismici, in mod convenlional penlru un sislem dat sernnele efonui or,
deplas;rilor gifo(elor sesm ce aplcate ca io4e slalic echivalenle pe dirccliie qradelor
de libe(at€, ce au fosl oblinule prn suprapunere nrodalA pol liconsiderale identice cu
ce e obtin0te pent'u modu tundamenlaldevibialie.

14
Elenqte d. .linanlct 5i ingin*i. sesinb;

3.6.1 Calculul forlei tiieloare de baz; 9i dist bulia fodelor seismice

Pentru calcolul fo4ei tietoare de bdn a unu sislem cu nGLD este necesar s,
consideram un sistem ech va enl sislemul'ricu 1GLD care sa dezvo[e aceea9icanl(ale
deenergiecinetcag potenliala ln cadrul aceloiagl mod pmpriu de osc lat e, fs.3.27

Fg 3.27 Sislemu cu lGLD echivalen t slslem u uicu nGLD

Vom considera ci masa sistemulu echivalenl in modul i de oscilalie este egah cu suma
maselor sistemu ui cu nGLD aieclata de un coencienl denumit coelcient de ech valenle
€ corespunzator aceluia9 mod propru de vib4ie il

(3143)

Eneruia cinetcA asisiemu uicu nGLD:

e,=];" .;=];" .; o;=1,;i', o1 (3 r44)

Energia cinellc, a sislemLiui echivalenl .u IGLD:

e; =j'" .;'=j,; ', *"' (3 r45)

 Noi conceplli ptivind yoteclia seisnice a stuctuitol

Punand conditia ca cele douE caniil4ide ene'giesefe egate ferutta:

o; {n: . oi' (3.146)

Energ a potenlia i a estemu/ur cLr nGLD

-| ! -lg-
2.. qr. lJ-
-;Zn..4. r a ..
s. o, ^s" )r. K.
l.3147)

Energia polent aE asislemuluiechivalent cu lcLOl

E", =1m: s, oi {3.148)

in carc cu s3. este valoarea corespunzaioare modulul i de

osc ale, iard n egalilalea celor dou, energiif€zula

Im, r .ok {: oi (3.149)

Inlocuind (3 146) ln (3.149) rczulii:

oi=
I''oi (3.r50)

Zm'I'@u
(arc inlocuil in (3.149)
tl lin6nd seama de (3.143)conduce al

(;'^'')'
m;= (3 r51)

9i

(*'*,1 (3.r52)

zmr lunl,oi I

76
Ebnente de dinanict ti ksinqie sesinha

(3154)

Fo(a s€ismid slalic echvaenle in modu i de oscialie pe

oblr1e 'r"lfd /aloa'ea spe*al; a aodLu esp6c !

F: =s", m: (r.r55)

(;",'''l (3.rs6)

I''oi
Fo45 seismicd corespunz;toar"" sstemulu echlvalenl penlru
Io4; ;erod.ede brl; a )\'errlu u ,C D(a p.^di\lrbu.

t =d, F" (3 r5i)

(3158)

3.7 MSPUNSUT lN TIMP (time hislory)

Pentru exernp if carea raspunsul in tmp la o accelerogram: dal; (time hislory) se va
i
stabil penlru sislemulcu 1GLD, a ciru ecua\e difer€nlia de migcare atostslablta
anier or (3 68).

n literalura de special tate sonl prezenlate mai rnuile rnetode de nlegrare pas cu
pas (iime h slory), dntre care vom prezenla prccedeu Newmark concepul ln 1959
care este cel mal general.

77
 conceplii pnvird prcrecj€ s€ismrc, , stocrr4lo.
^roi

Toale prccedeele de nlegrare numercase brzeaza p€ dezvoltaGa Taylor:

at ..
'6 a
(3 159)

ln procedeulNewmaft dezvoltareaTayorse limiteaza a pimiipalru temeni

Vom considera un rnoment de timp t 9i un pas de tmp At astfel cd penlru momentul

t+ll ecualia (3.68) se poate scr e sub ionna:

m ij(t+4l)+c i(l+Aq+k u(l+40= nr ijL(l+40 (3.160)

Crelred e deplasirii vitezei tl acreerale pe a.est ntervalde iimpl+Atsunl:

A(t + At) : (t A9 -u0

Au(t + At) = Lr( a! -u(t) (3.r6r)

Aii(t + Al) - u(t (0

^0
n prccedeu Newnark creglerie de acc€lel"te 9l

Aij(t+At) = a, Au(t + atJ a, ir(t) a3 ii(l)

(3162)
Au(t+Ai)=aa Au(t + At)-a5 t(r)-a6.ii(t)

1
(3163)

1
(3164)
BAt
1
.''a (3165)

(3.166)
pAt

78
 =Lp (3.r67)

a. L
"-At.( 2.8 1l (3.168)

constanlS pe interualul de limp At

(3 169)

ncazu consid€raiiacc€leraleideEspuns I nidfb pe hlefta ul de inrp At:

'26 l]=1
u=1.... (3.1/0)

paraboia de gradul doi pe iniervalulde

limp At:

1-1
'2 "8 (3171)

Inl0cuind expres ile (3.162)in €cuat a d ferent al: (3.160) rezul$.,eqlerea

pe nlervaiu t+AtdatadeexpeEa(3172).

Au(t+40 ((m a, +c a6 -m) ij(l)+

(m a1+c aa +k)
lt 112)

+(m a, +c a5-c) ir(0- k.(r)+rn u,(t +^r))

deplasarii in exprcsiie (3.161) se vor

de vitezd la nlervalul urm:tor.

mai multe grade de liberlate dinarn d qi

procedeul Newma* este stab I daci:

"l u'] (3173)

79
 tloi NncepUi ptirkd Noreclia seinici a slruclurilor

In seneralpenlru s slemele cu nGLD pasultelimp t va trebu $ respeclate condila:

(3.r74)

ln ig. 328 se prezinl. raspunsu cu un grad de

Lrn sistem
dnamce cu peroada T-0.3 sec qi amodzarea criiica E:3%, uuizand
accelemgrainregislra6 a B0curegli ln 1977

1:

!1,

j*_
t2 t6
t Isl

F9.3 28 R;spumul in limp alLrnisistem cu lGLD la actunea Bucure9li1977

BIBLIOGRAFIE
Eeads, CF, Moa, M. Struclura Vbraton lialyss and Damping, Amold, London

Buzdugan, Gh., Felcu, L, Radei, M, VibGliimecadce Edilura ddaciica 9 pedaqogca,

DeSva,C W,VbEloi Fuidameiias aid P€clce, CRC P€ss B@ Raion, Londor,

NewYo Washinlon DC 1999.
Haris C M, Shock and Mbmlon Naidbook loudh ed lion, MCGRAW-H LL, 1995.
llim, M., /faliza a stuctmlor 9i ignede seismica Edtura Didaclca
dinamica t
Pedagogice Bucurc9l 1973.
Negola,Al $ialtiApi6! ale iruifedeiseism @, vol.I EdituGTehnica Bucuretli 1990.
Negola,Al 9ialfiApi€! aleingife'ie seism@,w|. I Ediluc Tehn ci, Elcue9li 1990
wang, P.c., Metode numedce glmateale ln mecanG conslrlclior Edi(ura lehn cA,

30
 PROTECTIA SEISMICA DUCTILA

4,1 ASPECTE GENERAI.E

Problemele legale d€ pmteclia seismic, dudiE suntin generalfoade comp exe 9 sunt
li
dllerite 1n rapon cu sislernul slructura . Uzralslructurile pentru conslructicivle pol
cadre d n beion annai, pereli slnrctural, sfucturl mixle cadre d n belon armal cu pefe!
structumi, slructuriin cadre compozle olel-beton gistruclud metalice. De a€ea ln
cadrul aceslui cap lol vor f prezentale numai une e elernenle cu caracler general, care
stau la baza proiedadi b aqiunea se sm cA in con€pl duclil.

Conceplul de proi€.lar€ duclil inseamna asigurarca unor zone in carc o slructud sl

poal dezwta arlicu ali plaslice alunci cand apare o ac\une seismice de mare
inlenslale penlruadispaenergiaindusd,incondliieunordepas;r limilate asfelincat
sa nu se Dmducd colaosul.

Pentru a dezvola aceasia oroblenaha va lrebui ma inlai s, delnim ducllitalea in

s€nsul cel mai simplu gianurne analzend cu6a caraclerisl d a ot€ uluiob qnul,lig.41,
a9a numla ductililale de material [1]. Prn duclililate (p) putem defni rapoftu dnle
deformalia specilce u[ m; (er) ce corespunde dr cedarea nrale alulu , 9 defoniatia
specllca coresp0nzaoare nffiriiln curgere(E) In felu acesta ducliliktea ndicacatde
nare esle deformalla spec ica a mater alulu ln rapon cu deforma\ a speciica h intraGa

€y €u

Fig 4.1 Duct litalea ote ului obignuit(ductliiatea de maleda )

81
 Noi conceplii Nivkd pate4'' seisnbd a stlctrtitt

Du.li €rea rare.rtu rr .t; t, bdra oLcthrli un risren dar

acea(; esre . nnkta m
.orre{Lla enellelo.slturlJlalF Denrr r ru s. oepaS' rlJTiI.
va,on triu
ne
9?t |*dm l"a sec{iunile
r0reas(iridellrdp'.
din belon annar, duclitirarea se defnegle in rapo( cu
r"tur"sub aqirlea du ionel,duoiritutir"o"
t9 42 "*urji

F9.4 2 Dudillatea une lecliun din beron armat

o€nl'L_o g'rd_a
dr
bero" dr.1rr reratia I omen{r.bu.; est" rr;.s tegdb oe rdpolJ
olrc relslFlF ia cororesunF d oerorurL,
r'(c1 a,.d de an;[ra. -al.td"dloe
ceoaE d u1F sff!rr esre,d sr.{rer be.olJLit ru
€ p.ooL,d rrufar cr r,€rea
n curge'. a qe/rtur. c | (,r I 6d.?d betol,rLt proor(. k rc
ta? r do,Trdrea in
curgere a a.nailnicu at;lductillatea ene maimre

c""r'?r:dea nan oe 4ratura ooa? eena,d.upFrea

::lj_"11-!":
snvrer oeronrLtdn/or.lon o,indta
cdsan.; pn1
.u.goc Lr p,o enre
de armare nrainicide 15% duclililatea de'ar;caama.ta.ir1tr".n
cLlbura poaie ajunse panE a g{= 10
ljl
Al.l o c,lnd a-dka dut U,ta(r :e rea. rerd pe un s )re,ll ,ructura,
I c.b 5Lnr de.nk
.frcur.ll caci,e oL.Lforna..ezjrde cd rrrr? -o, no""r","
a apd,l|er
,r1cre d€ rc,,.ed acesro,a s oodla denJtr,?a "
ffi:ffi:":11l:f:." """5r. oe

€
!=- 14.1)

in carc e este roljrea uftimA capabiE a sectunii

aftcLr alie plaslice.
tl 0y rolirea la inlrarea tn curyere a

a2
Ca o sum; a capac e! de tomare a unor adcu alji p aslce intr-un slstem se defi negl€ 0
duclil tale g obald sau tohE expdrnatd pr n de plasarea acestuia Duclililatea do dspla6a c
se def ne9le ca mpond dinlre deplmarea la infarea in cu rgere g obali a s stemului 4, care
nu este defnlS de rnornenlul aparitiei prime aiiculalii p aslice 9i depasarea lmiu
ulirne 4,, aceasla ma poa€la denumirea de ducliitale globala de s stenr.

'^=+
n acene co_d{ 1r se poaro {orbi oA u1 nonell a,dcr al intari in curgere a
ansambluluic iaoionna aprox malva generab de conldbulia
ce se dezvo la in sistem,lg 4.3.

Fg 4.3 Duct litalea de dep asarc sau globaE de sistem

RelaliadnlreductiltatealocaE,definEdeduclililateademateal,cubura9irolatein
ulimi inslante 9i duclliialea globala poale f deiniE numa in cazu stabilirii unu
mecan snr de cedare a sslemulu. [,lai mult, este necesar sa se siabileasca qi anumite
regul privind allemanta actiuni(numaru| schimb,rii sensulu de aplicarc a fo4€ or
0rz0nlae), specmce acliuniisesrnce, apicate sistemului qi llmitarca reduceri elod0lu
capablcu un anumit procenl, care sd nu puniin pe colslructra.
Uneor pentru a avea o capaclat€ ponanla mare a uneisecliunidin belon armat exist
tendinla de a c€qle canlitalea de amatuia din zona inlinsd Din punctulde vedere al
duclill lii unei asernenea seclunl, r€zolvarea sta in confinarea b€onului (frclarca) din
zonacompdmalacareTpoaleasgu€ocr€$ercsubslanliaEacapacitEliponante.Prn
colinare, adca prin dspunerea de amreiuri transveEala (efier), se impedicA
defom4ille tansversale ale belonulu ceea ce conduce a cr€9ied mporlant€ ale
ducli l61ii l2l, f,s.4 4.

83
 tloi c@cepfi ptivkd prctqth s.tsnhe a sbtct!flor

!4o!ilrp!u

Fg 4.4 Curba caracteristra a betonLrtui

v

4,2 STRUCTURI DUCTILE

P_e(ard !e la narel.hte rorDoner.e. seqLre,i eene1tsrruclr,., prle probteTa

se
con'o'Tdn g."eraret\[el ir.6l sa..4fe o ductiltalp gtobaE.dre sa reqr.e i1,,1al
06rparea de energ e in timirete dept.*r or ulr me tara cotaps.
h d(ere cond li oer.ru orc rro de sir€-r s..rctura, LebLr. m"(€pne
din taTa de
prol.-ct.e -\cena'i.oi?hd dezvor..ea r.lcuElior pasrce cd
s, 5e Fvie rpe.Fd
casanu a etanelteto. s4 r ''r?r" Tvdelt c. Edtlatea a
"sru tuc4 este dr[., ,l
- cunoaglerea cmect a prcpreHlitorflaleda elori
0rourqea ide'alco nro,Ta.er sislenr,Li.lru(rrdt drnel
roma aftcuialii plastice cu o dLrclililate cat mai flarei

conceperca sslemului structurat cu mecanismete de cedare;

:::jl,ll:b:': * re.edloanr ad,cd 5d arod capdrdrea de,ed,ro4ie r

'o4eb.0.z01tdte a. 1ci .,ird m eeneltse Dt.sti.ro.du
se.roe tocatpen." a
Fevenr ruperca prolreslval
cal.ulu \slerrli srrL Ia p.llrL evdtu.sd nodat 4i,or 0F oedo[r,e d
an.ulalirl0rpi.sliF,
considFr.eaer€ctolo corooneltecF"cr j.r'p! n€{ruLlura,ecdle..conlrbnD
.enel de ng ditate toecdt; sr iTpreoo.2,ea oeTvo lair oe a.l . lali ptcsti(Aj
hlaroa depla$dlo. (|eerJtu s rcturdr oFnrr d 1" c" p.oduo pr€.oqFa oe
s|abrrlale ti evident .olaprLrl

84
Dln puncl de vedere praclic, legat de pro eclarea directa, penlru conceperea unu s stem
trebuie satisfacuie anumit€ cerinle de perfonranla asoc ate sl;f lof limiti astel:

i. slarea limit; ullimdl

- indep inirea explicld a asp€cl€ or legale de rezstenla 9 ducilitalel
indepinirea implicla a unor rcstrld egate de ductillate gicapaclale de
dis pare h sterelici a en€q eii

ii. slarealimiledeserviciul
1. indep inn€a expliciti a conditiilorde gidlate.

Contorm nonneior eurcpene se delinesc treicat€goriide duclilitale dlclililate redusa

(L), ductilitatea medie (lu) 9l ductililalea inalti (l), care pot li acordate struclurior
pentru sgumnla in exp oata€ la aclruni selsmice Dfercnla dintre ductlitq nu lrebuie
lnleleasd decetca o ceglee a cantteliideenerui€ d sipate.

Incazu duclililali lnalle proieclarease face la un nve a fo4elorsesmice maimicl,

dar prin cond lie imp ic te care trebu e Luate se va asigura o doctiitate ma mare.
Degi in aparenla nivelul fo4elor a care s€ proi€cteazb slruclura sunl ma m ci, fg.
4 5, pdn conceplie aceasla are o capactale rnai mare de adaptabililale la aclunea

ln consecinli ductliiatea med e va avea o capac lale de disipar€ energelica nrai rn ca.
De ace€a duci litalea medie esle ndicala in zone cu un nivelde seisrnicitate r€dus sau
in cazuie ln care conceolual sislemu struclural nu ooale dezvota mecansme de
cedarc coniro abile, asilel c, niv€lul fot€ se srn ce la care se face prc ectarea este ma
marc decit in cazulducli Gt i inalte. 10. 4.5.

colpslqlc !]!ELQI?!!

ducllitate redusa (L)

dLicti itale medie (1\,'l)

d!ctiltate inalta (l)

;{;.
"
Fig.4 5 Comparalie dhlre proieclaGa linid elasrici I

85
 lloi conceplii ptilkd prcteclia seisnici a sttuctuild

n rapod cu duclillatea de depasare sunl stabllite lrc clase de duct itale penlru
nructurle din belon armal, Pl,labelul4.l Acaste valorisunl tipice penlru astie de
structur 9i pol fi respectaie in condiliile conceperi corecle a sisteme or slructuEle 9
respecla i nomelor sp€cifce.

Tabe 4.1 C ase e de ducti itate ln raooir cu ducti latea de deDlasa€

ualodl€ ductiliGlii de dephsare

perc!isvuctulali
1-1.5 lll
35
ductlitare ina tj

Realzarea reslicliior mplcite in slarea imli ultmd mpun€

dezvolare a mecanismelor de cedarc. Acest mod de a gandio
aparilia corecta a ancolaliior p aslice, Eri mecanisme sensib le cu
fs.46,4,7

ab
F9.4.6 Mecanisme de cedarc a struclur lor in cadre
a. r. ansndeEhd; coc' l b ae.drisnrdaer incore.l

La allelipud de sisleme struclurale,cum este

9 cazulslructudlor metalice, mecanismele
de cedare sunl sp€ciice sstemulu struclora, moduloi de dspunere a sislemelor de

86
 I
I
I

T
_r_1.
arlculati
!
Fig.4 7 Mecanism de cedare alsrrudurilorcu perelislruclural

Pentru asigLrrarea ducli etiunu sisiem n nomel€ de prcieclare {31 sunt

caracterslicile s stemulu slrlctmlva impune conceptu duclil cu mecanismee

speclice de d slparc al eneruiei seismicei
tunclie de c0nceptul duclil se vor uli za maleria e adecvate d ferit€ or lipu de
slructurl, in vederea rca izeriunor mecanisme favorab le de dsipare a energiei9i
asigurarea zonelff disipative cu suicienld mpac lale de deformale in domeniu
posleastc,launnumarcalma maredecicurii
pdn dimensionarea de rezislenla a ebmenteor slruclumle aie cEdiilor se vor
evila rnecan ynele slab dis palive cum suntcele de etaj, fig.4.6;

penlru realzarea mecanismu u de cedare concepul se vor dim€nsiona anumite

elemente p€nlru un raspuns se smic elaslic, func!e de lipu de slructura 9inatura
naterialu uidin care este alcaluitd slruclura (cazu slalpbrde a elajln exemplu
dinlig.4.6)l
conexinile d nlre elementele stuclulale vorliprciectate asliellncat se se as gure
un Espuns seisrnic care sa nu depbgeasc, linlele slad ulu elaslic - ceea ce
lnseamna majorarea eiodudlor d n acli0nea seismica cu anumle procenle sau
dirnensonarca a valori majorate ale efonurlor capabile ae elemenlelor ce se
lmbn,
asgurar€a conlucrad spaliale a eement€Lor structuiale prin inlermediul
diatragme or (plangeelor), pentru a se pulea conta pe o redislr but e a efonud or
ln c€zulunorced;r, c€ea ce se denumege af un s stem robust.

87
 Not concepni Nivind proGclia seitnici a sttuctunbl

4,3 PROCEDEE DE CALCUL

ln proieclarea slructurlor a acliuni seismice, linand seama d€ pa cularlslile I

condilile d€ comportare slnrciural; m€nllonate anleior, pol li ulilzate mai mule
procedee (metode) de calcul. Acesle proced€e vor ii alese tuncle de complexlatea
c0 nstrudiei 9i impo na nla constrLr c! -Ai

odce rneloda de caiculva avea la baze u 2area unu spectru seismc de dspuns in
conromilale cu nonnele de proiectare. Acesie spectre s€ism ce de raspuns sunt speclre
elaslice de proieclare in acceler4ii 9 rac pane din anexa nalionaE a fecirei lad funcl e
de parliculad$ll€ fedrui arnplasan€nt. In 19.4.8 se prcznte unul din speclrele
sesnce de respuns elaslic in acceer4i p utlizat in nomele romen€lli nomaizal in
lapofi cu acceleralja slav l4ionab s

Valoarea spectra, de poieclare sd[I) s€ calculea; runclie de perloada prcpre de

oscilalie T, acceerala dn amp asamentu constru4e a!, luati dn harla de zonare
sesmc6 qise inpa(e a facloru de comporlare alconstruclie qcaretneseamade
rip rl(IeTLlu srruclu?l !i de Lrpa( ldrea dLen'i. der di.pde"eg3:

S,1T)=a"0 (4.3)

B TC
3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 05 1.5 2 2.5 J.5 4

Fiq.4 8 Spectru sesmc de r,spuns normaizatln rapod cu g

88
ln mare putem delin doua metode de abordare pdn calcul alstructurlor la acliuni
seismicer prima denurnlS impliciti, ob gatore, bazala pe un calcul slructural ln
domeniul liniar gi una explici6 bazaiA pe calculul neliniar al slructuf

Calcuullinarva da infomalii generale asupa efo(ur ordin sislem dupe care urmeaza
mpunerea prn prcectare a mecanisffeor de fonrare a adidrlatilof plasiice prntr-o
leraftzare a capacil;1i de rezistente a e enenleor slructurale care este denumi€
netod! prciecladi capacititii de fezislenla vezi pcl. 4.3.5
Metoda explicll carc conline caculul neliniar esle o melod: de vedficare a unor
slructurl compet d mensionate prin aplcarea meiodej implicile in domeniu liniar.
CaGcl""rist cile de rezistenla Si de deformabil late a e elementelorse determina pe baza
valor or med i ale rez stenlelor materlalelor

N4ecan srnu de lomare a articul4i or plaslice poate ii oblinul explicit (dar aprcximatv)
pinlr-uncacudelipbiografc{vezlpcl.4.34.1)sauexactulilzandrnelodadecalcu
d narnic nel niar (vez Dct.4.3.4.21

4.3.1 iletoda seismice slalice echivalente in modul lundamental

Apllca.ea aceslei melod e con s d erate clasice, s e a plid la stuclu d e ln

cons$ in analiza rdspunsululla acliunea sesmice a dou, componente
pe dircc1a lonsiludinala 9 una pe dlreclia lransversaE.

in aceade analzd se considere ce modu iundam€nlal are conlributa

GspLriu tr.I"rii d p"rio"da p op1€ de oscla\e se delenh; pe
dinamic sau pe baza unor relali apmx malive 9i/sau empiice bazale
proieclare a dife elorlipurlde construclii.

F0r1a seism ce, ca ro45 $ eloare de baze se calculeaz: cu re at a

Fb =y .sdfi) rn ). (4.4)

s,(t) este valoarea sp€clraE de de Fo e. tare mrspunzdtoare

pe oadei fundamentale Tl , (4 3);

T] perioada pfoqe fundamenta a de oscilatie a slrudur j

masa lola a a chd riicaculat, ca suma maseorde nivelmr: I mj

89
 thi con@Plii Vivind prctectia s.isni.; a struclutitor

faclorulde mponanla al cLedidii

numirul de nivelud al cadiriii

laclor de corecte care tne seama de mnlribulia h respunsullota al

moduui propdu fundamental p n masa modai efecNa asocatz
acestuia, ab caruivaloi s'rm:

urii
7"=085 da*Ti<Tc a cl;direaa€ maimui de doua nve

d€ hpl un co€ic enl de ech valenla apmxmallv (vezi pct 3 6 3)

Dislribu!a pe verlical , pe direc\ a ieczruigrad de liberlale dinamice (i)

(4.5)
Ir.
esle iorla seisnricd orzontalr, stalic echivaente, de pe direclia gradul'r de
ib€datsdnamcn i, sau de la nive ulidac, acesta corespunde graduluide
lbenate dinamica acordali

s componenta fomrei propri de oscilalie a modului lundamenial pe

d reclta gradului de iberlale d namici ii

In cazul sinpliricat dislribula fo4elor pe in;ltimea construclei se poate lace prrn

consderaea uneidist'ibuli lin arci

frzr
(4 6)
I.'''
rcprezinl pozilia pe venicali a n velulu i masulata

90
h oenera, t
dc.asl.1"lodA ce po.le aplcd co"slllqie regu'aro noan
ca?.poln
ca:ulale o'h uon' d"ra,ea a doLi rodee o' (d(J olrne 0e dre(trr0'0q0nae F5€
rp€

ll*," r onq rd r al; a srr- u'r la ra€ rdspLnsLl se sn c tola nu

rlJ;ntar "j""v**
q fca[;0";odui'e o'oo'r\Jpeiodre de o'cla'e

4.3.2 Metoda fo4elor seismice stalice echivalente cu analiti

nodali

Veroda se bazea/3 pe r. calu,ldi'ani' oelrD' cL.oatlerea

ldhcer nodare tia
nai;ieivecmre a cioAeut"roe. d'cLr cons,oe.dr penu
(la.r"ra (;dil
k d€ oscilalie se calculeaze cu
Fo4; selsmicd, ca lo4a teiebare de baza in moduL

s,(l)'- (4.7)

in modulpropriu d€ oscllale ki
T,

(vez pcl3.6.3)

"I (4.8)

iat.

componenla vectorului propfiu ln modul d€ osclale k Pe di€clia

qradulu de libedale d namlcade

m masa nveuluii

a avea un raspuns corecl esle imporlanl se ie indeplint' condila i' iar in caz

se vor avea in vedere prevederile ii9iiii:

luate in calcul
suma maselor modale €fectlve pentru modurile prop ide oscilali€
trebuie sa le celpulin 90% din masalotala a strucluriii
modaE efediva mai
sa f€ [ate in considera!]e toate modur le pmprl cu masa
mare de 5% d n masa toiaEi

91
 Noi concN ptivhd prot qia s.isnbe a s.],ctuilu

rr nJ-n,ru.1lrln r 0e rodur. o,oori. .e |,ebue iturLcp

i1t11 cdcu rreDuara
saEraca urnrao.re e condtlil

r>3a6 (4.9)

I !0OsI (410)

I, peroada pmpne de oscitat e a

u/tinului mod de oscilalie I consideml tn

de osc,'ar e k ee ver, caE

fl::liltlxxil:"#i: ffi:ll::aj: fl:: roet pe d recr a

(4.11)

ilii,,tlXi?ilffillliXlit;ii*::l6E1e "*ti e"d"q,s'"d,',

coefcl€ntul de dislrbu!€ a forletor seismi@
xbedale dinamic; i in modut k de
;c ate, dal de rclala {vez pc1. 3 6.3Ji

1412)
Zm' s,
Penlru oblinerea rispunsului in efoduri
suprapOnere probabitistcA, v€zi pct
9i depia$ri se va
3.6.2.

4.3.3 etoda de catcut dinamic tintar (time history)

R;spursl'- ;r.l1 o
',re hnory, a L"Lr.isren rL nCLD cL dTooddrF.r.da, .a o
,

acceFrc0?radat;s.fa-FDebr.rrelode,ordFinrAgrareruTertd.ve.,pct.
t./
P(ceemgard ur'i/at. h..,rJt .p €o,e/elrdliva pFltru.ve.ire,re.p
.eerle dn lrot..anFl fe r'r.; r€oJ
sa
a..e,e,oo?.re rr"qErrdrc ,dFreirin6re) sar
arnr,"€. un asfe/ dp (a r'np|(a ru,7dre. ;u,
oaclat ;e ai.ete,og,aie sca.dre,a
nveru/ a.ceErdlei na{ime d n anrptasamenr

Valo h oe p.o,ecrd€ s oblh dna,7a .dro .nsL,.r

ar
.ntnpo.n,r(|ra! o
rr caF
Fronun/erar deprr# esrrlrorr"r,o.r. coe -ae c: tairorut le comportare
f
92
4.3.4 Metoda de calcul neliniar

lMode e eui izale in calculu iniarelastic vor f completate pdn inlroducerea paramelrilorde
comporta€ poste a$ ce specifice, cum ar f etorlur plast ce c€pab e, cube de compoiGrc
nelinari (eiaslepastce, b inia€, ldliniare sau dvelse curbe care pot modela
componarea c ma reaa a elemenlelor slruclurale ale modelului), defom4ii sau
deplas,r uli me elc. De asemenea este indicat s, se ljna seama 9i de degladalea dupa un
anumi numerde cicuriasectiunlorp aslilicate sp€.ilice betonulu amatsaLrzidldel.
Pentru ca un calcul nelin ar se poatd li uli zat in pro ectare se vor ua in cons derare 9i
Inc,rct le vedica e (pemanente).

4.3.4.1 Caculu stat c ne iniar

Calculu biograic esle un calcul sialic nelinar in care inctcef e orizontae cr€sc
monoton ln umo. Un asfelde ca cu oeni le
slab lirea mecan sme or p ast ce pos bile 9l a d slibulie degfad; orl
eva ua€a p€rformanlei slruciu€ el
slab lirea $u coreclarea valorilor raponu uidinlre rorF laieloare de baz; asociata
mecan s uui de cedare 9 fo(a Ueloare de baza asocate formari prmei

In calcuul b ogralic fo(ele care se ap ci statc pe d redile gladelor de ibertate

cu o disldbulie unlfome, c0 f04e alerae

cu o dislribut e in care ioi(ele seismice alera e conventonale sunl deleminale

orin calcu dinamicelaslic sau o disldbulie liniad

4.3.4.2 Calcu ul d namic n,.lniar

Rdspunsul in limp (tme hstory) a unul sislem cu nGLD, cu comporlarc nelin ara,
accelerogramb da$ se face loi pe baza melodelor de nlegEre nnner ca, vezipcl. 3.1,
dar cu luarea in comideralie a cornporl di nelin are a eenrenlelor slructulal€ pe

4.3.5Ve ficarca siguhnlei

Verilicarea sgurante la acluni selsnrce se realizeaza pdn intermediul condliilor
sDeciice sldrilor imitd. Cernlele stari imile ullime se consider; rea izale dacn s0nt
ind€plin le conditi le pivind rezislenla, duclil laiea 9l siabililalea sttuciurii

93
 conceplii ptjvkd proteclia seisnice . stuctlitt
^toi

Cernlele stiii lmiu de servrciu se consided reatzate dac; sunt tinitale

degmdadte

0eplas.rl0rrelalive de n vcl

4.3.5.1 Slarea limiu ultin;

11 sc6d Jlinr; comi\E oincipa,a esle (ea de ,rdpph le e,pt,.ij a a(pe,retor
l,11ird
Je E. ee. c. nsecn. d Lj rodte qFre-F6 sr.rcru.r,e nerrL
|eg4e.de rez
'
vnrebuisarspedecondlia ,, tLratF

(4.r3)

ede.eioruldr dqLrea sqsniot trar soana de i-carc! e {e1|ca|e tl

0e er€flete de ordinul 2 daca acestea sunl semnificahve

erotlcapatrcr\uaoeba7a.egu,ro.rp{,t,(edhntero.nare.dhLn
rurl€ 0€ %r0. lF ca€cl€ftd.e .ie rFr sta, .e or tcctoriro, p.4Drr
s gu€nta pentu rnateriae)
, d.

A dou; cond,t€ tol cL .c.ac,". e.otrct. da,

rtrot.t. esre,ed (dre
rr(earrn;(i n,ucr,rd.. d5an!L, e'efenreh 4,1-rndte ip,icdtede drct,t,tale
rr
asgura,o.Ta,ea
t?;il'.i##":;-:1:ff""*"i[Tffifl oi'ipir iu"',"
u,'o *
il:,i:i:]t::,
YT:.:'-.",",:ll.:^ t, . rd,ea rrid Lrdn, rebue sr aroa ir veo..e
oepras.nbrblelate ia actrunea eesm cd penLa
9 rin rJed

- lrildrca d€qr.dan,or slruclLrdta. :n vede€a d5.Sj,a,i ulAi na.e

oe (glrrla
:Llrenr de na? rdla d. deo;r"a tdterdta (are;rodj e coraD5jt,pr;br;_d)
unor erernenre n€srucrulare care ar purea pune rn pedcor
ill?jff3l[l]
. n"n dF orahJ, do, ca,€ oor cordrce ,a D,e,oeFd srdb,rati,
,;,,;;, ",
. dinrre ciadiire vecine rn prcvede,ea de rosrur seismce
:Jif,:i;""l;:1i,'
Dxc,ilLrer de a.sdrotu sau tooat. d ur e lruclLr
se c.} o.z s. r,a .da o1n le. p" u€a
u1m €orrti de d,rssb1a'e ro. e,a/rptL h
eteren.ete srudrito. o. be.on arndt erte
lui""i"':i: iii"Tiltri;t *: :"1f,fl;H:i tiTi;.'"T":iTii:;-;*;;
4.3.5.2 Slarea I mitd de serucio

StaGalimllSdeservciu,agacums-aaratallapct4.2,sereferaaindeplnlrcaexpliclS
a condliior de rig ditale, adid deplas5rile relat ve de nlvel sA se incadeze in lmitele

Asifel se prec z€aze ca [31

i. penlru cledid cu elemenle nestruclurale din maleriae fragile alagale struclui

lr€bui€ indeplin l5 condilia:

d, v<0,004h 1414)

ii. p€nlru cladriavand e emenl€ nestructuEle fixale ca€ nu arecteaza deformaliil€

slructurale sau au elemente nestruclurale ductle trebuie indep inltd condita

d, v < 0,06h (415)

esle dep asarea relatua de nive;

- iaclor de reducere a deplasarl inpusdenorme.

Saiisiac€rea cond liilor din starea I mita de sery ciLr asigur, pastrarea funclunl cladirl in
onna culremure orca|e apar pe dumla de viab a construclie . Acest luctr se rca izede
pdn iimita'ea deslad;rii elementelor n€slructurale I
a componenlelor nslalaliilor

Ca 0 consecnF, cu respectarea incadd iin limitEr e mpuse de slarea lmlla de

s€rvicu se vor dlminua mpicit 9i coslurile reparatilor pentru aduc€rea conslrucliei in
starca de lunctonare norria,

4.4 UNELE MASURI CONSTRUCTIVE

Peniru ca un sislem slructural se a ba o componare buna la acj uni seismice vor trebui
respecbte unele crlle i conceptuale cuplate cu ndsur conslruclive. Astfel mneptual va
lrebu ca, [3,41
- s stemLrl struclural sn fie simpluj
' s:feunifom pe venicala simetdcsiredundanl
' $ aibe o rigid late 9i rezislent bldireclionalai

95
 tloi cDcaplii $Mn.l ptutecla seisnice . stuctudor

- $ aibe rezisler'1; !i r gid lale la lorc unei

planFe e se as gure roLulde diafragme o zomah
- iond4ii e si iie adecvate sislemului slructura .

Proledia seismice duct e rcbuie sandita a$felincal ncurc Lrnie in domeniulposlelaslic

se nu produce reduceri semnifcalive ale capacitdtii de rezislenta 9i se nu prcducd
degradaicu caracler neducti sau lragil. Zonel€ dispalive vorlrebu distdbuit€ cal nai
un fom in intreaga strucluri cu evllarca concenlddi derorm alil o r plastce numailntr un

Mecansmu de disipare a eneqiei la structur e in cadre va debuta cu formarca de

artcualilpastice ma intaiin sectunil€ de la exircniblile rslelorgiulterlorin s€cliunile
de la baza s6lp lof, rs 4.6.

Mecan smul de disipare a energie la conslrucliile cu pereli slrucluG se vor dezvolta

nilalln grnzile de cupare 9 apo in zonele de la baza perctior,lis.4 7.
Nodurle dinlre elementele verlicale 9i orizonlale precum 9 p angeele vor rdmane ln
dom€niul niarde compodare.

4.4.1 Strucluri din beton armat

4.4.1.1Srruclur din clara de duclil lare inal6 (H),lll

l\,lateiale olilizale ]n struclurle din belon anral lrebuie s: indepin€ascb urmatoarele
condili l
- betoanel€ vorf de clasa celputn C 20i251
- s€ vorutlize numaibarc din olelprcflat, cu exceplia elderlor
' 0t€ u l€voraveaalunsrimaximedece pu1in7.5%
Pentru ase asigura formarea unu mecanism de cedarc coGct (vezipcl.4.2)voflrebui
indepl nite urmaloarele conditi geometice:

lrlim€a srinzilorva i celpulin 20 cml

€podLrl d nlrc laludle gdnzilor nu va i mai m c decal 1i4 (ln; lime i Elime)
se va evla dispunerca excenlrca a axuui grnz i, in €porl cu axd stapulu, dar
se poale admile, in cazud exceplionale, o decalare ma mare de 1/3 dn Elmea
slalpuui;
penlru slalp nu se admite ca dmensi0nea nr nima a serluni $lema nrcide
30cmi
- pentru peret struclura i grosimea min ma va fi (e puln 1s cm sau ,d[irnea
libera a nivelului impi eb 20.

Condit ile construclive m nime ce tr€buie respectate ln cazulducl elii inalte (H) sunl:

96
 pentru gr nzi d stanla max mi dintr€ etr e
valide 15cm,sau 1/4 din inAtimea
gdnziidaci ac€as1a este maimci de 60 cm 9i nu ma mull de 7 oridiamelrul
amaturilor long ludinale;
pentru {alpi dislanta maxima dintre elreri va f
de 12.5 cm sau 1/3 din
dirnensunea maximi a sectun steipulu 9i nu mal mult de 7 or diamellul
antlurilor lonsitudinale, cu exceplla bazei de a prmu nvel Lrnde aceasta se
limiteazd la 6 od diamelrul amaur bf longitudinalel
coelic entu de armare lransvercala cu elrled va l ce p(in: 0,005ln zona criljcd a
sU pilor situale h baza aceslora de la primul nivel 9 0,0035 in restLrl zone 0r

ca mrsui sup imenlare in inl€rorulzonelor crilice, ae s6lp lor, se vor prevedea eldei
I agrale, care si asigure duclillalea necesad 9 lmpedicarea Aambajuui loca al

Coefcientul de amare onglud nallotal, p€ntru stalpi, va f ce pulin 0,01 ti

0.04

Valor le de proiectare a e eforludior se oblin d n ca culu structural, pen1ru

calcu seismic, considerand 9 eiectele de ordinul 2, prccun 9 regulie ierarhDar
capacl;ti de rez stenl5 pentru a se asigura ionnarea de art cu ati plaslice In gdnzi9inu
ln s16 pi

4.4.1.2 slruciud din ( asa de dLrcllirat€ medie (M), Fl

Maledae ulilzate in slructurile dn beion armat trebuie s, indepineasce 0nnaloar€le

cond!i
- beloane e vor li de c asa cel pulin C 1 6/20i
- se vor ulilze numa bare d n ot€lpraflat, cu exceplia elderlor
- otelurl e vor avea alunsirl max me de cel pulin 5 %.

Pentru a se asigura fomrarea unui fiechanism de cedare correct (vezl pct. 4.2) vor
tr€bui indepl nite ace eail condili geometdce ca giin cazulductlitdliiinalle (H), darvor
tr€ bu i res peclale 9 ufln aloa rele co nd li co nslruclive:

penlru grinz disianla max ma dintre etrei va fl de 20 cm, sau 1/4 din inAlirnea
grinzi glnu maimull de 8 o dlametru ardturlorlongltudinae
penlru staDi dislanla maxime dhte elder va li de 17.5 cm, sau 1/2 din
dmensiunea maxma a secliunistalpuui 9 nu mai mul de 8 or d anrelrul
annalud or longitud na e;
coefcienlulde amar€llansversaE cu €l ed val ceipulin 0,0035in zonacrtua
a sblp lor sluaE a baza acestora d€ la primul nivel 9 0 0025 in restu zoneLor

97
 tloi @n@plii pdvind prctdclia s.knict a sttucturilor

4.4.1.3 Eemenle generale de prc eciare, [3]

La struclurile in cadre din beton annal formarea memnismuluide d sipare a eneqel

prn apadta aidculaliilor plaslice, in rona de cupla€ a rgleorcu stalpii este indeplinite
dac; se respeciali condi!a umaloarea I3l

Irv, r,*.Iw* {4.16)

este suma valor or momenleior capab e ale sla pilorin care se cons deri
IM" valoile mnime a fo(elor axale corespunzaloarc in cornbinalia de
incdrdrl care cuodnde acliun€a sesmca

suma va o lor monenlelor capabile ln grnzle carc concura in nodi

IM",
factorul de suprar€zislen16 daloral efeclului de consoi darc al otelului,
din armatud carc se va consideia:

1.3 pentru clasa de ducliilale inafte (H);

1.2 penlru clasa de ducliilaie medie (M).

Veriicarea condl!ei(4.16)va iilndeplini$ ndependenl pe r ecare dirc4ie de conexiune

o.i1di-nipt peI. i ioara di€4ii e posib eal"" lilni .eisnice
La prc uarea efonurior de lip moment se admte redistrbuid intre elemenlele vedicale
ale structu i in limita a 30% 9 inlrc elemente e orizontale in I miia a 20%

Redundanla poate i asigura6 numai in cazul slrucludlor cu Lrn g€d nrare de

nedelerminare starca, asfel incat $ se poati asgora redistbulia unitorma a
aniculat ilor plaslice girespecliva capacltali de disiparc energerca.

ln vederea reducerii ince(iludnilor legale de localizarea zon€lof paste 9 penl r a

acgu d"lenpnplo debe.o an .( o .oiponr.e du. aeslen€ce5dd
- prevederea unei can!6li d€ arm5tur; lransversa, cae se fie capabia se
asigure capac latea de defoma€ nrare aluluror secliunilorl
- prevederca unei canlitili de arm,turi inlinsa sulcenta pentru a impiedica
produceea unei rupe c?sant€ du& fsurarea betonu iintnsi
- nu se vordep6g plocenlele max me de amarei
- se vor prevedea lungimi de anco€re !i de lnnbdire ale annatudior suliciente
pentu a impielica smugerea bareor dn belon in cazul solicitarlor cc ce
a lemanle d n acliunea se smica

98
La slructurlle in cadre se vor evita electele locale datorale inleracliuni cu pereli
neslructurali carc pot conduce la fonna€a de stapi scu4icu ruper neduct e din io(a
t,ieloare. Acelagi ucru poat€ rezulia giin cazulgdnzior prn iormarea aSa numitorgrinz
scurle. Pentru evlarca acestor situati sunl ind cale mod€e de calcul cu analize mai
dela iate sau adoplarea unor so ulii de lixare a panoudlor dn slructura care sa nu
aredeze comporlarea ansanblu ui.

La structu le cu pereli structumli formarea mecanismului de dislpare a energiei

ple2nle unele incediludini egaie de dslrbuia efonurilor ln acesl caz se impune
analiza diagrarnei inldgudioar€ a momentelor sau alte procedee (meloda
lerarlrize icapacilzliide rezisienl;, elc). In fs.4.9 sunl prczentate co'ectile ce
trebuiesc fEcule, asupa diagGrnelor de momenle de p@eclarc lud pe baza
rnomentelor rezultate dn calculin ipoteza de caculseisnric M'd tnand seamade
in;l!imea prmului nlvel h6 I31

,l

L'lel ii
i,iIl* e+i, i '.t^

Fig.4 9 Diagrama inLsur;loarc care line seama

strucluilor cu peret struclurali gidualil3l

9!
 Noi conceqit livnd prckclB seisni? a sttuctudor

BIBLIOGMFIE
Pau./. r Bch-"r1 q. Vo5e. . D.oo.rar"a sra-d, tor oe teon
se sm ce. Ed turaTehnca Burure'i, rq97
2. ee-|"@dco -'aF,ame.
i:{ T"3'.{1,?ijil"?i*," -a houd,aso"'"
EUROCODES
Fardis, M. CaBaho Einasha E, Fa@ioli.p. Pinio, P Plumer A. Genek Rues,
S€ismic Aclons, Desigf Rutes lbr Butdfos. Foundarons and Rerainif g Siruclures
ThohasTelod,2005

100
 PtoEcla teisnia pdn .tisip{e. enetgtei

PROTECTIA SEISMICA PRIN DISIPAREA ENERGIEI

ASPECTE GENERALE
'1
Ald-r-un rdarardl. abo.daer radrlrolata a pro,e.td., ta rrlrLni
DaTau De asqJr.,er coTbnar,€r re/\renla-o;1
seisrice ene
rtcte r e,cnenr"o, conp".e1;;
unui anumit niver €r desradariror acesrora penrr;
;13,:[Tl;;:r0::**',"*
B€nefr p€n1,ori@ s e'er rrucurat c. ii cd d.rpdr^a "rerg.q nduse de sci\n .a nu

!":it::"
%t lin*:ff :ffi ri :;1; r'",: ;:"*i "1*::: :: ::*"" i*:
[$fj%i1j:J:,.rr,**"
este mu]r superioare, neexsiend nici costuri pri;;
D,spo?rrNele deoiioare
d elag:e, sun Ld7c.e oe sca.j t..ga.n
rLtre doTer, €gale
0e, o1t.o,Llvbral ro rJn ar.. dbsorbanr, de socur
r, a"o,i,zo,i, pe,,, auro^r,.c,r_r"
'r0 3br, de vib,dln ppnrj eclipa"err" tn,trio.
p m.dLte cr d,spo/.live d.t!or,
*,ai'''' o" /dnu u, i;,u, d- e,orozii [20, $,nr,e arrc
!illl:;"" "0,," "cliune,

$.$:qfl
d6p" ererura l,'iiiff liilrfr liil","lxff ri:#.ii:::yt";,irff : Jffi :T"T
cinelicidintr-un
sisten Iransfomand-o in aIA iormade energie (de ob cei

P.-Iru o bJr; tunqi0nr6 d d,poztiveor o,,or.odreto.

or ererg,e mpbsrrer tor
''eDLr r&Lt; 1una, izole unde arista pe.ecn de pr(re apoprdte nr," care
oepldsar'e €lat ve aie5sreTLru. srru,r:.a s,nts,rnr
enr oj mr rt,r

:1,::l',.:.1, ,.*u,l cJ hre.sirir ,eduse. rot,r d(eeor dspo,i0,e e5r€ oe

'eaL(o de0td56r'e terar,ve o,.n fig:orarer .0,r, oe oispato. propru.lF a
'or
er€ sre.dprra"d nd n n o/re1ru, n .ll€ saucrJr. de
",i,rsa ,i," *1U1i ."
e.r"
ra'e-nrnstah. Da; l a"rite,rra1 d este doua.,1.!r
Je rnr,
"re;"nea
*ii:i"
,yr:: ._'erl.l'
Negr lared
"'"ln,i' J, lt";5i,,:,::j; tecve"la
$pe.t ooar" td Trrc;n cu
uonouLe
1";;;i"ii:fffi::",11:i
o^a cauzar. Oe
r'.r_ s?u lrat c.re?roroocacsco..onurperioarero.aoaoo.rri in Lonrtr:c,ie
r.
c'oalrai' oo d''pa,e a e-e,qi", dno1,.or,r,i pr;1
:;,:#1'"ffi:"5,"-**
101
 lbi @ ceplii Nind poteclh seisnici a stttlctutitol

Reiedlof la degGdarea curbelor ciclce de incarcare-descdrcare ae unui dispozlv

de dsipare de en€qi€, lrebuie alul in vedere ci in rnod obignuil un culremur
pulernic cu feplcle care urmeazd ar pul€a alunge a 100 de cco in perioada
domlnante. Exisla stuati cum este cazir culremuru 0 dln Alaska din 1964, care a
dvLr o dJrala nl,rnare de lnp nrnarulri"lu ilo aj"ngard pala la 200. ir rurule
de irecventa cutremureor din zona de amplasare a conslrucllei 9i de durata d€
Iunclionarc a aceslea (numaul sesm€lor considerate pe durata de viat; a
conslrucliei), pot li slablle ciclurle limit, de degradare ce se impun p€ntru un

Fundamenlarea unor crledide conceplie ? rea izarc a unor astfe d€ d spozitive lrebuie
sd ia In crnsid€rare in prmd rend de energla absorbiti U, care esle func! e de forla de
de,volaG Fside deolasarea Darcursi in cadru cclulu s:

U=JF 'dx (5.1)

Fo(a dezvolla6 este in general imitati de io4a maxima rezultau local, in zona de
d spunere a dspozilivulu, ln lirnpul osc lat ei structur . Deplasarca este la dndul siu
lmllala de unele considercnle g€ometdce in concordanl; cu d€plasarea marima
rezultald din defonnarea slruclu , d care lrebuie sd dmana in imite de siguianlA
legate de siab lilatea g€nerald.

Eicienla unuid spozil v de absorblie h sleretce a energi€ipoale f definte pfn raporul

d nlre energia lotah disipalS UM qi lucrul m€can c co€spunzaior n vehrlu max m al

u,--
15.2)

A9a cunr s a arAat in calesorla d spozilivelor de d sharc a eners ei (dev ce) care pol fi
ut lizale in domeniul conslru4 ilor exisld o d versilale loarc rnarc bazala pe frecare, pe
deformarea plaslica a metalelor, pe capacilal€a d€ disparc a energiei de cate
rnaieriale e vascoe astce sau oe anorlzareavascoase.

5,2 STRUCTURIDE CLADIRICU SISTEME DISIPATOARE DE ENERGIE

n cazulunuisistem cu elemente disipatoare h sterelice de energe fo(eb la eloare care

i
se hduc in struclurz pol reduse subslantia asfel incal pol l elirn nale in lota itate 9i
cer nlele de ducl litale a e e emenlelor slructurale

102
Prcleclia seisnicd Nir disipa@ .naqi.j

Ut lzend sisteme suplimenlarc de disipare aenergieiin struclur; se pol obline reduced

semniicalive ale rispunsululacesleia. Tolug nu se r€€onandi luarca In cons deralie a
unor coelcienli de amodizare cu valor mai mad de 40% din amoi(zarea ciiica
deoarece de9 se oblin reduceri su pl me ntare ale raspunsu ul sfuciurii in depla$ri,
acest€a pol conduce la €fecte adverse gianume la cr€gterea rispunsu ui in accel€ralii.

Dlsipalodi h ster€licl sunt sisteme speciae carc ucreaz, la actuni lalelale, idd s,
parrcipe la peluar€a acliunilof veftale. La fo(e moderal€, prov€nile dn aclj0nea
vantuhr sau a seismelor de micS inlenslale, disipalo i din struclurd trebuie sa aba
rgiditate suficient de marc penlru a nu intG in lucru. Pe de alte par€ e ernenlele
slruclumle princpale nu necesita capacitaie mare de absorbte de €nergie 9i chiar
rgidilate marc la actunile laierale,liind proieclate preponderenl la cednte de rezislenla

Cu excepla dlsipalorilor concepuli pentrLr a4unea vantrlui ce pentru acliun seismlce

pot lucra in domeniu e ast c la acliun le moderale, ii nd adm se 9l eventuale defonnati
neiaslice reduse. Dud orce so citare seismicd putemid sau vant deosebl, sunl
necesare veifcSrii 9
evenlual inlocuir€a sislernelof de disipare eneruetcb, daci
acestea qi au pierdut capacitalea de absorblie.

A9a dupa cum sa menlional, pentru o buna tunclionare a sistemelor de d share

hisierelicd de eneq e d n slructura este necesar ca acestea sa ie cuplate intre puncie
ale strucludi cale suferd deplas:r rc alive mporGnle, lig. 5.1 . Dad o strucurn in €drc
areoflexlbilllalemare,dsipaloipotfdspugiinbareledagonale,flg.51a,arincazul
unelslructur mixte, cadru perete slrudural, acetda potf arnplasalila nivelu egdlurilor
dintr€ cele doui componente, liq. 5 1b.

ln cazu struclurilor cadru - Derele struclura. cee ma ool vite zone de monlare a
dispatodor vor depnde d€ caracleristcie dinamice al€ ansambluloi. Astial, pentru o
chdire cu 1015 niveud loca zarea optmS €sle a3l4dinin;linreacedir sau a toale
nive urile [44. Pentru podud amplasarea dis patorlorse va face la bgatum dinlre tablier
si! le t2l.

Un mod nlercsanl de arnpasare a dsipalorior de energi€ penlru o conslruclie

supusd acliun I vAntului esle c€l care a fosl ulilizal la World T€de Cenler din N$v
York Grnzile de p an?eu sunt cu zebrc €, disipalodi de energie lind amplasa! pe
exlrcmlalib tdlpil0r nter0are [9], fig. 5.2
In J apon a pima cladire realizate cu s sleme inco po rate de disipa rc a eneru ie €sle h olelul
Keio Plaza d n Tokyo, rcaliza€ de lvluto Slnrctura are 47 de nivelui in cadrc din otel
1261.
9 ut lzeazi panoui absodanle de €nergi€, numie'panoui 9litate", fg.5 3. Pdn sislemul
conslruclv, la o soliclare se sm ca pulenica, se produce lsurarea dElibuiti pe suprai4i
foa.lemareapanoulu.Acestucruserealizeazacaurmareaexistenl€unorgllur(tunle)
care cond uc la d ispersia fis u d or, rezuftand o absorbt e en ers efte mpodanli.

103
 l,loi @nc.plli Niind p\tecla seisnicd E sttucvild

F g 5.1 Slrucluri

Fig 5.2 Poz lionarea disipatorilor de energie pentru adiunea vantulu I9I

Fiq.5I Panou tlilal 126l

104
Ptot*th s.iilhi ptk .lisipaEa eneryiei

Dezavantajele panoudlor tlitate sunl cregerea conslderabih a greut4ii crnslruclrei,

dliculatea fixerii in sirucluia de rezislenla 9i necesitatea inocuirii aceslora dupe o
acliune seismicd pulernici, care conduce la o sene de difcultrt tehnice !i preluri de
cost dicate 1421. Dficuhet e panourilor 9 itate polf pa(ialdimnuale pdn ullizarea unui
all sstem brevelat de Mulo !i co ab0ralodi s;i [25], abaul din fatii de beton armai,
monollDale cu nronar a care disiparea de enerul€ se obline prn degradarea acesluia
fg.5.4. Se eimlna asfeldezavantaiulinlocuirii panoud or, lind suficentd r€matarca
rcsludlor duDd un seism Dutem c

bllipllrabdcaF dn

iasii prelabr cale dl! bq!g! 4q?l

Fg 5.4Panouridin f,ti absorbanle de energe t251

de energie rea Dat din fatil

precornpr mare lig.5.5 liind realkalS pdn lieca€a
d nte lagii B5l

. 16 r0'erabi.ate!i! b€lqa4oil
Fg 5.5 Panou din fag i asamblate pnn precomprimarc [351

105
 Noi con@ptji Niind Notecli. s.isnbd a sttuctuntu

!n all sislem se bazeaza pe capacirarea de absorblre a energiei de c,tre unele

mateiaie lascoelaslice sau tegilud dn metal cu capacitate de defomare ptasuca,
amplasale inire strucrLrrnqipano0lde p€rcte, tig 5.6.

panoLt
lqpglllq

\tE ledal sau lesalur cu

! d€ d spre a "rge
Fig. 5 6 Panou abso.bant cu teg;lui deroriabite

Prima constuclie la care s,au apl cat sistenre ded s pa€ a €ners et cu r qione este corsas
Hospitaldn Panarna €alizald in 1970. ln 1987 a fosr connruitin Canada compb;ul
bib otecii de ia Concofdia n v€Gity, lrrccon net Bu itd ng o strudud in cad re d in belon
LJ

armat cu dispozitive de d sipare cu irl4iune (sistemu Pat

-ce nlra in ucru tafo4e600-
700 kN) fig 5./, iarlnfg.58seprezintao attA aplcare a sistemului in USA,
[31].

Fs.5 7 s slemulPallde dis pare cu fr 4iune la l cconnetBu td ns I34l

I06
Pro||cli, so/snicJ pnr dhhana sargto

Fis 5.8 Sislemul Pal Moscone West Convent on Cenler, San F€ncisco UsA [311

Prinlre pmpuned e mairecenle privnd dsiparea de energie cu panouride contravantu re

cu slruclur; meta ca sunig cele sub lorma de fagure,lormale dinlf'o placa melalcacu
rsidz;d, is. 5.9.a, 1521. Sislemul poate ji reallzat 9i din subansambui imbnate cu
$urubur l5l,lig 5.9.b, ceea ce p€mle o manevBblitate maisimpla in cazuldegraderi
acesron duDd un numard€ seisme oulemice

b.

Fig.5I T pud de panouri de co nlravaduire din tabE

a. panoLr rgidzatcu nervu b. panou d n casete asamblale

107
 Noi con@Ni ptMnd prclecia seiili.i a sttuctuib

Un slslern interesanl esle cel realizat de K4ma Corporauon din Japonia l55lin care
dispatorulde energie este sub tonna unuicopol, flg.5.10 part€a c€nllali avand mlul
de disipalor de ene0e. S'a ales acesl sistem de d sipalor penttu a se asigura o
tunclionafe omnldireclionala Sislemu a fosl ulilizal la Kl-Building din Tokyo in vederca
cup arii a doua [onsoane, unu cu cinci n velud iar ce alalt cu noua nivelur, pentru
realizarea a treiculoare de circulale. S a evdenliat iaptuLc, dispatoru are rigidhle
marc camcierdci hstererice stabile, capacitate de deionrare sulic e a 9 capaclate
mare de disiparc a eners ei.

inlre

Fg 5.10 Disipalorde energie lip c 0p0l din meta I55l

dh Japonia a €alzat un disipalor de eneQ e din olel

montar lntre gr n2 ie 9 conlfav6nluir e uneic;di ,fg 5.11, t6l.

d sipalor de er,erq e cu defomalia

p astica a metalu ui

Fs.511 Cl;dirc cu d sipalofi de en€rsie cu d€foniatia p asld a metalului

108
Prct'Mlh seknht Pnn dtsiPaoa serg'l

prezilb Jn e5''11ldre localzedza drlkurla olasli!;

.n 1986 AnslizaodlOchor lll
;,n ;:.,;j i;:;;ei,i :"q;Lri dnre d1"qolab r, rr'Lcru'a de rerrenG oril
di'ioaea
i",.i,."", '",rJ",i.ii"'. reearu a iare ora r'r ze"za asisL'ird
"e 'e
de energie lig.5.12.

qlsa mehliq deiomqbL a //

delbmab !e
FLg 5 1 2 Cadtu cu diagonde $ eL€nente de pdndere

li4 r5l o opnrc Jn al si'len de caore

Foto5hd o merodd d.enendrodrp JJrJ"ovst
.","""ii"r" o1-"""":'" oer;radbire oca r' irs'Fcru daoo"arcrol
;r,,-;;"'iLl''br u",r c.crrooirrui rrq stt q'esr'sLena 06l u'lerior oreluar t'
'"pt'shir'arF suo

ale ionne h (ae rrenFlJldplorr'.blesle dPiona Li uan

energie pe contravanturi
Fig.5.13 Slrucluld]n cadrc cu element disipatorde

109
 Noi concepli privkd prct cia seiflhe a sltuctujtq

lncerc:dle la actuniclclice efecluate 6upra modelelor a scad natural5 alecadrcorcu

u1 singx nivel 5i o shgLra oe5 hidere rJ d€Tonsnal Lc ooale obl"e 0 cretlen
'"
semnLlicalva a dis pad de eneryie firi degradt slrudurale

Hazama CoQoraton djn Japonia I11l a dezvoltal un sislen de prolec\e !a carc

dlioalorulde elero e s€ a''rplrseala pe corl€venLrril' sv"clJri Ace5l 5islen esle
a(all,l oi1 slralui . lemar ve d€ o€l ? 1lalFn. v;'co_ercti' oe rcltrd ar'ld i9
5.14. In functlonarc, defornatrile de torfecare ale stratu ui acrllc se transtome ln
cidura. lntrucat materalu vasco_elastc de nalur; acdlicd este influ€nlat de
l€moeratura. s-a constalat o componare optim; in domeniul 15q35" C n1ig 5'15esie
p |eze ntala o lotog €fe a dlsip aloru lu de e nerg ie vesco_e aslic utiljzal la slsle mul din ig

5 14 de Hazarna Corooralion.

d-sDarorde energ e

material vascoelasiic

;]turc Lrn€itmei ilG

F]g.5.14 s stem de proteclie cu disipatorvasco elaslic

ativa

Flg.515 Disipalor vasco-e astc Hazama Corporalion 111l

I10
Ptote4h seiflice prk dbiparea energiei

LJnalmoddeabordareaproblemeidisp5ri eneruiei nduse de sesnr este celprezenlal

inig.5.16.lnprmafazAsstemullucreazecaunlotasigu€tdeegaturadelaparlea
superoar,dinireperetistructoraiOacliunesesmcdputernicivaconducelaruperea
aceslor bgaturi, ca urmare a forlei de unecare dinlre pereli, c€ea ce inseamnA un
consum de energie 9 modiflcarea caracteristici or dnamce ale ansarnblului pdn
cre?teea pe oadeipropditundamentale. Legdlurie de la n ivelul p angeelor vor sigura
conlroared p4.lilo .r rdu a ? dup; dp' rplc'€dde rpa ed.rpdoa S.

-paielii alruclurali

Fig.5.16 Slructurd cu egaturidecup able [2/]

Un sislem brevelat lot in fosta URSS este 9i@ldh fg. 5.17 0nde bgeturl supllmentarc
exisu numa la prinulnve a strucluril 1301. ni\ial ansambluleste rgid iar p|n ruperea
bgaudbr slruclura se lransforma int-o slructurA cu parler iexib I Avanlajul esle d s€
disipeaza o canlitate inrpodanb de en€rgie in faza in tial; 9 slrudura se iexib lizeaz,,
conducand k o cre9lerc a pedoade propd de vblate.

Avanlajul unor asemenea slructur, cu bgAtu decuplabile, esie mpodania daca prn
fexib lizare se oblin caraclerisrc dinanric€ ma mad decat pedoada de col ceea ce
conduc€ la r€ducere fo(eiseismice. Maimult, asfelde slructurisunl de pleferci in zone
unde se pmduc alat seisme la care predomin; frecvent€le inate (culrem'rre de
t
suprai4a) cat sesme la cae vadu le specllale sunl in zona pe oadelor mad
(cutrcmurc niemediare sau de adancime). ln felu acesta a cutrcmurele cu varfurile
spectale in zona perioadelor mar bga0db srrucludlor nu se rup, slructurile sunl rgide,
ceea e iace ca eleclele acliunii seismice si lie minime. La un culrcmr la c?e
predomine frecvenlele lna le, cu carccledslciapropiat€ de c€ e a e slructu lorse nduce
o canlitat€ mai mare de energie, edturl€ se rup !i prn iexib lizare respunsulse
diminueaza, structura egind d n zona v6rfLrf l0r spectrale, f,ra a maivorbi de disiparea
de eneruie realiza6 prin decuplarea leg,tud or

111
 concepJii ptivind p6kcti. s.isni.t a stru.itiw
^ki

Fig.5.17 Sttuclura cu leg,lud decuplabile [301

cregerea pedomanlelo' dispo,liv€or de amoiEarc vascoase r€reriloare la ro4ele

care le pot dezvola au condus 16 ulilzarca aceslora in numeroase aplic4i pentru
slructuride construclii amp asate in rone s€ism ce 1471. Ln fg 5.18 sunt prezenlate
caleva modafiielide amp asar€ a amonizoarelorvascoase.

Fg 5.l8Slrucluricu diferlemodalitili
odiagonahfe a dgd d pe doua d agonale

112
tuotecth ..isnlca Nk disiptu .neryiei

Una din cele ma smpe economce metode de realizale prcdicn a vai4ie

9
pararn€trlor dinamici la slruclurile de conslrudii este aplcarca sistemulu de ,bgetur'
de rezery; ca€ es din ucru. Prin aceasta se inlel€ge cd unele elemenle conslruclive
careinsradul nilialm,rcsc g ditatea conslrucli€ esdinlucrulaalingereaunulanuml

Dupeun culremurputernc ,bgalude'poli reEcute 9 adusela slarea niliala.Asfelde

€emenle conslructve cu ro de bgalu ' sup inentarc se pol rcaliza din panour dn
belon sau beion degranulil, ziderie deciEmide, ftanlidispug in locu I contavantu idlor,
contravanU i cu eg6tu carcs€ rup etc.

5.3 DISIPATORI DE ENERGIE CU FRECARE

Fre.area esle un mod avanlajos de a convedieneru a cinefte ln energietermci 9iare

multe apl cali : irane pentru adonroblle, tenur , biciclete elc.

In anul 18S9, Emle Mors propun€ prmul 'concepi de dispoziliv cu fictune. J M.lu
Truffau I cGeaz; un sistem de franar€ ut lizal la automob le, beat pe ace a9 prncpiu
ca $icel a lu lvorc, alc,tuil dn doue discur intre care a dispus un strai de piee,
dispozlv care esle perleclional u leior de E.V. Harffod in 1906.
incadn 1980 in Canada, PallSa.,lncep sa stud eze disipatoriihislerelic deen€rgie cu
treca'e, pornind de a ana og icu mecanismele de franare exisiente a aulomobie [32].
Teoia tunclionEr idis patorlor hislerclicide enerui€ cu alunecare cu frecare se baz€aza

- fo(a de frecare esie independenu de aria suprafetelor in contaclj

- fo4a de lrecare este direct prcpo(ional cu rezulanta io4eorcarc aclioneazi
non'a la suplalalil
io4a de lrecare este independenl; de vitezE;
- valoarea foteide irecare depinde de natufa suprafelelorin conlact.

In pdncip u lorF de fecare esie daii de rcl4ia

(5.3)

esle ro(a normaE a supraiati

tl - coelcientu de l€care

113
 conceplii privjnd prcte4ia seisnicd a stuctutitol
^hi

Avand ln vedere faptul ce se constald o uioare creglere a coelic entu ui de frecare

momentul dep asadi celor doua conod, tulb de fiecarea propriu-zsa de lunecare,
lucreaz, cu doudvalor al€

pr coeficienl de irecare cinerc (dhamic).

in ambele cazud, fo4a de f recare a.lionedb tansenlial planului supralFlelor n (ontact,

Penlru a extnde aceasl; la o )nuate Se'eraira$ ldrc.6 Tplice di'r'bqa

'eo.e
neun fomd de lensiLrnipe suFalele cu o planeitate neun fomE, se reduce fenornenul la
nivel infn le2 mal Astfel, 'o1a r02l; de tecdre se obtr" prin (ira
lensiu4lo'
langenliale r in €pod cu lens un€a noma d pe suprar45 oi, astrbl ci ec0alia (5.3)

(54)

Ecuata (54) explici ienomenul de lrecare columbana Sl pernle delem narea

lensiunilor la nivelu suprafetelor in conlact care sunt necesarc penlru a slab lipammeldi
de proieclare aid spozitivului, iar prin inteqrarea ecuat ei (5.4) pe supralala de conlacl
dinlre elernenlel€ d spozitivulu se obtne rclat a (5.3).

Dspozilivele folosite Tn nrod curenl penlru disiparea de energie in struclurie de

rezistenF p€nlru conslrucl uliizeazA ca mecansnr de disipare a energie frecarea cu
alunecarc la supralata de contact inlre doua suprafele, denumE frccare uscaG sau
coumbiand. Cu loaie acestea, tr€buie remarcal faptulca procesele de lrecare sunt
depade de ai at6l de simple in praclic5,leoda luiCoulombfnd aproxmatv realS l\,la
mut coelicenlulde frecare care esle consdect constanl In calcul de fapl variazi ,
dep nzand nu numaide nalura suprafelelor de alunecare ci9ide pregaurea aceslora, de
graduLde rugozilale la care au lost aduse prin peliculzari cu diferle maler al€ chim ce
ab cercr caracledst ci se Dol mod lica in 1im0.
l€tzi, leodile modeme ale irect i iau in considenrc in pr mul r6nd adev;iata valoarc a
coeficenluu de frecare d nlre suprafetele ln mntact m{anismele care apar la niveul
contactului 9 deiorm4iile plasice ocale crre pol apare ln punctele de conlact. Anafizand
supmfelee in contact la nvel m croscopic se condala existenta unor n€rcsuarilSlisau
aspedtSliae suplafeiei, senemte de exislenla unor slmtud oxdce, run4ie de nalura
acestor matedalele, prccum 9ia numeoase partcule ab€zive € se desprnd ]n mor€nlul
ire.arl. De asemenea sau eleclual c€rce1dd asupra iomelor aspedtelibr (conice,
piramidale semsfedce) care sa mereasca vaoarea coelcientulu d€ fiecare 9i mplicit a
fo(e de irccarc. In orce caz.lrebue remarcat faotd ca ede necesar $ avem in ved€e
c; o fo& de i'€ca'€ rdica6 se obtine numai in cazu supraietelor in conlact cu
numemase micm neregular E\ s nu in cazul sup€tulelor perfect plane.

111
Pble.lh seknice Nk dlsipa€a qeryiei

Daca ne reiednr a un conlact reallnlre dou; supGfete melallce, coelic enlu de frecarc
poale deven ch supEunitar, datorla fenomenelof de ade2 une dintr€ suprafele
generale de straturle de oxid melalic ce se fomeaza fig. 5.19 Acesle stiatud oxidce
nu mai permit realzarea unor legetur adezve controlabile Tnl€ suprafetele in conlacl
ceea c€ compl ci procesele de frecare, deoarece caracteistic le mecanice a e slrat0dior
deoxtinu sunl inca b ne stepanib ma ales la acliunidnamlce

b.

Fig. 5 19 Vedee m crcscopica a unor suprafete in contacl

a. supratule neoxidate, b supiafelecuoxzi

Noie teorii egate de lenomenulde frecare se relera !i

a defo.mat ile locale care aparin
vec nalat€a suprafelelor aflaE in contact Acest pmces implici un dspuns complex
eastc, elaslo-plastc a posib v6sco€laslic al straturilor in contact impreuna cu
parliculele abBzve slraludle de proled ie etc.

n limpu produced fredriis€ declangeazb 9 lenornene tem ce, care sunl tunclie de
fecventa ni9cari9 care pol determina distruqefea peltuleor de oxid, astfel cAse
aieclea2; fenomenu pmpdu zis de ffecare 9i implicit procesu| de disipare energefte.

Evided cn esb exlrem de dilcil de ana izal toli acegt laclori carc concuri b
delem narea procesuluide frecare, dar se pol inlroduce o sere de ipoleze geometdce
9i constlulive simpllicaloarc, de exempu a unecarea unui elemenl igd peste un
sem spat u rigid peffecr plasric.

Atuncicend cee dou: melale in conlacl sunt diferite tenomenele sunt maicomplexe,
mai a es daca esb vorba de o almosiere cooz v;.

115
 Noi con@plii ptqn l patqth seisnict a slruclutitd

Din aceste cauze la conceperea dispozliv€or de disipare a eneEiei cu irecare lrebuie

sd se recurge la incerciri expermemab pentru a stabil daca se pol prevedea loate
tenomenele ce pot apare 9i efectele lor asupra caracterstcllor de amonizare. Sunt
cunoscule in acesl sens cercelir le intrepr nse de Pall I33l penlru supBl€le ln conlacl
cu acoperirc noma;, cu acopeir€ cu nsip, cu pelcule de znc etc. Scopu acestor leste
nuafoslataloblinereaunedisipirimaximedeenerge,catidentfcareaunuidspozitv
care sa prezinte un r6spuns prcd ct bil.

Sislemele prcpuse de Pall se bazeaza pe lmbined d nlre eemenlele supuse fiediicu

quruburi prelensionale n ligum 5.20 se prezinte componarea uneiimbnSd la care
suDrafelele in conlacl au fosl tatale in dilertemodud Ceie maicunoscute sistemesunt
ulilzate a imbinSdl€ slructuflor din panourl mari (a9a nurnltul L mited Slip Bolt Jo nt -
LsB) I32l Si sislemele prezentale in fls.5.7 qi 5.8. Alura cubei hist€relce penlru
shlemulPaldin ig 57 dupa o actionare a[enranla la un num,r de 50 de cicluriqio
lrecvede de 0.2 Hz este prezenlati 1n f,g.5.21.

,E
E

ded6aealmrnl

Fig 5.20 Relalia fo(a deplasare a one imbinarj h care supEr€tel€ in

conlacl au to61l€lale ln df€dte nrodalitrli B2l

In mom€nlul de fate exstd in SUA 9i canada pene 30 de conslruclii car€ uliizeaza

sislemu Palldaloriu capacl4i mad de disipare aenergie, a caracte slic or conslante
de disiparc 9 laplulu ci nu lrebu e lnlocuite inlruca nu se produc degradbr dupa
acliuni se srn ce rnajorc ln pus, astf€lde dispozitive pot i po2lionate in diredte zone la
nvelulcontravatu lorEfaeementespeclaledecLrpare.

116
Poteclt setsnica ptin disiparca eneryiei

Fis. 5.21 Relalia lo4a (F) deplasare (D)penlru unsisl€mPal (lis.5.7)

dupb 50 de ciclurl la o de 0.2 Nz

n fg 522 esle prczenlai un dispozitv ma recent de dlsipareenergelicd cu lrdune cu

aqiune uniaxiale, disipalorulSumilomo, care a lost aplical in Japona [14]. suprarelele
de frecare au io6l realzate dinlFun alaj de cupru 9i culisea,A de a lunsulsuprafqei
laleral€ a clindru din ot€1. Fo& nomae necesar; p€nlru a se realiza frecarea se
'rnLr
obline prn aclunea onu resorr lnte cap€tele ciindrului dn otel Praclic, resonul
precomprmat exercla o fo4A care este lransiormale ]n fo4a normalA, prin irccarea
d nlrc supGfete 9i capetele d spozil vulu .

\ imp,naF\

+
6@4 / ,eson ./' \'t?lu!ulqq,€4y

Fg.5 22 Dispoziliv disipator histerelic de energ e cu fiecare Sum tomo I141

Supral€lele de frccare realzate dintr-un aliaj de cupru conlin ncluziuni de s6iit care
mnfer6 o ubdlerc usca16 c€ea ce D€nnite mentnerea unei vaod € aliv conslanle
Denlru meiic enl0l de lrecare. REsDUnsul acestor disilalo are o foma efern de
regulaE 9i poate 1i asmial cu curbe hislerefce rcclangulare Mal mult numdruld€
cclur de incercare, ampitudnea acliuniigitemperatura mediuluiambianl au un efecl
neglilabil asupla comporliii d sipalorulu .

117
 lloi conceplii ptivkd Noteclia seisnicd a stuctuilol

ln lig.523 est€ rcprezenlal un dispozliv mai solislical, numll generc dspoziliv cu

legituridisipaloarc de en-"rsie, t281. ln cazu acestu sistem necan smul d sipirii de
energe esle simlar ceui pez€nlal anleror (dispozitvul Surn (orno). Ac dsiparea de
€neruie are loc a nterfala dintre sopraiete e de irccare din bonz 9iperclici ndru uidin
olel ExsU o serie de deoseblr intre aceste douE dispozlive, care se traduc prin
d tu€nle insemnaie referloare la caracledslicile rbspunsului.

ebE lv ..
\@"\

+
ci hdtu dii ole ,/
Fg 5.23 Dispozliv d sipalor h slerelic de energe cu rrecare [28]

n Japona s'au consoldat lr€iclSdjr a care s-a ulizal dspozlivul Sumiiomo. Una
dinlre acestea a fost slructLra in mdrc din olelcu 31 d€ nveud a companie Sonc
ofice d n omiya consrruita ln 1 988 s au folosit cate 8 dis pator pe iecare n vel, in
special pentru a reduce efectele v bralii or seisme or de mica intensitale In fg.5.24 sunl
prcrentale ptincipial dou; moda tdlr de amp as arc a d s patoare or de eneru ie S urnitomo.

Fig 5 24 Pos billiAli de a dispo?itivelorde dis pare

lip Sumitomo

118
Prcteclia seisnici Nin dj.ip.rca enetgiei

n iteGtura d€ specialitale sunl prezentale 9ia te lipur de dispozlive cu Ir€carc 16, 81,
cu acelaqi p ncipiu de funqionare: p ese metalice inlre car€ sunl d spuse diveBe pEci
cu frecare dd cal6 !i prelensionare cu gurubud de inalu rezislente.

Un exemp u este cladirea B bliotec i Un vercilalii Concordia din Monlreal -

alcaluiia
din doua corpurl de 6 9i respectv 10 nveluri fiecare, coneclale prinlr-o gaeri€.
Penlru aceaste structura s-au folosil 143 de dspoz tve d s patoare de energ e cu
frc\iune, 60 dinlre acestea liind dispuse la exteror, datortd aspeciulu lor esletic

5,4 DISIPATORI DE ENERGIE CU DEFORMATIE PLASTICi A METALULIJI

Disiparea de en€rg e bazau pe defomarca plaslice a rnetaluluis€ oblne atunc cand

meta u esle defomal in domeniu I plaslic. Astfel energ ia este absorb l5 prin mod incarca
rormei 9i cre9lerea lenperat0di maleda ulul deformat.

Elementu actv absorbant de energie, al unui dispator cu defomar€ plaslid a

melaluui poale f conc€pul s, lucreze la incovoier"a, cornpresune, lnlindere flamb3j
local, sau prin combinarca a dou; sau mai mu[e modur de solicilar€.

ilial a bsorbanlii de en erc ie bazalj p€ defo rmarca p ast ce a meta u hri a0 fost proiecl4i
In
pentru proleclia la mpact a avoan€or 9 aulomobielor, la prote4a conduclelor din

Aceste dispozitve au avanlaiulcd au un comporlam€ nl slabil cu o fabilitale prel'rngiG 9i

o buna rezistenta h condilile de mediu, ar incluse in strudurle cEdrlol pol asigura 0
cre9tere de rgidllale 9irezislenle la care se adaugn 9i capacitalea mare de disipare a
eneruiei indusi de actruneaseismica.

Fo4a de re,islenta a disipaloareor depinde de camcledslicle nelniar€ tens une'

delonialie (stress-strain) a e mat€r alu ui
Dispozitvee absorbanle de energie p n defomarea melaeor pol i
uni sau
mullid rectionale, iunclie de modul de deiomrare a el€mentului acllv. Asffel de
dispozitive au lost proieclate p€nlru o varelate de ap ic€lri: lmpacl seismic, prcleclia
avioanelor !i aulomobilelor, proleclia conductelor de a centra ele nucleare $i a
rezenroare or cu subslante explozive, efecleb vantului sau va ud or etc.

Cel maislmplu dis pator de energle bazat pe defomalii prn lncovo ere, este o bard din
olel rctund cu un capdl flxal pe o placa (ncastml) 9 cel lall cadt liber unde s€ aplc;
to4a. 0 caracter siice a acesior dispoz liv€ esle faptul c; pol li so iciiale in p an p€ oice

ln lig. 5.25 se prezin6 o lmaghe dh limpul incercSdi une asfel de barc din olel, cu
diametru de 22 mm, precum gicuba forla-deplasare dupi primulcclu q dup;250 de
cicur. Forla actioneaze asupra capatului ber prin ntermediuluneiartcula!isfedce$ia

119
 Noi conceptii ptiein l Wte4ia seisnice a stluctutitol

une celule de lo4d. lncemnrb losl elecluate ln cadrul Laboralorului de lncercari

aLr
S€ismke din Faculatea de Constructi de a Universitatea Tehnlca ,Gheorghe Asach
din la9i.

-
a

Fis. 5.25 Incercalea unei bare de olel moale O 22 nrm

a. aspectdin tmpo incercad b. r€ alafo4d deplasare

Din analiza inc€rcerlbr expedrnenlal€ se obseftd o d m nuare n€s€mnincatui a capaclq

de dbipale a eneruiei dud un nurner impodanl de cic ui, fs. 5 25.b, daci ne npodam h
numaru de cc ui ce ool aoare De durata unu sesrn.

ari carc
Urmare a aceslor slud i I24l efecluate pe ba'e d n olel {0137) cu secliune c rcu
au fosl supuse unuilralamenl temc in raporl cu cee din darea inilad de llvrarc,
obtnule pin aminare, s-a conslatat cd au o capacitate maimare de disipare a energiei,
nq. 526. Mai mult, baGl€ supuse €coace de deiensiona€au rezstatlaun numirmai
marc de cclur alemanle lig 5 27. T€tamenlul lernr c ulilizat a conslat in indzirca
lenld a epruveleila temperatura 65fC 7000C menllnerea conslanta lirllp de o ord la
aceasie t€mpeGturd, rac rea in cuptor pana a 200"C 9 apo rdcire in aer liber

120
PtuEctla saismici pdn ditiptrea eneryiei

Fig. 5.26 Compodarea epnflelelor recoaple9iln starea de

diametru de22 mm a clclur alternanle

Fis.5.2TDislrbutaruper celor12deepruveteincercat€cudamelrulde22rnm.

ln cazul dispoz Welor de disipare a eneru el pent'r a alinge perlbmanle idicaie d n punclui
de vederc alhlsterczisulu Sialnumarufuide ciclud la care rezi$a,0 influenla foane marc
o ar€ lipul de olel lo osit, moda italea d€ producere 9l lratameniul iemic 1241.

121
 iloi conc.plii Vjind prct@lia seisnhd a stucnnllol

ln ite€luG de specialitale d n domeniul d si&ri de eneqie prin defomala plaslicd a

melalu ui sunt prezenlate numeroase s steme, unele av6nd apiicabil late 9i in donen ul
conslrucliior Penlru a avea,lnsi, oimagine maiampE asupra modaftAubr de dis parc
a energ €i prln deiomralia plaslica a rnetalulu vorI prezenlate maimulte poc€dee.

P n dep asarca un€ p albande prinir-un gt de roe, fg 5.28, se produce detormarca

pasticz a acest€a rezuland un consum imp0tun1de energ e. Acela9i lucru se poale
obline$iprn dep asarea 0neibare cu sectune circubra.

i- '1

Fiq. 5 28 Deforrnarea plasftA a unei p atband€ inlr-un Sir de ole

Pe acest pincpio se poate maqina disipatorulde energ e unidireclionaldin fg. 5.29, in

i
car€ pot utjizale barc cu sectune circu ara, sau plalbande, deformarea plasfte
putandu-se realiza prn rc uirc (vez 1ig.5.28) sau rolu re gifrccare in cazulin care ro ele
sunl inlocuite cu elemeni€ de fome crculare ixe. Disounerea elementeor care se
deformeaze pastc lebu e snfe dispuse simelrlc in raport cu ro ele pentru a se asgura
o funclionare onfonna a ansamblului. Un astfe de dspozitv poaie suporla dep aseri
mar pasMnd o caracterslica conslanla a relatie fotd-deplasarc a un numarnrare de

Fg 5 29 Dbpaw de e1e.g e (J defon.e pld\td p n o,ir"

122
Prctelh s.inica pdn .lisipa6a eneqiei

Un ,[ disporilv care folosegle curgerea d n incovoiere a metaluluipenlru d]siparea de

energie este ce dn ig. 5.30a 1191. La acesl dispalor sectun€a in slarca de cu$re
(aficulalia plaslce)se deplaseazi in lunsul el€menlulu , conducand asrell, o inc,rc?re
aproape constanld penlru un ccu.ln fg.5.30b se p€zinb 9 modalilatea de amplasare
ln slructuri a unor asemenea dbipalod de energle.

Fi! 5.30 Disipator cu deiormarea piastica a une plalbandeln form, de U

a. p nc piul de tuncllonare b. moda lale de arnp asarea in slrucluri

i
Dispozilivul cu plalbandd in forma de'lJ'poale proectat se rezste la 100=200 de
ciclud, nefnd necesad inlocuirea sa dupa unu sau doua cutemure rnajorc

Fo(a max ma F qi eneQ absob la E pe car€ o poale suporta un dlsipalor

a h sterelic de
enerule cu buci se determina cu realile [43]

(5 5)

E=
4FcD (5.6)
n.0DI
in

esle tensiunea nonlalS la curgerc a maledaulu;

t
- 4imea platbandei
coelic ent subunitar (c=0 65) j

D - deiormalia maxme admis, penlru dis patoru de

1n
 a si'actuntol
tk,i concePlii ptivind Votecla seisnicd

p?_e a.a_ergre' eqe cel bazJ

pe
unJl dinre'ee nar eri'|erle d''oo/lve oe db
i'#il",;;;;"i ;;";"dF coreo des\tner r'! 5Jr r4'I

.t

b€ra lorsional nq!!!14?

cu bala
Fg 5.31 Dispoziliv disipalorde energie

ri;T:'iffi h:;H*1'3':v'r"}i,11i:""'$Il':Fi'f i,if

nmrf -ii*."m il; d{ :"',"'*' ffi:I}i,rrll;1:
cu irecvenla de 0.5 Hz,121l.

eneruie bare torsionauncololata

Fig 5.32 Compodalea uiui disiparor de

124
 en'tgt't
Prcreclh s.isnict Vin di$iptrea

:"T,f: :.1Pj;lli:11: iilxg;,,il::,';"il",ff "Ti:",':r'e:fiil['J'::':'l:::

*,ttt*;'l',i'*l''ff :'r'r:'; i"''";;

til-::'",JiiflTffi ,,
maleialul d spozitivu ur'

;T ;ilnii::;llr:ft "r fil;l; ;";r

*''ffiit+l*ffi

dL!!B!L

s=upu5a la in@voiere

muftidlecUonal in plan
Fio. 5 33 Disipaior de energie
cusediuneconrca

pLab!rylqt4
triungh!ulara supusta noolore€

E'g.\,lD.s':palo oPeneqF Jrrdieclo'alcuse4J'"varab'rr

125
 Noi corc.pfi pnd..t proteclja s.isnica a stuctunb

()

i t;
j,,i;i"?:i:lijl"_"ff
f,i il,*iT,l ir,1

ffi*1r*#1$$,#:'}.",{d,
i*f;l*J

elenenrul d6i;;;

''" ?ffi x;;g; 1;1';1p*0",,'. *"

1i,

m,,w#*ml,uplrgffitrHilffi
16
Pbt*lh saisnic; pnn disiparea ane.giei

Fjg.5.37 D sipatorde eneqie ine ar

a poslbill4 de defomare, b. posi lAide asamblare

Un alt dispozliv cu o capaclate mare de a rezista la oboseal;, care ae $io foarle bund
dis parc de eneruie, cu ciclur histerelice regulate gisimelice esle sipalorul{ormat din
d
elemenle meta ice sern circularc, flg. 5.38. Fi€care dis pator elementar consld d ntr'un
arc circu ar la carc secliunea poate f ti vadab i, ezult6nd astfe o rez stente un fomi ?i
resDecliv o Dlasticizare un forme a tuturor sect uni or

a.b
Fig.5.38 Disipalor deeneruied n eemenle senr circulare
a. dlsipalorul el€mentar, b. modal latea de funclionare

ntr-un dispoztv fomal dn elemenle semicircu are dspatori elenenlad sunl

lntoldeauna coneclali in a9a fel incal sunl fo(4i sa se derormeze ,nl simelric: ceea ce
inseamn; d penlru liecarc dis pator compdmat exl$e unLr int ns. n aced fel efectele
schinrbedi geonrel ei s0nl neulralzate 9i dispoztivul poate admle o compodaG
s metr ca alal la inlindere cA slh comDresiune.

t2l
 Noi coneplii Viqnd proEclit seitni@ a swctu.ilor

Prin mmbinarca unor d sipaiori elementar cu diferle rlid lalj se pol obljne dispozitve
disipaloare de eneruie cu aclrune bidneclronah in plan cum este cel din flg. 5.38, sau
un direclionala cum este ce dinflg 5.39.

ntns comprmal inlins

Fig 5.39 Dis pator de ene'qie undrc(lonal

Dspozitvee d sipaloarc de energ ei a care elementu acliv este din iab, de forme
liunghiula|t, fg. 5.34, denumle TADAS (Triangular Plale Added Damping And
Slifiness) se uliizeaz: in mod curent cuplate !i cu aplicare in structu aga cum este
prezentat in fis. 5 40 , 1491.

Fig 5.40 DlsipalorupTADAS n@rpo€t inlr o 5lrucrurd

128
Ptot*th s.lsnica in disip.M anqgiei

Cercetre elecluale cu acesle d spozilive sunl destul de rec€nle 9 au demonstrat o

cornporlare loa(e bun, a dspozlivelor la un numer rnarc de cicuride soliclarc la
incovoi€re. Astfe d€ dispozilive se folosesc ca absorbante de energie la suslinerea
conductelordin @nlralele nucleare, sau la prolec! a cddidlor aflate ln zone cu act vitale

ln unna leslelor efectuate asupra unui d spozlliv iip TADAS s-a oblinul cudele
hisleretice din ig. 5.41, ceea ce demon$rca26 c; are o comporlare ioane buna la un
nurn;r mare de ciclur specil c unuinum;r epetat de cutrcmure

700

S
360

€
L
360
4
700
{,16
- rcli'ea tad)

F19.5.41 Componarca unuidis pator hislerelic de t p TADAS

Pentru un dispozliv TADAS lensiunle rczultale dn incovo ere trebue sa fie uniiom
disldbule pe toale lnillimea asifelca rarca in curueea a malerialuluise va prod0ce
s m0ltan pe toaE lna limea phciLd s: apar; concentratide tens uniln anumit€ zone.
Admland cd baza dspozltvuui esle fixe 9i neglland defonnali e datoEle fiecddiiln
art cu alie, dgidilalea in domeniLrl eiaslic poate i scr si sub lorma

, n.E.b.f (5.7)
" 6.h,

lriunghiularel

Et mea
 Noi conc.plil ptivk l otatia seknice a stuclutilor

gmsimeapE.ii;

h inatimea pEcil.

o varanl lmbunbEtl, a dsipaloruui cu p6ciin fonn; de,v, cLr o eRcienla Si mai

buna, este d spozitivul cu pl6c ln iormA de,X numt ADAS (Added Damping And
Stffnest, introdus de BechtelPo\,'/er Corporaton ln 1985 penlru sprlinrrea conductelof
cenlrale or nuceare, [41, 50]. Placie metalice dh o\€lin foma de'X sunl iixale pe doL
suporli unulinrerior giunulsuperior, Sise defomeazn prn incovo ere ca o bar; dub u
lncastmte, rczuland asfe o rig ditate maimare deca a sislemululin,V',19.542.

Fq 5.42 D spozir v h stereric de energ e de tp ADAS

I€stele la acliuni ciclice ale unui dispozitv ADAS proieclat la UniveBly or Michigan, [4 12,
491, au arnd un @mpodamenl hsleelc slabil, Ei6 a exsta educed ale rclditalt penlru
dep asd chlar de circa 13 od rnai mad decA deplasarea la inlErea in curgerc a mate'ialului.

D spozitve AOAS au iosl folosite la ria mufte conslruclii cum ar li cele d n lv€x c0 Ciry
{clddirca lzaraga cladirea spitalulu de cardioogie, complexul Relorma etc.) dadale
dup; seismul din 1985, la doua cbdiri din san Francsco avar ate d€ culemLrrul Loma
Pr era din 1989, B6leic.

Unaldsipatorhislerelicdeeneqe oarecum asem,naorcu disipaloru ADAS(cupl;ci

in forma de,X) esle dispatorul lip fagure', format din placi de ote ln ca'e s-au
Faclical s;ur de form; hexasonali fs.5.43,l37l
Rgidilatea unu asliel de sistem esle mul rna rnare dec6t la dspozitivele ADAS 9
TADAS, iar foma poate ii slab ite asfel lncal s, se ajung, la curgere in rnod un forn in
toale secliunile, sub electu act un prcduse de deplasarea relaNa d nft zonel€ inirc
care a fosl ampasal d spozilivul Dspunercasepoalefacein acelagimod ca !i in cazul
d spozilivelor TADAS 9iADAS,lg 5.43

130
 Ptot*la sshmici ptin dbip.M ensgiel

Fig 5 43 D6pozi1tr hsteret( de eneq e de h fagure

l" ltoDlJ.a de rpecE:E€ iun pFlentdle

ti rr,e LoLn oe \rs-erne d,ripdloare oe
enersE cu dlreite moduri de compoiare (diaDabr
[;
;*ili:*,ir*"" cl

'll:1"':;,1i,
J:r,:r"'f?":':J:l f;,

5,5 DISIPATORI DE ENERGIECU EXTRUDEREA

PLUIIIEULUI
Prin,exlru2iune se tntetege procesut de
defomare ptasuca prin care se realizeaze
arg€F"'0td6 d nal.' atr,i .er} ( orint.-Ln orlc u catrb,a. q
5LD o rJr.d tr ro4e.
r"rvu'ean?dreao,ocesLtu dee(rud".e(r1tn."e5ar.foqe-odrefianoede,ormare
Dn pJ c.J oeleo"re d. TodJLide,ea,rr€ d,pmcesu
r,oe e,,rulunF. dcosta poare
ld€ umrtoarete tipun pnn(ipate:
r. enruziune directe - h care sensul defonnalie principale coincide cu sensul

care sensur dero'm4iei prncipare esre inve^

:*#1"1'"lli':$i
",la
.dirFcF'0qd de anruda.e e,rF n. r(r dF ar r. e,l1zirlea
L T1_!11'tjn ** *le(aec nr,e daredcJ,"anda,sioerp! co..airell,r
il .l,i"lii,|1i,;ill
Ur Ddrca proue(J Lr G F .
trudare a oEoo/ ti, aF o,r.od,od? de enero e pod.e arrer
I
:i #,1':,i;;,;:11;x':::"i"";h:,i ", * - deod,ece pn1 e/ Jda'e se

dispoziriv drsiparo'rcu exlrudare va depinde de tipul

H,iff [l!i;i;li$:tf:ftn

131
 lloi @ncepqi viind Notecfa sei$ha . stucatnlor

Dispozilivele In care sunl extrudate maledale solide, ]n general plumbu, absorb enelgla
prin defofln are la n ivelul crislale or pr n alu ne.areImaclare I3l. P last c talea u n u rnetal
depinde de capacltarea cr stalelor de a se deiorma in anumlle dir€cti definile, odata ce a
fost dep4ita o anumiulens une crit cd terU cain acesl fe sase dislrugd legatura dinlre
slctur le care aluned 1461.
Enruzuneaplumbuluiafosldentfcal ca mod de d sipare a energ ei inca din 1970, iar
dispozlivulanorlDorcu enrudare c clica a tost nventat 1971 de W IRob nson, penlru
a absoftienergia de m gcare a slructurlorin limpul unui cutrcmur [391

Procesul de exlrudarc a purnbulu crnsld in tr€cerea fo(ali a metaluuiprlntr-unorliciu,

mod fcandF 'se asli€lfoma, ig
5.44

odliciu

Fg 5.44 Extruderea p urnbulu

Un altdsipatorhistereliccareuli zeazaextnrdareapuribulu estep€zentalinlg.5.45

gicons6 dlntr-un tub cu perctlgrog, coaxialcu un arbore care are doua pistoane 1381.
lnlre pistoane exisli o gaiuire aiubului, arspatuldintrepstoane este0mplutcu plumb.
Arborele cenlra see$ndedncolod€ unul dh capetele lubu ui prin nlerned ul caruia se
apllc,lncacarca. Cand pisloan€le se deplaseazn dea lungu iubuui plumbu captv
esb ro4at sd se enrudeze drectSi ndirect prn gau rea formatd de turlirea tubulul.
Cum exlrudarea esle un proces d€ defomar€ plastic, se efeclueaz; lucru mecanic a
roa(e putine eneru e esleinmagazinaldin mod elaslic, pe masud ce p umbu esle to(at
sa tread p n galuirc in lmpu rn gcrr islruclurii

Funclionarea cu succes a acestu amoifzor h steret c deoinde de ulilzarca nalerlaluui

in acesl caz pumbul, ca€ reslaureaz, g recrislalizeaze rapid, la lemperalura mediului
amb ant, astte incal fo4a n€cesad pentru al €xlruda este pract c aceea9i, la fecarc
ciclu suc.es v. Dace mabdalul extrLdal al avea o lenroeraturA de recislalizare cu mult
deasupra cel€lde iunctonare elsarectusag arfsupus a oboseaE la numft r€dus

1t2
 Ptotqlia seisnia ptin .tisipat.a eneryiei

de cicluri. l\,tai nul chiar, asfel de mateiate

au de obicei tenstLrni
cur!erc), ceea ce ar dLrce la problerne foade coflpticale
d€ elangafe

ciiidru garu re

eenrerinq

Fig.5.45 Dispoz liv de dtsipare prin ext.ude€a ptumbu

uicu pislon

Yl.j'."".,,''.:,.",',""".,,.. tu1c 0"",d dro; aceras pilcrpL oar are der.r

conchcde dfa le e(le p€le.lr il tq 5t6 AErorftrj de e\rrcdre nr
esre tormar
onnr 0 u-1 e a rbJtu, ederior ri p..l o
.n1dre,o. a,a a d,ooretr (e.ht a,bo,ete
cenr. e!1. nonBlpe snFingLn .r€ setoFs si ta Tertmqea
Al'rc d d6o.e," se oepDsFaza ia.. oe rub. ptrmbut
ptrTburn nriG r
.a ar de urdutura,]tub. L;bLiF 5a c" eyr.rdere prin
spalufior

'.-!! r!!
Fq 5 46 D rpozt de d rparc pr n ertruderca cu a( boflbar

enF1€.ab.o'o'a n acesr noo nu este,imrara de ecrur5are rdL de

9e
pundrur c 0a.coa,t te. .ato,,.; a o )pozti\Jur. ou.crJ de toprc
plunbulul n10.rr ld c-oenodd. ner(d.re ar de/ronsl?r cd dceLe d
dEpo/:N; poll
pe.rru a 6z5ld ta 0este ,000 de -.Uri
oeodrmo cL nrtl len1FE oenru

i33
 Noi @ceplii ptivin l prcccia seinhe d sttuctutild

orce aplcatedn domeniul seismic. Astl€Lde disporit ve potfl rculilzate dupa un secm
nu necesita chehu eli de lnlre1inerc, nu sunl aieclale de faclorii d€ med Lr sau de
imbziranirc,l38l
Incercerile etectuale la diveBe frecvent€ au araH o comporlarc a dispator or cu
extrLrdarea olumbulu deoendenla de viteza de deformare,

Figura 5.47 a prezinla cube de hister€zis lhice p€nlru amodizor de tp tub turlit 9i ax
bombat. Penlru ambee tpuri, foda cr€gle aproape medlal a incarcare are o !i
compoiGre perfecl pla$ice. Facloru de p€'ro'manla tandamenlul) deinl ca faponuL
dinlrc lucrul mecanic absobl de amonzor 9i cel conlinut in dreplunghul care
c rcumscde buca d€ histerezls, esle 0,9+0 95.

b.

Fig.5.47 Cude histefezis de rispuns ale disipatorilorcu enrudafea plumbu ui

a cu cil ndru slrangulal, b. cu ax bombal

-' orsrp.mr ( r e 4ruder. p JnbLlur cJ Lf o dnPla e/re1or de l0 * ,' a* *

€(rudare de aproximal v 15 kN, in limp ce un d spozil v cu un d arnefu "" "
enedor " mm a
de 1m
necesitat o io$ de apmxlmatv 150 kN penlru a-Lactiona. Deplasarea unuidispoziliv de
eneqie cu enrudarea plumbuLuinu est€ lmlald in niciun felde proprietUle de bdi ae
dispoziUvului. La ora actua ;, cei mai mari amoiizori cu exiruziune au o cuK, lola a de
pane b 800 mm 9i tund oneaze h o to4; d€ 250 kN, [38]

ln pro ectarea unor a#e

de dispo2live nu este nevole sZ se lin; conl de inauenta
fenomenuluide oboseaE, plumbulliind un malerial car€ rccrislalizeaza la lemperatula

Cele ma efcenle dispozlive disipatoare histerctice de energie sunl cee care se

bazean pe defomat le plastce ale melale or. Peniru a intelege componarea aceslor
dlspozilive €sle necesar sa se cunoasce mecansmeLe intene, la niv€ macro 9i
m cmscopic, care stau la baza deformallei plastlce.

134
Pbt*tia eisnice ptin disipaea erergiei

La efonuricare depagesc limla ehslica a materialululse produc mod fceri slruclulale

n€versjbile. Compoicrea melalului in doneniu postelaslic poale f lrag E sau ducfln.
Fragilitatea este caraclerizald prn modficari slructurae ce conduc la rupe€a
maleriahruicu o defornrare plaslicS n€glijabie, astfel de nraledale ne nnd lndkate in
domeni0 disipatorilor h sterelic deenergie.

Malerialele duclile, d n care hc pade un numdr lnsemnat de metale 9i alial€ melalice,

prczinti, dupa depagirea curgeri d€fonnir plastce substanliale pane h ruperc, €c
sunl datorale mai ales d slocali orcrslalelor.

Deplasarca |eve|sbi; a atomilor in cdslalele r€lalice se produce prln palru

i. fluajul prin d ruzEi

ii. alunecarea rec proca a grau(ilor crislal ni;
iii. maclarea mecanidl

Mecanismele care inleftin in cadruldeforma!ilor plastce,legale d€ dis palorihisleretici

de enersi€, sunl ultmile doue, mac area mecanice 9 atunecarca, care sunl operanle la

Prinmaclale, hecahici se inlelege fenomenulasocial deionneriplastce la rece c?rc

consta in reodenlarea uneizone d ntr un crsla. sub actunealensiun lor de forfecarc.

Mecanlsmul tundamenlal al defomdrii pastce la rece, alunecarca reprczin6 o

translalie a unei p64i a cdstaulu ln rapod cu ata fnd o schlmbare a volumului.
Deplasarea are loc pe un plan crlslalog€f,c, nunrl plan de alun€carc 9l inlr-o anumil;
d reclie din acel plan, numita direclie de alunecare Planuld€ alunecare 9 direclra de
a unemre iormeaza un sislem de alunecare Cu cal materalular€ un numar rna marc
de sisieme de alunecare, cu atal daslicitalea sa esle ma marc.

ln procesulde extrudarc se poate obserya ci dup6 depigirea eforluuide curgere lao

cregtere a acliunii exteroare se in€glsteaza o reducere a aceduia urmata d€ o
pendulare ln lurulune vaorimedi, vezifg 5.47. Se poale trage concluzia ca inilrerca
a unedr este ma dilici e decat propagarea e . En€rq a elast d
inmagazhald inaintea
ni(ie'j aunecdi este sufcieniz p€nlru a h(a propagarca acesteia in matedal pdn

ln conchrzie, fenonenulde exlruz une @nsti in deformarea unuimeta polcrisialin carc

produce alungirea graun! or9 o pulemice crcgerc a numenrluide d€fecie (ca disloc4 )
dn iecare graunie. Daca tempemtura este suliclent de rdicalS dupd un anumit timp,
melalul se poate lntoarce la o slarc inillale, I ps la de defectele senerale de delonn4ia
pLastc,, prin cele tre procese interdependenle de Glaurare, recrislalzare 9i cre9tere
(Wulifel.al., 1956jBirchenall,1959iJoneset.a., 1969),1241.

135
 Noi .onc.plii tud prctjcta seisnice
a stuchlnb

*j*#*gffi**n'':#*
sfNld*nn+**#+r'rfu
:;ifliril j',lxr
[j#,}j*;rtrr; j# :i*''" ';:r; ";";;ru,r
;$ii["jj,;;,",# i """;:#y#:j,
r Jfi] T #ffi
5.6 DtStPATORt
vAsco.ELASTlCl

#;,#*;t;1i*ry#ilffi it'***lrl,*:ff;:,

j#i'l*{J*ll*{;1",$;l.'Ei,fi
l'jf#::,hj#:{i

fli1,";mtr;lll{#xr,n,r*i"t*;l*#.;
,g",ili"j1{}i*: ::r: ;;""*,*l ufi*l*".:i#;ffifl lt:
"1liflx1T::ji:ix'5!H,1ffi""fg,:,:Jf[l lf, :lf, *" "s,e
a,csru r din doui
Pbt*,h .elskict ptin .nsipa6a ewghi

Fs s48Confisuralaunu dE pator v;sco€bnic

Daca consideram un stral dn maledal v6scoelaslic supus unei

FO=Fo sin ot,liS.5.49, va rezulta a unlimp oarccarc I olensiune tangenlia a {t) 9i o
deioma!e LrnshiLrb'n {t}.

Fft)

F9.5.49l\,lalerialvascoelaslicsupusune ac\un sinusodal€F(t)

C0rcspunzelor lensuni langenlia e maxme ia din rnomenlul atnged amp itudinii

maxme a fo4ei annonice Fo rczultata o deformatle unghiulari maxm5 I0 Valo le
tens uni sidefonraliel a un lim0 oarecare tsunl

r(t)=ri sln t! t+3) (5.8)

y(t)=70 sinkD.t) (5.s)

ln care 6 esle defazajuldinlre actune gi6spuns dalorita caracterisiicilor de amodzare

ale malerialuui. n ig. 550 sunl reprezenlate curbe e tensiuneraspuns $i a io4ei
exterioare scalale penlru a evid€nlia efectullnlatz ei dspunsulu materaluluica umarc
a capac l51ii sale d e a morlizare.

137
 Nol mceplii pttuind wlxtk s'isnict e sttuctutilol

Fg 5.50 R,spunsulln limp pentru unmaleria vascoelaslic supus uneiacliuniF(t)

G (ol= :qco6 or
{s.r0)

(l lor'j= vn tD (s.11)
-ti
Alunci lens unealanse(iaE rczulial5 launlimp oarecare (t)

(r)=c (o) 7(t)tc'(.) ufiflq (512)

. G /,,,r
(r)=G (o) /(t)t]a l(t) (5 r3)

G'(o) este modulul de e asi cihle lransversali

Cloyo componentaen€rgieidisipalesauvascozilateamaterialuluii
cii

i(t)=yi o.cosot (s r4)

I38
Ptotoclia seisnice pnn disipa@ 'neryiei

c'^-d rq 13r F.ezentata funcue de lensiunea

Lanoenlirla I
deform,la unghlulad
de re|4 a:
€nerq ; drsipala esle dal;
iii""ii" i"r,p!a,iiq s : I p""L' care canura.a de

F = i'rt) 1li)dt =
(515)
l*) co€''tht=
= Jri o cosot [c(.) sin't+G

Fjg 5.51 DBgfama iensiuoe d v un

maLe d al virscoelastjc

se deflne9l€ raponul de dspare

cazul materialelor vascoelastice

,,c (o)l _e_l =

(5.16)

'- o \2G (.) l 2G (o)

laclorulde piedere (l)' definit pnnl

(5.r7)
=Em3
' G (o)

139
 strucuntol
cdc'Plli Ptilind prcte4ia sdsnht
a
Noi

o estimarc a capacitelii de disilare a enerqlei materauLul

care esie deseori lolosil ca

Din (5 1 7) 9i (5 1 6) se Poate
'gcnel

,t!
\'2 {5 r8)

:.:,?l'*T."1ff"?:11"ffi:l:*l&:"trJJ:,;Jlu:1",:1?1":"'Jrzarfrccvenieslece'
(5.1e)
(t) = G'(o) /t)
lesmelasiic cu exprcsral
unde G' este modulul conrplex al materialului

til=1c."'=c (.)*t c (o)=G (o) (1+i !) (s.20)

v(i) r,

(5.21)
lc
(.)l=;=

l:"j*::f i'**,'j': ?"iffi l:" ;:H :; i,';i; j* lili "r' "Tlf :i!
*b an ! ."r."rd u€
lffi iil'*:; r*fui1;11iii';i* :"# ara de e h
'odecare
r"l'futyill:*l;;'rs'J; $"ll:.:fl;:";ffi'ff'::
n c(,) \5.22)
(')=

A G'(o) (5 23)
(.)=
Ptteclja seisnica Win disipatea eretgiei

Spre deosebire de disipator i de eneB e bdali pe defonrarea plaslici a melalu ui sau

ce cu fricliune, o siructuri echipala cu dis palori de energ e vascoelaslic ramane cu un
conrpodamenl lin ar, in condliie 1n care dis patori de eneqe ffiresc amonizarea 9
rigidilalea lat€raH. Aceaste caractedslica faclliteaza sludlul 9 analiza teorefte a
sluctur lor ech pale cu d sipalori vascoelaslici
lntucal modulil de elasliclale onglludinali ai maleraluui vascoeiastc sunt in general
runctide frccvenla excl4ie, de tempelatu€ mediulul ambant, de defomalia 9 de
lemp€ralura malerialului, cea mai eficientn nretoda de eslimar€ a ac€sior paramelri€sle
efectu area d e in ce rcdi ex per mentale Cercetdrile, astfel intreprins e, au adtat d al u ncl
cand dsipatorivascoelasicisuportS d€forflali mod€rate (celmul egale cu 20%),
caracleristicie potf delinile nLrmaide frccvenla excitatieit deler'rperalura mediului

Pe l6ngi disipaloi vascoelasic care lucreaze ln mod curenl la forf€carc au fosl

concepule sisleme care lucreaze h compresiune. Sistemul din lig. 5 52 esle compus din
doua platbande (lamel€) d n olel intr€ care esle dispus maleda ul vascoelaslic, astfel c;
alunc cand dispozlivu este supus la o fo(5 de inlhdere (cazul unel conlravantu rl)
rnalerialu vascoeaslc esie compdnral 1531. SislemLrl poate functona idenlic ai a
comores une. in acest caz maleria ul vascoeiast c esle inlins.

fig.552Drpdlorv;sLoelaslc(e Jc'€aza a(onp€yu1e-n(ndele

lModalil;tle de dspunere a dsipalo lor vascoelasici in slructurle de canstrucliiesle

asem,natoare celoialtor tipui de dis patori. In mod curcnt esle propuse sotulia
disDune i aceslora anivelu conlraventuirior

5.7 DISIPATOR| VASCOSI

Disiparea ene'sie vblatilorgigocurilor cu fluide vascoase a iosl folosilU ince inainle de

1900 Prima aplicaiie a fost la preuarca recu ul lunurilor. Ulterior aplic4ia cea mai
cunoscuta o reprezintA amonizoarc e automob lelor [131

ln ullimian s-au dezvoltai mairnulte lipuride disipatoricu fluide penlru ut lizarea lor in
cadrul s slemeln de prot€cli€ seism ca sau h vant ln acesl caz d siparea are loc pfin

141
 Noi @rceplii $Mnd prctecfra seisnhd a strxctttilol

lransfornarea energ ei c nelice in cedurE. Prncpia lunctonarca acesior sisleme

consti in ob igarea unuilchid vascos de a lrece cu viteza prn orlicicu d arnelnrl m c
ceea ce inseamni de obice, exstenla unu cilindru 9i a unui psion cu an€xele

Un d sipalor cLr fluid v6scos are o ser e de avantaje f4a de ate dis patoare prezenlale
pana acum [47] dintre care ffenlion,m

i. disipatorul cu fluid vascos esle compacl, ugor de inslalal 9 nu nec€siE

echipamente auxliarc;
la dnelsiul no podle dsip" ca1lfi\ ra' de e"eryie:
li. n'rsuntcostsitoareiinemiteinlre!nerei
nu
v rezistafoanemulintmp chiarinzonecu actvllatesesmc: ridicau.
Penlru a m:r €lic enta acestor dispozliv€ trebuie folosite fluide cu o v scozitate mare,
ceea c€, in mod cwent, delernin; aleg€€a unor nate ale a cEror componare este
uneori influe ntald pulemic de lrecvenla excilateigidelemperaluE.

0 posibiliale de rcalizare a unu dispoziliv de d s par€ a eneruiei cu ajutorul 1ch deor

vasc.ase este ce dinlig.5.53.Prnmgcar€ainplanorzonlalaunu tLrb cu ianle inlr-un
vas in care se sdsegle un ichd vascos se obtne amorlizarea. Asfelde ssteme potI
utlizale a dis parca energiei in cazu osclatiloro zonta e

!39tcqe!!

Fg 5.53 Prnc piulunuid s pator cu ichidvascos

Un disipator, asemenitor @lui dn lg 553, esle ce fabrcat de cetre GERB Vbraiion

Control, la care tubul centm nu ar€ fanle ci inele permetraie, asigudnd disipaGa de
energi€ giin pan veidcal fg 5.54,I10l Astfe de dispozitve au lost concep(e pentru
alenuarea vibraliilor la d verce uli aje in migcare.

142
Pnle4h seisnice Nk disip.taa ile|giei

Fig. 5 54 Dis pator GERB I10l

Peniru crcglerea elcienle unol asfelde sislem de d sipare a energ eise pol adauga
anumite dela1i seometrce tubulu centra (pislon) asifeL lncal se s€ asisure o
caracledslic, de amo zarc uniform, pe loate cee 6 dire4i ale gradelor de I bedale. In
lig.5.55 se prezinte alura cLrrb€ifo(; deplasare pentru un astlelde disporllv.

D4aarealnml

Fig. 5.5s Alura curbei fo4,'d€p asare penlru un disipalor GERB 110l

Acest lip de d spozilive pot fi arnplasale ln cadru sslernelor struclura e la nivelu

supmslructuri rnai aes penlru sisteme TMD (luned nrass damper) dar exista 9i
varianle, mai enciente, care includ dsipalorii dspu$i in anumile € emenie siructurale,
cumarf ,perelelecu amonizarevascoasa' ig 5.56 [10].

143
 Noi con@plti pnind prcteclh s.isnicz . sttuctnlq

n cadru acestui sislem, reallzat de compana de conslruclri Sumitomo, pistonul este o

simpE placa din olel obl gala sa se deplaseze in planu seu in inledorul unLricontaner
din olel plln cu fluid vascos.

Fig.5.56 Disipatorde energ elip,per€lele cu amonizarc vascoasfl

Dspozilivuldin fg. 5.56 poale Iiampasatlntrc de$hiderc curenla a unuicadru, placa de

olel(pistonul)s con*teazd la planqeu n vel0lu supedor ln limp ce conla nerulesle fxal a
nivelu I inierlor. Deplasarea rclalva dinte nivelud delemina aparitia unorfiecei ab perctelui
care poale avea evenlual qifante veiicale in fuidu vesco€, avand bc asfel disiparea de
eneqie. Pdn intoduc€rca unui nudr sunci€nl de 6fd de perc! cu ro de dspatorj
ene0elici se porte alinge un nivel c€sdx de amdlza re a ansamblului sirucluml

ln scopuldegericapacild! de dsipare energelic6 a ac€stor dispozitve tebuie uliizale

maledale cu vascozitate mare care insa au dezavanlaju c: sunl dependenle aH de
lrecvenli cA 9 d e iemperatu r:, asem5n:tor s luatie d sip alod or vascoe ast ci.
Existi qio ald sere de d sipalod care se bazeazd pe curuerea fluidulu ln cadrul unui
recioient in chls. ln acesl caz 0 stonulnu aclioneaz6 nunraiin sensuldefom;riifluidLrlu
ci ma degrabd 1n sensul iorFri acestua sa lreaci prntr-o seie d€ orlici toane mici
detenn nand astelat ngerea unor nivelur foane mar de dis pare energeftA.

CemaicunoscutdispozitvdeacestlipesledspozilvuTaylorcufludvascosulilzat
pentru aplic4i s€ismice, fg.5.57,1471 Un astl€ de d spozitv cilndicconlne un ulei
sliconic compresib lc€re esle lnrpins de un p ston cu tid d n otelgicu capuld n brcnz.
Capelul dn bronz a pslonuui conline un oriicu echipat cu un lernostat bmetalic
pentru a compensa varialj le de lemperalura. n pus, exs6 9 un acumulalor care s,
compenseze schimbidb de volum dalolale pozliontii pistonului Pentru a menline
etanqeitalea suntnecesaGsemernguri de ina|tn ezislenlS.
Prctecla seisnice ptu disip.rca eneryiei

Atunc cend dis palorul esle soliclal la compresiune, fluidul vascos esle lmpins dn
incaperea 2 a ci indrului hceperea 1, iar la solcitarea de inlindere, curgerea are loc ln
sens invers Presiunea foade mare care acltoneaza la nvetul 0dfcilor din piston,
produce o dferenla de presiune pe inlreaga s€.liune a capaului pislonuui care
delenniM ro(a d€ amo zare.

b.

Fig.5 57 Disipator cu fluid vascos Taylor

a. princ piol amonizorului b. prezentaEa amonizorului

Aplcaliiae aceslor dispozitlve de amonizare vascoasd ln cadrul inginerie civile pol ij

d rec1e, fg. 5 58, sau sunl uneor core ale in cadrulalor ssleme
cunrariTl',lD-udes izoarca baze vezi cap. 7. Mai mull, acesle
a construcli noi darsi la reabilitarea unor conslructi exstenle

145
 Noi con@pli pdind pbteclh trisnici a st'uctutlol

F g. 5.58 l\,lodaltali d€ d spunere a dbpozifvelor Tay or

Prmee dispozitve Taylor au lost ut izale in ani 1996 9i au avul ca deslinali€

diminuarea efecte or acliuniivEnlulu la stadionulRjch Sladium din NewYork, unde a'l
foslarnplasat 12dshaloricuRuidcuocapaciialede50kNfecare.
C Sdnea San Franchco Civic C€nlercu 14 nveu rcaizabin 1997, este prlma cledre
la care s-au dispus cadagonal€ 292 de dispozllive Taylor, cu capaciut de 1000 9i550
kN peniru ase asigura protectja la aqiunea seismice.

Reabillarea cu sisteme Taylor s-a realzat la ma multe clAdid in Statele Unile ale
Americii,pdmaaiostlolinl9TTcadireaRockv/El505dnNev,ponBeach,lacares-au
inlrodus 6 amo zo cu o capacitate de 620 kN Ulteror s-a aplical acesi sistem a
nurieroase cl dlr qipoduri1471.

Iniologmfadnig 5 59 se prezinE modul de

ul zareasslemuui a rcablltarea Holeu ui
u 1927. Clad rca are slructua cu palfl nivelud d n belon
Wood and conslru I la sfaEtulanu
amal,tudirnensiun €inplan290x51,2m9iff adesfaSuraEdeapmxmaliv4650m,
ln momentul efeduEri anaDelor nu existau nic un fe de planud o gnale ae
conslru4ie , ceea ce a delerninal efectuarca unor re ev€e qi a unor incercrd dislmcl ve
s i ned struciive pen lnr a slabi i ca raclerislic e slruclu I i ii ale m alerialelor uli Dale S?

slab it astfel c; struclura esl€ realzata din cadre de belon amrat, cu grinzi monolite la
etajeie 2 3 s 4, dg dilatea pe d rectla esl-vesl lind asigurali de peret struciura d spuqi
doar a parler, in limp ce pe c€alafte directe nu exislau decat siapi zvelt dn beton
annal. Slructura era suslinuE de lundalii zolale sub slalp.
Reab litarca clzdiriialinul conl de urmaoaree prnc pii:
- pastrarea arh lecluriivech ulu hoiei
- ext nderea suprafele comerciale de la parlerj
- efectuarea ucrar lor iiri a dezafecla clbdir€al

1,16
Prcleclia sdsnice pti, disiPetel ilergiq

F g. 5.59 ElemenELe de r€abi itare ale hol€lu ui Wmdland

P'incoia ucraib au mnslat dini €liminarea perellor sl,rrcbrml de pe drcclla esfvesl' 9i

inlocuirea cad rc d n olel carc inslobeazd disipaloi cu {uid vasms Cad d n olel a0 to6t
'ele
de€linde penlu 6iq u |a€a ligid ilE! 9i rezbienl€i, ar disipalo'ii au ro ul d e a rcduce deplasirile
de rvFrr de d esqL? osip"€a dP eFqie Ac s_du Ldl/, 16 dsoalcricJ o L';paolale
oonant de 4q0 kN, as qr,crdr s? o arunvar s ipl e.E? oe 40'0 ld n'v'lul oaretu r
T

Prnlre ultimie aplicalii aLe disipatorlor Tay'or se numara 9i Centru Budisl din Talwan,
fg.5.60.ln ac€slcaz dis patorid€ energle au lost d spul la fecare nivel

Lg 5 60 D so rerea d laylo aCenlB-o:sldrTrwi

'ioaroior

147
 Noi conceplii ptivkd ptoEclh s.lsnhi e .ttuctutilor

BIBTIOGRAFIE

L A slzaba-ochoa, D, Dhposable knee bracing: impro!€nenl i sesncdesign of sbel

fd p..Ac Elou.alo'Slu. ralF!'ep q o l'2 1.- '08,.
2. Bek, J.L, Skinner, R.l The Sehmc Respoise ofa Reiniorced Coicrcte BddOe Per
Deslgnedlo Step, Eanhquake and Sltuclum Dyiamlcs,vo 2 1974.
3. Beinadu, C. Sildi 9ier@Ud pdv nd iabtcaea pdn e{rudare nve6a a unorprcd$ede
lp p lliti din uneie olelld u9or etliudab e, Tezi de doclo6l, Un vesilatea Tehnice "0h.

Bergman, D.M Hanson, RD., Vscoelaslc ve6us siel paie mshan€ damping
devi@s: an expedmenta conparson Pbc 0f lhe 4 lh U S National Conlbren@ on
Eadhquake Ercineedng, vo.3, Pam Splngs, Ca iomia ]990
5. Budescu M Taranu, N., Lungu, ., Euilding Rehabitalon Male Teiu Bolez Academic
S@lely Pub sh ng House |as,2003.
6. Comlanlinou M. C Symans M D, Seismic response oi stuclures wilh suppemenlal
danping, The Stuct0€lDdsigi ofTallBuild ngs Depadndnl ol CvilEigiieeing, State
Un ve6ty of Nes Yoft , Bulia o, NY 14260, U S A 1993 John W ey & SoN, Ltd.
T. CoN ns, WJ. Robinson W.H, Mc Very G H Reenl Developmenh n Devce lor
Sesmic soaton, Bullelin of lhe New Zealand Naliona Socety tor Eadhquake
Engineerng,vol25,ir3 September, 1992.
I Ezra, A.A , Fay, R.J , An Ass*sment of Eieq'Ab6ob fg Dev ces ior Prospect ve use
n AiMafr mpacl Situalions, PrcceediiOs, Symposium of Dynamcs Response ol

F nlel, M., Khan, F.R, Response ot Bu d n9 to ateh Forces, SEIFJoma,lbbr 1971.

IlJ GE R $stem, Tech nica Ofli@, tusen Germafy Edllioi 2000.
B, MbEUon lsolalio n
Gulian,G.C. ovetuew0iTheDyfancConlrolOISlruclu€s Lghl@ghiSltuclurcs
In Civ Engneerng Ptu@edigs OIThe hlernaUonalSynposium Wa6aw Poand,24
28June 2002
12 Fansor,RD. Ador,A eta Slateoilhe Anand Slale oilhe Pract@ rSesmlcEnergy
Dssipaton,Techfica Pape6onPassveEnergyDisspalion,ATC 171,1993
I3 fas C M. Sh@kafd Vibralion Handbmk. McG€w Hill 1995.
.lurukovski, D. Fuffman, G, Mafuchevski, D. Winker, A, Shaking labe test ol a live
sloey slee lrame base solaled by spdngiashpot s,stem, Prccedngs at the 8d
European Conferef@on Eadhquake Eng needng, Lsbon, Seplember 1986
15 Jurukovski D Pelkowki, M., Rak@vc, Z, EnergyAbsorbing Elemenls n Regudaid
Compos le Sleel F€nd Slruclues Eng feerfg Struclures,1995
16 Ke y J.M. &ucke, K E., A fidion damped base isolalioi s,,ster {ilh fa seii characlefsts,
Eadiquake Engiieeilig aid StlcluEl D,nami6, vol 1 1, Nowmber 1983.
11. Kelly, JM, Skinner, M S., Beucke, kE, E&edmeila TeslinO oian Enerqy'Ab6ob ng
Base solalion System UCB]EERC - 80i35.
I8 Kelly, J.M., Sknner [1S., The Design of Stee Fneqy Absod ng ReslE fes and lhe r
noDo €lio n inlo N uclear Porer P anis ior Edh a ned Salely 61 4 Review of curent
LJses oiEfeQy Ab$tuinq Dev@s, UCBIEERC - 79/10
Kelly, J M, Sk nner R.l, Feine, A.J, Mech sm of Eneey Abso.plon in pecia Devices
ror lse in Eanhquake R8istant Stuclures, Bulletin oi lhe New Zealafd Sociely rbr
Eartrquake Eng neering, vol.5, f o.3, 1972

1,18
Prccc!! se,sDic, pdt disipat€ anetgiei

n.
:^'J'..i$,;:#' #:lr.\i:l#: ;i; 3:"":"i*'i; lT#1l "j
""T
"'"'o r"1"j$'!1ilr
iiil* ;#'iJ;liiil* ":"' "'
s
21

'*1",r:;,:;l* ;ji.-'; ;"'fl;l: lffi *" *' "**n"

22
i*iill
'r:**.:;;i"ll*";:t"'I rw:;ll l;l"r':";:*';'ll;
23.

24. :lfifl "; ;11i'l:

f"ff'irilT["-,- *lu-t,'i:'itlgxs:,1ru:irlil'l;
lfif1'l1il:fl t*' N composte Buirdins st'udle
and waLs hereror Brevet
-
;'"':'.:t':? , p'* B ..dn-e D- q .oo" Dio o{'\dlituod
," i,:.' l ao,

j:i.*,
;'l ilfii:ti*.:'11+r,',""r# q". _ ", ? rd;,,., Jabm,

Lii*'l*:" ,:*ti: .:',:t'"i;l r.l*:'llll"'r' T-ri: .' :",:l

" lfl%1"# ijijr.r;r.T: l;l;' r;''n;:;'j :r'iTil
't l:3!",.:r'l::"tl.l-'J,iir',*':"*': ::',',"1,:,:'l{:.;t
l2
ii':::;1;,1'4 ;;f i::lj# lr"s:,,,""..,,*.,.
Pa AS Ma6h C Frdion Damped .orcEr
jE'"
rd daraob a2r'? e' rs'F oLr'ro
i"
,
,, ;",'^t]-:1"-]";';:Nd or'l
'|

::r l:'5:,', flifJli.-,ili;:lrr.:.;.':r $'"1,1

r'PiLe r''r-r7e
llil*l,'ffii:ll'J^'"lj!9; '"'''*, , '''' B-vP'| de

"
36. i:''-'::l'ot.." Ld '*i'm uoo?o" 1sa'-Fidrus' L o -e*r d
's''600'
'"' "''" '--
31 tJ;:5::;:::nli.r::,1?l":lxl;ii;"j"''" '
g::"1'll';,1"'J"l1#'i"-"f":i' 8Jl:;.-" r^"dd DonpeF rorau.'Ie!
"
' \ewz"rad
::i;i#":r; .ilii';.';;.;r.q,...iq"*..q vo
38

1987

149
 Uoi Mceplii ptivjrd Voteclia seisnica a sttuclutilor

39 Robinson, WN, Greenbank, LR li Enrusion EdeGy Absorber Suilabe for lhe

Protection of Slruclores oung an Eadhquake lnlemaliona Joumal oi Eadhquake
EngneednqandStuclu6 Dynamcs,vo.4,iL3,NY 1976.
40 Pa'-op.F. C!"_eL" iro' E€' - l.p Vplrg\ - l'at trg 1066.
41 Sadek F., l ohmz, B, Tayor, AW, Passive Ene€y Diss pation Dev@s lor Sesmlc
Appications, Buildnq aid Fie Researh Labo€bry, Gathe6brg,l aryland Nalonal
hslitute olStandadsandTechnooqy, NIST R 5923
42 Slims R , Bek JL., Bywfr, GN, A tradia Syshm ior bolalhg Sbucbm fro.n
Eadrquake At&k, nbialonal Joumal tor Engiieidg and Stlctu € Dynaml6 wl. 1, I 975.
43 Skinner, R.., Kelly J[4, Feine AJ. Nyslerefc Damperss ior Eadhquake Ressianl
Stuctures Jouma oiEadhquakeEfqrcern9andStucturalDynamcs,vo 3 1975
Skinfer, R.J - The Periomane of F exiby Mounted Equ pment and Stuclures dudng
Eadhquakes - Reporl No8ll01 Unwrery ol Ca lbma, Bed@ley -
Eadhquake
Engiieddng Research Cenler
45 seng, T.T. aid c.F. Dargush (199/), Pssive Ene$y Dssipalon syslems in
Slrlctr€ Enginsng, W ey&Som NewYork
Teprkga ., Berce P. Achimat Gh., Exladaea mela€lorla @, Edl0E Daca Clui

layor, DP. Cofsiantinou M.C, Fuid dampeN for aplicatioN of sesmc energy
dissipat on and eismic soation, Nodh Tonawanda layor NewYo Dev@s nc,2000
48 Toda CoQoralon, Base $laton qsbm, Seismc lsolalon and Response Contollor
Nuclear and Non Nuclea Structurcs Special ls$e for the Exhblon ol lhe 1l lh
lilemalonal Confercn@ on Strucluial Mechanbs in Reetor Technology (SM RT i1),
Augusl 1 8-23, 1 991 Tokyo Japan
49 Tsa, (C Ch€n, N.W, Hong, CP. Su, Y F , Des gn oi Slee Traiguar Plaie Enerqy
Absotue6 for Se sm c - Resistant Connrudon Ea.lhquakeSpeclra,vo 9,no3 1993.
50 Tter, R G, Damping n b0 ding slilctu€s by renas oi PTTF s dinq ioinls, Bu leiln of
New Zea and Soc ety of Earlhquake Enginsng, w 10,1977
5l Wallef, R A, Bu ding of Sprngs, nlemaliona S4des ofMonog€phs I CvllEngineedng,
vo 2 Pe4amon Pre$ 1969.
52 !444&&!3&4idl3&!3t?-
53 Yass El Husse ni, ., A New V s@ Pas[c Device for Se sm c Proleclon of Slruclures,
Dissedaliof submilled to lhe laculty of the M'! da Poie.hnc m{lule and Slale

54 "' Depadneil oi M€chanica S.ien@s and Envrcnmenla Edgiieerig Uni@6ity oi

Dei ver Melhods of P red icling Perfo ma I es oI Bu mper Enee y Absoibeb I Aotomobile
collisons €porrto nsu€nc€hstbtetorHighvaySaiely, 1972
55
' ' ', Kajina CoAoEl on Practca Appli6l on of Seismic Response conltul syslem and
lslaliof Syslem, Sesmc soalon and Respons Conlrcl ior Nucled and Non Nucear
Struclures, Specallssue ior the Exhbilon oi lhe 11 th htemaliona Coderen@ on
StuctuG M4hani6 in Readoflehmlogy (SMIRT 1ll Argust 1&23,1991 Tokyo Japai

150
 PtotaI a se i rk b a a.h p,
ve

PROTECTIA SEISMICA
ADAPTIVA

O1 ASPECTE GENERALE

trff i,:,.,"ll 5i'i$t*{.i':'iit'',;,dill,tr

ilr*d*yxf j.ffi j::t:i,"r*,'::r,iil#:. j::
d;:*,,":,, :il

,6$fl5r#4r.+rf *t-,;';"r',ii'",ffi

frffilmnr**+f?*ilt'r#rt+l'ffi

,-DC!La!.od4r

Fig 6. Prhcrpiutsdemutui
.u masj
'

151
 l'ioi con .plli ptivln.l yoteqh sei$ice a stucdrild

In scopulrcduce ila max mum a dspunsulu slructuralla actuniseismice, s-a lncercal

eQrea domeniuui d€ acodarc in frecv€nle a dispalorulu cu masa acordata prin
introducerea unor resorluf nelinare, [10].

Ulte or acesle sisleme s aLr perieclioant pdn cuplarea unor sideme de conlrcl carc
asgura o crc9t€re a sigranlel in exp oata€ fala de sislenele pasive. lvla mull
imbunAqi b pdvesc Ai€ducerea consumud orenergetce pdn ul lizarea unor mal€iale
inteligenie.

6,2 SISTEMUL CU 1GLD CU iIIASA ACORDATA

Exemplilicarea compordri sisteme or cu mas; acordald utilzand sist€ ulcu Lrn grad de
libe(ate dinamica esie reprezentaliva penlru domeniu, cu ioate c5 af putea parea un
caz s ngu ar fzr: apllcabilitate paraclid. Cu loate acest€a, p ncip ile pot ii mai u9or de
lnte es !i pol li ul lizale la ana iz€ p€lim narc.

Adaugand s stemuluicu masA acordati d n jig. 6.1 eemenlel€ de amorl zare reale ca€
interyin ini f-un sistem n econservaliv, se o blin€ modelul d in fs . 6 2.

lr1

Frs 62 Sislemulcu IGLD cu masdacoddl;

152
Prctqlh seiilicA adaptivt

Sislemul asfel fomat esle un sistem cu doue grade de liberlale dinamd penlru care
apicand principiul lui dA amberl (vezi cap. 2) rczultb, in condliile aplicbrii unei
acceeral laniveulterenulLr idl), ecualra dtercnliaE de m;care:

Ir,4 U+C U+K lJ=-i,4 1 U.(D (61)

n care cu nolali e d n fis 6 2

0l
M=[' m.l (6 2)
Lo
C este matrcea de arnoniza€:

(6 J)

K esi€ malicea de rig dit te lal€rala:

K [k+kd -kdl (6.4)

lk, k, l

Temenii U,U,U sunt vectorl acceler4iilor, vilerelor 9

co respunzeto are g radelo r d€ lbenate dinamicb ale modeh] ui

ii=li'(t) l.
tij.01
.,{;t}, ,={;t}
{r}
{6. t
€cualr ditur€ntiale se poate face ulillznd ,lime hslory'sau
stadlor apl cand unMtoare e tansfomad de vadab € El:

(6 6)

tl run(a de hansfe' H(sldal; de e"pres a

H(')=9 (6 7)

153
 Noi cDcepii ptiekd prctecta seiflhi a stuchnilol

in care x(s) este lransfomala Laplace a raspunsului I F(s) este r'ansforri.l, Lap a@ a
excitat eili

x(s)=L(x(t))= x(t) dt (68)

Je"

FG)=L(f(r))=
Je "' (0 dl (6 9)

Penlru exempliflcarc s-a facut analza unuisislem cu 1GLD cu masa {M), frecven\a
propde de 1.0 Hz 9ifradunea dn amorlizarea critca de 1%. Slslemului s-a ata93l
TMD'u cu mase (m) variind de la 0 a 20% din masa (M), a carc fiecventa propre a
fost tol de 1 0 Hz iaf fracliunea dn amodzarca cdticd de 10%. Studiu sa efectual
pentru acliunisinusoldale cu amplitudinea de 0.39 aplcate la baza acestu a, la carc
dorneniuldefrccvenlearoslinjurulrrecv€nleliundamenlaeasstemuluculGLD(0.8-
1.2 Hz),lis.6.3

12

10

I 8

odoodci
m/l\,4

Fig.6.3 V3lala raspuns0lu unuisstenr cu lGLD ech palcu

TI',lD-ud la acliun sinusoldale cu ftecvenle cuprnse ntre0.8l.2Hz

154
Ptut*ll a s eisnic e a d a pliva

Graicul d n fg. 6.3 araE sensib litalea sisteme or cu Tl',lD u in rapo( c'r masa ataqal
(m) $i toecvenla exc lalie . l ai mult, T[,lD-ur cu mase micl in rapoft cu masa s $efiuluL
pot avea elecle nesemnlicalive, chiar in cazu in care sunt echipale cu arnonzod la
care fract unea din amodjzarea critic, esle loarle mare I1l.

n llerctura de soecia itate sislerie e de lp TMD sunl stLdiate in mod curenl pe baza
variat""i lunctei de transrer in rap0ft cu pulsala lorlei p€durbatoare pdn aga numit€le
dag€me Bode, [3]. Penlru exernpLiicare, in lig.64 este prezenlat raspunsu un'ri
sislem cu lGLD cu frecvenla de 1.25 Hz gifradunea din amoi(zarca crlica 2%, echiprt
cu un TMD la care masa reoreznti l% dn masa sislemului Elementu alalai are
frecventa 1 2s Hz Fi rraclunea djn amrlizarea critlci de 4% I8l

r0i

Fiq.64 Rdspunsulin lre(venlaa unu mod€lcu IGLD.u giiara TIVD

Analzend das€maBodednfls 64 se poate constata ci un sistem echipalcu un TMD

esle €lcienl doar pentu un interua red0s de trecvenle d n zona rezonante 9r anun€
0,95 ln 1,050, [8].
I
Aplicand unui sslem cu 1GLD cu lrccventa de 1Hz fractiunea din amorlizarea
crtd de 1% actiunea cuirernurului ElCenlro 1940 in acceler4iiscaHa la 0 3 g, fLg
6.5.a, s'a oblinut raspunsu din ig 65.b. ln cazu inlroducerl unui TMD cu masa de
10% dn masaslructui, cu fEcvenla lHzsilm4iunea de 10% s'aoblinuto reducere a
rdsounsulul stuclurii in accelerall cu crca38%, fg 6.5.b.

155
 Noi co .epfi ptirkd Note4ia s.ituhd . slructuilor

F
8

0.59

rlsl
b

Fg 6.5 Raspunsul ]n acceler4ii a unui sislem cu l GLD cu 9 rara Tl\,lD

la acljunea culremurului El Centro 1940 sca ala la 0 3g
a. accele€lialercnu u, b. respunsulsslemululcu 9ifir; TMD

6.3 SISTEMUL CU nGLD CU IIASA ACORDATA

n cee rnairnul€ cazur TMD-urile sunl utiizale a cladid inall€ (cu maimute gmde
de lbedate dnamici)penlru a dminua din elecle e vaniu ui Asuel, un Tl\,lD poate
sa jace r0lde rea?eanr la 0 clSdire inalllS d rninuand d€p asArle d n rafalele de vant
care pol li deiavorabile iunctiuni cled i, ig. 6.6. Datorta ine4ie sale TMD-ul nu
este deplasat de acliunea vantuu care acloneaza asupra cadirii iar prn lesitufle
elastice dinlre cldne 9 acesla se lmteaza dep asarib la paftea superoad a
cEdri.

156
Prcle4h seisnnd adtpive

TIVID

b.

Flg.6.6 Eiectulvantu uias'rpra cbd rlorinalte

a. cladire obignuitd, b. cladire €chlpate cu un TMD

lmb0niqirea compodirii unei clEd ri se poate ia€ Si prn d spunerea de Il'ID-ur pe

toatd helimea cdiri, sau mai nou acest€ dispozitve pot avea 9i un control acliv
asupra rgidla! egatud orcu slructura pentru limlarea dep asdrilor. Aia cum s-a adtal
in cap. 1, asfelde sist€me se preteaza sau mai bne spus sunl rcaizabile pentru
contro ulacliv ca unnarc a consumu uieneruelic redus.

Dacb analz,m din puncl ce ved€re dinamc un sistem cu ma multe grade de liberlale la
care sunt alagate Tl\,lD-ur, ig. 6.7, ecualia diferenlia a de migcare scrse sub fome
matdceald este cea d n data de ecualia (6.1).

Maldcele cornponente ale ecuat ei d ferent al€ (6.1)p01fl slab lite penlru modelele din
lig 67 asemenAor siluatei sst€mului cu 1GLD, vezi pct 6.2, sau prin decup ar€a
sislemului de ec0ali tl nlroducerea termenior albrent Tl\,lD-urilor, rigditatea 9
respecliv amortizare, fecarc €.uat i in paf€.

157
 tloiM@ n Nivkd Note4ia seinite a stuchnild

F 9. 6.7 lvlode eie struclud or cu nGLD cu TMD uri

a cu unTMD, b cu Tl\,llud

Stud e eLciuale pe un sistefi cu 3GLD prin inlemed ultuncte de tmnsfer (vezi p€I. 6 2),
unde a hst aplcala o aclune amonid cu pulstia cupdnsi ir'l€ 15 9i 20 €d/sec, s a
oblnulraspunsu a ulinrul n ve] sub lorma diagBmelor Bode d n fg. 6.8, [8].

935

225 .r:---,---j
e,0

P! e'ie (.:d/9

--TMDU ra ! limele doua ni€ ur

--TMD.ur Pe I eere n wlamrde h

Fis. 6 8 Rispunsul in domeniul lrecvenlei (acceleratalerenulu rapoftate

a acceler4ia slru ctu rli) pe nltu cazudle co nsid erate

r53
tuote cth s aisn i cd. d aptM

Caracle slicile dinamice ale sfucluri sunt Tr=0.363 s, Tr=0.103 s 9 T3=0 061 s. Tl',lD-
urle apllcale pe diversele grade de ibetate au avul asade l% dn masa dructurli, ar
caraclerlstca de frccvenla de 0,99 din modultundamenlalgiiracljunea din amorlizarea

Evdent c5 dn puncl de vederc seismic o analiza pe baza un€i acliuni arnonice n0

f
poate concludenb In cazul unu sislem cu nGLD'ur este posibi ca efecle e
modurlor supedoare si lie irnpo(ante iar n€racordarea ca€cledslicilor T[4D-urlor a
caraclerlstc le sistemulu sd conduci la eiecle defavorab le. De aceea penlru proleclra
a acliuni seismice a construclii or se prefere var anla unor sislerne cu mase acordale la
carc caGcledslici e sd fe conirolale acliv.

6,4 APLICATII STRUCTURALE

Penlru prima dal un TMD pentru protecle h vant a fost nsralai in 1973 a Torcnto ln
Canada, p€niru antena CN Tower TV care are inilmea de 553n.

ln cazulcididlof, pdmele aplicali au fosl in Slale e Unite ale Ame c . Aste in 1977 a
fod real zara la Boston c adirea John Hancock Build ng cu inal mea de 244 n, carc a
fost echipata cu doua TNID-uri de 300 I iiecare cu frecvenla proprie de 0.14 Hz 9i
rrac(iuneadin anortzarea cdtcZ de 4%. Un an maitarliu, in 1378, esle dald in folos nld
a N€w Yo* cl;dirca Cily COa Cent€r cu inetimea de 278 rn a carc sistem0l TMD are
370 t ti o frecvenle de 0.1 6 Hz, [4].

Urmatoarea realizare inleresanle esle Cente|point To!\r€r, din Sydney, Austraia, cu

inetmea de 324,8 m realizatln 1987 fi9.6.9, I2l. TMD-ul esle situal a cola 256 m 9i
esle conslltuil dinlrun rczervor inelar de api 9 o masa suplimentare de 40 de lone
s uat la 165 m, a nlveul nelului intem€d ar de ancoraj cu cablur. Mbsuraorile
efecuale asupra rAspunsuluila vent au adtal r€duc€ri cuprinse lnlre 40 t 50%.

ln momenlul de fata €xisla in lume numeroase ale cEdiriinalle doiale cu Tl\,10-u

bazale pe diveGe principi. Printrc cele mai nler€sante s€ numed gicl;dirca cu 37 de
nive uriCrysta Touer din osaka, la care grculalea masei acodale d€ lip pendulesle de
540 de tone esle sLrb foma unor ezeryoarc cu cdslale de ghe4e Constructa a fosl
ti
lna zata in 1990.
ln liieraiura de sp€.ia ilate sunt prezemale o mulitudine de combinalii de sleme cu
ma$ acordata: MTI D ceea ce inseamna TMD-ur mu lip e, DTI\,ID - TMD-ur disldbuile,
MDTMD car€ au lrecaenlele propril dislr buite in jurul trecvenle or prop iale conslrucliei
sao TLD in care masa este conslitu l5 d n lichid

Asfel la aeroporlul Nagasaki din Japona au fost aplicate pentu pima dalS in 1987
prime e TLD-uri in numir de 25, cu o grculate de c rca o lone gifrecv€nlZ propre de
1.07 Hz. Uledof,lOtln Japonia a fosl rca izal Yokohama Maine Torer, cu lndltmea de
105n. a care s au ut liz3l 39 de TLDa circulare cu f€cventa de 0.55 Hz.

rt€
 Noi @rceplit Uiind Wteqia seisnict a sttuctutilol

324.8 m

256.6 m

215.0 m

1650m

Fs 6 I Cenlepo nl Tower din Sydney Auslralia,

O €€lbarc spo.laculoas, in domeniul mas€lor acodate esie cea ap cala la cEd rea Taipe
101, dn China, or inalljmea de 5!8 m, inclusv antenele, ce a fosl ech pal cu un TMD
suspendallaulimieni!€lui,fs. 6.10 Fl

Fs 6l0CEdireaTaiper I01 r TMld aldqall5l

160
Prcte4ia seisnica atu ive

Du pa cum se poate con stala dir calizddl€ de pane ln preze nl aplicab litalea T[,] D-urilof
la c ddidle inalte au rolde prcteclie la acliunea vanlu ui deoarcce contnutulin frccv€nte
al une aclunisesm ce este mult maivadat decat aluneiacliunid n vant dar 9i mai
bog al in corn p0 nenle frccvent ale inalie. 0e aseme n ea, Tl, D-ui e acord ale a frecvenF
fundarnenbE a slructdinu au efeclin cazulmodur orsuperioare de vbrate, ceea ce
delernine impos billat€a asgureriiunu conlrolla acest n vel.

Aceste elenrenle a0 condus ia adaplarea TMD pentru ap icalii sesmice, apdrand

concepiele amintte dela de T[,]D neiniad sau uttarea or ln cadru sislemelor de
conlrol acliv sub numee d€ disipalor activi cu masa acordaiZ, AMD (aclive riass

Pdma cledirc cu Al\,4D-ud a losl rcalizau in Japonia in 1991, Sendagaya INTES Oflce
Buiding, dotatb cu un dispozitv de 72i 9 o lr€cvenlS Foprie de 0.59 Hz.

Pin;in 2004ln Japonlaexislau 40 de conslrucliechipate cu sisteme cu ma* acoda6

aclive qi 1 3 cu s sleme s€miacl ve, [6].

Cea ma lnafiA cledirc la care sau uliizal 6tiel de dspozitve esle tot in Japonia
Yokohana Landmark To\,/er din Yokohama, culnallmea de 296 m, rcalzale in 1993 9
echipaia cu doua A[,lD-uri cu fercv€nla de 0.185 Hz I o lreutale de 340 I fg 6.1 1.

Fig.6 11 Cea mai A[,1D Yokohana Landmark To\,!er din

161
 llol @nceplii priind yoLclia s.inicd a stucturilor

Pe hnga clad i edipale dl-lMD-ud. Rolu ace€u dbrczitve

exista in lume numercase podurj
esie ie Fnlru a disipa eneqia iMusa de vant sau din lrafcll pelDnal. In fu. 612 e6le
prczeniat podul p etonal de pe Sena din iali bibliotecii Franqois Mitterrand dotal cu un
Tl',40

Fig.6.12Podu pieional d n Par s de pe Sena dotal cu un Tlr,lD

BIBLIOGRAFIE
1. FliioY,SengT.T,SpenerB.F. Shclu€ Contol Basc Cofepts and App calois.
liPm€edngsof rheAscEsbucl0rcscongBqch€go, inois l996,Apil
2. Ghosh A. Basu 8., A closed.torm oplmaltun ng crltedoi for TMD n damped slructurcs,
ContolandFealhMonlor[g v 14,no:4,JohnWiley&S.is Lld 2006
St uctura
3. HarsCy. M , Shock aM Vib€liof HaMbook, Mc Grcw - Hill Fo0dh Editon,1995
htlp/ns*.be eley.edu/pr6ysitunedhtnl
5. htlp //ef.pikipedia oru/w k /Taipe
-101
6. lkeda Y, Aclve And SemiAclve Conlro ol Buididgs ii Japan, Jouma ot Japaf
As$cialion lor Eadnquake Eng neeriig Vo .4 No 3 (Spec al lsse), 2004
Sadek F, Moh€z B, Tayor, AW, Chung, R.M. A i\4ethod ol Estimalng lhe
Paramelers ol Tuned Mass Danpe6 ior Se snic App €lons Eadhquake Efgfeerng
ai Sltucb€l Dyianics vol 26, 1977.
Seplimiu, G. 1., CresieEa siguEilei consltuclilor amplasale in rcg un seism@ pln
spoirea capac til
de d siparc eneqelic, tezd de docloral UN VERS TATEA
TEHNCA'Gh Asach a9, F&ullalea de comLuclr s nsla alr,2004
9 Soong TT, Acti@ sttuctuGl co m
theory afd pGcl@ Loidon^ew Yo*:

Soong TT., Daeush, G.F Passiw Eneruy Dssipalioi Sysiams Structu€ I

Eng rceing, Depadmefl of C vil Engine'ing, Shle Unive6ity of New Yo alBuffao,

I62
 IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

Z1 ASPECTE GENERATE
0 strucluri izolatd seismic ar€ in componenla sa un sislem de mecanisme cae asigure
desprinderca conslrucliej de leren Ac€sl lucru se r€alizead prn intermediul unui
' agri carc pemite struclurl sd se deplaseze liber iaF de iundalie. n felul acesla
.le!d indlr, oe c"rrer tr rL na druaeo/;d.; ltrd4ai'1"r, n!;
n n;st€
suprastruclura asliel ca se diminueaze subslantal efectele asupra ansamblului$i mai
ales asupra nediu ui adaposlit, lig. 7.1

a. c adire obi9nula b.

163
 iloi chc.plii Viind vole4ia seisnici a sttuctutilol

Uneo hns; 'ladrul'care assur5 r€zemarea construclei, sunl interpuse o ser e

pe
de alle componenle cu rolde d siparc a energ eiti de lmitare a deplas5dlor, iarin
cazul slructurlor , nleligente 9i servomec?nisme cornpuierizale care umdresc Ai
corecleaze r,sDunsu slructuril la acliunea seism c:.

Un reazem ulilzat la izolarea bazeitrebui€ se asigure deplasarea orzonbh a sllucturii

in raporl cu lundalja giln ace a9 limp sd aibe o fg dilale venicala rnare peniru a evita
aparlia posibl€or ienomene de balansare. ldeal ar f ca rearemulsA pem ta slruclur
$ ramana ln repaos in conditiile deplasaiilerenuluica urmare a uneiacliun selsmice
Evidenl, un reazenr care ar avea componamentu unu Lagar ideal, este mpocib I de
real zat, orice reazem avand o anum ra rig ditate I3l.

In ipoleza realzrri unui reazem ideal apar inse o se'e de dezavanlaje penlru
echipamenlele c;did ca umae a deplas&lor elatve mari lntre supraslruclud 9i
infraslructu ra Din acest moliv rig id late a un u
reazem treb u e corcla6 !i cu ce ela le
componenre ale constru4ie cum ar i nstaalie de a menlare cu ape energie I
electrc5 canalizare incalzire €lc
deea izoldii slruclu d or a acfunea seismid nu esle de daE re.enld, avand o vech me
d€ pesle o sut, d€ ani. In anul 1870, IrancezulJules Touailon a depus un b€v€l la
Bnoul de lnvenlii din San Francsco Ca fomia, cupdnzand un sslem de izo are a
slructuricladirl de tundalie prin nlernediu unu laga'cu bie fg.7.2 [52] Acesl
sistem anlcloeaze numeroase ale sisteme de izolare s€ismca exstenle in lume sau

lihilld Strtrs prto|rl du/irP,

,h Wr !*r*/ Ei i,rp

@.c o
@co
CC
ffi'

Fg 7.2 ftmulbrcv€lde hvente a] une cEdid zo ale seismic l52l

164
Kelly J l\4 I29l semnaleaza, acordand pdo tate, un sislem propus de un med c eng er,
pe nume Calanlarienis f9.7.3 din anul1909. Sislernulpropus uli z€az; aceeai ideea
decup eril struciui de fund4ie prin intemediul unui siral d€ laLc. C€ este de remarcal la
aceasli prcpunec esle descrierea foade minulioa$ a elemenlelor componenle al€
i
c Sd r lr,iv d hsrala(ilor' d,e,un ade,vdle Lne tolJri se sr ce

I]NTTDD STATES PATENT OITFICE.

1'

Fq T3Breveluld€ nvenlie a lui Calantar enls [s]

165
 Mcepli pti(kd seisnicd a sltuctuntol
^hi 'rcteclia

lmperlal
Ca reallzai practlce in izolarea seismicn, lol Kellv I29l semnaleaz' cledirea
;ole' rea' /ara de F€_r -'oyd Wrig"l n dlJl l92l ld To vo d care sa nl/ar u1
sislen oe tu1dare pe pio! scL4riralipe srdtuloerc?l bun darorila lapt'r ui(;
dralul
supe or era n€.onsolidai, fg 74 De remarcal este laplul'5 acea$a $rudura
s_a

compodal bine lB cotremurului devaslator Kanto d n 1923

Fig. 7 4 lmperial Hote , Tokvo realizal ]n 1921

de Frank L oyd Wighl

n decoEul an lor au fosl brevetate sau realzat€ n$n€roase tpui de rcazeme

penlru
p€
izolarea baze la care, pentu realizarea lagzrului au lost folos le bile, rcle a9ezate
d€
doua dnecti, elipsoizi penduliscu4i stalpipendulad' ba€ de susp€ndare, supralele
lunecare, reazemedn elaslofied, arcur etc

Probcfia hactiunea seismice prin slslenre cu o comporlare asem'nabar€ cu zola€a

baz€i;e reqasesc la muLle conslructlilnca din antchitate Asfel unsstemdeprolec\le
dn
descop€rl ia conslructrile vechi esle cel utiizal la lempluL grec de la Ponlicap€a,
reg unea stamtoril Boiibr, a nord de Marca Neagd, secolul lV V ien,Jig
75

T 5 SsternLrde i rode rr lzal d emplu gre.dela Porticdoaa

I66
La templu grecesc alorasululChokrak de pe medikov, conslruit dn secolu a
'nald
lll ea, i.e n., a losl rea izal prln introducerea la nivelul fundaliei a doue $ratur de p etds,
unul de d mensiuni mij oci ar ce de al doilea din pietrs marunt lig /.6, lar o so utle
asemanftoare s'a foosil a proleclia seismca a amlilealrulu lui Flavu dn Rona,
cunosdrtsub nLrmel€ de Coliseurn, realzatin seco ull, i.e.n.

Fig. 7 6 Sisle u de tundar€ la lernplul grececc al orasului Chokmk, s€co ul al ll lea, Le.n

n losta LJRSS s-aufacul numermse cerceEri in donreniul zolarii seislnice a bazei.

malerjalzate pdnlr-un num,r mare de brevete de invenlie astfelca prina conslru4ie de
acest lip a fost reallzal; alci 9i este o clidire de locul cu irei nivelui, din zdere de
caremidn, construlS a Ashkhabad in 1959 carc uliizeaze suspenda@a slruclud in
rapon cu fundalia pe bare din otel cu arcui la exlrcmili!, lig. 7.7.

Fis. 7.7 Prima conslructe izola6 seismic, Ashkhabad in 1959

I67
 Noi conceplii qMnd prctecfra seiflici a structurllol

acestu sislem denunil Si reazenr pendular suspendal, este

fs. /.8 Rolu arcur or este de a permile mobililalea iijeor
''a1snrcrcLn o.T aaebnudlord.rrc.fla9 supranr"ftra

L'g /.8 P.1cip r ldeiunctnna e a rFa ene or pe_du are ( lspetale

Dupecutemuru dstrugalordin1969d€laSkopi€,dnfostalugoslavie prin intermed ul

alutoarelor ntemalonale sa coslruit pdrna c6dirc izolaE seismic pe reaeme din
e astomeri Sclala Nenr Pestalozz , fg. 7.9 l48l

E:9.79 ornri cEd .pF ryenF dinearrone' $u.dla Her Pe.ldloli. SlopjF

163
Pe l6ngb sislemele de 20 are se sm ca cnemaiice 9 cele cu reaz€me d n elaslomeriin
lllerat0 ra d e spec alilale, rcprezenlau ma ales d e brevetele d e invenlie, s unt prezenlale
o mu lilod ne de Ele soluli. Multe d nlre acesie propuned au dmas doar la sladlul de
brevel de nvenlie ne g;sindu $i aplicabi ilatea pradice.

Asife, soulie ini€resante esle t cea pmpuM inlr un brevel de nvenlie amercan 1211, in
ca€ ciedirea esle amplasaE pe o nsub plutitoare cu elemenle carc ii pot asgum
stabilltalea, fig. 7.10.a. Tol in cadrul aceluiagi brevet se prcpun€ p€nlnr cl;dirile igide,
dezvoltale numai pe pa(€rL amplasarca acestora pe un slral speclal dn rnalerial
gmnua amestecat cu arglr, ig 7.10b. n cadrul b€velului sunt deralate loale
el€menle conoonentele celordoua s steme oroDuse

a. b.

Fis.7.10lzola'eas€smceprninlemediu un€ insulepL{toarela.)

$ a unuislntd n maleda sranular per ru cEdiil€ dside (b.)

Componarea buna a unorchdr cu parler llexibii a actiuni seismice, la care $eipiau

fost bine exculali a condus la ideea izoEri bazei Dfln nlem€diul aceslola. ln acest
sens exislS Fopune in care se suplimenleaz: o siruclud cu dalpifexbil la panercu
in laloarc 9ieventua sisteme de dsipae de eneqie obllnandu-se astfellzo area bazei
Pe un principiu asemanaror esre 9i brevelul de invent e d n flg. 711, 1281. ln acest caz
$alpii flexibili sunt arnplasaliin zona centrala 9i penlru evitarea piedeii de slab itate s'
a dispus un planqeu nlem€d ar, iar pe p€rleria conslructieisunl ampldat stalpisc04i
care pot g sa pe o supiafala cu teflon avand !i un nel perifeic din e astomer pentru a
se as gura reven rea pe pozit a in liaie.

169
 Noi conceplti pnvind prctecla seisnict a stuctutilo.

Ilexib li

PLAIlqq

F9 T.lllzolareabrze pesrelp flexib il28l

TabelT I Princ palele ealz; domenrul construc! or solatesesmcin lufle

REALIZARI

nslalate de Dre ucrare a conbustibilu ui nuclear

ncdrcatorcu carbune a uneinave PdnceRuoenBC
ch ncdrcatorcu minereo bruta une nave, Goacolda
China 2 ocuinle(1975)

Beiiinq {1981)
4 locuinte (1977-82)
Scoala cu lreinivelur, Lambesc (1978)
lnstalalie de slocare a pierderl or de combuslibil ruc ear (1982)
2 cenlrae nucearc, Cruas $l Le Pe nen
Grecia 2 c;diriipenlru b roui Atena
5 podurl
Centa a nucear;, Kuran Rver
Cladire co 2 nivelui (1968)
ScoaE cLr 4 nivelur {Mexico C lv)
CEdredelocuinle
se sm c laAshlhabad 1959
Sovi€licd 4 clid r, Sevaslopo
Chd re cu 3 n ve uri
Scoa i cu tre niveluri, Skooie(1969)

170
 7,2 SISIEIIIE CINEMATICE OE IZOIARE
A &qZEI
Dnlte sirtene,e de,zotz.e
s"r1.ta td rive,I ba€ raat.zatF In
nu r{eF irnddlir div.sfar" fo.n^ mar.
conceperc. La baza sld conc€ptut tui Touaillon
brev€lafin 1870, n9.712.

Ftg. 7 12 principiut de funclionare a sisremutui

Toua lon

a Sevaslooo 4 roL rer'irle i" ,9-4 de Lrre Nrn

lr5. J7 38 JoJ. leicEoin (ae

il:ff.fi,;tl '*,*.u
.
, 'o'a e€vralo"ar. oe ;sdo r,- i,a?" u1,, o€"e,
"e
Dicrp,uldp rLnclbna,ea
eazenealanaiF colceprooe \a7r n,oc I esrA luprdt4a
rr ure 4a aro,asat; D,d ,9. i 3.a. cu o 5Jora,ala pt.a i" ca.e
slerrcr
er"nrenrur
onenatc FsG o oorlre oh r-o bi.d. . q. 7 3
b. Aesr pmLed€L de |7ota.e r.Em,cd
I
c nerna c, maipoadi denumiea de sdemgrav,tational

Fig. 7.13 PrincipluI reazemelorcnenalice

a bila in cavit:t stuice, b eltpsoid pe suprarelane plane

I7l
 Noi c@@pli prtukd prcte4h seisnice a slretulbl

Pdma construcfe realizals de Nein cu destnatia de cEdlr€ de locul P+4 a fost la

S€vaslopol 9i utlizeaza elipsoizi din beton amal, ce sunr amp asalt inrre iundalie 9i
baza slruciurii,lis 7.14 [37].

\ 0ta!l!l!lul

Fig T.l4Sislemulut izallaprmacedneizoateseisnrcpereazemecinemalce a

Sevastopol, bazala pe brevelul lnregistral in 1 972 de Nazin I39l

Sislemul ravitat ona de izolare ulilizal esle compus dintrun n0m,rde 6800 e ipsoiz cu
g

in;ltirnea H.5€ mm 9 diamelrul D=30 mrn, avand deciun rapon ! = H/D=56/60=0,935

Perioada proprie fundamentaE a clZd riia fost de 1,28 s elpsoizipemIo dep asare
maxima d€ 80 mm Suplmeniars-a introdus 9 un dispatorde energielipcuv;cu nisp,
care asaura o fo(e maxim, de frccarc d€ 167 kN.

O ati chd re de locuit cu opl nveluria fost construU lot la Sevastopol, tolos ndu-se
aceasia dala un sistem de zolare gravitalional compus din slalp penduari scu(
capete srerice, [40].

Pe oada prcpde fundam€ntal; a sslemului izolal este de 3,1 s, mult mai nrare
decat peroada amplasamentuluicare este cuprnsi hlre 0,15 9i0 25 s saufatAde
peroada proprie a clad ri cu baza fixa 0,35 s. Capetele stalp lor pendulari scu(i au
geomel a unui sferoid cu dianelrul de D=500 mm 9i inaltimea de H=425 mm
rezu[and Gpodul f=0,85. Diam€lrul staip |ol scu4 esle de 117 mm s nemul riind
rea izal prefab cal prin concentrarea lnlf-un singur boc a lrei elenrente ig. 7.15
Deplasarea maximi adnrisE a sistemu u este de 3,1 cm, iar i04a maxima a
disioatoruluicu nls o este de 257 kN

112
 endull scudit ,i.

F9.7.15Infraslructura chd rii pe stalpi pendulai scu(

DacA analizdm prnclpiul reazemul0 cinematc gravl4ional brevetal de Nazlm,

conslalirn ce inainle cu doi an,ln 1970, in Elvelia Mitlerbacher 9i Zimmermann
in€gislrcazi un brevel ln care prcpun atat reazemele de iip e ipsoid cA qi c€le de lip
pendu scun,fig. 7.16. l34l

ES /'6 B€veu n€q r?r h 1970 oo Vde'oac'er 9 Zn 1 en4 n llll

Iot pe slalp pendular, dar l0ngi amplas4i la nivel0 paderulu esle cea de a treia
structuE, fg.7.17 $alpiisunt ixal la enrem 6l in carcase care e pennll rolirea, iar
cvenirca sistemuluiesle asigurau de un ineldin elaslo meri a mplasat in carcas;.

113
 tloi .@ceptii ptivind oleclh seisnice a stuchmlq

Fg.T.lTSlructurapestalp pendular laSevaslopoll3Sl

La no in lar. au existal lreodrDAriin domeniul zolbi seismic€ lnc6 dh 1978 cand a

Facultatea de construclil din la9i Tn colaboEr€ cu INCERC laqi s a etectuat un amplu
program €xpe menial. Cu aceasta ocazle s a rcalizat ti pimu brevel de invenlie dln
Roman a in acesl dorneniu [41].

Ca o consecin\e a acestor preocup& , la la9 , a fosl realizau pdma const'uc\ e izola6

se sm c din laa amp asate pe reazeme cnemalice Constructa€sle un blocde locuinte
cusubsollehnc parlerlipalruelaje fg.7.18,cudimensun einplande14,0x20,6m
ti a tosl prcieclat de un col€.liv de inginer de a lnslitululde proieclari,Habilai la9 ln
colaborare cu INCERC lagi 1321. Sstemul utlizat este pe reazeme cinemalice de tp
ellpsod, ig.718.

Fig.7.18P na clEd re izolatt seism c

din Romania s tuate

114
Caractersticile dinamce ae terenu ui de i'rndare rndsurate in amplasament au rosi

- peioada delibralie 0.20 seci

- capacitalea de amodza.€ a miqdd sesmicedec51r€leren6.043%;
- vilezele undelor princpae 9l secundarc in slralol de fundare 520-700 m/s 9i
resp€cliv 260 350 m/s.

Slructura de rezislenF este abAuita dinton ansamblu de perel iransve|sa i 9l

longitud nali legali orzonta prin plangee din belon aniat prefabrical.

Penlru compararca modu uide componare a acesleicGdiri, izolaie seismic,ln inediata

aDroDrere. a cca. 20 m. a fosl construib o cEdirc ldenlic neizolala seismic.

Reazemele cinematce adoplale pen1ru izolarca seismicn au foma unu cilindru cu

inetimea de 40 cm 9i diamelru de 30 cm gicu dorD calole sterice cu raza de cudud d€
40 cn. Penlru izo arc s-au ulilzat 552 de pendulil scu4i din belon armal impreund cu un
sislern de amo(izo d€ loc amp asatl pe metral la cca. 1 00 rn dislanli, pe orizontaE,
fig. 719. lncercir b expednrenta e au adat cd s stemul pern le o deplasare relativi a
clidii de 12 cm. Clddirea a fost oroieclala ln 1985 s a fost linalizai: in anul1988

Fis.7.19 Slslernulde izolare la blocul de locuinle d n laqi

Degiln momenlulde fata ceb doue bbcu nu sunl monlorizate, investgatile efectuale
dud culrcmurul din mai 1990 care a avut epcentru 1n Vrancea cu masnludnea de
6,5 - 66 9 intensitale 7 pe scara irSK, au aralal c; in blocullzolal seismu nu a tost
simlil conparaliv cu bloc'rlvecin unde locatari au airmal ca 9ocul a fost p(emic
resimlit

175
 Noi concepli prtuind prcle4ia seismicd a slrchnilu

Prciecianli cEd rii anrma ce de9 acest expednrent a neceslat coslw mai marj
compaEliv cu solulia casca, acesla este compensal pdn siguranla in exploalare 9i
erectele lavorabile orvind res!unsulla actunea se sn ca.

In cau sisEmelor de izolarc se smlci cinemafce de I p s6lp pendular s'au propus diverse
s sterne de disiparc de ene|g e cu tec€€. Un sislem ingenios e aboial de Nazin este cel din
fu. 7.m, [36], ln care elementele nelare dis pahare cu fe€re intr, s0ccesiv in lunu funclie
de dephsirib slrucluii.ln general acegi dis palod de ene(ie sunl din beton armal9 se
conteaza pe irccarea dinlre p ese e d n beion fdre tabnrenle spec ale.

Fig.7.20 Slructud pe $ap pendulariqld s palor de enercgie cu fr€.are 136l

S slern€ e c nemalice au reprezenlat o preocupare pemanenti penf'r cei carc au umeil

reducerca efectelor actiun i seism ce asupra conslruqiilor. Muhe dinte idee au dm6 doar
la stad ul de brevel de invenlie n€ gis ndu-qi apl cabilitat€a pract c5, fg. 7.21.

Fig.7 21 Reazem c nemalc, brevet USA [141

I76
Propunerea ame cand din lig. 7 21 esle un rezem glsanl uliizai penlru slructuri izolate
seismic.slslemulpemleorenlarcasuprafeleideglisarefuncliededir€cljaacliuniiar
tunctonarea reazenrulu est€ asem;Mloarc cu cea a reazemeor cinematce, cu
exceplra faplulu ca suprafala de slisare esle mull mai mar€. Se rcmarce faplul ce
brevelul €sle deosebit de deta iat.

l
lzolarca baei poale realizala cel mai smplu pin sospendarea supraslructuri pe
cablud sau liranli n lileralud sunl prezenlate o multludne de asfelde propuneriin
care tiranlii de suslinere sunl vedcali sau 1ncinali. Pdn incllnarea linnlilor sislemul
lucreazi cu iftarea construclie 9 as Sur; o slab litale mai marc pe durala dinlre seisme.
Toat€ acesle sisteme lucreaze ca un pendul l3l, ar dad depla*'ie sunl in lmita
oscila\ilor m c r gidilatea ansamblului (K) poale I calculab cu r€l4ia:

x=ltl o l (71)

ene masa inlregiislrudud izolai; seismcj

lungimea t raniulu de suspendare

Doud modur d€ rczolvare cu rEnlisunr prezenrare ln lig.7.22 il

losta URSS, I44 491

rig 7.22 | old.eare6n ca a rrucr"ri pri. r ispeloaF cJ lranl 19

1n
 Noi concep;ii prtukd Wte4ia seisnici a stuctutilol

F9.7.23l,o arca seismicd a structuriprn Imnli

9 slst€m de d s pare a energi€ cu nisip t44l

InprirLlcar frq ..22 rruclura "sle rlspendala pe rial Lrje

de su.lne e sr'lrJb'on a unor n.lcuispalale forrrre di
sG pice.F inreDtrut. Ce de.ldo er. 19 /.23 nr.od,ce t
ene3.irn .renrFd ul .no F ere"eh (dorLn)cdrc 5e nrr;
0 aild propunere int€resanla esle cea djn lig 7.24 unde ca umare a gredali mar
amp asale la baza conslruclei se asigure stabillatea ansamblului Dezavantalul
sislenului sunt depa*rle marice poi apare la partea superioare a conslructei din
balansareintmou uneiactuniseismice.

Fq 7 24 c ad re pe lundale pivoranra [3ll

Sislemu de 2olarea sesm c,la nvelul bazei breveial de Aizenbers Nazin 9i Polakov,
l
flg. 7.25, I1l poate mndde€t ca o referinF pdvind componentele un'r sistem de
izolare se er ci cinematic.

178
 nnnn srucufa

nrnn
nnnn sistem de

cinemalic

s stem de ator li
s gurania

Fig.7.25 Elementele compon€nie ale unuisislem de izolare c nematc [1]

Asifel, pe hnga bg,rul care permite depksarea bazeiin raporl cu suprasl rclura este
prcUzul un ssi€m de siguranla care realizeaze o bg;lud lntre suprastructura 9
nfiaslrudure 9 carc se decupleaze in cazu une actun seismice puternice Acesl
sislem pemile 9i asigularca ansantluluiln cazu in car€ dep asarb depag€sc pragul
im16 s a0are iscul o ederi de slabillat€ a reazemelor cnernatce. Pentru ca
reazemele cinemaUce sa lucreze esle necesara 9iinlroducerea unuielement e astic {de
slab litate) care assurd rcven rea cl5dii pe pozitia inllial;, ia' disiparca de energle la
nivelul bazei esle realizaledeun sstemcu frccare aganumitacuv6cu nisipfarafund.

Un alt brevel de inven\e, cae ulerin s€ €g6segle prnclpia I

in alte realzzr din
dornen ulizolir bazei, este 9 celdin ig.726,1431. Pdn dispunerea unor role pe douS
dircclii la 900 inire p ac melalice,inlrecarcsedispuneunrnalera spongioseastc,se
asisud deplasarca pe orlce dir€clje a consiruclie izolate sesmc Male aulspongios
elaslic asisure aH disiparea de en€rs e, pdslrarea d sanlei d nlre roie 9i r€ven rea pe
Dozliea niliab a sistemu ui

Fig 7 26 Reazemcinematic pe role l4ll

179
 Noi conc.plii ptivln.l Noteqh seisnici t structuflq

Datorila dez/ola i lehnololilor sislem€e cinemalice au evenir pdnlr on nou lip,

propus ln 1985 de Zayas I28l denunl reazem pendulaf cu fr4iune,Frclion Pendulum
Beadng'de dive|se lipuri, cu o supraqa de frecarc, cu doue sau cu lre , ig. 7 27.

b.

Fis.7.27 Reazeme glisante cu ir ct une

J .dersin pll b €dlendubr q ,o'.c ed1err p . g so

Dud cftemurulLoma Pdela, din 1989, chd rea cunride apeldin San Frcncisco a fosl
g€v avadat, asffel cd a fosl inchls, penlru rcabil lare. In 1 993 suvemul redera d n
Slate e Unile a ocE fondud pen1ru pun€rea in siguranl;, pdn aplcarea izoldriseismice.
Asiielcaln1994U.S.courlofAppeasdinSanFranciscoesteprmaconsrruclieacare
au fosi ulizale reazernee pendulare cu f clune (256 de reazeme) ig. 7.28.
RestauGrca inlreoi cbdiri a fosi i€rminatd in 1996.

180
 Fig. /.28 Courl of Appeals d n San Franc sco,
prima cEd re izobG pe reazeme pendu arc cu fricliune

Pe baza aceste experiente Eanhquake Proleclion syslems, lnc. (EPs) [26] a proieclat
9 rcalizal9 alte construclii utl izand reazeme pendulare cu licliune. Dinlre c€le rna
rcmarcable €alizdi suntilerninalu iniemaionalal aeroporlui din San Francsco care
artrebuisa rczsle la cutremurc cu magnitudinea I ce s'ar pmduce a nlvelulfaielSan
Andrcas, tancurle de gaz lichelial din Gre.ia cu capaclatea d€ circa 150000 mc aflate
lnlrc zona seismicA mponanG, podul Bencia-l,]aiinez din zona San Francisco,
Califomia, care a fost conceput sa reriste a o acce eratie speclraE de 7 s, reazeflele
au un d ma€lru de p€sle 5.95 rn (13 feel),lg 7.29, iar deplasarca lateraE acceptal6
f nd de cnca 1.35 m {53 nch)asisurand o peroada prcpde de vibralie de 5 s.

7.29 Podu Benica-Madinez dln zona San Francisco, Cal fomla,

9i reazeme e cu tr ct une ulilizat€

t8l
 tbi @ncepfi ptiwd ptot*Ea ..lsnicl a sttuctltilor

Sbteme cinflal€
asemSnaoae celor ul lizate in Slate e Unrte de Amedc' au fost coneDLrc
9 in cffraniaEi aplicale G STEELPAT GMBH & CO. Pfincip ul de tunclhare esre prezentar
in fg. 7.30 Pentx slralud e de unecarc sunt uljlizaE maledab pl*lice cl] coencbt de recare
rcdus, avand o compodare elastopldtue b mmp€slune Pil

Fig. 7 30 Reazern c nemafc cu sf€lud e de lunecare din matedal pl6lic t24

ZZl Eemenle de calculale rezemelor ciienalice de lip pendulsimplu

Reazemulcuirecarearelabazaprlncpiu detunclonareasslemulu cinemalicpropus

de Touailon. Astfel bila a fost lnocoila cLr o arliculalie din leflon sau al mal€rial cu
frecare rcdus5, care unecS inlr-o cavitate din otel inoxidabil, lis. 7.31 . ln relul acesb se
poale asigura o deplasa€ imporlanG a supGslructu iin Eporl cu inlrastructura, dar9i
aparitia unei fo(e de revenre, cafe esle cLr alat nai mici cu car raza de curbud a
cav lai de lunecar€ R este mai mare.

- cdiq!!4r9

Fig.7 31 Reazem cinemaliclip

a. pozilia de echil bru b.

182
Per oada proprie de v br4ie T sisrern amplasal pe reazeme c nemalice Iip pendul
cu frecare este data de relalia l7.2):

T =2n B 17.2)
s

in

esle raza rcazernu ui cu ffecare(vezllis.7.31)

acceler4ia gravitalionaEi

Rgidilatealalemlik,a unuircazerncinematc(vez fs. 7.32)esiedabde relata:

^,R (i.3)

ln care G, esle partea din greutalea slruclurii alerema unu reazem

<- I,

F! T.32Rigdilateaunu rcazem cinemalic pendulcu freca.e

Forta de revenire F, peniru ansamblu struciur agezale pe rcazeme c nernalice este

da6 de relat a urrndloare:

[r- !J G (1.4)

esle coefcienlul de frecarci

183
 Noi conceplti ptivird prcteclh s.isnic! . structwlol

deplasarea laterah a reazemulu I

G greulatea lnir€gii siruclu

u=zur 17.5)

ln cazul asiguradi unei lunecad perfecte se poate considera (p=0) 9 relat a (7 4)devinel

(7.6)
'R
noxidablt ariculata din teflon co€fcenlulde
Penlru o suprafala de unecare dn olel
amodzarcmaredeobiceivalor cuprnseintre3til0%.
Energia disipa6 pe un cclu d€ un sislem pe reazeme cnemalice de lip pendul cu

D= 4.!,G,U 17.7)

unde U este deplasarca maximi admba pentru rcazem, f9.7.33.

Tig.7.3) r-1erqt disipari pe r_ .'clr perrru €rTerLlr r"natiu

de tp pendulcu frecare

18,1
Dac, se ia in considerarc o compoturc bi nia.a de tp igd-tniar tg. 734, fo4a de
lunecarc poate l consideraia ca n nd

a-! G (7.8)

rig ditalea lo a reazemu uiin condil le uneideplasir maxime adir sibit€ U se poale

Ir .g)e

Fg 7.34 Modelul dg dl niar penlru reazemul cinemat c pendulcu trc.are

ln aceste conditipulern defn 0 perioada propre de vibralie echivatenla T. carc este

iuncte de greotalea inlregi struclu.iG 9 rig dilatea echivaienle a iuturor reazemetor:

t= 211
G
|(.s
(7 r0)

k. =Iho \1.11)

185
 lloj @n@Ni ptivind prote.tia seiflb; a sttu tur or

7.22 Elemente de calcul ale lezemelor cinemalice de lip pend ul du blu

n cazul reazeme or cinemaiice de lip pendul dublu, la car€ aniculalia mobi 6 esle situala
lnlre doud cav 151i, modul de dep asarc este Fezenial in lig. 7 35.

Fs 7.35 Princpiulde tunctonare a reazemulu cinematic pendulcu tecare dublu

ln acest caz ioi(a de reven rc F, esle dal de reLalia:

E= .G
11.12)

9 h, , sunl considerale mici ln rapo( cu rrza R, €lalia (712)

1-G (7.13)

t86
Cercetarile expedrnenrale efecroate a Slate University of NewYork din Bufao,I15l pe
un rcazem cinemaUc pendul dublu cu necare sLrnl prczenlate ]n ig 7.36

!
00

2, 125

Torr D sp a.emenr u tnml

Fis.7.36 Rezulaie e ]ncercaiiexp€r meniale pe un rcazem cinematc

p€ndu dub u cu frecare [15]

7,3 EOLAREA SEISIIIICA CU REAZEIIIE OIN ELASTOMERI

7.3.1Cancte sticile elastone lor

Mecanismul de deformare al elaslorner lor esle rundamental diferit de cel al maleria elor
clasice uliizale in conslructi. Maleralele elasiomere Dot lircDrez€nlale cafind a cdtu le
dn macrcmolecule lunsi cale in uma procesulu d€ vulcanzare romeara 0 relea
spatali, asupG czr€ia solic ed e mecan ce conduc a l6ns14i ale sesmenlelor relele
producandu-se concentrari, ca€ reprezhti l€nslonndr lizce La nlvelul lanlurilor
m ol€culare. Explicarea ac€stui meca n sm a m n dus a apa r tia in cerceiarea fzid a ma

multor leod p vhd compoftarca elaslomer lor F, 131.

187
 Noi M6 n pdvind Vote4ia sejsnicd a sttuctu ol

E astomedi pentru deiorm4i de p6n; a 400% prczin1, panicularit4ile mecanlce

cunoscule la lichidele incomprcsib e la care coelicentu lui Posson este v=0.5, iar
egatura dinlre moduli de elasliclale esle

G=E/3 17 14)

E esle mod0 ulde elaslicilate longitudinal

G - modu ul de elaslicilate lransversal.

Penlru defomati ma ma de 400% apare o reducere a volumulu, ceea ce conduce la o

mic$orare a coelc enl'r ui uiPoisson sub 0.5.

Modu ulde elasticitate longtudinala elrstomer or ulilzat curent a aparalele de reazem

penlru dimlnuar€a vibr4ii or se cons ded de cca. 30 daN/cm,, cu mod fcd importante
a lemperalur sub -200C Fol

in ca?u elaslomer ordelio neooren se consider; d Denlru incErcdd de scudadumta h

un efoi( mic de rElim 50 daN/cm,, modulul de elasl citate variaza imrc 30 - 60 daN/cm,,
uandu-se de obicei valoarea medie de 45 daNicmz 1461 La indrcei de luns, durati
-
valoarca modului de elaslicitate lrebue r€dusa cu 30 35% fal; de cel delern n8t
Dentu incerdr d€ scur6 dura6.

Elastome i sunl materale cae nu r€spec$ legea lu Hooke la nlci un fel de solicitare,
lg 7.37,1181,ma mull cubaio4. derorm4ie la @mpresiune este put€rn c influenlala
de factoru de rorm: al epruvet€, adica a mporlului dintre inetmea epruvelei 9i a a

-i9.7.?7 Cubd P penru easroreri d d lene lipu' de solrita'

^
IS8
Penlru elaslorn€r se conslaE ce a solclarea de comprcsi'rne prez nla un hister€zis
deslul d€ pronunlal, fs.738, 1301, ce poa(d denunr rea d€ eieclul Mullins. D€
asemeneasaconslatalcaautrgidratea cattihsterezisulune epruvete depinde d€
lernperatud precumSide vleza de defonnare.

Fig.7 38 Crba P.^ la conrpresiune 9l hisleez sul la lncarcare - descArcarc

Pentru slab lizarea curbei P - A sunt necesare, in genera, un

numir de lrei clclur de
incarcarenescarcare, cu dlferente mponante intre pdmu qi cel dea doilea cic1u.
Aceasta sch mbar€ se datoreaz: r€amena driiinlerne a moecule or revenirea la star€a
niuaE oroducandu-se duo; mal multe orc.

Reaclja ch mica de vu canizarc continuAin Imp ceea ce delerm nb modfcad ab dgidiElji

consecinta acestuifapt frind reducerea rczislenleila inl nd€re !ia alungLila rupere.

Dad suprafata epruvelei din € astomer est€ lubrefali, relata fo(a-deiorm4e esle
lin ad p€nlru derormat mici[42].
Amorlizarea descre$le cu creslerca defonnaleiepruvelei, ar electu esle in general
neg jabl De asemenea amonzarca descre$e cand moduul de elasliclate cre$e,
aceast ucru datorandu-se cregled canlit4il pol merulu de baz;. Cre$erea moduulu de
elasliclale se daioreaz; materialeor de adaos, cae insi nu modllicd amodzarca
matef alu uirczultat, darsch mbd duflatea aceslu a

Refe tor la rezislenta a forfecare a elastomerilor, aceasla esle pulemic influenlata de

vleza de aplcare a incarcar pentru incarcariaplcate slalic €2istenla la lorfecare ede
cuprinsainft 80 ri100 daN/cm,
De rcrnarcal esle !ifaplulc, vulcanizarea reprezime ebmentul pr ncipal carc poale
dF|1Tina modlici r..nndrF ir (oe.r' rl' aE .
srt lorlizco-neca1.e

189
 Noj c@@plii Nvjn.l qoteclia seisnici . sttuctuilq

7.3.1.a Du tate. elastonedlor

Slabiirea durilali elastomerior consla in delerminarea deformaliej elaslice reversibile

produsa pe o epruve6 de foma speclah sub o inc,rcare dala

Durlatease m;soare in srade IRHD sau srade SNoRE. Desiulor mesurabiE, aceasla
nu esle ulilzau in apicaliile mecanic€ decal cu tllu infonnaliv O cregiere a dullet
amest€culu unei pies€ din € astomer cu 15 g6de Shore corespunde unei dubEr a
dg diE\ i slalice a acesleia.

7.3.1.b Elarlicitale ri moduli do elaslicit te

Relalia (7.14)esle vaab , numaiin anumle limite giare un caracler genera. Pentru a
anallza ma ln profunzime acesl aspect, in fS. 7.39 se pez nl6 curba caracleislica 11
a unel eptuvele din e astomer la solcitarea de iorrecarc, ln carc S0 esle a a epruvetei

Fg 7.39 Curba caract€rlslicb ry

Coniorm legii ui Hooke se

I=G 1
(7 15)

G este modulul de elasdcilate I'anrve6a.

190
 (7.r6)

deiormalis speci[ci unghiu afSi

AX
I= h
\1.11)

Din fig.7.39 rezuta ca forma curbei caracterstice esle aceea a

pana la o deformale unghlulara maxmA, y=0.7, corespunzalore
solicileiide incovoere, lucru de care ar treb0i s, se lina seama la
reazemelor din e astomer

e astcilale la forfecar€ G 9 ini ndere - compres une E var azA ln iun4ie de

$ durlaleaelaslomerutui tabelulT.l
Tabelu 7.1

Durllate E G
E/G
SHORE tdaN/cm'?l ldaNk'n,l
30 92 3.0 3.066
35 ll.E 3.7 3.189
40 15 0 45 3.189
18.0 3.333
50 22.0 6.4 3 437
55 32.5 8.1 4.012
60 44.5 10.6 4.198
65 58.5 13.7 4.210
7A 7J.5 t7.l 4.248
15 94.0 22.2 4.243

A9a cum se poate obserya dn lab€ulde maisus, rapodu E/ G esle de aproxlmaliv 3

penlru elastomericu duritale redusd, in tmp ce penlru ceicu durlate irare acesi rapon
poale crette pesle 4. Diferenla d nlre E S G in rapon cu duritalea este prezenlatZ mal
suseslvinlis. / 40.

191
 Nol @hc.plli ptivih.l Notecth seisnice a stuctutitu

F9.7.40 Va alia modullor de e ast citale longlludinalE gitransvercalG

in mporl cu duritatea elastomeri or

7.3.1.c Model€ r€olosice

Elastomerii sunt maleriae care au proprielati canclerislce corp0r or vasco-

easlce. Penlru a e rcprezenta au fosl propuse rnalmulle nodele, fig. 7.41.
lvlode ul clasic esle ul Kelvnvoigl, compus dnlrun reson 9i un amorlizor,
mod€
montale in parale, fg.7.41.a unde k reprezinE rig ditalea reso(ulu ar c esle
co€foienlul de afiorl zare.

Un al mode linar a elastomerului, compus dnlr-un resorl giun amonzor rnonlate in

sere, este modelu Maxwell, flg.7.41.b. Acesta ln$, ca qi precedentu, nu reflecla
corecl compodarca elaslomeru ui.

i
Cele doud modele prezenlate mai sus pot generalzale, asociind in serie mai mulie
modele Kelvin sau ln para el mai mult€ modele Ma-xwell, formand asfel modelul lu
Bijllers, fg. 7.41.c. Se poale g€neraliza chiar a un numer nfnl de ram0r anume I
rnodelele lu Kelvin sau lvaxwel generalizate, ig. 741.d. Chiar 9 acesle r€p@en€n
sunl irnpedect€ deoarece nrodelele complexe ulilizale au lotugio cornponare inara
Elasloneriliind materale ne niare, au fosl introduse alte mod€le penl r a rcprezenla
maibine comporlamenlul reologlc al aceslora De exemplu, plasarea unuieemenl cu
rrecare uscald p cain modelu luiK6pes i9.741.e sau in niodelu lu Bingham, frg.
7.41f.

192
 t I

I I
a Kelv n-Vorgt

1 1

I I
d. Ke vh t Marr€ll genera tale

Fg 7 4l lvlodele reo 09 ce penlru e astomer

193
 tloi @neptii priwd prot qia seisnice a stuctutitd

Ca rnode mecanic penlru compoicrea vasco-elasfta a c€uci0culu naiural

elastomeri, poaie f cons deral 9 celd n fis.7 42.

Aplcand o a4iune s nusoidal; de tpul:

(718)

esle amplrudinea m tclrlii

o pulsalia mbcdrii.

Fg 7.42 Model mecanicpentru compodareavasco-elasrca

se ob!ne un Espuns alacestu

x(t)=
k, sinQl k, q rI cosQ
-:L ["
Qi+
k,.(1+e' qr') k, (1
(7.1s)

t;.+) F 2a)

kr 9ik, sunl dg ditelib d n mode ul prczental in ig 7.42i

c coeicienlulde amofuzare vascoase t18l

194
Pdmul lemen din expresia 7.19 r€pr€zinl5 componente e raspunsulu eLastc ca
depasarc x(t), care esle in fazi cu fo(a 9i arc amplitudinea ndependenl, de frecvenla
actuni. T€rmenulaldoilea esle de asemenea ln faza cu ioiF, daf amplludinea dep nde
de frecvenld !i reprcz nla componenta elaslici a rispunsulu vasco elaslici termenu al
lrcilea avand ampl lud nea funclie de frecv€nla este defazat cu r /2 r4i de f044.

Pen1ru crc$ed ale frecvente, nodul0ldinamic al unu amest€c de elastomed are o

creltere nit ald rapida dupa care se slabiliz€azi r:manand aproape conslant indifercr'l
de frecventa. Palierulorzonlal(c0nslanl)aparcln domeniulde frecvenli cuprins inlre 2
9 20 Hz funclte de pol merul ulilzat.
Cregteri ale amp ilud nil d€fomat ei delemind $i o scadere a modu ulu de e asliclale in
rcgim d narnic, ig. 7.43. Tolodald se conslala o scedere sernnificalivb a nroduulu de
e asticilale cu detterea lemperaturi, iar la lemperalud aprcape de 00 C rgjdilat€a
e aslomer lor creste, ceea ce mpune, in cazu uliizerli€ astomed or la zolarcase sm c6,
pastrarea une lemperatur conslante a mediulu jn care sunl amplas4r.

z-

05 1.0 1.5 2.4 25

ampltudinea %

Fg 7.43 Modificarea modu u i de ela6licilate dinamic cu lemperalura

9 anp iludinea milcidl

7.3.2 Comportarca reazemelor din elastomeri

Aparat€le de eaem din elastomei 19 tst s1 nge tunc1a nurna dacn defornalile lransvema e
su nt lr]p ed€c:le, c€ea ce cond uce a crellen su bslartale ale rlgid it4!i.

tamve|sale nu este
Folosirea elastomerlor ca rcazeme fErE lmpiedecarea deformaUilor
posiblS decal ln limila unor lncarcari mic, ca reazerne a elemenlee dln beton
prcfab cal cu rolde evla€ a concenMdordelensiun, pentru asigLrrarea mt rilor, darin
specal penlru cazuL acltunilorstatce

195
 tloi @@ptji ptivjnd Note4h seisni.i . stuctuntor

lmpiedecarea defomal ilor lransveGa e esle posbile fie prin lncapsularea pernei dn
e astomerilntr-un ne cu rol de freta, ie p n intmd ocerea lntre slratud e d e elasiorner a
unor pldcid n olel

Ne@silalea izirli frelelor rn€lalice €ste cauza6 de compoturca elaslom€rilor la

solicilarea de compresune. n mod norma un stfai de e astomed nu are capaclale
ponanta a compresune. E astomedi avand c.efcienlul lui Posson egal cu 0.5 se
uonpode (a un liclid. ad'a FslrAaTa voLrrlconcm.l ceea ce r15e.n'5 c5 il
i!
cazulune so c lari pe o d rect e se um{A pe celelalte dircclii

ncerc€rca la compr€slune a u n u slmt d in elaslomer nefelat 9i lrelal esle prczenlali in fig.

7.44. CaDactatea Do(ante ezullalS in cazul elaslomerului n€frelBl esle dalorata frecari
dinlre elastomer !i plalanele ma$ nii de incercat. Prin fetale, caG lnseamn, lmp €decarea
defoma! ffeilere s€mnfic€liv, a capacitalt podanle. Freaiarea
0r lrensversale, se obljne o
se poate obtine pdn l pirea srralului din elastonre de tole din tabla metalce, ce€a ce se
face in mod curenl in t mDu Drocesu uide vucan zare a rcazeme ordin elaslomeri.

\'.-!oluroda@

Fis 7 44 Comporlarea la compres u ne a un u i slral d n elaslorner nefrelat $ i iietat

Anaizand cuba din lig 744 se poate coNlata ce pdn impiedecarca deforrnaliilot
transversale se obline pe langa o crestere a capacitet iporlanle, iarde la un anumit nive
rezufte o componare Iniare. [,la mull, se poale vorb de o rigidilate marc la conpresione
carc €sle impoi€nl5 in cazulizoEd selsmlce pentruce eimini elecle e din balansarc

196
 la o pres inalt'
Procesulde vu canlzare a €azernelor d n elastomed se realizeaz' 'rne
dt;pioximativ 200 de barigl o tempe6lure de aprcxirnaiiv 1600 c
penlru izolarea bazei sunl
Elastomefi cei mal utilizati la realizarea €azemelor
ili;;i;;;;';";il, 'au
contin prccente mponanre din cauciuc narumr'
cl0r0pren etc'
dar seirlilizeazU qi€lastomei desinl€za deiip neopren,
armale (retate) cu pEci din
Au mal lost efectuale unele cercebripe aparale de reazem
pollest€' amati cu iibre de sticli sau cu irete metalice exleioare, I33l
din elastoneri conslaGm
Analzand r€a iznd e dln domen ulizo|;liseism ce p€ €azeme
mai utl izal liind €azenruL
o dive6iiale toaic mare de lipuri de asfel de dispozlive, ce
din elastomerl cu fiete din tole melallce, fig. 7 45.

Fq 7.45 Reazern dnelasromercu lr€le dm lo e netalce

ln rnod uzual se realizeazi in diierb $d apa€te de reazem capabib sa Preia lensrun

panalal50daN/cm'?

suo ncardi ve-,cale deor-la{ih l?osvF_sale dlF u Lrslrar

na' ger.ra, d l, tuo rlala de co{aL l"siu1 de lrfeudF
.apac,'a.a por""la i az'ldD3'telor dP edler lensunE
meiali€ carc aderd la slratudle de elastomer
m oorcza oebn d eDslce ti a volunu'Lr p€rh actiu" perpeldic' l'€ Pe
'olsl."r
de reaz€r ddo asld esro "dicara in r'e
7!6
'*ii;;;;il'"';[ "-i',pd,ar
vorumuimmprl.at oe etastomer regasindu-se ln boltlle Latera e ce se forrn€aza

plac' de ela$orner cu
Sbrea de tensiun penlru o ia9ie €gaE cu unitalea dnlro
l"iii."a n' suouse u",rl eiort oe compiesiune este dal' de ecuaUa diferenllal'i
6'zo n'zo - 8ah \121)
=Eo hr
^o=;7+f
tensiunile nomaLe 9
solulia ecualiej (7.21) conduce la reprezenEile d n flg 746penlru
tansentlale ls0l.

197
 Noi M@pti lMNI Note4h seisnici . stucdttilor

+'

IP

t,

F9.7.46 Detormarca unuisllal din elaslorner so ic lat la cornprcs une

9i slarea de tensiuni afercnu

T€ns unie langenlale pe suprafala de conlact cresc Inrar

-

...'=r,, ! "" (7 22)

esle tens unea med e de calculj

kr o conslantd c€ deDinde de conditile de rezemare

Elinrea stBlulu de e astomerj

h grcsimea slralulu de e astomer.

Tensiunile nonnae au varia!e parabolici ln ungul l4i€ , t€nsiunile nu e de la cipatele

f6qie se rca E€aza numa in cazul cand dephsadle stralulu de elastomer nu sunl
impied cate. Existenla un€ frecd lnlre suFafelele de contact necesla luarea in
consderati€ a unei tens uni suplim€nlare a cafei vaoare este in g€nem ioane micA,
aslibl inc6t poate f neslilal; 1501.

198
Ca urmare a impied cir

l1l It 23)

EO esle nroduluLde elaslicilate alelastomeru uil

constant ce depinde de mndilile d€ reremare 9i

sectlune petale k, = 0,140 l50l

Unele cercel6ri ln domenul €lastome lor prcpun aplicarca une r€lalii tensune
delomalte spec lca [n aE pentru apamie e de rcaz€m. in general poale l considerala o
asemenea relatle numa cu aproxima\ e destuLde mare I
numaipan; b mrximum 20%

Confom p€scr plilor Cloulh Gumniwarcnfabrik 1121se poale adopta, pentru descderea
conpodd.i la deiomare a lagarclor din elasiomeri anna\r, rclalia:

\7.24)

E "(re nodLlu de e a$r €le lnlte de IdL oalde'o'Ta

7.41.

O luclarc ma vech€ a lu Andii 9i Leonhardl l2l, indci penlru relata 1€nsiune

deiomalie specilica o i0nclie dependenb de €podul dinl€ lalimea 9i !rcslmea stratulu
de elastomer 9l un faclor k ce dep nde de dudtatea shore

l7 25)
a.Eo (1+K 0,25.n6)

1126)

se considere coeiicientu k = I

199
 llol tuc.ptji ptivind pbt*th seiffiice a stlucluitd

daN/cm Duitalea Shore A

40 s

Fg 7.47 Leg;luG dintre lactorul ti

modu ul de e astic lale a elaslomerlor t12l

Majoflat€a cercebloi or propun penlru dimensonarea aparaleor de rea?em la actluni

ve cale o rclalie iniar, de fo'mal

(7 27)

ce dep ndedegeometra aparaluluide reazem

G6bell22l rc alie linlari pentru aparatele de reazem d n e aslomeri annat ,

11.28)

G eslemodulu de e astcitale transveE al dete rm inat pe baza duritalii Shorel

k factor de propoijonalilate defnit ca o funct e de faclorul de form, 5 r€zultat

din rapodu ariilor (7.29)i

200
 ae (7 29)

Ac este ada sopEtu1e incircatei

ara s Lr prsfelei lalerale neinc;rcare.

De bazacer(elarilo.e.pei, ""ral"( d def_i relalad"rre I tl

prezeniala in gralcu dln lig. 7.48

./

KJ

Fig.7.48 Rerat a d nrrc k ti k' P2l

n hrcrarea sa de d@toral, Schorn [50] prez]nle o sinbza de cnc tuncli peniru

expdnarea re 4ie o- r corcspunzdloare reazemelordin €laslomed ama!.

Astel re alia liniar; (a) este:

G) (7 J0)

201
 Uoi c@c. n ptMn.l patecti. seisnicA t stuctutild

curba (b)este dala de expres a:

'I
{0) on=c2 ca .11 (7Jr)

cdF.oafi. an'u .a'F dop -dp degeoTerda dpa au Lide €d/er.

conslanti funcrie de foma aoa€tulu de reazem.

curba(c)esre ndicard cazul defomalrior mad ale apaGle or de reazem I45l

(c) (132)

unde:ca 9iv sunt conslanle c€ dep nd de forma aparatuluide rcazem.

Curba (d) a fosl slabi [a pe ca e expeimenla ,

6- =
5c,,Eol1- -') ) (7J3)

in care q esle o constanlS tun4ie de dur lalea Shore 9i de foma aparalulu de rerem.

Functa (e) a iost propus, de Topalof [51]penlru aparate de rcazem de fonnd pdlrala
rL d Tenc LnF.lrrtr ra !rSros rea slra u1or de ela5lonel h

(e) (734)

(731
l;l'
in lig. 7.49 esle reprezenlala comparaliv aula celor cinci funqi penlru un reazem de
ionnd pamta cu ktura a = 5 cm 9i gms mea slratului de elastomer h = 0,8 crn, ar
nodulu de e aslic lale E! = 20 daN/crnr. Din analiza rezutate or experimenlale rezullS
c; ecualiile (c d, e)sunlcele maiapropiate de compodarea reaE.

m2
 E

a2a
€t%l

Fis. 7.49 Curbee 6-. pentru cele cnci iunclii {a b,c,d,e)aplcate

unui reazen de lormA patalA cu btura a = 5 cm grosimea slratu ui de
elaslomerh = 0,8cn gl modu ul de elastic iale E0 = 20 daN/cm,l50l

l,larea ma]odtale a normelorde calcul dn diterile tari, penlru reazemele din €laslomed
amali cu lole melalice ut lizeaz expresia de iip (b).
in cazu actuni orizontaie aplicate unuiapaal de €azem dn elastomer iau nagiere
deplaser unghiLr are ), fg. 7.50

Fig. /.50 Deformarea unui strat d n elaslmner armat cu lole metalice

La suprafelele de contacl dlntrc stratudle de e astorner ti tolee melallce apar lensiuni

tansenliale car€ se supGpun p€sle lensiun e tangentiae rezu lale din incircar vedcale

203
 tloi conceplii pnvind proEcth s.isnici I sttuctuilol

Preluarea l0necedlordintre € astomer gi suprafala de conlacl, care defn€sc capaclatea

i
podanG a reazemulu la indrcili ofizonlale, poale rcallzal; prin lpne, asisudndu-se
aderenla e astomeru ui la tola melalicS, sau prin alle procedee, cum ar f introducerea
inlr'o casela m elal ci frela rea exte r oad etc.

Pen1ru calcu ullensiun ilangenliale max me rru la ca@ lrebuie asiguralS aderenla re

(7 16)

este lens unealanqenlald din lncrrcarea vedical;i

lenriunea d n inc;rcarea orizonral;, care s-a negljar efectu fr€cirii.

la care sub acliunea incarcar lor verlicale

d€ elaslomer, tens unea langenliala se

\7 37)

Mde (h)es1e indltmea nt aE a strarulu deelastonrer[18]

din lndrc;ri orizontale determ nandu-se cu relat a:

(7 r8)

unde H €sle fo(a odzonlale iarAara reazemoluidin e astomer

7.3.2.a Rigiditatea vedicali a ledzemelordin elastome

Pentru un reazern acatul dinlr-un stral de e astomer de lnallirie h, dispus inlre douz
toemelalce avand forma pilra6cu alula a, faclorulde forma S esle

n4
Penlru un reazern dreptunghiLr ar cLr alr le a sl

(i40)
2(a h+b h) 2 h (a+b)
ln cazo unuj reazem c rcu ar de rcza r, factoru de foma are exprcsia:

S= 41l'
2 r't h 2h 17

Re alia ulilizaE cel ma des penlru cacu ul modulu ui de citale la compresiune al

e ast
reazemelor d n e astomerl este cea dedusa de Genl s Lindleyln 1959 [19]:

E. =Eo (1+2 S') 17.42]'

Inlocuind ln relalia (7.42)modululde e ast citale ale astomeru uic0 modu ulde forfecar€
G, dal de rcl4ia (714)rezuE

E.=3 G (1+2 s'?) (7.43)

Plecand de la acesle consid€rente, dgidihtea la compresiune K. a unu strct de

€ aslomefcu gfosirnea n giaraA este datA de relal a

ll.441

9i

K, =Eo (l+2 s' (7.45)

r-=3 G A.rt*z s'r (7.46)

'h
Rigditaiea a comprcsiune Kc" a unu reazem din e adomer
e astomer esle dali de relatra

K.^ =! lt 4t)

205
 Noi @nceplii Nind p@teclh seini.d a sttuctt'ttlor

7.3.2.b Rigidilatea la torlecarc a ruazemelordin elastomei

Rigid latea la foftcare Kr a unui sllat de elaslomer de inallirne h eslei

K'=G: (/48)

a unu rcazem alcatuil din n straturide elaslomer, K|", esie

dal; de

K'"=\ (7.4s)

Raporlul d nlre r gid latea cea laforlerarepenrru un

(7.50)

rar penlru un reaz€m crrcular rapoiu esie:

fi=: I,r4l
\. 2h')
(7.51)

Acest rapon ede impodanl la prcectarea reazeme or din € aslomeri Rig dibtea a
compresiune Irebuie sa ie mul mai mare deca rigidllatea la lofecare pentru a reduce
l€nomenulde baansare a strucloripe €azeme ln mod curent esle ndicatca mportul
d nlrc dg dihlea a conrpres une Siforfecarc se le 1/300

7.3.3 Tipud de eazeme din slastomsd

La realizarea reazemelor d n elastom€i se utilzeazi in genelalcauciuculnatural,

iar iuncle de compozlie coeficientolde anrod zare vEscoasb variaza intre 5% t
30rk 111,24,411. Anonizarca este cu aial mai are cu cet parlculee de gralil
careinlrdln comDonentacauciuculuisuntmaifine
Diamelru comercia al reazem€lor variaza inire 20 9 120 cm, in funclie de
capactatea porlaniE ve(calb, ar grcsim€a slfatu lor de e aslorne esle cuprinsA
lntre 5 9 22 mm, cu grosim a e lole o. melalice de 2.5-12.0 nm.
Aderenta dinlre stralurile de elaslomer 9ilolele meta ce se realizeaza prn lpire
vu can zare la circa 1600C alo presiune de 200 bari.

206
Pe langa reazemul din €lastomeri clasic, format din slrclur alernanle dn
easlomerSitole melaice, au lost rcaizale qia ie l pui d€ reazeme, cun arl cel
cu luneca€ lig. 7.51.Acesi€azemaiostbrcv€talln1977inFranta9 1978inUSA
[16, l7l 9 consta in iniroducerea unei sup€fele de lunecare intre reazern 9i
suprashrclur; rca zate ditr-o lol d n olel inoxidabil Sl o supafald de t€flon.

:'.t. supraslruclum

< iola rnela ca

dep asarea suprasltuclur

pnn runecarea pe reazem

Fg 7 5lR€azemdn elanornericu lunecre

Penlru degerca capacilelii de disipare a energie in Noua Zeelandn s a real2at $i

ut lizal pe scad largb Lrn reazem la carc s-a lnlrcdus in nledor un miez din purnb, ig.
7 52, [18,20], Rolui mierul din plumb esle d€ a cregle capacitalea de disipare a energie
penlru sistenele zolale se smic.

201
 tloi conca n ptiind pot*lk sei.nicl a sttuctttilor

Fig. / 52 Reazem din eiastomericu rn ezde p umb

n LJSA izolarea seismica a fost promovaG ln spec al de Kel y 1231, carc a desldgural o
aclivlale intens: de cercelarc matedalizata cu o serle de realize de preslig u ln ig.
753 se prezinb oakland Cily Hall, una dn ultmle constructl izo ale seismic pe
reazeme din elaslomeri Sslemula fosl adoplat 1n scopulreab lteriislrucluri, idrucat s'
a constatd ce izolarea sesmce esb muft mai pncl c; 9i economicd, la care se adauga
9 o cr€9lerc mponanle; siguranle ln exp oata.e.
Noua Zeelandd este una dn terib cu cel€ ma multe realizari in domenul izolAi
sesrnce a bazei, car€ au fost sinteizare in taberur 2.2 Astfe wlLLlAM CLAYToN
BUILDING lncepoti in 1978 gitermina$ in 1981 a fosi prma cedire dh lum€ la care s
au lolosit ca sisleme de zolare eazeme din cauc uc cu m ez de plumb. Cldd rea esle
rea zala d n cadre de belon armat cu 4 nveluri, avand dimensiunile ln plan de
97rn!40m (13 travee pe lungirne 9i5 pe l51ime). S-au folosit 80 de rcaenre, por lionale
sub fecarc {alp dn slructura,liecare reazem pubnd preLua o incercare vencald
cuprnsaintre 1-2MN9 ocapacitaleded€plasarepeorzontaEde1200mn. Sstemul
de zolare ulilzat a condus la o cregerc a perioadei plop|ide vbrale a slruclud de a
0.3 s pentru siruclura neizolaG la 0.8 s pentru cea izolata gila 2sin darea de curger€ a
miezulu de plumb. Valoar€a maxime a dephsarl re alive de nivelestede cca. 10 mm,
liind unifonni pe inallmea slructurii Penlru strucium neizohte, deplasarca |elafve de
nivel a crdcui pe initime, alungand h 52 mm.

208
 Cladirea a iost @nslruild in l9l4
9i a fost cea ma inata c id € de
pe coasia de wst a stateor
Unte ale Amerlcii du liSlimea
de pesl€ 97m (324 ieet) Fa@
pane din patmon ul nalonal

SlructuE cEdir este melalica,

cu pere! dn crdmida 9i beton
armal a ni!€lu lilEslructu .

Oadirea asuiedt avaii la

cuircmuul Loma Prela, 1989,
cand $a decs reabilitarca prii

Sistemu de izolare se sm ci
esle @nceput Pe 111 reazeme
din elasloner amal c! tole
mela ce 9i incd 36 la 6rc sa
nlmdus noceu dii pumb penlru

Fis 7 53 oak and Cily Halldin calilomE zola6 r."ismic ln 1995123l

Iabe 7.2- PrinciDale e rea izd in ddnenlul mnslrucllilor izolate s€ismic in Noua Zeelandn

CLAD REA SISTEMUL DE ZOLARE DATA

Wlliam Cla),lon Building, Reazeme din cauciuc natum cu miez 1981

Slalp fl exib li si amoiizori 1983

Sralpifler(ib lisirmodzorid n Pb 1990
Stat on
Reazerne d n caucuc nalu€ cu miez l99l

dare cu €azeme din e astomer t92l

dare cu reazeme din e astoner t88J/99

Prntre realzedle cerceletorlor de la Physlcs and Eng neerng Laboralory

Zee and,, sub conducerea profesorulu sknner, se mainumdri 9io serie de podorl16l
cu sisleme de izo are seisrn c;

m9
 Noi conhptl pt4hd prot clle seinicd a stru.&nbr

Primul pod zolal seismic ln Noua Zeeianda a fost Molu Bridse, consirul ln 1973.
Supmslructura esle alcaluitn dinlr,o femd metalid de 170 m sustinub de ple de pod
d n belon armat sub forme de p ac6 per€te. SuprastrucluG a fosl izoHn utl z6nd lag are
de alun€care cu amortzorsub foma de console venica e d n otel

n Sdee Unte ale Amedcii Dima conslructe zoata seisnlc a fost Foolhill Communites
Law and Justce C€r'le San 8€mardino, Califomia 1n 1986 Sftrclua esl€ tealzate din
cadr€ de olel cu subsol din belon. Esle o slructud cu 4 niv€lud cu o supGlbli lotald de cca.
1 7000 mp suslin ut de 96 de reareme de cauc uc cu inal6 amoiizae. Pedmda propie d e

vibratie are valoarea de 2 s. Pdncipalele realizbd din USA sunl s ntelizale lh tabel0l 7.3.

Tab€ 7 3 - P'inc Dal€le rerlzed in domen ul consllt.tliilor zolate s€ismic 1r IJSA

CTADRE SISTEI,IUL DE ZOLARE DATA

Fooih ll Communit es Law 198v6

Sa[ Lake Cily and Bu ding Reazeme din cauc uc naturalcu t987i8

Sa[ Lake Cily Reazeme din cauc uc naturalcu r987i8

USC Un ve$ ry Hospita Reazemedncaucucnaluralcu t989

r989

Reaz€me d n caucluc nalural cu 1989

(consolidare)
Ka ser ftnputer Cenler ReaTeme d n cauciucnaluralcu 1989

Channing House Relircment Reazeme dln cauciuc nalura cu 1991

Honr€ (Consilidare)
Long Beach VA Hospita Reazenre din cauciuc nalura cu 1991

Remarcabile sunt sicercelad e lianceze desl;surale a Centre Nalionalde la Reclrerche

Sc entillque d n l\,laE lia in acest doneniu {8, 9, 1 0l ca.e au iost fna zate pt n rcaizarca
unor conslruclii zolate seismlc Dentru centralele nucieare Pdma rea izare esle cenlrala
nuclear6 de la Ko€beru din Arrica de Sud amp asali in zona uneifalii[71. A urmal apoi
in Franla coNlruirea uneirmi,la Lambesc, in 1977 9ia cenlral€ nucl€are cruas. Acesl
s stem de izolare denumit GAPEC, p€mle in cazulunorfode de ine(ie foarle nrarica
suprastructura sa lunece latd de rcazeme l€gdtura dinirc aceslea find rcalizale pdn
inlemediu unuislraide leflon 9ia 0n0 a din olel noxidabil

210
7,4 CALCULUI STRUCTURILOR IZOI.ATE SEISMIC

Calculu structurlor Dolate seismic pe reazem€ din ebslomeri necesila introducerea la

nve ulsuprafeleide lunecare a 0nor l€g,tur c€re s5 permite acordarea unor grade de
lbeftale de lranslalie 9 respecliv rotalie. Acesle legatui vor avea dgiditatib aferenle
reazeneln d n elaslorne pe orion tale 9i respecliv pe vertjcala.
l,bnehrea sttuclu lor izo ale s€ sm c, pe reazemele
n elaslomed se poale face ln
d
odce prog€m, dad ac€sla nu arc impl€mentat acest sislem p ntr Un eemenl de lip
,beam'cu propriel4ile speclice rea2emelor dh elaslomer. ln aceste condilii calculul se
poale fac€ spalia sau plan incl0zand ob igatoriu ql analize de t p lime h story' la difeme
culrenrure in€Sisllale sau ai(ficale, sca ale la nivelul acceleralrei maxime dn

n contnuarea aceslu c?pilol esle prezentalS modalitalea de abordare a ecudiei

diterentiale de mi9care penlru cazLr izod sislem cu nGLD 9i
asamblarea malric€lor de amoi( zare 9i rlqidllale latera ,.

7.4.1 lzolarca seismica cu acodalea numaia gEdelorde libertale detnnslalie

Modelu de calcula une struclur izo ale seismic irnpune intrcducerea unuigrad de
libedate dinamicde tmnslat e la nivelulbaz€, Rs.7.54

F9.7.54 l\,lodelde ca cu al unei slructufi izolale

considerd numai gradul de llbenatelranslalre

211
 Noi @nceplii ptilind preleCth seisnbe a stuctu t

Deplasareama6e delanivelu (x(0)este

xk(l)= xb(l)+ {o (7 52J

xb(l) esle deplasarea a limpul t din tmnslarea de corp rgid pe reazemele din
elastomeride la niveLul baz€ |

xr'(t) dir€clia gradului de libeiate | , la rimpLrl r, din detormarea

Veclofl oeo asar or n {e Lrilor errucllriiooare r scr! sLb lorma:

X=l xb(t)+xo (7.53)

unde s au racut umAoalele noiat i

x= lxk(r)l esle vectoru deplasailol pe dirccliile grade or de libenab k, la limpu l,

r= i]
ve(iorul deplas;rl0r relalNe ale truclur

Ap icand principiul
uiDAamb€rl se poale scrie o ecuaiie de echilibru pen1ru slructLrr,
pani h nvelulbazeigio a doua ecuateconsiderand slrucluG ca un @p dgd impreuna

Notand:

0
[4= este maincea de ine4e a nructuri
0

malr cea de amonzare a slructuri

212
 malri€a de r gid late aleraE a struclur i

Ecual a dile€nlid ; nivelul sirucludi esle de tomal

m(rrr.;.1t1)*c. io +K Xo =o (7.54)

r€epecdv ai depla#r relalve din {/53j n (754)aceasra

M(x + li,(t))+c {X | (b0D+K (x-l Yb(l))=0 (/55)

(xl xb(i))+K (X I xb(tD= [4 l.tqo

Ecuatra de echilbru a n v€ ulbaze, considerand riqid p'in lrans arca

;t,ttt)*fn,. (;i,ttl* ;t"01)* (756)

Err xb(t)= 0

d (7.55) cu lr rezufte:

tr.Nl lX+l iq(l)l+l c (x l.xb(t))+ rr 'K (x r'xb(tD=o (7.57)

tr. lv (x+ r.;i.(r))= rr c.(i r.,b(lD rr K (x I xb(r)) (7 5fJ

(7.57)in (7.56)seobline:

tr(t)- t-.c.x+(t..c.
(7.58)
+(- ' K.l+ .*so

213
 Noi coneptji prund yoteqla s.iilict a strudtd$

Ecu4i le (7.55') 9i (7.58) conduc la sislemu de ecuati:

X+C X +K X=-M I ts(t) {7.5e)

'=[T ;] ecte nrabcea de inenie a slrucludi izolale se sm ci

c= .""
cr 'l
malicea de anodizare a slructuri zo ale
[ t-. c.t+ c.

malricea de rig ditate lateraE a structuri

t tT .K tr ;^'1,,1

i=t ^ |
lio(t)l

'=l.iJ
-=[],,1

esle amo(izarca pe sradulde lberlate de lrans alje la niv€lul rcazernelor dn

rgid tatea la translalie a €azemelor din elslomerl.

7.4.2 |tolarea seismici cu .codarca gradelor de libertate de l6nsl6lie 9i rctalie

Daloi6 faptu ui ci reazemele din e astomed au o anun la dq dilale verlicaE este indical
ln anurn le cazur studierca 9 a ef€.tu ui de ba ansare a slruclurii pe rcazeme. Astfe
penlru strucluile inale efectul de baansare, pe reazeme, poate li impoiGnl ceea ce
implceoanalizaculuarcainconsderateg agduluidelberlatederctali€de abaz,

211
 9 de el€ctul de balansare structur i pe reazmele din
elastomeri ig 7.55, nase de la nivelul k esle:

xt(t)= (7.60)
hk e(t)+ {(t)

Fg 7.55Nlodelde

Vecloru dep asar or niv€ uribrnru(Uriene:

x=l H e(l)+Xo (7 61)

in ^rEsenri'cal lelenellor JullacehclicLrr Llprec.denrcuF\cepla:

H = {hr J este vectorui distanlelor de la baza la masele structurii.

Prccedand ca in cazul precedenl, lnlocuind deplasa le relatve din (7.61) in ecu4a

d fercnt aD de m gcare rezulia:

MX-c rX-l x,,lr-H o(1,) K rX I rbrtr- H e,r,r M {s{tl 1762r

215
 ibi con dii pNnd ptut*th s.isnice a stucluilor

In aceleaqi cond lii ecualia (7.58) esle de forma

t"(t)- lr c x+(r'c r+cb) *b(o+rr'c H o(t)-

(7 63)
tr K X+ (r. K.r+ k$ ). xbO+lr.K.H.e(t)= -mb t!(t)

Ecualrade echiib fatade sradul de ibenate de rct4ie al fundatei esle:

Hr.[/ (;i*r.;t,1t1) +ln e(l)+c6 o(t)+ks e(i)=0 (7.64)

r.=ir"*r,.i'- ni
(7.65)

tk estemomenlulde ne4iemascalf€caruinivelk;

mom€nlulde ine4ie masc a irndalie.

Pe nmu lind (7 62)cu Hrl nlocu nd-o n (7 64)rczulta

r. .ij(i)- H.. c. x + Hr. c I ib(i)+ (HI C €(r)-

(7 66)
-H-.K.x+Hr.K.t.xb (t)+(Hr K ). e(t)= 0

Se obline astfel (7.62), (7.63) si (7 66) ecu4ia

M X+C X+K X- [4. E.xq(t) 0 67)

lvl= tT; :l est€ mairicea d€ ne4ie a 9rucluri

loor.

216
 c.l
til
c
"t -t' c tr.c.t+cr
,Hr.c Hrc. I
tr
Hrc

til
I

tr.K f .K .l+
^[ H-.K HT .t H'K.

-
lril'l

'liil1
X
I'r]

fi
BIBLIOGRAFIE
1 Aisembelg, VC., Nazin VV., Po akov, S V., Brevel m.554388, URSSS,1977
2. Andrii, W Leonhadt F. Neue Entoicklungen lilr Lager von Bau@Gn Guminqrnd
Gummiloplager D e bautechnik, 1962
8ud6cu M. Conl'jbuli pivnd izolarea sesmica a stlclufilor, UniveFitalea Tehncd
GhergheAsachi'din a9i, Tezd de docioEt 1983.
Bueche J.L. Napin LC, Molecular Thery ior the Teme Slengtr oi Gumm
Elaslomees Rubber Chen slry 0r.37,1964.
5. Calanlaents,J A. Serbough, Engand, Bevelu nr 932443, USA,1909.

217
 lloi con@p{i ptivind prcteqia sehnici a st'uctutld

6 Cemenel GG,Cladireanlsesmca,Bevdli.60699l URSS, 1978.

7. ChaoinJ.M,BalimentsiableauxsoliciatonsextedeuresBrcvetnLT442539,Fcnla,
1976.
8. Charoppin P. Disposli de suppon de en@ntedlne nsla aton thermique, Brewl
nr 7309339, F€nla, 1979.
Cianukvadze GS., Madaian9vili, M.A, Mikabadze,lo.G. Cdd re antselsmicd Brevel
ni 613065 URSS,1978
10. Ciongradi . Bud6u [tr, P.ogEm de calcul a raspunsului in linp penlru slruclur cu
nelinia dtdli ocalizate, s E sN E L, a9i, 1 980
C mgradi L Bud6u M., Ciofgradi, C , S on R., Cude de comportare ne niard a
sislemelor sup6e aqlunilor dnam@, Sesiufea gllnlicd iub ard 40 de an de
inv4rma sperorde@Nlruc1 la lagi oct 1981
12. Coulh,ChemscheGumni a'enfab'ik Kjn Mehlvelbiidtungen 1960.
Davey, AB., Payie A.R, Rubber in Engnee.ig Practce El*vier Plbishing

Eskijian,L,Brcvetnr.3762114,!SA 1973.
15. Ferz, D. M., Constantfo!, M C, Behavoroilhe dolble cofcave Frction Pendu um,
Eadhquake Eng neer rc and St uctuklDynan6,2005
16. F nle , l\,! , Khan, R F , Shock-Ab$rbing Sofr Sbry Con@pi for Multislory Eadhquake
Slructurcs, Joumal oiiheAnercan Concrcte, [4ay 1969
1T Fo@lan, ., Forcutan, M., Eanhquake-Proof Buidiog Structure, Bre€tSUA39105/M5
18. Frye, WA, rzolarea cu arctr de Frciuq vo.
9@ui q vibr4 Nas C.M. Oede,
C.E , Ed lura tehn c5, 1968
Genl, AN. s Lndey, P 8., The @hpession of bond€d rubberboks Prcc. nst. Mech
Eng. 173 111,1959
24. G llire, A caslab, R Mohbto, G, Lln precedinenlo d
nregrazone a passo per
Iaialis dinamica dei ienonen d ssipalv de e struclurc Reazone presentala al
Convegno di Mess M, Nov i968
21. G cksbe4, RC., Bwd ir 3748800, USA,1971.
22. Cdbe EF, Gunmfedem, Bereclinong und Foufdalon Bevet nL 3748800, SUA,
19/3.
23 Nanson, D R., Comparson oi Static and Dyfamc HysleB s Cunes Joma ASCE,91

24. Neidobrechl, AC Seng, LL

Flemfg J.F., Dynamic Aialyss ol Easto-Plaslc
slruclrcs, Joumal ASCE 86, apr. 1960
25. htlp i/en w kiped a.o4/w kiEase_isolal on
26. htlp /tuw eadhquakepbleclion.om/@npany hlmL
27. l-llber P Roos, R. Brevel de nve(ie tr. WO/2007/073788, G-"rman a, 2006,
http //!W w po int/pctdbien/wo jsp? A=EP2006010018&wo=2007073788&DISPLAY=S
TATUS=STATUS
28. l-lwang . Shn, HJ., Le6, JS., Base soalion ol Fficlon Pendu un Sislem Using
Maqnelc Force, The 2nd ntemaliona Symposud oi nmvatve Civil&Architeclm
tug needng, Falbf, Ch M 2006.
29 (elly, J.M. Conlro oi Seism c Respmse oi Pip [q S,stem and other Stmlures by Base
soalon, UCBiEERC 81/01, 1981
30 rcys, WC. Rubber Spdngs Desgn Caaations Some Represnlalve uses
Mechanlca Eng nerng vo 5,1937

218
3t. kononenkoV.l, Kononenko 0,V.,&evetm 647440, URSS 19/9
32. Mihalache, A., Aur V., Dia@nu D , Aplica! ale lzoldii Se sm @ la Bloc0 de Lod nle
10061a9i.
33. Mihalache, N, Bldescu M. Jaranu N, Reazeme anlivib€Ule cu irel6 exteroad,
S*iuiea tti n1 biliar, 40 de anl de inv4an6 n I d e @nslrudl a lall oct.1981
ficd ju
34. Mitebache. J., Zmmdmann M , BreElul m 6854652, Auslr a 1 970.
35. Nazf, VV. Brevet nr 554386, URSS,1977
36. Nazn,VV. B€velnr 577287 IRSS 1977
37. Nazn V.V.- Co6lrucla mei cddd a prmul nivel gEvilalioM - pe sblpi
elFodali (stuc) d cupr€a automala in nai mulle lrcpte a fo{eor dis palive de
'lexbil
t@re uscali Moscova Edilu€TBNT MPS LIRSS 1975.
38. Nazn, V.V, Epedhenlalnie zdana v SevasLpoe ia g€vilaljonnih sstemah
seismoizolalli s Ukl nc ailc msia suhTmlrciien confer nla se smosto k@ slroilelslvov
Uzbekskoi SSR Tatkeil, Fan 1974.
l9 Nazf,VV. Fu n dame rt se snosloikogo zd an €, &ewi n. 344094 URSS,1972
Nazn VV, Sislemu gkvilalronal de rclarc sesmice Mosova EdlluE JBNTI MPS
!RSS,l974
Negoi{a, 4., Budes@, M, Dspozlliv de prore(e sesm(i a mslrldiilor Bre@i

42. Neqoilr, A.9i co. Sildii pfivind soluli penltu red0erea solicttdlor sismie in
onsrruclii, coirracl ir. 608/1979 Poz plan B'1V.8/1980, Lsra cNsT nr 90/1980,

43. Neve€rel,V,Fundalieanlseismici B€relnr 26600, Jugosava, 1967.

Penlkovsk i G.F., Brevel nr.326338 URSS,1972.
45. Perc, G, Gliduql PP., A second order Solulion ior Smply Compressed Rubber
Beadngs Atide fsllulodiscienadellecomtuzon dellunivedtad Pisa rc.X 1969
Pocanschi A,ola u L Struclu aniiseismi€ c! deiomabllale di'ijalt, Consiruclr nr.
6 1980
47. Ranberg, R , Osgood, W.R , 0e$dplion of Slreel - SIE n Cude by Three Paramele6,
Tehiical Nota. 902, NACA, Jury, 1943
48. Roth, A,EDebenschetung im Bauen Das Schulhaus Neindch Pestaozl in Skopte,
Jugos avlen NeuenZurcherZetungbe ageTechi k 1970.
49. Sai9nela9V.,Bre@ltr,510578. URSS, 1976
50. Schom, N, Belrag 2un Vefomungs!€ alen elaslomer LageMelkstoffe, DokloF
ngenleus D ssialoi, 1972
5t. Topaoii, 8., Gummlaqer fiir Biicken-Bercchnunq uM Arvefdung, Der Bauingeiieur,
n12,1964
52. Toua lon,J.,San Frcncis6, Ca iorfia Brevelu n 99973 USA,1870

219