No. 31 Thi numgr 25 ban!

Soi, 9 (21) Februarie 1878

-,regsesnlerna.vaciam,,gbey....esesms,

MONITORUL OFICIAE AL ROMANIEI

ABONAMENTUL : ANUNCITTRILE :
PE AN. TRIA-pECI vi $ÉSE; OSE LIINL 20 LNI LINIA Di TREI-DECT 2ANI

Ant43:1 lanuarie si ntêiñ Tulle ( inserarea 11-a ;,3i ri1a 1eparte, 20 b.)

DIRECTIUNEA : Inse4if i reclame, 6o b. linia,

Preul und publicalil judiciare,

1,
strada German A, curtea erban-VocIA inserarea II-a si mal departe, 30 kitil
pfinfi la cinel-pel Unit, einel lei; CA, mod
mare de einel-led 110, cleft lel Serisorile nefraneate se refustt Anunciurile se primese i nu anui

SUMAR percepute conform dispositiunilor as- Am decretat i decretam :

PARTEA OFICIALIMinisterul de finance: th-qy tn lucrare. Art. I. Consiliul comund rurale
Decret. Cemea-Yaruita, din judetul Bolgrad,
Ministerul de interne: Deerete. Rapórte. Acésta lege, s'a votat de Adunarea
Prescurtare de decret. deputatilor, in §edinta sa de la 2 Fe- pentru motivele arkate in sus citatul
Ministerut de res5el : Deeret. Prescurtare raport, se disolva.
de deeret. bruarie 1878, §i s'a adoptat cu unani-
Ministerut afaceraor strëine: Preseurthl de mitate de 68 voturT Art. II. Ministru Nostra secretar de
decrete.
Presedinte, C. A. Rosetti. Stat la departamentul de interne este
Ministerut justifiet: Prescurtare de decret. unsarcinat cu esecutarea acestuT .de-
PARTEA NEOFICIALA Croniefi. Depe0 Secretar, Radu C. Patarlagénu.
telegrafiee. Continuarea edinteI Senatnlui de (L. S. A. D.) cret.
la 7 Februarie. Sedinta Aduniret deputatilor
de la 8 Febinarie. Ofrande. Dat in Bucuresci , la 4 Februarie
Anunciurl ministeriale, judieiare, administra- Acéstil lege s'a votat de Senat , In 1878. CAROL.
tive si particulare. §edinta sa de la 3 Februarie 1878 , Ministn seete'ar de Stat
§i s'a adoptat cu majoritate de 36 vo- la departainentul de interne.
turT contra a 1. L C. Bratiann. No. 227.
PAR TEA OFICIALA ITice-presedinte, D. Brätianu.
Raportul D-lui min'stru de interne eMre M.
(L. S. S.) Secretar, Stefan Belu. S, Domnitorul.
BucureseI, 8 Februarie 1878.
Promulgam acésta lege i ordoham Prea InNtate D6mne ,
MINISTERUL DE FINANCE ca ea sa fie investita cu sigiliul Sta-
tultif §ipublicata in Monitorul oficial. Fiind informat de prefeetul judetului
CAROL I, Data in Bucurescï, la 7 Februarie Bolgrad, prin raportul No. 961, ea' consi-
liul comunet rurale Cesmea-Varuita , nu
Prin gra-tia luÏ Dumnedea si vointa na- 1878, CAROL.
tionalä, Domn al Românilor, (L. S. St.) voesce, dupa, töte staruintele depuse, a se
La tog de faciti si viitor, stinétate. Ministru secretar de Ministru secretar de întruni spre a forma budgetul i resolva
Stat la departamentul Stat la depariamontul chestiunile ce sunt puse de lege In atribu-
V6dênd raportul ministruluT Nos- justitiei, de finance,
-tiunile sale , ast-fel o tóte afaeerile co-
tru secretar de Stat la departamentul Eng Statesen. I. Cainpinélm.
No. 241. munale stint intr. ua,' complecta paralisare ;
de finance sub No. 3,265 ;
Corpurile legiuitóre ail adoptat virt en profund respect a ruga pe Maria
Noi sanctionam ce urméza: Yóstra ea, pe basa art. 71 din legea co-
MINISTERUL OE INTERNE. bine-voiasca a aproba disol-
L E G E. varea acelui consiliti comunal si a semna
Art. unic. Punerea in aplicatiune CAROL I, anexatul project de decret.
a tarifuluï general al drepturilor de Prin gra-tia lui Dumnedert si vointa na- Sunt, eu eel mai profund respect,
V.onala, Domn al Românilor, Prea Inatate Dómne,
vamg, ta ce privesce produsurile so- Al Mariei tióstre,
luluT sail industrieï earl' se ga- La tori de faciti si viitort, sanétate. Prea plecat si prea supus servitor,
sesc in conditiunile prevklute de le- Asupra raportuluï ministruluT Nos- Ministru seeretar de Stat,
gea din 24i 28 Iulie 1876, se ama- tru secretar de Stat la departamentul la departamentul de interne.
na la 1 Maii1 1878. P'en6 la acea da- de interne, sub No. 1,604; I. C. Bratiane.
ta, drepturile de importatiune asupra Pe basa art. 71 din legea CORM- No. 1,604. 1878, Februarie 3.
diselor produsuri vor continua a fi

www.dacoromanica.ro
 MON TOM OPICIAL AL ROMANIEI 0 (21) Pebruari 187A
746

MINISTFRUL DE RUBEL, MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

CAROL
Prin gratia lui Dumnedeti i vointa na- Prin inaltul decret sub No. 180,
CAROL I,
tionala, Domn al Românilor,
La tori de faci i. viitor3Ç sáratate. Prin gratia lui Dumnedeti i vointa na- din 28 Ianuarie 1878, Miria Sa Dom-
tionalA, Domn al Românilor, nitorul a bine-voit, in virtutuea art. 5,
Asupra raportuluT ministruluT Nos- La tori de faci6, si viitori,sangtate. 9 si 10 din legea pentru instituirea
tru secretar de Stat la departamentul
Asupra raportulul ministruluT Nos- ordinuluT Stéoa Româniel , a conteri
de interne, sub No. 1,69 ; Crucea de Comandor a acestuT ordin
Pe basa art. 71 din legea comu- tru secretar de Stat la departamentul D-lui colonel Comite Milarodovici Fli-
nalA,,
de resbel, sub No. 19 ,
Aedecretarsi decrethm : Am decretat i decretIm : gel , adjutant al Majesateï Sale Im-
Art. unic. D. Frantz Bartholo- peratoruluI RusieT i domnuluT colonel
Art. I. Consiliul comunel rurale Comite Gerebcow, adjutant in escorta
numit in functinnea
Muravlevca, din judetul Bolgrad, pen- meus Wiest este al regi-
de capel-maister clasa III , MajestAteT Sale:
tru motivele ar6tate in sus citatul ra- mentuluT 1 definie, la vacanta ce es-
port, se disolvä. Prin inaltul decret sub No. 181,
tg, pe dioa de 1 Februarie 1878.
Art. II. Ministru Nostru secretar de Ministru Nostru secretar de Stat la din 28 Ianuarie 1878, Mgria Sa Dom-
Stat la departamental dejnterne este departamentul de resbel este inshrci- nitorul a bine-voit, in virtutea art. 5,
ins§,rcinat cu esecutarea acestuT decret. 9 i 10 din legea pentru instituirea or-
nat cu esecutarea acestuT decret.
Dat in Bucurescl , la 4 Februarie Dat in Bucurescl , la 1 Februarie dinuluT Stéoa Romeiniei, a conferi Cru-
1878. CAROL. cea de Cavaler a acestul ordin D-lui
1878. CAROL.
Ministru seeretar de Ministru seeretar de Stat dpitan Anischkow, din regimentul 4
Stat la departamentul ad-interim la departamentul
de interne, de resbel,
de husari de Mariepal.
L C. BrAtianu. No. 228. I. C. Brittiann. No. 218.
Prin inaltul decret sub No. 203,
Raportul D-lul. ministru de interne eAtre M. Raportul D-lut ministru de resbel atre M. din 31 Ianuarie 1878, MIria Sa Dom-
S. Domnitor S. Domnitorul nitorul a bine-voit, in virtutea art. 7
Prea builtate Dómne, si 9 din legea pentru instituirea ordi-
Prea Ináltate Dómne,
'aDin raportul sub No. 960, ce a primit nululStéoa Romeiniei, a conferi Cru-
de la prefectul judetului Bolgrad, v41.6nd In functiunea ee este vacantä de capel- cea de Cavaler a acestui ()Min D-lui
consiliul comunei rurale Muravlevca, maister al regimentului 1 de linie, am o-
George V. Sopov.
nóre a:ruga pe Maria ,Yóstrà sg, bine-vo-
prin negligenta i rein vointä ce pune in
indeplinirea datoriilor ce are dui:A, lege, iaseg, a semna anexatul project de decret,
a adus intfug, complectg paralisare tóte relativ la numirea in acéstä functiune a Prin inaltul decret sub No. 232 ,
afacerile comnnale; viti respectuos a ru- D-lui Frantz Bartholomeus Wiest, care in din 4 Februarie 1878, MAria Sa Dom-
ga pe Inältimea Vhstrà ca, pe basa art. 71 urma concursului clep us, s'a constatae cà
din legea comunalä, sg. bine-voiascg, a a- intrunesce conditiunile cerute pentru a- nitorul a bine-voit, in virtutea art. 7
proba disolvarea consiliului acelei comune cestä functiune. si 10 din legea pentru instituirea ordi-
a semna anexatul project _de decret. Sunt, eu eel mai profund respect, nului Stioa Romeiniel, a conferi acest
Sunt, cu cel mai profund respect, Prea Inältate Dómne, ordin , oficarilor i gradelor inferió-
Prea Inatate Dámne, Al Märiei-Vóstre, re ale dror nume urmézI :
Al Mgrieï Vóstre, Prea plecat i prea supus servitor,
erea plecat i prea supus servitor, Ministru seeretar de Crucea de Oficiar.
Ministru seeretar de Stet Stet ad-interim la de-
partamentul de resbel, D-lui colonel Cernovgdenu Pavel , din
la departamentul de interne, regimentul 2 de i
J. C. Beitiann. 1. C. Brittiann. D-lui locotenent-colonel Dimitrescu B.
No. 1,603. 1878, Februarie 3. No, 19. 1878, Ianuarie 31. Maican, din regimentul 1 de artilerie.
D-lui locotenent-colonel miliian Ro-
seti tefan, din regimentul 9 de eglära0.
D-lui locotenent-colonel Peret Alexan-
Prin inaltul decret cu No. 226, Prin inaltul decret cu No. 216 , dru, comandantul regimentuluï 8 de cg-
din 4 Februarie 1878 , dupg, propu- din 1 Februarie 1878 , dupa propu- läraqi.
nerea acutg, de D. ministru secretar locotenent-colonel Mateescu ate-
nerea fAcutl de D. ministru secretar fan, comisar domnesc al consiliului de re-
de Stat la departamentul de interne , de Stat la departamentul de resbel, visie.
D. Mihaiil Stircea, fost sergent-major prin raportul No. 18 , s'a acordat
dreptul de a purta medalia Virtute mi- Crucea de Cavaler.
in regimentul 8 de dlixasi, este nu-
dpitanuluT Calofeténu Ión, din D-lui Major Burilénu, comandantul re-
mit poliaiìi la orasul FMticenT, jude-
batalionul 1 de vénAtorT, pentru fapte gimentului 1 de dorobanti.
tul Sucéva, spre implinirea vacanteï D-lui major Lipan George , din regi-
meritoriT de curagiii si devotament.
ce esist6 mentul 10 de dorobanti.
D-lui major Burchi Nicolae , din regi-
mentul 15 de dorobanti.

www.dacoromanica.ro
 MONITOR UL OFICIAL AL ItOMANIEI 14,7,
9 (21) Februarie 1818

D-lui major Calineseu Grigorie, din re- D-luT sub-locotenent Teodorescu Geor- gref' la tribunalul Buzèln , fain-mind
gimentul 2 de cAlkasT. ge, din regimentul 8 de calArasT. condifmnile citatulaï articol, pOrtgrel
D-IuT major Merisescu Constantin , din D-luT sub-locotenent Antipa Dimitrie, la tribunalul Buzki, in locul D-lui I.
regimentul 2 de linie. din regimentul 2 de artilerie.
D-luT capitan Steriade George, militian, D-luT sub-locotenent Rasian Constan- DgscMescu, care n'a. depus catAiunea
oficiar de ordonaneg. tin, din regimentul 2 de artilerie. cerutg.de lege.
D-luT cApitan Isvoranu Ion, din corpul D-lui medic de regiment clasa I, Po- D. G. Orlénu, fost copist, intrudnd
flotileT.
pescu seful ambulanteT. conflinnile art. 1 O. 5 din legea de
D-10 cApitan Chivu George , din regi- D-fuT medic de batalion clasa I, Modo- admisibilitate, adjutor de grefti la tri-
mentul 1 de dorobantl. lea Vasile, din reginaentul 1 de dorobantT.
D-luT cApitan DobrovicT Nicolae , din D-lui medic de batalion clasa II, ser- bunalul Buzki, in locul D-luï I. Nico-
regimentul 6 de dorobantT. bAneseu Constantin , din regimentul 8 de lescu.
D-luT cApitan Gheorghiu Constantin , dorobantT. D. G. Parvuleseu, actual regitra-
din batalionul de gentil. D-luT medic, de batalion clasa II, Glo- tor la tribunalul Teleorman, intrunind
D-luT dipitan StefAnescu George , din du George , din regimentul 15 de doro- conditiunile citatuluT articol, adjutor
regimentul 2 de caárasT. bantT.
D-luT *Han Leca George , din regi- D-lui sub-veterinar Georgiu Teodor, ,
de greft la acela§i tribunal , in local
mental 2 de cAlArasT. reservist, din bateria 4 de artilerie. D-lui T. Mironeseu, demisionat.
D-luT cApitan Alexandrescu Vasile, din sub-chirurg Mit6nu Trajan, reser-
regimentul 2 de cglara0. vist, din bateria 4 de artilerie.
cApitan Eliad Joan, din regimen- Sergentului-adjutant Oprea MIracine, PARTEA NEOF1CIALA
tal 2 de cAlArasT. din bateria 3.
D-luT capitan Tkilsescu George , din Sergentului-major Atanasie Petre, din
regimentul 4 de dorObantl. Bucuresei, 8 Februarie 1878.
regimentul 8 de cadrasT.
D-luT clpitan Pruncu Dimitrie, din re- SergentuluT-major Petrea Nicolae , din
gimentul 9 de calärasT. regimentul 6 de dorobanti. M. M. L. L. Domnul si Minna, in
D-10 *Ran Pavlov Alexandra, din 1)a- SergentuluT Arvatu Nicolae , din regi- onfirea D-luT Cavaler Dominic Farini
talionul de geniii. mental 1 de dorobanti.
D-lui eä,pitan Calenderu George , din Sergentului Pantazi Dimitrie, din regi- trgmis extraordinar al MajestMei Sale
regimentul 2 de artilerie. mentul 4 de dorobanti. RegeluT Italiei, aü bine-voit a intruni
D-10 locotenent Poenaru Vasile, mili- Sergentului Ion Dumitru, din regimen- astg-çli la un prân d. de galg pe Inalt
Van, oficiar de escortA. tul 4 de dorobantT. Prea, Sin0a Sa Mitropolitul Primat,
D-luT locotenent Gap, Dimitrie, milii- SergentuluT Grigorescu Grigorie , din mini§tri, D. agent diplomatic
an oficik de escorta. regimentul 4 de dorobantT.
SergentuluT lorga Ifrim , din regimen- consul general al Italia cu D-na ba-
D-lui locotenent SbArlea George , co-
mandant cle escadron , din regimentul 9 tul 4 de dorobanti. ronésa Fava, D. pre§edinte al Adungrei
de cälärasT. SergentuluT Pkvu Petre, din regimen- deputaOlor, D. Dumitru &gamin vi-
D-luT locotenent Christesen Toma, co- till 4 de dorobantï. _
ce-prqedinte al Senatului , D. prim
mandant de companie , din regimentul 1 Sergentulul Micsunénu Nicolae , din preedinte al Malik curtT de easa0u-
de dorobantY. bateria 3.
D-luT locotenent Dimitrescu George , SergentuluT Popescu C., din bateria 3. pe, D. pre§edinte al inalteT curY de
din regimentul 1 de dorobantT. Damian A., idem. compturï, D. agent diplomatic al Ro-
D-luT locotenent Popescu Christache, Melinescu D., idem. mâniei pe- 16110 curtea din Viena, D.
din regimentul 1 de dorobantY. 1,
Barbu Stan, idem. primar al capitaleT, D. general Conian-
D:-luT colonel Iliescu Stefan , din regi- 17
Pega Constantin, idem. dant al divisiel a 4-a activg, D. secretar
mentul 6 de dorobantT. BrigadieruluT Radu George, idem.
Soldatului BädAnoiu Stan, idem. general al mini sterul aï afaCerilor staii-
D-luT locotenent Papadopol Pandele ,
din regimentul 8 de cAlArasT. Schiopecu George , din re- ne, D. directorgeneral il telegrafelor
D-luT locotenent Manolescu Alexandru, gimentul 1 de dorobantï. postelor, D-nil FefecV: al politi.eï
din artilerie. capitaleï i al judetuluï iftov, alte nota-
D-lui locotenent Savopolu George, din bilitgtï, peste tot 40 persóne.
regimentul 2 de artilerie. MINISTERUL DE JUST ME. D. Locotenent-Colonel Marchisul de
D-luT locotenent Constantinidi IOn, din la; Penne oficigr de ordonancig al M.
regimentul 2 de artilerie.
D-luT sub-locotenent Ghica A. Grigo- Prin inaltul decret domnesc eu No. S. Regeluï Humbert i D. egpitan Ca-
rie, din regimentul 1 de roSior-T. 235, din 4 Februarie 1878, dupg pro- neva din Statul-Major Italian, an luat
D-10 sub-locotenent Chiritescu Cons- punerea acutg, prin raporr, de D. mi- .asemenea parte la acest prang.
tantin, din regimentul 1 de dorobanti. nistru seeretar ie Stat la departamen-
D-luT sub-locotenent Popescu Ión, din tul justiOeT, sunt
regimentul 1 de dorobantT. D. M. Constantinide, actual copist DEPi!*1 TELEGRAFICE
D-luT sub-locotenent Florea Ión , din in grefa tribunalulul Prahova , Intru- (Pervieini privat Nonitorldr4i)
regimentul 1 de dorobanti. nind conditiunile art. 88 din legea de
D-luT sub-locotenent Pester Grigorie , Viena, 18 Februarie. Comitele An-,
organisare judecgtoréseg, la
portgrel dratsy, respumPnd, in camera representan-
din regimentul 8 de calArasT.
tribunalul IJoijiìl, in locul vacant. tibir, la interpelarea asupra afacerilor 0-
D-luT sub-locotenent Grigorescn Ión ,
din regimentul 8 de calarasT. D. I. Nicolescu, aetual adjutor de rientuluT, dice cá basele pAceT sunt cu to-.

www.dacoromanica.ro
 '748 MONITOMIL OPICIAL AL ROMANI EI 9 (21) Februarie 1878

tul conforme eu eomunieatiunele publicate tr'un resbel european, cad puterile, cari av6nd in vedere posiOunea tristA, in care
de diarele din St. Petersburg. Guvernul vor merge contra Rusiei, vor trebui atunci afi ajuns unii din locuitori, in urma born-
nu scie nimic in privinta esistentei altor sà'qlinsusésea respunderea mostenirei Tur- bardarei acestor ()rase, perdênd tot ce ait
stipulatiuni. Guvernul declara francamen- ciei. Germania voiesce a grabi intrunirea avut, si in neputintä de a'si preintêmpina
te c nu recun6see aceste stipulatiuni ea conferintei, care se va aduna p6te in cea chiar cheltuelile dilnice.
valabile in ceea ce ele ating interesele si d'antMil jumetate a lung' lui Martie. Ave'nd in vedere prineipiul admis de
drepturile monarhiei, pe cat timp puterile D. Bismark respinge inteun mod decis drept cit pagubile ocasionate de resbel sa,
semnätóre tractatuluï de Paris nu vor fi t6te esigintele relative la intervenirea Ger- fie desdaunate, si cit prin propunerea de
aderat. Avênd. in vedere adunarea viitóre maniei. Germania e gata a oferi na media- facia se cere a se numi ua comisiune de
a congresului, guvernal póte numaï sa de- tiune loiala, dar nu vrea sà esercite arbi- 6menT speciali, care se constate stricaciu-
clare intr'un mod general ea, unele din a- tragiti asupra Europei. nile causate.
eeste stipulatiuni nu respund la interesele Athena, 19 Februarie. Insurgentii Pe aceste considerante, comitetul dele-
monarhiei. Acésta reserva nu privesee en thesalieni at respins pe Turci.Ati oeupat gatilor a admis in unanimitate acésta pro-
tóte acestea punetele care se ating de im- ieri Platanos. Ei s'ati intarit in positiele punere, i vine prin organul sub-serisului
bunatatirea Ortei chrestinilor In Orient, tail, la Sud de Armiro. Ei par ea merg spre a v ruga sa hine-voiti a o reeomanda gu-
ci numaï stipulatiunele de natura a aduce Volo. Doug batali6ne turee ail plecat de la vernului spre a lua de urgenà mesurile
deslocarea fortelor Statelor din Orient, si Domoco spre a combate pe insurgentï. Pro - cele mai potrivite in acésta, privinta.
acésta intfun mod nefavorabil monarhiei. vincia intréga, Armiro s'a reseulat. Raportor, Ap. Grajdetneseu.
Guvernul speed cu t6te acestea c ua so- Ug, lupta inversunata, a avut loc la Ma-
lutiune satisfacet6re va interveni. In tóte crinita, aprópe de Volo. Insurgentii, cari D. vice-pre§edinte. Discutiunea ge-
casurile, el va continua a considera ca de se intarisera, erati in numer de 1,550. Turcii nerala este deschisa.
datoria sa de a face sa se considere inte- erat 6,000.1nsnrgentii ail respins pe Turd D,Carp. D-lor senatori, este evident eh'
resele politice i materiale ale monarhiei de mai multe ori. Insurgentii ati avut 50 eererea D-lui Grajdaneseu este j usta, 0 a-
sub tóte raporturile. de morti i Tercii 600. Lupta continua. césta s'a indeplinit in t6te partile lumei
Constantinopoll, 17 Februarie. D. (Ilavas). unde nit localitate a suferit din causa u-
Layard a avut asta-di o audienta privata nui resbel care privea pe Ora intréga. Imi
la Sultanul. O cuirasata engleza, detasata pare numai cit modal cum se presinta a-
de la Besica, s'a dus la Bulair, in golful céstii propunere nu este oportun. Este e-
de Saros. SENATUL vident ca asemenea despagubiri trebue sit
L on dra, 19 Februarie.Camera Lor- se dea; noi nu stim insa, eat sunt pagube-
dilor. Lordul Argyl cere guvernului de a SESIDNEA ORDINARA. le 0 despagubirile ce trebue sa, se dea,
face cunoseut ceea ce seie privitor la situa- 0 nu stim daca despagubirea ce are sa se
tiunea din jurul Galipolulul. Lord Derby §edinta de la 7 Februarie 1878 . dea are sa fie in raport en pagubele sufe-
4ice, ea nu p6te rëspunde, negocierile fiind rite ; prin urmare ai ruga pe onor. guvern
tot pendinte intre cele done guverne inte- Presedentia D-lui vice-presedinte De- sit faca espertiza si cereetarea euvenit5,
resate. El sperä sa póta respunde Joni. metriu Bratianu, asistat de D-nii secre- pe urma sa vedem care este suma ce Sta-
Constantinopoll, 18 Februarie.Flota tari Camaraseseu Nieolae si Leca George. tul póte sa fixeze pentru acele localitatï,
engleza ancoréza actualmente la Tazla, in si vom decide atunci. Pentru a complecta
(Urmare)
golful Ismid. Rusii ati evacuat redutele din dara acésta propunere, voiti avea on6re a
zona neutra pe cad le ocupase. EY stat pe D. Gradisténu, raportor, eitesee urnaa- presenta urmatorul amendament, ea adaos
linia de demarcatiune; insa concentra marl torul raport: la eonclusia raportului unde, se dice: ea sa,
forte la Ciataldja.Rusii cer ea toti musul- se reeomande guvernulul de a lua de urgen-
manii sà parlsésea Bulgaria. Mai multi Domnilor senator'i,
ta mesurile cele mai potrivite." Acolo
oficiari rusi at treeut la Costantinopoli ea Comitetul delegatilor intrunindu-se in sa se adaoge: mesurile necesare pentru
sa mérga la Erzerum, spre a asista la tra- diva de 4 Februarit curent, in numer de evaluarea esactg," pagubelor suferite, re-
gerea liniei de demareatiune. cinci membrii i anume: D-nil C. Silion, maind ea cifra despagubirei sa se fixese
Constantinopoll, 19 Februarie. Bande G. Leea, M. Germani, C. Orlénu si sub- la licuidarea generala a eheltuelilor de
de voluntarigreci at petruns In Epir. Doi- serisul, laud din not in cercetare pro- resboill.
spre-dece deputatï at primit ordinul de a punerea sub-scrisului, sustinuta conform D. Zisu. Argumentatiunea D-lui Carp,
párasi Constantinopolul. Un consilffi estra- regulamentului, si de altY 6 D-ni senatori, amandamentul D-sale nu sunt in acord
ordinar a avut loc asta-di la palat. D. Corti, ea guvernul sa vina in ajutorul locuitori- una ca alta, cad prin amandament D-sa
ambasador al Italiei a dat Sultanului seri- lor orasului Giurgiu si Calajat, at:At de in- trimite pe locuitorii din Giurgiu la calen-
sorile sale de aereditare. cereate prin resbelul actual a vedut cà dele grece, pe cata vreme interesul este
Berlin, 19 Februarie. In camera, Os- secOa I, III si IV, a primit'o in unanimi- sa nu se faca acésta i chiar inten-
pundênd la interpelatiunea asupra aface- tate; sectia II a admis partea II din pro- tiunea D-luT nu p6te fi acésta. Alt-ceva
rilor din Orient, D.Bismare a discutat sti- punere fiind un prineit de drept : ett pa- este propunerea ee avem Inaintea n6s-
pulatiunile cari forméza basele paeei, ara- gubele Acute deresbel, sätfie desdaunate, trä, si alt-ceva este amandamentul dorn-
tand el aeeste stipulatiunï nu ating inte- éra' cât pentru partea AntAiti a opinat eh' nului Carp. Apoi, din done una, sat sun-
resele Germaniei si ea Germania nu tri bue facia eu strAmtorarea tesaurului, public, tem incredintati ea locuitorff din Giurgiu
sà paräsésca atitudinea sa de observatiune. aneyoe s'ar mai putea subveni in ajutorul Calafat ait suferit pagube i trebue
Temerile cad privese Dardanelele nu sunt acestor locuitori. Sectia V a opinat ea in sa, se despagubésca, si sä se ajute mai cu-
justificate prin situatiunea efeetiva. ceea ce privesce partea I, guvernul sa yie rend in suferinte lor, sat nu suntem con-
D. Bismark nu p6te sa fad declaratiuni ca na lege generalä, de óre-ce a suferit vinsi de acésta, i atunci urméc,la a se nu-
oficiale asupra positiunei ce va lua Ger- si alte orase asemenea pagube, era partea mi WW1 uit cornisinne care sa fad,
mania in urmit, din causa ea e de putin H a respins'o tot pentru motivul de lipsaicercetarile, i apoi sä se hotarasca suma
timp numai in posesiunea documentelor de fonduri. despagubirilor ; cad nu me indoiese eä are
relative la acéstä cestiune. El nu crede in- Comitetul delegatilor, la rAndul set, sit vinit si acésta la noi; Alma vom ayea

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL IL ROMANIEI 749

oeasiunea a intra in detalie, micsora sat de Dunare atund am fi espu0 la mal mentele altora si s atribue eutarel sat
adaaga despagubirea. Acasta este ee avem marl' pericolole de cat suntem asta-dT. cutarel motiuni intelesul ce va bine-voi;
a face, 6ra de vom face cum dice D. Carp, Nu trebue dar sa, fie asupra acestul pullet nu avem nimie de slis in priviata acésta;
este tot una cu a 'T tramite calen- niel un fel de indoéla, i rog pe onor. D. motiunea msA care s'a votat de Camera,
dele greee, ead nu putem aseepta paaa la ministru sä tiparasei bine in spiritul set vorbesce ea Insh'i si este destul de cate-
licuidarea despagubiriT de resbeL Sa nu acésta declaratiune ce vit sa fae asta-c,IT. gorica, spre a areta ce a intelea si Camera
uitam clí noT prin motiunea care am vota- D. ministru justitiel. Cer euventul. Senatul and a votat'o.
t'o am dis ca. nu vrem despagubirT de res- D. Manolache Costache Epureanu. D. M. Costache. D-v. o intelegetT alt-
bel; i apol, niel nu putem aseepta One S'a desbatut cestiunea in sanul comisiund fel ?
la incheierea pace ca sä venim in ajuto- ambelor Corpurl Legiuitére si am deelarat D. ministru de justitie. Prin urmare,
rul vietimelor resbelulul. formal ca supt titlu de sehimb sat des- nu putem considera aeegt lueru de cât ca
D. ministru justitiel, E. Std,tescu. pagubire de pamênt, nu putem primi ni- un incident care n'are niel un fel de ra-
N'am eerut euveatul ea sa iat parte la mie ; cu acest titlu nu ne-am putea reco- port eu cestiunea de la ordinea dileT, de
desbaterea propunereT de despagubire care manda la eele-lalte PaterT. cat de a prelungi cursul acestel desbateri.
are sa se aeorde orasenilor din Giurgiu, Negresit, D-lor , c cestiunea banésea In ceea ce privesce conclusiunile ra-
ci vream s fat u rectificare la disele o- pentru eheltuelile i pagabile de resbel portuluï; mi se pare el mal tot Senatul
nor. D. Zisu n privinta despagubirel. Se- are sit aiba, local sat, i atund se va avea este de acord.
natal nu a votat, i nieT nu putea sä vo- in vedere i aceste vietime de resbel de In raport sunt doue punete :
teze clí tara a renunciat de la inceput la care ea mare euvant sa intereséza 0 se ARUM : este esprimarea unel dorinte ea
ori-ce pretentiT de despagubire pentru ocupit onor. D. Grajdaneseu. Acum sa se gavernal sä vial in ajutoral ace]. T partT a
tesbel. Ceea ce s'a q.is in acea motiime vo- cerceteze, sa se facä anehete de pagubele populatiunel care este fórte intrebuintatä,
nata este ea tara nu primesce s instrei- ce a suferit; sA se rânduéseä pentru a- care ne traind de cât din produsul mimed
ev niel u. portiune din teritoriul sat, césta 6menT ca durere de Anima pentru sale, a fost redusa la cea mal desavêrsita
fie in sehimb pentru alt teritorit, fie in acele populatiunT care attt suferit pagube, miserie, i p6te in parte, este silita sa mó-
schimb pontru yea, suma de NM'. De la si la regularea definitiva sa, se faca des- 11 de fóme, daea vom veni in ajutor.
aeésta, pena la cele ee se sustine de D. pagubiri acelor locuitori in raport ea des- Al doilea punct este, sa, se fad luerarl
Zisu, este uti. diferinta mare; pentru c. pagubirea ce ni se va da. de constatarT care sa. serve de baza la ua
tara este in drept, si asa crede si gayer- Admit insa, ua ealamitate mare ea, nu despagubire viit6re.
nul, c trebue pastreze dreptul de a vom putea eapatam uadespagublre D-lor, asupra punctulul de a sei daca
eere despagubire de resbel. Anna, in ceea nésea. de resbel, atund putem lua un an- guvernul, tesaurul public, este dator slí u-
ee se atinge de propunerea care este la gagiament sacra ea nu vom lasa in safe- sureze prin despagubirl suferintele resbe-
ordinea dileT, daea va fi trebuinta, gayer- rinta pe ace locuitorT care at fost victima lulul, mi-a parut bine sit vad atât pe onor.
nul iÏ va arata si el opiniunea sa in urma resbelulul. M'asT uni cu propunerea D-lui D. Carp eat i pe onor. D. M. Costache
desbaterel ee se va arma. Grajdaneseu intru cAt ea nu ar avea alt raliindu-se la opiniunea esprimata de D.
D. vice-pre§edinte. D-nu Lecca are seop de cat sa se eonstate eu bung, ere- prim-ministru eu ocasiunea discutard le-
euvantul. dinlí pagubile, i sa se reserve despagu- geT orfelinatelor, cil adica usurarea aces-
D. G. Lecca. Cedez cuventul D. Ma- birea 0'0 atunci când pacea va fi inche- tor suferinti, acestor nenoroeirl nu incum-
nolaehe Costaehe. iata, i când ni se va eonstata i dreptul ba, comund localitatel anume determina-
D. Manolache Costache Epurénu. nostru de despagubire de Imperial 0- te, aT carol. locuitori at suferit aeeste ne-
D-lor, in parte sunt de parerea onor. D. toman. noroeiri; ci fiind cA ele at suferit pentru
ministru , insa nu in ideea generala pre- D. Zisu. 'Inal pare fOrte rat ea alí frasa ca sa se apere interesele generale ale ma-
cum pare Domnia-sa a face in reservele a mea nesgrsita sat rat intelésä a dat loo rei familil, atund marea familie este da-
sale. Punctul de pleeare de la care at la uà discutiune i at silit gat pe D. mi- r6re sa repartisese despagubirile asupra
pornit Senatul si Adunarea, cad am a- nistru ct i pe D. Manolache Costache acelor care ati fost departe de suferinta;
vut on6rea de a fi atund unul din mem- sa ia cavental. Ed am voit s ic acesta : era nu se cada toemal asupra acelora care
briT alesT de ambele corpurT in sedinta noT nu voim a lua despagubiri de te- at suferit mal malt 0 al caror fil at dat
confidentiala sat secreta , (daca a remas ritorit; i avênd f6rte patina incredere in asalt la redute.
eeva secret din aeele ce sat spus In aeea caimele pe care avem sa le lam de la De atund am reeunoscut cä ua asemenea
sedinta atuneT) , ideea care a predomi- Turcia, când ni se va despagubire de res- teorie apasittóre asupra unor comune ar fi
nat atuneT a fost i negresit a este 0 a- bel, am mai is ca sunt ilasoril nisee a- nedrépta, cii ar fi afara din principiele de
sta-dI, ca, nu vom primi nieT ua, parte de semenea despagubirt Dar nu am voit slí dreptate i echitate. i 'mi pare bine Cil
teritorill dincolo de Dunare , fie eu titlul die cu acésta el nu trebue sa avem des- cu ocasiunea acesteT propunel 0 D. Carp
de schimb , sat cu titlul de despagubire. pagubirT de resbel, i ea nu trebue sa ve- 0 D. Manolache Costache vine sit se ra-
Acksta idee Ina predominant a. nu ne im- nim in ajutorul yid imelor de care se o- liese
pedica pe noT , i aci sunt ea onor. D. eupa i propunerea de as1T. D. Manolache Costache. Nu m'am
ministru,ca la timpul oportun, când ora D. Statescu , ministru de justitie. raliat niel al-data, n'am avut nevoe, sunt
va suna, i acea ora, fie cât me ingraba , Regret ca. onor. D. Manolaehe Costache a majore !
eerem i noï ea beligeranti' despagabirl credut de euviinta ea eu ocasiuuea eestiu- D. ministru de justitie. Póte cii fae
banesti de resbel. nel de despagubirea locuitoriler din Giur- er6re eu D. Manolache Costaehe, insa sunt
Daea lust voitT sa datT un alt inteles i- sh revina asupra and cestiuni resol- sigur de D. Carp ea a cps, cum ea nu este
dea ce a predominat Corpurile Legiuitóre, vate de Corpurile Legiuitere, si sä eaute tréba StatuluT ei a comuneT sa vinil in a-
et protestez atât in numele acelel comi- a espliea si interpreta ee fel a intelesD-sa jutorul eelor in suferinta din eausa resbe-
siuni cat si in numele Senatuluï, cad supt aeea motiune votata in unanimitate de Ca- lulul.
titlul de despagubire nu primim pamênt; mera, si Senat i care este sensul ce voeste D. Zisu. D. Carp este thar póte sh'
prin acesta ar fi ea sa, renunciam la tradi- sa il atribue. revina.
tianile nóstre de nationalitate, ar fi s ne D-lor, nimenT nu se póte opune ca D. D. ministru de justitie. Asa déra,
faeem solidarT cu populatiunile de dincolo Manalaehe Costaehe sit discute rationa, D-lor, asupra fonduluT cestiunel suntem

www.dacoromanica.ro
 750 MONITORIJL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878
aalTO

de acord, ct aceste desplgubirT el usu- vernul sä, 611 un credit de la Corpurile se prevad i modal de a procede. i eel
rinta nenoroeirilor provenite din resbel, Leguitóre ei care se va pune in sareina mal practic Mera este ea D. ministru aci
trebue sá se repartiseze asupra obeteT, t6reT. present sa ia angajamentul,M se va adresa
prin urmare, tesaurul public, in care inträ, dori aud inch' acel amen- la colegiT sei ea sa vin cu un project de
darile obeteT, trebne sä. vina k ajutor. dament. lege in cestiune.
Acum venind la practica lueruluï, déeá, D. secretar Gherman dä citire amen- D. Zisu. D-lor, et1 cred c discutiunea
onor. D. raportore intelege ea imediat te- dameutuluI D-luT Carp, care complectésa s'a intins asa de malt, n'am eitit
saurul publie s punä la dispositia auto- conclusiile raportuluT prin cuyintele : ceea ee spune D. raportor.
ritAtilor comunale locale din Giurgiu M6surile necesarT pentru evaluarea e- Senatul are drept dupe regulament a
Calafat uä suml de Will, eu care sä se seal a plgubilor suferite remâind. ea ei- face propunerT ei a le recomanda guver-
orekOmpine cela dentliti trebuintT ace- nfra despägubird sl se fixeze la lichida- nuluT, i guvernul, dupe acéstá propunere
lore care s afla, ktr'ua stare de miserie rea generall a chiAltuelelor de resbeP. este inut sì aduel un project de lege.
notorie, din causa resbeluluï, déca acésta D. ministru de justitie, Stäteseu. A- Acum, de ce m'am opus la amendamen-
este ideia D-luT raportore, avetT la reali- cest amendament in termenT in care este tul D-lui Carp? este eä arata guvernuluT
sarm, eT u obiectiune seriósl, aceia ct k redactat nu esclude niel de cum opiniunea uU opiniune prin care tramite pe locuito-
budget nu esistä, niel un fond afectat la ee am avut onóre s exprim, cleT nu su- ru Giurgiuveni la calendele grece.
aceste trebaintY, ei ct guvernul, ul-datä, bordonézä, nieT de cum, darea acesteT des- Ce dice propunerea? nu dice ea sl se
a s'a esprimat acéstl dorifftl, va fi in ne- pagubirT la conditiunea dad, Statul nos- desplgubéscl de perderile suferite, ci dice
cesitate a vinl cu un credit la corpurile tru ya obtine despitgaire de resbel la d parte din locuitoriT oraeulaï Giurgiu
legiuitke pentru aceste trebuintt Acésta incheilrea pled, ei dice mime el se vor ne maT avéncl cu ce trái ei unde sä se a-
insä, nu impedid ca sä, se ia mäsuri prin lichida la epoea când se ya regula t6te dlpostéseA, sá fie ajutati din fonduril-
autoriatile locale pentru a se face recen- desplgubirile resbeluluT, ei ast-fel este StatuluT, fAcénd guvernul listä, de MO' ein
simêntul familielor care se afIl k positie ceva nedefinit. Nu va sl did c m rea- dividI merita ajutor.
de a avea dreptul sä eérl asistenta Sta- lies la ideia amandamentuluT, deT nu se Prin urmare alta este idea enteia pen-
tuluT. Negreeit guvernul va explica categoric ei nu vkl inconvenientul tru care discutAm de dou6 césurT, i alta
datà dispositiunT prin comisiuni ad- ea s fil esplieit yotul SenatuluT care are este in propunere.
hoe sail prin autoritAtile comunale sä, serve de basa hicrArilor ulterióre. De aceea cred ea sl nu maT urnAm cu
administrative locale ca sä, aibA cunosein- Sub beneficiu observatiunilor ce am a- discutiunT dadarnice ci s votAm conclu-
tä de num6rul familielor care sh afIl in a- vut onöre sl fac ader la propunerea de siunile raportuluT care nu at alt sens de
céstä, positie, rèmeind ca ua-datä consta- fatl, rèmeind bine inteles, cl guvernul va cet a recomanda guvernuluT propunerea,
tate luerurile, Corpurile Legiuitóre sä vo- avea sä, aducl un project de lege pentru a ei guvernul sä, vinà inaintea nósträ, eu un
teze i fondurile necesare pentru a se ace- care un credit necesar ca sä, fad fata a- project de lege pentru acest scop.
peri aceste trebuintï. cestor trebuinte. Voci. Inchiderea discutiund.
In ce se atinge de cele-alte propunerT, D. raportor, Grqdanescu. La euvin- Se pune la vot inchiderea discutiu-
sä, intelege de sine d trebue numite co- tele care a dis D. ministru eä, nu cun6ste nd ei se priimesce.
misiunï de 6menT competintï de arhitect1 intentiunile care a avut raportorul, voit Se pune la vot amendamentul D-luT
care din'preuna on autoritltile locale, de da citire conclusiunilor raportuluï: P. Carp ei se respinge.
esemplu eu un delegat al consilialuT ge- Pe aeeste considerante, comitetul de- Se pune la vot conclusiunile rapor-
neral al districtuluT efal comund, st mér- legatilor a admis in unanimitate acéstl tuluT, d'a se recomanda propunerea gayer-
git sä, constate num6rul clAdirelor care ail propunere si vine prin sub-scrisul a vé nuluT ei se priimesce.
fost vatAmate in timpul bombard/re si e- ruga sä, bine voitT a o recomanda guver- D. vice-pre§edinte. D-lor, kainte de
valuarea pägubilor care resultá, din aceste nuluï, spre a lua de urgentl mèsurile a ne respéndi, mi vetï cia voe a YO aräta,
strielciunT; i resultatul acestel anchete cele maT potrivite in acéstl privintä. d cred el sent interpretul simtimintelor
va servi de badá la desplgubire. D. Leca. D-lor senatorT, déM atT luat D-v., espriménd plrerea de MI a Senatu-
Yee avea nimie de dis la opiniunea D- bine séma din raportul ee vi s'a eitit nu luT, anunciend m6rtea regretatuluT nostru
luT M. Costache sail a D-luT Zissu, ert orT- vedem nimic practie. Ce face acel raport? celeg N. Pâcleanu.
care ar fi resultatul plceT, vom obtine sati Esprinal 6re-care doring care se aduc la (Semne de aprobare in tot Senatul).
un desplgubirea la care avem dreptul in cunoscinta guvernuluT. Acésta nu este ni- Prin urmare se declarä, vacant colegiul
calitate de beligerantï pentru sacrificiele mic, et cred cl numaT un project de lege I de Buzai.
care am fácut in acest resbel, Statul tot ar satisface aceste dorintl. CUT, de ce este §edinta se ridid la 4 ei jum6tate ore
trebue sä ia el asuprlsi acele desp/gubirl cestiunea ? Este cestiunea de a despägubi dupa, amé-dT, anunciânduse con viitére pe
cuvenite pers6nelor care ail fost Mthmate pe proprietarT sat pe alte pers6ne, earl ati a doa di.
In t6te interesele lor, in proprietAtile lor suferit din causa direct/ a resbeluluT, ért,
din causa resbeluluT. nu ei din cause indireete ale resbeluluTe,
D. AI. Zissu. SuntetT in contra amen- cci dupa cum am inteles pe D. ministru
damentuluT D-luT Carp. de justitie, s'ar fi plrut c e vorba sä. se ADUNAREA DEPUTATILOR.
D. ministru de justige, Statescu. Nu despigubésel ei acem carl ar fi suferit A^
slit bine care este sensul aceld propuneri; pagubT din cause indirecte. SES1UNEA ORDINARA
nu fac de cat siirecunose ceia ce ar fi drept lea der, pentru a satisface acestl do-
ei echitabil. Prin urmare die, cä, luandu- rintä, trebue sit' se adu el un project de 8,edinta de la 8 Februarie 1878.
se t6teprecautiunile cu ocasia acestor con- lege prin care sä, se prevadl modul eva-
statArT, ea sä, nu sä facl fraudä, ea sä nu luatiuneT acelor despägubirT precum Preeedeatia D-luT vice-preeedinte C.
sl din desplgubirT un eac,1 de inavutire din midlócele pentru despagubire. Roseti, asistat de D-niT secretarT I. Vi-
partea color interesatT luându-se t6te a- Fiind eg, prin conclusiunile raportuluT nu lacrose, R. PittArlegénu, N. Cisman ei G.
eeste precantiunT, eU cred c. ar trebui dice nimic alta de Mt numaT espriml Sefendache.
se fad, a ceste anchete ea sä, serve de ba- dorintä ca guvernul sU ia mè'surT , et cred edinta, se deschicle la 1 orl dup4
dä, pentru un project de lege prin care gu- eä, ar trebui, Ind o repet, ea sa amédT.

www.dacoromanica.ro
 Wb OFICIAL AL ROMANIE1 751
9 (21) Februarie 1878

tót luntea, D-nii ministri sa se gândésca Voci. Pentru ce demisionézA?

Presenti 93 D-ni deputati. al he si sa D. pre§edinte. Nu se spune de ce de-
Nu respund la apelul nominal 51 si asupra acestui mare interes aduee re- mision6dh, dara sa ve spun eh, D-lor, D.
anume :
ia grabnice precautiuni pentru a
mediti la aeésta ealamitate. Gheorgum a (tat u.A interpretare neateptI
Bolnavi : D. C. Grádi§tênu. Ai votat conven- unor cuvinte ce 'I' am adresat eh aei ea
D-niï D. Cariagdi, D. Economu, V. Ma- thinea ? presedinte si de aceea a dat demisiu-
D. Lascar Costin. N'am votat'o D-le nea. scris ua scris6re, am atAtat
niu, A. Teriachiu, G. Goga.
Gradistene, si D-ta care scii cum votam ea se ins61A, ca etí n'ain putut sa comit
In congediu: in Camera lui Catargiu n'uti este permis iià asemenea necuviinta si ea a lost sat
un lapsds linguae din partea mea sat nA
D-nii T. Bagdat, St. Bechianu, A. Ca- sa te indoesci.
ravasile, C. Colibasenu, D. Donicï, I. La- Rog darA pe onor. Camera sà ineuvia- scapare din 'vedere la Monitor, ca ell nu
tescu., D. Lena, I. Nanu, N, H. Nicola, tede ea acésta petitiune sa mérga de dr- pot sa. 'mï permit catre nimeni, cu atat
D. Pruncu , Se. Rosetti, C. oarec, D. genta la comisiunea de petitiuni ea sa so mai putin catre D. Gheorghiu pe care '1
respect, niel cel mai mie cuvênt ce an fi
Sofronie, V. Vidrascu, M. Ghelmegénu, ocupe serios de densa. putut fi atingetor pentru D-sa. 'MY s'a
Gr. Isacescu.
D. I. Codrescu. D-lor, pe langA cele
c,lise de onor. D. LascAr Costin, yin si et spus ea D. Gheorghiu a remas multumit-
Feira arNare de motive : de a ruga pe onor. Camera ca, nu numaï in urma acelei serisori a mele, i sunt sun-
da din not
D-nii I. Agarici, D. Anghel, A. Gr. Bo- sl inouvintede urgenta , darA sa bi prins a vedea ca, asta-di
nache, P. Buescu, A. Candiano-Popescu, ne- voiasca, a fixa si un termen scurt, pAne demisiunea.
D. Holban. D-le presedinte, am v'dut
Gr. Cantacuzino, I. Carabateseu, P. Con- maine de esemplu, in care comisiunea de PC D. Gheorghiti mai 'nainte de a ple a si
stantin, G. Danielopolu , D. Frunza, G. petitiuni sa se ocupe de acesta petitiune 'mi a exprimat regretul s.;:d cA nu a putut
Fulger, N. Fureulescu, G. N. Gamulea, presinte raportul set. Cer acésta,
A. Gheorghiu, G. Ghitescu, G. GO, C. D-lor, fiind-ca eta, cum sta lucrul: Pare sA ve vadA de si att fost la D-vóstra larA
prea de dintinetA si nu paten veni mai
.Giuvara T. IOn, G. T. Macri, G. Maghe- ea intr'un mod exceptional statitmea de era tArdia cad ora plecarii trenului pentru
ru G MOrtun, S. Nicolat, G. Radovici, M. la Barlad este lipsila de avantajele altor
statiuni in eeea ce privesee transportal Galati nu '1 erta. D. Gheorghiu a dor t sA.
Sehina A. §endrea A. Varnali, G. Ver- ve esprime insusi cat ye este recunoscAor
nescu, D. Cerchez, N. Lupascu , A. Sto- productelor; pe cand in alte statiuni, tot pentru buna i delicata D-vóstra epis ola;
se mai inlesnesoe un Ramer Ore-care de
lojan. ca nu s'a indoit niel ua,-datA de senti-
Sumarul sedinte precedente se aproha. vagOne pentru transportul paine, la Bar- mentele D-vOstre si ve multumesce pen-
Se acordat congediu D-lui deputat A. lad din contra, si nu scit, prin réua vo- tra reotificarea ee aï ordonat a se face la
Agioght. inta a sefului de acolo sat prin ua sea-
Monitor. D. Gheorghiu ve rógA ca sA bi-
Se trAmite la comisiunea de petitiuni pare din vedere a administratiune supe- ne-voiti a 'I primi demisiunea sa motivatA
cererea loeuitorilor din Seuleni. rióre, nu s'a destinat niel un nun:ter cat
Se comunicI Adunarei ua telegrama de mic de vagOne nu care sa se inlesnéscA pentru interese particulare care '1 silesc
sA pArasesca fotolirtl de deputat ce 'i at
din partea mai multor comercianti din transportal bucatelor, in cat ele statt acolo dat alegetorii oolegiului al III-a de Iasï
Wrlad, prin care aret ca sufer pagube e- expuse la ploui si la stricAciune, aducend
in acesta Camera.
norme din eausa ca nu li se pune la dis- ast-fel ua paguba imensa comersantilor. Lo- Aceste sunt esplicarile pe care era sa
positillne vagOne pentru transportul mar- cuitorii din Bil,rlad call at fAcut acésta pe-
titiune, cer ca, daca nu li se p6te aduce mai ni le dea ehiar D. Gheorghiu, dacknu era
furilor. silit sa piece atat de diminétA.
D. Lascar Costin. Onoratà Camera, mail inlesnirl cel putin sa se faca si ceea pentru
ce Se pune.la vot demisiunea D-luI Gheor-
suntem In facia unei calamitati care a a- marfurile de la gara diti Btlxlad ,
ghiu si nu se primesce.
juns la stare cronica. Productiunile Ord se face pentru tôte eele alte gare din tara. D. pre§étkinte. Amin la ordinea dile
se gAsese asta-di sequestrate pe la gari VC rog dar sa bine-voiti a primi urgen-
avem interpelarea D-lui Sturdza adresata
expuse intemperiilor din causa ca lip- ta, si eh' as propane ea eel mai tarditl D-lui ministru de externe. D. I. Stui dza
sese vagóne de transport. Téra acésta a SambatA, sa se presinte raportul de comi- are euventul spre desvolta interpela-
facut imense sacrificilmn resbelul Orientu- siunea de petitiuni.
10, a cheltuit averea sa, a trimis pe fii sei D. ministru de externe. D-lor, aid rea D-sale.
D. Sturdza. D-lor, D-vOstre cunós-
pc campul de lupta i când s'a facut apel va veni acestA cestiune in desbaterea Ca- teti nu totii cA Ora acesta intrégA, de la
la ânimele lor, at desasurat vitejie mera, va vorbi si ministerul; ve rog insa
mie p6ne la mare se aflA intr'uA surescita-
care a atras atentiunea Europe i admira- ca acéstA cestiune sa nu se punA mâne in -thine febrila din causa evenimentelor din
tiunea luniei intregi. ET bine, in schimbul discutiune ; cad e bine ea in uà cestiune
acestor sacrificii Ora va cere ca, (Mel nu asa de grava care privesee comertul tere, afara. Sciti maï cu séma ceea ce a eontribuit
puteti dati pentru un moment alto bu- sa, fie ascultat mai ânt6it guvernul. De a-
la acésta ferbere necontenita si care tre-
null in sehimbul sacrifieielor de bani si ceea asi doll ea comisiunea, inainte de a bue sA se linistesca negresit intr'un mod
de stinge a fiilor care a umplut santurile se rosti asupra acestei petitiuni, sA bine favorabil pentru Iera.
Plevnei, sA'i dati mAcar midlOce en care voiasea a trece pe la ministerul (1.1 lucrAri Seiti ce ail provocat acesta ferbere; a
transporte painea care a incoltit prin publice, de unde póte lua cunostinta de
lucrarile ce s'at facut in acestA privinta, fost cestiunea sulevata i relativa la teri-
saci. relativa la interesele cele mari
Aceste plangeri vin, D-lor, din partea atund va vedea insusi D. Costin ca gu- pe caretend, toriul
le are tern precum si la positit nea
unor .comercianti cari sunt victimele a- vernal s'a ocupat fórte malt spre a paten ei in concertul popOrelor.
cestei ineurii, a acestei nenorociri. Acum aduce tóte inlesnirile putincióse comertu- Sciti asemenea cu totii ca sa dis ca ar
suntem in plin armistitit, nu mai este lui terei. fost inoportuna interpelatinnea mea
drumul de fer numai este ocupat Se pune la vot urgenta asupra petitiu- fipentru cuvatul ea, cu cate-va dile inain-
cu transportan p provisiuni militare ; ru- nei din Wrlad §i se primesce. te s'ar fi Meat uA asemenea interpelatiune
gam dérà ea in midloeul aceste pause Se comunica Adundrei demisiunea din si in Senat.
macar, si pêne se va 'decide asupra setrtei mandatal de deputat a D-lui A. Gheor- Las la ilA parte cA interpelatiunea fa,
resbelulni, a caruia incetare o aoresee ghin.

www.dacoromanica.ro
 752 MONITORIIL:OFICIAL AL ROMANIEI b (21) Februarie 1878

cuta in Senat nu s'a facut in acelasi con- rele nu mai sunt considerate in modul cam publiea, Efi cA secolul al 19., Ìiü este
tinut, dér apoï in timp de 12 dile multe eraii in timpii barbarY, ele iati local de secolul republicilor, ei este secolul natio,
se pot cunósce i modifica; deci neconte- popóre libere, de pop6re call ati dreptul nalitAtilor libere. (Aplause). Acésta a fost
nit s'ar putea da t'grei sciinte despre mo- sa fie tratate cu egalitate intro dênsele. tot-d'auna, precum este i acum ifivic-
dul cum sunt tratate interesele sale, si and in dreptill public modern s'at (*ant tiunea mea cea maT sifler i proba o ve-
despre positiunea ce Ora ia u afacerile asa progrese,-0 pentru ca dreptul modern dem In istorie de maT multe decimT anT, in
straine; trebue dgra s cun6sca Ora, in ce sa, fad, pasii pe earl' '1"-a facut adi a tre- secolul acesta, cA na1iune1e cele marI cad
mod se tratéda despre interesele sele in bait sacrificii de sânge si lupte de setoff urmat u politici sincerA i lealk
streingtate, cum sunt considerate intere- intregi,când in dreptul modern s'a ad- Urania nationalitatilor) intru eat afi urmat
sele tgrei de puterile garante, precum es- mis adi principiul necontestat al egalita- acea politick ele afi prosperat, si ail de-
te si de interesul Europeï se scie necon- tei intre 6menï in cat priveste dreptul in- venit cele maT taxi, si numai cand ele at
tenit cugetul acestei rï pêng °and ces- tern, tot asa si in dreptul extern, este just sovgit si s'at departat de la am politick
tiunea se va resolva. speram ca nu va mai putea sa se con- când ai fost neconsecinte eu ele insusï,
D-lor, Europa intréga, recunósce asta-di teste egalitatea intre natiuni. Ceea ce in- cu acele printipii de dreptate eta*
Românii '0 at indeplinit in consciintä tre simpli indivi este drept, i '0-a %cut numai atunci ele ati cMnt: (Aplause).
Indatoririle lor luate, c Românii, ea tot eale, '0 va fate de sigur ealea si intre na- era o politica care ill reclama mai ca sé-
d'auna ati fost loiali, si ca '0 at Omit cu- iunile intregi. scOla lui Machiavelli, care crede c po-
vêntul ; i prin urmare pot sa céra de la Asa dar, déca nu mai este timpul de a p6rele sunt destinate pentru cuceritori, cil
puterile garante ca sa fie garantata posi- se imparti pop6rele ea niste sclavi pentru ele trebuesc stapanite in doug moduri
tiunea lor, interesele lor pentru c i dgn- binele carmuitorilor, care interes ar mai pu- sail a asimila natiunele pe care le-at
sii sa, '0 1)60, indeplini si in viitor t6te tea fi acela care ar putea opri pe Puterile cucerit; sat, daea mi p6te parveni la acé-
indatoririle ce '0 ati impus. garante ea sa nu ne permita si noug- sä spa- sta, s caute a le sdrobi, a le estirpa prin
Un popor care a contribuit eu atata sa- nem i noi cuvintele nOstre si interesele roc si prin sabie. Acésta salt, s'a urmat
crificii enorme de avere si de sânge, eu poporulul si s lueram in contra intrigi- de reactionari in politica straina in timpii
tâta abnegatiune si devotament pentru a lor ce s'ar urdi de catre inimicii nostri, de de mai 'nainte vedem ca cine a uritat
usura positiunea alter popóre, earl' 4Aceati am avea, sa spunem si noT cad sunt inte- doctrinele acestei scóle, vine tilt cji mai eu-
in sclavie, pentru a libera de sub jugul resele nOstre? Intreb, ce interese ar putea rênd sat mai tarc,lit, in care espiasa gre-
tiraniei musulmane pe alte popóre de din- st aiba. Puterile pentru acésta ? salele comise de a contra-veni adevgnilui
colo de Dunare, un asemenea popor, Eti nu cred ea, ar putea sä esiste veri-ua etern : Ast-fel vedem asta-di pe Turcia
care a %cut asemenea sacrificii in intere- Putere europena care sa aiba, un alt inte- sdrobitit pentru ca at nrmat sistemul lui
sul umanitäteï, in interesul Europa in- res contrarid interesuluï nostru. Machiavelli : Tare's neputêndu-si asimila
tree, pot dice, nu p6te adï sa fie departat TOte Puterile tind muting, echilibrul pe bulgari si alte nationalitati, a catat prin
de la aeea stare de independinta, ca- europén, si politica trebue sa, tinda la ta foe si sabile s facii, a nu mai rgmânea nici
se reelama pentru fie-care popor pace generala. !NM acésta trebue sa fie urma de nici de crestin.
inteligent , vital , pentru fie-care popor tinta politica, nu vgd cum ar fi in contra justitia vendicativa a fault ea Turcia sil
si care scie indeplinésea, datoria sa intereselor marilor Paul, ea ele sa nu ga- fie sdrobitk
in concertul pop6relor civilisate; un po- ranteze independinta si integritatoa teri- 'MY aduc aminte, D-lor, ca acestA ocasi-
por care a contribuit, in mica sa sfera, a toriului i neutralitatea acestei tgrï, cad une un vers al until din eel mai eminenti
iibera pe altii de sub jugul tiraniei, nu acésta ar evita mai mult ocasiunile de poetï, al ilustrului poet democrat german,
maï 'Ate fi tinut adï sub tutela, 0 de a- ciocnirï intre mari1 i puternicii vecini, Pier , care çlice 0 vog minciunei, ea
ceea ered si sper, ca nu este nimenT, care earl avênd ocasiune de a se certa, ar pu- se int6rce ca ail sagéta slobodita, dar
p6ta contesta, ea tutela nu se pOte exe- tea, p6te, din causa iuteleï, din causa pa- care revine inapoi
cuta asupra unui asemenea popor. i lovesee pe areas !'
siunei pop6relor lor , st aiba, interese in Politica esterna, eare nu e basata pe a-
De aceea independinta nóstra, este pc conflicte. devèr i justitie neperitóre, acea politica
deplin justificata cand o cerem, si fie care D-lor, adi, in secolul al 19, (0 'mi per- sa intorce ca uil sagéta si sa infige in ini-
suntem in drept st intrebam pe D. minis- mit aci de a contra-dice pe un mare ora- ma aceluia care a urzit'o
tru s vedem ce fase a luat tratarile cu tor, pe oratorul, din constituanta Ispaniei, phig in sfArsit. (Aplause). i 1 sdrobesee
marile Puteri, pentru asigurarea acestuI care mi se pare la anul 1867, care dicea As putea sil mai dati
drept. Déra, se intelege, ea, trebue sä tra- ct secolul al 19...). i alte esemple din
tam i not' cu ele, trebue s fim i noi ad- istoria moderna, ca acele popóre care '0"
Ud. voce. Nu este aci, ea sa vg, rgs- baska politica pe prineipiul nationalita-
vorbim macar in un mod umil, panda,.
f6rte respectos cum suntem tot-d'a-una D. I. Sturdza. El', D-lor, ca nu rgs- tilor chiar.
progreséza. Avem esemplu asta-di.
Dar cum am dis in Europa civili-
deprinsi vorbim ca mai mad( nostri cu punde! En 1 contra-die In teoria, si apoï
sata, monarhii ilustri ce sunt pe tronurile
Puterile garante, siltrebue sa, cerem safim mil contra-dic ca niel u agresiune, cu Europei crescuti in prineipiile civilisai-
admisi s vorbim cu ele atunci cand se nici o rea vointa; et '1 contra-dic ideile, und moderne,
vor trata interesele Europa intregï. nu vor urma i nu pot sa,
ideile sunt de domeniul public al me- armeze asta-di alta, politica de at aceea
Nu este alt mod de a vorbi, de cat a- nirei intregi. cal e este a progresului i viitorului fun-
cela ca i noi sa fim admisi in eongresul Inlustrul orator ispaniol Castelar, la data pe basele ecuitatii. Cu atat mai mult
ce se va tine intru cât ne priveste mica 1867, rostind un discus care a rgrnas si in privinta nóstra. Nu se p6te
n6stra, particica de interese europene. urma, dupa
va rgmânea celebru pentra tot-d'auna,fa- mine, niel de un stat european uil politica
Adi când nail:mile att ineetat de a fi and enumeratiunea ideilor diferitelor se.-
considerate ca niste turme de selavY, carï cole succedate Ong aeum aréta ca. in fie- contrarie nog, pentru ea ele n'ati euvêntul
sa fie la indoiala despre sinceritaten n6-
se impartiat pentru binele acelora, cari le care secol esteeoprinsuìtidee dominanta, stra si scopurilor nOstre viit6re. As
domniat; ash când împrai i suveraniï care Ong la sfêrsit face loc, i venind aqe-
statelor europene sant crescuti la sc6la la seeolul al 19, ilustrul Castelar, spuse lege banuiala data noi Românii n'am fi ce-
rut "lid uA datA de cAt,numaT indepanden-
moderne la se6la principii- ca, secolul al 19, este secolul republici- ta, as Intelege atuneea sa mi
lor umanitare egaaare; ac and pop6- lor, pentru c se atribue ca
tesa sa era de a susline re- voim sa fim tari, ca mal tar* s4 Ile a,

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 753

nineain eOntra aeelora cari at contribuit cu totii ca atunci cand sa intrigase contra ose. Acosta cred ca o simtitT toti, 4 nu
de A he intari. Dar aeésta nu sa justifiea cuiva, când persona calomniata nu este de mal putin OD. Sturdza... 'MT pare r6ti Tns
de loc. Noi nu ne multumim numaT cu in- fata spre a se ap6ra , ea este tot-d'a-una numaï de un lucru, ca D-sa care a citit
dependenta, ei dorim si garantia colectiva condamnata. asa de mult pe Castelar, O care ne a di-
alneutralitatei nóstre perpettie. Acésta e Este dar bine ca marele puteri sa se tat frum6sele versurT ale lui Schiller O ne
ìI garantie destul de suflcienta cred pen- gandesca la interesul ce i avem a dejuca a voebit i despre Neue Freue Presse
a &-
tru puterT; fiind neutri, nu ne vom putea intrigele posibile si pentru a proba buna riff importanta si prestigit european e des-
misca, nu YOM putea fi agresori, i acesta vointa i lealitatea nostra. De aceea voim tul de cunoscut si nu am et sa le calific,
o dorim noT; dupa cum nu voim sa ata- sa fim representati la viitórea conferinta D-sa ar fi trebuit sa studieze i ceea ee se
cam, tot Asa nn voim sa firn nici atacati. numai pentru interesele nóstre, WA a a- petrece intre cabinete tocmai In cestiunea
Iatà pentru ce cerem neutralitatea. vea pretentiuni a ne amesteca in ceea ce OrientuluT; si ar fi trebuit sa véda D-sa
lata dar ca marele puteri care ar fi fost nu privesce. ca in alte parlamente mult maI puternice,
intrigate de nu sciti cine ca noT am avea Acestea aveam de dis la adresa D-lui la alte guverne i la alte natiuni mult
óre-care scopurY belicóse póte sa fie Enis- ministru de esterne, pentru ca declaratiu- mai mail de cat la noT, si ale caror et-
cite atund cand venim i cerem neutrali nile ee vor veni de la D-sa sa fie in stare, vinte sunt sprijinite cu milióne de baion-
tatea. cred ca vor fi In stare, sa liniscésca tara nete , cestiunile esteriOre se tratéza en
Dar s. presupunem cà ar fi si 6re-care in privinta tratarilor cart' se fac la Adri- cea maT m- e prude*. Ed n'am v&Iut
Mari puterT europene (si et nu cred ca anopoli, caci maT cu soma acel secret al pen6 asta-di nici pe principele Gorciacoff,
póte sa fie de cat vre una isolata) daca tratativelor este aceea ce intretine acea a- nieT pe comitele Andrassv, niel pe prin-
in adeOr s'ar gasi na asemenea putere gitatiune febrila in Ora, cad nu se scia ce cipele Bismarck sa fie siliti a respunde in
care sa combata din sufiet cerintele nO- póte esd din acele tratan cari, cu scop mod categoric asa cum voiesce D. Sturdza
stre Ce am putea noT natinne interesata sat fara scop , sa tin inca ascunse. Daca sa respundem noi, ministril acestei t6risóre,
conchidem din acésta positie ce ar voi onor. D. ministru de esterne are cunos- Romaniei , care asta-di spelt si ea sa
ni sa face? Niniica alta de cat ca acea cinta,si cred ca curierul va fi ajuns p6n6 spuna cuvêntul WI la viitorul congres.
pUtere eare s'ar opune ar avea scopurile acum, chiar de ar fi purees pe jos,sA ne In cestiunile din intru, fie-care deputat
sale aseunse de a Impieta asupra dreptu- spuna ce s'a stabilit in privinta nostra. Al sat senator are dreptul sa vie in largul
rilor Romaniei, ca mai curönd sat maT doilea daca la viitórea pace vom fi si noi stlt si sa ia pe ministru, cum se dice, la
tarditi ar avea de scop sa unneze ua po- represintati i consultati i daca s'ati luat tarbacéla, si In fine sa faca tot ce voesce;
liticA nedropta ea sa largésea domina- in consideratiune cererile nóstre, sat daca insa in cestiunile din afara trebue mal
tiunea eï in detrimentulnostru; numai ua nu se tine nimic in soma? Daca noi am intait ua intelegere intro diferitele gru-
asemenea putere ar putea avea ideia de a fost aliati numai când a fost necesitate de puri ale partiduluT, pentru ca impreuna
.

se opune la integritatea teritoriului, la bratul nostru pentru a scapa pe altiT de la cu multe precautiuni sa faca interpelarT.
independenta i neutralitatea t6r< ï n6stre. mOrte si daca acum nu mai e necesitate de Acosta o dic pentru ea in adev6r de vre
$i toeing ia asemenea tendinta trebue sa alianta nOstra ? Voim sa scim In fine ce ua, trei dile mi se adreséza necontenit in-
deseepte pe cele-alte puteri i sa le faca mèsuri a luat D. ministru de esterne si D. terpelarY in cestiunile din afara; si Inca
a starui pentru indeplinirea ceriatelor Ro- presedinte al cabinetului pentru ea tara D. Sturdza qise chiar acum ca ministriT
manieï. ToemaT de aceea cred cA este lo- nostra sa fie representata la viitórea con- trebuesc intrebati in tote dilele ce aIl fa-
cul si avem drept sa protestam contra a- ferinta. Am dis. cut in diva precedenta?
sertiunelor ce se fac de catre inimicii no- D. M. KogAlnicénu, ministru de es- D. L A. Sturdza. Cer euvêntul.
stri din afara sat din nauntru : Ca roma- terne. D-lor, in cestiunile esterióre situ- D. ministru de externe. AI dis'o.
niT ar avea intentiunea de marire. Acestea atiunea oratorului de la tribuna si a ora- La Senat mai am Inca vr'ua trei interpe-
sunt intrigi ce se tes pentru ca drepturile torului de pe banca ministerialA, difera ca si et care ved in D. Sturdza un amic
nóstre sa nu fie consacrate de ariopagul de la alfa la omega. La tribuna fie care al guvernului, ic ca daca amicii ne fac
European. Ast-fel am vtdut mai deunadi vorbesce cum spune inima , cum '1 in- asa dar, adversaril ? AdversariT vor fi
intr'ua gazeta nemtésca Neue Freie démna independinta sa, e un voluntar care c,lis póte : SA interpelam necontenit pe mi-
Presse aproposito de cererea grecilor nu ingagéza pe nimeni, ci numaT persona nistri, sa 'T obosim ea sa nu mai aiba tim-
a se'lrbilor sa fie representati la conferen- sa. Pe acésta banca insa lucrul nu e tot asa. pul sa mai faca ceva ; cad, D-lor, In tote
ta, am v&Int ea s'ati mentionat ca si noi 11,116 acum s'a deprins lumea a privi na- dilele, de la ua vreme Incoa, n'ana alt ceva
a.vem aceste dorinte si atund gezeta sa, ca ingagiate prin euvintele call se de facut de eat sa r6spund la interpelarT,
esprima ast-fel : 1:14 nenorocita' dorinta dic dupa acésta banca, de la guvern. Veti pênr3 qi In privinta comisarilor tramisT sa
de marire a apneat p cei micT, pe cand Intelege dar, D-lor, ca et ca persona pri- apere armatele nóstre in contra asu-
cei mari se arata asa de micT vata nu pot de cat sa admir talentul i e- pririlor din partea autoritatilor bulga-
Ein heilloser groesenwahn ergreift die ruditiunea pe care onor. D. Sturdza le a resci; asa In cat pare ca copistiT ar trebui
Kleinen, waehreud die Grossen sich sa dovedit la acea tribuna si care in adevèr sa faca notele diplomatice.
Klein reigen." constitue un diseurs literar de un mare Cred ca D. Sturdza a v6dut rspunsu-
EY bine, sa inséla organul israelitilor merit, chiar politic, si ar putea forte bine, rile presedintelui ministeruld austriac
din Viena când crede ca noi attain vre-ua pên6 la un öre-care punct, sA serve de din Viena si al principelui Bismarck. A-
marire alta de cat marirea ce o avem. povata acelor persOne earl' vor avea sa, a- p oi tsra nostra este Germania ca sa pu-
Noi voim sä pastram acesta marire in in- pere drepturile Romanilor la viitorul con- tern vorbi asa de positiv? Cu tote acestea
teresul nostru si al vecinilor nostri cu ga- gres. Insa noi eel. de aci ca ministri sun- voit sa fiu forte agreabil D-lui Sturdza si
rantarea neutralitatei nostre. Neutralita- tem datori, nu sa facem frase, niel elocinta, voit rOspunde pe cat va fi cu pu-
tea este asemenea cea mai mare garantie nieT chiar sa ne intindem malt cu rat'iona- tinta.
ce putem sa dam contra uneT asemenea mentul , trebue sa fim cat se pOte mai Mai Antait 'T pot spune ca pên6 in dioa
asertiuni ií voitóre. discreti i catre amici i catre inemici, de adi nu e nimic hotarit Intre Rusia si
dupa cum am mal 4is : ceT absenti inainte de töte sa avem in vedere ca. nu Turcia de cat un armistitiu pentru !nee,
at tot-d'a-una nedreptate. Les absents cum va prin vre un cuvênt imprudent sa tarea de resbel plInt calla se vor face pre,
out toujours tort, Acésta o cunóseem atragem asupra ttrei consecinte primejdi- liminariile pace. Apoi, pentru asigurarea

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878
754

pe ministru in tOte dilele, nu este

D-lut Sturdza, 'II voit spune et abia de Nu uitatt et un mare imperil, Imperial 0- hArtui
prudent; lAsati-m6 aci st're fac tréba cum
patru dile preliminariile pAcet aí inceput toman, este astA-dt in desmembrare , cli
scut et se euvine sit o fee cand sunt pe
a se discuta. Lucrul s'a fAcut cu iseu- sórta acestui imperil este cestiunea eea acéstA banct; eta la tribunt ae soi si et
sintt , dér aea s'a fteut ; ei veti ve- mare care preocupt pe Europa, et de acé-
dea 'din jurnalele strAine c atunet cand st yorbesc alt-fel. Gaud suntem aci, i in
sta'.,dért se inept ei se va ocupa mat intair
nevoe de in-
at venit trAmieit otomanï la Cazantie ea puterile mari, i apot de sérta néstrt. St asemenea imprejurtri, avem JAI% do-
m6 erte dér onor. D. interpelator déca Onë crederea D-v. ea st putem lucre
st ceart armistiiu1, Marele Duce Nieolae drept, nu
le-a fleet intrebare de priimesc mat 'ilia- adi nu am obtinut nimie asupra celut de vedijArAProbe ; pentru et nu e ca-
al doilea punct al interpelatiunit séle. e bine a se educe aci acele Indoieli ,
inte preliminariile pAcii? A urmat atunct
uA corespondentA de vre-ut deee dile in- Rine astt-di puterile n'ali fost puse in po- re ar trebui A, se opréset la uea parla-
tre pArtt, ei apoï s'a incheiat armistipuL sitiune de a eei din reserya generalt O- mentulut. In privinta sentimentelor n6s-
In adevèr multi, multi Omen)" din eel mg stratt de &Ste; nu putea nict una din ele tre nationale, nu dtm dreptul a se induoi
mart chiar, ati eredut et atunet s'afl sub- st se avansede ei st se pronunte singurt Camera, eta la eltdirea edificiuld nostra
semnat basele pAciï. Ei! dért nu era aea. in special. Der am cerut la tóte st ni se national am pus ei noi ate ut petriciet,
S'a incheiat numat armistitiul. Curierul recunOset acest drept, ne-am adresat la ori cat de mkt; dar am pas'o. Nu suntem
mult aeteptat a venit dér, i eta' ce ne-a tOte ftrA exceptiune , cerêndu-le st fact laid Rue)", niet Frances)", nieT Germant, sun-
adus. Ne-a adus soiree et s'a incheiat ar- ca vocea n6strA st fie aseultatte Am cerut tem Romani, ei nu cunose in cestiane de
mistitiul. Armistipul n a dice nimic de ces- acésta cu Ott insistenta, am aretat deplin patriotism nimenut dreptul st fie mat Ro-
tiunile ce ne interesédA. Armistitiul rela- drepturile mistre la acésta (aplause) ; si man de cat not. (Aplause).
tiv la not dice et Marcie ImOrat al Ru- dact este a nu dispera de dreptatea eau- Voci. Inehiderea diseutiuneï.
siei inchee armistitial in numele Rusieï ei sei nóstre , cred cli i glasul nostru va fi D. I. Sturdza. D-lor, motivul pentru
al aliatilor sï Remânii i Serbit. (Apla- ascultat ; acésta v'o pot spune eta oil.' care cer et ea st na inchidett discatiunea
use). 6'10 se vorbesc , ori cat adversarii noetri inet cate-ya minute este pentru et, pre-
Ut, voce. vice acésta? ne atacd, trebue st se scie et niet o datt cum soil, eli n'am atacat de loc pe D. mi-
D. ministru de externe M. KogAl- Romania nu a insuflat mai mare ineredere, nistru de esterne, ei ved et D-sa face a-
niceanu. 0 dice curet. Eatt. Alt dam ni- pentru ea Romania a fost lealt ettre fie- lusiune la chestiani pe care et nu le-am
Ink de spus. care, cAtre amid i ettre clamant. Da, D- atins de loe, ei inet D-sa mat faee
Ija voce. Cine le-a dat mandat ea st lor, chiar ettre Turd am fost leer)", pentru grefiurile sale contra dreptulut de inter-
represinte pe Romania la ineheerea armis- et le am spus mai dinainte et.ne vom bate pelare al Adantret alegând et se sustrage
titiuluni? ei pentru ce. Am fost leali , ei dact ayem 6re-eum de la ocupatiunile sale. Eii ered
D. ministru de externe. L'at luat. st triumftm, yom triumfi, nu cu rodomon- et este de interesal natiunet si al parla-
(Ilaritate). Guvernul a trAmis pe colone- tade aid ca donquisonade, ci cu sfintenia mentalui ca st nu se InehidA diseutianea
ei asupra acestor ces-
lul Anion st asiste la trattrï; i s'a rëspuns cause)." néstre, cu lealitatea nOstrt. (Apla- spre a se putea yorbi
lot et la incheerea armistipulut nu Inca- use.) tiuni care s'at ridicat.
pe representantt deosebiti, cà Rusia avénd Iatt ee mat dice interpelarea : Se dt citire urmatéret propunert de or-
armata cea mat mare, cA eapitanul eel mare Dace, precum se dice, Romania nu a lu- dinea dilet :
al oetirilor fiind Marele Duce, Marele Du- at ilia' nA parte la trattrile, pentru preli- In urma esplicatiunilor date de gu-
ce urma st inchee ii armistitiul. lea a fost, minariile de pace, tot acésta va fi sérta n6- vern,
ei Ote et aea trebuea st $i fie; eteiast-fel s'a strA $i la viitórea pace, ea st .se tratede Camera, pe deplin satisfteutt si plint
urmat $i In alte resbele analoge, cum a fost despre interesele ei yiitorul Roma:aid, fII- de ineredere et On6 la finit va urma Muli
ca resbelul Italieï, and Imperatul Napo- rt a fi ea niet ratter consultatt." preget politica prudentA ei nationalt pe
leon a incheat armistitiul i pentru Italia; D-lor, ceea ce v'am spus:adinéort o re- care ne-a arnat'o pénë aeum,
cum a fost i ca resbelul dintre Franeia pet i acum : Cred et yom fi consultati. Am Trece la ordinea dil et."
ei Germania, cand Regele Prusiet a inche- cerut ca not st ne aflAm ori altturi cu. Tur- D. Giani, M. Ferichide, T ettlineaca,
iat armistitiul pentru tOte Statele aliate ale cia sail cu Rusia,i acésta pentru et as- D. Illiirgrtritescv.
Germaniei. Wet, D. Sturdza gAsesce tt-dï Rusia tratédt alAturi eu Turcia; am
ret s'a Meta, sA spue D-lut cum sit se fact, cerut si la ut parte ei la alta, $i vem are- D. I. Sturdza. D-lor, eti nu voi des-
si st, vint D-luï, de pOte, s fact alt-fel. ta in public intr'ut di eeea ce am cerut; ei bate motiunea. ei voi yorbi tot in sensul
Viti acum la alt punct al interpelatiu- sent sigur et adyersarit vor gtsi et' gu- ideilor mele ea st respund la 6re-care ca-
nit. i ye yeti mira de réspunsul met ca- vernul Meet datoria, et n'am Meat yinte ale onor. D. ministru de externe,
tegoric ei asupra acestuï punet, vë veï duplieitate, ci ne-am insueit ceea ce Cor- pentru et eli gAsese et este de prisos a se
mira cum un ministeru mic al mica' Ro- parile Legiuitóre ail hottrat in unanimita- da vre-un vot in acéstt privintt, fiind-ct
manii, va fi mai clar, mat categoric de eat te. (Aplause). Acésta este politiea nastrA; tara intrégt este de aceiaet pArere , tara
ministriT mart ea D-nit Bismark i Andrasy, not nu am luat niet un angajament ei niet in trégt este convinst et minietrit sn" nu
cart seitt tat ali fost de reservati in dis- lutm fart D-v. (Aplause); dar ea st oprim pot st fie de cat de bunt credinti, ei se
cursurile lor. Eatt a doua intrebare a in- ea stipulatiunile ce se vor face st nu ee etie ori $i eine et dace va fi eu putinti in
terp elatorel :
privéset, acésta nu este in maim nOstrA, tara Românésct ea si esiste un singur mi-
Wet a obtinut de la marile putert eu- del ce putem st v6 spunem este acésta : ministru de rea eredintt in cestiuni exte-
ropeane ea Romania st fit represintatt, in pe cat mijlócele nOstre, pe cat prude* riare , acel ministru au putea st fie mat
eeea ce o priyesce, la yiitói ea conferintt, politict, patriotismul ne yor inspire, nu din'ainte asigurat et Ye, fi leOdat de ultra
pentru a 'ei putea apera interesele integri- vom primi eu genuchit plecatt stipulatiunt natiune, ei, daca nu va fi acesta ehiar ut
tAtei teritoriulut, al independentel ei neu- care ar jigni drepturile ei.interesele tèrel" garantie in situatiunea in care ne afitm,
tralitAtii et ?" nústre. (Aplause). atunci vor fi euvintele ilustrulut ei augus-
Evident, D-lor, et puterile la ineeput at Acura, D-lor, delft ee v'am Meet decla- tulul Imp6rat Alexandra destult garantie
st se rostéset asupra cestiuniT celei mart, ratiuni mat categoriee de cat cele ce se pentru not. Dar ceea ce am voit st fae et,
Asupra sértet Tumid, i apot at st se pro, dat de puternici ministri fn puternice D-lor, este ea si se linietéset tar a din fer-
4tnte asupra statelor micY cart sent in joc. parlamente, ered oli yeti_ reeun6see et a berea pasiunilor In care se a lit, ei llama

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITOR-11 OFICIAL AL ROMANIEI 75;5

declaratiunea D-lai ministru póte sa fad, rru. Ne-am rosit si simtem datori sä ye de minister; ne-am supus WA murmure
acel paratoner al acelor pasiuni escitate spunem ca na putem primi situatiunea pe la opiniunea majoritätet, dar am pastrat
prin evenimentele din afara. care ne o face nu D. Sturda, ei altit, de a pe a nOstra, si o vom pastra p6ne cand
Acum permiteti'mï sarespund in cateva fi In tóte Ii1ele hartuitt. De aceea am ve- resultatele definitive vor veni sa arate ea
euvinte D-lui ministra, care, dupa cum nit In inaintea D-v. si ne vom duce si la ali fost gresite vederile nr>stre. Prin ur-
.'nat-a spus n particolar, ea prin euvintele Senat a spline unde ne mare, nu cerett de la mine sä ic ca bine
D-sale n'a voit sa, m atace personal. ci a Not v'am declarat i ve dicem ca nu a fault guvernul in tot eeea ce a facut,
voit sa fec alusiune póte la alte persóne. vom face nimic, nil vom lua Did un an- pentru ca nu pot sa die acésta pône ce re-
Sant multamit ea acésta' declaratiune, de gajament de cat cu D-v. impreuna i inert- sultatul final nu va veni sa dovedesca ca
aceea seurtez fOrte mult din ceea ce cram noseiinOndu-ve la -amp. m'am incelat.
sa die. .
Asemenea ve spunem órast ca aceia cart Voia. fi In tOte actele patriotice alaturt
D-lor, daca am %cut acésta interpela- jóca asupra intrigilor, asapra desbinarilor ea D-v., insa nu'mt cerett un bil de in-
thine, n'am facut'o pentra satisfactiunea mart insunuese, ca D. presedinte al con- d emnitate pentru ceea ce sa facut One
mea personala si sa jail timpul Camera, siliulut ar avea politica si ministru de asta-di, cAet nu sciu care va fi sfôrsitul,
ci s satisfac dorintele generale ale teret, externe alta politica, sA incéla. EU ca mi- pentru care rog pe Damnedeti sa fia mat
care vrea sa stie ce se face eu interesele nistru de esterne nu scot ua hartie, ua favorabil teret nóstre. DécA 'nat cerett asta-
et; i onor. D. ministru de externe sa noil din ministerul metí pe'nó cand mat un bil de indemnitate pentru tóte cele
permita a '1 raga ca sa nu se mai agite antêill nu me consult, eu totul dupe tipi- facute de guvern pene asta-di, m6' yeti
alta data cand i se vor adresa asemenea cul englesesc, cu. D. presedinte al consi- pune in positiune de a vota in contra si
interpelatiunt in asa mare ,si importanta liulut, pe urmA o supunem in consiliul n'ast voi ca In Impregiurarile aetuale, sa
cestiune; cad tara este in dreptul seti sA de ministri, si dud acea hartie primesce fie na not/ discordanta in concertul una-
ale din Ural) in timp uncle se afia si uncle adesiunea colegilor met atunct o scot din nim ce ar trebui sä fie in asemenea ces-
merge. In Anglia, dupa cum vedetï din minister. tiunt. Lasatine déra posibilitatea de a
depesimn tóte di1el6 se fac interpelatiunt De acees, acet care 4ic ca guvernul are merge strânst si uniti p(Ine la finit, si nu
si nu este nict un ministru care sa banu- ua politica ti ministerul de externe are anti. ne puneti in positiune de a ne depArta de
iasca ca este neincredere. politica sa incéla, acósta sa se scie bine. D-vóstrA, mai cu sémA acum cand minis-
Not nu faeem interpelatiunt ta tóta,' Guvernul are politica, niministrul de exter- terul are trebuintl de concnrsul tutulor.
lele, dar daca din timp in timp, in acest ne nu are politica, si cand ministrul de ex- Nu veniti dérl sA ne surprindett en bilurt
scurt interval care se va petrece de la vii- terne va diferi de opiniunea si de politica co- de indemnitate pentru Inertia, pe earl( not
Orea pace, pene la conferinta, vom intreba legilor set', aeel ministru s'ar duce acasa, cu nu le-am credut bune. Prin acésta nu sus-
unde stAna deja, nu cred ea trebue sa ia bucurie chiar; dar pd'aió asta-dt nu este a- pectAm intentinnea D-lor ministrit, fie si-
cineva asupra sa, c acea interpelatiune, césta, i sunt sigur ea, nu va fi niet de aci guff D-lor, elci niment nu pune la indo-
sati intrebare, este facutä din rea vointa inaint9. Suntem tott la acelast car, care iall simtimentele patriotice ale D-lor Co-
sari spirit de clica ori din spirit de parti- este carul patriot, si ne vom sili sa 1 du- gAlnicenu si BrAtianu; InsA, oil eat de in-
pris. cem asa cum sa nu eada in prapastie in teligentï ár fi D-nit CogAlnicenu i BrA-
In adever, D-nu minis'ru 'mi va putea care póte cA de malt altt pregatit tianu si oit eat de prev646tort ar fi, totusi
respunde ea in Anglia, ministri cart vin povaruirea. pot sA gresósel pentru cA errare huma-
in parl ment all i alti ministri cart se o- Asa dar, Inca na data declar i v1 asi- num est, si ed in micele mele prevedert
cup, de afacerile interióre . . . gur ca ,nu vom angaja Ora de cat cu D-v. gAsesc cl s'a fleet greseli. De aceea vó
D. Cogálniceanu. ET, apot. tucu D-v. i nu 170111 angaja de'cat pentru _rog nu'int cereti sh ic cA bine s'a %cut
D. I. Sturdza La not in adever este ua mArirea et, pentru bindle et. (Aplause). ceea ce s'a facut. De ce ce cereti sA se
lacuna In acésta privinta, insa trebue sa, D. C. Gradi§teanu. D-lor, in Princi- voteze acestA motiune? Care este scopul?
-constatam ea interpelatiunile la not sunt piti dam A, combat motiunea, pentru ct Eti nu'l inteleg; tótA Ora scie el ministe-
inat rail de cat in Anglia. oil cat de pasionat ar fi cineva,- totust cred nil are majoritate in CamerA i acésta s'a
Mi s'a spus ea D. de Bismark n'a res- ca n'ar fi un singur roman cm atat pu- vedut din momentul eand si Camera si
puns categoric si ca nu scie ce se face, dar cin patriotism in eat sa voósca a ridica nA Senatul a votat ea un singur om in ces-
cand interesele Germaniet yin in joc , D. cestiune ministeriala asta-di, si a face sa tiunt nationale. La ce dérA ar mai servi
de Bismark nu ascunde ci spune ee vrea se scobóre ministri actualt, cart sunt In votal ee voiti sA datt astA-di? Eli nu gA-
Germania. curentul afacerilor politice ea sa vie altii sese ca este necesitate a se vota nA ase-
Apropo de cuv6ntatl rodomondada, cred nout a apera interesele teret. OH cat ar fi menea motiune; sa lasam mat anthti ca
ca D. ministru nu mi l'a adresat mie si de de orbit si de pasionat cine-va, na cred lucrurile sA ajungl la finitul lor; sa dea
aceia nu mat respund. ca sentimental de roman ar permite sa Damnedefi ea total sA esA bine, si atunci
Vó declar ca, in elt me privesce pe mi- sA faca acésta. InsA tocmaï pentra ca sa fiti sigurt cA void fi allturt cu D-vOstrA
ne personal, sunt multamit ca declararea putem eu toti,in'aceste imprejurari grele, pentru a da tott laurtt acestut guvern;
care 'rai-a facut'o D. ministru de externe, sa sustinem acest minister pe'ne in capet, atunci vom resplati pa fie-care dupA me-
si sper ca nu va eai un singur moment sä putem da votul nostru unanim in ritele sale.
un singur ministru, niel D-sa, nict D.pre- eestiunile nationale fata eu streinul , D. pre§edinte al consiliuluf. D-lor,
sedinte al consiliulaï de a urma pe calea nu gasese ea este bine ca mersul la- onor. D. C GrAdist4nu dice cA s'a dat uA
nationala pentru garantarea intereselor si crurilor de la incept pMe la sfe'rsit sa datA un vot si find. el votul acela a fost
ia dependentet Romaniet. (Aplause). se prejudice in mijlocul afacerilor. Lasati unanim, sA nu mat datt i alte voturt, care
D. M. Cogálniceanu, ministru de sa, se termine acésta cestiune, si atunci modul cum sunt propuse n'ar face de
esterne. Am spus adinéori onor. D. Stur- vett fi In cunoscinta deplina de causa ii cat A. dea loe la ua, seisiune intre not.
da, i acum o repet Inca "la data ca nu a yett putea sa decerneti tott Wait ce aceStt D-lor, niment nu s'a indoit el in ceea ce
fost in intentiunea mea de a adresa cea ministri vor merita; si sper vor me- privesee apArarea integritAtet teritoriul ut
mat mica imputare D-lut Sturda; din con- rita dar'nu este bine sA punett in ma roman, a indepedintet si a tutulor celor
tra, sunt recunoscetor el ne a a pus in- positiune falsa pe multi' din not, cart alte marl' interese române, el Româuit afi
positiune sa spunem si not cuOntul-nos- de la inceput darn aprobat calea Inata tot-d'a-una SA fi. unitt. Vetul acela a fost
www.dacoromanica.ro
 756 MON1TORUL OFICIAL IL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878

dat pentru Europa, ca s scia ee voieses póte s. fie alt-fel ; old cum as putea eti vern la interpelarea D-lui Ion Sturza,
natiunea Rona.* ee dorinte are natiunea care am ea presedinte al cabinetului res- Camera pe deplin satisfAcutt si con-
si de eine are sA fie exeeutate. punderea politicei generale a guvernuluT, vinsl guvernul va urma pâne la finit
D. C. Gra.di§tenu. De acei carT sunt cum as putea Mora allturi cu un ministru fArt preget o politict prudentt, national/
la guvern. cu care nu as fi In acord' In privinta poli- si demnt,
D. pre§edinte al consiliulul. De acei tied nóstre, mai cu s6mA in niste impre- Trece la ordinea dilei.
cart at sl fie la guvern; dér trebue sA giurtri ea eele de astAd.T? Grádi, steanu , D. I. Ghica, A. Stir-
mai seie Europa et aca earl' represintl SA nu ye mirati, D-lor, et guvernul bey, C. Bobeica.
astl-di natiunea Românl in Intru si in a- vine sl ye cárl un vot de ineredere In D. N. Ionescu. D-lor, , vin se sustin
fart a1 inerederea n ei. Nu este dérl, ce- urma und interpeltrï ea aceea a D-lui votul de incredere caracterisat In mod at
stiunea s ne (lag cunune, sane dati laud. Sturdza, and seiti lordul Beanconsfield se pOte mai aceentuat pe care -1 cere D.
D-vóstrA sciti cà tot-d'a-una n urma uneT and a cerut creditul de sese milióne livre prim ministru ; i niel cA putem face alt-
interpelatiune set se trece la ordinea sterlinge a dis el nu '1 eere pentru ct a- fel, décl voim st fim eonseeinti eu votul
simplu când este ul cestiune neinsemnatt, vea nevoe de banT, ei pentru c voia st unanim dat de earner/. si de Senat.
sét, and este ul, cestiune care atinge mi- seie Europa el ministerul este expresiunea D. prim ministru va spus fórte catego-
nisterul, atunci se dA un vot prin care se natiunei, cAcT ftrA un vot de ineredere al ric; nu ye cerem un bil de indemnitate
dice el Adunarea are incredere in mini- parlamentului nu se póte presenta in con- pentru trecut, dér voim sl ne sustineti In
ster; ctei alt-fel, la ce ar mai servi dis- ferintl. calea pe care am urmat eu votul unanim
eutiunea ? Inteleg când un deputat face ul Apoi den. lordul Beanconsfield a cerut al D-v. (aplause). MaT póte fi umbrA de
interpelare de nA miel important /. si la care un asemenea vot, credeti D-vbstrt et noi indoell? NoT avem deplint ineredere in
ministerul adeseori respunde la moment, nu avem trebuintA, st aretamterei i Eu- Intregul minister si In primul ministru, si
inteleg ea atunci sA nu fie nevoie de un ropei el, cel putin in Impregiurtrile ac- et sunt eu atât mai fericit de a da ul a-
vot expres al Camerei; dérl când se face ut tuale, suntem expresiunea D-vóstrt? desiune nereservatt cabinetului, eu at D.
interpelare care s,e comunica guvernului i afart de acésta, credeti óre nu ne prim ministru a avut gratiósa intentiune
oficial, care se publica prin jurnale i care tre ue un asemenea vot chiar in fata ace- de a ne aduce aminte cA sun',em un popor
se trambitt prin t6a Europa, cum voiti lora call nu implrtAsese convietiunile a- care deja am luat deprinderi constitutio-
ca asupra uneï asemenea interpeltri, care cestei Aduntri, i vor ea prin diferite hAr- nale i cad clutAm st, ne modelAm pe cât
atinge increderea ce póte sA aibt Camera tueli st paraliseze guvernul? EY bine si se póte dupe téra mint. a Constitutiona-
In guvern st se tréel pur simplu la or- pentru acésta ne trebue votul D-v6s1rA, lismului. S'at citat chiar nume proprii ca
dinea OLT? Apoi, fae apel la toti acei elci atunci vor putea vét1.6, tóte a- aeele de Beasconfield si Bismark i find-
cari ali usul parlamentar s spunt déc/ a cele hArtueli nu le servesc la nimic, s't prin et ni s'ail eitat acest e nume mari, ne
trece pnr si simplu la ordin ea dilei nu este urmare nu ne mai fact, i pe noi ea si fie permis a face omagit ministerului
alt de at a anana cestiunea? pe D-vóstrt st perdem timpul cu niste in- cari si-a luat asemene modele , declaan-
Onor. D. GrAdisteanu, chiar de ar fi ve- terpelatiuni cad nu at nieT un resultat. du-i el nu avem nici indoiall, cum el
nit acurn din strAinetate sat de la mosia pentru ce Ye cerem votul D-vóstrA; D-lor stint expresiunea nóstrt , ast-
D.-sale, necum c ede tu BucureseT, a tre- nu este vorba de cununi si de laurT, ei fel ne yor permite st le dtm tot coneursul
buit st audA a in tóte pArtile se dice : este yorba numai de simpla declaratiune nostril franc si leal . 2
Ministerul e desbinat, ministerul cade, din partea D-vóstrt In privinta caleï ce D. prim mmistru ne clA tote a sicurtrile
ministerul se modifica. At venit nu numai trebue st urmAm. et nu Ta luora de at dupe consensul na-
adversarii nostri, dar chiar jurnale care D. C. Grädi§teanu. Nu aveti de at tiuniT, care este acela expres de represen-
sunt nua nte ale partitului liberal, si at spas: st urmati pe calea pe care ati urmat'o. tatiunea nationale prin votul ei unanim
Guvernul se transforml. Apoi nu vedeti D. prelledinté al consillulul. Me din dilele trecute.
D-v. ert inversunarea cu care vin i ne a- iertati; apoi toemai de aceea ve cerem st Primul ministru are tótt respunderea ;
tact jurnalele inamicii nostri face pe ne spunell aka suntem corecti sat nu, asa este engleseste (aplause), i and pri-
lume s crédA el elderea ministerului este pentru ea scim décl putem stArni in a- mul ministru va fi in divergintt de opi-
adeveratl? D. GrAdisteanu scie cum Intr'- 040. cale sat nu. Noi am fost One astt- niuni eu vre until din colegii si , ei este
uA dimin6tA se qicea cA cutare este minis- dl expresiunea vointei intregei natiuni in dator róge pe acel coleg a nu mai fi la
tru, in ant diminett, c un altul este mi- cestiunea aceea In care D-vóstrt carul guvernului, un rotagiti incureAtor,
nistru, cA noi ministrii am mers la palat, dat ut maT mare putere prin un vot so- (aplause, ilaritate). De aceea noT ca totii
etc. (Intreruperi). lemn si unanim ce ne-ati dat. Acésta ve o trebue st dam nu numai omagiul nostru,
Da, D-le GrMistene, asa este; aceste declartm file/ ut-datt acum, a nu numai dér deplina nóstrA incredere primului mi-
vorbe s'all colportat si a avut dreptate D. de bunt voe nu vom instreina cea mai nistru, ad as umt ut respundere constitu-
Sturdza, and a venit at cell a se linisti mkt pArticia din plmântul terei nóstre, tionalt, i suntem signet' el el nu va primi
ingrijirile i temerile. i credeti D-v. et d6r1 Ina, and s'ar intémpla asemenea la earul guyernalui pe cine-va care ar fi
nu sunt ingrijiri in momentele acestea de nenorocire, nu vom pune noi semnAtura contrarit veclerilor sale , si nu ar da tot
cris/ In care se an, nu numaT Ora Rora- nóstrt pe un asemenea act. (Aplause pre- concursul set si in Cabinet si in afart (a-
néscA, dar Europa intrégt, credeti el nu lungit ;). plause).
sunt ingrijiri, and necontenit se dice el Voci. Inchiderea discutiunei. D-lor, flcând acestA declarare franca si
la noT este un guvelm, carp din ut di In D. pre§edinte. Mai este ut motiune. leall , nu cred a, voit fi combltut de ei-
alta st a. gata pe duel., sat pentru et nu D. C. Crattilteanu. D-lor , a vota si neva. Cred D-nii GrAdisteanu si
are increderea Camerti, ori a SenatuluT, et altturi en D-v. acéstt matiune, nu maT Sturda vor conveni eum et In fasa
sat pentru et in guvern sunt deosebite sl nu ni se vorbescA de calea urmatl. De in care am intrat , dupe directiunea una-
ye dell? aeeea, pe ct timp ne vorbiti de calea nr- niml datt de representatiunea nationult,
Et me simt dator eu acestl, oeasinne a matl, nu putem da votul nostru ; v ruglm un singur cm nu trebue st se gAsesel In
repeti declaratiunea colegului met de la st primiti urmetórea motiune, care ya a- Ora acésta care se refuse concursul guver-
esterne, eh este in cabinet ut perfectl, con- Yea votul unanim al AdunAriT nului in aeeste impregiurAri (aplause).
prdantt si armonie de yederi, i niel nu In unna, esplieatiunelor date de gu- Dar acum st 'mT perrnitt onorabiliT D-ni

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMAFIEI 757

miniOril ale spune el se plâng eu nedrept va avea mai malt de ett liana :3 va avea Se pune la vot conclusiunile rapor-
de acéstit CamerA, cum ell ar Yaqui. NoT conseiinta cA in nisce imprejurArI grele a tului i resultatul este cel urmAtor :
suntem deprinqi a hArtui a unii ce am fost sciut sA scape nava Románlei firA ea sA fie
atata timp in opositiune, qi déca ar fi fost frail tA (aplause). Votanti 69
un sentiment de neincreclere atT.fi vtdut Voci. Inehiderea discutiunii. Majoritate de clout treimi . 46
aceste hArtueli. Si aci este locul a ruga pe Se pane la vot inehiderea eliscutiu- Bile albe pentru . . 56
D. ministru de externe sA fie maT paçin nil' 0 se priimesce. Bile negre contra . . 13
nervos i sA nu vadA numaT intentiunea D. O. GriLdipteanu. In urma explica- Abtinuti . . . . 1
de hArtuialA in interpelarea unui membru tiunilor date de D. loneseu i sub impre-
independinte din parlament çi g nu sit siunea cuvintelor D-sele retrag motiunea D. prepdinte. Adunarea a adoptat
supere de manifestArile individuale cari mea (Aplause). conclusitmile raportuld i proclamA de
ail drept de a se face, i carT in definitif Se pane la vot motiunea de ordinea deputat al colegiului II de Butt pe D.
se resolvA tot spre binele general, eAcT a- lei motivatA 0 se adoptA in unanimitate. loan Marghiloman.
flAm ceva de la ministru, i este bine , sl D. pre§edinte. Acum la ordinea dileT D. I. Marghiloman. Am datoria sA
aillm in tot-d'a-una cate ceva de la D. avem raportal asupra alegeriT de la Buz6t. fac multumirile mele onor. AdunArT, eAcT
ministru. D. R. Patarleigeanu, raportorul comi- 'mi-a dat keul pe acéstA bang, loc pe
De aceea de aci inainte, voit tetului judiciar, dA citire urmAtoruld ra- care l'am avut in maT multe rénelarT, i pe
permite g intreb maT des pe Domnul port : care mi la dat colegiul al II-lea de Bu-
prim ministru (ilaritate) , pentru-cit am ztt ; tot uA datA anunt onor. AdunArT el
intrat InteuA fag unde la tot pasul Domnilor deputarti reserv dreptul de a spune eu altA o-
trebue se dAm concursul nostru ministeru- casiune faptele ce s'at pettecut la Buzta
lui, i pentru acésta trebue sl qtim uncle Comisiunea judikiarA insArcinatA de din partea prefecturei districtului. 'MT re-
ne afiAm i in ce fag notA am intra.t. D-v. ca cercetarea contestatiunil adusA serv acest drept, pentru cA voiesc maT in-
Cum n'am participat la armistitit, ase- contra alegeriT D-luT Ión Marghiloman ca taiti sA le comunic D-lor ministriT gi nu-
mene nu participlm nieT la negotierile represintante al colegiuluf II do Buzai, maT cand D-nii ministriT nu va gAsi plan-
preliminarie de pace. Mt felicit de acéstA si- intruninciu-se in doug edinte consecutivegerea mea dréptA, atunci pe eale de inter-
tuatiune &veal; nu avem afaee eu ceimari, gi deliberand asupra cestiuniT de care era pelare anunt de astA-4T cA o voit face in
nici la gloriA, nici la pagubA; voim sA ne vorba, a pronunOt hotArarea sa. acéstA onor. Adunare.
mArginimin si tuatiunea nóstrA, modestA qi Sub semnatul priimind sarcina de ra- D. pre§edinte. La ordinea ilei avem
bine definitA asta data. Intre tóte natiunile portator, am onOre a vt pane in vedere re- continuarea discutiunel pe articol- a pro-
Orientului noT suntem cad avem interesul sultatul deliberatiunilor sae. jectului de lege pentru responsabilitatea
cel mai mare, pentru c noT de at'atea se- DupA ce s'a citat i presintat inaintea ministerialA. Ne am oprit la amendamen-
eole am fAcut marT sacrificiT nc necalcu- comitetului atat contestatarele, cat qi con- tul propus de D. I. Studza la art. 19 de-
late i ne ritsplAtite (aplause) 0 Europa testatul, s'a observat cA din 166 alegttori venit 18.
ne va tine de bine dad noi ne arittAm in- ce figureadA in lista definitivA a colegiu- ye& S'a discutat indestul; la vot.
grigiti i ne ocupAm de deeisiunea ce va lui, '21 el" fost contestati. In privinta a- Se pune la vot amendamentul D-lui
da reclamatiunilor nóstre, pe care bine le cestora tribunalul a respins contestatiu- Sturdza i se respinge.
cum5qte ea, nu de astA-4T, nu de eri, dérA nea in eeea ce privesee pe 12 din trIn0T, Alt : 20 pênt la 22 inclusiv se adoptA
de atunci cand a trimis u, comisiune ca 0 a admis'o in ceea privesce pe 9 aleg- fArA discutiune.
sA alle dorintele nóstre. Europa a luat a- toff"; ast-fel el sentinta tribunalului nefi- Se eitesce art. 23.
tuna angageament cAtre noT ea sit ne spri- ind investitA cu foreula esecutorie, tot D. G. Cantili. D-lor , Ota de ce este
jine drepturile, adic s ne recanóscA cei 21 alegAtorT i all esereitat natural- vorba In aceti" art. 22 din project. NV
drepturile WA care nicT nit natiune in Eu- mente dreptul kr de vot, del ei figure" aci a fost vorba de aeea comisiune de
ropa nu póte s existe. in listele definitive ea alegAtorT pent la informatiuni, propunAtorul acesteT legi ati
proba contrarie. DOrA ehiar décA, mate-
De aekea S. nu fa in nume de rtt onor. maticesce vorbind, s'ar deduce numtrul cerut de a se face mai intait uA prea-
ministru de externe intrebArile ee am sA de 21 din 84 voturi ce ati intrunit D. Mar- labilA informatiune spre a se sci daca tre-
'I fac din când in când, pentru eA voim ea ghiloman, totql rtmane eu majoritatea su- bue g fie puql sag nu in aeusare ministriT.
pacea care se va inchea de Europa sA fie ficientA de voturT, çi prin urmare comite- De la art. 22 in colo se vorbesce de fune-
pentru Romania uA pace durabilA. Acésta tiunile aceleT comisiuni de instruktiune
este clod* mistrA i inem ca ea sA fie tul a gAsit blued operatiuni acestei parti care trebue sA fie luatA din sénul Ad.unit-
a alegeriT D-lui Marghiloman.
adusA la cunoOinta Europa. Nu avem nieT rei pentru formarea instructiund relativA
In ceea ce concerne termenul de 21 di- la proeesul ministrilor pul in acusatiune.
nA ratiune de a maT fi noi in situatiune de le ee exige legea in privirea convocArii
ostelitate eu Imperiul din Constantino- colegiuluT, vtVnd comisiunea cA decretul 'ImT pare cA aci este local unde trebue sA
pole. discutAm dad, Camera are drept sat nu
de convocare, O. care portA data de 3 Ia- sA fad instructiunea. SA 'nil permiteti dar
Prin urmare;devenim un popor emina- nuariti, este publicat in fiSea ofidialA de la
ment pacific i ne interesAm ea la pacea 4 Ianuarit, Ora alegerea efectuatA la 25 sA 'mT esprim pgrerea mea in acéstA pri-
vintA, nu voese a face un discurs lung,
ce se va inchea sA ni se dea tote acek ga- Ianuarit, a gAsit eA termenul este respec- voesc numaT sA 're afirm opiniunea mea
rintiT care st. ne asigure ITA pace durabilA. tat.
in acéstit cestiune sA artt eine trebue sA
Aqa dérA, votul de deplinA ineredere Cum vedell dOrA, D-lor deputaIT, ale- facA instructiunea puterea judeeltoréscg,
nu póte intampina de la noI niel "IA greu- gerea D-lui Ión Marghiloman find bunA sei puterea legislatig ? Solicit dar in-
tate, mai eu shag. cA aeest vot nu este de fArA nici un vitit de fond sail forme, delgenta CamereT, rugand'o sA 'MT aeorde
cat complectarea votuluT unanim dat de comitetul prin organul met vt ri5gA sA intentiunea sa bine-voitère (aprobArT).
CamerA i Senat cA guvernul va urma in bine-voiti a o aproba, 0 a procIama de D. Onor. D. Sturdza, D-lor deputati, eAnd.
tóte cele-alte cestiuni tot ap, cum a nr- IOn Marghiloman de representant al co- a disentat cestiunea acésta s'a pus pe ta-
mat in cestinnea integritAtil teritoriului, legiuluT II de Buz6t. rmul de principiT dkea D-sa, qi a conchis
sA an se ingrijasel de hurl, pentru Raportatore, R. C. PAtArlitgeanu. in consequentit la luarea din maua Came.

www.dacoromanica.ro
 MONITOR UL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie ILSd
758

qu'elles soient exercées par des autorités

rei a dreptului de a instrui procesul mi- tate atAt pentrit societate cat i pentrit cel
nistrilor pusi in acusatiune. D-sa a invo- urmArit, e bine sA se separe aceSte doué et par des personnes distinctes. Cette se-
paration n'étant:que de connessence titre
cat multe cuvinte si s a fundat pe opiniu- funOuni, aceea a ministerului public, si
nile mai multor jurisconsultï : void avea o- functiunea de instruetiune spre a o da u- de pluS grande garantie, cessera dans les
nóre a invoca si ett autori. Este bine sA nui magistrat ad-hoe si care este dupA le- cas urgents, où l'inertie du minister pub-
ne rAdicAm la inh'Itimea la care trebue sA gea nóstrA judecAtor de instructinne. A- blic, en rabsence des officiers de police
punem ;IA asemenea cestiune, si Sà ne la- céstA separare D-lor cleputati, s.a Mont judiciare, pourrait laisser périr des preu-
murim bine clacA Camera, in conformitate darA pentru un euvênt de convenintà cum ves placées sons la main et faciles
cu principie1 i in raport cu opiniunea s'a dis, pentru mal multä impartialitate, saisir."
garantil. Asa fiind lucrurile, neesistAnd Yedeff D-lor, eh' dacA ar fi vorba de un
autorilor care ail scris asupra materiei re-
lativA la acéstA cestiune, trebue sä, facA intre aceste dou6 functiuni o radicalA in- principiu fundamental, filosofic, fArd care
instructiunea. D-sa s'a pus mai intAiii pe conpatibilitate, oil de ate oil in prael;ica sA nu potä merge sciinta dreptului penal,
tAre'mul principielor si a 4is : in principid separgiune a acestor functiuni va produce as intelege ca sä vinà cine-va sA '1 invóce
functiunea de instructiune si funetiunea un inconvenient cit va trebui sä inceteze. pentru sustinerea sistemului opus dar pre-
de actiune si de rechisitiune eu alte en- Acésta sA i vede in procedura nösträ cri- cum dice D. Ortolan, sunt case in care se-
vinte, functiunea ce este atribuità pro eu- minall undo ministerul public face in- paratiunea functiunilor de care acum ne
rorelui i functiunea ce este atribuitA ju- structiunea, in cas de flagrant delict cte ocupAm trebue sA incetede, cea ce proba
decAtorului de instruqiune, in principid crimA, Camera scie acésta cum cA prom- cà principiul acestei separatiuni nu este
a dis D-sa, trebue sA fie separate, cAci nu rorul representant al ministerului public atAt de indispensabil in cat sit nu putem,
es'te bine cA acel care acusa sA fie si acu- care sustine actiunea publicA, are drept de cAnd stint ratiuni puternice sA ne abatem
sätor i judecätor in propria sa causA. Asa a forma instructiunea in casul cAnd e fla- de la densul.
mi se pare cA a dis D. Sturdza i pot face grant delict de crime: art. 31 si urmAto- Inif pare D-lor cA este casul in materia
dovadA de acésta cu diseursul 6-sale care di din procedura codicelni penal. Vedeti de care ne ocupAm de a face o escep fume
s'a i publicat. Inainte de tOte, D-Ior de- dar D-lor, cA argumentul cel mare pe care acestui principlu i pentru ce ? Pentru cd
putatT, trebue sA distingem bine urmAtó- invocA acei earl sustin ackstA incompa- dad am proceda altmintrelea am intro-
tibilitate ca lovitóre in cele mai funda- duce amestecul puterel judecAtoresci cn
rele doug functiuni, aceea de a acusa in-
tr'un proces si aeeea de a judeca ace! mentale principil de drept penal, cA in re- puterea legiuitóre, cu tótà stima qi res-
proces. alitate acest argument nu are ratiunea de pectul ce am pentru ¡liana curte de casa-
FacA-se uà deosebire enormA intre fune- a fi. i pentru ce ? Pentru cuvêntul U. re- liune, pentru Ce am admite noi el un acu-
tiunea de actiune si de rechisitiune, intre pet cl este natural cl acela care reclamA sat va gäsi acolo mai multe garantii de cAt
hinctiunile procurorelui i intre functiu- sa producit si probe si pentru ea sA le el ar putea sA gAsescA in Cerpurile Legi-
nea de a judeca. Nu void fi eti acela, D-Ior, producA trebuie sA le adune, adicA sA facA uitóre, adicä In camerA sat in Senat, care
care sit titgitduiesc acest mare principid a- instructiunea. vor sci sA numéscl tot-d'a-una membri
dicà cA e uit incofhpatibilitate absolutA Cumularea acestor done functiuni des- impartiali pentru comisiunea ce vor tre-
radicalA intre functiunea de a acusa si in- pre care am vorbit trebuie darA sà esiste bui sA fad, instrucliunea. Pentru ce óre
tre aceea de a judeca. Nimeni intfadev6r, in unele casuri uncle este logic ca acés ;a ar fi mai multA garantie din partea unul
nu póte sA fie in acelas timp si acusator sA fie. In procedura nostrA penalA v'am a- judecAtor al inaltei curti de casatiune In
judecAtor in propria sa causi, este dar r6tat casuri unde cumularea acestora e- facerea instructiunei, de cat in comisin-
incompatibilitate absolutA intre functiu- sistA adicA uà repet in cas de flagrant nea Camereï leginitóre child se póte in-
nele ministerului public si intro functiu- deliet de crima -uncle legiuitorul nos- têmpla ca ijudicàtorul curtii de casatiune
nele juridictiunel de judecatA. Dar esistA tru a insAreinat pe procuror, precum i pe sA lucrede cu pasiune, fiind vorba de ces-
acéstA incompatibilitate intre functiunea ausiliarul procurorului ca facerea instruc- tiuni politice dupA cum dice si D. Ben-
de acusatiune intre functiunea ministern- tiune. jamin Constant Intr'uä parte citatI de D.
luT public si funetiunea de instruetiune? D-lir, pentru ca sä adue o maï mare Missail, eh' pasiunea este susceptibilA de
Nu negresit, nu esistä uà incompatibili- confirmare acestor principii, 'mi veti per- generositate i pasiune póte sA esiste si din
tate radicalA intre aceste done functiuni mite a v6 cita in privinta acésta pe D. Or- partea magistratului: pasiune pentru pa-
pentru cuvêntul simplu cA acel care cere talan profesor de drept criminal si cu o siune. DécA este vorba de materfl politiee,
ceva, este natural cA trebuie sA producA reputatiune europénA ca insemnat crimi- de ce sà escludem pasiunea din partea
probele pe care se fundézA in cererea nalist (pag. 798, edit. din 1859 drept unni judecAtor al curtei de casatiune,
ce face. Acésta este atAt de adev6rat in penal:) sA nu o eseludem si din partea unei co-
cAt in materie civilà reclamantele adu- /i Les fonctions du ministére public sont misiuni alésä din sAnul AdimArei? Care
ce i probele pe care fund ézA reclama- radicalement incompatibles avec celles du este cuvêntal de a ne indoi de impartia-
tiunea ce face inaintea justitiei. jugement, car on ne saurait être it la fois litatea comisiueei Camerd, i ,cle a nu ne
Merg maï departe, mult timp chiar in juge et partie dans le procès. Qu'elles ne Incloi despre impartialitatea j udecAtorului
materie criminalA partea acusatóre adunA le sont pas d'une maniére absolue avec cute): de casatiune, care, ca judecAtor, ca
probele; ea mergea inaintea judecAivei les opérations d'instruction; ear il est na- functionar care are de asupra sa pe aliï
impreunä eu probele ce avea spre a sus- turel que chaque partie recherche et ras- mai marl de cAt dAnsul, care pe cum a
sine acus4iunea, i acéstA soparatiune in- semble ses preuves. C.est ainsi que les dis Ben. Constant, are sufletul deschis
tre functiunea ministerului public si func- choses se pasent au civil; c'etait ainsi la mil de calcule si póte lAsa ademeni
tiunea de instructiune s'a Mont de la 1810 qu'elles se passaient jadis au criminel. prin unii de sperm*. Situatiunea dérA a
in cöce de cand s'a introdus in Francia Mais l'organisation juliciare arrive a un celui urmArit este mai garantatA and
codicelc de instructiune criminalA, proto- type bien plus épuré, lorsque, pour assu- dreptul de instructiune Camera. SA nu
tipul procedurei nostre penale. rer, dans la recherche des preuves en ma- perdeti din vedere cA, nu numaï ministrul
Care a fost cuvêntul, D-sale pentru care tière pénale, cette impartialité de situa- urmArit trebue sA fie garantat, dérA si in-
separat aceste done specie de functi- tion qui importe A la société et à la per- teresele societAtei pe care Camera o crede
uni? Eta care a fost acest cuvént ; s'a dis: sonne poursuivie , le legislateur sépare les vAtAmatA prin faptele ministrulul. Corpul
Ilentru maï multit garantie deux functions dont il s'agit ici, et veut legislativ este mai in stare de a instrui cäei
www.dacoromanica.ro
 9 (21) r ehruarie 11101TITORUL OFICIAL AL 110MANIEI 769

este vorba de niste interase pe care _prin nei, in ideea legiuitorulta din Constituan- e adresatg, proe ede la uh, instructiu-
natura lor, aeest corp este mat 'in stare de tA se dea i dreptul de instrue4inne curtet de ne pregAtitóre prin naidlocirea unet
a le aprecia. casatiune, cum vor sA o faca, acet cart sustin comisiuni din sénul séh; care, d.upl
Am dis cA pasiunea nu esclude genero- opiniunea adversa, art. 101 nu s'ar fi expri- raportul acestet comisiuni, apreciazh, cri-
sitatea, u probA despre acésta o am in mat ast-fel i i l'ar fi dat inteun mod espres. minalitatea faptulut i eulpabilitatea a-
faptul ch, la noi când cu aeusatinnea mi- Inalta eurte nu are de cat dreptul d.e utorulut si care, in urma aceste esami-
nistrilor, multi nu a fost pus in acusatiune, a jud.eca; instructiunea nu este judecata ; nArt, liberéz A pe ineulpat d.e ori-ce urmA-
ba chiar deunA-di s.a retras acusatiunea prin urmare, instructiueea remâne pe sé- rire, sa 1 traduce in judecatä inaintea
EtA uA procedare parlamen- ma Corpulut Legiuitor, care find espre- curtei de casstiune, acèstA Camel* mo-
tara, care n'e aratA ,cat de nefundat este siunea suveranitAtet nationale, si afacerea mentan despuiatA de caracterul ski poli-
argumentul relativ la pasiunea ca care se ministrilor e fiind de domeniul, ca s .ic tic, e investita cm töte puterile unei juri-
servesc adversarit opiniunei pe care o an, public 0 national, puterea judecAto- dieriun'i de instructiune., ea eser vita fune-
sustin. AfarA de acésta, cuni att privi réseA nu póte sA aibA de cat ceea ce in- fiuni judeca torescl. Dar e important pen-
D-véstrii Corpurile Legiuitére, de a pune tr.un mod espres i s'a conferit de Consti- tru buna administrare a justitiet ea for-
In acusare pe miuitriï, când un judecAtor tutiune, restul remânênd representantiu- mele de observat in acestA materie sA fie
de la curtea, de casatie, InsAreinat eu in- net nationale. determinate printr'uh, lege, mai bine de cât
structiunea ar declara cA nu este cas de ET bine, la aeest argument, cum are sl printr'un regulament care n'ar avea nimie
urmArire. Resultatid acesta ar fi, nu die, réspuncll D. Sturdza? Intelegett D-v. cA stabile, find-el uh, maioritate l'ar putea
un ce scandalos, d.érl cel pueia acesta ar spre a se lua dreptul de a face instructiu- modifica ehiar in vederea unet urmAriri ce
constitui un ce care ar lovi în suverani- nea Corpulut Legislativ, drept care este s'ar propune a porni In contra unlit mini-
tatea nationall. un atribut al stiveranitAtet, si a se da cur- stru."
Camera ar dice de uh, parte, eit este eas let de easatiune ne trebue un text aniline Vedett D-lut slice acésta dupit ce invo-
de urmArire, iar pe de alta parte judecAtor de legt, un asemenea text nu esista. Drop- cA art. 90, 52 si 46 din Constitutiunea Bel-
X eurtet de casatiune ar avea dreptul sA ho- tul de instructie Constitutiunea l'a reser- gich, care artieole sunt 101 si 53 din Con-
tArascA ch, Camera s'a inselat , c pe ne- vat altut corp i acestui corp d tipá opi- stitutiunea nóstA pe care le invoc i eft.
drept s'ah acusat ministrit. niunea mea nu pOte fi de cat Corpul Le- D-lor, cum cA euvéntul de unnarire in
Eh, D-lor, consider dreptul de a face giuitor, pentru cuvintele ce v'am espus. procedura nóstrA penal's' are ate ul-datA
instructiunea ca u aplicatiune a suvera- Dad, mat cititt i ultimul aliniat al art. sensul larg despre care v.am vorbit, mai
nitAtei nationale, a Cameret nationale, a 101 din Constitutiune. El dice : sus, coprindênd adieu si instructiunea, pen-
representatiunet Ord, care ea este in drept UrmArirea pornitA de Domn, se va face tru a vé proba acésta, n'am de cat a vé citi
de a se ocupa de interesele vitale ale O- prin ministerul public." doué artieole din procedura penall si a-
rd prin urmare ea trebue aibA drop- A! D-lor! Ast vrea sl fie presinte D-nu nume articolele 13 si 14.
till sit examine, dacA ministrit pusi sub a- Sturdza sA mé esplie eu D-sa asupra a- Art. 13. Politia jud.eciarl urmAresee
cusatiune merita de a fi trAmin inaintea cestut punct. Acest ultim aliniat vorbesce descoperirea crimelor, delietelor i eon-
curtet inalte, daca, eu alte cuvinte sunt de urmArire. UrmArire, a slis D-sa, va sA traventiunelor, adunl probele despre (Mu-
destule probe In sarcina lor spre a fi numat intentarea actinnet publice, a- sele i (IA pe fliptuitoriT lor in judecata
trAmist Inaintea curtet de casatiune. Dad dica, cum am diee, numat esercitiul fune- tribunalelor insgreinate cu aplicarea pe-
att ridiea Cameret dreptul de a face in- tiunet de aetiune si de rechisitiune: Apot dopselor:"
structiunea, acésta mi se pare ch. ar fi uä nu este aya. Este adevkat c in regula Art. 14. Politia judeciarA vs fi eserci-
lovire in suveranitatea nationalA. generalii, euvéntul de urntarire (poursui- tata sub autoritatea eurtilor de apel,
Veti aprecia, dar eh cred ei aa trebue te) se aplica in adevk la fune4iunile mi- dupl distinetiunele urmAtóre :"
sh, privitt cestiunea, alt-fel, dreptul de a nisterulut public, dérA nu este mat putin
pune in acusatiune pe ministri ar fi un adevkat, eg, Mat in limbigiul practic, eat 4. De judecAtori de instructiune.'
un drept eu totul ilusoriti care o repet ar si ate uA-datl in lege euvêntul de urm-- Cine esereitä politia judeeltorésch prin
lovi în suveranitatea nationalA. rire se aplicA la functinnea de instructiu- eseelentA? judeeltorul de instru etiune. Art.
IatA, D-lor, cart sunt principiile cart ne. Acest din urmA inteles .1 are acest eu- 14 din procedura penalA ne spune a juda-
trebue sA domine, cred e, pentru solutiu- Oa In ultimal aliniat al art. 101. Aci cAtorul de instructiune este ofieer de politie
nea eestiuneïacestia care meritAuAdiscutiu- euvéntul de urmArire implicA in sine fume- judiciarA. El are dreptul dupa art. 13 sl nr-
ne mntins i OM atentiunea D-v. SA luAm tiunea d.e instructiune. In adevk i jude- mgréseA erimele, delictele i contraventiu-
acum ConAtitutiunea nóstrA, Ea mi se pare a cAtorul de instructiune nu face de cat a nile i n trimitA pe faptuitort inaintea juri-
fi in favórea opiniunet mele. In adevk, art. urmAri pe culpabil pentru eu in probele dictiunilor de j udecatA. Asa dar si j udecAto-
101 slice : adunate sA '1 trAmitA, judeeltorilor corn- rill de instructiune urmAresce. lath acuma
Fie-care din ambele AdunArt, precum petintt spre a '1 judeca. Este un ce con- ce mai dice art. 58, procedura penalA :
si Domnul, ali dreptul de a aeusa pe mi- statat i niment nu négA acésta, cA acusa- ..Afarii, de casurile de flagrant deliet,
nitri si a 'T trAmite din'aintea inaltet cup rea este a Cameret, el judeeata a cutlet judechtorul instructor nu va procede la
de casatiune si justitie , care singurl in de casatiune. ET bine, instructiunea cut niet uA instructiune salí urmArire, mat I-
sectiunt unite este in drept a 'T judeca, a- réna4Ue? Evident representatiunet natio- nainte de a comunica procurorulut proce-
fara de cele ce se vor statua prin leg)" in nale. Mi-se pare eh, art. 101 e,mbinat eu dura ce are sA urmeze."
ceea ce privesce esercitiul actiunel civile art. 53 din Constitutiune resolvA acéstA Va sé dicA i legea intrebuintézA vorba
a pallet lesate i in coca ce privesee cri- cestiune dând corpulut legiuitor dreptul de urmArire pentru a o aplica la juded-
mele i delictele comise de ministri,afara de a face instructiunea. In sprijinul a- tortil de instructiune. Acésta voiam sA.
de esereititil funetiunet bor." cestet opiniuni pot aduce raportul D-lui spun pentru ea, sh, ne fixAm bine asupra
Acest art. 101 in primul séh aliniat, du- Barra din anul 1870 asupra leget réspun- intelesulut euvêntulut de urmarire.
pl cum vedeti (I.A curtet de casatiune nu- duff ministeriale in Belgia. D-lor, acestea sunt euvintele pentru ca-
dreptul de a judeca pe ministri , ér EtA ce dice D-sa : re am onOre a sustine opiniunea pe care
nu si pe acela de a face, si instructiunea. Camera representantilor care, in nr- am desvoltat'o inaintea D-v. si pe care
Dad, ar fi fost in spiritul Constitutiu- ma cererii de punere in acusare ce 'I permiteti'mï de a o confirma i eu opiniu.

www.dacoromanica.ro
 760 MONITORUL OF ICIAL AL ROMINIEI 9 (21) Februarie 1878
>

nea D-lui Benjamin Constant si eu eeea ce D. M. Ferichide. N'am hut cuyt"aitul mai judeearea. Ore intelege D. Cantili r,A,
s'a admis n Francia cu procesul lui Po- ea sA combat pe D. Cantili, ci ea sA ex- pentru eh' curtea de casatiune are numaï
lignac. Camera care a votat dares in jud.e- prim si ca ocasiunea acésta pArerea maa judecarea e lipsitA de a face ea tóte cer-
catà a ministruld s'a insiircinat si ell face- contrariA in nnele puncturï ca theoria sus- cetArile de care ar simti necesitate pentru
rea instructiund. Adsta este i procedura tindA de D-sea. D. Cantili sprijine astA- descoperirea adev6rului ? Mara de a-
urmatl in! Anglia. di Mt thesA care acum doux anT 4 priimit césta, eli cred c nici nA, datl nu se va
WIn adev.6r, ar fi, D-lor, u semi-acusatiu- sanctiunea acestei Camere. Eri din contra gAsi un corp legiuitor eare sl dea un mi-
ne déca instrugiunea nu s'ar face de cAtre am sustinut atunci uA thesA care a cAdut nister In judecatA inainte de a'si fi dat
representaftunea -t6reT; instrucOunea este din'aintea votului D-vóstrA. Nu voitî r6s- séma déca ministrii swat culpabili , i nu
complimentul necesari6 i indispensabil punde la tOte argumentele aduse de D. va putea da séma pAn6 când nu va
al dreptuluT de acusaliune al Corpuld Le- Cantili; voffi respunde mold ia cate-va. duna mai intéiti dovedile pe care le aduce
gislativ. Ce ar insemna a acusa pe mini- Ce ni sa spus? c judecata i urmArirea inaintea curtei de casatiune care juded.
stri i si a'T trimite la casa-tie ea S. li se nu pâte fi unul si acelasi lucru. D. G. Cantili. Ce mai lipsesce instruc-
facI instrutie, unde judedtorul insarcinat \roil atrage mai ântêifl atentiunea D-v. tiuniï spusA de D-ta.
eu instructiunea pOte st opineze C, ea decl in treeut theoria i legislatiunea ad D. M. Ferichide. IatA ce lipsesee cA
nu este cas de urmarire? Acesta ar fi uä fost vitióse, i décA in urmA, sciinta fA- in datA ce daff Camera dreptul de jude-
ilusorie acusatiune. Când. dap' suveranit1- eêncl progrese, s'a fault distinctiune aco- cItor de instructiune, dati si dreptul de
0 nationale dreptul sä acuse da0'1 -u lo unde in trecut nu erea, óre noT cad le- a creea dovedi.
complimentul sù indispensabil fär a. aces- giferAm ast-di nu trebue sA, profitAm de D. G. Cantili. Cum sA, creeze dovesli ?
ta nu merge. aeest progres, si sA, ne clAm séma de cu- SA inventez e marturi ?
Termin prin a v6 cita cate-va pasagie vintele earl' au indemnat pe legiuitor sA D. M. Ferechide. Dér D-v. cunóseeti
dintr'o autoritate recuncscutl in materie, introducA acéstA distinctiune, cuvintele férte bine care e valórea actelor sAviirsite
D. Benjamin Constant. pe care insusi D. Cantili le a arAtat ? Eù de judele de instructiune. Eti nu voesc sA,
Lorsqn'une assemblée a examine, dis- cred, D-lor, cA asimilarea ce s'a fAcut in- dad adversarilor mijlóce de a creea dovedi;
cute, adopté line accusation contre un mi- tre functiunea judcAetorului d3 instrue- póte sA'si adune tóte elementele posibile
nistre, parait naturel de confier h cette tiune cu functiunea de procuror, este cu pentru dovedire, dér s r6mânI fie-elruia
assemblée la poursuite d'une cause qu'elle desAvérsire gresitA, cu tot respectul ce facultatea de a introduce dovedlle cu cad
doit mieux connaitre que personne. am pentru fostul med profesore D. Orto- va crede el cA, va combate dovedile pArtii
in altà parte (pag. 418) : lan. Deosebirea e mare si sA nu perdem adverse.
Enfin les cauSes qui sont du ressort un minut din vedere cA juclecAtorul de D. G. Cantili. La curtea de casatiune
de la responsabilité, étant, comme je l'ai instructiune pOte sa si creede dovedi. De rA pot aduce ori-câte dovedi.
dit plus d'une fois, politiques bien plutôt inteleg ceLdin urmA argument al D-lui D. M. Ferechide.,D-lor, ceea:ce m6 face
que judiciaires , les membres des assem- Cantili, ca déca corpul legiuitor ar fi lip- sA persist in opiniunea mea, este el nu
Mks representatives sont beaucoup plus sit de midltíceie de a dovedi, darea in ju.- m'a eonvins D. Cantili el este at neapAratit
propres a diriger les poursuites de ce ge- decatA ar fi ilusoria. Asa ar fi, décA corpul necesitate a se da corpm ilor legiuitóre
nre, que des hommes pris dans le sein des legiuitor ar fi in realitate impedicat de a functiuni judecAtoresci, i când D-v. aÏ
tribunaux , étrangers aux connaissances aduce dovedi. Dare acéstA impeciecare e- fi regulat deplin, prin acestA lege, situa-
diplomatiques, aux combinaisons militai- sistA atunci când s'ar refusa instructiunea V.unea ministrilor claV in judecatl, totusï
res, aux operations -de finance, ne con- corpului legiuitor? Constitutiunea arata 0 r6mâne trA, cestiune insemnatl neregu-
naisant qu'imparfaitement l'état de l'Eu- cA, nu. Mi se pare, D-lor, cA nu e aci casul lath , cestiunea anquetelor parlamentare.
rope, n'ayant 4tudié que.le Code des lois a se face confusiunea despre care se vor- Eli cred cA era de ajuns ca sA, se fi regulat
positives, et astreints par leurs devoirs besce; dérA in ce anume casuri in materiA, prin o lege speciale ea acésta intindere a
habituels h n'en consulter que la lettre ordinarA se face acéstA confushme? a- drepturilor anquetelor parlamentare de
mortefet h n'en acquérir que l'application tunci când este vorba a nu dispare or- cât sA. fie nevoiä a ne introduce 'in lege o
striete. L'esprit subtil de la jurisprudence, mole crimel ; insA eând. se dad ministri dispositiune pe care eii o (wed eu totul
exprit que por%eraient dans ces grandes In judecatA LIU e vorba de fapte eire sA contraril i dreptului i sciintei moderne.
causes les procureurs du roi, ou même le dispara asa in cAt porpul Jegiuitor sA nu D. D. Giant. 'MT pare bine , D-lor , eA
grand procurateur h vie, qui serait tou- fie in stare a aduna dovedi, pentru cA stA a vorbit In acestA cestiune D. Cantili, orn
jours un jurisconsulte, me semble oppose tot-Xa-una faciA, acel eare, dupil Consti- de sciintl, dupe cum 'mi pare bine de a-
it la nature de ces questions qui soivent tutiune este insAreinatA ca sA aducA, aceste derarea la opiniunea nóstrA si a D-lut Da-
être envisagées sous le rapport public, na- .dovesiT in favórea corpului legiuitor. SA niilopolu ; -mi pare bine pentru ca aeésta
tional, quelquefois même européen, et sur nu uitAm D-lor cA' atAt Camera cAt 0 Se- va face sA, tacit pe acei care suslineat cA,
lesquelles les 'pairs doivent prononeer natul all uA prerogativA confirmatA de ackstA Camera acum clod ani, In pasiunea
comme des jurés suprêmes , d'après leurs Constitutiune, aceea de a face anquete sa politici órbA, a luat Uli resolutiune con-
lumières , leur honneur et leur consci- parlamentare ; si de ce instructiune e vorba
trarA ConstitutiuneT când a hotArAt ea ea
ence." pentru a dirige acusatiunea inaintea cur- trebue sA &he inslructiunea causei fos-
Cuvéntul de urmArire pe care '1 vedep tei de casatiune? de uA instructiune des- tilor miniStri. §i aceste acusAri rees mai
inirebuinlat n pasagiul acesta al D-luT tinatA' a aduna probale; dér atund când malt sali mai putin si din cele qise acum
Benjamin Constant, coprinde dupa mine, corpului legiuitor 1 lipsesce midlocul a- de D. fost ministru al justitiel D. Peri-
facerea instructiuneT, luandu-se acest eu- cestei anquete parlamentare, el nu va pu- chide.
vent In ntelesul larg despre care v'am tea aduna probele do care are trebuintl. Am voit Sli véd projectul nostru susti-
vorbit maT sus. OrT cum ar fi insä cuvin- IatA dérá cA nu din causa judecAtorulni nut de D. Cantili, ea sA se convingg
tele intrebuintate de acest celebru publi- de instructiune se face ua cofusiune care mai bine orT-cine el el se intemeiazA pe
cist se aplia ßr cea maT mica indoialA de altminterT este In eontra progresului principiele cele maT elementare de drept;
eu multa putere la thesa pe care am a- scintei. DérA onor. D. Cantili dice : vedeti
vut onóre de a o sugtine inaintea D-vó- cA Constitutinnea dA, acusarea (corpuluT
strA. (Aplause). legiuttor, érit curtii de casatiune dA nu- (Supliment)

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februmie 1878 MONITOUL OFICIAL AL ROMANIEI (Supliment) 781

iar nu pe pasiunr órbe politice, dupä cum Acusatiunea este reglementata de Con- Iasi tribunal, earl' in total, ari oferit din sa-
s'a qis de unir. stitutiune ; judecata asemenea ; prin ur- lariele lor suma de lei 360 pentru cumpa-
Mie mi se pare , D-lor, ca atunci calla mare ce mar remane a se regula alt de cdt rare de arme.
vorbesee onor. preopinent de ace.st dua- instructiunea prin legea aceea ce Consti-
lism ce trebue sa esiste intre acusatiune tutiunea dice el se va vota in privinta pu-
si instructiune nu 'sr dA séma bine de un nerir sub acusare a ministrilor. A. NUNCIURI MINISTERIAL E
iucru. Cestiunea nu este asa cum o pune Darä ce ne spune D. Ferichide? Ne
D-sa , nu e vorba de a se sci daca acusa- spune ea' este dreptul de anqueta parla-
tiunea i instructiunea trebue sa se faca mentarA. Apoï, dadi ar fi vorba de acésta, MINISTERUL DE INTERNE.
de aceeaSr persóna, cest,'Inea este däea a-
trebnia sa ne oprim aci, cacï, deja si an-
tributiunile judecatoril ,r de istructiune quota parlamentara ua consacram, fiind Directja general& a telegrafelor
t,ebue sA le dam la o altä putere in Stat ca prin acésta lege se mai nuniesce i un postelor.
de cat puterer legiuitére. Ce sustinem nor? comitet de informatigni tot din sênul Ca- .Se publica spre cunoscinta D-lor ama-
Sustinem ca atat instructiunea Cat si acu- merii. Dara nu este vorba de acésta, ci tori, ca s(irma de fer coprinsa in anunciul
satiunea sa fie in atributiunile Corpurilor este vorba de un factore eficace pentru No. 1,444, din Monitorul oficial No. 13,
Legiuitóre. ProjectUl nostru vorbesce de ajunge la ua bung, urmarire in contra mi- va avea grosimea de 5 milimetre , in loc
acésta, separa aceste doué lucrurï unul de nistrilor. de 4.:
altul; art. 30 vorbesce de ui comisiune Cat despre cele-alte consideratiunr No. 2,620. 1878, Februarie 4.
de acusare separata; va SA' dica acusarea nu mai a.m trebuinta sa le .arët, cad
este deosebita de instructiune. Dar de mi se pare ca in fata argumentelor Direetia a.eneralit a serviclului sa-
unde voitr sa: se ia persóna care sa faca care s'aii adus si care deriva din mytiunele ,
nitar.
instructiunea ? Nor o luain tot din sinul de drept public si politic, reese ea artico-
Putereï Legiuitóre. i pentru ce ? Pentru lul acesta este cat se 'Jae mai bine re- D. decan cl facultateï de medicina ,
pazirea marelur principiti cil téte emanä dactat si in privinta .garantiilor ce tre- prin adresa No. 44 , comunica, ea' D. Dr.
de la natiune. TOte drepturile sunt ale buiaA luate pentru o dréptä judecata, si Penciu Stefan, Ill virtutea certificatului de .
natiuner, si ea le esercita prin delegathine. in privinta suveranitater nationale, si in aptitudine la gradul de doctor in medici-
Constitutiunea prevede de cine sh se eser- privinta pAziri Coustitutiuner, si de aceea chirurgie, liberat de corpul profeso-
cite eutare drept, de cine cutare altul ; ea vi rog sä, bine-yoiti a vota acest articol ral si visat de D. rector al universitatef
prevede atributiunile puterei esecutive, ast-fel cum este redactat. din Bacuresci, a obtinut dreptul de libera-
atributiunile puterr judecatoresci, restul Vo el. Inchiderea discutiuner. practica a medicine in Romania.
tot revine ca drepturr Putereï Legiuitére, Se pune la vot inchiderea discuti- Ministerul publica acésta spre sciinta
revine natiuner prin representantir tine si se primesce. generala.
IatA idea mumA care a datnascere acester Se pune la vet art. 22 si se adopta. No. 394. 1878, Februarie 4.
dispositiuni ; iata cum nor ne punem in D. ministru al eultelor. D-lor depu-
acord cu progresul Ce 4icaV ca a facut tati, in numele D-lur presedinte al consi- La judetul Vlasca Iliad: vacant un
sciinta, si care nol. '1 am adoptat mud, liulur si al guvernului intreg, v6 rog sA post de medic secundar, prev6dut din nod
de la 1805.Cu 1-oe t6te acestea Adaca ar trebui bine-voitr a fixa la ordinea dilei pentru prin budgetul judetuluï pe anul curent ,
sil . tin em compt si de trecut, apoi contopirea maine doué credite fórte urgente : acela retribuit cu lei 500 pe lunA, din care 300
acusatiuner cue instructiunea este inult pentru inmorméntarea cadavrelor de (5- Ida si 200 spese de transport.
mai rationata, de cat contopire a acusati- menr si animale care ne ameninta cu tia Se publica ca D-nir doctorl in medici-
uner cu judecata, cine va cugeta b:ne va epidernie din cele mar marl si acela de 7 na ce ar dori sa ocupe citatul post, sa., se
vedea eh rOul cel mar mare eSte aeel din milidne pentru rechisitiunr. adreseze la acesta directiune, spre cele de
urmA. SA nu uitatI un luau, ea, ceea ce 5,edinta se rädica la 5 ore sera, a- cuviinta.
este regulamentat de Constitutiune nu a- manandu-se cea viitére pe a douadi 9 Fe- No. 411. (3-3) 1878, Februarie O.
vem nor dreptul sa mar codificam prin a- bruar.
cesta lege. Constitutinnea nu spune nu- Devenind vacant postul de sub-chi-
mar ca, judecata apartine casatinner, dar rurg al spitalulur judetuluï Romanati, re-
spune ca casatiunea va judeca in secti- tribuit cu 100 ler pe lima din casa jUde-
Hui.' unite. D. Sturdza dice ca instructi- Societatea CrucA.-Rosie" din Roma- tului.
unea sa se dea unur membru de la casati- nia-a bine-voit a oferi armater, pentru spi- Se publica acésta, ca persénele medi-
une, si apoi, ea in crimele ordinare, uä taIele de raniti, urmAtórele obiecte spita- cale competintr, care ar dori sa ocupe acea
sect-lime sä devina camera de punere sub- licescr,- adica, : 100 pilipuair de , 50 functiune , sa, se adreseze la directiunea
acusatiune. Apoi éta inconvenientul , cad_ plapumr de bumbac , 25 saltele de lam), , serviciulur sanitar, spre regulare.
atunci cum va judeca la sectiunï unite? 40 dosuri de saltele cu sulurile lor,, 100 No. 339. (3-3) 1878, Februarie 4.
Unde mar sunt sectiunile unite când una camasr, 50 ismene, 30 perecia ciorapï, 50
din cle va fi luat deja parte ca camera de servete, 30 otrepe si 36 paturi de lema. Devenial vacante posturile de me-
punere sub acusatiune? Cum \reap', ace- Pentru care ministerul i esprima cu re- dici la plasile Muntele si Mijlocu, din ju-
sta ar fi chiar in contra ConstitutiUner. (A- cunoscintä. viuele sale multumirr.
,
detul Nélutu retribuite cu cate 300 lei
plause). 1dM si 50 Tel diurnA pe lunA.
Nu uitati ea, nu puteti fugi de camera Pentru suma de lei 135, oferita de per- Se publica acesta, ca D-nir doctori sati
de punere sub acusatiune ca in dreptul sonalul vamer Chilia in folosul armater , licentiati in medicina, care ar don sa ()ca-
.

comun, si in specie care va fi camera de Ministerul arata Multumirile sale. pe asemenea posturi, sa se adreseze direc-
punere sub acusare? Cea ordinara? La a- timer generale a serviciuluï sanitar, spre
césta se opune Constitutiunea. Ministerul esprima, r viva sa multumire regulare.
Acura , D-lor,, un cuvênt ca sà vedetr D-lor Georgescu, Alexandrescu si stefa- No. 391. (3-3) 1878 Februarie 4.
7

ca projectul acesta nu se péte adopta de nescu , functionarï la tribunalul Braila ,

cat ast-fel cum este redactat. precum si la altr functionarr tot din ace-
www.dacoromanica.ro
 762 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878

MINISTERUL FINANCELOR. 3. Certificat de tragere la sortT pentru

La 8 Ianuarie s. n. 1878 s'a efectuat la Londra tragerea la sortT a numerelor obli- armata permanentA, in casul caul aspiran-
gatiunilor din imprumutul contractat eu Banca Otomana si,FratiT Stern, amortisabile tul va fi ajuns etatea de 21 anT.
en ineepere de la 1 Martie s. n. acest an, si ati esit numerele urmatóre: No. 1,181. 1878, Februarie 6.

Numerele obligatiunilor efite la sorri. In judetul Ilfov , devenind vacante

seólele rurale din comunele CAsciórele ,
Litera A. Mitreni, Cosoba-TrestienT , CAlAretiT si
Ivoia, F rund inescii, GreciT-Gradistea, Der-
40 129 211 200 376 442 520 588 783 861 varT-Ciorogarla si in fine cea din comuna
45 144 220 294 398 448 522 602 797 883 OtopenT, t6te din judetul Ilfov,,
151 242 327 399 463 529 613 799 890 Ministerul , audind pe consiliul per-
60 208 243 355 409 480 550 775 851 907 manent al instructiund, publicA concurs
97 209. a 500 L. st. fac . . . L. st. 21000 pentru ocuparea acestor seóle pe diva de
Litera B. 1 August 1878.
Concursul se va tine in urbea Bucur eseT,
949 1074 1325 1477 1740 1847 2021 2096 2172 2273 in presenta comisiunel ce se va constitui,
968 1110 1351 1553 1748 1849 2025 2102 2185 2334 conform art. 369, al. 1, din legea instrue-
998 1175 1356 1565 1751 1873 2037 2121 2188 2338 tiuneT.
1007 1199 1369 1593 1764 1946 2062 2123 2193 2354 AspirantiT, spre a fi admisT la concurs,
1051 1223 1373 1606 1789 1951 2071 2133 2219 2359 trebue sA justifice e posedA :
1056 1224 1405 1697 1809 2004 2074 2141 2240 2387 1. Cunoseintele prescrise de art. 375,
1063 1274 1468 1705 1829 2010 2086 2171 2266 2416 al. a, din lege;
2432 2680 3014 3399 3740 4039 4441 4733 4995 5227 2. Calitatea de RomânT, nAscutI san na-
2443 2631 3071 3410 3752 4072 4457 4747 5013 5285 turalisatT, si
2460 2704 3122 3461 3784 4108 4502 4759 5063 5308 3. Certificat de tragere la sortT pentru
2475 2794 3127 3468 3814 4123 4527 4763 5070 5321 armata permanenta, in casul cândaspiran-
2536 2312 3138 3512 3843 4141 4528 4764 5074 5340 tul va fi adjuns etatea de 21 anT.
2563 2820 8167 3543 3888 4214 4566 4782 5075 5344 No. 1,175. 1878, Februarie 6.
2563 2835 3202 3556 3893 4227 4588 4831 5036 5357
2578 2843 3230 3569 3913 4251 4598 4833 5112 5359 In dioa de 28 Februarie curent, ur-
2587 2882 3242 3586 3022 4257 4609 4911 5114 5333 mand a se tine licitare de care D. pre-
2589 2896 3277 3623 3929 4275 4611 4921 5172 5393 fect al judetului Olt , in curtea bisericeT
2603 2898 3286 3637 3951 4310 4622 4950 5178 5396 ComaniT-NouT , din citatul judet , pentru
2634 2925 3304 3691 3986 4325 4712 4982 5194 5429 Wndérea a 291 bucaï tine in greutate do
2638 2957 3354 3730 4028 4367 4730 4989 5208 5488 670 ocale , se publica ca doritoriT de a
2665 2961 3383 a 100 L. st. fac. . L. st. 20300 cumpAra asemenea tine, sA se presinte In-
. .

Total . . L. st. 41300 sotiV de garantiile legiuite, in localul si

. .
No. 3,442. 1878, Februarie 7. dioa mg sus insemnate, spre coneurare.
No. 1,162.
1. Cunoscintele prescrise de art. 375,
MINISTERUL CULTELOR §I INSTRUC- al. a, din lege ; La bisericele cu patronul Sf. TreT-
TIUNEI PUBLICE. 2. Calitatea de Romani, näscutT sari na- IerarchT din orasul 136rlad si Sf. tioivog
turalisatY, si din orasul Husï , intretinute de comunA ,
In urma esaminArei fAcute opuluT No- 3. Certificat de tragere la sorti pentru devenind vacante la cea d'ântMA postul de
tiunT de sistemul metric', de D. Ión Ga- armata permanenta, in castil cand aspiran- preot si la cm de al douilea postal de
nea, institutor , de care comisiunea ad- tul va fi adjuns eF,a tea de 21 ant diacon, ministerul publicA spre cunoscinta
hoc instituitA, ministerul, audind pe con- No. 1,178. 1878, Februarie 6. tutulor seminaristilor care vor poseda a-
sUinI permanent de instructiune, recoman- testatele seminariale de gradul II , i vor
dA acel op , spre a servi in usul scólelor Scóla ruralA de bAetT din comuna voi a ocupa asemenea posturT , sA se pre-
primare de ambele sexe. MAngina, plasa Siretu, judetul Covurlui6, sinte la prea sântitul episcop al eparchiei
No. 1,188. 1878, Februarie 6. intrctinuta din fondurile primArieT respec- Husilor, in termen de una lunA de la apa-
tive, devenind vacantA , ritiunea prin Monitor a acesteT publica-
In judetul Bueti , devenind vacan- Ministerul, audind pe consiliul perma- iunï, pentru a putea fi hirotonitï pe séma
tA sc6la ruralA de bAetT din comuna Ca- nent al instructiuneT, publicA concurs pen- bisericelor mentionate.
ragelile, plasa CâmpuluT , IntretinutA de tru ocuparea acesteT scóle pe dioa de 15 No. 1,165.
primAria respectivA , Iulie viitor.
Ministerul, auind pe consiliul perma- Concursul se va tine n urbea
nent al instructiuneT, publicA concurs pen in presenta comisiuneï ce se va constitui AN UNCIURI JUDICIARE.
tru ocuparea acesteT scóle pe diva de 30 conform art. 369, al. I, din legea instruc-
August viitor. tiuneT.
Concursul se va tine in urbea Buzni , AspirantiT, spre a fi admisT la concurs, LICITATIUNE
in presenta comisiuneï ce se va constitui trebue sA justifice cA posedA :
conform art. 369, al. I, din legea instruc- 1. Cunoscintele prescrise de art. 375,
tiuneY. Tribunalul Ilfbv, seetia In.
al. a, din lege ;
Aspirantiï, spre a fi admisT la concurs, 2. Calitatea de Romani, nAscutT sail na- D-na Maria Anastasiu, domieiliatA in
trebue sA justifice cA posedA
www.dacoromanica.ro
turalisafi, si capitala Bucuresci, suburbea Popa-Tatu,
 9 (21) Februarie 1878 MON1TORDL OFICIAL AL ROMANIEI 763

strada Fontanel , No. 40, nedepunénd. la si sala si u. crama do scanduri, invelita de la D. I. luster, cu lei nod 3,000, prin
case de depuneri si consemnatiuni suma eu scandurT, din care 6 pogóne stint ale actul Inscris la No. 333, din 1876.
de lei noul 1,200, pretul cu care s'a adju- D-lui Atanasie Stefanescu, dupe cum se Se face déra, ennoseut in general ca a-
decat definitiv asupra D-sale, prin jurna- constata din actul de ipoteacl, legalisat césta licitatie se va urma In pretoriul a-
lul No. 7,438, din 1877, via dupe soseoa de tribunalul Ilfov, sectia III, la No. 670, cestui tribunal , In dioa de 6 Martie
Panteleimonu pe mosia Marcuta, comuna din 1875, 6rit restul de 12 pogöne vie se 1878, la ora 11 diminéta, avênd IlL vedere
Pantelemonu;distrietul Ilfov, averea D-lor stapanesee de cel alt frate al debitortAuT toti acei earl ar pretinde vre un drept
Maria Rätescu, si Tinca Tocididi, eu do- C. Stefanescu, se invecinesee eu via D-lui de proprietate, usufruct, servitute, chide,
miciliurile necunoscute, de profesie Iiber Nita Ipistatu, cu Ioniui Croitoru, eu dru- ipoteca sail yeti ce alt drept
si care véndere este ceruta, de D-na Luxita mul co merge la Sintesci si in facia cu so- asupra imobilului in cestiune, sa se presinte
§erpésea, de profesie 1iber, domiciliata in gua mentionata. la tribunal, inainte de c,lioa fixata pentru
capitata Bucuresci, sububea St. Vasile , Asupra acestui imobil nu se mai alla spre a 'sï aréta pretentiunile,
strada Clopotaru, No. 30, in basa formuleT alta imprejurare. cad lu cas contrarit veri ce cereri se vor
esecutorie pusa pe actul de ipotech lega- Se face déra cunoscut in general ca. a- ivi, nu se vor mai considera.
.

lisat de acest tribunal, la No. 511 , din eésta licitatiune se va urma In pretoriul No. 1,340. 1878, Februarie 6.
1873, si care revindere in comptul sus nu- acestui tribunal , in dioa de 3 Martie
mite adjudicatare s'a ineuviintat prim jur- 1878,1a orele 11 diminéta, avénd in vede- D. Rai Suliotu, de profesie proprie-
nalul acestui tribunal, No. 353, din 1878. re ca toti acel earl ar pretinde vre un drept tar si comerciant, d.omiciliat In orasul Bra-
Aceste vie este situata pe mosia Mar- do proprietate, usufruct, servitute, chide, ila, strada Portului, No. 6, in base actului
cuta, cu obratie, loeul moseenese, in co- ipoteca, sat" veri ce alt drept de ipoteca, legalisat de acest tribunal, la
muna Panteleimonu, in intindere de 4 po- asupra imobilului in cestiune, sa se presin- No. 195, din 1873, siinvestita eu formula
gone mail lucratóre se invecinesce en San- te la tribunal, inainte de dioa fixata pentru esecutorie, pentru suma de lei n. 33,400
du Dumitru, cu un Ioc al Statului i in fa- spre a aréta pretentiunile; capete, plus dobénda i cheltueli, a cerut
ci cu soséoa Panteleimonu. cad, incas contrariä, verT ce cereri se vor punerea in vêndére ca licitatie a caselor
Asupra acestul imobil nu se mai afla ivi, nu se vor mai considera. cu locul lor, din comma Bucuresci, subur-
alta, imprejurare. No. 1,006. 1878, Februarie 4. bea St. Dumitru, stradefe Biserica Magu-
Se publica acesta spre cunoseinta D-lor rOnu. si Raurénu, fara No., éra dupe actul
Maria Rateseu i Tinca Tocedidi, cu do- - D. Toma T. Blandu, nedepunénd. la de ipoteca se vete ea a avut No, 4, averea
miciliurile necunoscute, spre a fi presinte casa de depunerl si consemnatiuni, suma D-lui Christodor Eliad, de profesie birtas,
la acésta sectie si a asista la vOndérea imo- de lei noui 13,001, pretul cu care s'a ad- domiciliat in capitala Bucuresci, suburbea
bilului D-Ior co este a se efectua in dioa judecat definitiv asupra D-sale, prin jurna- Biserica Démnel, calea Mogasói, No. 21;
descrisa mai jos. lul No. 8,254, din 1877, easele ca locul aceste case stint de zid, compuse din 4
Se face cunoscut in general ea acésta lor, din comuna Bacuresci, Suburbea Udri- camere si u cuhnie, d'asupra cuhniei 2
licitatie se va urma in pretoriul acestuT cani, strada LueacT, No.14 si strada Udri- oda1 pentra servitori, invelite eu tinichea,
tribunal, in dioa de 15 Martie 1878, la cani No. 25, culórea Négra, averea D-lui avénd in curte i un gOmito, curtea imprej-
11 ore de diminéta, avênd in vedere ea, IOn Romanov, de profesie comerciant, do- muita, se invecinesce cu liceul St. Sava,
totT acel carï ar pretinde ver un drept de mieiliat in Bucuresci, suburbea Dobrotésa, proprietatea Statulul, eu proprietatea de-
proprietate, usufruct, servitute ehirie, pri- strada Raserucile No. si care vêndére a cedatului Tome Témplaru, cu strada bi-
ipoteca sat. ver ce an drept asu- fost cerutá de D. Iosif luster, de profesie serica Magurénu si cu strada Rilurénu, in
pra imobilului in cestiune, sa se arate la samsar, domiciliat in Bucuresel, calea Va- facia avénd 2 faciade.
tribunal, inainte de dioa fixata, pentru li- caresci, No. 59, In basa actului de ipoteca, Asupra acestui imobil nu se mal afi altä,
spre a aréta pretentinnile; legalisat de aeest tribunal, la No. 230, din imprejurare.
caci, in cas contrarid, ver ce cereri se vor 1876 si investit cu formula esecutorie Se face dera cunoscut in general cä a-
ivi, nu se vor maï considera. care revindere s'a cerut tot de D. I. luster
cósta licitatie se va urma in pretoriul a-
No. 987. 1878, Februarie 4. si incuviintata prin jurnalul No. 171, din costal' tribunal , in dioa de 17 Maiä
1877, a se vinde in comptul sus numitului 1878, la 11 ore dirnineta avénd in vedere
- D. G. Ionescu , nedepunênd la ca3a adjudecatar, aceste case sunt de did In ca toti acei earlar pretinde VerT-un drept
de depuneri si consemnatiuni, suma de lei paian'l, in midloc, se compune din 6 ca- de proprietate, usufruct, servitute, chide,
noui 1,550, pretul cu care s'a adjudecat mera ;fi u sell la mislloc, de desub ipoted, sa11 veri-ce alt drept
definitiv asupra D-sale, prin jurnalul No. invelite jum3ate cu olane i ju- asupra imobiluluT In cestiune, sg, se arate
7,039, din 1877, via din comuna Bucure- mAate ea fier, alurT alta cash tot de zic,1 la tribunal mnainte de c,lioa fixatA, pentru
sci, suburbea Caramidari-de-Jos Mal si paianta, compasa din 3 camere, alaturï ficitatiune , spre arata pretentiunile;
Piscului, soséoa Vacaresci, averea D-lui grajcl i sopron de zid de desubtul grajdu- tad' in cas contrariä, veri-ce cereff se vor
Atanasie Stefaneseu , de profesie lui i iopronuluT u pivnita, tóte acestea ivi, nu se vor mai eonsidere.
domieiliat in Bucuresci, suburbea Staicu- cu ()lane, in curte alta easä de zid No. 994. 1878, Februarie 4.
lui, strada Bradu, No. 21, si care vénslére in paianta, compusa din 2 camere cu antre,
s'a cerut de sus numitul adjudecatar, do- invelite jumétate eu tiniehea alba i jumé- - D-na Maria Anastasiu, dnmiciliata
miciliat in capitala Bucuresci, suburbea tate cu olane, alaturi 2 magasil de scan- in capitala Bucuresci, suburbea Popa-Tatu,
Olteni, strada Vitanu, No. 71, de profesie dUri, invelite cu scânduri, in curte maT stada Fonféneï, No. 40, nedepunénd la ease
comerciant, In basa actului da ipoteel, le- pomi; aceste case se invecinesce cu de depuneii si consemnatiuni, suma de leT
galisat de aeest tribunal, la No. 670, din proprietatea D-neT Elena Costésca, cu a nod 1,200, pretul cu care s'a adjudecat
1875 si investit cu formula esecutorie, si D-nei Neftica Popovici, cu a D-nei &ate- definitiv asupra D-sale, prin jurnalul No.
prim jurnalul No. 167, din 1878, s'a inca- rina Iónidi, ea G. Romano; Ora in facia 7,488, din 1877 , via dupe soséoa Pan-
viintat revinderea mentionatei vii In comp- eu stradele mentionate teleimonu , pe mosia MArcna , cornu-
tul sus numituld adjudecator. Asupra acestul tmobil s'a mai gasit ur- na Panteleimonu, districtul Ilfov, ave-
Ac6sta, vie este luerätóre, in märime ca matórea sarcina: desarul No. 1,285, din rea D-lor Maria Rates eu iTincaTocididi,
la 18 pog6ne, made are IA casit cu 2 odAT 1876 imprumutul %cut de I. Romanov, tot eu domiciliurile necunoscute, de profesie
www.dacoromanica.ro
 tiONITORa OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878

libere, si care ve`ndére este ceruth de D-na D. perceptor al culorei de Negru, prin Aceste case sunt de gard, compuse din
Luxiia Serpósca, de profesie liberA, domi- adresa No. 713, din 1876, in basa jurna- 2 camere ruinate, invelite cu. sanduri ,
ciliath in capitala Bucuresci, suburbea St. lului onor. consilit de ministri, No. 9, din se invecinesce cu Nita, Wawa, cu Stan
Vasile, strada Clopotaru, No. 30, in basa 1875 , a cerut punerea In véndére cu hei- Cueu si In faeih cu strada mentionath.
formulei esecutorie, push pe actul de ipo- tatie a easelor cu local lor, din comuna Asupra acestui imobil nu se mai aflA
tech, legalisat de acest tribunal, la No. Bucuresci , suburbea Oboru-Not, strada alta Imprejurare.
611, din 1873 si care revindere in comp- Vaselor, No. 30, averea D-luI Naa Tone- Se face dérh cunoscut in general ch acésth,
tul sus numitei adjucleeatare s'a incuviin- licitatie se va urma In pretoriul acestui
scu, de profesie liberit, domieiliat in ace-
tat prin jurnalul acestui tribunal No. 353, ste case, care se compile din 4 camere si
tribunal in diva de 3 Maid 1878, la 11 ore
uh prAvAlie, curtea imprejmuith, se hive- dim. avbc1 in vedere ch, toti acei cari ar
din 1878, acesth vie este situath pe mosia
Mhrcuta, cu obratie , local moseenese in cinesce cu George Ión, cu Oprea Nieu, cu pretincle veri un drept de proprietate, usu-
comuna Panteleimonu, n intindere de 4 strada Chlusu si ca strada mentionath, si fruct, servitute, chide, privilegiti ipotech
pogóne mad' luerhtóre, se invecinesce cu invelite cu tinichea. sail veri-ce alt drept asupra imobiluluT in
Sandu Dumitru, en un loc al Statului si Asupra acestui imobil nu se mai aM cestiune, sA se arate la tribunal inainte de
in facia' cu. soséoa Panteleimonu. alth imprejurare. sliva fixath pentru iicitaiune, spre a'si a-
Asupra acestui imobil nu se mai afirt Se face dérht cunoscut In general eh, a- rAta pretentiunile; chei In cas contrariil
lth imprejurare. césth lieitatie se va urma In pretoriul aces- veri-ce cereri se vor ivi, nu se vor mai
Se face dérh cunoscut in general ch a- tut tribunal, in 4iva de 29 Aprilie 1878, considera.
césth licitatiune se va mina in pretoriul la 11 ore de diminéth, avend. in vedere No. 1,216 1378, Februarie 4.
acestul" tribunal in dioa de 15 Martie toti acei cari ar pretinde vre-un drept de
1878,1a 11 ore de diminéth, avénd n ve- proprietate , usufruct , servitute, chide, - D. perceptor al culórei de Verde,
dere ch top acei cad at pretinde veri-un privilegih', hipotech sec vnIce alt drept prin adresa No. 113, din 1878, si in basa
drept de proprietate, usufruct, servitute, asupra imobilului in cestiune, sh, se aréte onor. consiliii de mini,tri, din 11 Septem-
chide, privilegili, hipotech set ved-ce alt la tribunal inainte de diva fixath pentru bre 1876, a cerut punerea in véndere eu
drept asupra imobilului in cestiune, sh se spre a arAa pretentiunile licitatie, a caselor cu locul lor, din comu-
arate la tribunal, inainte de ioa fixath chei in cas contrarit veri-ce cereri se vor na Bucuresci, snburbea Spirea-NoA, stra-
pentru licitaiune, spre a'sï ardta preten- ivi, nu se vor mai considera. da Coriolan, No. 16, averea D-lui Slave
; ch'ei in cas contrarid ori-ce eereri No. 1,046. 1878, Februarie 4. Petre, de profesiune plugar, domiciliat
se vor ivi, nu se vor mai considera, ehiarin aceste case.
No. 983. 1878, Februarie 4. - D. perceptor al culorei de Negri.' , Aeeste case sunt de zid in paiantA, com-
prin adresa No. 712, din 1876, in basa puse din 2 ocIAI cu salà, invelite ca iu1,
- D. S. RAduleseu, de profesie servi- jurnalului onor. consilih de ministri , No. se invecinesce au proprietatea D-lui Io-
tor la gara Thgovisteï, clomiciliat in Bu- 9, din 1875, a cerut punerea In vendére nescu, No. 14, cu a D-lui Stancu, No. 48
curesei, suburbia Sf. Stefan, strada Franc- cu licitatie a ceselor din comuna Bucu- si in facia' eu strada mentionalh.
mazonA', No. 45, in basa ehrtei de juclecath resci, suburbea Oboru-Not, strada Mihail- Asupra acestul irnobil nu se maI aM
No. 107, din 1876, a judelul de pace al Bravu, No. 34, averea Constantin alth imprejurare.
ocolului. V din Bucuresci, tuvestith eu for- Grigore, de profesie liberh, domiciliat chiar Se face clérh cunoseuqin general ch acésth
mula esecutorie, a cerut punerea in ve'n- in aceste case ; aceste case sunt de zid in licitatie se va urma in pretoriul acestui tri-
c,lére en licitatie a caselor eu loud lor din paianth, Complise din uh prAvAlie si 3 ea- bunal, in slioa de 3 Maid 1878, la 11
Bucuresci suburbia Popa St:we, strada Ze- mere, invelite eu sitA, se invecinesce cu ore de diminéth, avénd in vedere ch toti
firu, No. 18, averea decedatului Stefan Nitht Radu, cu Tudorache lonescu, cu Ge- acei cad ar pretinde ver un drept d.e pro-
Parvulescu, acum representat prin mos- orge Curtu si in facih, ca strada mentionath. prietate, usufruct, servitute, chide, privi-
tenitori, D-lor Costich Parvulescu si Va- Asupra acestui imobil nu se mai aM ipotech sat' ver ee alt drept asupra
silache Nrvulescu, de profesie functio- alth imprejurare. imobiiului in cestiune, sh se arate la tri-
nari demiciliai in Bucuresci , suburbea Se face dar cunoscut in general ch a- bunal inainte de dioa fixath pentru licita-
Popa Sóre, strada Zefiru, No. 18. cesth licitatie se va urma in pretorial a- -dune, spre a areta pretentinnile; chei
Aceste case stint de zid îu paianth, dh- cestui tribunal, in slina de 29 Aprilie 1878, in cas contrarit ver ce cereal' se vor ivi, nu
invelite cu sith,, compuse din trei la 11 ore dimineta, av6nd in vedere eh toti se vor mai eonsidera.
odd eu salile lor, grAdinh eu pomi, cur- acei cad ar pretinde vre un drept de pro- No. 1,225. 1878, Februarie 4.
tea imprejmuith, se invecinesce cu D G. prietate, usufruct, servitute chide, privi-
Burlan, en D-na PAunica Popescu si ,
ipotech sec- veri-ce aft drept asupra Tribunalul Prahova, sectia I.
fath, cu strada mentionath. imobilului in cestiune, sh se arate la tri-
Asupra acestui imobil nu se mai afih, bunal inainte de diva fixath pentru licita- La 4 Martie 1878, ora 10 diminéta, s'a,
alth imprejurare. spre arata pretentiunile; Mel' in decis a se vinde cu licitatie la acest tri-
Se face cunoscut in general ch acésth cas contrar veri-ce cereri se vor ivi, nu se bunal, averea imobilh a D-lui Gr. Drigu-
1 icitatie se va arma in pretoriul acestui vor mai considera. lhneseu, de profesie agrieultor, fost domi-
tribunal, -in slioa de 17 Mali" 1878 , la No. 1,037. 1878, Februarie 4. eiliat in comuna Albesei, plasa Cricov, érh,
11 ore dimineta, avénd in vedere ch top actualmente eu domiciliai neeunoscut, ur-
acei cad' ar pretinde ver un drept de pro- - D. perceptor al culorei de Verde, mArith duph cererea Statului, spre desph-
prietate, usufruct, servitute, chide, privi- prin adresa No. 169, din 1877, si in basa gubirea fiscului de suma banilor prevh-
1 egit, ipotech sari ver ce alt drept asupra onor. consilih de ministri, din 11 Septem- duth In jurnalul onor. consilih de minis-
imobiluldi in cestiune, sh se arate la tri- bre 1876, a cerut punerea in vendere eu tri sub No. 4, din 1869, care avere se
bunal inainte de slioa fixath pentiu licita- licitatie, a caselor cu locul lor, din comu- compune din 1 pogon vie neluerath In del
tiune, spre a araa preteatiunite ; chei, naBucuresci, suburbea Spirea-Veche, stra- Valea-Petri, pendinte de comuna
in cas eontrarit, veri ce cereri se vor ivi, da Militara, No. 19, averea D-10 Nicolae plasa Cricovu, acest judet., 1 alt pogon vie
nu se vor mai considera. Vislitiu, de profesiune viditit, domiciliat tot In acelaq del cu cash' pe densul cu 2
No. 1331. 1878, Februarie O. chiar In aceste case. IncAperï, din care numal odaia clespre rc-

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 765

sarit, se locuesce de debitore, eea alta, ests cu indrith. construite de zid in paianta, cu 3. Una cash ele birne,1 hambar de birne,
a fratelui sèti. Pogonul de vie neluerata, 2 eamere i sala prill mijloc in stare pro- 1 patul de nude, tOte invelite ca sita, 1
se invecinesee cu. via D-lui Tudoraehe Ca- sta, si invelite érasï eu sindrila, situate raóra, eu 1 pereche pietre, averea lui Voicu
ramanlan, Nicolae Dragoclaneseu, i p5- tóte acestea in urb3a T6rgoviste, suburbia Chida perceptor in 1876, in acea comuna.
lele de despre resarit, uncle se afia i obra- Mitropoliei, Nr. da casa, si care se 4. 1 casa de zid, cu 2 othti, invelita cu
tie eu pomi roclitorT, prunT i nuei se invecinesee la resarit cu un loc viran al OVA, 2 pátule de gard, averea lui Ene
vecinesce en livedea D-luT G. Bológa fondariei fost al lui Antonache Fotino, Zamfirescu, primar idem.
Barbu Abagin; cel alt pogon de vie se la apus ca Gheorghe Ungurenu, la mâda- 5. Una casa, 1 pátul pe 8 furei ambele
vecinesce eu. via D-lui Anghel Petre, Io- c,li eu drumul ee merge spre ulita mare si invelite en sita, si 1 magazie de birne, in-
ni Anghel shbu, si via D-lai Nicolae gradina Partacov, era la m6da-nópte cu velita eu coceni, averea lui Stan Ciobóta,
DrAgodaneseu.'Pogonul de loe ce se afla fondaria. consilier idem.
In sat, se invecinesce eu proprietatile D-lor Aeeste imobile stint situate pa local 6. Una casa de gard, cu 2 odaï, a lui
IlieBarbuleseu, Al. Danciuleseu, Nae Pre- cump6rat de debitorele Nae Popescu, de Dina Stoica, consilier al comunei Butcu-
ota lón, i capu din sus pena in casa fra- profesiune libera, si fost functionar domi- lesci.
tésca. ciliat in TArgovivte, si care se vinde in a- 7. Una casa, si 1 patul, a big Badea llie,
Descrisele imobile, dupa, atestarea gre- chitarea StatuluT de creanta coprinsa in consilier al comuneï Buteulesci.
fei, nu s'a gasit afectate la nici ua impre- sentinta acestui tribunal ea No. 174, din 8. Una casa si 1 patul, a lui Dumitru
jurare. 1871, devenita e ecutorie. Ionescu, consilier al comunei Buteulesci.
Se publica de acésta i se soméza, top' Prin jurnalul No. 3077, din 20 August Tóte acestea pentru achitarea debitului
aeeia cad ar pretinde ver-un drept de pro- 1876, s'a pus din no'tmnrevnére in corn- comunei Butculesci, pe trimestral Octom-
'prietate, usufruct, servitute, chide, privi- pta adjudecatarului D. Ion Zenide cel bre 1875 si Ianuarie si Aprilie 1876, de
ipoteca sat ori-ee alt drept asupra care n'a fost urmator a depune pretul cu lei 13,671 b. 1, dArl fiscale i decimi.
nester bunuri urmarite, ea, inaintea @lei care s'a adjudecat asupral in suma de lei 9. Un bordeiti si un razor de via a lui
de adjudecare, sa vie la tribunal, a arata noul 700, In termenul prevNut de art. Enache Rosa, perceptor.
pretentinnile ce va avea, sub pedépsa de 551, pr. eiv., privind deficitul In compta 10. Una casa de gard, invelita, cu
a nu li se maï tine in. shalt; conform al. sa, i prin jurnaltil No. 303, din 19 Ianu- a lui Dumitru Guran, consilier.
III de la art. 506 din pr. eivila. arie 1878, s'a amânat pentru diva de 27 11. Una casa de gard, veehe, a lui Die
No. 3,047. 1878, Februarie 1. Februarie 1878. Ion Niett, consilier.
Deslusindu-se ca, dupe cum atesta D. 12. Una casa cu 2 odal, a lui Marin
La 4 Martie 1878, ora 10 diminéta, grefier, imobilul descris mai sus s'a ga'sit Gheorghe, consilier.
s'a decis a se vinde eu licitatie la acest afeetat la urmaóórele sareini : 13. Un razor vie In pana6ntul comunei,
tribunal, averea imobila a D-luï Petra che La No. 54, afectat catre D. lón Zenide, a lui Stan Vasile, consilier.
Dina Ruse, muncitor, din eomuna Slanieu, dos. No. 148, din 1862. Toti acestia din comuna Peretu, cAtu-
urmarita dupa cererea Statuluï, spre des- La No. 90, afectat catre Stat, dos. No nul Albesci, pentru gmasita, din contribu-
pagubirea fisculuï de suma de lei noui 100, 310, din 1859. tiunifiscale, clae i dijma d e lei 1681 b. 74
amencla pentru contraventhine de la legea La No. 143, afectat catre consórta sa neachitate pe trimestru Oetombre 1874.
b6uturilor spirtóse, care avere se com- Anica. 14. Cinci razóre vie, 1 casa de gard In-
pane din : Se publica déra acésta v6ndére spre eu- velita cu sita, 1 pivnita eu bordeiti 1 so-
Ca 6 prajini pamânt ohamnic, având pe noseinta generala a D-lor amatori si a a- pron I casa, de gard cu mai multe In-
densul ua casa cu doué camere, con3truc- celora ce ar pretinde ver un drept de pro- cape, acoperita cu averea lui Ianeu
tie de gard învelit cu sindrila, in carte prietate, usufruct, servitute, chire, privi- Predescu fost perceptor in comuna Meri,
un sopron i u magazie de bârghii, veci- legia, ipoteel sail ver ce alt drept asupra In anul 1875.
natatile acestui imobil stint spre resarit imobilului urmarit, sa, se arate la tribunal 15. Doug razÓre vie pe mosia Dulcénea,
cu proprietatea lui Manole Mustates, spre cu asemenea pretentil mai 'nainte de dioa a lui Badea Nastaseseu, perceptorul acei
apus et' Voinea Bughirea, spre méda-di vèndèrii, cad, la din contra, nu li se vor comune pa anul 1876.
cu drumul Zapoclii, spre méda-nhpie cu mai considera. 16. Un razor vie pe mosia Meri, una ca-
Dan Epure, situate in comuna Slanieu, No. 1,919. 1878, Februarie 4. sa de gard. eu i un hambar a lui ste-
plasa Teleajenu, judetul Prahova. fan Ion, primar in comuna Med, pe anul
Deserisul imobil, dupa atestarea grefei, Tribunalul de Teleorman. 1876.
nu s'a gasit afeetat la nici ua, imprejurare. 17. Un patul de nuele pe 8 fuel', una
Se publica dér acésta, si se somóza Pentru despagubirea Statului de suma casa de gard cu OVA, un razor vie si un
toti aceia care ar pretinde ver-un drept banilor prevadutï In jurnalul dresat de patulas, a lui Andronache Petre, consi-
de proprietate, usufruct, servitute, chide, onor. consiliti de ministri, in sediata de la lier in comuna Meri, pe anul 1876.
ipoteca sat ver-ce alt drept a- 21 Octombre 1876, s'a ineuviintat a se 18. Una cash' de gard, eu trestie acope-
supra acestor bunurï urmarite ca, nain- vinde cu mod de licitatie In sala sedinte- rita, i un razor vie in mosia Dulcianca, a-
tea dild de adjudecatiune, sa se presinte lor acestui tribanal, in diva de 2 Martie vere a lui Tudor Stan, consilier in comu-
la tribunal spre ar6ta pretentiunile 1878, ora 10 ante-meridiane, urmatórele na Mori pe anul 1876.
séle dupe aliniatul III de la art. 506 din imobile ale contribuabililor notati mai jos 19. Una casa de gard cu vita, un patul
procedura civila. adica : un sopron a lui Tudor Stoian, eonsilier
No. 3,305. 1878, Februatie 3. 1. Cinci stânjeni movie in hotarul Ciu- in comuna Merit pe anul 1876.
rari de Jos, 1 casa de gard eu 2 cal', aco- 20. Una casa, de gard, invelita eu pae
TribunaluI de Manbovita. perita cu sita, 1 patul, 1 hambar de birne a lui Constantin Netejor, vemenea.
acoperit cu sita, averea lui Dumitru Teo- 21. Una ova de gard cu dua incaperï
In 4iva de 27 Februarie 1878, la ora doreseu, lost perceptor, in 1875, al coma- pivnita, invelita en sita, un patul, ug,
10 diminéta, este a se vinde si adjudeca nei Butculesei. móra cu o pareche petre, avere a lui Mi-
in pretoriul acestui tribunal, 1 pereche 2. Una magazie de scAnduri, invelita eu troi Dumitru Croitoru, tóte aceste imobile
case cu 4 camere i WA, la mijloc, invelite sita, a lui Mitran Capana, fostprimar, idem. sunt urmarite pentru achitlrea rèmasite-

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIBI 9 (21) Februarie 1878

lor din dad fiscale, c1ac i zeeimI de leT debitorilor notati mai sus, si care dupa in- Dumba si care avere, dupa incredintarea
14,492 bani 90, pe trimeStrul Octombre credintarea data, de grefa parte din disele data, de grefa, s'a gasit supusa la urmitt6-
1875 i trimestrele Ianuarie, Aprilie i Iu- averi s'a gasit supuse la sareinile urnalt- rel imprejurari:
lie a.comund Med. Ore : Eraclie Dombe ipoteea duot loeuri pen-
22. Una casa, de zid i una právalie a- In 1874, Ene Zamfirescu ipoteca 16 stall - tru lu.area in arenda a mosiilor Beciu si
coperita cu sita, una pivnita cu duot ma- jeni mosie din Ciuraii, 45 din Gardesci, altele, actul legalisat la No.19, din 1871.
gazii d'asupra, invelite cu sita, un patul ua casa de caramida din Ciurari, ua ma- In consecinta careia, tribunalul publica
si o magasie de taraci, avere a lui Alexan- gasie din Ciurari un patul pe opt furci de prin acesta spre cunoseinta generala a a-
dru Bogdan primarul comunei Plosca. nuele, una m6ra, de vite, un grajd de cai matorilor i sornéza, pe toti aceia cari ar
23. Un dzor vie in proprietatea Plosea, garantie pentru euratela easel' decedatulul pretinde verï un drept de proprietate, usu-
a lui Preda Moraru, consilierul comunei I. Caplescu. fruct, servitute, chide, privilegit, ipoteel
Plosca. 1861, Tudor Stan asigura on un loc de sail verï ce alt drept asupra coprinsei a-
24. Un bordei cu dua i'ncaperi si un casa, si U. vie din Alexandria secuestrul veri, push' in vêndére, ca mai nainte de
patul a lui Dragusin George, consilier, infiintat de Paraschiva Hagi Tone, pentru termenul notat mai sus, sa, se presinte la
pentre lei 3,418 bani 14, rest din debitul lei 4,085 par. 13. acest tribunal spre a 'sl'aratapretentiunile
anului 1874, a catunului Plo ca-de-Jos. 1852, D. Costovici garantéza pentru e- ce vor erede ca, at, old, in eas contrarit,
25. Un pu1 pe patra fuel', a le Ion pitropia reposatului Caxaciol, incredintata nu li se vor mai tine in sémä, niei un fel
Ilie Rusu, consilier. D-lui Sfetcu Radislav. de asemenea pretentiuni.
26. Un razor vie si un bordei a 10 Ge- 1859, D. Costoviei zalojesee ecaretele No. 2,325. 1878, Ianuarie 31.
orge Iova, consilier. sale din Alexandria pentru respuRderea
27. Un razor vie, una casa noua i un unui casti al arendei mosiei Zimnicea, pro-
tul a lui Gania Nedelia, consilier, pentru prietatea D-lui Ipsilant, in alma de gal- CITATIUNI
rèmäsite din dad fiseale eu zecimi pe tri- beni 5,200, eu veniturile i tóte produc-
mestrn Octombre 1874, a catunului Plos- tele disei Curtea de apel din Bucuresci,
ca-de-Sus, comuna Plosca. In consecinta aria, tribunalul publica sectsia II.
28,-Un patul pe sése fuel' si rta cosara prin acésta spre generala Clinoseillta a a-
de e'ard, a lui Ion Trupina, primar. matorilor i somóza pe top' aceia earl' vor D. Pandele Teodoreseu , fost sergent
Un pätul de gard si un bordei a lui pretinde vre un drept de proprie'ate, usu- nopturn in orasul Alexandria, cu domici-
Petre Ion S5rbu, consilier. fruct, servitute, chide, privilegit, ipoteca liai se vestesce printeacesta
30. Un razor vie pe inoia Bleotara si sat ori-ce alt drept asupra coprinselor una si singura citatie ea, la 20 Februarie
Uil patul a lui Calin. Marin, consilier, pen- mobile puse in vénclare ea, mai 'nainte de 1878, 1a 10 ore de diminéta, sa villa a se
tru suma de lei 1,059 buff 30, rämasite, termenul indicat mai sus, sa. se presinte infatisa in procesul in care Stefan G. Pi-
dad fiscale pe trimestru Octombre 1874, la aeest tribunal, spre a'sY face pretentiu- colo e prevenit pentru arestare Vegala,
catunuluï Paru-Rotund, comuna Plosca. nile ce vor crede ca at, cad' in ¡Irma nu se pregatit cu tóte actele necesare; cunoscend
31. Una casit de gard ca duo6 incaperi, vor mai considera Lad un fel de asemenea ca, la cas de nevenire, procesul se va re-
invelita ca sita, a lui Petre Grigorescu, pretentiuni. solva in lipsA'i, conform art. 185 din pro-
perceptor in coruna Plosca pe 1876. No. 2,340. 1878, Ianuarie 31. cedura codului penal.
32. Un razor vie pa mosia Plosca un No. 1,297. 1878, Februarie 6.
bordei si un patul, a luiN.Bartia, primar. Pentru despagubirea Statului de su-
33. Un razor vie pe rnosia Plosca, a lui ma banilor prevéduti in jurnalul dresat de Tribunalul Ilfov, seqia II
Marin Stroe, consilier, idem, din comuna onor. consilit de ministri, in sedinta de
Plosca. la 18 Noembre 1876, sub No. 2 aeel an. D. doctor Nica B., al drill' domicilit
34. Una casa gard, un patul, o ma- Prin jurnalul dresat de complect sub este necunoscut, dupe cum se constata din
gaSiö, invelita, eu i 0 pivnita, ale lui No. 1,468, s'a disposat a se vinde eu bici- certificatul onor. prefeeturi a politieï ca-
Radu Nedelia, consilier. in sala sedintelor acestul tribunal, pitalel eu No. 888, din 1877, se citéza
35. Una na6ra, de vite, eu o pareche pe- in dioa de 16 Martie viitor, ora 10 dimi- prin acésta una i singura chiamare ca, la
tre i un patul, a lui Marin Petroia, con- néta, urmat6rele imobile, adica, locurile en 15 Martie viitor, ora 11 de diminétä, sA
silier, pantru suma de lei 17,674 bani 65, Nö. 60 si 61, a verea D-lui Eraclie Dumba, se presinte spre infatisare la acest tribu-
debit din contributiuni fiscale, pe trimes- proprietar, din comuna Tufenii, ce le are nal, in procesul eu D-na Sovast4a Nica,
trele Aprilie si Octombre 1875 si Ianua- situate in urbea Turnu-Magurele, plasa pentru datode; cAd, in cas contrarit, va fi
rie 1876, a comunei Plosca. Calmatuiului, distrietul Teleorman, si care judeeat in lipsa, conform legei.
36. Una pareche case de zid, cu patru locurT se invecinesce spre rasitrit eu stra- No. 1,093. 1878, Februarie 4.
camere si local Ion in orasul Zimnicea, a- da Oborului-Not, spre apus ca casele r6,-
vere a D-lui Dimitrie Cos'ovici, delegat posatului Tunase Andrei, si aeelea ale Tribunalut Ilfov, sectia comerciald..
perceptor, pentru lei 13,667 bani 8, debi- D-lui Diman Lazar, spre médä nópte-cu
tal oras pe triMestrul Aprilie casele D-lui Negut Dimitrescu i spre me- Din imprejurari legale amAnându-se pro-
1876, din dari fiscale. di cu strada Infundata si se ailA cons- cesul intentat la acest tribunal de D-nu
37. U4 10e eu bordei pe d6nsul in cu. truite pe aceste locuri una magasie de M. Cantamiehalo, contra donmului doc-
l6rea Verde, orasul Alexandria, avere a lai zid eu duot caturi, un sopron sub tin aco- tor Colovos pentru datode de bani, se ci-
Stanciu St. Buca, pentru lei 105 bani 35, peris, invelite ca olane, gradina, cu arbori, téza prin adsta una si singura citatie ca,
datorii fiscale pe anul 1874 si 1875 si 2 in acea gradina un pavilion de scânduri, in c,lina de 18 Februarie 1878, la ora 10
trimestre din 1876. alaturT un sopron tot de scanduri i lônga jumètate dimineta, sA se presinte in pre-
38. Un loe cu bordei pe clAnsul 7 stan- dênsul una casa de zid ce serva, pantry toriul acestui tribunal, in persóna sat prin
jeni fata si 35 l angul , a lui Tudor Bobir- WI in midlocul gradinei un havuz stri- procurator in regula; WI in cas contrarit,
nia din Alexandria-, pentru lei 85 banr52, eat, locudle imprejmuite jur ismprejur si se va judeea procesul in conform
driri fise,le pe trimestrul Iulie 1874 nine gradina separata de curtea magazieT, t6te art. 33 din pr. comerciala, i fiind-ca, D.
1:1 rune 1876; tóte aceste imobile averi ale acestea avere a numitului debitor Eraclie doctor Colovos
. este ea domiciliul neon-

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Febrnarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 767

noscut, se publiel acésta spre generhla bunal, in dioa de 30 Martie 1878; elc,ï in Petricl Manea , cu domiciliul n'ecu-
cunoseinIA. cas contrar, se ya judeca in lipsl. noseut, prevenit pentru bAtae este che-
No. 944. 1878, Februarie 8. No. 3,244. 1878, Ianuarie 24. mat la acest tribunal, In dioa cle 2 Martie
viitor, ora 11 de diminétl ; av6nd in ve-
Trib. Ilfov, sectia I corectionalit. Costache Olténu, eu domiciliul ne- dere el, de nu va fi urmAtor, va fi judecat
Petre Nicolae Tabacu i Pluna VAduva, eunoscat, prevenit pentru furt, este anun- In lips/.
ca domieiliele necunoseute, prevenitï pen- ciat, a se presenta la acest tribunal, in No. 524. 1878, Ianuarie 4.
tru adulterit, sunt citE4Ï spre a se infMisa dioa de 8 Martie 1878; old, in °as con-
la acest tribunal, In çlioa de 1 Martie vi- trar, se va judeca in lipsA. Proeopie Ión , ca domiciliai necu-
itor, la ora 11 de dimin6(A; avAnd In ye- No. 3,194. 1888, Ianuarie 24. noseut, este eitat spre a se infAtisa la a-
dere el, de nu vor fi urmAtorï, se vor ja- east tribunal, In dioa de 3 Martie viitor,
den n lipsl. Cojonésca PolonezA, telall, eu do- ca prevenit pentru contra-bandA ; ay6nd
No. 3,883. 1878, Ianuarie 31. miciliul necunoscut, este citatA, spre a se In vedere el, de nu va fi urmAtor, se va
infAisa lalacest tribunal, ca prevenitA pen- judeea In lipsA.
Naghi MihaT, cu domiciliul necunos- tru abus de incredere, la 23 Martie 1878, No. 634. 1878, Ianuarie 5.
cut, este citat inaintea a cestuT tribunal ea ora 11 de diminétl; avénd in vedere el,
prevenit; pentru fart, pentru qioa de 3 de nu va fi urmAtóre, se va judeea in lipsA. cut, prevenit CAlin Ivan, eu domiciliul necunos-
Martie 1878; avhd In vedere el, de nu va No. 3,782, 1878, Ianucrie 28. pentru bAtae, este citat spre
fi urmAtor, se va jukes n lipsl. a se Infllisa la acest tribunal, in d'ioa de
1878, Ianuarie 31. Eduard Schimith, eu domiciliul ne- 3 Martie viitor, la ora 11 de dimine(A ;
No. 3,880. ave'nd in vedere el, de nu va fi urmAtor,
cunoscut, prevenit pentru lovire, la 31
Marcu Mihaill si C. Constantineseu, Martei1878, este citat, spre a se infleisa la se va judeca In lipsl.
No. 569. 1878, Iannarie 5.
cu domiciliurile necunoscute, preveni(I acest tribunal la orele 11 de dimin4A-
pentru bltae sunt anunciaV a se presenta avênd tu vedere el, de nu fi urmAror se va Constantin Lin, eu domiciliai necu-
la acest tribunal, in dioa de 20 Martie judeca in lipsl. noscut, este chemat spre a se infltisa la
1878; old' In cas contrar, se vor judeca In No. 3,737. 1878, Ianuarie 27. aeest tribunal, ea prevenit pentru fart, la
lipsl. 3 Martie viitor , la ora 11 de ;
No. 3,506. 1878, Ianuarie 26. Nae Toporan, cu domiciliaI neon- avênd in vedere eA, de nu va fi urmAtor,
noseut, este citat, spre a se infAcisa la a- se va judeca in lipsl.
N. Garnoyieénu, cu domiciliai ne- cest tri iunal, ea prevenit pentru rAnire, No. 1,635. 1878, Ianuarie 14.
ennoseut, prevenit pentru furt, este anun- la 10 Martie 1878, orele 11 de diminétA;
ciat a se presenta la acest tribunal, in dioa avénd in vedere cA, de nu va fi urmAtor, Aluis Alexe, calfA de ferar, eu do-
de 29 Martie1878; cleT, In eas contrar, se se va judeca in JipsA. mieiliul necunoseut , este chemat spre a
va judeca in No. 1,778. 1878, Ianuarie 14. se infltisa la aeest trihunal, ea prevenit
No. 3,188 1878, Ianuarie 24. pentru vagabond.agiii, la 14 Martie viitor,
Ionit/ Popeseu Precupa(u, ca domi- la ora 11 de dimin4A ; avhd in vedere
Veniamin Nestor, eu domiciliul ne- eiliul necunoscut, este citat la acest tri- cl, de nu va fi urmAtor , se va judeca In
eunoscut, prevenit pentru falsificare si es- bunal, In dioa de 2 Martie 1878, la orele lipsA.
chroherie, este anunciat a se presenta la 11 de dimin4A, spre a se infAcisa ea pre- No. 1,691. 1878, Ianuarie 14.
a cest tribunal, in dioa de 29 Martie 1878; venit, in procesul pentru bAtae; av6nd In
eta in eas contrar, se va judeca I lipsl. vedere cA, de nu va fi urmAtor, va fi con- Costache Nicolescu , eu domieiliul
No. 3,278. 1878, Ianuarie 24. damnat, conform leger neeunoscut , este citat spre a se infAtisa
No. 453. 1878, lanuarie 4. la aeest tribunal , ea prevenit pentru bl-
1oniÇ CAlineseu, eu domiciliul ne- tae, la 13 Martie viitor, la ora 11 de di-
cunoseat, prevenit pentru rupere de sigi- Dumitru Marin, cu domicliul necu- minetl; avênd in vedere cA, de nu va fi
liurT , este anunciat a se presenta la acest noseut, este ehemat la acest tribunal, in urmAtor, se va judeca in lipsA.
tribunal, in dioa de 22 Martie 1878; eleY, dioa de 1 Martie 1878, la orele 11 de di- No. 1,696. 1878, Ianuarie 14.
in eas control., se va judeca in lipsl. min4A, spre a se cereet ea prevenit in
No. 3,261. 1878, Ianuarie 24. procesul pentru bancrutA simplA; aVend D. Dumitru Antonescu, cu domiciliul
In vedere cA, de nu va fi urmAtor, va fi a- neeunoscut , este citat spre a se infAlisa
Spirea Hristu Brutaru, cu domiciliai mendat, conform legef. la acest tribunal, in dioA de 6 Martie vii-
neeunoscut, prevenit pentru bAtae, este a No. 440. 1878, Ianuarie 4. tor, ea prevenit pentru abus de ineredere;
nunciat a se presenta la acest tribunal, In avênd In vedere cA, de nu va fi urmAtor,
dioa de 22 Martie 1878; del, In cas con- D. Petrescu, cu domiciliai necunos- se va judeca in lipsl.
trar, se ve judeca In lipsA. cut, este citat la acest tribunal, in dioa de No. 891. 1878, Ianuarie 9.
No. 3,251. 1878, Ianuarie 24 3 Martie 1878, spre a se infleisa ea preve-
nit pentru bAtae; avênd in vedere c4, de Ión Bratu servitoru, si Lisaveta Pe-
A. Dumitriu, cu domiciliai necunos- nu va fi urmAtor, se va judeca in tre, eu domieiliurile neeunoseute, sunt ci-
cut, prevenit pentru contra ventie, este a- No. 727. 1878, Ianuarie 5. tatT spre a se Infltisa la acest tribunal,
nuneiat, a se presenta la acest tribunal, in dioa de 6 Martie viitor, ca prevenitY
In dioa de 30 Martie 1878, eld In cas Th. Theodoreseu, eu domiciliul ne- pentru furt ; av6nd in vedere cA, de nu vor
contrar, se va judeca in lipsA. cunoscut, este ehemat la acest tribuna1,1 fi urmAtorl, se. yor judeca in lipsl.
No. 3,248. 1878, Ianuarie 24. in qioa de 3 Martie 1878, spre a se infl-, No. 894. 1878, Ianuarie 9.
eisa ca prevenit pentru ultragit; avAnd In
Ghi0 Anghelescu, cu domiciliul ne- vedere el, de nu va fi urmAtor, se Ya a- Marita Ioneasca i Mari0 Ionescu,
cunoscut, prevenit pentru con'rabandA, menda. eu domiciliurile n3eunoseute, sunt citate
este anunciat a se presenta la acest tri- No. 694. 1878, Ianuari, 5. a se inflti;a la ac-,st t-ibunal, ci preve-

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878

nite pentru furt, la 6 Martie viitor, h ora proeesul pentru furt , a and in vedere cA, Nicolae Dumitru, cu domicidul ne-
11 de diminkA; avé'nd in vedere cA, de de nu va fi urmAtor, se va judeca in eunoscut, este chemat la aces; tribunal,
nu vor fi urmAtóre, se vor judeca n lipsA. lipsA. in stioa de 16 Martie 1878, la orele 11 de
No. 902. 1878, Ianuarie 9. No. 4,611. 1378, Ianuarie 31. diminétA, spre a se cerceta ca prevenit in
procesul pentru furt; aveUd in vedere cA,
Mihalache Dumitrescu , carciumar, Vasile Musta i Sandu Stanciu, de nu vor fi urmator, se vor judeca in lipsA.
cu domiciliai necunoscut , este citat spre cu domiciliurile necunoscute , sunt che- No. 4,329. 1878 Ianuarie 28.
a se infatisa la acest tribunal, in slioa de ma-V la acest tribunal, in ditia de 20 Mar-
7

2 Martie viitor, la ora 11 de diminé-0, ca tie 1878 , la ora 11 de dimin4A , spre a Ignatz Machinistu, cu domiciliul ne-
prevenit in procesul pentau bAtae ; av6nd se cereeta ea preveni41 in procesul pen- eunoscut, este chemat la acest tribunal, in
in vedere cA, de nu va fi urmAtor, se va tru furt ; avêncl in vedere cA, de nu dioa de 16 Martie 1878, la orele 11 de
jucleca in lipsA. vor fi urrnAtori, se vor judeca in lipsA. diminé0, spre a se cereeta ca prevenit in
No. 1,024. 1878, Ianiarie 9. No. 4,609. 1878, Ianuarie 31. procesul pentru bAtae; avênd in vedere cii,
Fraie Iosif Fiseru , cu domiciliul
de nu va fi urmAtor, se va judeca in lipsA.
necunoscut este citat spre a se infAisa
Stefan Pascale, Merin Ilie, Marin No. 4,300 1878, Ianuarie 28.
la aces!, tribunal, in slioa de 3 Martie vii- Ungar, Asle Herman, I. Nicolae si B. Grin-
tor, la ora 11 de diminélA , ea prevenit berg, cu domiciliurile necunoscute, sunt Gheorghe ZdruicA, cu domieilrul no-
chemali la acest tribunal, in sliva de 20 cunoseut, este chemat la acest tribunal,
pentru bAtae ; av6nd in vedere cA, de nu
va fi urnaltor, se va judeea in 1ipsl. Martie 1878, la orele 11 de diminéll, in slioa de 16 Martie 1878,1a orele 11 de
No. 1,032. spre a se cerceta ca prevenitr tn procesul diminétA, spre a se cerceta ca prevenit in
1878, Ianuarie 9. cA a calomniat pe Flórea Olaroe Vkluva; proces pentru furt de vite; avênd in vede-
Nao Ionescu , cu domieiliul necu- av6nd in vedere CA, do nu vOr fi urmAtorr, re cA, de nu va fi urmAtor, se va judeea in
noscuti este citat a se infOsa la acest se vor judeca in lipsA. lipsA.
tribunal , in slioa de 17 Marti,: viitor, ea No. 4,538. 1878, 1anuarie 31. No. 4,278. 1878, Ianuarie 28.
prevenit pentru bAtae, la ora 11 de dimi-
nétA ; a-0nd Ill vedere cA, de nu va fi ur- N. Ogrezénu, cudomici1iul necunos- Haralambie Nicolae, eu domiciliul
mAtor, se va judeca in lipsA. cut, este chemat la acest tribunal, in c,lioa necunoscut, este chiAmat la acest tribu-
No. 910. 1878, Ianuarie 9. de 18 Martie 1878, la orele 11 de climi- nal, in diva de 17 Martie 1878, la 11 ore
neta spre a se cerceta ca prevenit in pro- de aiminéVt, spre a se cereeta ea prevenit
Iordan Ilie, eu domicilini neeunos- ceS pentru fals; ave'nel in vedere cA, de nu in procesul pentru abus de incredere ; a-
cut, este citat spre a se infAlisa la acest va fi urmAtor, se va judeca in lipsA. vnd in vedero cA , de nu va fi urmAtor, se
tribunal, ca prevenit pentru lovire si aten- No. 4,451. 1878, Ianuarie 28. va judeca in lipsà.
tare la pud:Te , la 7 Martie viitor, la ora No. 4,144. 1878, Ianuarie 28.
11 de diminé(1 ; avênd n vedere cA, de Iorgu Dumitru, cu domiciliul
nu va fi urnaltor, se va judeca in lipsA. nosed, este chemat la acest tribunal, in Petro Anghel , Vasile Ion si Vasile
No. 1,042. 1878, Ianuarie 9. slioa de 18 Martie 1878, la orele 11 di- Gheorghe , cu domiciliurile necunoscute,
min4a, spre a se cerceta ca prevenit pen- sunt chiAmati la acest tribunal, in sliva de
Nicolae Constantin , cArciumar, ca tru bAtae; ave'nd in vedere cA, de nu va fi 17 Martie 1878, la orele 11 de diminétA,
domiciliul necunoscut este citat spre a urmAtor, se va judeca in lipsA. spre a se cerceta ca prevenitr in procesul
se infAisa la acest tribunal, in slioa de 7 No. 4,417. 1178, Ianuarie 28. pentru furt de car; avènd in vedere cA, de
Martie viitor , ca prevenit pentru bAtae ; nu vor fi urmAtori, se vor judecaA in lipsA.
avêncl in vedere cA, de nu va fl urmAtor, Frant Rosenberg, cu domiciliul ne- No. 4,142. 1878, Ianuarie 28.
se va judeca n lipsA. cunoscut, este chemat la acest tribunal, in
No. 1,055. 1878, Ianuarie 9. dioa de 18 Martie'1874,1a orele 11 de di- Nica Florea, en domiciliul necunos-
minétA, spre a se cerceta ea prevenit in cut , este citat spre a se infAtisa la Rost
Andrei Ión sari Ionif,A, ea domici- procesul pentru.inselaciune; avend in ve-
liul necunoscut , este citat spre a se in- dere cA, de nu vafiuimàtor, se va judeca tribunal in giva de 20 Martie 1878, la o-
rele 11 de diminétA , spre a se cerceta ea
fMisa la acest tribunal, ca prevenit pen- in lipsA.
tru adulteriti, in dioa de 11 Martie viitor, prevenit in procesul pentru riinire si in-
No. 4,366. 1878, Iauuarie 28. sultA ; av6nd in vedere di, de nu va fi nr-
la ora 11 de diminetA, avkid in vedere eA,
mAtor, se va judeca in lipsA.
de nu va fi urmätor, se va judeca in lipsA. Nicolae Rosca çi socia sa Maria, cu No. 4,615.
No. 1,528. 1878, Iantiarie 12. 1878, Ianuarie 31.
domiciliurilenecunoscute; mint chem4i la
Costache Desliu, cu domiciliai ne- acest tribunal, in slioa de 16 Martie 1878, Iamandi Barbu, bArbier, cu domici-
eunoseut, este citat spre a se InfMisa la la orele 11 de diminé¡A, spre a se cerceta liai este citat a se inatisa la
acest tribunal, ea prevenit pentru abus de ca preveniti in proc sul pentru bAtae; a- acest tribunal , ca prevenit pentru bAtae
incredere, la 4 Martie viitor, la ora 11 de ve"nd in vedere cA, de nu Tor fi urniAtor, se si rAnire , In diva de 20 Martie 1878, la
diminétA; a v6nd in vedere c, de nu va fi vor judeca in lipsA. orele 11 de diminétA; avend in vedere cA,
urmAtor, se va judeca in lipsh. No. 4,347. 1878, Ianuarie 28. de nu va fi urmAtor, se va judeca in lipsl.
No. 1,217. 1878, Ianuarie 11. No. 4,621. 1878, Ianuarie 31.
Dumitru Hie, Constantin Hie si Ni-
Tribunalul Ilfov, sectia II corecti- comae Velic, eu domiciliurile necunoscute, George Gioropolu, cu domiciliul ne-
sunt chemaV la acest tribunal, in qioa de cunoscut , este tat a se infatisa la acest
ona1a. 17 Martie 1878, la orele 11 de dimin4A, tribunal, in diu- _e 21 Martie 1878, la o-
D. Vasile Nenu, muncitor, ca domiciliul spre a se cerceta ca preveniti in proces rele 11 de dimieetA
necunoscut, este chemat la acest tribunal, pentru disfrupre; ave'nd in vedere cA, de bltae; ave'nd in vedere ca prevenit pentru
,
cA, de nu va fi nr-
in sliva de 20 Martie 1878, la orele 11 de nu va fi urmAtor, se va judeca in lipsä. mAtor, se va judeca n lipsA.
diminétA, spre a se cereeta ca prevenit in No. 4,345. 1878, Ianuarie 28. No. 4,683. 1878, Ianuarie 31.

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 769

Narita Petreseu i Tudorache Pe- Grigore BAlAnescu , cu domiciliul I GhitA Tamil si sotia sa Maria , ca
trescu, cu domiciliile necunoscute, preve- nemmoseut, este chemat la acest tribunal, ! domiciliurile necunoseute, se citézA ea, la
ni pentru contraventie in opositie sunt in diva de 13 Martie , la orele 11 de di- 17 Martie 1878, sA vinA la tribunal ea in-
citatT spre a se WAtisa la acest tribunal minêtA, spre a cerceta ea prevenit, in pro- culpatT ; contrariti , se vor Condamna In
in diva de 21 Martie 1878, la orele 11 do oesul pentru blitae; avênd in vedere cA, de lipsA._
diminétA; av6nd in vedere cA, de nu vor fi nu va fi urmAtor , se va judeca in lipsA. No. 727. 1878, Ianuarie 23.
urmAtorï, se vor judeca in lipsA. No. 3,695. 1878, Ianuarie 27.
No. 4,756. 1878, Ianuarie 31. Tribunalul de Ialomita.
Panait Catarachias, cu domiciliul ne-
Costache David Arapu eAegili , ea cunoscut, este chemat la acest tribunal in D. Gheorghe Calos , ea domiciliul ne-
domiciliai neconoscut, este citat a se In- diva de 13 Martie 1878 , la orele 11 de cunoscut , se citézA printr'acásta ca , in
Nisa la aeest tribunal, in dina dell Mar- diminétA , car prevenit pentru vagabonda- dioa de 31 Martie 1878, la orele 10 ante-
tie 1878, la orele 11 de diminetA, ea pre- giti ; avênd in vedere cA, de nu va fi urmA- meridiane , sA, vinA inaintea tribunalului
venit in procesul pentru contra-bandA de tor se va judeca in lipsA.
tutun si a 'sï sustine opositia ; avtInd In spre infAtisare in procesul in care este in-
No. 3,716. 1878, Ianuarie 27. culpat pentru cA, a comis delictul prevè-
vedere cA , de nu va fi urmAtor , se va ju-
deca in lipsA. dut de art. 173 si 183 din codul penal ;
No. 3,649. 1878, Ianuarie 25. Tribunalul de Olt. cunosee'nd cA , in cas contrariti , procesul
se va resolva in lipsA, conform legeT.
D. Ion Popescu, ca domiciliul necunos- No. 860. 1878, Ianuarie 18.
NitA CApreseu , cu domiciliai ne-
ounoscut, este citat spre a se infAtisa la cut, se eitézit ea, la 7 Martie 1878, sA vie
la tribunal ca ineulpat ; contrarili , se va
acest tribunal, ea prevenit pentru bAtae, condamna in lipsA. D. Nicolae Gr. Foods, eu domiciliai
la 10 Martie 1878, la orele 11 a. m.; a- neeunoscut, se eitézA printeacésta ca, in
No. 209. 1878, Ianuarie 3. diva de 2 Martie 1878, ora 10 diminéta,
vênd in vedere cA, d nu va fi urmAtor, se
va judeca in lipsA. sa vinä inaintea acestuï tribunal, spre In-
No. 3,586. 1878, Tanuarie 25. D. Jostran Gozdonicï, cu domiciliul fleisare in procesul in care este inculpat
necunoscut , este citat ea, in qioa de 13 pentru furtul unuT cal; cunoscénd eA, in
NitA Tache ce dice si Ion Dumitru, Martie 1878, ora 10 diminétA, sA se pre- cas contrar, procesul se va judeca in lipsA,
cu domiciliul necunoseut, este citat spre sinte la aeest tribunal ea inculpat; contra- conform legeT.
a se infAtisa la acest tribunal in diva do rig, se va judeca in lipsA. No. 840. 1878, Ianuarie 18.
1 Martie 1878, la orele 11 de diminétA , No. 125. 1877, Ianuarie 3.
ea prevenit pentru bAtae ; avésnd in vedere D. Stan Gheorghe Cueu, cu do;rici-
cA , de nu va fi urmAtor , se va judeca in D. Goran Marcu, Coté- liul necunoseut, se eitézA printr'acesta ca ,
ipsA. na, se citézA ea, la 2 Martie 1878, sA vinä In d.iva, de 27 Martie 1878, orele 10 de
No. 3,565. 1878, Ianuarie 23. la tribunal ea inculpat ; contrarili , se va diminétA, sA, yin/ inaintea tribunaluluT,
condamna in lipsä. spre infAcisare in procesul in care este in-
Haralambie Christescu , cu domici- No. 26,318. 1877, Decembre 5. culpat pentru eh, a atentat la pudórea flied
liul necunosuut, este citat spre a se ilia- luï Culea Iorga, in etate de 3 ani i jumé-
-Visa la aeest tribunal, in clioa de 1 Martie D. G. Dumitru, cu domiciliul necu- tate; cunosOnd cA, in cas contrariti, pro-
1878, ca prevenit pentru blitae ; avênd in noseut, se citézA ea, la 2 Martie 1878, sA, cesul se va resolva in lipsA, conformlegeï.
vedere cA, de nu va fi urmAtor, se va judo- villa la tribunal ca inculpat ; contrariti, se No. 991. 1878, Ianuarie 18.
ca in lipsA. va condamna in lipsA.
No. 3,560. 1878, Ianuarie 25. No. 1,187. 1878, Tanuarie 26. D. Iane Bleanu, din eomuna JegAlia,
se citézA prin acksta ca, in diva de 20 Mar-
Vasile Georgiu, cu domiciliul necu- D. Ioan Florescu , din comuna 0- tie 1878, orele 10 de diminétA, sä vinä
noseut, este eitat a se infAtisa la acest tri- tesci-cle-Jos , se citézA ea , la 16 Martie inaintea tribunaluluT , spre infAtisare in
bunal, ca prevenit pentru Wee, la 4 Mar- 1878, sli, via, la tribunal ca inculpat; eon- procesul in care este ineulpat pentru bAtae;
tie 1878, la orele 11 de diminótA ; avênd trait, se va condamna in lipsA. cunose"nd el, in cas contrarili, procesul
in vedere cit, de nu va fi urmAtor, se va ju- No. 26,991. 1877, Deeembre 19. se va judeea in lipsA, conform legei.
deca in lipsA. No. 23,953. 1877, Noembre 29.
No. 3,676. 1878, Ianuarie 27. Radu Badea Feraru , eu domiciliul
necunoseut , se eitézA ea , la 21 Martie D. Anica Vasile Filip, din comuna
Stoica Negulescu Papugiu , cu do- 1878, sA vinA la tribunal ca inculpat; con- urbanA tirbeY, se eitézA, pdn acéstafca, in
miciliul necunoscut, este citat a se infAti- trariti, se va conclamna in lipsA. diva de 20 Martie 1878, orele 10 de di-
sa la acest tribunal, in giva de 6 Martie No. 624. 1878, Ianuarie 23. min4tA, sA viuä inaintea tribunaluluï, spre
1878 , la orele 11 de dimin6tA, ca preve- infAcisare in procesul eare este ineulpat
nitï pentru bAtae ; avênd in vedere cA, de D. Pârvu Foram sati. Dobre , en do- péntru furt objecte ; cimosténd cA, In
nu va fi urmAtor, se va judeca in lipsA. miciliul necunoscut se eitézA, ca , la 21 cas contrariti; prOcesul se va resolva in li-
No. 3,681. 1878, Ianuarie 23. Martie 1878, sA vinA la tribunal ca meni- psA, conform legeY.
pat; contrariti, se va condamna in lipsA. No. 24,370. 1877, Noembre 29.
Iuliana Cuzescu cu domiciliul ne- No. 623. 1878, Ianuarie 23.
cunoscut, este kematA la acest tribunal, in D. Vasile Filip, din acest oras, se
()ilia de 8 Martie 1878, la ora 11 de dimi- D. Buda Feraru, ca domiciliai ne- citézä prin acésta ca, in ditia de 20 Martie
nétl, spre a se cerceta ea prevenitA in pro- cunoseut, se citézA ca, la 21 Martie 1878, 1878 , orele 10 de diminêtA, sg, vinit Ina-
cesul pentru lovire; avênd in vedere el, de sA vinA la tribunal ca inculpat; contrarii., intea tribunaluld, spre inatisare in pro-
nu va fi urmAtóre, se va judeca in lipsA. se va condamna in lipsA. cesul in .care este ineulpat pentru -furl de
No. 3,685. 1878, Ianuarie 27. No. 622. 1878, Ianuarie 23. objeete ; eunoscêncl el, in cas contrariti

www.dacoromanica.ro
 770 MON1TORUL OFICIAL Aij ROMANIEI 0 (21) Februarie 1878

procesul se va resolva in lipsd, conform le- Sinaia, acum cu domieiliul necunoscut, Tribunalul de Vlapa.
get. este cite, ea, in diva de 23 Martie viitor,
No. 24,369. 187 /, Noembre 29. la orele 10 de diminétd, sd vie la acest D. Marin RAduleseu, din comuna Gdu-
tribunal, spre a se cerceta ea inculpat In- jani, se eitézd ea, la 16 Februarie 1878,
TribunaIul Prahova, sectia L Von p:oces corectional; cunoselnd cd, ne- la 10 ore diminéta, sA vie la acest tribunal,
find urnadtor, se va judeea causa in lipsd, In Bucureseï, a se infAtisa ea ineulpat in
D. Gr. DrAgueldneseu, fost cu domiciliul conform legeT. procesul de bdtae; cunosend cd, de nu va
in Albesd, plasa Crieovul, érd acum ne- No. 30,490. 1878, Ianuarie 27. fi urmAtor acestei citatiuni, se va aplica
cunoseut, se eitézA ca, in cliva de 4 Mar- art. 183 din procedura coluld penal.
tie 1878, ora 10 de diminetA, sd se pre- D. Abraham Braunstain, din eon:tu- No. 17,804. 1877, Decembre 14.
sinte la acest tribunal, spre a asista la na Câmpina, érd aeum ca domiciliul ne-
v6ndarea avereï imobild a D-3ale sequestra- cunoseut, este citat ca,tn diva de 16 Mar- D. Anton C. Marinesen, din comuua
tA de Stat ; la din contra se va procede tie viitor, la orele 10 de diminétd, sd vie Toporu, se eitézd ea, la 17 Februarie 1878,
conform leget la ac3st tribunal, spre a se cerceta ea in- la 10 ore diminéta, sh vie la aeest tribunal,
No. 3,049. 1878, Pebruarie 1. culpat Intr'un prods corectional; cunos- In Bucuresel, a se infdtisa ea inculpat In
dndscA, nefiind urmItor, se va judeca eau- procesul de escrocherie; cunoscnd cd, de
D. G. MArgdriteseu, en domiciliul ne- sa in lipsd, conform legeï. nu va fi urmAtor acestel eitatiunT, se va a-
cuno ¡cut, este citat ea, in siiva de 8 Mar- No. 2e,270. 1878, Ianuarie 27. plica art. 183 din pr. codului penal.
tie 1878, la orele 10 dimineta, sd vind la No. 17,826. 1877, Decembre 15.
acest tribunal, spre a se cereetat ca incul- D. Tom Zambani, din suburbia St.
pat tntr'un proces; cunosdnd cd, neflind Ión, cu domiciliul necunoscut, este citat D. Nicolae Gheorghia, din comuna
urmAtor, se va judeca causa in lipsd, con- ea, In iva de 18 Februarie viitor, la ore- Catunu-PangAleseï, se citézd ea, la 14 Fe-
form art. 182 din procedura penald. le 10 de diminétd, sd vie la acest tribunal, ebruarie 1878, la orele 10 de diminétd, s.
No. 27189. 18787 Ianuarie 26. spre a se eereeta ca ineulpat inteun pro- villa la acest tribunal, in Bucurescï, a se
ds corectional; cunosdnd cd, nefiind ur- infAtisa'ca inculpat in procesul de lovire
D. Ion Aldea, eu domiciliul necu- mAtor, se va judeca causa in lipsd, conform ci furt; cunosdnd cd, de nu va fi urmAtor
noscut, este citat ca, tn diva de 13 Martie legel. acestei eitatiuni, se va aplica art. 183 din
1878, la ora 10 diminéta, sd wind la acest No. 27,502. 1878, Ianuarie 22. procedura codulu'i penal.
tribunal spre a fi cercetat ca inculpat in- No. 17,884. 1877, Decembre 16.
tr'un prods; cunosend cd, nefiind urmAtor, D. Alexandru Zambani, din subur-
se va judeca causa in lipsd, conform art. bia St. Ión, ea domiciliul necunoseut, este D. Tunase Stoian, cu domiciliai ne-
182 din procedura penald. citat ea, in diva de 18 Februarie viitor, la cunosent, se eitézd ea, la 23 Februarie
No. 2,318. 1878, Ianuarie 24. orele 10 de diminétd, sA vie la acest tri- 1878 la 10 ore dimineta, sd vie la acest
bunal, spre a se cereeta ea inculpat In- tribunal, in Bucurescï, a se infdtisa ca in-
Tribunalul Prahova, sectia IL tr'un proces corectional; eunosdnd cdne- culpat ill procesul de lovire; cunosdnd ed,
fiind urmAtor, se va judeea causa In lipsd, de nu va fi urmdtor acesteï eitatiunï, se va
D. C. G. Steriadi, din comma Poenari- conform legel. procede conform legal'.
Burchi, é d aeum cu domiciliul necunoscut, No. 27,503. 1878, Ianuarie 22. No. 1,052. 1878, Februarie 6.
se eitézd ea, in 4ioa de 31 Martie 1878,
orele 10 diminéta, sd vie la acest tribunal, Tribunalul de Mehedinti, seetia II. D. Stoian Petre, cu domiciliul ne-
spre a se cerceta ea inculpat intenn pro- ' cunoseut, se eithd ca, la 28 Februarie
ces corectional ; cunosdnd cd, nefiind ur- 1878, la 10 ore dimineta, sd via la acest
nadtor, se va judeca causa in lipsd, con- D. Scarlat Liszea, eu domiciliul necu- tribunal, in Bucuresci, a se infAtisa ea in-
form legeT.
noscut, conform jurnaluluï Incheiat de com- culpat in procesul de lovire ; eunosdnd
No. 2,002. 1878, Ianuarie 25. plect, sub No. 204, se vestesce prin ads- de nu va fi urmItor acesteT eitatiunY, se va
ta ea, pentru diva de 6 Maid 1878, ora 10 procede conform legeT.
D. Ianeu §tefdneseu fost ucenic la de diminétd, sd vie la acest tribunal, pre- No. 1,051. 1878, Februarie 6.
cismAria D-10 GhitA Vasilescu, din Plo- parat de actele necesare, a se infAtisa In
eseT, St. Gheorghe, cu domiciliul necu- procesul intentat contrn de D-na Ecate- Nieolae Stamate, ca domiciliul ne-
noscut, este citat ca, In din de 11 Martie rina Crdsnaru, pentru creantd ; neviind se cunoscut, se citézd ea, la 23 Eebruarie
viitor, la orele 10 de diminéld, spre a se va da sentinta in lipsd, asemdmat art. 151 1878, la 10 ore dimineta, sd vie la acest
cereeta ea inculpat intr'un proc3s corec- din pr. eivild, fArd drept de opositie. tribunal, in Bucureseï, a se infAtisa ea in-
tional; cunoseé'nd cd, nefiind urmdtor, se No. 2,426. 1878, Ianuarie 20. culpat in procesul de lovire ; cunosdnd
va *udeca causa In lipsd, conform leger. cd, de nu va fi urmdtor acesteT eitatiunT,
o. 2,249. 1878, Ianuarie 27. Tribunalul de Arge§. se va procede conform legeT.
No, 1,050. 1878, Februarie 6.
D. Gheoeghe Enea Dasealn, din co- D. Ionitd Edduleseu, de profesinne co-
muna PopeseY, amen cu domiciliul necu- fetar, fost in Orasul Pitesci, érd min ca Tribunalul de Veticea.
noseut, este citat ea, in qiva de 18 Martie domielliul necunoseut, este chiAmat prin-
viitor, la orele 10 de diminetd, sd vie la tr'acésta, una si singurd eitatie ca, in dioa D-na Anghelina Mdineseu, cu domici-
acest tribunal, spre a se cerceta ca meal- de 30 Maid. 1878, orele 10 diminéta, sd Hal necunoscut, se vestesce printr'acésta
pat intr'un proces corectional; cunoscAnd via, la nest tribunal, spre infdtisare cu una si singurd citatie , conform jurnaluluY
nefiind urnadtor, se va judeca in lipsd, D-na Elisaveta liddulescu, in procesul ce ineheiat No. 476, ea, la 6 Main 1878, ora
conform legei. 'T-a intentat pentru divort; cunosdnd cd, 10 diminéta, sd se presinte la ac,st tribu-
No. 23,222. 187s, Ianuarie 27. nefiind.urmAtor, se va face cele legale in nal, preparata de mfAtisare in procesul ce
absentd'ï. are cu D. Ionith Nicolau, curatorele case
D. Morel, Fratenberg, din comuna No. 1,983. 1878, Ianuarie 30. defunctuluY Dined Oldnesen, pentru bani;

www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 771

act, in cas contrarit,, procesul

_ se va jude- bruarie 1878 orele 10 de diminetA, sA conforma eu art. 99, 101, 110 si urmittó-
ca i hotAri in lipsA. vie la acéstA judecAtorie, spre a 'T se lua rele din disa procedurA.
No. 3,452. 1878, Februarie 3. depositia ca martor In procesul ce Ivan Dat la 31 Ianuarie 1878. No. 254.
Radu Barbu si altit, se inculpa pentru in-
Tribunalul de Buzell. sultA; cunosan& el, tn cas de nevenire, se Judele de instructiune al tribunalu-
va amenda conform leget. lui Olt.
D. Gheorghe Iorgaehe, din comuna GA- No. 359. 1878, Ianuarie 28.
vAnesci, este citat ca, In ioa de 20 Fe- In numele legel si al M. S. Domnuluï,
bruarie 1878, orele 10 de diminétA, sA, se Judele de pace al orapluI Dorohoiù Not C. Grigorescu, judecAtor instructor
presinte in preto*1 acestut tribunal spre §i pla§el Copla. al acestut tribunal, de intAla instantit din
infAtisare, inculpat pentru bAtae ; culos- districtul Olt, mandAm si ordonAm prin
c6nd ch4nefiind consecinte, se va judeca in D. Niculae CureA, cu domiciliul necu- acésta la tott portArei i agentitp uteret pu-
lipsh. noscut, este citat ca, la 20 Februarie 1878, blke, a aduce inaintea nóstrit, conformAn-
No. 26,913. 1877, Noembre . . ora 10 de diminétA, sA se presinte in ca- du-se leget, pe Stan Mihaitt Nica, din Di-
mera acestut oficiA , inculpat cA a contra- enci, érA acurn cu domiciliul necunoscnt,
D. Gheorghe Ionascu, cu clomiciliul venit regulamentuld comunal ; la neur- pentru diva de 20 Februarie, spre a fi in-
necunoscut, este citat ea, in diva de 24 mare, va fi judecat in lipsA , conform legei terogat si ascultat asupra faptelor de care
Februarie 1878, ora 10 de diminétA, sA se penale. este inculpat.
presinte in pretoriul acestut tribunal spre No. 86. 1878, Ianuarie 27. InvitAm pe top depositarit puteret pu-
infittisare, ca inculpat pentru furt ; cunos- blice a da mAnA de ajutor, la cas de tre-
and cA, nefiind consecinte , se va jucleca buin4, pentru esecutarea mandatuld de
In lipsA. fatA.
No. 2,717. 1878, Februarie 4. MANDATE DE ADUCERE. Dat la 4 Februarie 1878. No. 191.
D. Nicolae Dumitru, din comuna Pe- Judele de instructiune al tribunalu-
trósa, este citat ca, In diva de 27 Februa- lui Muscel. SOMA TIUNE
rie 1878, ora 10 de diminetA, sA, se pre-
sinte in pretoriul acestui tribunal, spre In- In numele leget si al M. S. Domnuluï,
fAtisare ea inculpat pentru lovire; cunos- Not Nicolae I. SAuleseu, judecAtore-in- Corbul portitreilor tribunalulul Olt.
chid cA, nefiind consecinte, se va judeca struetor de pe NngA acest tribunal, in Noi Al. Vasilescu, seful portAreilor tri-
in lipsA. virtutea facultAtet ce ne dA, legea de pro- bunalulut Olt, pe basa formuld esecuto-
No. 28,346. 1877, Noembre . . cedurA eriminalA, mandAm i ordonAm ea, rie cu care este investita sentinta tribu-
Gheorghe NicA, Rotaru, fost cu domiciliul nalul local No.200, din 1877, si prin care
Rada, socia lut Vasile, din comu- In comuna BAdeni-PAménteni, érA aeum ne- se indreptAteste D-na Sevastita Plopenca
na Mizil, este citata ea, in dioa de 27 Fe- cunoscut, sA, fie adus la calainetul nostru, a primi de la D. Costache Paraschiveseu,
bruarie 1878, ora 10 de diminétA, sit, se cu termen de indatA, spre a fi interoemt suma de lei 2970 arenda anulut 1877, cu
presinte In pretoriul acestut tribunal spre asupra faptulut ce i se atribue pentru Putt dobênda legalA de la 9 Septembre , uua
infittisare ea inculpatA pentru lovire; cunos- de ot. cererai In judecatA si pAn6 la achitare, plus
c6nd cA, nefiind consecintA, se va judeca in Cu eseeutarea acestut mandat se insA-- let 100 cheltuell de judeeatA si in confor-
lipsA. einézA agentul puteret publice, care se va mitatea art. 388 pr. e somitm prin acesta
No. 28,343. 1877, Noembre . . conforma cu art. 99, 101, 110 si urmAtó- pe debitorele D. Costache Paraschiveseu,
rele din áisa procedurA. cu domiciliul necunoscut, ca, in termen de
CAlina, fica Radet, socia lui Vasile, Dat la 31 Ianuarie 1878. No. 293. 24 ore, se plAtéscA numi:et dómne valórea
din comuna Mizil, este eitatA ca, in dioa indicatA, eilet contrarin ; va fi urmArit pe
de 27 Februarie 1878, ora 10 de dimine- Judele de instructiune al tribuna- tóte cAile legale.
ta, sl se presinte in pretoriul acestut tri- lulul Putna. No. 326. 1878, Ianuarie 30.
bunal spre inatisare, ca reclarnantl; cu-
nosccAnd cA, nefiind consecintA, se va ju- In numele leget si al M. S. Domnuluï,
dcea in lipsit. Not Elie StefAnescu, jude instructor
No. 29,347. ESTRACTE DE DECISIUNI.
1877, Noembre . al a-cestut tribunal, in virtutea facultAtet
ce ne dA legea de procedurA criminalA, Inalta curte de compturI, sectia I,
Judele ocoluluI Cd.lára§I. mandAm i ordonAm ca, Mihalache StrA-
tulat, Gheorghiu eu domiciliul necunos- Avhid in vedere comptul de gestiune al
D. Stefan Petroviet, fost ca domiciliul cut, la staturA de mijloc, chrunt , fata D-lui C. Petrescu, directorul penitencia-
in acest oras, érti acum necunoscut , este blondA-roscatA, cam de 50 ant, ochit rulut Trégu-Oens pe anul 1873; curtea
citat ca, în dioa de 16 Februarie 1878, la galbent, barba rosie-cAruntA , mustatile, pentru motivele aAtate în sentinta eu No.
orele 10 de diminétA , sA vinA la acéstA ju- sprAncenile gróse , cArunte i castanit, 209, din 13 Septembre 1877, a pronuntat
decAtorie, spre a se unfit* ea parte civi- fruntea, gura potrivite , obrazul gra- urmAtórea hotArire :
11 in procesul ce Niculi Panait se inculpA imbrAcat cu zAbun, pantalont tè- I. Escedentul de bant 75, resultat la 31
pentru inu1tà si bAtae; avénd in vedere cA, rAneset negri, cisme mart, cojoc scurt, Decembre 1873, din operatiunile pe sérna
de nu va fi urmAtor, se va judeca procesul eAciulA lungA de Leipzik cam rósA , Statulut, sit se raporte la debitul peniten-
in lipsA conform, leget. sA fie adus la cabinetul nostril din Foc- ciarulut Vrgu-Ocna pe anul 1874.
No. 344. 1878, Ianuarie 23. sant de indatA, spre a i se lua interogato- 2. Escedentul de let 5,769 , bent 79,
dal asupra crimet de omor, ea a comis resultat la 31 Decembre 1873, din opera-
D. Sandu Nita chiópA-ÉpA, fost impreunl cu altY clout. tiunile caset arestantilor, sA se raporte la
cu domIcilitil in comuna Varlsci, érA acum Cu esacutarea aoestut mandat se insAr- debitul acestut penitenciar pe anul 1874.
necunoseut, se citézA, ca, in clioa 15 Fe- cinézA agentul puteret publice, care se va 3. Esceclentul de lei 6,090,bant 68, re-

www.dacoromanica.ro
 772 MON1TO1UE, oFIC1AL AL ROMINIEI 0 (21) Pebruarie 187g
sultat la 31 Decembre 1872, ai luat pro- sentinta No. 3,198 din 1877, i S'a respins - Jean Marron, eu domiciliul necunos-
visorid dupa comptul aceldi penitenciar, apelul fAcut contra cArtiI de judecatA, No. cut, prevenit pentre contraventie, prin
se admite provisoriti p5n6 ce se va cereeta 250 din 1876, a judelusi ocolulaï sentinta cu No. 3,314, din 1877, 'I s'a
judeea comptul pe acel an. dreptul de opositie i resurs, conform art. respins apelul Mont contra cArteï de jude-
Acéstg, hotkire s'a pronuntat cu bene- 183 si 174 din procedura penalbt. cata cu. No. 1,512, din 1875, a judeluI o-
ficiul art 19 si 22 din legea org. a curtet No. 3416. 1878, Ianuarie 25. colule I ca nesustinut.
Drept care se publicg, spre cunoatinta Sentinta se pronuntA ca dreptul de o-
mostenitorialà decedatule C. Petrescu al Tribunalul Ilfov, sectia II corect. positie ai recurs conform legeT.
cAruia domiciliti este necunoscut. Stamate Greticatis, cu domiciliul neon- No. 2,544.
No. 209. noscut, prevenit pentru ranire si batae,
prin sentinta No. 4,234 din 1877, s'a con- Jean Marron, cu domiciliul necunos -
Curtea cu jurati din dictrictele Olt- damnat lei' 30 amendh emaplicatiunea art. cut, prevenit pentru contraveatiune, prin
Teleorman. 28 din coclul penal. sentinta cu No. 3,312, din 1877, 'T s'a
Sentinta se pronuntA, cu dreptul de o- respins apelul fAcut contra carteT de ju-
Prin decisiunea No. 1, din 1878, a cur- positia si apel, conform legeT. decatii cu No. 1,409, din 1875, ca nesus-
individul Marin Obacin,fost cu domi- No. 2,457. tinut.
ciliul n comuna Cireasov, acum dosit, s'a Sentinta se pronuntA ca dreptul de o-
condamnat pentru crima de Wilkie la re- - Marita Georgeasca, cu domiciliul positie ai recurs conform legeT.
clusiune pe timp de opt anY. neeunoscut, ppevenitA pentru eontraventie, No. 2,546.
Se publieä dar acésta spre a ajunge la prin sentinta No. 4,026 din 1877, s'a
cunostinta numituluï, spre a se presenta si respins apelul Mont contra cartel de ju- Dumitru Eliescu, cu domiciliai ne-
constitui prisonier in termenul prescris de decatA, No. 16 din 1877, a judetuluT de cunoseut, prevenit pentru ultragiu, prin
lege; cunosc6nd 06,, are drept de apel si o- pace al ocolulul. al IV-a, colórea Albasträ sentinta on No. 3,836, din 1877, s'a con-
positie, confor n lege. ca nesustinut. damnat la 50 lei' noul amendii, cu aplica-
No. 102. 1278, Ianuarie 26. Sentinta se pronuntA, cu clreptul de o- tiunea art. 28 din codul penal.
positia si recurs, conform lege T. Sentinta se pronunta ca dreptul de o-
Parchetul curtel de apel din Bu- No. 2,459. positie ai apel conform leget
curesci. No. 2,548.
Gheorghe Dumitrescu, cu domiciliul
Prin decisiunea curtei juratilor din II- necunoseut, prevenit pentru bàtae, prin - Nae Simionesen Stanovici, en do-
fov, No. 58, din 10 Septembre 1877, nu- sentinta en So. 2,415, din 1877, s'a con- miciliul nccunoscut, prevenit pentru bit-
mitul DritgoT Stan, de anY 35, de profesie damnat la 15 c,lile inchisóre cHectionalä. tae, prin sentinta en No. 4,563, din 1877,
coditor la brutitrie, domiciliat in Bum- Sentinta se pronuntti cu dreptul de o- s'a condamnat la 15 Ole inchisóre corec-
reset', s'a condamnat la 6 ani reclusiune, positie si apel conform legeY.
tionalä.
pentru tâlharie. No. 2,439. Sentinta se pronunt/ cu dreptul de o-
positie si apel conform legeY.
- Prin decisiunea cartel' juratilor din Constantin loan BArbieru, cu domi- No. 2,550.
Ilfov, No. 58, din 10 Septembre 1877, nu- ciliul necunoscut, prevenit pentru bAtae,
miiÏ Petre Corbu, Dumitru Ion Baden prin sentinta cu No. 2,748, din 1877, s'a - Petre Ioneseu, cu domiciliul neon-
Papue si Ghita Muscalu, majori, munci- condamnat la 6 hill' inchisóre corectional noscut, prevenit pentru elY a ultragiat pe
domiciliati in BucurescI , con- Sentinta se pronuntA cu dreptul de o- sub-comisarul Melicu, prin sentinta No.
damnat la muncä silnich pe tótli viata, fie positie i apel conform legeT. 3,395, din 1877, s'a condanmat la uh, Lint
care, pentru tfilhArie. No. 2,441. inchisi5re corectionald.
1878, Ianuarie 23.
Sentinta se pronuntt cu dreptul de o-
Tarsita I. Doicescu, eu domictliul positie si apel conform legeï.
- Prin deeisiunea curtei juratilor din necunoscut, prevenitl pentru contraventie, No. 2,552.
Ilfov, No. 77, din 27 Septembre 1877,1111- priu scntinta cu No. 2,743, din 1877, 'I
miiÏ Petre Ion , de anY 21, de profesie s'a respins apelul fAcut contra cArteT de
muncitor, si Petrache Ganea sah GhitA Gheorghe, cu domiciliul ne-
judecat6 cu No. 302, din 1876, a judelul cunoscut, preveuit pentru ultragiu, priui
de ani 29, de profesie ferar, domiciliatY in de pace, ocol IV, curirea Albastrà, ca ne-
sentinta cu No. 4,572, din 1877, s'a con-
Bucurescï, s'ah condamnat, cel d'antart la sustinut. dat la tit lent inchisóre corectionalà.
6 anï reclusiune, iar cel din urma, la 7 anY Sentinta se pronuntA cu dreptul de o- Sentinta se pronuatt ca dreptul de o-
reclusiune, pentru positie ai recurs conform legeT. positie ai apel conform legeT.
1878, Ianuarie 23. No. 2,443. No. 2 554.
Tribunalul Ilfov,sectia I corectionaid. - Petrache Alexandrescu çi Lina socia - Nae Stanciu, cu domiciliul necunos-
sa, eu domiciliurile necunoscute, prevenitï cut, prevenit pentru bltf,ae, prin sentinta
r Pautazi Stan, cu domiciliai necunoscuf, pentru bAtae, prin sentinta cu No. 3,033,
cu No. 2,805, din 1877, '1 sa respins o-
prevenit pentru furt, prin sentinta No. din 1877, s'ali eondamnat la câte 25 leY a- positia fAcutà contra sentinteT acestuT tri-
3,873, din 1877,i s'a respins opositia con- menda fie-care, cu aplicatiunea art.28 din bunal, No. 2,683, din 1876, ca nesusti-
tra sentinteT fAcutá cu drept de apel, con- codul penal, mg condamnindu-se ambii nutA, i mentinându-se acea sentintt In
form art. 195 si urmAtórele din procedu- prevenitY si la 30 leT notil despagubire ci- tóte efectele sale.
ra coduluT penal. vilti solidariceste care reclamanta Lucsan-
No. 3,178. Sentinta se pronuntil cu drept de apel
Ianuarie 24. dra Barbu Oprea. conform legei.
Sentinta se pronuntA cu dreptul de o- No. 2,556.
Ión Speling, ce domiciliul necunos- positie si apel conform legei.
cut, prevenit pentru contraventie, prin No. 2,542. - Nicolae Pencu, servitor, cu domici-
www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL RONANIM 773

Hal necunoscut, prevenit pentru escroche-

pronuntata, de acest tribunal in sedinta de damnat la inchisóre corectionalä pe timp
la 17 Octombre 1877, s'a respins oposi- de 3 ant de qile, si la interdictiune pe a-
de, prin sentinta cu No. 3,427, din 1877,
s'a condamnat la done inni inchisóre si 60
tianea faeuta de Tarim cismaru, contra sen- timp.
lei amenda, cu aplicatiunea art. 28 codul
tintei corectionale cu No. 307 din 1875. Acésta, sentinta este supusa, opositiet
penal. Acésta se publica, spre cunoseinta nu- apelulut, conform art. 183, 196, 200 pr.
Sentinta se pronuntä cu dreptul de o- mitulut de va voi sä usede de dreptul de penaluí.
positie si apel conform leget. apel. Acésta se publica spre sciintä.
No. 2,558. No. 1877, Decembre.
Judec&torla ocolulul I, coldrea de
Tribunalul de VAlcea. Prin sentinta corectionalä sub No. 1 Ro§u.
din sedinta de la 2 Ianuarie 1878, in basa
Prin sentinta acestut tribunal, cu No. art. 238 din codul penal, tribunalul in u- Prin dispositiile cArtet de judecata No.
17, pronuntata in audienta din 14 Ianua- nire 0u D. substitut i in virtutea leget, a 788, din 1877;
rie 1878; condamnat Gheorghe Lucsa, roman, ma- in numele legit, s'a hotarat ca Anton
Avend in vedere actiunea de divort in- jor, fost cu domiciliul in comuna Scurtesci, Ghiran, servitor, suburbea Pitar-Mosu,
tentatä de D. Iulius Eitel farmacist, domici- era actualmente cu dOmiciliai necunoscut, fie penat en plata amenc,Iiide let noi 10, in
lint in orasul Ramnicu-Valcea acest dis- a suferi inchisóre corectionala pe timp de profitul easel' comunale. Acésta carte se
trict, contra sotiet sale Amaiia, nascutä dile. pronunta in uitima instanta cu opositie.
Zicheli, pentru motiv ca a abandonat de- Se mat condammi numitul inculpat
miciliul aprepe patru ant; la 10 lei nout despagubire reclamantului. Judeattoria de pace a oraplul
In fapt, considerand din depunerile mar- Acésta sentinta este supusä opositiunet Giurgiu §1 pla§ei Marginea.
torilor audiati cu jurament inaintea tri- apelulut in termen legal.
bunalulul se constata in adevar parata Prin sentinta prominciata de acesta ju-
a parasiCdomiciliul solulut sC6 de mat Prin sentinta corectionala sub No. decatorie cu No. 160, din 22 Noembre
mult timp, ca acest fapt constituind insul- 1,545 din 9 Decembre 1877, a tribunalu- 1877, s'a hotärat Ce, Ivan Petrescu, din
ta cea mat grava adusä de femee barba- lui, deliberancl asupra faptulut de lovire comuna Petrile, era acum cu domiciliul
tului sera, diva art. 112 codul civil, clä In persena lui Négu Raducanu i facendu- necunoscut, pentru faptul de insulta ce a
loc la divort intre bärbat si femee ; se aplicatia art. 233 din codul penal, in comis s stea la inchiserr politienescl p 3
Avend in vedere ca., de si reclamantul unire cu D. procurore i virtutea legit, a termen de 2 dile si sa platésca, amenda
si parata sunt streini si casittoriti in tell condamnat individul Ghitä Iosef din co- in folosul easel comunei respective, de let
straina; considerancl insä ch. dreptul de a muna Glod-Saratu, a suferi inchisóre pe 25, cu aplicatiunea art. 30 din cod. penal,
recurge la protectiunea tribunalelor roma- timp de 15 in cas de insolvabilitate.
ne este un drept civil pe care legea ia a- Acesta sentita este supusa opositiunei Condamnatul in lipsil , are dreptul de
corda in Romania streinilor pe care in a- apelulut conform legit. opositie in termen de 3 dile, conform art.
cestä privinta pune pe aceeasi trépta, cu 149, din pr. penalä.
Romanit; considerand ca, nu esistá pie uä Tribunalul de Vlapa. Acésta sen'.,inta este supusii i apelulut
dispositiune proibitivä de lege care ar ri- in termen de 10 dile, conform art. 171,
dica tribunalelor romane de a se pronunta Prin sentinta acestut tribunal Vla- din pr. penala.
asupra conflictelor dintre streini ; consi- sea, No. 13, din 1878, Voicti Eakin, ro-
derand ca, e de ordina publica i interes man, major, gradinar, fost domiciliat in
general ea un sociC, victima relet condui- Icomuna CosmestY, iar acum necunoscut, Corpul portäreilor tribunalulul Olt.
te a acelut alt, s p6te cere si obtine di- pentru delictul de insulta, este condam-
vort ; nat la inchisórea corectionaM pe timp de Estract dupä actul dotal al D-nel Maria Gi-
redend art. 13 si 11 eodul civil ; tri- cinct-spre-dece dile. elan, n5scut6 Micoianu, la trecerea sa in vi-
pentru aceste motive, si in numele Sentinta este supusä opositiet si apelu- ét& conjugal& cu D. Toma Gigartu. i care se
public& tn urma cererei ce a adresat tribunalu-
legei, hotarasce : tut, conform art. 183, 196, 200, pr. c. lui Olt, prin petitia inregistratl la No..., pen-
Admite pretentiunea reclamantulut Iu- penal. tru epary l unea patrimonial&
lius Eitel, si in consecinta, pronuntä di- Acésta se puplicA spre sell*.
vort intre D-sa cu satia D-sale Amalia, Coprinderea actulai,
nascuta Zicheli, ramaind desfacuti pentru Prin sentinta acestut tribunal Vlas- Sub-semnatul, In calitate de tutor al
tot-d'a-una fail a se mat' paten casätoril ca, No. 974, din 1877, MO Räclucanu, minorilor decedaIilor BAlula BAicoianu si
tinpreuna, conform art. 277 codul civil , emancipat, major, spoitor, din Giurgiu, consOrta sa Catinca Dtticoianu avend In
ordona ca acésta sentintä, conform art. 246 iar acum cu domiciliul necunoscut, pen- vedere incheerea consiliulut clefamilie In-
codul civil, sa, se inscrie in registrul sta- tru delictul de lovire comis, este condam- fiintat pentru acestä tutelA, cu data de la
reI civile, in termen de 2 luni, (lulu), ce va nat la inchisóre corectional pe timp de 25 ale curentet 1un, prin care mC autorisä a
re'manea definitivä. cinci-spre-dece constitui dota D-ret Mari, nAscuta Mico-
Acésta, sentintä se pronuntä in prima Sentinta este supusä opositiet si ape- ianu, ce are a trece In casAtorie cu D.
instanta si este supusä apelulut catre onor. conform art.183, 196, 200, pr. pen. Toma Gigartu.
curte din Craiova, conform art. 316 si 318 Acésta se publicit spre sciintd. Avênd asemenea in vedere consimlimh-
procedura civilä. tul dat de espusul consilit, pentru säve'r-
Pârata sotie juclecata in lipsa are si Prin smith* acestut tribunal Via- sirea acestet cAsAtorii, si In fine;
dreptul de opositie care acest tribunal, sea, No. 18, din 1877, Gheorghe Vlaicu, Avend in vedere inventatiul coprindè-
conform art. 154 citata procedurä. roman, major din Giurgiu, colórea de Ne- tor de averea mobiLi si imobilA a minori-
1878, Ianuarie 28. gru, strada Smarda, iar acurn cu domici- lor mai sus-disilor decedati ;
liul necunoscut, de profesiune muncitor, Constitui dota la cAsAtoria D-rel Mari,
Tribunalul de Buzed. pentru delictul de furt prin efractiune in flica i moitenitórea numitilor ei
Prin sent* corectionall sub No. 1,162 prejudiciul lui Christea Stefan, este con- In general, precum urnak4;

www.dacoromanica.ro
 774 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Fehuarie 187

I. Tóta partea ce i se cuyine din suc- multe locuri comunale, din intrul raionu- Prefectura judetulul Olt.
cesiunea averei numitilor sÏ parinti, pre- lui, se publica de acésta spre generala cu- D. sub-prefect al plasei Cobia, din ju-
cum si a fratelui eT Costica, decedat, si noscintil ca cal ce vor fi amatori a lua u- detul Dâmbovita, prin telegrama No. 5374,
care avere este in mosia Radomiresci din' nul sad mai multe din aceste locuri, in incunosciintéza c individul Nice Popa, din
acest judet Olt, mosia Robanesci, din ju.-1 conditille ce se pot vedea in ori-ce i in comuna Dobrolcsa acest judet, princ,16ndu-
detul Romanati, casele eu locul lor din! cancelaria acestei primarii, si din care se
orasul Crajova, via de la Dragasanf, jude-1 póte lua cunoscinta de intinderea si si- se cu cal de furat la comuna Siita-Séca,
judetul Dâmbovita, a dosit pe când se ur-
tul lees, precum si cele-alte coprinse tuatia acestor loeuri sa, se presinte in pre- marea; semnele lui sent : la stet Malt, Ma-
in inventariul format la deschidorea tu- toriul primarieT, in dioa fixata, la orele 11 bracat teranesce, facia óchesa,, perul re-
telex, osebit de bonurile rurale si objec- de diminóta, insociti si de cuvenitele ga- tesat si carunt, barba rade, caruntä.
tele ce mi s'ad dat mie in contractul de rantiT, cerute de conditiuni spre a concura.
casatorie cu sora numitei dem6sele; No. 426. 1878, Februarie 2. Se publica pentru doyedirea individu-
II. Din acesta avere galbenT 300 se des- lui coprins.
Prefectura poliie1 capitalel. No. 1,083. 1878, Februarie 4.
Una pentru trusoul demóselei Maria.
III. La cas and se va imparti averea Prefectura judetulul
intre frail si in partea numitei demósele Pe strada Coltei, in noptea de 26-27 Individul Tudor Dimitrescu , din corn.
va catlea ver-uä suma de bani, acei bani Ianuarie, s'aii gasit 2 legaturi sine de fer. Otesani, plaiul Ilorezu, acest judet, statul
nu se vor ridica de at prin dare de sol- Se publica de acésta spre cunoscinta po- Malt, facia albanéta, eu pucine sernne de
yabilit garantie sad pentru cumperatórea sesorului. versat, perul castanid, tuns, ochii caprui,
de alte imobile. No. 2,094. 1878, Ianuarie 31. imbracat cu pantaloni seri caciula négra,
IV. Sa fie bine inteles c sub-semnatul de ani 31, cu un semn de loyitura, in cap
in calitate de tutor, nu me angajéz la nici Prefectura de Romanatl. la partea drépta, fiind inculpat pentru cas
respundere a mea personala, la cas când de omor, s'a %cut nevedut.
espusa avere va fi supusa ver-unei impre- In c,lioa de 25 Februarie curent, urmând
PrefeCtura róga pe tote autoritatile ad-
jurari i nici atund printr'acésta dreptul a se tine concurs in pretoriul comitetului
ministrative din tail , sit bine-Yoésea a
ce are consórta mea de a se imparti din a- permanent, pentru infiintarea a 2 conduc- lua mesuri pentru prinderea i tramiterea
verea parintilor ei cu portiunea pe frati torI si 5 picheri, necesari in serviciul tech- lui
déca voiui raporta dote, conform legei. nic al acestui judet. No. 17,092. 1877, Decembre 7.
C. C. Isvoranu, epitrop. Prefecture publica despre acesta spre
Maria Baicoianu. cunoscinta doritorilor, ca cei ce yor fi as- Prefectura judetulul Dolj.
Slatina, 1872, Octombre 27. piranti de asemenea posturi, sa aduca ou Matache Ute Veduva, din Craioya, re-
sinele actele doveditóre calitatei kr de clamit c dupa, tocméla facuta, tramitènd
T. Gigartu, invstratorul, sunt multu- cunoscinte teehnice. la 30 Decembre trecut pe vizitiul Dumi-
mit, si am primit din cele miseatóre lu- No. 1,702. 1878, Februarie 3. tru cii saaia cu 4 cal a educe in Caracal
crud un fermual cu ul pétra de smarand pe Dumitrache Capitan Vasile, un tovaros
in mijloc si imprejur cu petre mid de dia- Prefectura de Buzed. al acestuia, i Ióna socia lui Ion Golum-
mant, un inel diamant ea bobul de po- ban, acestia din Caracal, ad apucat dru-
rumb si 7 sire margaritar marunt , find- In dice de 20 Februarie curent , este mul spre Slatina , si pe drum a batut pe
ct trusoul ce se coprinde la art. 2 din fa- decis a se tine licitatie in pretoriul onor. vizitid, l'a descultat si l'a aruncat jos si
cia acestui act mil face D. Tome Gigertu, comitet permanent, pentru darea in intre- s'a %cut nevedut ca sania si cu eau , era
cu banii D-sale, cad case nu are bani prindere a construirei a 3 podete de pétra vizitiul a incetat din vióta, in Caracal.
naht, acesti bani in slime' de galbenT 300, pe soséua judetiana No. 1, sectia Magu- Signalimentele individilor sun t :
va avea drept D. Gigârtu a'T cere din oil- ra-Ciuta. Dumitru Capitan Vasile, fost aprod la
ce fond al averei mele fara alta cerere de Projectele si caetele de insarcindri se tribunalul Doljiu, stature scnrta , bruslid
garantie, conditiune ce o fac in base art. pot vedea de amatori in ori-ce di de lu- la obraz, perril carunt.
1231 c. ciyil. cru la comitet. ToYarosului WI nu i se cunósce signa-
Despitgubirea a celor de mai sus 300 Se publica de acésta spre generala cu- limentele , i dupil informatia luata s'ar
galbeni o va cere D Gigârtu la impar- noscinta. numi Nae.
téla averei. 1872, Octombre 27. No. 1,410. 1878, Februarie 4. Vine, socia lui Ilie Ion Golumbénu, sta-
Mari Raicoianu. ture scunda, se uitä cam speriat.
Atat fermualul cu sire de mArgiiritare
Prefectura judetulul Arge§. Signalimentele cailor sunt:
inelul coprinse in facia, diva estimatia Unu galben deschis, ca uii gilea la
%on* este de galbeni 90 peste tot. Sub-prefectul de Olt, prin raportul No. spate din drépta.
Th. Gigeirtu, C. C. Isvoranu. 263, insciintéza, c. tinerif Constantin Ni- Una negru inchis, coma retezata.
colae Berbecel, stature mijlocie, facia smé- Unu negru deschis, cóma retezata , ca
Acest estract find conform cu origina- da, perul i sprâncenile negre, nasul si ua pata alba pe spinare; toti cu códele re-
lul, se atesta. gura potrivite, imbracat teranesce, Ion Ni- tezate.
§eful portareilor, T. Vasilescu. colae Somonea, stature Malta, facia óche- Done perechi de hamuri dintre cari una
No. 1,035. se, perul si sprâncenile negre, nasal si de gull la caii aMturasi si done pereehi
gura potrivite, imbracat teranesce, aman- frâne.
doui din comuna Mead, urmând a trage Sania vapsita galben, forma ca de tra-
ANUNC ADMINISTRATIVE sortul in anul curent, ail dosit de la loca- sura, imbracata cu rips rosu, i perina
l.* kr si nu s'an mai intors niel 1360 dinapoi albastra, la spate cu scaun.
acum. Se publica pentru gasirea cailor cu ha-
Prim&ria urbel 11.-Setrat.
Prefecture publica acésta pentru a se murile si sania si dovedirea numitilor in-
In dice de 27 Martie 1878, avénd a se presenta si a se aduce la locul cuviineios.
vinde de veci, prin licitatiune orala , mai No. 964. 1878, Ianuarie 24. No. 525. 1878, Ianuarie 2.
www.dacoromanica.ro
 9 (21) Februarie 1878 .tiONITORITL OPICIAL AL ROMINIZI 77 5

'ANUNCIURI PARTICULARE 'a perdut 17 cup6ne, din call 9 eu-

CURSUL BUCURESCI póne de la scrisurile funciare rurale
de cate 1000 leT, cu No. 25,134, 25,135,
ub-semnatul, perdOnd urmat6rele efee- 25,136, 25,139, 40,891, 62,722, 62,723,
CASA DE SCHIMB te de val6re i anume : 2 polite sem- 62,724 si 62,725; 5 cup6ne de la serisn-
nate Dumitru Peciu, de leT 1,221, b. 27; rile funciare de ego 500 leT cu No. 33,750
TO111A TACIU 1 polita semnat Petrica Nicoleseu, de leT 33,752, 33,765, 39,639 si 39,640, si 3 en-
254, b. 60; 2 polite semnate George Io- One de la obligatiunile domeniale seria
No. 60. - Strada LipseanI. - No. 60. noscu, de leT 1,812, b. 96; 1 inscris sem- 946, No. 9,451, 9,459 si 9,460, t6te a-
natit Nieolae Hincov , de leT 346, b. 66, vênd scadenta la Ianuarie 1878.
Pe dioa de 8 Februarie 1878 t6te la ordinul met. Acela care le ya gasi este rugat a le a-
Cumpèr Vêndute Rog pe orT-eine le va gäsi, ;sa, bine-vo- duce la D. Nicolae Giurescu, secretar la
Oblig. rurale . . . . 94 94 ésea, a le aduce la comptuarul D-lui I. M. primarie In orasul Brila, si va primi drept
domeniale . . 89 891/2 Levy, in BueureseT, strada LipscanY, No. n ultumire IA bunk recompensa. (1 -2z)
casa pensiunilor 68, de uncle va primi ua buna recompen-
6rit la cas contrariO, se vor considera ub-semnatul fac cunoscut printr'acésta
de (300 le bucata) . 150 155. e'am perdut In orasul Zimnicea pas-
ScrisurT funciare rurale. 82 l/4 82 ea ua hartie alba, fara nie u valóre.
(2-2z) /IL A. Eskenazi, (Giurgiu.) portul met liberat in luna Noembre, anul
urbane. 71 V4 718/ espirat, de seful intendenteT transporturi-
Imprumut municipale . 81 1/4 81 1/4 lor armateT rosiene din BucureseT. Cine '1
cu prime Bu- In pimnitele de la proprietatea OrlestiT, va fi gasit este rugat a1 aduce la direc-
cureseT (20 leT bucata) 211/2 22 judetul VAlcea, plasa Oltu, distanta de tiunea generala a transporturilor armateT
Imprumnt Oppenheim . IA jum6tate oil de DragasanT, se all, imperiale in Bucuresci, strada Mogos6eT,
ff Stern. . . 'IA mare cantitate de vin de DragasanT din No. 145, de unde va primi nit bunit re-
Renta românä . . . anul 1868. AmatoriT se vor adresa d'a- compensa.
Actiile Dacia (500 L b.) 125 130 dreptul la p-oprietarul D. Costica I. La- Zimnicea, 1878, Ianuarie.
R omânia (100 Lb.) 45 50 hoyari, la Rimnicu-VâleeT, sail la inten- Inginer, Henri Szokalski,
dentul mosieT. (1) (1-2z) capitan In retragere.
ObligatiT elate la sort
Rurale VERITABLE LIQUEUR
Domeniale . . 2V
Cnkine DE L'ABBAYE FECAMP (FRANCE)
De oblig. rurale exigib. ESCELINTÀ, TONICA., DIGESTIV-A SI APERITIVA
domeniale 3 2 1/2 GE-N. MAI BUN DIN TOTE LICORILE
scris. funciare A se cere todéuna in
rurale exigib. VERITABLE LIQUEUR BENEDICTINE
Brevei6e en France et 4. fEtranger. josulti fiecarei sticle,
seris. funciare eticheta pritratà purtAn-
urbane exigib t/Me dh semnritura directore-
lui 0.enerale.
Impr.municipal
Adeverata licore Benecrictinä se gAasesce numaI la.
Diverse D-nil Gubler Wa:tanovitz et Comp., agenV generaE; 1. Atha-
Basin et 1. Klee, A. Fialkowski, 1. Ovessa, lulius Kaiser, toll
5/8 neguilatori; Thomas Antonin, Dimitrie Marinesou, Const. Sa-
Argint pe aur .
razi, tè. et D. ThAnäsesou frati, G. Constantinesou, G. Itaclu-
Florinn val. Austriacil. 2.121/2 lesou et lonesen, toll cofetarl; Coast. nacovip, farmaeist,
Rubla de chârtie . . 2.70 2.72 la eels mat bnne ease din oele-alte orase.

SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN DIN BUCURESCI

In consecinta art. 45, 52 si 53 din statutele acestei
societáti, , imprumutati. sunt prevestiti cá dioa in
care urmézd a se intruni in ;tdunare generalá anuafh, este
acaa de 12 (24) Martie viitor, la ora 1 dupá amédi, in
localul administratiei din Mamie Otel Dacia , strada Ca-
rol I, No. 12.
Cestiunile la ordinea (Nei sunt urmátórele :
. Parea de sémd i compturile societatei pe 1S77
2. Budgetul v( niturilor i cheltuelelor pe 1S7S
3. Relnoirea prin sorti a d uoi consilieri. Direqiunea.
www.dacoromanica.ro
776 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 9 (21) Februarie 1878

Epitropia spitalului Brancovenese.

TOATE SIDIELE CASTIGATE IN ROMANIA 7 In dioa de 18 Februarie curent, la 11
adicA tate prcmiurile prineipale precum si cele-alte castigate In loféria de banI ger- ore dimin6ta, urmand a se tine lieitaliune
manA la tragoi ea care a avut loc la 11 si 12 Febrnarle la Brunsvalc , potil h Inca- in cancelaria epitropiei pentru aprovisio-
sate imediat la sub-semnatul. Dup decretul guveraulul ea data de 24 Octombre 1877, narea spitalulul, pe termen de un an, cu
sumele castigate sunt platite in rnoneta de aur germang. Castigâtoril de premiI resi- lapte de bivolita de la 15 p,In6 la 35 ()tale
dând In Romania, earI doresert a ineasa la domieilial lor suma astigata, stint rugati
de a m'e Inseiir.ta indatA prin scrisóre , ca s" pot Insäreina pe corespondentil met In pe i, se publica ca, doritoriT de a lua par-
Romania cu plata. 1\T_ RJEISSsef al StatuluI
te la acésta licitatiune trebue .sa poseda
colector garantie provisorie de 100 lei noui.
la Brunsyle. No. 113. (1) 1878, Februarie 4.

LI 5 MARTIE 1878
incep din nob. tragerile 300 pogOne padure, calitate cer, se
da in taere pe mosia Udeni, dis-
trictul Vlasca, plasa Nejlovului; aseme-
LOTEMEI DE BANI GERMANA nea se arend6za i mosia de la tóinna vii-
Ore, ca sa, se pail face araturi. Doritorii
autorisata de guvernul german la Brunsvic si garantatit de tesaur. Acésta
loterie contine numal inca, 79,000 loturi originale, si din acest num608,000 atât de mosie cat si de padure, Se vor a-
trebuesc a castiga premiuri dupti programul oficial al tragerei ; sansele sunt dresa la Dr Farcasanu, strada Polona,
dara f6rte favorabile, de (')re-ce jum6tate din loturi treblie A, castige. No. 28, in Batiste. (5-2z)
Premiurile capitale earl sunt de castigat in casurile cele mai fericite se urea la
FRANCI 562,500 FRANCI 187,500 UL BUCURESCI
FRANCI 375,000 FRANCI 100,000
Mara de acestea loteria mai contine inch' urmat6rele premiuri : PRIMA CASA DE SCIIIMB
1. de 75,000 1 de 18,750 42 de 5,000 640 de 750 LA
2 de 50,000 11 de 15,000 253 de 3,750 885 de 450
1 de 45,000 16 de 12,500 6 de 2,500 75 de 300 BITRSA"
6 de 37,500 1 de 10,000 10 de 1,875 50 de 225 No. 63. Strada Lipscanl. No. 68.
1. de 30,000 2 de 7,500 400 cie 1,500 28,250 de 178
1 de 22,500 26 de 6,250 18 de 1,250 etc. etc. Mercuri, 8 Februarie 1878.
impreuna 38,000 de premiuri cari se urea la un total de Cump. Vêndut
10 MILIOANE 403,000 FRANCI. 100/o Oblig. rurale . . . 941/4 943/
TOte aceste premiuri vor fi trase in 4 seetiuni. Tragerea prima sectiuni in- esite la so ti
cepe, dupa cum s'a is mai sus, la 5 Martie 1878. Tragerile celor alte trei 8% domeniale . . 898/s 898/4
sectimil vor urma repede, ast-fel In cat tragerile tutor sectiunilor si prin esite la sorti 961/3 97
urmare a intregei loterii RI fie terminate in cate-va easel' pens.300 1.
Pretul lotului este fixat de guvern, adica : dob. fr. 10 . . 150 152
Fraud 70 pentru loturile originale intregi. 7% Solis. func. rurale . . 821/2 827/,
70/0 urbane. 71
. 711/2
Fraud 35 pentru jurnetatj de loturT originale. io/0 Imp. municipal . . . 81 811),
Fraud 17 '/, pentru sferturT de lotur`i originale. cu pr.Bue.(bil.201.) 21 21 IA
Expediez aeeste loturi originale, revestite de armele Statului, in timpul Attinni Dacia". . . .
priincios pentra tragerea care va avea loc, in contra tramiterei pretului, fie Romania" . . 40 45
in bilete de banea franceza salí altele, .fie in trate pentru Triest, Pests, Viena, Apóne rurale eigibiIe
Paris, Londra, Odessa, sag, ceea ee este si mai comod, prin mandat de posta, domeniale 31/2'4 28/4%
platind pretul la posta romanä. Fie care trämitere de loturi va fi insotita de scrisuri 55

programul ofleial al tragereI, i, imediat dupa tragere, purtätorii de lo- ,krgint contra aur 8/4o/0 5/8°A
turï vor primi lista oficiala, a resultatulul. Rubla hartie . . 2 73 2 75
Directiunea loterid tramite pe data prin intermdia, r.1 La. sumele casti- Florinu . . . . 2 12 2 13
gate. Data tragerei fiind apropiata, rog sa mi se tramita comandele cat mai Cursul din Viena
curand, pentru a 'ma fi posibil a esecuta t6te ordinele. 19 Februarie.
IztEiss
al Statulul
colector set'
gapoleonul . .
)ueatul . . . . .
9 461/2 fiorini
5 64 57

la BRUNSVIC Cursul din Berlin

(Germania de Nord ) 19 Februarie.
Din Romania scrisorile ajung la Brunsvic in 80 ore. Rugleinne a scrie in Oblig. can. ferate române . 72 90 mard
limba franceza, daca se pae daca 11117 in cea româna, engleza,"si italiana. Actiunile - 24 70
Prioritati . 73 75
77

,)ppenheim . . 96 50
vé.ndere padurea de pe mosia Bana- inchiriat, de la 23 Aprilie, duo6 Ruble battle . . . . . 222 70
na", din districtul Arges, plasa Pi- De cea cu No.40 si cea ea No. 52, Cursul din Paris
tesci. Doritorii a se adresa in Pitesci la din strada Lipscanï. Doritorii se vor a- 18 Februarie.
D. Constantin A. Racovità, éra, in Buen- dresa la cancelaria onor. consulat al Ru- Renta romána . . .1 54% franci
resei la D. Scarlet Tresne, calea Mogo- siei in t6te dilele, de la orele 10 Onë la 1. ISAC M. LEVY.
s6ei, No. 163. (4-6z) (3-1s)
MPRIMERIA STATULUL DIRECT N; T. ORA§01.J.
www.dacoromanica.ro