J.

POPESCU BAJENARIf
A UTO R .c.negZiee,ker.:
V0 aisc4/1~,44.4.4:'.&&-Aterel;
1`12... 66".d..AN 11 L

DIN DOMNIA LUI ALEXANDRU CALIMACH

DE
Y. A. URECHI
Membru al Academia! Romane.

Sediuta de la 26 Ianuarie 1901.

Domnilor Coleg,
Am adus Academiei memoriile mele asupra Domniel Jul Caragea.
Astadi imi permit a v atrage atentiunea asupra multor docuniente
nou, de naturd a lumina. Domnia Jul Calimach, Domnul Moldova

CAP. I.
Moldova la 1812. Scarlat Calimach. Avenirea la tron.
Intrarea la lag
In liva chiar in care, in August 1807, Rusia semnd inutilul
cu Prta Otomana, dupl. insistenta ImpratuluT Napoleon I, Scarlat
Calimach anunth lu Talleyrand, ca Prta l-a reintegrat la Domnia
Moldova Calimach nu gaga destul de pompase titluri de dat Imp-
ratului Francesilor pentru asemenea succes al politicei luT. (1)
Cele urmate dupd acel faimos i inutil armistitia le-am aratat fd-
c'nd istoria Domniei lul Caragea la Muntent Vdutu-s'a din acele,
cum tot atat de inutild, cat si armistitiul, a esit numirea din noa a luI
Scarlat Calimach prin protectiunea lu Napoleon, la tronul MoldoveY,
In 1807. Acstd numire nu aved sd fie o realitate decat dui:4 incheerea
pdcif de la Bucuresci din 1812. De astd data Scarlat Calimach nu va
av sd multumsca pentru tron lui Napoleon, ci Rusiei. Dupa ce Cu-
tuzoff fact' prisonier pe Calimach la Rusciuc, unde se and cu 6stea
(1) Veli Hurmuzaki, Documente, vol. II, supl. I, pag. 450.
Analele A. R. Toni. XXIII. Menioriite Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro
2 V. A. TIRECIErit 190

turcsca, Calimach av ocasiune sa lege relatiunT maT de apr6pe Cu

MuscaliT, in timpul exiluluT s in Rusia. Neindoios el Telleyrand nu
vgah Cu chi' rT avenirea la tronul MoldoveT a lul Scarlat Calimach,
tinnd sma de vechile luT relatiunl cu representantul FrancieT din
Constantinopole. Dar acsta buna opiniune a, lul Talleyrand, orl a luT
Napoleon, despre noul Domn al MoldoveT, nu va fi de lunga durata.
Care este data exacta a numiriT lui Scarlat Calimach la tronul
Moldovei ?
BatrAnul DraghicT nu tine sm de data numiriT lui Scarlat Calimach
la Constantinopole, ci numal de aceea a sosiril luT la IaT. Acsta sosire
In capitala Moldoval a nouluT Domnitor a fost, dupd Draghicl, prin
postul Craciunulut (1)
Dionisie Fotino, din contra, da numaY data numiriT la Constantinopole
a luT Scarlat Calimach ca Domn al MoldoveT. Acsta data, dupd cro-
nicarul grec, fu acea de 24 August. (2)
Acsta data a liff Fotino o conserva i Laurian, In Astoria sa. (3)
Un document publicat In colectiunea Hurmuzaki (supl. II, pag. 73)
pune numirea la Constantinopole a nouluT Domn la 4 Septemvrie, ceea-
ce se apropie de data 1111 Fotino, adeca de 24 August, dupa calendarul
nostru, de1 cu o di maT inainte, la 23 August.
D-1 Xenopol aduce maT intaiil data luT DraghicT prin postul Gr c7
apoT, In nota, amintesce data dupa Hurmuzaki, fara sa
se pronunte Infra amAndou6.
Ce avem de glis despre acst5 data' nol ini-ne?
Gazeta de Franc f ort publica in 1812 o corespendenta din Bucu-
rescT, cu data de 7 19 Septemvrie, prin care se spune, ca un tatar sosit
la BucurescI ierl (decT la 6 Septemvrie) a adus scirea numiril
Scarlat Calimach ca Domn al MoldoveT.
Urmza de ad i ca numirea la Constantinopole nu este in tot casul
anterird dild de 24 August, cad' tatarul, pana la 6 Septembre, a
avut timp s. ajunga la BucurescI. (4)
ellloniteur Univ ers el. are o corespondenta din capitala munteana,
din 2/14 Octomvrie 1812, in care i se spune ad : Le prince Scarlat

letona Moldova Iasi 1857, tom. II, pag. 92.

Tom. III, pag. 126.
Istoria Romcinilor, Bucuresci 1873, pag. 576.
31oniteur Universel frances, No. 288, de la 14 Octomvrie 1812, reproduce co-
respondenta din G. de Francfort.

www.dacoromanica.ro
191 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRII CALIMACH 3

Kalimachy, nomm6 hospodar de Moldavie, se trouve toujours ici.

no doit pas tarder a prendre possession (1)
Deci la 2 Octomvrie, adeca 26 Septemvrie, stilul nostru, Scarlat Cali-
mach se afla la Bucuresci si Mil nu de putine dile, de re-ce cores-
pondenta Monitorulul frances ice, ca. el se trouve toujours ici .
De altmintrelea presenta la Bucuresci a Domnului MoldoveI o atesta
si un act de la Domnitorul Caragea, un pitac prin care regulza plata
mor cheltueli f acute cu gazduirea aceluia. (2)
Din causa ca 6stea russc se retrase cu intardiere din Moldova si
ca autoritatile muscalesci nu se retrasesera din Ora, Domnitorul Ca-
limach va adasta mai mult timp in Tra-Muntenscd.
Nota luT Androssy, ministrul Franciel de la Constantinopole, adre-
sata Ducelui de Bassano la Paris, cm data de 9 Septemvrie 1812, con-
firma si ea pe deplin data numirii lui Calimach la tron, !titre 4 6
Septemvrie 1812. (3)
Inainte de sosirea sa in Iasi, acolo vine, in calitate de Caimacam al
cunoscutul Negre, cam pe la finea lui Septemvrie dupa. stilul nostru.
and sosit-a deci la Iasi noul Domnitor ? Moniteur Universel de
la 1 Ianuarie 1813 no raspunde la intrebare. Intrarea noului Doinn in
capitala Moldovei in mod solemn nu se face chiar in diva sosiriT, dar
sosirea acsta este sigura la 7 (19) Noemvrie.
Data de 7 Noemvrie este deci in neconcordanta cu afirmatiunea luT
Draghiei, ca Domnitorul cel no a sosit in postul CraciunuluT. Numai
dacd tinem sma ca Domnitorii sositi de la Constantinopole nu intrail
imediat in Capitala, ci poposail la manastire la Galata, pana ce li se
pregatia intrarea solemna in oras, numal atunci putem BA ajungem
aproximativ la inceputu1 postului Craciunului. (4) Dar, in realitate,
Calimach null face intrarea solemnd in Iasi decat mult mai
Acsta se documentza prin descrierea alaiului solemnel intrari in-
timplate la 7 Fevruarie 1813, descriere ce o gasim in Moniteur Uni-
versel. Tata acsta. desqriere : Principele Scarlat Calimach, noul hos-
podar al Moldovei, si-a facut ieri diminta intrarea solemna in orasul

Moniteur Universel, No. 300, Lundi, 26 Octobre 1812.

Veli la Domnia lui Caragea, cap. despre finance.
Hurmuzaki, supl. I, vol. II, pag. 731.
Veli ce am lis la Istoria Domniel lui loan Caragea, despre anstasi intrebare.
Moniteur Universel, de la 1 Iaruarie 1813, apune e Domnitorul test deseendu
dans un couvent du Faubourg..
Corespondentul jurnalului se insla, edei manstirea Galata, unde deseindeatt
Domnitorii, este afar din Iasi.

www.dacoromanica.ro
4 V. A. IIRECHI 192

nostru. A fost miruit in biserica Sf. Nicolae, de Episcopil acolo adu-

nati, si a depus jurdmintul de a guverna dup. legt Principele a in-
calecat apoI si, avnd cuca pe cap, a cutreerat orasul, precedat de
maI multe mil de pers6ne, carI formatl alaiul la ca sa se duca la
palatul sal, unde adunase pe boerl si pe cele-I-alte autoritatI sa-I
sarute mana, si a primit juramintele lor de fidelitate. Cand Domni-
torul infra in oras, se prta. inaintea 1111 treI codl de cal, pentru cd
Domnitorul Moldovel are rangul de Pasa cu trel coi. Sra orasul
fu iluminat, atat din causa acestel solemnitatt, cat si *in on6rea ludril
sfintelor orase Meca si Medina. (1)
Acum, dupa ce am larnurit pe cat posibil data veniril in Iasi a
Domnitorulul, se presinta o alta intrebare : fost-a Scarlat Calimach
la Constantinopole, sa primsca personalmente investitura?
Dupd (Moniteur Universal se vede, ca Domnitorul a asteptat la Bu-
curescl sa-1 villa actele de investiturd. Corespondenta oficialulul frances
dice ca: <trimisul mareluI Senior,,rinduit pe ranga Divanul MoldoveI,
a plecat dej. din Constantinopole, ca sa dual palaria (cuca) Domni-
torultif. (2)
Este deci probabil, ca Scarlat Calimach, dupa ce a fost eliberat din
Rusia, nu s'a mal' dus pe la Constantinopole, ci sl-a asteptat investitura
la Bucurescf.
Daca el era la Constantinopole, cand a fost numit, nu era nevoie
O i se trimild cuca si tuiurile, precum resulta din insasl corespondenta
mal* sus amintita a jurnaluluI oficial frances. Tte corespondentele di-
plomatilor din Constantinopole vorbesc de receptiunea lui Caragea la
Sultanul, dar nu amintesc de una a lul Scarlat Calimach. Singura
nota lul von Werther catre regele Prusiel, amintesce de Kalimachy,
dar, din cuprinsul vorbelor In care face mentiunea, nu resulta ca Ca-
limach era si el in Constantinopole, la data de 10 Septemvrie 1812
stil noil. Din contra, la data de 14/26 Octomvrie, von Werther arata ca
la 8/20 a fost primit numaI Caragea in audienta solemnd la Sultanul
si mal adaogg, cd Muscalil ati incredintat Guvernul pril-Muntenescl
luI Arghiropulo, si cd <Guvernul Moldovei va fi fost incredintat in
acelasI timp hospodarulul s611, principele Calimach.
Este probabil, cd Scarlat Calimach, dupd sfatul si indemnul Mus-
calilor, nu s'a dus la Constantinopole.

Moniteur Universel, No. 75, 16 Martie 1813.

Moniteur Universel, 1 Ianuarie 1813.

www.dacoromanica.ro
 193 DIN DOMNIA LEI ALEXANDRE CALIMACH 5

CAP. II.
Despre Domnia lui Sc. Calimach dupd documente.
Judecata istoricilor notri asupra Domnid lui Scarlat Calimach in
Moldova este, in genere, favorabilA.
Din cercetarea actelor mare parte inedite din Domnia acestul
roman grecisat, result cd el se deosebesce de contemporanul
Ioan Caragea de la MuntenI, did n'a fAcut din Imbogatire scop prin-
cipal al ski.
SA cercetAm seria de documente, repet, cele maI multe inedite, in
ordinea In care am luat deprinderea de a le aduce la fie-ce Domnie.
Administratiunea.
Nu avem do notat vre-o schimbare in organisatiunea administrativA
a Moldovd intre aniI 1812-1819. CeI cate do ispravnid continua In
judete. (1) La BotoanI continua Vornicul. Asemenea exista Vornicia
VranceI. La Putna in Galat aflam pircAlabi. La Ia0 existA, ca i la
Bucuiesd, nu num.'', un Aga, ci i un Vel Vornic al politid. La 1 De-
cemvrie 1814, Calimach numesce la acest post pro Dumitru Jora. (2)
Prin p1AI sunt ocolae, i zapcil.
Existd In IaI o Vornicie de aprociT. (3) La 5 Fevruarie 1819, Cali-
mach rinduesce Hatman al Mazilllor i al marginil PrutuluT pre C.
Bal. (4)
Se infiintzA din mil trd cApitanI de paza marginilor i anume: la
Ca qi in trecut se intimpld adesea conflicte de atributiuni intre ace0I doI is-
pravnicl. A urmd unul intre ceI doI ispravnici de la Roman.
Unul nu va sd scie de al doilea, care s'a jdluit. Domnitorul, in 1813 August 28,
scrie pentru c neunirea intre dumn-lor pricinuesce numai asuprirI qi ptimirl
locuitorilor..
Unul e Paharnic, altul e Spiitar.
Von recuniisce protia celui ce e Spcitar, cdt i pentru ea este incredintat Vodd,
c acest Sptar are mal bund cunoseintd de locuitoril tinutuluI, totu0 el porun-
cesee intru lucrdel, arndndoi s fitI impreund, i niel un lucru sd-1 siivirOsa unul
fAr scirea celuI-lalt..
S'a scris 0 de la Visterie cdtrd dumn-luI loan Cazimir, Samq tinutulul, tot in
asemenea cuprindere. (Cond. P. S. Metrop. Iosif de Moldova, pag. 83.)
Yell* cond. Metrop. de Ia0, fila 128.
Acad. Port. XXI, No. 91, din Maid 1815.
Academie, Port. XXXV, No. 213.

www.dacoromanica.ro
 6 V. A. IIRECHI 194

Cornu-LunceT (judetul Sucva), la Mamornita (j Ud. Hertel), iar a 3-a

la tirgul PanciuluT din judetul Putna La fie-ce cApitAnie se rind uesc
cate 30 de slujitorT, iar la Cornu-LunceT cate 45 lude, nefiind chip a
se da din satele tril birnicT, pentru nezAtignirea poruncilor i hava-
lelelor. AcetT lude se cer a fi din 6men1 streinT, de peste hotar, gAsitT
de cApitanT, clndu-li-so de Visterie prin HAtmAnie peciurr, gospode
pe numele i fata sa.
Hatmanul C. Palado organiszA In Moldova aceste ctipitdniT i anume
la hotarul Bucovina In anaforaua de Infiintare a acestor treT
Palade face descrierea conturuluT graniteT MoldoveT despre Bu-
covina, i aratA di so vor Inchide orT-ce alte al de comunicatiune in
Bucovina, afarA de acole 3 puncte ce urmzI a se da In paza celor
3 cApitanT. (1)
IacA actele oficiale i inedite, prin earl se organiszd aceste treT
cApitAn11.
Anaforaua HatmanuluT Palade In resumat:
.Datoria mea chernandu-m ea s intru in cercetare euviincisti, pentru a av ttil
rnarginea stpniril Moldovei si pentru pAzirea ei nestrmutat, trebue a se cheltui
spre oprirea a tot felul de catahrisis ce se urmzi la marginea tril n'a aflat
In tinutul Sucevei despre Bucovina Austriecsca pe distanta de 36 csuri i mai bine,
la trei trectre marl nU este nici o pazd din partea HatmOniei, adecd incepAnd
din Dorna, uncle este plait prin munti spre Transilvania, !Anil la Cornul-Luncel
In dreptul Falticenilor, unde este drumul ce merge pe la Homor i in Austria si la
Neinerniceni, unde iardsi esto drumul ce merge prin Bosancea (vaina cea mare) la
Sueva si in ova' Bucovina. Si de acolo in prejur pan la Tesuti, unde este insem-
natA trecetre a vitelor de negot., niel o pazii i ingrijire de catre Iliitmanie nu se
pte face, fijad mare departare de la Tirgul Nmtului si pinit la Tirgul Burdujenli
in cari locuri sunt mid cdpitanil. Inteacst cuprindere de loo, pe langd cele trei
trectre insemnate, sunt o multime e drumurl 'Wei, pe earl nefiind niel un fel
de pazd. tree cei ce obisnuesc a face catehrisis Cu cacerdisire a tot felul de mata-
hurl oprite de ciltre stilpanire. Pe acolo se intimplii str'mutarea a multora din lo-
cuitoril birnici si scilparea tulburdtorilor de ebstsca linistire a ffickorilor de rele
Wharf. Asemenea este loo slobod i firii paza la schela Mamornita in dreptul Cer-
ndutilor, uncle este trecerea drumului celui mare el Botosanilor si acolo, din partea
Htmniei niel un om railcar privighetor nu este. 'Nu mai putin catahrisis i slo-
bolire este si la tinutul Putnei, la Ocolul Susitii, acolo intre Vrancea, indo este
Vornicia Vrancei a Hiltmaniei si intre Grozesci, unde este iari cdpitanie, sunt o
multime de drumuri si plaiur), ce rspund printre muirti in Transilvania si Vote
sunt slobode i fAr paz. Pe acolo tree i pane i vite i eri-ce alte metahuri
oprite de catre stdpanire . . . . lar In zadar ca se intrasce tia tot sptilmana
prin poruncl piizirea marginilor, cA fijad atatea drumuri deschise himinea nu are

(1) Condica de doc. a P. S. Metrop. Iosif al Sucevel, rag. 138 v.

www.dacoromanica.ro
195 DIN DOMNIA L'Uf ALEXANDR13 CALIMACH 7

trebuint a se abate pe la drumurile pzite, cu metahurI mrfurI dintr'acele

pastrate pentru imbelsugarea patnIntului si a norodului nostru.,
Urinza propunerile Infiintaril a 3 capitniI.

Domnitorul aproba dand resoluVunea :

aPentru infiintarea din noil a trel capitiinli de paza marginilor si anume la Cornul-
Luncei (in Sucva), a 2-a la Mamornita (tinutul Hertel), iar cea a treia la Tirgul
Panciulul din tinutul Putnel. La fie-ce clipienie vor fi cate 30 slujitorl, iar la Cornul-
Luncel 45 liude anefiind chip a se da din satele birnice pentru nezaticnirea urmil-
t6relor porunel si havalele, rinduind a fi din 6menii streinl de peste hotare, carI
se indatorese pre rinduitii capitanI a.1 gasi i a-I statorniel pe la fie-ce care cpi-
titule, avnd adeverintele dregtorilor marginil. c sunt cu adevarat 6menI streinI
de peste hotar si nu aft niel un amestec de bir cu locuitoril tara, dup care ade-
verintd luand si miirturie de la dregatoriI tinutuluI, unde este capitania, anume de
numarul slujitorilor fieste-creia cdpitanli, sa se trimita de catre capitani la HM_
manie i Htinftnia Infatisandu-le la Visterie, s li se dea peciurI gospod fiesta-
caruia pe numele i fata sa.
Fila 138 verso, cod. Melrop. din a1.

O alta regulare de amintit din Domnia luI Scarlat Calimach fu aceea

a nizamuluI pripasurilor.
Rindula pripasurilor. T6to masurile de publieitate se iea, ca
'Ata piigubasul a-sT recapta vita, platind nimia ccolacul viteT, cate o
para pe di Cu cheltula cu tot, pana la una luna; peste prima luna,
pagubasul va platl cate 1 ban pe di si cheltuelile Ingrijitorulul viteT.
IspravniciI sa capitanif si nimenI altul sa nu se amestece la pripa-
surl. Numal daca pagubasul n'a fost descoperit pana In -un an, Vor-
nicelul satuluI va duce vita de pripas la ispravnic, care va da plata
cuvenith pentru Ingrijirea viteT i adeverinta de primirea eI. (1)

(1) Rindula pripasurilor in ce chip sa se urmeze ori la care sat si ori la cine va
nimerl A-ce fel de pripas acel ce va gils1 vita, dator sil fie a o aduce la satul
s'U' i s o arate Vornicelului satului, si la satenii satului, spre Insciintarea tuturor
Vornicelul satului dator s fie a Insciinta pe t6te satele ce vor fi prin prejurul
satuluI s, cutn si la dile de tirg dator s fe a o colaci la tIrgul ce va fi mai
aprpe, strigand crainicul i aratand tte semnele i prul cum va fi si aflandu-
se pilgubasul vital, si Incredintandu-se Cu dovad ea este vita lui, sA i se dea,
pagubasul sil dad colacul vital, adeca de va fi sedut vita pripasitil o sptrnanii sail
doud sad macar si o luna, sil dad pagubasul cate una para pe oi Cu cheltula cu
tot, iar de va trece peste o luna, ad se socotscil cate un ban pe di pentru oste-
nla i cheltula acelui ce va pura do grija vital, iar ispravnicii san capitaniI, orI
altii, nimeni sii nu se =estaca la pripasurl, Mea numal de se va intimpla s sted
pripasit pana la un an si urmand Vornicelul i stenii dupd rindula ce se arat
maI sus, si nu se va Ola pagubasul vital, pana' la un an, atuncia Vornicelul s fe

www.dacoromanica.ro
8 V. A. 'UREMIA 196

In 1817 Magi 31, Calimach da nod nizam pentru brudina poduri-

lor pe Nistru, Prut, Siret, Moldova, Bistrita i Trotu. (1)
In 10 Ianuarie 1815 Sc. Calimach da un not' nizam al havaetu-
rilor atribuite diverOlor s1ujb4 aI trff, asupra anaforaleY ce i se pre-
sintd. (2)
MasurI diverse pentru stIrpirea hotilor din tra (a celor earl' nu
furail ca slujba*I!) sunt Indestule. Una curi6sa este acea chezaie ce
dati la ispravnicul de Roman, la 1 Aprilie 1827, stitenil UngurT din Scheia
cca nu vor faco furtipgurTy. (3)
Un nizam de rindula mei surilor aduce i unele instructiunI de
ordine agricold. DispositiunI: cine sa pilzsca vitelo satulull Despre
jitarl la paza tarinelor. Cine sa le platsca. hacul? Isp4irea stria-
ciunilor de vite, etc., sunt t6te coprinse In acest nizam, care dupa
titlu se 'Area ca se va ocupa numaT de masurI: vadra, oca, falce, etc.
Rindula mew/Jr/don

Rindula masurilor, adeca merta, vadra de miere, vadra de vin, falcea de fin, la
cardusiI Cu vin, cum s se urmeze; asemPnea i urmarea pascutuluf vitelor despre
vacari, cum si finul cind se manancd de vite streine.
Merta s se faca la tte tirgurile de pe la tinuturl tot de o masura, adecil de
110 oca, fcndu-se merta de trel feluff de pine, big o parte grill, si o parte Ina-
ba', iar demerlia s fie de 11 oca.
Vadra de miere s fie pe la tdite tirgurile de prin tinuturi.
Vadra de vin s se fac pe la ttite tirgurile si pe la tte podgoriile de 10 oat, i
ocaua de 400 dra. muff.
Masura Midi de fin pe la tte tinuturile s fie.
Carusil ce aduc vin, la o bute de vin s li se tie In smil din tanciul vasului,
attlt pentru scdere, cat i pentru bdutul lor, iar fiind scadere maI mult s
tsca crusii, dup pretul ce se va vinde vinul acolo, unde se descarc.
Fieste-care vornicel al satului, dimpreuna cu satenif, s fie datori s tocmisca
un vcar sail dol pentru pscutul vitelor satenilor i hergheleglI pentru pn'seu-
tul cailor, pastori la of si la rimatori si jitar intru paza tarinefor, si hacul
acestora s-1 cislusca satenif pe vitele ce vor av, i s platscrt fieste-care vitele

dator sa duc vita acea de pripas la ispravnicul tinutului, si and Vornicelul vita
acea de pripas, s k de la ispravnic pecetluit iscalit aratand tte semnele si prul
vita, ca s fie Vornicelului de marturie, si s iek Vornicelul de la ispravnicI
pe vita pe cat vreme va fi tinut-o, dupti rindula ce se arat mal sus.
(L. P.)

Veli la Academie portof. XXV, No. 171.

Vec;11 la Academie portof. XXXIV, No. 145.
Voll la Academie, port. XXVI, No. 166.

www.dacoromanica.ro
197 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 9

sale, avnd spre acst purtare de grij vornicelul cu stenii satuluI, ca s nu se fad
stricciune de vite in tarinI si in gradini ; stogurile de fin ce vor fi aprpe de sat,
ail le ingridse, iari dator s fie vornicul cu stenii s pue sfi le ingrfidse.
Asemenea BA se urrneze si la ariile cu paele ce vor fi aprpe de sat. Iar de se va
intimpl stricciune in tarind, in grdini, in fin*, si la anti cu paiul, de vor fi
pagubele ficute de vite tot ale acelui sat, s se ispAq6sc cu vornicul i cu trei-patru
fruntaqii, i dindu-i mrturie in scris, s implinsca paguba vornicelul satului, iar
de vor fi pagube facute de vite ale altui sat, sail ale altor ()meni streini, atunci s se
ispq6sci i cu 6menil din satele ce vor fi mai aprpe L lund plgubasii in saris
mrturie si mrg la ispravnici s implinasa, iar s nu fie volnidi implinl sin-
gur, i vornicul satului pentru nepurtarea de grij, neurmind dup poronc, s
se pedepssa.
(L. P.)

Justitia.
La Archiva Statului din Ia1 se conservl documentul original, prin
care Scarlat Calimach a promulgat noul s Codice civil, la 1 Iulie
1817, in al 5-lea an al Domnief luT.
Nu-mi compete mie a analish acest codico de legi. El este maT
putin original decAt Codicele 1u Caragea, nefiind deck traducerea Co-
dicelui civil austriac, traducere fOcutd de Hristian Flehtenmaher, adus
din Viena, in 1811, de un boor Sturza, ca guvernor al copiilor luii
al altor fil de boerI. Codicele acesta, Bind scris in grecesce, se pare
cd putin servi tribunalelor, neputndu-1 intelege totT judecatorfl. Era
dispositiune luatd de Vodg, sA fio tradus immediat i in limba romiln,
dar acea traducer se Mat numai dupd Domnia luI Calimach, de1, in
chrisovul do promulgare, aplicarea luI trobula s incpd dupd treT lunt
Se constat' acsta i de Drghict El dice: Nu se intrebuintd (co-
dicele) la pricinl, ca nu-1 inteleged mal niel unul din judechtoriI ceI
vecla 1 niel se obicInui a se pune in hotOrirI. (1)
In chrisovul de promulgare al codicelul s, Scarlat Calimach dice,
cd nu numal dupd codice europenescI o redactat acest codice, ci
a tinut smd i de obiceiurile pa' mintulu.
Iacd dail ac traducerea chrisovulul do promulgare, dup origina-
lul care se conservd la Archiva Statului din IaT.
loan Scarlat Alexandra Calimach Voevod, ca mila luz Dumnedea, Domn i std-
pdnitor Moldova.
Oblduirea (cirmuirea) e un lucru mre i de o mare insemntate i intru ade-
vr i nimio din acele omenesci nu sa pte asernalul cu mrirea ei,
fiind statornicit de inssI necesitatea naturil chiar din csul zidirii i adus de
(1) Tom. II, pag. 106.

www.dacoromanica.ro
10 V. A. ITRECHIX 198

timp la propsirea de astdi. Tintirea unui obldduitor, afar numai cand el ar fi

un psevdonim, iar nu un adevrat Domnitor, nu-i alta decilt fericirea obldduitilor si
buna lor petrecere; drept care 6menii, din vechimea coa maI deprtat, ail infiintat
autorit41, puind In capul acestora pe oblduitorul ca pe un pdrinte bun si indur-
tor si ca pe un aprtor si ingrijitor obstesc. O disd latrnd ne invatd, c omul
are comun cu Dumneded : binefacerea si adeverul; cercetnd insd cine-va ca mal
mult seriositate, va gsl, c obldcluirea, mai mult deat aceste virtutT, asemluesce
PC om eu Dumnedeil, si a ea s'a infiintat dup pilda aceluia. Pentru c mrta
alatuire a Intregii i frum6sel luml n'ar fi petrecut pzind nestamutat i ne-
schimbata pod6ba i bund-cuviinta ce din inceput i s'.td dat, de nu se zdriii pronia
Dumnedescd, pand chiar In lucrurile cele mai mid, si do nu pdziii In intregime
fie-care fiintd sfintele hotare i Dumnedeescile legi ce ail primit de la zidirca uni-
versului, pn la vremea ce ziditorul a hotdrit. Asemenea i pbldduitorul avnd
pronie, nu numai pentru conservarea si indelungata petrecere a oblduitilor, ce si
pentru fericirea si buna lor vietuire, se indeletnicesce cu cele mal !matte, precum
pnd cu cele de me jos, neldsnd nimio necercetat i nemustrat, din ate ar
contribul la fericirea oblduitilor. i fiind-ca legile Bunt trebuitre pentru a cons-
titui omului i pentru a-1 face fericit, oblctuitorul inchipuind tte spre folosul obl-
duitilor, fandu-se precuna am lice legislator i ne socotind nimio mal de apetenie
deat legileunele din aceste el desfiintzil, unele preface, altele indreptz, lar al-
tele, de cele trebuintd, de la sine alciituesce, i auume acele cari ar fi mntuitre,
maI priitre In vietuire i mal folositre obstiei Prin unele ca aceste legislatoril
cel renumitl ad impodobit vcul lor cu glorie nemuriteire si intronat in altarul
und veclnice aducen l aminte.
Ask i fericitil intru pomnire Domnitori predecesori al nostri, ce ad obldduit cu
strlucire i cu slavd, luand cea niai maro ingrijire despre tte cele-l-alte pentru
fericirea si buna petrecerea oblduitilor, a gsit c cea mal mare din datoriile lor
era de a da legi supusilor, dupd care sd se judece.. Si dar mai intdid Domnul Ale-
xandru I care, pentru multele sale merite si marl facer! de bine, a dobndit de-
numirea de Bun, indatd dup suirea sa la scaunul Domniel (1401), vdnd nevoia
de legl in care se giisi tra, a cerut si a primit Vasilicalele de la Impratil Pa-
leologl, cari filotimisindu-se trimes i Coriind de Rege, hrdzndu-i i digni-
tatea de Despotes. Din aceste legf, culegnd Alexandru cte s'ad giisit trebuitre
potrivite in acole vremi, i traduandu-le in limba pdmintean, a alatuit o carte
de legi, precum scrie Dimitrie Cantemir.
Dou vcuri mai apoi, Vasile Voevod numit Arnautul, culegnd tot din Vasilicale,
ca'din nisce isvre, precum se vede de pe inscriptiunea artii sale, si adognd catre
legle fui Alexandru Voevod, a tiprit la 1646 cartea sa de legi, prin unul Evstratiel
ce er pe atuncia Vol Logort. Acst carte cuprinde mai ales legi penale si agri-
cole cu adogirea obiceiurilor pAmintului, lar din legile civile, ea frte putine cu-
prinde, i anume ate erau trebuitre in acea vreme. De atuncia a lipsit cu desa-
vIrsire codul lui Alexandru cel Bun, ca unul ce n'a ajuns a fi tiparit; iar legea lui
Vasile Voevod a rmas domnitre, i dupd acst lege judeatorii urmriail pri-
cinile pnd la inceputul vcului trecut, precum iarsi Cantemir scrie, trind in
acea vreme.
Dup acsta spolind relatiunile 'hare pdmintenl si nmurile invecinate, mai Im-
multindu-se apoi i populatiunea, si tra mergnd, precum se 'Ate intelege, spre
mal bine, Domnitorii incepurd din nevoie a se sluji de isvorul acestor cloud art1

www.dacoromanica.ro
199 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRII CALIMACH 11

de legi, adeci de Vasilicale, i tot-d'odat de Novelele MI Justinian, Leon si celor

dupd dinsil tnparaff, de colectia Vasilicalelor (/svt1):0, de introducerea legilor a
lui Antikinsor Teofil, de legea Greco-Romana si in sfirsit do Manualul luI Armeno-
pulo; din care imprejurare i codul lul Vasile Voevod, ca unul ce era neeomplet,
a rtnas de mai mult1 anI in nelucrare si a devenit ca totul rar de whit. Mai
thrlia se slobolira i vr'o ciite-va hrisve in repi-cari pricinI, spicuindu-se
aceste in rbstimpurl din Vasilicale i Novele de catre Domnil din acea vreme.
La o ask stare de lucruri introdus dupd vremI i abusuei, carI se pot afl
chiar pe la natiile cele maI civilisate, mai mult sail maI putin, pentru c precum
se ice: cputini sunt acei ce fl.rnanlesc i insetosza de dreptate, iar rneniI mu-
rim ca meni... Aceste abusurl s'aft iscat din maI multe pricini, din care una si cea
mal de chpetenie este ca. Vasilicalele, Novelele i pomenitele carp de leg1, (Ara' nu-
mal de traducerea ManualuluI lui Armenopol in limba greased cea noui (care si
acsta e gresit in maI multe locuri) stint serse in limbI intelese de frte putint:
in limba Elind si Latina. lard strindtatea pi nedeprinderea stilului, precum Olio) un
invtat modern, cuprinlnd sciinta legilor In putine cuvinte, face ca poporul s
atifirne de la aceste.
Aceste vlnd s't predecesorul nostru Alexandra Constantin Moruz Voevod a
intreprins a face putincisa tmaduire acestul neajuns, si dar a poruncit Paharni-
culul Toma Kara a traduce in limba pminteana Manualul legilor, adici acele sse
carti ale lui Armenopol, cari si tradus ca desvirsire la 1804. Ins orl el de
la sine, orl din indemnul altora, intelegnd cd cartea lui Armenopol, .cunoseuta aid
nu de mult, nu constituia legea paminteana, ce mai virtos Vasilicalele, a poruncit
tot lui Kira, ca adunind din Vasilicale si alto carp de legI, sal compue un cod civil
pi tot odata penal dupa metodul Institutelor, adied a introducerli legilor de Anti-
kinsor Teofil, precum insusI Kara (pee in prefata sa.
Kara dar, savirsind in limba grecse la 1806 (April) intia parte din cele patru,
despre dreptul persnelor, fa impedicat de imprejurrile de atuncia de a da sfir-
sit si celor-lalte si peste putin se si savirs1 din vit.
Nol dar, de child binevoind Dumnedeil am luat in man frinele oblduiril a-
cestui principat, incredintandu-ni-se ingrijirea si carmuirea credinciosilor nostri su-
pul, n'am incetat de a ne aduce aminte cat de mare e obladuirea s't cat de marta
e stirsitul ei, ca unul ce are de scop fericirea i buna petrecere a oblduitilor.
Gndind ta Mite aceste si la datoriile oblilduitoruluI catre obladuiti, precum si la
mijlcele trebuitre pentru buna vietuire a acestora, nu Ne-am lenevit, cu ajutorul
lut Dumner,lea, a pune in lucrare orl-ce bine ce era prin putint, cu nepsare catre
trudit i greuttile de tot felul Cunoscand tot o dat eft legile contribue mal mult
decal orl-ce la fericirea omului, impedecand sila si distribuind tuturor o drpta
egalitate, Ne-am hotrit a ne indeletniel cu aceste mal serios, si mai inthiti, im-
prtsind hotarirea Nstr, tintind la obstescul folos, Proa Sf. Mitropolit, iubitorilor
de Dumneleil Episcopl pi boerilor nostri, nu numai cit eI ail fost de o idee cu Not,
ce prin anafora a lor ne-ail fticut plecata rugaminte a pane hotarirea in lucrare; pen-
tru care am gsit de cuviint a alcatul mai Intaiii un Cod civil, ea unul ce este mat
de trebuinta decht cele-lalte par' ale legislatiei. Incepand dar lucrul 1-am si sa-
virsit eu ajutorul lui Dumneleil, ce este pricinuitorul tuturor bunatatilor, avand
de temeiii Vasilicalele, can la inceputul vculuI al XV Wail adus la Noi de fericitul
intru pomenire Alexandru I cel Bun.
Fiind Ms c din Vasilicale lipsesc nu nutnat capitole si titlurl, ci carp intregT,

www.dacoromanica.ro
12 V. A. IIRECHIX 200

desfiintate de timp, Cu mai multe alte bune i frumeise serien i ale antichitatil, pre-
cum se cundsce de catre filologl, am indeplinit lipsele cul,g8nd din novele si cele-
lalte &dill de legi citate mai sus, de earl slujit, precum am Lis, i luminatil
DomnI, predecesoril nostri. La cap. al IV, part. I, despre Epitropie i Curatorie,
v'lrid cil seopul Vasilicalelor si al tuturor legilor celor drepte st in educarea
siguripsirea averilor lor, am socotit de cuviinta a schimb modurile despre aceste,
adunind mijlce din nou codici Europenesci (al cfirora i metodul am imbratisat,
ca unul ce Ni s'a parut cel mai nimerit), gsindu-se acsta mai siguripsitsre i mai
de interesul orfanilor, precum vom arata in pre larg prin osebitul hrisov. Am
mai gasit de cuviinta a adaogl unele legi trebuitre i despre materii neobicinuite
litranilor, in cat ele erail lor necunoscuie, i altele iars1 despre pricini ce se tra-
tza alt-fel in vremile nstre: precum despre alcatuiri intre autorl i tipografl, des-
pre asiguratil, despre concursul creditorilor, etc.; acest de pe urma cas (despre con-
cursul creditorilor) nu-1 niel cum lamurit in Vasilicale i cele-lalte dill ale nstre
de legi. Apoi s'ail mai adhogit la locuriie cuvenite i obiceiurile pmintului, earl'
cercetandu-se dup a nstra poruncli i gsindu-se de cuviintil in adunarile con-
vocate spre acest sfirsit, s'aii cinstit cu vrednicia de a rmn legI. Asemenea
adaogit i deslegrile pomenite mai sus, !acute in restimpuri de predecesoril
nostri prin hriseive DomnescI.
Ast-fel s'a desvIrsit acest al nostru Cod politicesc, alctuit mal MORI in obicI-
nuita aici in tra Emig Noua-Elinscfi, i apoi tradus in acea paminteana. El s'a
impartit in tret parti, din care una atingtre de dritul persemelor, cea-lalta de dritul-
lucrurilor, si a 3-a de immarginirile celprivesc catre ambele aceste driturl. In cat
se atinge de cele-lalte parti ale legislatid, ce ad relatie cu legea civila, precum In
structiile judecatoresci, Codul comercial, Codul penal si Codul politienese, i aceste
le vom lucra dupa modul cuviineios, de Ne va darul Dumneleil linite neturburata,
isbanda I inlesnire la vremile de fata, ca s fie sistema nstra legislativa' desavir-
QUA i plina. Iar de nu, tot vom rasa motiv luminatilor Domni, cebra ce dupa Noi
li se va incredinta carmuirea acestei de Dumneqed pazite teri, ca s desavirssca
lucrul nostru, aducdnd obladuitilor lor o mare binefacere.
Promulgand dar astali acest de Noi alcatuit Cod civil, legiuim prin hrisovul
Nostru de fat, ca dup.& trel lum ( 4) s incpa a fi lucrator, i dupil acest Cod
s se judece in tra intimplt6rele pricinl civile. Iar daca unele pricinl vor lipsl din
acest al nostru Cod, ele se vor judeca dupa 9 si 10. Cele-lalte, pricini, ca unele ce
se cuvin celor-lalte 041 ale legislatiunil, se vor judech precum si pat& asta)!
dupa Vasilicale i cele-lalte &dill de legi, pana and se vor aleatul, precum dorim,
osebite Coduri i in aceste materil.
Fiind insa ca' binefacerea st nu numai intru a da legi, ce mai virtos in pzirea
Implinirea lor i in supunerea calcatorilor pedepselor cuvenite, apoi poftim si pre
lnltatil Domni, ce vor veni dup. Noi, ca ei lufind in consideratiune dreptatile ce
Ne ad indemnat a alcatul acest Cod, in provedinta lor despre fericirea supusilor, s
se indeletnicse i s se ingrijaca mai ales cu stricta pazire a acestei legi, nein-
voind nimnul intru nimic calcarea el, ci pedepsind-o asemenea cu asprime. Datu-s'a
la scaunul Domniel N6stre Iasii, in 1 Iulie, anul mntuiril 1817, iar al Domniel Nestre
ab cincilea.
(Iscalit) Scarlat Calimach Voevod.
(L. P.).

www.dacoromanica.ro
201 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 13

De sigur Codicele luT Calimach constitue un mare pas inainte In le-

gislatiunea i In evolutiunea n6stra culturald. Actul de promulgare
no arata, ca Calimach a consultat la confectionarea CodiceluT i sfatul
Bisericil si al boerilor t6riT.
O importanta lucrare, care atinge sfera justitiel, este aplicarea i in
Moldova, ca i In Muntenia a firmanuluT PortiT relativ la suditT. Am
aratat ce plaga ajunsese pentru Virile romano cestiunea suditilor, au-
striacT ma cu srna. Immultirea lor cu din chiar supusiT trilor roman()
paralisa i administratiunea i justitia, ba i Visteria t6rilor roman.
Dam In nota formularele, (1) dupa earl era redactat actul ce Agen-
tiile dedeail la mana voia s platsed taxele obidlnuite de su-
dit si care prin acest act era declarat sudit, orT de era, orT de nu era
nascut In Austria, Rusia, Anglia.
Num6ru1 col enorm al suditilor obliga si pe Calimach ca, Inca la 1813,
sa facd a functiona In last ca si la BucurescT, un cDepartament al
streinclor pricinr,.. (2)
La 14 Maii1 1815, Calimach adresza o anume circular c'tre totT
ispravniciT, spre aplicare a dispositiuniT luate de 136rta Otomand cu
referiro la suditt

1819 Fevruarie 22. Carte de protectie a C. C. Agentii in Mold ova. (Vulturul cu

doue capete.)

SCHUTZ SCHEIN.
Von der in dein Farstenthum Moldau aufgestellten K. K. Agenzle.
Demnach Vorzeiger dieses Alexi Teodoru, von Zante, ein Englischer Unterthanen
gebiirtig, Jahr alt, Religion, Statur,
Haare, Augen, gekleidet, seines Gewerbs ein
als wirklich k. k. Unterthan iv dem Register dieser k. k. Agenzie einge-
tragen. Als wird Ihm Englischer Unterthan gegenwrtiger Scutzschein ertheilet,
damit er die tractatmssige Befreiung von allen Abgaben, ausgenommen die von
seinen Waaren mit Drey von Hundert zu zahleuden Mauth gemessen mge.
Urkund dessen meine Unterschrift und Amtssiegel.
Sr. K. K Ap. Majestit Rath und Agent in dem Fiirstenthunte Madan
Joseph Edler v. Raab.
Jassy Pr. K. K. Agenzie-Kanzlei
Jassy, den 22 Februar 1819.
(L. S.)
Ve1i la Academie port. LXVII (35), judecata dintre suditul austriac Bogdan
din Bucovina cu Zabimira din Iasi pentru clironomie.

www.dacoromanica.ro
14 V. A. IIRECHIA 202

'eta cartea adresatd de Calimach:

Crf gospod pentru sudifi, cari sd fie eunoseuri i eari nu.
.Prea cinstill, de bun neam boerl al novtri ispravnici fill sntitovI vi fe-
Help. Fiind-cil s'a prut cuviincios Inaltel Porsi, dupre obiei sd se de nizam
la capitolul despre deosebitil suditI europeI, in URA intinderea statului s, despre
care sd nu s atingd de loe in viitor drepturile (anoat) raialelor imprdtesci ce
n deosebite 041 se all sub administratiunea (imprdliei), in ce privesce rela-
tiunile dintre acevtia i aceia, s'a publicat vi de catre nol o 'Malta hotrire, prin care
stabilim in mod analogic, vi dispunem cele pentru suditil din Domnia niistr. Nol
indat ce am primit acsta, am dat, in trecuta lund Fevruarie, domnescile nstre
poruncI cdtre dregdtorii din deosebite parti vi cdtre cel-lalti membri i anume /rou
v poruncim, sA eerccta i s aflati att numrul suditilor din acea parte, adec
a vincltorilor de movil vi de arciume, ct i despre epoca de la care acevtia ail
incheiat contractele. Tte aceste sA ni le ardtati cu scumptate i cu tte impre-
jurdrile.
Dupd. dou lunI v'am trimis aceleavl ordine domnesci ale n6stre.
lar acum v'pndu-v c v purtati cu mai multi viclenie, intrgiind In adevr
ca sfi indeplinill asemenea poruncl ale nstre, iat pentru a treia vi ultima r v
poruncim, ca de indatd ce yell' priml poruncile n6stre de fat, frd de amnare de
un minut sad ceas, s. depuneli t6t struinta vi buna vain/A i s v faceti mal
activI, spre a cercet cu V&A scumptatea i cu interesul cerut: CitI suditl sunt in
tot tinutul vostru de acolo, atat arendatori de mov11, cat vi de crciume vi altele ?
chemnd att suditii arendatorl, cht i (6.azatu rici)eott40 cu cari ad invoelile,
observati cu bgare de sm epocele, cnd incheiat contractele i timpul cilnd
ele rmn reauflate. i dup. acsta cu stdruintd s le descrietl, trimitnd aicI nu-
mele atat al stApnultil moviilor i altele, ct V al suditilor arendatori, epocele, cum
am Ois, ale contracteler, durata timpulul, ct ad putere aceste invoell i in sfirvit

CARTE DE PROTECTIE
De cAtre C. C Agenlie in Principattil Moldavel.
Aratatorul acesteia Teodoru, supus inglizesc, de la Itaca.
Nascut, de 30 anI, de lege grecscd, om de mijloc, prul capului negru, oehii ne-
gri, portul moldovenesc, fiind un adevrat ,sudit C. C i trecut la registrul acesteI
C. C. Agentie Alexie Theodoru.
Pentru acsta i s'a dat acst Carte de Protectiune, ca sd nu fie sup'rat de bir
alte greuttl ale trei, vi s aib Vote slobocleniile earl se cuvin suditilor C. C. In
trile Otomanicesci, dupd tractaturl, pltind numaI trei la anti* pentru marfa sa;
pentru incredintare urrnzd isclitura mea vi pecetea.
A. C. C. tt,i Ap. MArirli Sfetnic vi Agent in Principatul Moldaviei.
Josef Edler v. Raab.
La ulita Be la Cancelaria
mare IavI A. C. C. Agentii.
Iakii 22 Fevruarie 1819.

www.dacoromanica.ro
203 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 15

s vestiff pe totl locuitoril de acolo, ca de acum deosebitfl proprietarI s nu aib voe a

da propriile lor propriettI In arenda la supusI streinI. noI nu recunifiscem
de acum nisce asemenea invoell Mente, si la teite judecatorille din t6td Domnia
'Ostra vor fi privite fr vahre. Si mal badil"' vol' si nu voitI a le recun6sce
la o judecatd intimplt6re, carI vor av sal fie aduse la judecata vstr.
Apol am mal aflat, cd aicI se arat unele raiale, cunoscute do mai nainte, i cari
ad patente. Pe unil ca acestia de l'adata' ce-1 veti ved, sail ii veti audl, cd unde-
va din gresl se afl, ii vetI cherna i patentele, ce vor av, luftndu-le, le yeti
trimite la departamentul nostru al trebilor streine, iar lor le yeti spune, cti daca
voesc s le reja, si vin aid j s le cr. Usor II vet1 cun6sce pe nisce asemenea
purtatorI de patente, daca yeti observa, do se afl, set nu, trecuti in catagrafia, ce
vi s'a trimis, a tuturor streinilor din Ora cea damita nou' de Dumnedeil.
Po acestia, in catagrafiile trimise, pan cand yeti priml din partea astil* si alte
poruncI despre acsta, ii yeti gsI ca streini, supusI puterilor streine, Manda-se
acsta catagrafie in timpul de mal nain te, cand s'a fcut cercetarea general a lo-
n'O. Ast-fel fijad cu bgare de sm s nu supratl musafiril, ce in tte vin
In Bogdania din Europa si din tte pdrtile pentru deosebite pricini, iar pre ceI ce
sunt sub stpfinirea russca II vetI erut si pe allI 151 sudifi, cari ad primit pro-
tectiunea rusa in timpul color opt-spre-dece luni precedente, in care timp i aveti
faena catagrafia. Cu un cuvint, nu yeti ingadul de loe in viitor s se faca sudit
niel unul din supusil recunoscuti al puterniceI nstre imprtil. Fiind-cd malta
Prt nu recun6sce in viitor de sudit decat pe locuitorul uneI ten l streine i nu.
mal pe aeestia.
Aceste tte intelegndu-le bine, le veti pune in aplicatiune in modul cel mai
In ct in putine dile Departamentul nostru citat s aibd rspuns complet din partea
vstrd de la suditil arendatorI, sciind bine, ca daca va urma din partea vstr
sed neingrijire, sati din orl-ce alta caus cea mai mica gresld, si daca indosirea
de catre consuli a suditilor sal a unul sudit arendator nu va fi cunoscutil aici,
vol aveti a fi in rspundere, si fiind inadins chematI ve yeti da sma inaintea
nstra. BagatI bine de sma, s nu ve' purtatI iarasI cu me multa indiferent;
fiind-ca Lira de nicI o usurare yeti cdd sub mania nstra cea drpt si sub pe-
dpsd, fiind pedepsitl pentru o pilduire mai mare, ca neascultatorI i putin in-
grijitori pentru aceea-ce datoratI fatd cu o caus atat de esentiald si (Roxiimyls) a
inaltului devlet. Urmdnd asa, fiti sndtosI. 14 Maiil 1815.
NoI Scarlat Alex. Calimach Voevod, cu mila lut Dumnedeil Domnul toril Moldovei.

Dm In anexe diverso acto din sfera justitiet Notnn intre altele:

procese do hotarnicie do moOT.
fOe dotalii.
e) diverso zapise din 1815, 1816 i 1817 cu sigiliul tirguluT PetreY (N.) (1)

(1) Hotarnied de pe Taddii din spre mclia Telcanii.

Din luminata porunc a prea Inltatuluf nostru Domn M S. Scarlat Alexandru
Calitnach VV. ce ne-a adus-o loan Nour, Pintilie Berila, Vasile Miron i Vasile Be-
ril cu altiI al lor rezesi, ca pd le hotarsc mosiile ce aft pe apa Tazlaulul, la tinutul Ba-

www.dacoromanica.ro
16 V. A. IIRECHIi 204

Hotarnica mosiilor despre apa TazIgulul impresurata de mosia Tes-

caei i alugtira a boerilor Rosetesd.
cduluI, anume : BeresciI, Petrilescil, Botosanii, Ndiasi Nsoescil i s tercetez pentru
Impresurrile ce ar fi pdtimind artatele rnoi, despre mosia TetcaniI a d-sale Du-
mitrachi Roset, i despre mosia Calugara a d-sale Banului Rducanu Roset, i prin
cercetarea ce voiil face, dup doveille ce vor fi, de se va afl ca pdtimesce vre-o
presurare, sa-1 scot de sub OO. Impresurarea, i s o mdsor in lung si in curmezis
Cu stInjin gospod, stlpind-o i cu petre hotare, lar de se va artit vre-o parte ne-
multumitii, s n'o stiilpesc cu petre hotare, ci dnd mrturie i chartii Inchipuitre
de starea locultfi, dup mestesugul ingineresc, s mrg. la Divan. Dup porunci,
mergnd la fata loculuI i stringnd pe totI rezesiI btrAn1 i tinerI, am intrat In
cercetare i scotndu-ne rezesil un suret de pe un ispisoc de la Domnul Stefan Vv. din
ltul 6999, Intru carele intresce Mariutel, fetel luI Berna, mosiile BerescI, de maI sus,
PetrilescI i BotosanI si mal pre sus de Ndisa, NsoescI. Al doilea, alt suret de pe
un uric sirbesc, iarsI de la Stefan Vv. din ltul 7005 Martie in 8, Intru care In-
tresce lui Ionit, feciorul lui Mihdild, satul Nadisa, care si el 1-a avut cumprturi
de la Mihail Berescul, In sse-4ecI de zlotI tatetrescI. Al treilea, un suret de pe un
ispisoc sirbesc, de la Bogdan Vv., din ltul 7077 August, intru care intresce luI
Trif i femeil sale Todosia, din a patra parte din sat anume Nadisa, dintru a cincea
parte, din Simion feciorul Andruseai, nepot Musei, stranepot luI loan Nadis din
ispisocul ce a avut strAmosul s'a loan Nadis, cum si alt cumperdtura ce a avut
de la Vasca, feciorul LuchI, nepot Gheorghe Hrtan, din ispisocul ce l-a avut George
Ilrtan, din jumtate sat din Turluiii, din a nona parte, din treI prfi o parte. Ded
ve0ndu-se uricele aceste, am Intrebat pe rezsl, unde ail acea impresurare, si el
mi-aft artat c despre apus s'ar fi Impresurfind la mosiile Nadisa i Botosani,
de catre mosia Tetcani a d-sale Dimitrache Roset, iar despre rsrit s'ar fi impre-
surind capetele mosiei Nadisa i NsoescI de catre mosia Clugara a d-sale Ba-
nului Rducanu. Pentru aceea fdand d-sale de scire s vie la fata locului cu scri-
sorile ce vor fi avnd, sal s trimit vechili, d-lul Banal a dat rspuns , eh'
nu pte s vie, niel vichill s trimit, neavnd scrisorile aicI ; la care rezsil ail
aratat, d. In vreme ce aii dat jaiba la Iai (fiind i d-lui Banul a dat respuns, cd
nu pede sa vie, niel vechil s' trimitd, neavnd scrisorile ala, la care rzesiI au
aratat), iar maI mult nu s'a scris, nefiind trebuitre i fdr lucrare, pentru c &hit
Aga Tetcanul a farmat-o cu judecat acat mfirturie, i rdzesil din NasoescI si-aft
hotArit mosia Nadisa cu fostul Domn loan Voda, ce atuncia er Postelnic. 1813
Sept. 19.
(Isclit) Costache Caragea comis, ispravnic.

Starostea Plana edtre hotarnieft de Ruginesc i Anghelesci.

Diaconul Simion ot Panciu a facut ardtarea, ea' in hotarul mosid Ruginesct are
si el bastin de pe popa Busduganu Buda, si osebit i la Itesci mat are cumper-
turl de pe mosul s diaconul Buzinski, si din intimplarea vremilor, neavnd scri-
sorile fat, s'a departat de stpnire; iar dup ce a gsit scrisorile, Indat a
mers, cernd dreptul s. Pentru care cerndu-se scrisorile, a artat Intitl o copie
de pe zapisul de cumperare al diaconulut Buzinski din lt 7111, cuprin4etor

www.dacoromanica.ro
205 DIN DOMNIA LUi ALEXANDRU CALIMACH 17

Atragem atentiunea asupra actelor de stApdnire de mosie a Tama-

senilor, dobandit prin schimb, de Postelnicsa Elencu Mavrogheni.
la Eremia sin Lazar i Odobasa sin Portasi a cumprat a patra parte a Tetiului
Late"' de la Itesel, si de la Axenti partea lui Belei, a patra parte tt, din batrilnul
de la heed; din pdure, din camp si din tot locul ce se va alege a patra parte ;
al doilea a aratat o carte gospod din lt 7249 Aug. 12, ea d acea carte la maim
preotului Macoveiii si altor frati ai lul, ca sti fie volnicI Cu cartea d-sale a tin si a
stpani si dijmul partile de mosie de la Zabrauti si de la RuginescI ot tinutul Put-
neI, luand ileciulii din tfite.
Decl se scrie d veostr, eft luand izvod ce ail rezesiI pe nmuff, sil cercetat frte
eu amnuntul, si pe cat parte veti dovedl c se cuvine jaluitoruluI eu aI
deosebitl stilpind-o i cu petre botare, daca nu va fi pricin despre eare-vh,
si tidula dupre obiceiii. Iar fiind pricina, atuncia petre hotare nu yeti pune, de-
ck yeti da mrturie aratatifore pre larg, eu care viind la stilrostie sit se pue la
cale. 1815 Iulie 2.
Vasile Spiltaru.
Scarlat Alex. Calimach Vv. Nol Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Cu mila lu Dumne4e21 Domnul ril Moldova Insciintare se face eu acst
carte a Domniel-Mele, ea d-el Postelnic. Elenca Mavrogheni, prin jaiba ce a dat
DomnieI-Mele, a Meat cerere ca s i se intarseil stiipanirea asupra une WO de
mosie de la Vilutul TecuciuluI, pe apa BirladuluI, care subt nume de Tmiiseni o
stpfmiaii nisce rezesl, Intre mosia Boziescii si Intre mosia Troheinesell, infiltisand pe
laugh' jaiba dumi-sale, Inaintea cinstit si credincios boerulul DomnieI-Mele, dumn-
luI Constandin Bals ve! Logoft al Trii-de-jos, zapisul de schimb din trecutul an
1816 Fevruarie 14, iscalit de preotal Vasilie Srglii i Tadorachi Sarghi si altil aI
lor, adeverit si de marturI: Banu NeculaT Lint% Intrit si de catre Isprvnicie, de
dumn-lul Iordache Leon, fiind Spatar i Ispravnic la Tecucift, avnd acst cu-
prindere: e dumn-el dupft scrisorile ce a infatisat i cumpratura ce a ffieut
de la Sultana Lipiftnsea, asupra jutnttil de sat BoziesciI, cuprinde Oda In ho-
tarul Trohlineseilor, ande s'a dovedit e se desparte Trohilnescii de BoziescI, cu
care scris6re si dove4I, fiind eft i parten lor ce se numesce Tmsenil o cere
dumn-el tot sub nume de Boziese, pentru care si viind ca s steft in judecata,
socotind ei ca cu scrisorile ce ail pe partea din Tmiiseni nu se vor put ajutii,
ail statut la invola, si ail cerut ea pentru svirsirea acestor prigonirI, i pentru
a nu rman si el cu total lipsiti de mosie, all facia rugaminte, ea sa le dea damn&
el' Postelnicsa din partile ce are In Geru, si eI sii. dea dumi-sale parten ce o stil-
pinift sub nume de Tamasen, primindu-se si dumn-ei ea O. rmfte pagubas de
dreptul domnief-sale i ash s'ail alcatuit Intru acest chip: dumn-ei sii. stapiinseil
tt partea cata o stpaniaft ei sub nume de T'amasenl, panft In hotarul Trohtine-
senor, mosia manstirfi Danculdi, si din apa Birladuldi panii la Heretd. i "'Asa-
riind-o cu stinjenul gospod, pentru cap stInjenI vor esl, sa le deft dumn-el Pos-
telnicsa din partile ce are In Geru, analoghisand si lungimea mosid lor, fiind
mid lung'a decat aceea ce le da' dumn-el, scrisorile ce are asupra acestor
Insa fiind ca dumi-sale II mal prisosesce un numr de stinjenI peste acei ce
I-a dat, acele scrisori ce cuprind pe stInjeniI rmasI la dumn-el nu le a dat lor
Analele A. R.Tom. XXIILMemoriile Seq. Istorice. 2

www.dacoromanica.ro
18 V. A. IIRECHI 906

In note d5m i jaiba 115.denilor contra spqtarulul Canta, arenda-

ci numai copiI incredintate, iar cele adevrate aft rmas la dumn-el Postelnicsa;
asemenea ai eI ad dat dumi-sale scrisorile ce s'ail aflat la dinail pe acstd parte ce
o stdpdniatit eI sub nume de TilmaenI, &lied: o carte de la Domnul Neculai Voe-
vod din let 7150 Maid 13, alta de la Domnul Constandin Sulu Voevod din let 1793
Mai(' 21, ai o spitii de neam iscglith de Vornicul Gavril Conachi.
Intru acest chip sviraindu-se acstd invol, se hotdrsce ca att dumn-eI Pos-
telnicsa, cum ai urmaaii dumi-sale In veci, ai eI schimbdtoriI ai nmurile lor
nu pta trece peste aaezarea ce ad fcul ci stpnscd fieate-care schimbul,
precum se aratd. i dacii in urm din nmurile ai rezeail lor, ce nu s'aft intimplat
fat, ar face vre-o cerere peste invola acsta, ei s aibfi a rspunde ; ai ca s se
pzsc cu nestrdmutare, cel ce aft sciut carte ad iselit, lar cel ce nu ad sciut
pus numele ai degetele, cum maI pe larg amid.] scrisrea acsta.
Pe lngd care ad mal ardtat osebita scris6re tot dintru acelaI an ai 1i, isclit
tot de numitii schimbdtori, cuprinltre ca dupd invola siIvirait intre rezeall
din TmdaenI, ai intre dumn-el Postelnicsa Elenca Mavrogheni (licndu-se intru
amndou Manu), pentru 220 stinjenI in curmezi spre Birlad despre apus, ai 61
pol spre lintel despre rsdrit, i 5.880 stinjen1 lungul ce 1-aft dat dumi-sale Postel-
nicesei dupd analoghia ce s'a fdcut, s'a venit ea sd ied el, de la dumn-ei Pos-
telnicsa 237 stinjen1 In curmezi ai 3.480 In lung de pe Geru, din hliza din mijloc,
din treI Mize ce are dumn6-el acolo; I-ail dat fcndu-le teslim ai dou zapise ce se
arat'd cu veleturile lor, dupil care sd ailid a stdpilnl in pace, cum mai -pre larg aratd
ai scrisrea acsta.
Drept aceea din doverple artate, incredintandu-ne Domnia-Mea de la al nostru
cinstit ai credincios boer d-luI Constantin Bala, Vel Logort al TriI-de-jos, c schim-
bul acesta intre dumn-ei Postelnicsa Elenca Mavrogheni ai intre numitfi de maI
sus s'a fcut cu bung primire despre amAndou partile, lath' (lard cd prin acst
carte a Domniei-Mele, ddm i intnim stapInirea domniei sale Postelnicesel Elenca
Mavrogheni ca, pe langft acea-laltd moaie a domnieI sale, ad stapansed ai stInjenii
luatl In schimb Mil de niel o supbrare despre nimine, ai tot venitul din
tot locul dupd obiceiul parnintuluI ai hothrirea ponturilor gospod, asupra cdruia
schimb cartea acsta a Domniel-Mele sil-I fie domnieI-sale PostelniceseI ai In urml
clironomilor domnieI-sale de Inariturd statornicd ai neelintit niel odiniri in
veci, care s'a Intdrit i cu a nstr Domnsed pecete. 1817 Iunie 12, In Iaal.
(L P.)
Vel Logott.

Jaiba
Prea Inaltate Delmne,

Cu lacrinfl ddm suprare milostiv auc.1ului Indltimil Tale strimbtatea ce pfiti-

ntim de &dire dumn-lul Spdtarul Nicola], c avnd noi cumprAtur de la locuito-
rii MdlinarI 19 Mid ai 70 prjinI loe de finat, facut din codru in Molna, cu scirea
mfindstiriI Slatina, stpanitreI aceleI moil, pe care le-am stpinit, dand dijma obi-

www.dacoromanica.ro
207 DIN DOMNIA LU ALEXANDRU CALIMACH 19

ul unor moOT ale nulastirif Slatina, reclamate ea ale lor de mol

locuitorl.

cinuitil numai, iar acum din vara trecut fiind dumn-lui S'Atar Canta orindatoriti
acelor moii, ne-a luat patri' finate dintre cele de sus artate flci, pentrn care
idead ardtare Preosfintitului Mitropolit, ni s'a dat cartea Preosfintiei sale cfitre
vechilul domniei-sale Spdtar, ca siM nu ne supere cu acea nedreptd luare de final,
si fiind-cti dumn-luI Spdtar nicl la aceeasi nu se supune, ne rugdm Infiltimii Tale
de a ni se da luminatit carte gospodului poruncitre de a nu ni se Ita acele cura-
turi ce le avem cumprate, ci numai dijm s'A ddin dupd obiceitt. Va l'eman si
mare pomand.
La mila inaltimii Tale
Prea plecati
Grigori Pletosu, Neculai *olddnescu, Leonti a Opril, Savin a Opril, locuitori
din satul Eiddasanii, tinutul Sucevei. 1819 Martie 27.

Izvod de zeslre a reta tul Ioni Cujb

Cu ajulorul lui Dumnedeti, de cele ce daft Mea mele Mida, precu2n in jos
se (trata'.
O ic6nd Maica Precista, ferecatd Cu argint, ca sd le fie spre ajutor. O candela de
argint. Done farfuri6re Cu patru lingurite de argint. *se zarfuri de argint cu fe-
legenile lor. Una pdreche paftale de argint suflate cu aur, cu colanul lor. Una pd-
reche corcel de aur, de smarand, cu diamant. Un inel de diamant. Un inel de rubia,
cu diamant. Un inel de tunzuh de aur cu mdrgdritar. Un inel de aur cu balas. O
jurbe cu milu. O cataveicd cacom. Sse rochi, done de dimie, una de maltin, una
de panurd, una stambol salt, una de basa. Una salted de atlas; una plapoind de
atlas; sse perine de postav cu mdcatul lor, pentru Imnbrdcatul une oddi; o lada
mare. cinci perini, irisa patru miel si una mare, cu dosurile de mala'', trei rinduri
fete perini, insil unul de imitase si don in ciubuce. Done crcfuri. Done prostire
de mdtase. Trei mese, insd una In cinci ite si done in trei ite. Doue-lecl si patru
servete. Patru peschire de obraz. Patru peschire de mdni. Trei buccealicuri de 'un-
tase. Done bucclIcurI de pinza de casa. Pece cdmesi femeescl. Una sc6rtd alisa.
Patru lvicere alese. Una scatulcd cu sipurile eI. Una tala de Lipsca de cele cu
trte. Una pilreche solnit. Una duzin talgere castori. Una duzind linguri castor.
Patru tingiri cu capacele lor. *se sahane. Una tavd. Una cdldare. Una pereche
sfesnice alamd Cu mucdrile lor. Un lighean Cu ibric. Opt bol cu ferile lar. Opt vaci
marI, Ins patru Cu vitei si patru sterpe. Don sute 01, irisa una sutil cinci-lecl
mari, si cinci-OecI miel. Cinci-Oeci stinjeni In lat din mosia Vladoinira tinutul Iasii,
dinc6ce de apa Prutului, i in lung cat merg si cele-lalte prti spre apus. Don mii
le!, Irisa una inie lei am sd o respund e, si una mie le feciorii mei Vasilie, Gavril
si Costache, i respunlendu-se acesti bani, Ilna, i sora feciorilor mei
nu are sil se amestece a mal' cere parte din o mosie pdrintscd, adica din Unteni i
din cea-laltd parte ce le-ah mai remitas in Vladomira, din Ruleni, din Sirbi i Fds-

www.dacoromanica.ro
20 V. A. IIRECIII 208

In note ddm o Me de zestre a feteI lui Ionitu Cuj136. Cetirea el"

va artith cam din ce obiecte se alcAtuia zestrea und fete pe la mili 1813.
Alte acte se refer6 la moOile BAltatl i *erpenY din judetul Covur

tic!, ce aft s le imparti el friltesce, carI banI ad si' se rispund acum in naht.
1813 Fevruarie 3.
Ed Zamfira rposatului posteInicel Cujbi, adiverez.
Vasilie Cujbd postelnicel, platnic la mia cea de lel.
Gavril Cujb, platnic la mia cea de lei.
Costachi Cujbi, platnic la mia cea de lel.
Cartea Scarlat Al. Calimach Mire Aga Costachi Conachi.
NoI Scirlat Alexandru Cilimach Vv. Cu Mila lui Dumneleil Domn Ten! Moldovel.
Cinstit credincios boerul DomnieI-Mele, dumn-ta Aga Costachi Conachi, sinitate.
In trecutul an, 1816, Octomvrie 25, s'a scris cartea Domniei-Mele eitre dumn-lor
pircalabiI de Galati, ca sA mrgft unul din dumn-lor la starea mosid Baltatil
de la acel tinut al Covurluiului, unde strinend de fati' pe top rizeiI, fati' fiind
i Clucerul Manolachi Tuduri, dupi cuprinderea scrisorilor ce se vor ved Ia amn-
don pirtile, si fac cercetare casele i alte acareturl, co va fi avnd Clucerul, fi-
cute acolo, pe care parte vin adici, pe drpti partea sa, sail pe partea ce s'a dat
riizesilor, cu hotirirea judecitil Divanului Domniei-Mele ? Si prin insciintarea din
13 Noemvrie, tot a trecutulul an 1815, ce a trimis dumn-lul Vornicul Alexandru
Ianculeit, cu tte cii s'a vylut aritind. cA dupi. cercetarea ce ad fama la fata loculuI,
s'a dovedit cd casele armasului Vasilie Tuduri ad venit pe drpta partea sa, adicit
pe biitrinul lul Crucean, ce-1 are Clucerul luat cu schimbul de Sulgerul Ion eh**,
cum si cati-vi din rizeI, anume preotul Gheorghie Savin, preotul Stan Saya, Timof ti
a Lupil, Giurgea Rogojin, loan Macarie, postelnicelul loan sin Ghiorghie Sandu, si
Sandul sin Ilie a Lupei, ad aratat ea', pe lingi bitrinul Tetiului care il stiptinese
0, este si bitrinul lui Crucean, aliturea pe din jos ,0 de acolo merg trei brt-
trinI in jos, adec Crucean, Zabulichi i Sfiiman, ba?tina i cumpriturile Cluce-
rului pn in hotarul Urlescilor, unde se afl i wzarea ducerulul, din care s'aj
luat 195 stinjenI cu hotrirea Domnescului Divan, ce maI sus se arati si s'ad dat
In stpinirea rizeOlor. Dar fiind-c rizeqii necontenit superar' cu jalbe, cd casele
armapluI Vasilachi Tudori vin pe partea lor, la 6 Fevruarie acestui curgtor an
1816, s'a fost scris dumi-sale Vornicului Iordachi Catargiu, parcAlabul de Galati, ca
de iznvi insu0 dumn-lui s mirgi la fata locului, si cerceteze acstii pricini, t;i
dumn-lu neertindu-1 trebuintele prclbiei, cu care se af/i insrcinat, nu a pu-
tut merge si faca cercetare. Drept aceea scriem Domnia-Mea dumi-tale, sil mergi
la atarea numitel moii, unde adunind de fati atit pe rizeT, cat i pe Clucerul
Manolachi Tudori, sA cercetezi cu amiinuntul tte scrisorile i alte dovell a 6meni
lifttrni si vrednici de credint, ca s dovedesdi cum li s'a urmat stipinirea din
vechiii, i pe la ce loe, i de a fost acel batrin Crucean drept al sulgeruluI loan
stpinit acolo la locul ce se arahl, de la carde il are Clucerul luat cu schimb
si de sunt acele case pe batrinul Crucian, ce se all acum drept a CluceruluI,
vine pe partea rzeilor ? carl de vor veril pe partea lor, apoI si le arilt1 i s nu-I
ingidueset a face mal multi suprare Clucerului ; si precum vel afl i ve! dovedi

www.dacoromanica.ro
200 DIN bOMNiA Ltd ALEXANDAtT CALIMACil gi
Calimach rinduesce anchete la fata locuhfi, ca sA se constate
dreptul de st6pAnire, fiind procese la mijloc.

intru adevr, pentru Vita far Intardiere s trimitI pre larg Insciintare la dumn-lui
Vel Logort al Tarii-de-jos, spre aratare Domniel-Mele.
Acsta poruncim. 1816 Main 24.
Vel Logoft.
(Jhrisovul lu Searlat Alexandru Calimach pentru mo$ia jerpeni de la
tinutul Covurluiulut
Nol Scarlat Alexandru Calimach Voevod, eu mila lui Dumnedeil Domn Tril Mol-
dovei. CinstitI credinciosI boeril Domniei-Mele, dumn-ta Petrachi Negri biv Vel
Ban, i dumn-ta loan Iamandi biv Vel Ban, sfinatate. Dup necontenitele jalbi date
catre Domnia-Mea din partea preotului Michaift zet loan Gociul i Vaalle Gociul mazil,
cu alti razesi i nmuri a lor, stfipanitori mosieI Serpeni de la tinutul Covur-
luiului, cu aritare ea acsta mosie de la parintil lor i pan in anal trecut o ail
stapinit-o cu bung pace, bez numaI 80 stinjeni ce din vechift Cu hotarnied de la
ann. 1787 II are alesi i trasi CaminaruluI Gheorghe Hermeziu, catre hotarul mo.
siel sale BalintesciI. Iar In anul trecut 1817, de catre cercetatoril ce era orInduiti
Ja mosiile de la oeolul HorinceI li s'a fcut mare strimbtate, ca In loe de 80 stilt-
jeni, ce hotarnica mai sus pomenit 11 trage Cminarulul Hermeziu, din trupul
mosid Serpenii, le-a luat Intrg o a patra parte, si pe lang acsta li s'a mai luat
dou Intragi a patra prff, si s'a dat una lui Ioni i Iordachi ChiritescI, ce s'a
numit nepot lui Taraiti, si alta a patra parte unora ce s'ar fi numit a fi nepotI
until Kiokili batran, adeed neam Dabijescilor, lasandu-1 pe dinsil numai eu o a pat
tra parte, pe carI aleiltuiri s'aft fcut i 1nvoelI iscalite numai de catre doi din
partea Gocescilor, iar ceI mal multi nmuri ai lor Gocesci, i altiI Impreuna Cu
partasl, niel o sciint de acsta avut. Pentru care cersind dreptate
punere la cale, aft infatisat Inaintea DomnesculuI nostru Divan aceste dovedl: 1)
Pentru nmul Dabijescilor acei ce In anul trecut 1317 aft luat o a patra parte, cartea
de judecat'S' a Divanului din anal 1800, cuprindatare, ca dupa cercetarea ce atuncia
s'a facia jalbei ce aft fost pornit acesti Dab ljesei cu cerero de a se Imprtasl din
mosia acsta, dovedindu-se eft stpanirea lor eu 100 de ani In urma a fost
de acolo, precum Insusi el Dabijescri n'ali tagaduit, se dail ram* de catre jude-
caf, ca niel odini6ra acolo stapftnire ea nu mal aibd nmul Dabijescilor ce se trag
din batranul Kiokiul. Asisderea si pentru cea-lalt a patra parte, ce, precum s'a lis
tot In anul trecut 1817, s'a dat nepotilor lui 'Farah)... Iarasi ati 1nfatisat locuitorii
Gocesci In judecata nastra : 1) o scrisire din anii 1760 de la un Neculal Blirbnta
cu femeea sa catre Ionita Taraiii; 2) altd scriaire din anii 1780 de la acel Ionita
Taraiii, cu femeea i fecioril lor, pre care si el mosia, ce o luase danie de la Ne-
culai Brbanta, o fac danie preotuliii Constantin i Vasile Chirvasa, i loan Gociu
si Constantin Ganea, pe puterea erora scrisori aft rspuns jaluitoriI GocescI, c aft
stpanit eu nestramutare pana In anul trecut 1817, precum s'a Lis. Deci cat pentru
ea Ciiminarul Hermeziu are a trage o a .patra parte dupa dovedile sale, n'a ramas
nici o Indold, hotarIndu-se ea din 1ntreg trupul Serpenilor aft traga o a patra
parte, iar pentru cele-lalte trei 04'1 vrand judecata a se Incredinta, cum si de catre
cine s'aft stapanit, cad' precum s'a dis pentru nmul Kiokiului din care se trag Da-

www.dacoromanica.ro
22 V. A. tntellii 210

IacA un act important prin care se recun6sce Vrncenilor dreptate

de posesiunea muntilor lor i se amintesc multe relative la constitu-
irea proprietAtil de moii, dupa Vasilicale i dup obiceiul primintuluT.
...Intarind lui Cernat Ploscariul i frateluf sail Stefan, pe lnga cumprlitura sa-
tuluI BitchietiI i alte multe mosil, anume cuprinse prin uric, fiind ale lor de bastinti.
Alt uric de Intiiritura de la Stefan Voevod din 6991 Septemvrie 23, cuprindtor
Intaresce drpta ocina i mosie lu Ioan i fratelul sed Toader Hurdugasil mola
Obarsia pe pariul Alb, unde este asezarea lu Toader Hurdugasil i jumatate de
DamilescI i lbnesni pe Sacovet; deosebit intaresce i lui Dumbravrt i femeiI luI
Nasta mosia Ghigoescil. Alt uric de Intaritura de la Ptru Voevod, din 7091, pe
jumiitate sat de bastin de RaculescI pe Prut, ce a fost al EvdorlieI si a GrcheI,
nepatele Olenili de bastinti de la stramasele lor Iliaca i Marica, carI i stramisele
lor 1-ad avut de Impartla si ad vIndut-o drept 500 zlotI lu Draghici UrsuluI. Alt
uric din 6995 Octomvrie 7, de la Stefan Voevod, Intaritor pe jumatate de sat de
Sarata, ce a cumprat-o Toma Grigorce de la loan Murgul, care a avut-o drpta
and a sa de bastina. Si precum se all o multime de asemenea hrisave de Milt-
rituri locuitorilor mosinas1 pe bastinile i ocinile lor, lard a se pomeni de dania de
mal Inainte, ce puma! rezemandu-se pe urmata lor veche stapanire. Iati dar eil
din obiceiurile urmate din vechime i pana astadi, pre deplin s'a dovedit nestri-
mutarea dreptatilor Indelungatei stapanirI asupra mosiilor mosinasilor pamintenI,
fall a se cere hrisave de danil sad Intrituri ale Domnilor de mal inainte. Si obla-
duirea pamIntului de-a pururea a fost dattire a privighia asupra dreptatilor fiesci,
caruia a nu se ha nimanuI averile, si a nu se stramuta nimaruia stapnirea pe

bijescil, se vede graind judecata de la anul 1800, ca cu 100 de ani maI In urma le-a
lipsit stapanirea ; asisderea si pentru nmul lul Taraiii, din care se trag Chiritescil,
dupa scrisarea lor de danie catre nmul Gocestilor, se vede ea de 38 de anl, le-ad
lipsit stapanirea. Dupa cuprinderea scrisorilor de danie si de se va dovedl, precum
jaluitorii i dovedile lor arat, ea sttipanirea acestor nmurI ad fost lipsita cu tot
de acolo, si cA numai de catre dansif s'a stapinit dupil cuprinderea scrisorii de
danie, acea de la anii 1780 si hotarirea judecatii de la anil 1800, atunci Invola aceea
facuta numaI de catre 2 din nmul jaluitorilor, cu care s'ad istirisit pe atetta raze-
sime din stapanirea batrnilor artatI, nu pate s prinda nicI un loc. 'all c.nd din
In potriva, 01101 curgtorI din batranii artatI vor dovedl, ea si in urma scrisoriI
de danie, acea de la anii 1780 a avut stpanire acolo, atunci insusI jaluitoril Go-
cescI nu se Impotrivesc cererii parItilor a nu stapnl si de acum inainte. Pentrn
acsta, fiind-ca dumn-Vistra tot va aflatI rinduiti acolo spre intruparea mosiei
acesteia, vetI aduce de fata si pe 01101 curgatorI din acel doI batrnI, adeca pe
Dabijescl si pe ChiritescI i Nand cercetare dupa cartea de blestem, Indatoritl
ea sti-I dea dovada in pontul acesta al stapanirii sail prin scrisorI, ori prin martorI,
ameni streini, vrednicI de credit*, carI sa numsca carte de Milstein si cand, precum
jaluitorii cer, vor dovedl prtul c li s'a urmat stapanirea, le yeti da marturie;
jail and dimpotrivi stapanirea lor, nicI cu un fel de dovadti nu vor Incredinta-o,
atund yeti da marturie pluitorilor GocescI pe larg aratatare de out curgerea pri-
ciniI, cu care nemultumindu-se vre-o parte vor venl la Divan. 1818 Iulie 31 oile.
(L. P.) Ve! Logofat.

www.dacoromanica.ro
211 DIN DOMNIA LU ALEiCANDRD CALIMADII 28

mostenirea sa e pe locul ski' de basting. Si iarasI nu lipsim a art i pentru lo-

curile cari din vecl ail fost Domnescl : a) locurl de pustiii adic ce nu s'ad std.-
pftnit de nimenea din nepomenit veaccum i locurl de mosil deschise, ce s'ar gsi
intre alte hotare impresurate, subt nume tinuit, sal schimbat, i necuprins In
scrisorile megiesitelor mosli; b) Vranistele Domnesci, ce ad fost din ved, si c) lo-
curile tirgurilor. Acestea ad fost ale Domniei, carl i acum, daca s'ar gag asemenea
locurl deschise de tirguri, i pustli, ar fi Domnesci. Iar pentru ocinile mosinasilor
unnzA precum i in pravilele imprtesci se hotdresce pentru urmata pacinica
stpnire, cartea 56, titlul 3, capul 4, fila 708, scriind : orI mosie bisericsca, sad
mosie drpta impratscd, stapknindu-se fr curmare In curgere de 40 aril, sad cu
drept titlu, sad i fr drept titlu, prin posesie se castigA 0 va av-o statornicA.
Aceste sunt pravilele i obiceiurile urmate in pmintul acesta din vecl. Dupa acestea
nu lipsim a art si asupra celor-lalte intrebrI pentru Vrancea, i pentru chrisovul
de danie de la rposatul Domn Ipsilant Voevod din 1803 Septemvrie 11, si slicem
: dac. s'ar fi urmat dup. orinduelile i obiceiurile p'zite din vechid a se aduce
de fat In cercetarea divanului pe locuitorii VrAnceni, cu tte scrisorile lor ate ad
mai avut i ate acum s'ad mai vNut In cercetarea Divanulul, i dad. s'ar fi vlut
de pomenitii Domni dove4ile lor, ca nisce iubitorl dreptatil, n'ar fi voit s lipssca
pe cei adevrati mostenitori, i subt nume de mosII Domnesci sa le fac5. danie.
Osebit intre alte intrebri a fost i acsta: ca Domnul Vasile Voevod, prin uric la
anil 7156, ar fi fcut danie mnstirri Sovejil nisce munp anume Svoinele
bucul pand In Lepsa, i Lepsa In jos, pni unde se impreuna cu hotarul Tuniik
cilor, i in Chisin, i In Susitasi Ritasul, fiind din hotarul Vrancei i aratndu-le
a fi dreple Domnesci, rspundem: ca insusi acelas1 Domn Vasile Voevod, dup 10
anl in nema, prin alt chrisov al sii, adec la let 7166 Octomvrie 20, arata cum cA
pen tru nisce muntl anume Svoina i Clabucul, ce a fost dat miluire M. Sovejii,
fiind-ca s'aii fost cumprat de Domnul Gheorghe Stefan Voevod, cu 1.300 lei, hot-
resce Domnia-Sa i anerisesce dania de mai inainte, fiind acel muntI ai M. Casi-
nulul, unde s'aii fost afierosit, cumprdndu-se de ctitorulei Gheorghe Stefan Voevod.
Iat dar dintru acsta inc mai virtos se dovedesce, cum eh locurile Vrancei n'ad
fost Domnescl, cacI clack ar fi fost locuri domnescl, Domnii nii n'ar fi cumperat
de la locuitorii tnosinasl locuri spre afierosire; apol pe lng aceste, Bunt i alte osebite
dove4I cari s'at mai velut; ins, un uric din 6951 Iunie 20, de Stefan Voevod batrnul,
prin care intresce luI Vasile Cretescu mosiile lul, silesce la Casin, unde a fost
casa tatlui WI Constantin Cretescu, si la Vrancea mosia Albiana, intrindu-i std-
pilnirea dupd hotarele ce ad umblat din vechid, care dintru acest uric iarasI viderat
se dovedesce, ca daca mai inainte de 375 ani s'a cunoscut stapnirea Cretescului
pe Albiana, care este in mijlocul Vrancel i nimica intru acest uric de loe Dom-
nesc nu se pomenesce, ce se pomenesce a fi locuri de bastina sa, unde a fost ase-
zarca printilor sAI. Apol s'ad mal volut i alte multe scrisori de vinlri ale locui-
torilor VrancenI catre boeri i ctre Domni bAtrni, adec catre Domnul Mateid Ba-
sarab Voevod, Domnul Tril-RumnescI, ce a inzestrat Mnstirea Soveja i catre
Domnul Constantin Cantemir Voevod, ce a cumprat de a inzestrat M. Mira, Mee-
pute acele cumpAraturi de la 7117 Septemvrie 8, si pn la 7199 Martie 20, dintru
care dovell lamurit se vede, c dintru In vechime, Domnii de atuncia, cunoscndu-I
pe VrAnceni de stpnI acelor moi, ad cumpArat parp de ocine de la dinsiI ce aveati
el impartitre pe batrnl, si afierosit la manastirl. Deosebit s'a mal vlut
ispisoc din 7196 August 21, de la Domnul Constantin Cantemir, i iarAsi cartea a tutu-

www.dacoromanica.ro
 It. A. trIt1C1411

ror boerilor Divanului, din vremea aceea, tot dintru acel an August 92, Intrtrit6re Ma-
ndstirri Mira, pe cumprturile DomnuluI Constantin Voevod a partilor din Vrancea,
ce a fost cumprat de la VranceniI rzesl, cum si a altor danii ce a fost fcut MA-
nstiril, de cdtre 14100 uniI din mosinasil rezesI Vrnceni, artndu-I pe fieste-care
Cu numele lor; s'a mal fdut o scris6re de in vold din 7202 Iulie 23, intre locui-
torii Vrrtnceni din satul Tulnicil i intre M. Soveja, artnd pind uncle BA stdpi-
nse Mindstirea prin semne numite, pnd In hotarul Unguresc, incredintat fiind
de Teedosie, Mitropolitul Moldovel vi de altt boerl.
S'aii mai vdut i alte multe scrisorI cuprindt6re de pricini urmdt6re intre Vrn-
ceni pi intre megiesil lor, pentru desprtirea hotarelor, care pentru mult vorciv
se Iasi Dar dupd Vote dovedile artate, care dovadd alta 'Ate ad fie mal mare de-
cat chrisovul de la fericitul Domn Grigore Ghica Voevod btrdnul, din 7244 Ghenar,
intrit cu isedlitura i pecetea sa, ce s'a vdut la mina Vrneenilor, care ldmurit
si pe larg aratd atAt din p'rtile hotarului de &Awe Ora Ungurscd, dupd mrturia
hotarnicd ce a fost adus de la Miron Dima, Vornicul de Vrancea, intdrindu-le lor
vesnica stdpanire, 'Ana in obcina muntilor, de unde eurg apele ctre Moldova, pre-
cum atuncea ad dat smd, cd i mal inainte de vecl ash ad tinut, ardtandu-se
obiceiurile muntilor, i impreun ardtndu-se aceI ce ad fost impreund cu Miron
Vornicul, earl* ad fost nmurile lui dup vechi mosinasI, i cu alii aI lor; i im-
preun artfindu-se cd ate plaiurl se pornesc din munte spre Moldova sd fie ale
Vrncenilor, facd locuri de stini i 'Apnea altor dobitce. lar pentru alte
?mparfen ce ad Vrneenil el intro eI, vor stpfinl, precum le vor spune dresele, pi
precum le vor fi imprtelile de la Domnii eel batrinI, i cd ineredintndu-se pome-
nitul Domn din mdrturia ,hotarnicd, ad dat orI ad intdrit Vriincenilor si de la
Domnia-sa, ca ad le fie mosiile ce s'aft ales drepte ocine i mos11 si uric de intrt-
riturd cu tot hotarul si cu tot venitul, in semnele precum serie mai sus, neclintit
neresuit niel odini6rd in vecl. Acest ehrisov, prin ldmurita sa ntelegere, ridica din
mijloc ti5td indola i URA impotriva punere inainte asupra stpinirii Vrdncenilor,
vi de a se cugetii cum e Vrancea ar fi movie Domnscd, si mcar de ad i vrut a
i se da pricinit cd n'ar fi protocolit, dar s'ail mai vdut i alte chris6ve tot ale aceluiasi
Domn, precum si ale altor Domni pe alte osebite mosii, asemenea fiind neprotocolite;
indestul crt acest chrisov, osebit de cele-lalte deosebite dovedI cdte s'ati artitat, este
temeinie, ardtfind pe VrdncenI stdpfinri bastinilor lor intru tiSte hotarele i cu tot
venitul, nersuit in ved, si pe ldngd acestea si indelungata stdpfinire care este po-
trivitd eu pravilile firesci i politicescl, i cu obiceiurile pdmintesci, ce s'ati pazit
din vechime , nu lasfi cea mai micd indold asupra drepttil Vrdncenilor, pe
ocinile i bastinile lor. dup Imprtelile dintre dinsii din mosI si strmosi, si nu
lipsim a da si In scris cunoscinta, socotinta i rispunsurile n6stre. 1817 Ghenar....
Cernd prea Inaltului Domn si de la smerenia nstr, ca ceca-ce vom cuntisce In
curat cugetul nostru, asupra intrebrilor ce ni s'at fdeut in Obstsca Adunare si
In fiinta de fat a nelstrd, ad ardtm at.t inaintea Indltimii sale prin vid glas, eta
si in scris sd ddm ; precum asemenea i d-lor boeril pminteni s ardte, prin evan-
ghelicse mdrturisire in frica lul Dumneded, cunoscinta Dumiilor sale, mrturisim
ch asupra Intrebrilor ce ni s'ail fcut prin vid glas, asemenea i in seria dup
La tiduld a Indltimii Sale, cunoseinta nistr asupra adevrului i drepttiI este
precum pre larg se arat prin an aforaua acsta, urintit6re dup pravil i obiceiul
pmintulul, cdt si dupre dovedile cite am vdut i iscdlim.
Al InaltimiI Tale catre Dumneded smerit rughtor: Veniamin Mitropolit Moldaviei.

www.dacoromanica.ro
 213 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRI1 CALIMACH 25

i plecate slugl : Iordache Canta Ve! Logof6t, Grigore Sturza Logoft, Vasile Cos-
tachi Logofet, Alexandra Iancoleil Ve! Logort, Toader Bals Vel Vornic, Andronachi
DonicI Ve! Vornic, Vasile Razu Vol Vornic, Toader Ba4 Vornic, Nicolal Hrisoverghi
Vornic ; 0 alp%

Scarlat Calimach, ca sd indrepte in cAt-v mersul justitiel, introduce

un nomofilax, adecA un jurisconsult. Acosta este Stolnicul Constantin
Scheleti. (1)
Mal multe lunI functionzA catI-va traduc6torl aI nouluY codice civil.
La 1 Ianuarie 1818, Scarlat Calimach introduce, dup pilda de la
MuntenT, heitmeinia de menzilurl. Prin tiduld gospod numesce Hatman
de MenzilurI pe Vornicul Vasile Rosetti. (2) La 1814, er Nazir la
menziluff Postelnicul Ma vrogheni. (3)
La 9 Decemvrie 1812, nu trdiii dup sosirea in IaT a DomnitoruluT
Scarlat Calimach, Metropolitul Veniamin i boerri supun DomnitoruluI
anafork prin care propun restaurarea CurtiI Domnescl arse.

CAP. III.
Biserica fi sedla sub Sc. Cali2nach.
F6rte importanta este Domnia lul Scarlat Calimach din respectul
bisericiT, a c6lel i a culturil generale.
Ind. Inainte de a sosl la IaT, Sc. Calimach invia Divanul sA se
cheme la scaunul Metropolitan neuitatul de popor Veniamin Costachi.
Nu putea sub asemenea archipstor, succednd streinuluI Metropolit
impus de MuscalT, sA nu r6sufle Biserica i sA nu se bucure Rom-
nul de paiT spre inflorire a bisericiT sale.
Amintim in note cte-v din chris6vele, cu call Sc. Calimach a
venit in ajutor la diverse bisericI i mndstirT. (4)

Vedi la Academie, cod. I, pag. 345.

Vell la Academie, cod. I, pag. 343. XX.
Acad., 1, 314-317.
La 27 Fevruarie 1813, Scarlat Calimach da chrisov de miluire bisericil Talpa-
larilor din Ia0 (Ve4;1I la Acad., V, 16). La 14 Iunie 1812, Divanul Cnejiei Moldova
daduse carte la Ispravnicil de Roman, ca venitul harabagiel, al vedrel 0 al cotulul
s'a" fie al bisericii Domnescl din Roman (Acad., LXIV, 103). In 12 Fevruarie 1813,
Scarlat Calimach reinoesce aceste mili (Acad., LXIV, 104). In 15 Iulie 1814, nou'd
reInoire (Acad., LX1V, 105). Cu alt chrisov, Scarlat Calimach a corda ate 15 1. pe bind
de la vama bisericil Sf. Atanasie 0 Chiril (Acad. L. 41).
In 11 Junio 1814, Searlat Calimach d4ruesee EpiseopuluI de Roman Glierasim 30

www.dacoromanica.ro
26 V. A. URECHIA. 214

Ne mArginim ad a constatd, cd organisatiunea datd Consistoriulul

Metropolief sub Muscall, 1821., nu a fost desfiintatA.
Acea organisare er intoemitd de protoereul Lazar AsachievieT, care

salase de tigaril, dej acordati Episcopiei de fostul Domn Al. Moruzi. (Acad , LXVI, 62).
Asemenea cate 30.000 oca sare, 2 Aprilie 1816.
In 25 Martie 1816, se reinoesce darul celor 30 de slase de tigani (Acad., .LXVI, 62).
In 13 Iulie 1813, Scarlat Calimach d Metropoliei un chrisov, prin care ii scutesce
2 rnosli de vadrarit si-i face inclusiv de 200 lei din vama gospod.
Chrisovul Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod, slobodit Mitropolid, prin
care i scutesce dou mosli de vadrarit i 'i face si miluire cu 200 leI din vama
Gospod.

Cu mila lui Dumne4eti, Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod Doran Tgril
Moldova:
Se face scire cu acest chrisov al Domniei-Mele, pentru sfinta Mitropolia din Iasi,
ea aratandu-ne al nostru cinstit i duhovnicesc printe prea sfintia sa Kirio Kir Ve-
niamin Mitropolitul tril, precum c are chris6ve de miluire de la cel mal inainte
de noi luminatl Domni, ca venitul de dijm ce ese de pe mosiile Mitropoliei sd-1
scutsca de vadrdrit, asemenea i vama din Gospod, de a lu pe tot anul cate done sute
lel, ah Mont cerere ca si de catre Domnia-Mea s se intrsca asemenea. Dec1 cer-
cetand Domnia Mea si vNndu-se christivele altor luminati Domnl de mal inainte
socotind c se cade a fi imprtasit sfinta Mitropolie si de catre Domnia-Mea cu
aceste mili, prin acest chrisov al Domniei-Mele asemenea intarim i hotrim, ea la
slujba vadrritulul, tot vinul ce va esl de (Nina de pe mosiile Mitropoliel
cenil ot tinut. Esil i Ioganil ot Tutova s fie scutit de vadrarit, nimanui nimica
s nu dea. i osebit s aib a Ink sfinta Mitropolie din vama Gospod, pe tot anul,
cate doue sute lei, carI banI s se dek de catre vamesil, mi in vindare de va fi
slujba vdmii, sail in credinta de se va caut, In dou rin.duri pe an, adec jum-
tate la liva nascerii Domnului Nostru Is. Chrs. i jumtate la diva Sfintei Invieri.
Drept aceea porunchn Domnia-Mea dumn-v6str boeri vadrari, dumna-tale vel
vames de Carvasara, de catre totl sa se pazsca intocmaI precum mai sus se cu-
prinde prin chrisovul acesta.
Poftim dar Domnia-Mea si pe alti frati luminati Domni, pre carI Sfintul Dumne-
deft il va orindul in urma n6stra la Domnia acestei terl, s nu strice acst Luna-
ce mal virtos s adauge sa intrc pentru a Domniilor-Sale vecinica pomeuire.
Scrisu-s'a chrisovul acesta la scaunul Domniel-Mele in orasul Iasi, intru a doua
Domnie a n6str la Moldavia, In anul d'intaiii.Velt 1813 Iunie 13.
(Isclit) Ii Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
(L. P.)
Sturza Vel Vist. procit.
(Iscalit grecesce) Dimitrie Plagino.
$'a trecut in condica Visteriel de ehrisve.
Constantin Veisa.

www.dacoromanica.ro
215 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 27

nu era altul dec5t tat5.1 gloriosulul de mg' apoI George Asaki. Dupg
moda timpuluI Asaki IsI rusise numele In AsachievicI!
Acstd organisare (ce o am In notd maI jos) cuprinde o specie de
regulament de cancelarie a duhovnicesceI Consistorie, cum si procedarea
de urmat In cercetArI de blagociiii, protoereT, etc., si actele de desle-
gare de cununil.
E de observat ca art. 10 dispune despArtirea complet a justi;iel
laico de cea bisericscA si neamestecul lor. (1)

(1) Ce s' a Aleut in Exarehicisca a Moldovlachia dicasterie, pentru dohovnicsca

consistorie a Mitropoliei. Moldaviei, adicd in ce chip are sei urmezd eonsistoria
In pricinile ce vin. Anul 1811 Septemvrie in 27 de 4i1e.

'Me pricinile ce vor intr la acea consiatorie de la InaIt Preaosfintitul Mitro-

polit, Exarch si Cavaler Gavriil, sail de la Prea Osfintitul Dimitrie Episcopul Ben-
deriulul i Achermanului, adeca' Vicarul Mitropoliei Moldaviel, cu resolutiile, asemenea
cererile de la acstg dicasterie, insciintrile, raporturile, arkgrile de la protopopii
blagocinii tinuturilor, feluri de otnosdnii, att de la dregtoril duhovnicesci, cum
si de la cei politicesci, i jalobele de la fetele cele particularnice, va av consistoria
datorie ca BA insemneze de asupra a fieste-cgreia hrtie ash: (afard de acelea ce vor
fi insemn'ate de Preaosfintitul), adecg s'a primit la anul cutare, luna cutare,
qiva cutare, scriindu-se s se argte, care va si (peg cg are acest fel de intelegere,
adecd s se serie la protocolul in care intrg pricinile, i s se pue inaintea judeca-
torilor spre ascultare.
Pentru de a se serie pricinile ce intrg la acea consistorie, a felului ce s'a po-
menit mai sus, si altor earl sunt supuse dohovnicescil cercetrI, se cuvine numal
deck a av protocol pe mask intru care, dupg algturata alce form, s se serie
intru dinsul cuprinderea pricinii in scurt, insg pe inteles, i logoftul singur, sad
care scie rindula trebilor, cu numr s scrie, ping ce vor venl cilenurile judeci-
asesoril, dupg a cgrora adunare, unul din scriitori dator este a cetl tete
pricinile pe rind, cart s'ad scris inteacel al mesel protocol, si dupg cetirea celei din-
CAI pricinl, judecitoril ad s ieg sama in ce chip urmkg, ca s facg la pricinile
acelea hotgrire pe temelia legilor, sail a pravilelor, i dupg aceea s se serie in
dreptul acei pricinl pliroforisitiirea resolutie, adecg anume unde, si cu ce fel de cu-
prindere s se trimt ? sail dui:4 cum vor socotl, dup scrierea unuia de aces t
fel de resolutie, scriitorul dator este a cetl al doilea i alte pricinl, iar judecgtoriI
ad s pue asemenea dup pricing' resolutie.
Dupg ce se vor ascult t6te in bung rindulg scrisele pricini, i dupti scrierea
resolutiel drept a fieste-care pricing, atuncia este datoria a se serie dupg fieste-ce
pricing a jalobelor hotrit6rea pe larg rinduire sail trimetere, ca s fie pe inteles,
scriind nti cuprinderea pricinfi i hotlirirea judecgtorilor, i apt:4 dintru acelea
s se lase cite o copie la fieste-care pricing cu insemnare la care lung si subt
care numr s'ad trimis acelea.
Spre a insemna in seria trimiterile pricinilor pe la feluri de locuri, trebue
numai deck a av dup form cea alturat aicea catastih, intru care si se

www.dacoromanica.ro
28 V. A. IIRECHI 216

Numa acest neamestec proclamat de art. 10 nu a fost pururea o

acre cuprinderea acelora in scurt, puind pe fievte-care urmator numar, iar cele ce
se trimit sunt datori a le iscall judecatorii i logofatul.
6. Dac asupra cui.-va din ceI duhovnicesei ar venl vre-o jalob, ori de la cine, ca
i s'ar fi facut vre-un necaz, sa pentru c petrecerea lui este desfrinat, safl ell
betiv, si se tvlesee Intre altele scandalisitre fapte, deci pentru o intimplare ca
aceea se cade nti de a ha de la acela care este asupra lui paraponul aratare In
scris, prin protopopul sa blagocinul tinutuluI, iar and paritul ar raga dui, ail sa
car de la parIsul dove4i incredintate de martoril ce vor fi vrednici de credint.
Dupa aceea s intarse cu juramint, fat find pfiritorul i parisul, apoi tot pe
aceiasi martori sa se Intrebe In deosebi fall a fi NO eel ce se judeca, i atun-
cia s se serie pe temelia pravilelor bisericescl vi politicescl deslegtrea hotrire,
cu ardtare la ce fel de pedpsd este supus vinovatul. lar hotrirea aceea iscalind-o
totl judecatoril i logofatul, s se adue spre socotint vi la hotrlrea Inalt Prea
Sfintitului Mitropolit i Exarch sa Prea Osfintitului Vicarul Episcopul Benderului
vi al Achermanulul, apoi dup. intrire sa se faca. implinire; cu asemenea urmare
sa se fac si in alte pricini ale judecatilor.
6. Jalobele pentru deslegarea cununiilor, sa a desprtirilor, sa se primsca
s. se intrebuinteze cu chipul cuviincisei ryinduelI, dupa aceste urmiltre: 1. Ca.nd
se castorese avnd intre sine rudenie trupse sail duhovnicsea atat de aprpe
Meat se opresce de pravilele bisericesci Impreunarea lor. Al 2-lea. Cand unul din
castoriti avnd pre sotul s via este cstorit cu alt obraz. Al 3-lea. Dac face
care-v din eel casatoritI vederat preacurvie. Al 4-lea. Dac care-fa, din cei casti-
toriti va fugl si va petrece nesciut. Al 6-lea. Dac vre-unul din castoriti dupa vino-
vatie se va trimite spre vecinica pedpsa, iar dae cine-va afar& de mal sus ar-
tatele prichil, va cere deipartire, jalobele unora ca acelora nu numal nu trebue a
se 0116 In sm, sail a face cereetare, ce niel de cum niel a le primi.
Tte pricinile ce vor intr la aceea consistorie trebue sa fie dup rinduala
cusute fieste-care in deoselii, cu deosebit Invliturd, scriind de-asupra cuprinderea
pricinil aceea din luntru, i dupa ce va trece anul, candu-se tuturor pricinilor
catastih, sa se pazsed in archiva.
Niel unul din judecatorI nu Ole sA faca luare aminte pricinilor, ce atIrna
de consistorie, a msa singur, ci in adunare de obste, unde fievte carele judeetor
trebue s fie intrebat de socotinta lui la pricina care se cereetz, i dac va venl
lucrul la neunirea tuturor, atuncia B.A.' se fad. hotarirea dup socotinta unit a gla-
surilor celor mai multe, lush' pre margine tot s se insemneze socotinta celui ce nu
s'a unit cu indreptarea insemnaril aceluia, adeca pe ce razim socotinta sa.
Niel odat s nu frnae judecata nelucrat, din pricin ca. ar lipsl vre-un ju-
dector, ce macar numai doi ar fi, tot sa se faca lucrarea trebilor i hotrni, ca
cnd ar fi totl judecatorii fat.
Niel un fel de pricinl earl se ating de judecata cea politicasca sa nu se pri-
naked, cum vi din potrivd, niel un fel de pricin ce se afirn spre duhovnicasca
cercetare i judecat s nu se trimit la judecata tea politicasca.
Jalobele (pentru hirotonlile slujiril preotiei, pentru a pune temelie, si a din-
Ora bisericilor, cum vi pentru despartirl) cari vor venl pe numele consistoriei,

www.dacoromanica.ro
217 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII DAMMAM 29

realitate. TotusI Veniamin face acte, earl In Muntenia nu le p6te

semn5. numaI Metropolitul. Asa In 22 Ianuarie 1814, dAruesc, cu do la
sine putero, administratiunea i folosinta venituluI bisericel S f. Ne-
culae (din MuntenI, Ias1) fostuluI Metropolit Serafim din Siria, emigrat
de 1'6111 Turcilor In Moldova (1)

nu se primse, ce acest fel de jalobe trebue ca si intre intiid la InaIt Prea

Sfintitul sail la vicarul, vi de la dinvii vor intr cu resolutil la consistorie.
La sfirvitul a fievte-care luni si se aduel InaIt Prea Osfintiei Sale insciin-
tare dupi forma ce se aliturzti aice,care din pricinile ce ad intrat In acea luni ad
luat sfirvit vi care Inca nesfirvite ? insemnind vi din ce pricinti nu s'ad. sfirvit.
lar eitre tte de sus pomenite se adaugi vi de acsta, c5 judecitoril att 1n-
tre sine, cum vi Cu col ce vin la judecati, sunt datorI s vorovsci lin, cuvinte
blinde, i urmitre povtuiril ce se vede la . . . . , ettel locul judecitorid este loc
a OVA cinstirea i evlavia.
Protoiereil i cavaler, Panu Cunizehiu.
Protoiereti Lazdr Asachieviel.
Protoiered Andrei Sviridoviel.

(1) Carte episeopalei serisci in greeesee i romdnesee de la Veniamin Mitropolitul

Moldova. Cu mila lui D-zefi smeritul Veniamin Arehiepiseop ci Mitropolit Moldova.
CM este dragostea iubiti de Dumnec;leti, Incredintza dumneIeeseile poruncI, ne-
hotrind a fi mal Inalt fapti buni cleat clinsa, de am pune Inainte micar vi pe
cele maI nti fapte bune, adici vinderea averiI spre impirtirea la sraci, i cea
pentru adevr primej die viderati a acestel vremelnice vieti, adec cea prin focul
vi pre cea maI inalti intemeere a credinteI care pte mut muntf, frd dragoste
ne Incredintim ea' aceste sunt ca o nimio. Acst noui i mintuit6re porunci, care
ivI are cunoscinta dragostel ceI intru Christos, nou'i i neschimbati dupti dumne-
Oesci hotirIre .porune noud dad vou, i Intru a csta v vor cuniisce pre voI,
(lack' yeti av dragoste Intru voI, i cu cit atI fault unuia dintre acevtI maI micI
frati al mel, mie atI ficut. Acsta Incredintz, evi strin m'atl primit i cele-lalte
semne ale dragostel celel dup5 Dumne4t1 datre, i strinI toti suntem aicea, v'f
totI, dupi cum Qi totI prinii novtri, vi una de obvte pravoslavniei patrie avtep-
tam, care rmine In vecI neschimbat, pre care cel ce pentru noi cu milostivirea
dragostel eel nemrginite instriinindu-se ne-a druit celor ce pizim poruncile lui
ne aducem aminte a le face pre ele. Datoria nstri am judecat neaprat, vrnd
a fi bine credinciovI, pre cel ce din a buneI credinte rivnti i dragostel cel dum-
neOesci a alergat catre not, prea sfintitul Mitropolit i In Christos iubit al nostru
frate, i impreund slujitor chir Serafim, carele a stitut ierarch canonicesce Epar-
chieI din Siria Emisis, ce se anti supusk prea sfintituluI scaun al prea fericituluI
patriarch al mare Antiochiei vi a tot Irsritul; dar pentru cruglimea stipinitorilor
acestor locuri, i pentru nvlirile lor cele nesuferite, lepidndu-se de Eparchie, vi
pe la multe locuri umblind, ea la un liman, fill de primejdie vi de valurile acestei
vieff re-cum slobod, eitre acest bine credincios Qi de Dumneqleti pzit stilpinese
pmint al EparehieI nstre a nazuit; nclijduind cd cea din mult vreme i imbu-
nttit petrecere stricatd 6re-cum a cufinttiirel dumneleescI coribii a locavulul Bel

www.dacoromanica.ro
 30 V. A. IIRECH1X 218

Cu t6te acestea, cate-vA luni mai thrdi, pentru un schimb de mosie

Cu o mosie manAstir6scA intervine un chrisov domnesc. (1)
cel dint linistindu-se, se va invrednicl de putin 6re-care odihnd. Socotind deal noi
In destul, am gsit drept i dint lucru a arta pre cea putincisd de odata a
Dumnedeescil slugi odihn, nu atata adecti &AAA trebui, ce MA cea dupd vreme nevoe
ne iert. Am socotit pentru mica 6re-care a bdtranetelor sale mangdere a-i da spre
locuintd sfintititul locas al celui dintre sfinti Parintele nostru Ierarch Neculae, fa-
cdtorul de minunI, ce se and in popor cu numirea dupd loo Muntenii de sus, i
micul acela venit care pe an se stringe din china casutelor si a dughenelor a i se
da spre trebuinta sa, pentru tt vita; si sfintele vase si vestminte ale sfintului locas,
dupa cum prin deosebit izvod se cuprind, impreuna cu tte cele-lalte in stiipnirea
sa, a se da, spre bun paz, unde neoprit are Oa voia a savirs1 ale archieriel du-
pre cum cei de prin nitinastirl Archierei; si de astfidI Inainte intru tt vita sa
fie si BA se socotsc purtator de grijii si stiipfin tuturor ale acestui dint locas,
miscatrelor si nemiscdtrelor lucruri, dupre orindula Archiereilor celor ce pentru
OVA* vieta lor igumenesc si a igumenilor ce se aria in mnstirile de aice, fr sfi
se supere de cine-v cat de putin cu cuvint de embatic sail de vre-un alt dar, ci
bine economishnd ale acestui sfint locas miscatre si neraiscdtre, a fi eromata,
si veniturile dintru acestea stringndu-le 'Ana la cea mai de pre urma a sa r-
suflare. Iar dupa mutarea sa catre Domnul, tte si cele prin izvod incredintate,
miscatre i nemisciltre lucrurI intregl si nestrAmutate, sti se ptizscd, si ori cate
alte se vor mai afierosl in vremea pistasiei sale, Mite acestea dup obiceiil sunt
lucrurl ale acestui sfint loca i nestramutate, rmind acest dint locaiari
sub stpfinirea Sfintel Mitropolii, dupa cum si mai inainte, nicl un cuvint ne
avnd loc de a se instrAind din st'apanirea sfinteI Mitropolii. lar deed mai Ina-
inte de mutarea sa dintru acst vita, spre linistirea sa ar vol si se mute intealt
loc mai bun, si atuncia biserica si lucrurile sale intregi, rmiiind dupi cum i
incredintat, are slobodenie a se mut unde ar vol, lar eel ce Odd acum, cu chip
de epitropie ail iconomisit lucrurile acestui dint locas, de acum inainte reman din
acst epitropie slobodl, stdpan, ornduindu-se purttorii de grija si iconom al aces-
tei bisericT, si celor dintr'insa miscAtrelor si nemisciltrelor lucrurl, pe Prea Os-
fin tia Sa. Acsta mngaere gdsind spre linistirea sa, i obstsca a tuturor noud
folosinta duhovnicscil a celor ce locuim acest de Dunanedeil pazit p'mint, a prea
bine credinciosului nostru Domn si purtAtor de grij'a; i a alesilor de bun neam
boeri, a tot sfintitului cliros, si a OM' plinirea pravoslavnic. (cad ca un archiereil
al inaltulai Dumnedeil pentru obstsca noud tuturor mfintuire 2.60 pe Dumneletl,
si cele feted de snge jertfe aduce spre milostivire). Pentru acsta, i acst a noa-
strd lucrdtre scrisre s'a fcut, care are puterea neschimbata de scristire temeinicd
spre neclintiti linistire i nebintuit a Prea Osfintiei Sale ; si cu a nstrd pecete si
iscaliturd s'a intrit. 1814 Ghenare 22.
Veniamin Mitropolitul Moldovel.
(L. S.)
(1) Chrisov intdritor pentru schimbul fcicut intre Epitropia Hufuluf.
cu Speit. C. Roset.
Insciintare se face cu acstd carte a Domniei-Mele, c dup multe pricial de ju-
decata ce ail urmat pentru un schiMb, pe la anul 1800 Ngemvrie 19 4'11 fdcieit

www.dacoromanica.ro
219 DIN DOIVINIA LU ALEXANDRTJ CAMMACK 3E

$ i pe cand face Veniamin acte de asa natura, singur fr partici-

parea luT Scarl. Calimach, el cere si dobandesce un act de bineou.
vintare al PatriarchuluT Chiril din Constantinopole si al tuturor mem-
brilor Sinoduldi: Constantinopolitan In Malt 1815 pentru a-sT jus-
intre Episcopul de atuncia al Episcopiei Husulul Chir Gherasim i intro Spatarul
Constantin Roset, fiind la acea vreme Clucer, adeck dand Episcopul un iaz cu
miir In apa Crasnei, ce se numesce iazul Savei i partile ce le are in mosiile
Averescii pe apa Crasnei, la tinutul Falciulul, i Cioricenii la tinutul Vas-
lumlul, iardsi pe Crasna, lud.nd impotriva Episcopia alte prt1 tot de la tinutul
Fdlciultil, cum se cuprinde la scrisirea de schimb, asupra cruia schimb Inca la
anul 1805, plecand jalbd catre domnie a rudele lor afierositorilor acestor partl atre
Episcopie, cu cerero ca sa se strice schimbul urmat intre Episcopie, cand atuncia,
dup judecata ce a urmat, s'a fost intarit urmarea schimbulul a se Oz intocmal,
indatorindu-se i acea Episcopie cu acele trebuincieise catre chipul zidit de afiero-
sitor. Dar dupa jaiba data cdtre Domnia-Mea in anul trecut de etre rudele afie-
rositorilor, cernd a se stric schimbul i prtile afierosita dupa cuprinderea daniel,
sa remae in stapanirea Episcopiei. Din porunca Domniei-Mele s'a Infiltisat pricina
In judecata Preosfintitului Mitropolit si a domniilor-sale Velitilor boeri, cand v-
da.ndu-se dovedile amandoror partilor, schimbul urmat s'a cunoscut netrebnic, de
vreme ce insusi afierositorii opresc pe Episcopie, ea niel cu un chip ea nu instil-
ineze afierosirea sa, care socotinta prin anafora fcndu-se sciinta, t3i cercetandu-se
si de catre insasi Domnia-Mea dovedile amandorora prtilor cuprinse la anaforii,
am hotarit ea schimbul urmat intre Episcopie i hare Spatarul sd fmaie cu to-
tul deslegat i stricat, fiind mpotriv i cu calcarea hothriril legaturii !litre Epis-
copie i intre afierositor, luand In stapanire Episcopia Mite acelea afierosite, fdrii
sd fie volnica vre-odini6r a le instraina sub niel un cuvint, pastrandu-s1 Episcopia
nestrAmutat datoriile, intocmal dupi cuprinderea scrisorii de danie a afierositoru-
lul, rmaind i intritura schimbului din anul 1805 anerisit, ca una ce schimbul
este anerisit, iar pentru cheltuelile ce a ardtat preotul Gheorghe c a facut cu bi-
serica, fiind cu multumirea amanduror prtilor, s'a ho Wit sa. platsc Episcopia
una mie cincl sute lei, intarindu-se aceeasi anafora. In trecutul an 1814 Maiii 22, sj
cu a ni5str Domnsca iscalitura si pecete.
Apoi in curgetorul an, la trecuta lun Maiil, aratandu-se ca jalba catre Domnia-
Mea iubitorul Episcop al Sfintei Episcopil Husului Chir Meletie, cum ca dumn-lor
Epitropii easel stivirsitului Spdtar ar fi pus secfestru pe venitul par tilor hot:bite
de catre Domnia-Mea sa le lea. Episcopia in stapanire, care jalb fiind rinduit la
dumn-luI Ve! Logofatul s cerceteze i sa pue la cale, unde in fiinta Preosfintitulul
Mitropolit si a domniilor-sale velitilor boefl, s'a intrebat pe dumnd-luI Vel Vornic
Nicola' Hrisoverghi, Epitropul easel raposatului Spatar Constantin Roset, ce are
a raspunde, si sub ce cuvint s'a secvestruit venitul partilor date cu Domnsea
nistra judecat in sta.panirea Episcopiei ? Raspunsul domniei-sale a fost acesta: ca
rposatul Spatar ca unul ce nu s'a Inftosat cu anafora inaintea Domniei-Mele,
Epitropicsca datorie ii silesce a se infatiO. Deci dupa ce si insusi s'a
infatisat si s'a intrebat la ce nu-s multumiti, cererea domniei-sale Vornicului a
fost tot aceeasi, precum i Sptarul cere, ca B se urmeze dupii anaforaua de la
anul 1805, care intaresce sc'himbul, dar acea anafora, precum s'a ois, de sine ramble

www.dacoromanica.ro
32 V. A. DRECHIA 220

tifich i intArl dispositiunile ce era in drept sd le ie cu de la sine

putero, cu referintd la manstirile de la Socola, Varatic i Agapia.
Ce sunt acele dispositiunl luate de Veniamin ?
La Socola era manstire de maicI. Av6nd a organisa acolo semi-
nariul, Veniamin mutd putinele cdlugrite de aicl la Agapia, unde
era pana' atina mandstire de cillugdri. Fie proa marea apropiere a
m-riT de ailugarT de M-rea Vdraticul, fie din alto motive, Metropoli-
tul Veniamin muta' la alto mandstirI de cAlugdrI pro cel 15 monachT,
carI tedie"' la Agapia i acolo fac loe cdlugaritelor de la Socola. Ma-
ndstirea VdrateculuI o uni apol cu aceea a Agapiei, dar aezd la fie-
care deosebitd staretd.
De sigur aceste stramutdel atitard nemultumirt Metropolitul Venia-
min creglti sa so acopere de off ce acusdrirdobandind aprobarea mo-
rara' a PatriarchieT, atat asupra str'mutdrilor, cat i asupra organisdrisi
c61eI de la Socola, cu limba romana i cu din venitul desfiintateI
mandstir'l de maid. Scrisrea patriarchald se termina' Cu deslegare
de pdcate pentru Metropolitul Veniamin, pentru maicele starite i pen-
tru tte calugdritile mrte i in vitd.
Cat va fi costat pre Veniamin acstd scris6re de indulgeng i care
In aparent era contrarie autonomiel bisericil Moldovene? (1)

rara putere, neavnd Episcopia putere de a instreina patine afierosite, niel slobo-
lenie dup inssI scriseirea de afierosire catre Episcopie, de a le instrin vre-
odinir sub niel un chip. Drept aceea, in pontul scrisoril de afierosire catre Epis-
copie, judecand, hotarim, ca Episcopia s.i iea in deplina stapanirea sa partile ara-
tate, remaind schimbul cu totul stricat, respunlnd clironomil rposatulni Spatar
si venitul pe anul trecut 1814, ce am fi luat de pe acele part de la hotarirea jude-
catil inc6ce, sfirsita remaind acata pricin in ved. 1816 Iunie in 18 cjile.
Ve! Logof6t.

(1) Chiril cu mita lu Dumne(leii Archiepiscop cetatil lul Constantin, Romil cel nou,
fi a Miel lumea Patriarch.
Se cinstesce adec desavirsit amaruntimea, i mal ales unde predania bisericsca
sail scrisa sad nescrisa, mal inainte apucand, a insemnat ceea-ce trebue a face
saci a nu face. Niel cuvintul iconomiel 'fina nu se trece cu vederea acolo, unde
putin slabind arnruntimea, sad spre a izbavl sufletele din perijare, sail spre a cas-
tiga folosul cel ce pana atuncia nu era. $i pre acsta o pte afi cine-v in multe
locuel, cercetand adeca felurl de iconomli a faptelor i prefaceel a legilor, si a ace-
lor ce se afl miscarile dupa cererea vremil si nevoile i intampldrile lucrurilor,
pentru intemeerea sistemel pravoslavnicilor, i plcuta lui Dumnelett otcarmuirea
sfintitelor biserici si a Dumneleescilor lacasurI. Cad kite spre zidire a. se facey

www.dacoromanica.ro
221 ro: bombnA Lui ALEXANDM7 CALIMACI1 83

Din respectul toleranteI religi6se In actele lul Veniamin Metropolitul

apostolescul cuvint hotrsee, si e, sah fcnd noI, sal qi (Patri, seoposul trebue
a se lucr spre intemeerea aproSpelul, si a se Indrept spre folosul fratilor. Acest
fel de economie se vede c en cuvint a uneltit si pe prea osfintitul Mitropolit al Mol-
doveY, carele pre acea de Dumnedeil pzith Eparchie canonicesce o otchrmuesce,
prea cinstitul i Exarhul Plaiurilor, intru Duhul Sfint iubitul i doritul nostru fra-
tele si Impreuna slujitorul Kir Veniamin, pentru aceste urmatelre din eparchia sa
si supus sfinteI sale Mitropolii, trel sfinte mandstiri, a Agapiel licem, a SocoliI si
a VrateculuI, ceI velnd mnstirea AgapieI rll i fr Intocmire otchrmuindu-se,
si pro monachil ce Intru clima se nevoiah (cari abi erail la numr cinci-spre-Oce),
flndu-i e locuiati fr de orinduld, de capetele lor, si c prindeail numal locul,
i-a mutat intr'alte mangstiff, si In purtarea de grij a Egumenilor dinteacele 1-a
supus, lucrnd petrecerea cea cucernic si potrivit podviguluI lor celuI elugarese.
lar pe clugritele din Socola putine fiind pi acestea la numr, si carI din a lor o-
cArmuire aicI $i acolo se purtati, si Intru nu putine neorinduell ca adevrat, si In v-
tmare sufletse cdeaii, si nu mica.' smintl dati, pre acestea In mndstirea Agapiel
le-a asezat, unind cu acsta pe cea-lalt mnstire a Vratecului, locuintd de femel,
acsta aflndu-se si in destul numr de calugarite vrnd; alegnd prea sfintia sa si
asezhnd intru fieste-care Starit cinstit si care ave ispitire de monahicsca otear-
muire ; adecil In mn'astirea Agapia pe monaehia Elisaveta, lar Intru a Vxatecului pe
monachia Magdalena, orIndul si hotarI puind lor, prin care vita lor si de Dam-
nebe si de totI ludat s'a fcut, legAnd Impreund i armonia cea burla a
sfintelor lcasurl prin ajutorul unora ctre altil si fratsca lubit legtur. Iar pe
mfinAstirea Socolil o a artat $c6la obstsa, spre a se, Invt Inteinsa fifi scdp11-
tatilor preoti de acolo, spre a se hrdni, si a se ocrotl din veniturile m'anstiril
dascAlI Intru acsta ispititl a asezat, carl paradosesc In obicInuita limb a loculul
ttt invtatura, Inc. $i dogmaticsca bogoslovie a lui loan Damaschin din limba
Elinse, fiind thlmcit in limba loculul, i sfintitul catihisis asemenea fiind
mcit, si Impreun cu acestea paradosesc si psaltichia cntt6re.
Acestea cu adevrat a$1i s'a iconomisit i s'ah isprvit ca archipstorsc pronia
prea sfintieI sale, care este ertat si din InsfisI sfintele legi la cei ce pre alocuri
archipstoresc, precum este bine artat din Apostolicescele $i Sobornicescele cani5ne.
Ertfind lor puterea tuturor bisericescilor lucran, i iubit de Dumnelleil otarmuire
maI virtos catre acstil prea de nevoie punere la cale si alclituirea unit si fin-
pretina' glasuit6re a fost i socotinta si domnsca plecare a celui ce atuncia slvit
otarmui domnia prea InltatuluI i prea blagocestivului Domn Kiriu Alexandru Mo-
ruz, prea doritului sufletesculul nostru fiii. CeI cum nu; unde artat este contenirea
ceI de sinesI otcdrmuirI aceea, $i cea desdfirsit $tergere a miscrilor celor vtm-
thre de suflet si smintithre, i iarasI cunoscut este monachicsca bund rIndul
cea din prefacere i cea plcut lul Dumnedeft a celor Impreuna nevoit6re petrecere
Impreun, si dup tete vederat este folosinta cea din multe feluri ce isvoresce
fiilor nevoia$ilor preoti din prefacerea mnstiril intru sc616. Dar fiind-c s'ah aflat
In pomenita mlndstire a Agapiei trupurf a acelora mai 'nainte trecute din vitil
monachii nedeslegate ; cele ce Impreun se nevoiesc acum filtra acata mhnIstire,
propuind de pricin prestrmutarea a 6re-carI vechi hotrIrI, ce eraft obicInuite pa-
rintilor ce mai 'nainte s'aj nevoit Intru acsta, i eraft orinduite de cdtre acola a se
Analele A. R.Tom. XXIII. Memoriile Se* Isiorice. a

www.dacoromanica.ro
B4 v. A. uktolul 222

este de dis ce-va. LipoveniT, cslovail prigoniti in Rusia, stint toleraff in

S'all Inffitisat la prea sfintia sa si s'a rugat ea, prin a sa mijlocire, catre a
nstr mare biseric a lul Chr. indestulata, s se dea bisericsca slobo4ire si ertare;
si dar prea sfintia sa, scriind eltre noI, a pus Inainte ferbinte cererea monachiilor
intru aceeasi vreme rugandu-se, ca i monachiilor pentru pomenitele pricinl i prea
sfintiel sale pentru prefacerea acea Imbelsugata sa se dea deslegarea i slobogire,
0 dar primind noI cu bland* cererea, pentrn c aratd bunul cuget i cinstirea de
Dumnelleil a prea sfintieT sale, si Cu cuviinci6sa Mudd Incununand-o : Inti In-
tdrim adevgrat tle cdte prea sfinfia sa pentru pomenitele din eparchia sa trei
mtindsti6re a (twat, ca unele ce se fin de legiuita iconomie, i sunt mantuitre,
folosesc i spre blagocestie i spre zidire i spre sporire: iubite de Du mneoled,
de 6menI ludate, apoI ash smerenia niistr Cu ceI impreuna' rugatorI ca noI Intru
acst scrisre, Impreuna ca prea fericitul i prea sfintitul Patriarch al Ierusalimului
a Oa Palestina Kirin Kir Policarp, i Cu prea einstitil sfintitil archierei, iubitil
doritil nostri fraff si impreuna slujitorI, prin Dumnetleescul dor, daruire, i stpa-
nire a Prea Sfintului i fctorului de vit, i stapanitorulul Duh, care este data ca
adevrat de la Domnul i Dumneopul i Mantuitorul nostru Is. Chr. Dnmne4eesci-
lor i Sfintilor sl UcenieI i Apostoli spre a lega i deslega greslele menilor,
carele a dis lor : .Luati Duh dint, i orI-cdrora yeti era pacatele, ertate vor fi, si
ori-erora le vetl in, tinute vor fi. Si iarasI cate vetI lega i deslega pre pamInt,
v or fi legate si deslegate in ceruri. De la aceia dar si la noI dupa mostenire ajun-
end Dumne(leescul luI i nedesertatul acesta dar, avem ertatl 0 pre pomenitul fratele
nostru Veniamin archiereul, pre cele intru amaudou mandstirile, starita Elisaveta
si Magdalina, si pre Cede cate intru aceste manastirI petrec linistita vit marl 0
mid, de fieste-ce rInduld i trpt via i rposate, i avem deslegati de tot sufle-
tescul i trupescul pacat, la ori-cate i acestia ea nisee eimenI fiind, i trup supus
patimilor purtand, i lumea acsta mult pct6s locuind a pactuit, i luI Dumneleil
ad gresit cu cuvintul, cu lucrul sail cu gandul, intru sciint, sad intre nesciintfi, ara-
tat, sail nearatat, ca voie sad fr de voie, dupd t6ta vremea i locul si chipul, i Intru
t6te simtirile lor, si s'a supt blestemul pdrintelul, sail al maicii lor, ad fost supusl,
sali subt a lorusl anatem ad clut, sat ca juramint s'ail jurat, si 1-ail &Meat, sail
blestem bisericesc i afurisenie ad primit vre ()data de la preot, sail de la Archie-
red, sail de la Patriarch pentru orl-ce pricin, i lenevindu-se n'ad dobandit ertare,
sail pre cele oprite intrebuintandu-I e, de cele catre Dumneleil de voe fagaduinte
departat, sail de patima iubiril de sine fiind stapanitl, i lunecandu-se de pedicele
vrajmasuluI, hotare bine asezate calcat i datoriilor de amaruntime mona-
chicesci nebagatorl In sm s'ail artat, i dinteacst legatur nedeslegatii ad luat,
sah ca gura si cu buzele ad mintit tire-and pentru rele dobn4I, saii pentru sfire-
care alt pricind, sah pentru ldcomie i invrtoprea sufletului pre Barad nu 1-ad
miluit, set iulele postului ad deslegat, sad srbtorile nu le-ad tinut, sail ca necins-
tite i necuviincitise 6re-cari socotinte i aducere aminte frumusetea sufletului o ad
Innegrit, i pre cea de Dumnecjeil tsut pod6b5. a Dumne4eescului botez o ad in-
tinat, sat de duhovnicescii lor pdrinti ascultat, si nu I-ah bgat in sm, i cal-
Mori s'ail facut de cele ce s'ail fgduit a pzl, sah intru alte re-cari ptimase
plicate ori i cum s'ail alunecat, si ad cOut dui:4 omenire, pentru care tte i po-
cindu-se s'aii mrturisit duhovnicescilor lor pfirinff, i canonul cel dat de la dinsii

www.dacoromanica.ro
223t,Thl DMNIA LITI ALD5CANDRIT CALIMACH 35

Moldova. Ewen se Immultesc i IsT Immultesc casele de rugAciunT.

Biserica catolicI insl este nemultumit.
din inim primit, i a-1 savIrs1 sirguit : Dinteacestea dar Vote sciute i ne-
sciute pcate ale lor ate mrturisit duhovnicescilor lor parintI, din vinovtie
si din legaturd, II deslegam pre el, si sloboli II avem, i ertatI intru darul Prea
SfintuluI Duh, i Intru a tot puternica stpanire i har: That clack' 6re-earl gre-
sle pentru uitare, sa pentru alt 6re-care omense neputint., lsat nemr-
turisite, si pre acelea tte iart-le lor milostivul i iubitorul de 6menI Domnul, pen-
tru InsasI a sa iubire de 6meni, i nemrginit si neasemnat buntate.
Asa stapane, mult Indurate Dmne, Isuse Christse, DumnAleul nostru, biruse
mila ta cea nemsurata, i iubirea de 6menI cea neasemnat i necovIrsit, si nu
trece cu vedere fptura milnilor tale a se Ingrij1 de per4are, ci ascult-ne pro noI
pficatosil i smeritil robil tei, earl ne rugam tie pentru robiI tl acestia Veniamin
Archiereul, Elisaveta i Magdalina, i pentru bate cite Intru pomenitele dou' ma-
nastirl binitit vit petrec i mari i micI de fievte-ce orIndul i trpta
Ore i rposate i ttA legatura de-asupra lor, care acestia asuprll din rnire saii
din alt 6re-care pricin ail tras, deslg-o ca pe un bun si iubitor de 6menI, Dennne,
iart-le lor cu iubire de milostivire tte c5.te In vit, rail i nesocotit de dinsii
s'a facia, cu iubire de 6menI trecnd cu vederea bate dupa negrita mila ta vi dup
multimea bunatatiI tale, cad aI bogate rturl de mild, i noian de Indurare, i s-
ane de milostivire, i izbavesce pre ei din vecinica munc, Invrednicindu-I Imp&
rtieI tale 5i starll ceI de-a drpta , si pe eel ce vietuesc dintru acestia pzesce-I
Intru tte ilele vietil lor, i lucratorI poruncilor tale arat-I, Intrce fata ta de catre
pacatele lor, luminz ochil lor ca nu cum-via sa adiarmi Intru mrte, serie numele
lor In cartea vie;i1, i Invrednicesce pre el a bine plc tie, si a face voia ta proa
sfinta pn la cea maI de pe urm a lor rasuflare, nevtmati pazindu-I In suflet
si In trup, jarA a adormitilor Intru acestia si a vietuitorilor tl acestia, dup mu-
tarea de aicea, timpurile Intru stihiile dintru carI sunt alctuite a se deslega,
Willa a se face binevoesce. CM tu al lis Dmne: aPamint estI si In pmInt te
vel intrcep, iar sufletele lor In locul viilor i in lcasurile dreptilor aszd-le, vi
cu cele ce se mantuesc numre-le pre ele, cu mijlocirile 1 cu rugaciunile Prea-curateI
tale Maice StpaniI NascatreI de Dumneleii i pururea Fecirel Mariel, si a cinsti-
tuluI slvituluI Prooroc Inainte Mergatorului i Boteztorulni loan, a sfintilor sl-
vitilor i intru tot ludatilor Apostoll, i cu ale tuturor sfintilor, carI din vecl bine
ail placut tie. Amin. 1815 In luna luI
Patriarchul CetatiI luI Constantin Intru Hs. Dumneleil Evhetes.
Al IerusalimuluI Policarp Sinefhete.
Al Chesariel Filodef.
Al Efesulul Dionisie.
Al Iracliel Meletie.
Al Chizicului Constantie.
Al NicomidieI Atanasie.
Al Nicheii Antim.
Al HalchidonuluI Gherasim
Al Dercon Grigorie.
Al Neochesariei Meletie,

www.dacoromanica.ro
36 V. A. IIRECIIII 224

Biserica catolicd intervine, ce-i dreptul, contra vechiuluI drept al

triI (1) prin Agentia austriacd In un interes al el. Acsta anuntd In
Septemvrie 1815, cd pentru biserica catolicd se va face un archiereil
Cu titlul (Bacovius.
Scarlat Calimach rinduesce afacerea In cercetarea MetropolituluI Ve-
niamin, a EpiscopuluI de Roman Gherasim i a biv Vel Logofetilor :
Costache Ghica, Iordache Canta i C. Bal, cu urmAtorul pitac:
,Facndu-ni-se artare de cdtre cinstita K. K. Agentie, precum e din partea Au-
striel este socotinta a se hirotonl si.ca sa vie in Moldova un archiereil catolicesc cu
numirea de Bacoviu, pentru top cei locuiti in pdmintul aeesta de lege eatolicse,
rinduim c adunndu-v la Sf. Mitropolie, sil faceti cereetare si socotint de s'a
obicinuit vre-odini6rd a veni in Moldova un ask archiereil, se' cu asemnare acestuia
si de cnd a contenit venirea si pentru ce ? si prin anafor indat sil insciintati.
1815 Septemvrie 9.,
Cod de doc. de la Metr. Iasi, fila 159.

Consulul frances din IaI Fornethy seria ducelai de Richelieu, In 27

Fevruarie 1816, relativ la cererea Austriel do a InvoI guvernul Mol-
dav existenta unal episcop catolic, cd Divanul Ora a trimis arz-
magzar la Prtd, cernd s nu se aprobe cererea. Prta a aprobat
vederile DivanuluT Moldav.
CAtI-vd anT mai tarcjiii, Metropolitul Veniamin va mal da un rspuns
negativ la cererea Austriaf. Necunoscnd trecutul bisericil catolice,
nepricepnd importanta existenteT, In Moldova mal ales, a unui epis-
cop latin dependinte de guvernul triT, iar nu de un guvern strein,
fatd cu satele nstre catolice, Biserica romnd va face greld de a
negh celd catolice dreptul de a av un archiered al el propril
Biserica romnd In Basarabia cap.-6U chrisov imprdtesc do consti-
Al Parona..xiei Grigorie.
Al Sofiel Teofan.
Al Varniei Hrisant.
Al Gospiei Calinic.
Al Samului Chiril.
S'a scos din limba Elinscil pe acstii patrioticsc5 de Stolnicul Gheorghe Gra-
maticul acestil smerite Mitropolii, la 1816 Iunie 12.
Smeritul Veniamin Archiepiscopul Moldaviei.
(IscAlit insusi)
(1) Domnii nostri cei mari tot-deauna afi rec lamat dreptul de a recomandk el
seaunului papal candidatul de episcop catolic.Veli memoriul acestei episcopii in
,Ateneul Romn,, din Iasi.Vell Bandinus, in caletoria lui in Moldova, la curten
lui Vasile Lupul.

www.dacoromanica.ro
 225 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACI1 37

tuire. Rescriptul Imp6ratuluT Alexandru cdtre Exarchul i Metro-

politul Gavril, strdmutat la ChiOn'ti, promitea connationalilor
c vor fi guvernatT dupei legile i datinele lor. (1)
Ce frum6se promisiunl!
Cat de putin fura realisatel
(1) Rescriptul Impratuldi Alexandru Autocratorului Rosiel ctre Exarchul si Mi-
tropolitul Gavriil, dat in Petersburg, la 1816 Aprilie 1.
Prea sfinte Exarehe i Mitropolite Gavriil
Locuitorii BasarabieI, intrAnd subt domnirea RosieI, a dobfindit privilegiul cu-
venit i putincios a li se da de la un gavern, ce se povatuesce de inv4iturile sfintei
nstre religiunl, 0 care se conduce in tintirile sale politice de principiile moralultil
si a drepttii. Aflandu-m in asemenea deplin bun-voint ciitre acsta provincie,
am orinduit la inceput ca provisoriti s se guverneze Basarabia *dupg privilegiile,
datinele i legile el cele vechl. Mai nainte de a statornicl intru deplinkate organi-
satia guverndriii acestel provincil, am voit mai intaiii de a m incredint din apli-
catiune de mara unor asemenea msurI, 0 am a0eptat ca timpul, imprejurrile
adevrate raporturI s m incredinteze de resultatele acestor cercdrl. Tot ()data am
ertat locuitorilor provintieI 0 tot felul de bir, pe trel anI de Pe, cu scop de a
se imbuntll starea lor material, i ash, aducndu-I gradat de la o inlesnire la
alta, sil prepar indoita fericire a acestul popor.
Insa cu mare prere de rii m'am insciintat prin organe vrednice de credintd,
c tintirile nu ail isbutit, i c neorinduelile aii ajuns la gradul cel maI nalt, Meat
multe din familiile pacInicilor locuitorI, p'rsind locuintele lor, cautd addpost de sed-
pare peste hotar. Asemenea fapte cer neaprat cea de apr6pe atintire a n6stra
ne indmnd a lu nfsuri intru a se put stirpl ast-fel de WI incuibat, 0 pe viito-
torime a imbuntti scirtea acestei ri, dupd dorinta locuitorilor i dup do-
rinta n6str. Drept aceea, am hothrit ca s trimitem acolo un dregtor imperial
deplin imputernicit, in carele putem pune t6td a ni5str incredere, i carele ca un
mijlocitor al nostru ne va put raporth de Vote cu amnuntul, ca asa cunosand ade-
vrata fat a lucrurilor, s fptuim prin msurile potrivite imbuntdtirea acestei tri.
Scopul nostru este s hrzim provincieI acesteia privilegil de a se guvern'a dupd
legile i datinele lor, i ca tte clasele locuitorilor acesteI 01.1 sti aibd driturI egale
a se bucur de dreptatile si de ruostenirea strmosilor s!, precum si de buna-vo-
int ce avem noi chtre din01; incit toff in genere si tagma eclisiastic i cea a no-
bililor, a negutitorilor 0 a poporului, s fie de o potrivd protegiati de cdtre aseme-
nea legiuirI. Voim ca acst tr manelsd i in privirea agriculturii i in privirea
comertuluI s'a' se insufletscd prin asemenea amid organisatie ; lucru, pe carele
astept de la zelul delegatului nostru, 0 de la confptuirea locuitorilor Basarabiel.
Pentru aceste binevoit6re ale nstre tintirl, ineunosciintand pe Prea sfintia ta,
orinduim ca cele de mal sus insemnate s se traducil in limba poporuluI i BA' se
cetse prin tofite bisericile pstoriel sufleteseI incredintate vou, ca s se incunos-
ciinteze de aceste prin mijlocul ierurgoOlor bisericil t6te clasele Basarabiel: clerul,
boeril i poporul, c ochiul Nostru privighzd pentru fericirea lor.
De bine voitor al Prea Sfintiel Tale,
Alexandrn.

www.dacoromanica.ro
38 V A. DRECHI 226

qc6la fi cultura generalei. Cat privesce cultura In genere a natiunil

romana, dej am tratat acstd Intrebare ocupandu-ne de mersul c6leI
la Domnia luT Ioan Caragea 1de la MuntenT. Ad l vom amintl numal
principalele documente de la Scarlat Calimach cu referintd la c61d.
Una din preocupatiunile lu fu c61a, &del acest Domnitor era ne-
indoios un om cult, dupd mdrturia tuturor contimporanilor
Sincronistic cu seminariul de la Socola i c61a de la 5-tul Nicolae
Domnesc era deschisg, dup 1812, i a (lisa Academie, do la Metro-
polia din Ia1. G. SOulescu, In scrisrea de dedicatiune cdtre Metropolitul
Veniamin, a GramaticeT romanesci ce a tipgrit In I4 la 1833, amin-
tasco cd, fiind el In virst de 13 anT, la 1812, urma la c6la acsta In
cursul filologia i al sciinfelor. Slulescu a frecuentat c61a acsta
p5.nO. la 1819:; prin urmare, nelndoios, c61a existd pand la Eterie.
PrimiT profesorI aT *c6lelor nationale de dupd Eterie sunt colarT al
AcademieT de la Metropolie. Daca organisatoriT cleT alano ail avut
In gand, cum cred uniT, s desnationaliseze prin ea nouille genera-
tiunl, invtand grecesce, generatiunile de la Inceputul
acestuT secol a simtit romanesce! Gaina a clocit i condus puT de
pasOre, carT ala lOsat pe vitriga lor mamd pe malul MOL
Dintre colaril Academiel de la Metropolia din Ia0, G. S'e'ulescu a
fost trimis la studil In strdinatate, dupd. 1819.
Cea mal frita preocupatiune a DivanuluT este sd creeze veniturT su-
ficiente pentru intretinerea c6lelor. Cu acest scop se adunA Metropo-
litul Veniamin, Episcopul de Hui Meletie i boeriT Vel Logof6t lord.
Canta, C. Bal i Vel Vornicil Manolache Dumitru Beldiman. El supun
luT Scarlat Calimach anaforaua de la 25 Martie 1813 prin care, pe MITA
ceT cate 2 lel 16 parale impu*I la tot preotul i diaconul, aruncd o
taxti asupra tuturor mandstirilor i bisericilor, fdr de a scutl. i pe
Metropolll i Episcopll.
MaT inscriti condee diverse de la Cassa rsurilor i de la cumpOrd-
toril vAmilor, ocneT, desetineT, goOineT, vddrrituluT, de la Telal-Baa,
de la Izbap, cu o subventiune de la Visterie, apoT de la totT slujbaiI,
IncepOnd cu Metropolitul i Episcopil i pand la cel din urmd boer
cu caftan i de la egumenii noT. Mal sunt obligati boeriT a pida taxe,
cnd i trimit copiil la c61d. Taxa variza dup trpta boeruluT
(impartitI in 3 clase). De la Orfanotrofion tna. primesce Cassa c6-
lelor o subventiune de 4.000 lel. So mal acordd c6le1or scutelnicT, po-
slunicT, etc.
Domnitorul, aproband la 25 Martie chibzuirea boerilor, maT. inscrie

www.dacoromanica.ro
027 DIN DOMNIA ALEXANDRIT CALIMACII 39

la veniturl si cale 500 Mi de la fie-care Vel Hatman si Vel Vistier

rinduit din nofi. (1)

(1) Anaforaua pentru veniturile i inerea qc6lel din orasul Ias, intarita de Scarlat
Calimach Voevod.

No Scarlat Alexandru Calimach Poevod. Cu mila lu Dumne4ei Domn re'ri

Moldovel.
Cercetarea si socotinta prea Sfintitu1uI Mitropolit, cu iubitorul de Dumneleil
Episcop Hui, Impreuna eu dumn-lor Velitii boerl, i cu alti boeri rinduitI, cu-
prin5i mal jos prin anafora, pentru veniturile itinerea kicellel din orapl Iai, v-
46ndu-se 131 de catre insumi pomnia-Mea, c alcatuirea i punerea la cale este ur-
matil eu teltd cuviinta, s'aft mai adaos, pe langa aeelea, ca s mal dea i Hatmanul
Vel Vistier., fiete-care cate 600 le!, in vremea ce se vor rindul la aceste trepte
de boerie; drept aceea hotarIm Domnia-Mea intocmal i asemenea nestramutat sa
se urmeze. Intarind anaforaua cu a nstra Domnsca iscaliturii i pecete. 1813
Martie 25.
(Isclit) : Lo Scarlat Alexandru Calimach Vvod.
L. P.
1813 Martie 25.

Prea hallfate .136mne,

Din luminata poruncil a Inaltimii Tale, adunandu-ne in cate-va rindurl la Mitro.

polie, spre a socotl trebuinciosul venit al c(51e1. domnesel dinteacsta politie, prin
care si dascalii trebuinciosI se vor tine" i lefile ucenicilor se vor intimpina,
cele-lalte intimplatre de nevoie cheltuelI ale sclel, am socotit mai intaitt venitul
de acum al c1ei a se stringe de la preotil i diaconil acesteI OH*, si de don orl
pe an, adeed la Sf. Gheorghe i la Sf. Dumitru, deci acest venit de acum fiind eu
totul putin, am socotit in tot chipul putinciosul ajutor, de unde pede a se face la
acest de obtie bine, rar sa prieinusca vre-o ingreuere, si pe ranga' venitul de
acum ce are qc61a, dupa cum maI jos se arat, s'aj gasit cu cale Qi acestea condee,
cari se alturza sub venitul de acum:
LeI
15.355 Preotii qi diaconil 0111, cate dol lei, se-spre-Oce parale de tot numele.
2.500 Mitropolia
Mara de lefile pisaltil or si a dascalilor moldovenI
1 500 Episc. RomanuluI js't grecI, carl. se afla pe la kial le.
500 IluuluI
2.500 Manstirea Slatina, afard de ceea-ce da la sela de la Suecia.
500 Manstirea StintuluI Spiridon.
250 Golia.
240 TreI-Sfetitclor.
240 Galata.
240 Frumsa.
240 Cetatuia.

www.dacoromanica.ro
40 V. A. URECHI 228

Destinat era acest budget de veniturl numaT pentru a disa Aca-

demie elensca do la Metropolie ? Nu cred, de re-ce maT exista sin-
cronistic i c6la dis6 qnormalicsca, de la Sf. Nicolae Domnesc.

L eT

230 Milnstirea Probota.

220 Sf. Saya.
230 Rchitsa.
190 Mira.
160 Dobrovtul.
160 FloresciI.
160 Fstcil.
160 Barnovschi.
160 BurdujeniI.
170 BArnova.
180 Aron Vod.
170 Hangu (Buhalnita).
170 Dancu.
160 Sf. Ioan Zlataust.
150 Brboiul.
170 Precista de la Ocna.
160
160 Sf. Niculal din BotosanI.
160 Casinul.
80 Berzuntul.
70 Soveja.
55 Delmnel.
55 Vizantion. Pentru tete condeele acestor mnstiri grecescl ail
dat i izvod isclit proestosii mnstirilor, c primesc a da
pe fie0e-care an condeele ardtate.
200 Precista din Roman.
100 DoljesciI.
600 De la Cassa rsurilor.
500 cumprtorn
500 OcneI.
500 Desetinel.
500 GoOineI.
500 VadrrituluI.
100 cel de pe vreme Telal-bap.
50 Izbaa.
31.165 Acest venit se socotesce a fi nestrmatat In tt vremea, iar cele intim-
plateire veniturl sunt dup cum mal jos se aratd, adec :
1.200 De la Visterie, dup chrisov.
500 cel ce se face dup vreme Mitropolit sa Episcop cu Eparchie.
100 De la marele Logoft pnd la Ban, ce se va Invrednicl de Domnescul caftan.
1.800

www.dacoromanica.ro
229 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRII CALIMACH 41

Ac6std c6l are In 1814 treI InvdtAtorI: Christea, Macarie i Constantin

Psaltul. Sc6la acsta romansed ar cam fi pontru Iai ceea-ce erd
c61a de la Sf. Gheorghe pentru Bucurescl. TotuI e Cu mult mal roma-
nscd. i I. slavond niel* nu se predd de loe ad. Sc61a nunfrd In 1814
doud clase.
Orariul acesteI c61e din 1814, ce ddm maI jos, cuprinde, ca ma-
toril de InvtdmInt : cetirea, cetirea psalmilor,, scris6rea , ortoepia-
gramatica (etimologia), tdlcuirea pe din afard a religie, simbolul,
cdntdrile bisericescI.
Taca orariul:

LO'
60 De la Ban pfin la Stolnic; asemenea.
55 Stolnic pfin la Satrar; asemenea.
20 cel ce se face Ispravnic de tinut.
200 Intia stare a boerilor cnd vor trimite pe fin sk la scedd.
100 A doua, asemenea.
60 A treia, asemenea.
250 Intia stare a Egumenilor ce se vor face la mdnstirl.
200 A doua stare a Egumenilor.
100 A treia, asemenea Acestia se vor da pe fieste-care an.
6.795
4.000 De la Orfanotrofion, dup chrisov.
10.795 fac acst sum. Se socotesce cu Intimplare ss s cincI-deci scutelnici,
cari s fie de crat lemne, patru petrarI scutelnici fr de bir In tirg, pe car
dup vreme zapcil s nu-1 supere niel la o havale, asemenea si doI teslari. Acesta
este folosul si ajutorul sclilel ce s'a gsit mal Cu inlesnire, prin care se socotesce
a se fin Qc6la nestrmutat. Iar cea desvirsit holrire spinzur la imita 'bite-
lepciune a Inltimil Tale. 1813 Martie 25.
Ai Inltimil Tale ctre Dumnedeil smeritI rugtori:
(IscAlitI): Veniamin Mitropolitul Moldovel,

Meletie Episeop de Huei.

Plecate slugl.
Iordache Canta Vel Logofk, Constantin Bale Vel Logof5t, Manolachi
Dimache Vol Vornic, Vasile Roset Vel Vornic, Aleen Bals Visternic, Dimitrie Beldi-
man Ban.

www.dacoromanica.ro
 IDESPARTIREA ctsurmion
pentrU
inveteilurile normal/cesa de la biserica gospod a Sliniulur Jerarch Jricolae din .7a,51, 14 .7anuari e.

CSURILE DE DIMINTI A iNVETITURILOR CSURILE DUP AmiAp-pt A PARADOSIRII

DILBLE
De la 2 pini la 3 (1) De la 3 pina la De la I pini la 6 De la 7 pink la 8 De la 8 pini la 9 De la 9 pini la 12

liristea Cu elasis 1. "Kristen cu defile 2. Hristea cu clasis 2. Hristea cu clasis 2. Hristea cu Oasis 2. Psaltul Constantin.
Semnele cundoseerif li- Tabela de or- Sitnvolul. fabela de Inceputul Cintftrile cu t6te cla-
terilor. toepio. Macarie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. Gramatied etnnolo- surile, orinduindu-le
Lull! Macarle en clasis 2. Mnonrie Cu clasis 1. Tabela ortoepicl Tabela de slovenire ghier. In sari.
Cetirea psalmilor In Poftorirea semnelor de In tact. Maearie Cu clasis 1.
tact. More. Tabele. Intal de or-
toepi e .
!Castel' cu clasis 2. Kristen cu clasis 1. Hristea en clasis 2. Kristen cu clasis 1. Hristea cu clasis 1. Psaltul Constantin.
Arithmetica. Osebirea semnelor de Tabela a doua a or- Tabela WM de elo- Talcuirea pe din afar Cttntnile ca t6te cla-
Macarle Cu Oasis 1. litere. toepiel. venire. a religid. Barite.
/UM Seinnele scrieril fru- Macarie cu clasis 2. Macarie en deeds 1. Maearie cu clasis 2. Macarie Cu clasis 2.
m6se. Scrisre de prube. Tabela Intfa de or- Cetirea psalmilor. Simvolul.
toepie.
Ifristett cu clasis 1. Itfristea cu clasis 2. Ifristen cu clasis 2. 'Kristen cu Masts 2. Kristen cu clasis 2. Psaltul Constantin.
Semnele cun6sceril Tabela Int8I de or- Simvolul. N itrlivirea. Tabela de Inceputul Cantitrile cu t6te cla-
literilor. toepie. Macarie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. Gramaticer etamolo- surile.
!decor! Macarte Cu clasis 2. Macarie cu druids 1. Tabela ortoepiei. Tabela de slovenire ghiet.
Cetirea psalmilor In Poftorirea semnelor de In tact. Macarie cu clasis 1.
tact. litere. Tabela intAT de or-
toepie.
Hristes cu clasis 2. 'Kristen cu clasis t. "Kristen Cu clasis 2. Hristea Cu clasis J. 'Kristen Cu clasis 1. Psaltul Constantin.
Arithmetica. Osebirea semnelor de Tabela a doua a or- Tabela IntitT de slo- Tfticuirea pe din afar
Canthrile cu t6te cla-
Maearie Cu clasis 1. Mere. toepiei. venire. a religia. surile.
Jo! Semnele scrieriI fru- Macarie cu clasis 2. Maearie cu elasis 1. Mucarle en clasis 2. Maearie cu clasis 2.
m6se. Scris6re de prube. Tabela WM de or- Cetirea psalmilor. Simvolul.
toepie.
Hristen cu clasis 2. Kristen, cu elasis 2. Kristen cu clasis 2. Hristea Cu clasis 2. 'Kristen cu clasie 2. Psaltul Constantin.
Forma cuneseeril Ji-. Tabela Intiti de or- Simvolul. Nitavirea. Tabela de Inceputul Cantllrile cu tete cla-
terilor. toepie. Maearie cu clasis 1. Macarie cu clasis 1. gramati ed. aurae.
Viler! Macarie en clasis 2. Maearie Cu dugs 1.
1 Tabela fatal de or- Tabela slovenira. Mncarie cu cl asis 1.
Cetirea psalmilor. Poftorirea semnelor de toepie. Tabela de ortoepie.
litere.
DascAM de la @dart Normalicseit din Sfintul Ierarch Nicolee
Recreatie de dimindtil, iariL dupil amiadIL-di poftorirea mathimilor sit aiblt a da Inv6tliturlt ueenicilor, duplt east& Dispitrtire de
Simbiti ca Marti dupIL csurI, pan& vor trece maI sus, si atuncia vor luit larAat non&
povtuire. - 1814 Ianuarie 24.
(t) Ora turcdsel.

www.dacoromanica.ro
231 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRU CALIMACH 43

Acest program confirmA deplin asertiunea de altd dat a lul Mich.

Sturdza, cd pe la 1814 el era un epitrop al c61e1or i ca i pusese
In gnd de atuncI i meditase asupra miji6color de a intemei o sis-
temA de nvttur publicd Inlesnit6re, potrivit cu gradul luminOril
EuropeI i In trebuinta acesteI WI.... M. Sturdza ma anunth c Epi-
tropia c61e1or incuviintase de a parados Invsthturile In limba na-
tionald Cu ajutorul color clasice.
.5c6la de la Socola, a areia s6rte, sub ocupatiunea muscAlscg,
am arAtat-o In volumele anterire ale lucrAril nstre, cap6td un noll
chrisov de veniturI diverse de la Sc. Calimach, In 20 Tunie 1814. (1)

(1) Iac acel chrisov :

Chrisovut Domnutul Scarlat Alexandru Oalimach Voevod, din amid

1814, Iunie 20.
Se face scire prin acest chrisov al Domniei-Mele pentru mandstirea Socola de
unde s'a asezat i c6la pentru catihisie a color ce vor s primasch darul
preotiei, c prin jaloba ce ne-a dat cuviosia sa Archimandrit Igumen, a aratat
cd acst mnstire are 6resi-care cuprindere de miluire de la luminatii Domni de
inainte pentru inlesnirea celor trebuincitise ale bisericil i deosebit pentru ajutorul
intemeereit sc6161 pomenite ce s'a alcatuit la acstd mandstire, i s'a Emit cuprin-
derea de mild prin chrisovul luminatuluI Domn fratelui nostru Alexandru Moruz
Voevod, ea sd aib a seuti de vdrrit Qi tot vinul ce va face mandstirea din sse-
spre-lece pog6ne vie, precum i vinul ce va Ina dijmd de pe mosiile mandstiriI.
Rugandu-se ca s se intrsca si de cdtre Domnia-Mea aceste miluiri, fcndu-se
6resi-care sporire, cu care O. se p6t ajut mandstirea i c6la la greutatea ce
intimpinil in trebuintele sale. Deci dup jaloba ce ne-a dat, vdand chris6vele de
miluire ce le are de la luminatil Domni de maI inainte, i incredintandu-se c acst
mandstire, iar maI virtos a lice se6la asezatd pentru invtaturile de catehisie nu
se pte inlesnl eu venitul ce a avut spre a se pzI Mtn' cea dupre cuviint stare
si in bun sporire invtaturilor, am socotit i binevoind a aduce intru intemeere
acstd sceilft atat de trebuincis i folosit6re, iatd prin acest al nostru chrisov in-
trim si cu addogire hotdrim numitei acesteI mandstirl, adecd : s aibd a ha pe
Ord luna ate 10 lei, mild din vam, cite patru oca unt-de-lemn, patru oca lumi-
nrI de ark si una ca.' tmae iardsI din vamd pe fie-care lund. Asijderea si la
slujbele ruxumaturi ale Visteriel s aib a scuti sse sute oi de gostinit, cloud
sute stupi sad sfini de destin, pe earl* bucate avndu-le mandstirea drepte ale
sale, sal nu fie suparat de catre slujbasl, nici cu o cerere de plata: Deosebit si tot
vinul ce va face din fse-spre-fleee pog6ne vie drepte ale manstiril, precum i vi-
nul cat va lu dijm de pe mosiile mandstirii sa fie scutit de plata vddrritulul, lar
pe ',hued aceste mai adogdm Domnia-Mea, ca gsindull manastirea i treI-Oecl
liudi, 6meni strini, adusl de scum inainte de peste hotar, fail chip si fr nicl
un amestec cu locuitorii tril acesteia, earl' s fie adeveriti i prin marturia dre-
gtorilor marginfi pe unde el vor trece, ei sunt straini precum se hotresce, s r-
mae apratI i scutiti de bine Visteriei si de OW alte dri i havalele ce vor fi asu-

www.dacoromanica.ro
44 V. A. IIRECHIX 232

In vedere cu acst. c61", Metropolitul Veniamin, corespundOnd

protoiereul Lazar Asaki, care in 1815 August se ala la Lemberg,
insarcinzd s intre in tratative cu prea cunoscutul invtat i scrietor
roman Budai, dorind a-1 av la c61a de la Socola. (1)
pra altor locuitorI, ca s-I aibd mnstirea numai spre ajutorul slujbelor si a tre-
buintelor sale, si scla s se pazsc intru cea mal incuviintat stare, spre buna
sporire invtaturilor. Drept aceea poruncim Domnia-Mea dumn-v6str dregetorl
i dumi-tale vames de carvasar, precum i slujbasilor gostinarii destinei i vadrari
tuturor altor zapcii, s avetI a urma intocmaT dup hotrirea chrisovului acestuia
al Doinniel-Mele; iar pe cei din urma nstr luminati Domni fratiI nostri, can din
pronia cersc se vol. orindul la Domnia fril acesteia, poftim nu numai s nu str-
mute acsta cuprindere de miluire, ci mai virtos s intarse i s adaoge cele
dup cuviint pentru a Domniilor-Sale ciaste si vecinica pomenire. S'a scris la
scaunul Domniei-Mele in orasul Iaii, intru a doua domnie a nstril. la Moldavia, in
anul al doilea.
(Iscalit): Noi Scarlat Alexandru Calimach Vv.
(L. P.)
Uriear, Ralea HL
(1) Epistola Mitropolitulul Veniamin celtre Protoiereul Lazar Asachieviel.
Epistolie.
Cucerniciel sale Protoierei chir Lazare Asachievici, archierse blagoslovenie
trimitem.
Dou scrisorI ale cucerniciel tale, una,din 31 a trecutel luni Iulie, impreun cu al-
turat izvod de scrisorile ce al gsit in archiva unuia din DomniI de acolo, ce este
mutat din vita, si alta din 11 a urmtelrei luni August, s'ad primit si s'a vdut cu-
prinderea lor; decat ca pentru acelea insemnate scrisorI de la archiva savirsitului
aceluia Domn, intr in tocmld si ved' cat va cere pe dinsele, arlitnd acsta, ca
nndu-le ce folos pede sa aib, in vreme cand nimenI alti trebuint de dinsele,
deck numal acst Mitropolie, si nu pentru a av vre-un folos, decAt numai ca s
se afle la Mitropolie nisce scrisori ca acelea vechi; i hotrindu-ti cu cati banl Oto
s le da, ne vei insciint i vei av rspuns, ori ea da 'l'Ana a da acea sum sail
nu, iar pentru insemnarea de scrisorile Mnstirilor : Slatina, Probota, Barnovschi,
Frumelsa si Burdujeni, cercetz Cu amnuntul matcele nade sunt, i aflndu-le cele
adevrate, vel trimite de pe fieste-care insemnare curat, perilipsis, de cuprinderea
a fieste-carel, i cu insciintare iar5.s1 de hotrita sum ce se va cere, i dac va fi
de folos, i niel va fi o sum peste m'asura, s primsc egumenii mndstirilor a
rspunde cu analoghie. Bucuria ce ar simt totl de obste in isprava nepretuitului
interes al patriei acesteia este nepovestitil, si dar cu thte chipurile de mijlociri, te
silesce a sluji patriei acesteia, spre a fi multurnit in odihna rmsiteI btranetelor.
Vei intr in voriiva cu doinnul Buda!, ca s-ti arate ce materii pte s parado-
sscd in cla Socolei i in ce limbi, si cum s'ar multuml ? i ne vel insciint, insem-
nand si de ce credinta este, si dup ce vom socoti, vel av rspuns. Osebit Cln-
cerul Dimcea, psaltul Mitropoliei, ptimesce de ochiul sting, indit a inceput cu totul
a nu ved, si dup cercetarea ce a fcut pe la doctorii de aice, i la cei ce ar av

www.dacoromanica.ro
233 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 45

Nu Intardie Metropolitul Veniamin a intr i In directa corespon-

dent cu I. D. Budai, cum dovedesce scrisrea ce-Y adreszd in 30
Septemvrie 1815 (1), dar nu-Y pomenesce nimio direct de c616, ci numaY
despre misiunea ce daduse protopopuluI Asaki i care ni se pare a
fi fost i aceea de a OA ce s'ail facut documentele i od6rele Metro-
polieY de IaT, duse in Polonia pe timpul luI Sobieski. Scim cd aseme-
nea cercetArl nu avura resultatele dorite. Asaki pomenesce In una din
scrisorile sale cdtre Veniamin despre nisce documente gasite de el la
un Ore-care domn din Lemberg, i Veniamin exprimA dorinta ca ase-
menea acte sA se cumpere pentru Metropolie, de nu se par a fi cele
urmgrite de Metropolitul Veniamin din cele ridicate de Metropolitul
Dosofteiti In fuga luI in Polonia.

6re-care cunoscintd de ochI, I-ail lis cd aceea ce I-a acoperit chiar lintea luminil
ochiuluI, fiind putin cam all* nu este albdtd, ci unil dic ap alba, lar unil lie apd
ngra, s'a pogorit din pricina rcelii printre pelita ochiulul, i I-a acoperit lumina,
si este grij sd nu-1 vie si la cel-lalt ochil Am audit cd acolo la Liov s'ar fi
afldnd un doctor iscusit de ochl; cercetzd Cu amdnuntul i aflndu-1 acestea
ce te Insciintm, i orl de se va putd trimit de acolo niscaI-vd doftorlI Cu cari
s se ptli folosl, sad de se va socotl sd.-1 trimitem acolo, de se va ffigadul cd-1 va
indrept, sail s vie dumnd-luI aice, si cu ce s'ar multuml, orl acolo cdutndu-1,
trimit6ndu-1 doftorlI, sail aice viind? i cdt de curind s ne trimii rdspuns, ca ad
nu se primejdu6scd omul Cu acestea nu lipsim, i fil blagoslovit.Al cucerniciel tale
parinte blagoslovitor.-1815 August 21,
(Iscdlit) : Veniamin, Mitropolitul Moldovel.

(1) Epistola Mitropolituha Veniamin cdtre loan D. Blidati.

Iubite al nostru duhovnicesc fi loan D. Budal, archiersci blagoslovenie trimi-
tem domnieI-tale. Pe scrisrea nstr. din 6 Iulie a. c., cu pdrintsca dragoste am
primit rspunsul domniei-tale din 5:Sept. prin presviterul nostru Lazdr AsachievicI,
de vreme cd al ardtat buna vointii in ajutarea la trebile Mitropoliel nstre, precum
ne-am incredintat piind acum, i vroescl a te face 'Arta numelul ce ad fctoril de
bine, pentru acdsta multumind pentru cele de acum, poftim ca s nu te ingreuezi
si de acum Inainte ca asemenea rivnd a face cele bune sfintel Bisericl, de la care
nu va rradn6 zadarnicd ostenla dumi-tale; nol tt isprvirea sciutei trebi, dupd
Dumnedeil incredintand protopresviteruldi nostru de sus pomenit, I-am dat putere
ca s fach cu domnia-ta corespondenta care se va socotl a fi, ca i cu nol, sciind a
lul curatenie a cugetuluI in slujba cu care 1-am incredintat, si care domnie-tale este
sciutd. Iar cererea fr edbavd prin prea cucernicia sa, de la nol va fi deplin Impli-
nit, pdnd ce si singur iards1 va fi de nol trimis, pentru desvirsit isprav intere-
surilor acesteI Mitropolii. i cu acsta, -cerem dumi-tale de la Dumnedeil blagoslove-
nia pe care si noi trimitem ca unul al nostru fill al bisericil ceI pravoslavnice.
1815 Septemvrie 30 dile, IasI.
: Veniamin, Mitropolitul MoldoveI.

www.dacoromanica.ro
46 V. A. URECHIA 234

Nimeni mai competinte decht G. Asaki, ca s ne fac istorieul Inv&

tturii publice intre anif 1812 1819. Ne credem obligati. dar, desi
bnuim chi In afirmatiunea nouitatului brbat erh 6re-ce exagerare,
s reproducem ad l cele ce el apune despre starea solei In Moldova
inainte do 1813. El ne va aduce si actul important din Fevruarie 1819,
din caro se 'Ate ved rolul ce dinsul a avut in nalionalisarea in-
vtturii publice.
Tad ce apune G. Asaki:
De la catastrofa urmat la Prut 1111 Petru-cel-Mare, Imperatul Rusiel, care a ne-
volt pe Printul Dimitrio Cantemir a emigr in Rusia, cu un numer mare de boerI,
Turcil nu se maI incredeail in printiI Moldoveni, incht a inceput a trimite de
guvernatori Greci FanariotI, ash pronumitI de la cuartalul Fanar, uncle locuiad In
Constantinopole De atuncia Domnia se puse in licitatiune (mezat) i acela o chp'et
care nunfr Tureilor mai multi banI, imprtimutatI de la zaraff cu grele procente.
Domnii veniatl In Moldova acompaniatl de o ct flmhncl de Grecl, carora se
imprtiail dreghtoriile lucrative. Numele de romfin fu un titlu de. valiire. Nobleta
investit in costurn turco-grecesc nu vorbi decal o limbh grch mixto-barbara;
In colegiul domnesc se pred numaI limba elin cu explicarea lui Omer si a lul
Xenofon, iar acea romn se refugiase sub p'retil bisericilor, unde palamaril Inv&
tali pe betI Az-B uche i cant:Arlie bisericesci.
.Asta era cultura inv6tturilor publice In Moldova la 1813, &Ind m'am inturnat de
la Roma, unde studiasem clasicil i anticittile. Grecii absorbise tte resursele trii
pmintenilor nu rmiisese alta decat meseria de hotarnicI, care nu se puteh
purth decht cu pers6ne cu sciint deplin a limbeI romne i cu usurile thrif,
Cu 6re-care notite de geometrie practich, pentru delimitaren mosiilor greh incur-
cate cu procese.
Prevednd eh prin achsta asI put face folos publiculul aplicind sciintele mele
de inginer civil, care era de la inceput o mich specialitate, am propus prin un ra-
port planul met Domnitorului Scarlat Calimachi, om cu invtAturh i cu afectiune pen-
tru tr, de unde se trgeatl strbuniI luI. Printul incuviinth planul. Cursul Jeoretic
practic al Geometrid, mai in urma tiphrit, s'a frecuentat de fill boerilor pin& la
anul 1819, cu aplicatiune de instrumente aduse de la Paris si de la Viena. Resultatul
acestor lucrari s'a atestat prin anaforaua urmatre a Epitropiei, subscris de Ve-
niamin Mitropolit, Printul Scarlat Ghica, Hatrnanul C. Mavrocordat i Vornicul
Michail Sturdza :

.Prea Incilfate D6mne,

.Dup datoria nstr in urmarea orinduelii pentru curatoria scleI din orasul
avnd neadormita privighere spre propevduirea bunelor InvethturI In pa-
tria nstrd, intre altele am socotit, c una din cele maI trebuincise si folositre
sciinte este Matematica teoretich practic cu ale sale ramuri, spre ridicarea planu-
luI a multe mosll, pentru a crora hotare urmz necontenite pricinI, sporindu-se
mal ales si din nesciinta inginerilor, cernd dar o persn care cu vrednicie s
implinsch scopul acesta, am aflat pe patriotul nostru, dumn-luI Gheorghie Asaki,
mhdular Academiel din Roma, carele primind poftitrea nstr cerere, ne-a ardtat

www.dacoromanica.ro
235 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CALIMACH 47

dorinta de a face o asemenea slujbfi patrid, cu prtfirea insdsl a particularelor

sale interesurl. DeeI privind noi la insusirile i deosebitele sale sciinte, 1-am pro-
pus Inltimii Tale spre acest sfirsit. lar Ta, fdcdtorul de bine terii n6-
stre, prin luminata tiduld din 15 Noemvrie 1813, Lai numit in sce:Sla Domnsci din
Iasi profesor sciintelor trebuinci6se unui inginer politicesc, dup care am avut In-
destulare de a ne incredinth de folosul asezdrii acesteia la obstescul examen, ce s'a
facut In 12 Iunie al anului 1818, In fiinta clirosului bisericese si a celor de trpta
politicsca, a streinilor cu sciintd, cand multY tineri fu de boeri, i ai altor orseni,
fost cercetatl iu pomenitele sciinte ale matematicel teoretice si practice, paradosite
lor in limba romnscd, intru care avnd Incredintdrl i vii doveli de a lor de-
piing cunoscint, unii din el s'ail judecat vrednici de a fi ingineri, carI si In fapt
lucr6zd spre rnultumirea obsteI. Drept aceea incredintAndu-ne de greutdtile, sirgu-
inta si multe ostenele ale dumi-sale Gheorghie Asaki, spre a svirsi un asemenea
lucru, alcatuind Cu lmurire Intiasi dat, In limba romanse, un curs de Mate-
matia i Intrebuintandu-1 in ash scurtd vreme spre folosul obstef, ne simtim in.
datoriti, pentru cinstea i rivna nmului nostru, de a mdrturisl dumi-sale deplina
multumire, i 11 judecdm vrednic de a Inltimil Tale facere de bine, precum si de
cunoscinta Patriotilor. Pentru acsta i rugAm pe Inltimea Ta a intdri acest ates-
tat cklut meritului su. Iasi 1819 Fevruarie 8.
tVeniamin Mitropolitul Moldovel.
Prea plecate slugi : Scarlat Mica, Const Mavrocordat Hatm., M. Sturdza Vornic.
G. Asaki, abi reintors In patrie, a organisat pe a sa cheltufild, la
1817, un teatru de societate, in salonul HatmanuluT Cionst. Ghica in Iasi.
Copiii boerilor Ghica si Sturdza all represintat malt' multe piese in
limba romdnd si francesd. Intro actorii acestia improvisaff, car)" in-
c6rcil a introduce in Ial gustul artel dramatice si a musicil culte,
G. Asaki numesce pe d6mnele ubina nscutd Ghica, Agripina Sturdza
si pe Iacovache Leon.
Adpat la fantdnele artel italiene, G. Asaki va aduce cu sine, do
la Roma, nu numai iubirea musiciT, ci si a picturiT. NumaI grelele
evenimente, car): supravin la 1821, si apoi dup avenirea la Tron a
lu Ionitd Sturdza, indepiirtarea lul din Ora, Rind trimis In 1822
agent al Oril la Viena, unde rmase 5 anT, inthrdie punerea in prac-
tica a frum6selor dorinte culturale ale WI G. Asaki. Rdsboiul care urmd
apol intro Ru0 si Turd si b6lele epidemice vor prelungl starea de
atipire a culturil nationale, atAt in Moldova, cdt i in Tra-Muntenscd.
Am vdclut cd tinerT feciori de boefi incep a merge la studif in strdi-
ntate. Limba francesd iea precddere tot maf multd, introdusd prin
pensionate i guvernori.
In Tal la 1812 exista pensionatul de Inobile foto al d-lui i d-nei
Germont. Se invatd
Limba francesd, grcd i italiand.
Musica, forte-piano, harfa si canto.

www.dacoromanica.ro
48 V. A. IIRECHI 236

III. Dantul, desemnul, a Ose i a broa.

Hatmanul Nicolae Stratilat a fdcut un raport la guvernul provisori
rusesc i a sustinut Infiintarea pensionatuluT sus numit, la 15 Fevrua-
rie 1812. Raportul este facut chtre Senatorul de Krasno Milaevicl.
Acest pensionat a functionat maT mult timp In IaT. (1)

CAP. IV.
Edilitatea publicc sub Sc. Calimach.
Exista sub Scarlat Calimach o Cassci a podurilor. Acst Cass a po-
durilor std sub un epitrop, cruia i se da in 1814 lfa de 600 lel pe
lund. (2)
Existd i o Vorn icie a 04tirilor, dupd exemplul celeT din Muntenia
La 1814 Fevruarie 23, este numit epitrop CasseT. podurilor Spdtarul
Greg. Bal (3). La 28 Fevruarie i se fixz lfa de 600 leT pe lund.
In 6 Decemvrie 1813, Sc. Calimach numesce architectI pentru ora-
ul IaT (4).
In 28 Fevruarie 1814, Calimach adreszd MetropolituluI Veniamin i
boerilor DivanuluI o carte, insdrcinndu-T sd cerceteze sma Epitro
piel CasseT podurilor Iailor i s vad ce iratur s i se faca'?
S se cerceteze i podurile (pavelele) i sd se ardte unde este ne-
voie do reparare i unde a se face din noti, In anul acesta esciind
dumn-ta i acsta, cd in anul acesta niel este vre-o inlesnire ca sd se
facd rinduld de podele, niel la slujitoriT tinuturilor, sati bresle, pre-
cum i in anul trecut, cad. i acetia se afl ingreunatT Cu slujbele lor,
ci podelele cAte dupd socotinta dumn-luT vor trebul spre facerea i
intocmirea podurilor, trebue sd se plAtscd prin bun invoire din
iratul podurilor de la acstd Epitropie (5).
Pavarea stradelor in Moldova este lucrare ferte veche. Existail
podurr, adecd pavele in IaT de pe sub Vasile Vodd Lupul.
La 1815 Domnitorul ordond s se faca recensmintul orauluT,
tindu-se oreniT de orT-ce limbd i religiune in 4 stdri, cu ardtarea i a

Archiva Senatorilor din Chisinet Dos. No. 3 338. Notita dat de d-1 Teodor
Burada.
Vedi fila 93, Cod. Metrop. Iaqi.
Vedi chrisovul la fila 92 v., din Cod. Metrop. Iosif al Moldovel.
Vedi Uricarul de T. Codrescu, tom. I, editia II-a, p. 197-201. Ved1 fila 96, Cod.
Metrop. Iosif.
Codul Metr. Iosif, fila 92.

www.dacoromanica.ro
237 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRIT CALIMACH 49

judetelor si de ce stapanT tin, afara de boerT (acestia Rind cunoscutT la

Visterie). Dupa ce catagrafia va fi facutd, se va cislut pre orasenT suma
banilor pentru cumprarea a 36.000 podele necesare podurilor din
oras. NumaT de asta data se arunca acsta plat pe orsenT, cacsi pe
viitor Cassa podurilor va av, iratur, din earl va face asemenea chel-
tuell. Catagrafia sa recensamIntul 11 face, In partea de sub jurisdic-
tiunea AgieT, Vel Aga cu Polcovnicul i bas-cus agiesc cu vatajiT
ulitelor, lar in mahalalele de sub jurisdictiunea HatmanuluT se va face
do Hatman cu Vel Capitan de lefeg1T, cu Polcovnicul si vatajil din
stradele mahalalelor. (1)
Vornicul Obstirilor si Aga all 1ndatorirea de a se Ingrij1 de pietele
publice. In 18 Oct. 1815, Sc. Calimach da regulament sa nizam
ad-hoc.
Tot acestI functionarT a grija de aprovisionarea orasulul cu arti-
cole relative la Indestularea publica.
In acest interes precupetiT sunt opritl de a scumpl articolele de
prima 1ndestulare, prin pitacul de la 18 Octomvrie 1815.

Constructiun. Edifici. Incendi. Apei.

De la Scarlat Calimach avem reinoirea nizamulul din 1801 relativ la
oprirea construiriT de case de lemn. Aga primesce 1nsarcinarea de a
veghia asupra nounor constructiunT. La 20 August 1815, Domnitorul
ordond luT Aga de Iasi: N. Roseti tea sa nu fie slobod a face dughnd
de lemn, ci zidire de ptra i caramid i s nu fie permis t1rgove-
tilor ce vind praf de pupa, horelca si panura s tie cu. dugheuld
decat prea putin lucru de acestea, lar depositul In pivnite pe la maha-
lale. Acsta sa se publicarissca in tot orasulz. 1815 Oct. 20 (2).
Ve(;11 intreg actul din 1816.
Cod. de doeum. al Metrop. de Iasi, fil. 143.
Tidula domnsca catre Hatmanie pentru facerea catagrafiilor tuturor starilor afaril
de boeri (carI sunt in catalogul Visteriei), spre implinirea banilor la facerea po-
durilor, din acele 36.000 de podele ce sunt a se cumpra, fiind Hatman d-1 Constan-
tin Palade, iar Ag d-1 N. Roseti.
Voclia ordona o catagrafie de tot num6rul locuitorilor din Iasi, cu aratare de sta-
rea fieste-cdruia, mana 1-a, al 2-lea, al 3-lea si al 4-lea, crestinI, armeni, jidovi si
ori-ce alt lege, rude si sudeti, cu osebire Ins aratarea sudel.ilor si a card stfipa-
nire ? afara de boerl a chrora i num6rttl i starea este sciuta Visteriei ; ca duph
acea catagrafie sa se fad. i Imbrcarea banilor trebuinciosi spre cumphrfitrea su-
me! de 36.000 podele, cu drpta cumpanire, duph staff si In urmil Implinirea, ur-
n-land acasta numal data, acum, dar nu mai mult, pentru cd In urma, dupa vremi,
Analele A. RTom. XXIII.Memoriile Sect. Mork.

www.dacoromanica.ro
50 V. A. IIRECHI 238

Regularea stradelor d ocasiune la diverse dispositunf. (1)

Un important chrisov intervine pentru lrgirea i regularea stradel
dintre biserica TreI-Erarchl i cea-lalt, In 1815.
Drptd este purtarea lui Calimach fat cu interesele propriettil'
bisericif Catolice, oblignd mAnastirea Trel-ErarchI i pe mahalagiI,
earl' profitail de regularea stradeT, sti de. Mndstirif catolice o desp-
gubire In bant (2)
tea intrebuintarea podurilor este insarcinata asupra Cassel, ca sa se facA din ira-
turile sale. Drept aceea catagrafia mahalalelor ce sunt supuse HattnanieI (iar la ti-
dula Agiei s'a : .Catagrafia ulitelor supuse Agiei ), o iusarcinAm asupra dumi-
tale, spre care id rinduesc indata pe Vel capitan de lefegil si pe porusnicul (lar la
Agie s'a gis : pe Polcov. si bascus agiesc ), ea impreuna cu vatajail ce sunt prin
mahalale (iar la Agie: a ulifelor) se urmz ea t6tii silinta si credinta, unde un om
sa nu ramanA nescris si dosit, cad dupa cercarea ce are sa se faed prin inadinsl
6menl al CurtiI, nu nurnaI cd analogul acelor dositi sad neaflati Il vor platI zapciii
pomeniti mal sus, dar vor lu i cortare pentru neurmarea poruncil. *i dar inee-
pndu-se indatA catagrafia, sa fie ingrijirea dumi-tale a se sivirs1 cat de curind.
SA fie la catagrafie si omul Cassel podurilor.-1815 Oct. 18.
L. S.
Vedi Uricar, tom. I, ed. II, pag. 197-201.
Chrisov de la Searlat Alexandru Calimach Voevod, pentru deschiderea unu
drum de ldngcl zidul Trei-Erarchilor.
Facem cunoscut prin acest al nostru domnesc chrisov, cd dupd pricinI si giu-
decAtI ce ad curs pAna acuma intre locuitorii inahalagii de aici din orasul Iasulni,
ce-si ad asezArile lor de la vale de zidul mAnastirii Trei-Sfetitele , pentru deschide-
rea unui drum din ulita mare spre apus printre zidul milnastirri TreI-Sfetitelor si
printre locul bisericii Apusenilor, ce din vechi s'a numit locul bisericil Ungurescl,
cerAnd pe de o parte mahalagiil sa le deschida drum pentru umblarea lor cu trasuri
de bol si de cal pe acel drum, pe de alta parte manhstirea Trel-Sfetitele pretindirisind
cd ar fi local mAnastiril, i s'ar fi impresurat de biserica Apusenilor, si de altA parte
biserica Apusenilor pricinuind ca ar fi drept local acesteI bisericI; dupa cate-va cer-
cetari ce s'ad facut, atat in vremile trecute, cat si acum in Domnescul nostru luyan,
si mcar ca s'ad vlut la m.nastirea Trei-Sfetitelor, cum si la mahalagii, scrisorl
pentru deschiderea acestel ulite, cum si din potrivA la biserica Apusenilor, dar pen-
tru ea sti se curme i continsea tate pricinile din mijloc, socotindu-se mal ales de
neaprat obstsea trebuinta, Domnia-Mea cu tot Sfatul nostru socotind cu
s'a dat hotArire, ca BA se deschia ulita mahalagiilor, rinduindu-se din porunca
Domniel-Mele pe al nostru cinstit i credincios boer dumn-lul Nicolae Hrisoverghi
vel Vornic al Obstel, nu numal de a deschide acsta ulit printre zidul manAstiril
TreI-Sfetitelor, ci printre local bisericil Apusenilor In lAtime, cu dol stAnjeni dom-
nesel, dar sa si hotarasca de jur imprejur tot locul ce are biseriea Apusenilor, si macar
ca Cu deschiderea acestel ulite, fiind 6res-care pagubire bisericii Apusenilor, atAt
pentru luarea din loe, cat i pentru stricarea uneI dughene, pentru aceea rmAind

www.dacoromanica.ro
 239 DIN DOMNIA LW' ALEXANDRII CALIMACH 51

Mdsurile luate pentru asigurarea orasuluT contra incendiilor, cu opri-

filed lucrare, Mat scrisorile manastiril Trei-Sfetitelor pi a mahalagiilor, cum pi a bise-
ricil Apusenilor, cu insapI primirea bisericil indatorit pe mahalagil pi pe mii-
nastirea Trei-Sfetitelor, de aft dat cloud mii cloud sute lei bisericil Apusenilor, adecii
una mie una suta lei mahalagiii pi una mie una suta manstirea TreI-Sfetitelor, earl'
banl primindu-se de catre Prefectoria bisericil aft rmas multumiti, earl boerI prin
marturia hotarnica ce aft dat-o la mana Prefectorilor bisericil Apusenilor, intaid pentru
acsta deschisa ulita In lrgime de doi stanjen1 domnescI, aratd pe unde ail stator-
nicit petre hotare, adeca : intaiil ail pus un stalp In coltul dughenilor bisericiI Apu-
senilor i drept coltul zidului manastiril Trel-Sfetitelor la fata ulitii marl, insenanat
cu doi bouri marl, unul la fata ulitil marl pi altul la fata ulitei Unguresci i cruce
dintru zidul dughenelor, i alt stalp in dreptul zidulul manastiril TreI-Sfetitelor cel
din dal din spre Bahluift, pe care iarpI 1-aft insemnat cu un bour la fata ulitiI Un-
gurescI, pi la fata despre locul bisericil Apusenilor, pi alt stalp ail pus la coltul lo-
cului, pi a gradinil domniel-sale Sptarulul Dracachi Roseti, ce este statornicit
acel colt cu hotarnica din aniI 7263 Maid 11, intarit i ca chrisovul Domnului Ma-
tell"' Ghica Voevod, In dreptul coltului manastirii Trei-Sfetitelor, insemnat iarai cu
bour la fata drumuluI ce s'a deschis din porunca DomnieI-Mele pentru maha-
lagii pe din dosul ziduluI manstiril Trei-Sfetitele, care drum este in latimea cur-
mezipului de ppte stanjeni domnescl la coltul de unde se abate drumul la vale
spre Bahlui, socotindu-se a rman mal larga acea bucata de drum, pentru in-
trcerea carelor, iar in lung pe linia drptd pana in dreptul portii man fistiriI ceI
despre Bahluift, pi de acolo la vale spre Bahluid, drumul s'a deschis de doI
domnescI pana la drumul ce merge pe vale prin mijlocul mahalalel, cum s'a in-
semnat de boerul hotarnic in vremea deschiderii pi la charta de starea locului ; lar
despre locul bisericil este insemnat stalpul cu o cruce; al doilea masurand rin-
duitul boer hotarnic pi tot cel-lalt loe ce-1 are biserica Apusenilor, din jur impre-
jur artat tot inteacsta hotarnica, c'd ah statornicit petre hotare pe la aceste lo-
curl, adeca : intaid ah pus un stalp de par la fata ulitil marl despre rs'arit in-
semnat cu bour la fata ulitil pi cruce din dos, care stalp este despartitor pi col-
tuluI loculuI ,dughenilor de ptra a bisericil Apuseuilor i locului manastiril Mitt-
tutu!, pe care se afla facuta dughna de ptra a RigdI negutatorulut
De acolo la vale spre amia45.4,1i msurand locul bisericiI ca stinjen de opt palme
domnescI, pe ulita mare pe dinaintea dughenelor pana In locul la stilpul ce s'a pus
despartitor ulitiI ungurescI, s'ail aflat opt-spre-lece stinjinI, pi din stilpul acela a
intors cu msura spre apus o linie drptil alturea ca fata ulitil ungurescl In drep-
tul coltului manastiril Tret-Sfetitelor cea despre Bahluitt i s'ail aflat patru-leci
patru stinjenl pi una palma. De la acest stilp masurand tot In linia drpta mal in-
nainte cam chezip pana in stilpul ce s'a pus In coltul locului dumi-sale Dracachi
Roset in dreptul coltulul mandstiril Trel-Sfetitelor, s' ad aflat un-spre-lece stinjenI
una palm. De acolo ad Intors cu indsura in sus spre mila-nelpte pe lima drpta
alaturea cu locul dumi-sale Spatarului Dracachi Roset, Oita' in coltul locului bise-
riciI Apusenilor, unde s'ail pus stilp i s'dd aflat doud-4eci stinjenI i trel palme. De
acolo ah intors cu masura drept spre rsrit pi tot in linie drpt i alaturea Cu
locul dumi-sale Spdtarul, Oita in coltul locului ce se numesce Jezuvitilor, unde s'a
pus stilp de ptr, aflat cincI stinjeni i treI palme De acolo iarapi aft intors

www.dacoromanica.ro
52 V. A. IIRECIIIi 240

rea constructiunilor de lemn, sunt completate cu cele luate prin alt

pitac c5.tre Aga, prin care i se ordonl. ca Une bisericile i mnastirile
din oras, ca i pravliasiI, s aibA tot-deauna gata cae, ccji Cu apg,
c5ngi i top6re. ManAstirile inchinate nu se supusera acestel dispo-
sitiuni. Sc. Calimach serie din mil luI Aga :

Cu msura in sus spre mid-npte in linie drpt si tot alaturea cu locul dumi-sale
SptaruluI, plin In ulita ce vine de la vale si ese In ulita mare printre zidul i locul
Sf. Mitropolij, i printre locul dumi-sale SpdtaruluI si al Jezuvitilor si al fposatulul
Logort Iancu Razul, unde s'a pus iarsl stilp In coltul zidului dumi-sale Spilta-
rului Roset, insernnat cu bour la fata ulitil i cruce din dos, si s'ah aflat trel-decI
doI de stinjenI i dou palme. De acolo a intors Cu m'Asura spre rsdrit in linie
drpt, allturea cu ulita pAnd intr'un stilp de ptra ce s'a gsit pus In coltul lo-
cului dughenelor rposatului Logofet Iancu Razu, filtra al cruia loc s'a pus alt stIlp
Insemnat cu bour la Uta ulitiI si cruce din dos, si s'a aflat acea margine dou-decl
i treI stinjenI. De acolo a intors cu m'Asura In linie drpt cam chezis spre amiadd-
di i fundul locului dughenelor rposatuluI Logort Iancu Razu, i prin fundul locu-
luI mnstirii Nicorita, pe care loc are fcute dughene Riga negutkorul, pAn la
coltul cel din jos al loculuI mnstiriI Nicorita, despre locul bisericiI Apusenilor,
unde s'ah gsit dou petre hotare vechl, si s'a pus lng acelea acum i alt stilp de
ptr insemnat cu dou cruel, si s'ah aflat dou-decI i pte de stinjinl ri patru
palme, si din coltul acela ce s'a vdut, primit prin invol futre mnstirea Nm-
tului i intre biserica Apusenilor, la hotritura ce s'a fcut din porunca domnsc
la anul 1801 Iunie 16, ca sil fie desprtitor futre locurI In linie drpt pind in fata
ulitil marl, intorcnd cu msura drpt spre rsrit, alturea cu bucata de loc a md-
nstiril NmtuluI in linie drpth, precum serie acea hotarnic i invol, pAn In
fata ulitil marI la stilpul ce s'a pus Intdiil coltul i desprtirea locurilor insemnate
cu bour si o cruce, s'ah aflat dou-dedi i patru de stinjeni si una palma, i cu
aceste mdsurl i stilpi de ptra s'a Incheiat locul bisericii Apusenilor din jur im-
prejur, dar de ulita Ungurse ce s'a deschis acum In M'Orne de doi stinjenI dom-
nesci, din cap in cap, lar pentru imprejurarea ce s'ar cun6sce a av locul bisericii
Apusenilor la margine despre locul dughenelor rposatuluI Logoft Iancu Razu,
mind sal/ caute biserica prin drumul judeatiI Indreptarea sa, decI acst ulit
hotiirim ca de acum inainte si in vecl s frne in tela vremea deschis spre ob-
stsca trebuint, fr a se impruesurt1 ct de putin de cltre cine-va cu vre-un
fel de binale, avnd voe Prefectorii bisericii s facd numal portl la locul unde va
cere trebuinta; al doilea, pentru locul ce are biserica Apusenilor, dup cuprinsul
hotarniceI boerulul ce a fost rinduit, int'rim ca sa-1 stpAnsc. In tte semnele
hotarele ce s'ah ardtat mal sus nestrmutate in vecI, fcndu-s1 pe dinsele i bi-
nale dup obiceiul OH/.
Scrisu-s'a chrisovul acesta in orasul Iassf, /a nmul MoldoveI, intru a doua Dom-
nie a N6stra, In anul al treilea, In anul de la Mntuitorul Christo s. 1816 Maiii 16 dile.
(L. P.)
asea* Ith Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Grigorie Sturza vel Logoft, Procit.

www.dacoromanica.ro
241 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRII CALIMACH 53

Cinstit credincios locului Domniei-Mele dumn-ta Nicolae Roset vel Aga, anAtate!
Intru cuviincisa ingrijire peutru paza focului aicl in orasul Iasi, pe lnga cele-
lalte datoril ale slujbei intru care te afli, pentru care cu tarje i poruneim s le pa-
zescr cu cea mal mare privighere, rinduim spre ajutor i mnstirile grecesci cele
mai mari din oras, ca sh aib fieste-care mndstire din cele insemnate mal jos ate
sse cdl mari cu 10 cofe, pline cu apA, cercuite cu cercuri de fer, i ate 6 angi,
si ate 6 topre, adea mnstirea Goliel, Trei Sfetitele, sf. Saya, sf. Spiridon,
Darnovschi, si de-apururea a fie aqile pline si tte cele-lalte gata spre a se intre-
buint intru intimplare de foc. Crora spre sciint i intocmai urmare s se arte
lasas). tidula Nestra acsta. lar dumn-ta s privighezi si s zapciescl, att de a
se implini intocmal, clit si de a fi gata in ta vremea (1).
Apa.De importanta cestiune a apeI in IaV, nu aflm parid astdT dis-
positiunT altele decat cele din urmd luate de Al. Moruzi-Vod, la 12 Maiti
1801. Numal pentru Focanl aflm un pitac domnesc din 28 Iunie 1815:
Carte Domnsed la Divan a opineze asupra cererii Focsanilor de a fi ajutati cu
2.000 leI, carI peste 20.000 dati de ei, s servsc pentru aducerea de ap din mar-
ginea Odobescilor, cAcl canalul de apd adus de Moruzi-VodA, din Tra-Muntensa,
fiind pe sub Milcov, 1-a spart apa acsta i Focsanil ptimesc acum de lipsa apei.
1815 Iunie 28.
UrmzA anaforaua in acstA cestiune, pe fila 141 verso. 1815 Iunie 30 (2).

Igiena. Seineitatea Spitale. DoetoK

In Ia0 este organisat o Cas a doctorilor sati epitropie special.
In fruntea acestel Epitropil: sunt doI boeff (3). Acstd Cas e dotat
Cu venituff i anume :
Primesce 2 parale la le5 din lefile ce se dail de la Casa Rsurilor.
IncasszA venitul fabriceT de huseci, nfiintat In 1813.
e). De la 1814 primesce venitul harabagialiculul" de Galatt
Aveste iraturi, servesc pentru plata a 2 doftori, ai politie, un ye-
rah (chirurg) i ma multe me.
Cod. Metrop. Iasi, fila 136 verso.
Cod. Metrop. IasT, 140 verso i 141.
Anaforil din 1814 August 29.
<La Casa Epitropiei doftorilor, in teit vretnea dupd alegerea obstiei, s'aj aflat
dol dintre acei dintAi boeri epitropi; iar de la o vreme rmAind numal dumn-lui
Vistier Iordache Roset, intru acea din vechiil obicinuintA dar si cuviinci6a, singur
dumn-lul a fcut eerere a se mal alege unul din boeri spre intovrsirea durni-sale.
Obstesca socotint de tend cuviinta gsind cererea dumi-sale, alege pe dumn-lui
Vistier Grigoras Sturdza .. . Anaforaoa cere inteirirea lui Vod.
Semnat : Veniamin Mitropolitul, Const. Bals Logoft ; Iordache Canta Logoft;
Sandu Sturdza Vel Vistier; Iordache Roset Vistier; Manolache Dimachi Vornic.
Cod. Mitrop. Iasi, fila 113 verso.

www.dacoromanica.ro
54 V. A. IIRECHI 242

Voda, in 1814 Septemvrie 7, aprobd ale gerea obptscd In fav6rea luI

Gr. Sturdza.
Casa doctorilor era la finele anuldi 1813 in deficit cu 8.000 161. In
1814 addogndu-se gerahul, deficitul sporl la 12.000. ApoI fiind-ca de
la acsta Casa se ajuteti ri se peizesce seineitatea viefuirfr de olvte, se
propune, In 26 August 1814, addegirea de irat, and easel venitul
harabagialiculdi de Galati, etc. (1)
In Ia*I exista spitalul Sf. Spiridon. Calimach II acorda ca ajutor
venitul cantaruldi din tinuturI *i din sate. (2)
Ciuma. Sbucnirea ciumeI In Moldova dd ocasiune la luare de di-
verse masurI pentru combaterea *i impedecarea latiri1 eY. Pentru aco-
perirea speselor ce necesita Infiintarea de lazareturI, se arunca o dare
prin sines ford din partea fie*-careia trepte, de la cinul cel dintaiil *i
pan la cel de pe urma. Voda dispune 1nfiintarea de lazaret la Ga-
lati. El decide ca, daca cum-va se va mai Intinde b6la, neajunsul spe-
selor acestea, sines foraua de mg sus disd de la boerI, se va aduna
de la OM negutatorimea frri, cre*tinI, armenT i jidovi *i de la alte
locurl, dupa schepsis ce de izn6v se va face atunct Acsta hotarire
o da Calimach In 22 Septemvrie 1815, pe anaforaua Divanuhfi, din
20 Septeinvrie 1815, in frunte semnand Metropolitul Veniamin. (3)
Anaforaua acsta dice, a pentru paza de 1361a *i pentru lazaretul
din Galati pe 4 lunl (1 August -- 1 Decemvrie) trebuesc 10.000 la
Ace*ti banl 11 va da tagma boersca:
Boerii npb 'eti; newrelSo eke 90 lei de fie-care.
Agii si Spfitarii 46
Banii 28 15 bani.
Comisii 24 * 90
Cilminaril . 22 60
Paharnicii 18

Serdarii 15 * 90
Stolnicii 13 60 *
Medelnicerii, 10 * 15 *

Clucerii 9 *

Sulgerii 6 * 90 *
Pitarii 5 * 75 *
Jicniceril 4 60 *

strarii 3 45 *
Vkluvele boerilor cftte jumatate dupli rang. Visteria va strings acesti bani. Cu

(I) Vet,li cod. Metropoliei Iasi, fila 114 verso.

VOI la Academie, cod. I, pag. 308-310.
Yes;li cod. Metropoliel Iasi, fila 155.

www.dacoromanica.ro
243 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRIJ CALIMACH 55

luna Noemvrie viind fcla, se spera stingerea b610, de nu vor plan darea a doua
negutatoriL
Semnati, in 1815 Septemvrie 20, Veniamin Mitropolit, Iordache Canta Log, C.
Bals Log, Grig. Sturdza Ve! Log., Const. Balsucti Vel Log., Sandu Sturdza Vistier,
Iordache Roset Vel Vist., Manol. Dimache Vornic, Raducan Roset Stolnic, Nicolae
Hrisoverghi Vel Vornic; Dumitrache loan Ve! Vornic; erban Negel Vornic. (1)

La 20 Noemvrie 1815, Domnitorul, asupra alta anaforale, din 13 No_

emvrie 1815, d6. idula Domnse ea sd se adune banf de la negutd-
toril din Ia1' pentru lazareturile de duma. B6la se ltl la Gala, la
Tecueiti, FAleffi i Bacn.
Trebuesc 12 000 lei si acea suma o va plati te4 obstea neguttorsca din Iasi,
dupa izvodul sinesforale, ce ab' M'out 'filtre dinsiI in anul 1813, cuprinOnd anume
de ceca ce are a da fieste-care, incepdnd de la starea Intia si pana la a cincea, fiind
iscalit acel izvod atat de dumnd-luI Kir Andrei Pavlu, ct si de all din ed mO
alesI neguttorl, care izvod desi cuprinde 19,044 lel, adeca cu 7,044 leI mal mult
dedil suma neajunsului cu tahmin pn la 1 Ghenar, dar fiind-ca din condeie pot
sh sa rele.... se va aduna intrdga sum.
Visteria da' socoteh la finele lul Decemvrie de ce a primit si de ce a cheltuit.
Stringerea acestor banI se va urm'a de la jidovI prin epitropii taxel eu cusil
lor, uniti cu iar de la top' cel-lalti negutatorl prin cusiI lor uniti
cu omul VisterieL
Iscliti: Mitropolitul Veniamin, C. Bals Logoft, Iordache Canta Logofdt, Gr.
Sturdza Vel Logoft, Manolache Dimachi Vornic, Grigorie Ghica Vornic, Iordache
Catargiu Ve! Vornic, Nicolae Stratulat Ve! Vornic. (2)

Cod. Metropoliel Iasi, fila 154 v.

Ii Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mita la Dunzne4eii Domn

frif Moldovel.
Infatisandu-se anaforaua acsta a preaosfintitului Mitropolit si a obstiei duma.-
lor boerilor, si vlnd cuprinderea el, am ludat rivna dumn-lor pentru intim-
pinarea cheltuelilor lazareturilor artate, spre paza b6leI ce urmza la Galatl cu
darea prin sinesfor din partea fies-carel trepte, de la einul cel Inti i pina la
cel mal' de pe urm; drept aceea i intemeiem urmarea In tocm0, hotarind ea', daca,
fersca Dumneleb, orl-ce va mai spori si se va mal latl b6la ciumel din nestarea
ce este acum pana la sfirsitul lui Noemvrie, orI va mal urma 4i dupa. Noemvrie
inainte, atuncl urmnd cheltul mal mult pentru adaogirea lazareturilor si a
strajilor cuviincise, prisosul trebuincios spre cheltulk pe suma ce se d'a din
partea cinurilor boerescI, se va aduna de la t6t negutat3rimea tril : crestini, ar-
menI si jidovi, si de la alte locurI, dup schepsis ce de izn6v se va face atund,
spre care intarim anaforaua acsta Cu insasi a adaten' Domnsca pecete. 1815
Septemvrie 22.
Cod. Metrop. IasI, fila 155.

www.dacoromanica.ro
56 V. A. TIRECHI 244

Despre isbucnirea ciuma In Moldova scriail i ConsuliI streinI din

jurnalele streine.
Masurile luate cu 1nfiintarea lazareturilor la hotare i cu prohibi-
tiunea comunicatiunilor mercantile a dat nascere la abusurI. Afland
catig bun din acestea, ImpiegatiI lazareturilor i diver0 neguttorT
cautara s faca a dainul cat mai mult lazareturile, carantinele i ma-
surile prohibitive, chiar i dup ce nu mal era nevoe de ele, ad se
pare ca bla se stinsese. Acsta cel putin este acusatiunea adusa de
Consulff din Ia): (1).
Pentru privigherea de aprpe a mersuluT epidemiel, Calimach
dul cate un anume boer de fe-care judet, pe Muga. IspravnicI (2).
Cam ce masurT avea de luat boerul rinduit se p6te ved din instruc-
tiunile date In Decemvrie 1818 CluceruluI Alexandru Ureche de Dom-
nitorul Calimach i carI Nra. urmatrele :
Noi" Scarlat Alex. Calimach Vv. Cu mita ha Dumnedefz, Domn al fgrii
Moldovei.
Credincios boerule Domniei-Mele, dumn-ta Alex. UrPche biv Vel Clucer, gua-
tate. La satul SerbiinesciI de la tinutul Nmtulul insemnndu-se bella ciumil, care
sat fiind cu apropiere de Valea TIrgulul, inadins orinduim pe dumn-ta 041 po-

Vec)I Hurmuzaki, colectiunea Iorga.

La judetul Bac, In anii 1818-1819, a fost insarcinat cu privigherea tatl au-
torului, Clucerul Alexandru Ureche, Cu urmtorul pitac:

De la Visterie.

Ctre cinstit dumn-lui Clucerul Alexandrn Ureche. Dup trebuinta ce urrnz.

de Ingrijire a pazeI tinutului Bacului despre bella ciurnil, iat. Visteria te rinduesce
si pe dumn-ta si ti se serie: indat ce vel lu cartea acata, s mergI la dumn-
lor IspravniciI si dup povtuirea ce vel lu s fil urmtor intocmaI, fiir s dai
smintld sa cusur, ca s nu te invinovdtescI.-1818 Septemvrie 7.
Canta Ve! Vistier.

La 1819, Martie, Clucerul Alexandru Ureche a fost trimis la carantina din Lunca-
Mare cu pitacul acesta :

De la Visterie catre cinstit dumneLlui Clucerul Alex. Ureche.

Asupra ingrijirii ce se cuvine s urmeze la carantina de la Lunca-mare, te crin-

duesce Visteria si ti se serie ea, indat ce vel priml cartea acsta, s mergI la
dumn-lor Ispravnicii i dup povtuirea ce veI lu., s stai urmind paza cu-
viinciels la carantina ardtat si se va cunelsce slujba. 1810 Martie 18.

www.dacoromanica.ro
245 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CAMMACK 57

runeim, Indatil ce vei priml cartea acsta, s mergi la artatul sat si maI nti cer-
cetnd cu amruntul ca s afli In &At s'a intins molipsirea, pe toll acel molipsitl
Cu prepus set-1 scotI afara in colibi in paz cuviincisL spre a nu se amestec
si eI Cu altiI i cu indatorire ea pe fieste-care ;11 spele aerissed lu-
crurile. Vel inconjur si satul In strdji, ea niel si s niel s intre nimeni dupti
potolirea 13610, iar pentru menii trebuinciosl a se intrebuinfa pe la strjile ce vel
findul, 11 veI eere de la dumn-lor Ispravnicii de Malt, corespondarisindu-te cu
dumn-lor i pentru cele trebuincise de ale mneril, ea s nu pAtimse locuitoril,
ingrijindu-te dumn-ta eu tot dinadinsul, nelipsind din prjma satului pn dup
potolirea 13610, lard egtre Visterie trimiVnd rspuns c al mers spre punere in
lucrare a celor poruncite. Vei trimite InsciintdrI si pe Vora' sdptiimna pentru orI-ce
intmplare.-1818 Noemvrie 13.
Cu insusI condeiul domnesc sunt adause vorbele urmdt6re : aseotnd afar in
colibl nu numai pe acel dovediff de molipsitl, ei si pe orl-etI altii eu xi eat de
putin prepus va fi asupra lor, c ad avut atnestee cu eel molipsii, s se sceit
afar in deosebit loe. lar la easele acole molipsite si se striee acoperiinalntul
podul i ferestele i s se arunce ap pentru curtirea lor si 6meniI ce vor rmn
in sat s se pdzsed uniI de altiI neamesteefindu-se niel de cum, ea s nu se adauge
molipsirea.

La capitolul de maI departe al istorieI Domniel hit Sc. Calimach,

voiti aduce naratiunea adev6ratel r6scle ce stIrn1 In 141 aplicatiunea
unor dispdsitiunl menite a impedich Intinderea ciumil In ora la 1819.
Interesdnd tot sanAtatea publicti, mai avem de amintit unele masuri
luate tot de Scarlat Calimach.
AO nu se p6te deschide farmacie decal cu chrisov Domnesc.
La 1813, Calimach acorcl asemenea chrisov lui Franz Xaiver
man pentru o farmacie la Botoara (1).
Se impune farmaciilor tarif pentru vim:lama medicamentelor.
In 1814 Martie, Domnitorul InsArcinza pe doctorif Plus; Petone,
Eustatie i pe Vornicul politiei Nicolae Hrisoverghi, sA inspecteze far-
maciile, s inlature din ele drogele vecht netrebnice, sa constate dac
la farmacif se afl tot materialul necesar i sa fixeze tariful de
vindare (2).
Vec,11 la Academie, VII, No. 142.
Cod. Metrop. Iasi, fila 94.
Carte Domnsed erztre einstifa alegilor doftorl a oravau'i Eustafie, Pluse
Pefone.
Dapa ineredintarea ce am luat Domnia-Mea, el spiterii ce in spiterlI aicI in oras,
intru supunere numaI pentru folosul lor, urmz ln tot chipul neprivigherea la
faoerea doftoriilor, avnd Intru nebgare de sm si multe doftorll stricate sag
necuviincise, dar si vlOarea doftoriilor fdr niel o btae de cuget o urmz cu
preturi marl, 11161 aceI mal putinciosI plates simtit6re prquel si aceI neputineiosl

www.dacoromanica.ro
58 V. A. IIRECHI 246

La acest capitol al edilitati, avem de amintit unul din actele cele

ma bine primite de locuitorri din Iai, acela prin care Calimach le
asigurd libera folosinta de marele ima in jurul orauluT, destinat pen-
tru nutretul vitelor lor. Dam in nota intregul acest chrisov important
din 4 Maiil 1816. (1)
nu se Indestulzd la cuviinci6sele doftorlI intru patimI de Mid si de cuviintd, fi-
id a se pune in bunk' rinduld, fiind spre obstescul folos, care se alcAtuesce pen-
tru ajutorul pdtimirilor de 1361e si paza sdnttfl de obste, rinduim Domnia-Mea ca,
adunndu-v Impreund, sii mergeti pe la teite spiteriile si la fieste-care cercetnd cu
luare aminte t6te doftoriile, acele doftorll ce le veti arid cii sunt vechi sa Intru
stricaciune i netrebnice sd se lepede, puind la cale a se OA la Vote spiteriile in
tot timpul i bune i folosit6re spre izbdvirea bedelor, dar si cu Indestulare si dupd
trebuinta orasuluI si, pentru ca sii lipssed si acel pand acum catahrisis cu vindarea
doftoriilor in preturI marI, vetl cercet i fturile de cumprdtura doftoriilor, fiind cu
luare aminte ca s fie cele adevrate faturi, pentru ca sa nu aibd sporire peste cele
adevrate preturI a cumprdturiI, i socotind acea dupd cuviintd cheltulil a dof to-
riilor impreund i dobanda banilor cumprdturii i cu cuviincios folos pentru tiito-
rul spiterieT, yeti face si yeti da la fieste-care spiterie In scris ardtare iscdlit de
preturile cu earl vetl gisi de cuviintd cd trebue sii se vinl fieste-care fel de dof-
toril, aldturnd langd doftoriile ce se aduc dintru alte piirti de loe i acele carI se
strIng de Bid: buruenl, florl, rddeini i alte asemenea, pentru ca t6te, pand la cel
mal mic lucru, sd fie cuprinse intru cunoscinta de preturl, cu care trebue sii se findil,
urmdnd intru pretluire i alcdtuire acstd chibzuire cuviinci6s, pentru ca i tiitoril
spiteriilor sd-s1 aibd folosul de cuviini, dar si acei siliti de pdtimirea Valor a cum-
Ord doftorll s nu simt. Ingreunare cu plata de preturl nemsurate.
Rinduim Domnia-Mea si pe dumn-ta al nostru cinstit i credincios boer Neculae
Hrisoverghi, Ve! Vornic al politiei, ca s mergeti impreund cu alesiI doftorI
staff spre urmarea cercetdriI i alctuiril, Intocmal cum prin tidula acst a Dom-
nieI-Mele se cuprinde.Si de tt punerea la cale ce se va face, sii avem Domnia-
Mea Insciintare.-1814 Martie 6.
(L. S.)
(P. 94 si verso).

(1) Dresele ce s'ad fdeut pentru imasul ordsenilor din jur imprejurul Iasilor ct
sd fie.

('insti i credincios boerul Domnid-Mele, dumn-lui: Rciducanul Roset

Hatman, se-imitate.
Prin jaloba ce a dat catre Domnia-Mea top locuitoril acestuI oras al Iasilor
s'ad tfinguit cu mare plngere, cii ptimese o mare strimtorare si sdrcie, despre
stdpnitoril mosiilor Ie prin prejurul orasuluI. CA dup ce dintru drept imasul ce
li s'a hisat dintru in vechime s-1 OA din jur imprejurul IasuluI, pentru trebuinta
pdsunatuluI vitelor lor, cu totul sunt strlmtorati ddndu-se voe prin tocmele, de
ciltre stdpdnitori, de fdcut unii vil, altil ceirurl, altri prin osebite tocmele tiind
din drept locul imasuluI orasuluI, din care pricind, strimtorind imasul, nu ad unde

www.dacoromanica.ro
247 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 59

O alt bun/ masurg datoria luI Scarlat Calimach e urnatrea:

pa'suneze vitele, dar si necontenit in t6tti vremea veril Bunt supratl Cu in-
chiderea vitelor de catre vechilii stpanilor mosiilor de prin prejur, bantuindu-I, in cat
nu Bunt volnicI Ostin cate o vita ce ail pentru hrana caselor lor : pentru care
cersind dreptate i punere la cale, pe langa si a Domniel-Mele lama vointa, in
pricina act-1sta cercetandu-se i condicele Divanului, aflat cloud domnesci chri-
stive, tot inteo glasuire, cel intaitt de la Domnul Constantin Dimitrie Moruz Voe-
vod, din 1779 Iunie 9, si al doilea de la Domnul Alexandru loan Mavrocordat Voe-
vod, din 1786 Iunie 7, prin care lamurit se arata in semne firesd pana unde sa
fie locul imasuluI pentru vitele orrtsenilor (si acelor strainI ce yin ca trebuinta, si
se duc), din jur imprejurul orasultri, hotarindu-se ca tot acel loe sa fie slobod
neoprit de ciltre nimenI niel odata, i nimeni sti nu p6tii OA sail a da dinteacest
loe cuI-va, BA pue strain!, sa pentru pasunat, sari macar cu alt chip de vinlare, ci
sti fie de-apururea locul acesta slobod, pentru trebuinta orasultii, cum ma! pe larg
veI intelege din copia de pe hrisovul acel din 1786 Iunie 7, ce se trimite dumi-tale;
drept aceea fiind-ch pentru acsta pricina, dupi a orasenilor jaloba, s'a mal dat
porunca si de catre Domnia-Mea la Hatmanie, i mal nainte, ca intocmil sa se ur-
meze, neingtiduind pe nimenI sa inchida vitele din locul imasului aratat, si cum se
vede, niel o urmare nu s'a fficut. lata dar ca acum poruncim Domnia-Mea du-
mi-tale, ca indat, fAr cea mai putinti prelungire, sa de de scire tuturor Igume-
nilor de la manastirile de prin prejurul orasului, i altora carl vor mal fi, ca s. dea
porunca cu Valle vechililor s!, ca niel inteun chip, de acum inainte, sa nu mal In-
drazndsca nimeni de a inchide vite orf ale cuI de pe imasul ce este lasat imprejurul
pentru trebuinta vitelor orasenilor, sail mai bandsc,, ce la t6te sa se
urmeze intocmal, si pe deplin, dupa hotarirea christivelor pomenite, cum si a po-
rundi acesteia a Domniel-Mele, i vitele orasenilor ce vor fi inchise, numai decat sa
li se da la Diana a cuI vor fi, Met a In vre-un ban, de la cine-va geremea, pre-
cum si ban)! vei dovedl ch s'ail luat jaluitorilor de catre OHO', implinindu-i
sa-1 daI inapol, spre a contenl fieste-care de acest fel de nedrpta apucatura;
osebit poruncim dumi-tale, ca impreuna cu orinduitul Vornic de Ora din
partea Divanuldi, sA rinduescI i dinCmeniI Hatmanese, care va fi cu intelegere,
sA mrgi pe imasul de prin prejurul Iasului, i dup semnele cuprinse la hri-
sovul pomenit, de pe care s'a trimis copia, ad pue i semne, ca FA se scie 'Jana
unde sti se intindti orasenri cu pasunatul vitelor lor, precum i orl la ce loe ce va
gag, ca s'art inchis din drept locul imasului ar5.tat, orI de catre cine ar fi, cu in-
graditura sa faca de acum pe imas tarinti sart airursi, sail oil sub ce chip de nai.
mla iind loe de inns, ad se deschid, ca sA r'mae lardsl loe slobod, precum a fost.
Ca unil ce avdnd sciintil de hotrirea hristivelor si a poruncilor DomnescI, nu
ah fost volnicl a da si a pas la nimeni din locul imasuluI orasenilor, spre a r-
miin orasenii odihnitl dupfi dreptul ce li s'a dat, cad din potriva mal ivindu-se
jalobe in pricina acsta, acei neascultatori si nesupusI vor cad in grea rspun-
dere, de care niel inteun chip nu se vor putd indrepta, si cartea acsta a Dom-
niei-Mele va sta la mana orsenilor, ca sit le fie de apdrare; acsta poruncim.
1816 Mali). 4.
Ve! Logofdt.
L. P.

www.dacoromanica.ro
60 V. A. IIRECHIA 248

AURA' superare se aduce ordenilor, mal ales celor cu case marI

i mal bogatl, prin faptul cd adesea erall sco1 de prin casele lor, ca
s se apze in ele vre-un consul strein. Calirnach decide cumperarea
a troj case marI pentru cel 3 consulT streinI din Ia1, plAtindu-se costul
lor prin cisld intre negutatorT. (1)

CAP. 1V
Contercifi, industrie, -- bresle, tErgur, balciarr,,
mifidee de comunicatiune.
Starea in care remdsese Moldova, la eOrea din trd a Muscalilor, nu
er proprie a inlesnl prosperarea comerciulul i a industrieI.
Ca fabrico nu aflrn in Moldova, pe lngd meseriile exercitate pe
la sate, dend.t urmaterele:
Fabrica de sare huscd, al cdruia venit, la 6 Octomvrie anul 1814,
a fost consacrat pentru Cassa doetorilor. (2)
In 1815 Ianuarie 18, Calimach acordd EpiscopieI de Roman ha-
vaet de la o fabricd de bere inhintatd pe moia Episcopiel. Visteria
ordond oprirea fabrica dacd nu se va invol cu Episcopul. (3)
Afacerea iea finit In 1816 Iunie 26, prin hotdrIrea lul Vodd, ca Epis-
copia de Roman sd aib ea o fabrica privilegiatd de.bere pe moia sa.(4)
In acelaI an 1816, un Alexandru Dou cere voie sh facd i el la

Cu obatsca socotint alatuindu-se punerea la cale, ea a se eumpere trel case

aici in IaI, pentru trel consulatI a Curtilor streine, pentru ea a lipssa cea de-apu-
rurea suprare ce urma and unuia and altuia, cu satere de prin casa, dup pu-
nerea le cale, una din easele aceste s'a insemnat dumn-lor boerilor de starea
alta iardI celor de starea a doua, lar una se razim asupra tagmel negutatoresci, de
obOie top cati se afl cu locuinta aid in Iai. Drept aceea poruncim Domnia-Mea,
dumi-tale Vel Vornice al Politiei, adunand pe top neguttorii la un loe, s faci intre
di*il o socotint, cu buba chibzuire, spre a prinde top de obtie flan' acst fo-
lositre trebuinta, fiind i pentru insu0 al lor folos, i aaa intru alatuirea acsta
apol, impreuna ca dumn-ta, vor gsl i casa aceea, care ar fi a se cumpere
toemindu-se, i cumprndu-se apoi, vor alege i pe doI dinteinii mil a fie epi-
tropl acesteI case, spre lua pe tot anul i china acesteI case de la consulatul ce
va ved Inteinsa. 1814 Aprilie 1.
L. S.
(Cod. Metrop. Iosif Namian, fila 95 v.)
VelI la Academie, portof. V (15).
Academie, LXIII (77).
Academie, LXIII (78).

www.dacoromanica.ro
249 DIN DOMNIA Lid ALEXANDRII CALIMACH 61

Roman alt fabricd de bere. I se refusd concesiunea In interesul

EpiscopieT. (1)
BoiangiiI nu lipsesc nicI In Ia0, cum niel: la Bucuresd.
Domnitorul protege acstd industrie. Aa, in 1813 Junio 14, scutesce
de bir pe Evanghelie Boiangiul i pro doue calfe (2).
d). Velnitele sail povernele fuseserd Inchise sub Muscall spre a se
Impedica consu marea de grane necesare Indestuldril publice i a
armatelor.
La 18 Maiti, boeriT supun luI Calimach o anafora, in caro clic cd e
mare strimtorare de moneda, din caus cd se opresce a nu se afla
velnii spre lucrare de horilcd din pane. Acstd oprire se intemeiz
pe grija sd nu lipssed apol. peinea. Dar in Bucovina boeril ved c
urmezd velnitele i nu este strimtorare de pane, cd se silesc 6menil
a produce mal' multd, ca sd catige cu velnitele; destul cd se opresc
a lucra velnitele cand anul e neroditor.
ApoI cu aducerea horilceI de peste hotar se scete din trd to sim-
fit6re suma de bani:.
Adaogd boeril, cd la velnite se lucrzd mal ales secara i hrica, care
acum locuitorT de la oprirea velnitelor nu le mal smend, i aceste
nu le obiclnuesc in hrana lor, sail niel se cer la Constantinopole.
ApoI se perd Orille cele stricate, carI se lucrzd la velnite, i p6-
mele de tot felul, chiar i selbatice.
Boeril propun liberarea lucrdriI velnitelor. Dar s'a' nu lucreze graul
bun i pentru ca sd nu pdgubscd i Domnia venitul vaina pe ho-
Urca de peste hotar, sd se percpe. cate 60 parale de vadrd pe ho-
lirca produsd In trd. 1814 Martie 6. (3)
Iacd resolutiunea data de Calimach asupra anaforalel :
No?, Scarlat Alex. Calimach Vv cu mila lu Dumnedeit Domn al T'era' Moldova.
Infatosandu-se inaintea N6str anaforaua acsta, cu obicInuit parintsca Nelstrd
ingrijire ctre teite cele ce alcatuesc folosul i buna vietuire de obste, lund aminte
la obstsca socotint spre slobodirea lucrdrii velnitelor, folosul ce se pricinuesce
din lucrarea acsta este vederat, dintru care urmza si oprirea scelterii monedei
din Ora, dar din potriva si cnd (fersca Dumredet) se va intimpl vre-o nerodire
satt secet, atunci filr indoire lucrarea velnitelor va fi necuviinci6sa i vtmtire,
atingndu-se si de inssi iconomia hranel locuitorilor Domnescil N6stre tbri, dar
va fi si pricinuitre de scdere intru acea de obsts datorie ce neaprat de la toti
se cere a se ingrijI cu trimiterea trebuinci6selor zaherele la Capanul unprtesc,

Academie, XVI (194). Vedi i LXIII (83), din 1817 Martie.

Acad , VI (231).
Cod. Metrop. Iosif,

www.dacoromanica.ro
62 V. A. IIRECHIX 250

la o asemenea intimplare de lips, dupa Domnsca N6strii Ingrijire ce avem spre

intemcierea bunelor rinduell, de cuviint este a se face oprire lucrril acesteia; lar
In vreme de imbelsugare, care prin milostivire pumnedesca se arat. cu teite ro-
durile i intru acest curgtor an, cu printsca N6str plecare, spre folosul i linis-
tirea in tot chipul a fieste-creia staff a supusilor nostri, dam voie sfi fie slobodi
lucrarea velnitelor, cu hotrfre, ca sa nu lucreze la velnita graul i orzul, care ne-
aprat sunt cuviinci6se a merge la Capanul imparatesc, spre Implinirea datorid, si
poruncim ca toti acel earl vor vol a deschide velnite, si se arte mai Intaiii la
Domnsca Niistra Visterie, sa dea incredintarile cuviinci6se subt chezsie si intru
acst rindul 41' va lua carte de slobodenie, cuprindateore de locul unde va deschide
velnite Cu cate &Carl, i dupa cuviint se va stringe de la acestia i avaetul ho-
tarn cate 60 parale de vadr Impotriva pgubil ce se p6te pricinul Domniei din
venitul obiclnuit a se lua de la holirca ce se aducea pand acum de peste hotar, care
dup5. Inceperea luerdril velnitelor, negresit trebue s contensca. Drept aceea inta-
rim anaforaua cu a N6stra Domn1ca isclitur i pecete.- 1814 Iulie 24, Iasi.
(L. S.)
Semnat : Voda.

Breslele continud fArg modificar simtit6re in eonstitutiunea lor.

Brsla precupetilor este mereti Impedicatd de la cumpkaturi i
In piat in orele de dinainte de amiadi. In acest sens Calimach
d pitac Domnesc, in 18 Octomvrie 1815 (1).
Zarafilor le dd Calimach urmAtorul nizam :
Regulamentul Zarafllor.
Carie Domnsed de la Scarlat Alex. Calimach Vv. cdtre Nicolae Roset Vel Aga
Jidovil zarafI earl se afla aicl in IasI, earl intru urmarea zariflcului i a schim-
batulul a felurl de monede intru aceea ce urrnz trebuinta a da si a lu, fac feluri
de ealpuzanlicurl, pricinuind unora i simtittire pagubire s.1 neavnd de unde im-
plinl dreptul lor. Acsta, pentru cA pAnA acum aceI zarafi de sine urmati si se ames-
tecati. Drept aceea pentru contenirea unor urmrI nedrepte i pagubitiire ca acestea
pentru tead regula politicsca, poruncim dumi-tale, ca zarafii &AO vor fi de tre-
buinta orasului acestuia, s fie cunoscuti AgieI, luandu-li-se chezasi sigurI Intru
respunderea acelor chezasI la WU' pgubirea i calpunzanlicurile ce vor urma za-
rafil in ori-ce vreme. Dup care Inchezesluirl sa se deft si adeverintele Agiel la aceI
zarafl, socotiti pentru trebuinta politieI acesteia, publicarisindu-se tuturor strilor
si neguttorilor, ca numal acel cu adeverintele AgieI aunt slobodl a urma zarafli-
iar altiI nici Intr'un chip, cad care va amesteca In alisverisul sea pe alp zaraff
necunoscuti i fr adeverinta Agiei, nu numaI ca este supus rspunderii pentru
cutezare, dar si orsi-ce pagubire i se va pricinul despre acel zarafi nu va fi ascul-
tat, niel Indestulat la nici o judecat. 1815 Iulie 16 (2).

Cod. Metrop. IasI, 148.

Cod Metrop. Iasl, fila 142 verso.

www.dacoromanica.ro
251 DIN DOMNIA ALEXANDRIT CALIMACH 63

Dupd constituirea de la finele secolului XVIII a breslelor, ele stall

nu mal mult deplin autonome sub mdimdriile lor, ci marele Cdmra
al Curtil este judetul la care ail de a recurge toff bres1a0 in dara-
verile lor de judecatt Acsta se probzd cu urmdtorul act din Sep-
temvrie 181.4:
Dup6 obicinuinta dintru in vechime tagma neguttorilor i isnafurile cruitorilor,
a blnarilor pi a cuiungiilor de aicl din ora, cum pi toff jidovil avadull supu-
nere la Camara gospod, in telt vremea i pricinile de judecatd ce s'aft intimplat
intre aceptia, de &Are duma-lul Vol C6m6rap cautat, dar pi platile ce ail dat
aceptia cdtre Domnli in pricinile ce s'ail intimplat sh aib, la duma-luI Vel
rap aft fost obidinuinta a se rindul. Drept aceea, in cuprinderea acestul vechift obi-
ceitt care se cuvine a se pAz1 fdrd strmutare, s'a dat tidula acsta a Domniel-Mele
cinstit i credinciosuluI Nostru beer dumi-tale *tefanache Vogoride biv Vel Post.,
epistat Cmril, pi poruncim ca pe numita hotarire a se p4z1 cu urmare intocmaI.
1814 Septemvrie (1).
L. S. Ve! Vistier.

Mai putin e deprindere in Moldova de a impune narturr, la comer-

ciul care intereszd indestularea publicd. Sub Calimach se impune ta-
rif special numaI spieriilor, cari vindeati scump buruenile cele mal
comune.

Oraele continud a se II-leered sd se salveze din mdnile proprietarilor

lor. Intro acestea avem de a cit Harta (2) in judecatd cu Grig. Ghica,
In 17 Ianuarie 1813.
Orwil Barlad rscumpilrd moia incunjurdt6re de la proprieta-
rul ei cu chrisovul luI Sc. Calimach, din 1815 Fevruarie (3).
Cod. Metrop. Iosif, Iasi.
Acad., LIII (162).
Ind documentul :
Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod, pentru cump-
ratura mosid tirgului Barladulu.
Insciintare se face cu acest hrisov al Domniel-Mele tuturor cui se cuvine a sci,
c aratnd al nostru cinstit i credincios boer, duma-luI Grigorie Sturdza, Ve!
Logofet de Tra-de-jos, zapisul dumi-sale Spdtdrsa Profira Miclsca, sotia dumi-
sale Sp6tarului Nicolai Dimachi, care este din Ji int61 a luneI aceptia Fevruarie a
anului curgetor, iscalit de duma-el i de sotul dumi-sale, i de boerii rudenii a du-
mi-sale ce aft fost epitropi, duma-luI Iordachi Cantacuzino biv Ve! Logof6t,
duma-lui loan Sturdza biv Ve! Sptar, pi de altI boerI incredintat, pi de duma-
lor Velitii boeri al Divanului DomnieI-Mele, prin care se cuprinde c m6ristirea
sf. Prooroc Samuil din tirgul Focparil, ce este metohul m6ristiril sf Spiridon de
aice din orapul Iai, avnd afierosire de la ctitorul eI, fericitul intru pomenire Domu

www.dacoromanica.ro
64 V. A. IIRECHI 252

In Iunie 1814, Scarlat Calimach a reInnoit i tIrguluT Petrel (N.) chri-

Constantin Michail Cehan Racovita Voevod, mosia de la tirgul Brladului ot tinutul

Tutovel, hothrit i stilpitd si mdsuratd si in lung si in curmezis, afara de vatra
tirgului, precum aratd hrisovul aceluiasl Domn ce este din anul 7265, si alte ur-
mateire hriseve de intariturd, in urma la anil 1785 Decemvrie 10, Epitropia m-
nhistirfi Sf. Spiridon, ce se afl 'Mtnu acea vreme, anume reposatiI Sofronie Irino-
polion, i Lascarachi Roset, fiind Ve! Vornic, i Iordachi Ghiea Vornic, ail fdcut
schimb cu dumn-luI biv Vel Logofet 1ordachi Cantacuzino fiind Postelnic, adecd
Epitropil ail dat dumi-sale LogotetuluI mosia BArladuluT, si dumn-lui. Logoftul
a dat la mnastire mosia Vdurelele, satul intreg la tinutul Sorodl, precum arath
scriseirea de schimb, adeveritd de Mitropolitul triI si de Velitii Logofett de pe atun-
cea, intdritd i cu hrisov tot dintru aceI ani Decemvrie 26, de la Domnia-Sa Ale-
xandru Mavrocordat Voevod, dar dupd aceea la aniI 1786 luna Ghenarie, dumms-lul
Logofetul Iordachi Cantacuzino fiind Sptar incd, prin invold a fcut schimb cu
sora dumi-sale fposata Spdtfirsd Catrina Cantacuzino, care a fost ms dumi-sale
Spatdresil Profirii, dnd dumn-luI Logoftul suroril sale mosia Brladul, si lutInd
de la sord-sa nisce pdrtl de mosie la jurul HrlduluI, cum aratd scrisrea de
schimb adeveritd de Mitropolitut tern, Episcopul Husulul si VelitiI boerl de atuncia.
Pe urmd Spdtdrsa Catrina Cantacuzino, intre altele ce a dat zestre fiiceI sale
Elena, maica dun-A-sale SptdreseI ProfireI, dud a dstorit-o dupd. Stolnicul Du-
mitrachi Miclescu, I-a dat i mosia Brladul, precum arat fia de zestre, iscalith
de Spdtdrsa Catrina Cantacuzino, iar de la Stolnicsa Elena a rmas la fiica sa,
aded durni-sale Sptrsa Profira, sotia dumf-sale Spdtarulul Nicola! Dimachi, pre-
cum aratd izvodul din anul 1813 Noemvrie 21, iscdlit de dumn-luI Spdtarul Ioan
Sturdza, vr primar cu Stolnicsa Elena, ce a fost s't epitrop dumi-sale Spdtareset
Profirel. Dar fiind-cd tirgovetii, locuitorI din tirgul BarladuluI, din vreme in vreme
s'aft Indus cu casele i alte binale pe locul acela cuprins in hrisovul pomenituluI
Domn, ce 1-a fost afierosit la numita mndstire, si aflndu-se si la mina tirgovetilor
o carte tot de la acelasI an Martie 12, in urma hrisovului manastirit, In care carte
hothrsce s nu ded casa nicI un ban chirie, nici de pivnitele lor, cum nicI din grd-
dinI s nu-I leciuscd mndstirea, ci numai din tarini si din fanatiI, si din prisdcl
de la dmp sd-sl ded leciuld In cuprinderea aceleI 6.41 intemeindu-se tirgoveth
filceait pricini att de la ceI mal dinainte strtpanitorI, cht si catre dumn-eI Spdta-
rsa Profira, ca s nu de adetiul obicinuit dupd puterea hrisvelor ce are, intin-
Ondu-se pricina s't la infatosarea judecdtra DivanuluI, de unde deosebindu-se catl-vh
din boeril ce locuesc acel tirg, aded dumn-lul Sptarul Gavril Iamandi, i Spdta-
rul loan Costachi, i Banul Ioan Iamandi, Medelnicerul Petrachi Negri, si Medelni-
cerul Panait Docan, Medelnicerul Iordachi Oprisan, i Vasilie Chiru, ardtndu-se
din partea tuturor tirgovetilor, i scotnd vorbd e cu totil de obste ar vrol sa o
cumpere de istov, spre acea vorbd s'a sftuit dunan-eI Spdtdrsa Profira cu so-
tul dumi-sale si cu EpitropiI ce 1-a avut, cum si cu dumn-lor Velith boerI aI Di-
vanului, i cu totii intr'un cuvint att. sfdtuit : ca spre isbavirea tuturor pricinilor ce
craft pricinuitre de pagube, i spre mai bun folosul dumi-sale, dad i vor da pret
multumitor, este mai cu cuviintd s o vinqd de istov, si ash cunosdnd i insdsI
dumn-eI a sttut in tocmla cu dumn-lor mal sus numith boerl, prin braze
alese mijlociteore, i diutru o parte si alta, si s'ail suit la pret pnd. la 180.000 lel,

www.dacoromanica.ro
 253 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRIT CALIMACH 65

sovul dat in 1797 de tat1 s Alex. Calimach, pentru mosia din jurul

care pret cunosandu-I pentru mai bun folosul durai-sale si mai cu Iintire deck
c ar fi avut mosia aceea supusa intru tete pricinile a atata norod, i asa rmaind
intru cea desdvirsit multamire a pretulul, din buna-voia dumi-sale a rinduit nu-
mita mosie Cu t6te acareturile ce se aflaa pe dinsa, i cu yad de mer ce este ose-
bit cumprat de la dumn-lui Visternicul Mateiil Cantacuzino, cu osebita scrisre;
avnd putere cumperdtorii cut dreptatile mosiel dup cuprinderea scriso-
rilor i a trage si impresurri, dac vor fi, ca nisce vesniel stpanl, far a mat
fi dumn-el supush la vre-o fspundere pentru vre-o dimpotriv urmare, ce oil
de va lipsI ce-va din cuprinderea scrisorilor, sail de va addog pentru cumpr-
turd', s fie si folosul i paguba; asijderea i pentru cate danil sa aseztlei ce vor fi
pe locuri.
Dupa ce mosia acsta a treeut cu zestre la maica domniel-sale Spataresei,
pang acum i aci cu tianiile sa asezarile vor pricinul a nu plati la pretul cumpr-
turil dup analoghia ce-I va ajunge, s fie slobo41 curnprtorii cauth cu unil
ca aceia prin drumurile judecatil, pentru c nisce ask danii sa asezrI nu pot
mai aib puterea sa lucrarea lor, afar numal daca se yor afra vre-unele cu
incredintare facute de maica dumi-sale, acelea ail sa rmae statornice. Si as dup
toemla aratatd, primind dumn-el i top' banii deplin, pe langa zapisul acesta le-a
dat i tete scrisorile ce ail avut vechi i nou, in care zapis, dup ce s'ail vlut
iscliti dumn-lor i rudeniile si alp martorl, 'glut c si din partea Divanu-
rilor se ineredintza cu aceste cuvinte: Mdcar ca vinolarea pentru lucrul de zestre
nemisctor despre partea femeel ce este supusa brbatulul, de la pravil se in-
tresce dupa trecerea de anl, &and osebit incredintza c a fost cu bunvointa
el, pentru lipsirea cuvintulul ed a fost, orl pentru dragoste, sail pentru frica bar-
batului.. Dar acst vinilare se deosibesce urmarind in mijloc prigonirea de sus
aratat, care covirsi pgubirea pe folosul vin1t6rei, iar pretul ce 1-aii dat cum-
prtoril este cu mult mal bun folos yinlt6rei cleat c ar fi avut mosia
acsta, i pentru ca desdvirsit s lipssca prigonirile acelea aduct6re de pagube
si la o parte si la alta, fiind vinlarea acsta cu buna vointa a dumi-sale Spata-
resei Profira si a sotului dumi-sale, si cu sftuirea si a boerilor rudenii ce ail
fost Epitropi, catre care unindu-se si socotinta judeetoriei i, gasind cu t6t cu-
viinta, a dat slobod voe la amandou partile si a yinde si a cumpr, si cea de-
svirsita hotarire, M.A. a se mai deslega vre-odat viOarea acsta sub nici un
cuyint, ce In Yea s aiba tria ei nestrmutat, asupra cdruia zapis aratandu-ne
dumn-lui Ve! Logoft rugamintea numitilor cumpratori tirgoveti, pentru a li
se intri lor cumperatura acsta, artat si un ispisoc vechiil sirbesc de la
Domnul stefan Voevod batranul, in cuprindere cu intritur de privilegie a nu fi
supusi tirgovetii din Barlad cu nici un fel de dare, fard numai pentru pescele ce
vor cr spre vinlare, si pe lang ispisocul acesta alturandu-se si cartea Domnului
Constantin Michail Cehan Racovit Voevod, acea mai sus pomenit din anil 7265
Martie 12, dat la mna tirgovetilor in cuprindere, ca dupd ce Domnia-Sa a afie-
rosit locul domnesc ce s'a aflat la Batlad manstirii Proorocului Samoil, le d
lor intdrire de privilegii, ca nu cum-va s fie el suprati de &Aire manstire cu
vre-o dare, niel pentru casele lor, nici pentru pivnitele lor, cum niel din gradinl
sa nu-I ileciused.
Anatole A. R.Tom. XX.117.Memorifle Seel. Istorice. 6

www.dacoromanica.ro
66 V. A. IIRECHI 254

argulul, Cu condiOune ca tirgovetiI s IntretinA cu t6te cele necesare

biserica Sf. loan a luI Stefan-eel-Mare. Chrisovul cuprinde si instruc-
tiunile, dup cari urmza a se administr acst mosie. (1)

Iar In urma acestor privilegn, spre apbrarea lor de vre-o dare, s'a intemeiat,
vi Cu deosebite hrisiive vechi i nou', pentru locurl de cas i dughene, cumprate
unii de la altii din tirgul BrladuluI. Drept aceea, In cuprinderea dovelilor artate
cu lAmurire, cunosee'ndu-se veehea loeuing a tirgulul acestuia cu statornicia de
privilegil, dup ce ne-am Incredintat Domnia-Mea Mt% Indoire pentru drpg cererea
lor, care urmz spre mai mulg intemeere acestuI arg, vederat fiind c cu drpta
legiuire i protimisis la eumprarea moviei, mai ales lor se cuvine ea unor vechl
megiavl cu locul tirguluI, laug care din vechime a fost alturat i movia acsta,
Incredintandu-ne asemenea i pentru cumprAtura ce art fcut tirgovetil a moviei
unite cu tirgul, dup zapisul ce s'a pomenit mal sus a dumi-sale SpAgresei
Profira Miclsca, vi sotul dumi-sale, ed este prin bunavoing vi a domniilor-sale
boeri rudenii ce 1-a avut i epitropl, legiuit i cu drptd socoting a Preosfinti-
tulul Mitropolit al triI, vi a domniilor-sale Velitilor boerl, spre cea mai desavirvit
folosint a vinl't6rei, vi Indemfinarea cumprtorilor, dar vi spre de istov conte-
nire a prigonirilor ce urmail, Intru desavirvit unire v't a Domniei-Mele la drpta
legiuire ce s'a fcut pentru vInOarea acesteI moii, spre de ajuns indemanare cu
multumire a amnduror prtilor, desvlrvit drpt i euviinci6sd eun6scem cererca
numitilor firgovep, i prin hrisovul acesta al Domniel-Mele dm, i Intrim vecI-
nica stpfinire i aprare de obvte a tuturor tirgovetilor din numitul tirg, i legiuim
drpt stpnirea lor eu vecInicd Intemeiere asupra moviel unit cu vatra tirgului
care pe dreptI baniI lor prin buna invoire vi drptil legiuire o ail eumprat de
la dumn-el Sptrsa Profira Mielsca vi sotul s55. dumn-lul Sptarul Nicolae
Dimachi, ca s'a o stpnse In tte hotarele el intocmai dupd zapisul de cum*
rturd, vi dup scrisorile vechi i nou', ce le-ad luat el 1mpreuna cu zapisul cum,
prAturil, din tot locul, vi cu tot venitul, ca pe o drpg otcin vi movie a lor. Iar
spre veclnica Intemeiere a celor maI sus spuse, hrisovul acesta al Domniel-Mele
le fie lor, i In urm elironomilor de nm In nrn, statornic Ingritur, necltit,
nervluit niel odini6r in vea, care s'a intrit i cu a N6 str Domnse iscalitur
vi pecete. Scrisu-s'a hrisovul acesta la scaunul Domniei-Mele In oravul IaviI, in al
treilea an, acel de a doua Domnie a Misted la Moldavia, vi s'a dat de la anul de la
Mntuitorul Christos 1815, In luna Fevruarie.
(Iscalit) NoI Scarlat Alexandru Calimach oevod, Grigorie Sturdza Vel Logofl
Procitoh, Iordachi Ghica Vel Logoft Procitoh.

(1) Noi Scarlat Alexandra Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eil Domn Trii
Moldove.

insciintare facem prin acsta a Neistra Domnse carte tuturor ail' se cuvine a
sci, cd atat locul din vatra tirgulul Petrii de la tinutul NmtuluI impreun i cu
t6te mahalalele, eft vi tot locul cAt s'a aflat drept Domnesc de prin prejurul tir-
guluI v't nedat nimruI Inca la anul 1797 Mail."' 6, de ctre printele DomnieI-Mele,
Alexandru Calimach Voevod, cu hrisov s'a dat danie vi miluire tuturor locuito-

www.dacoromanica.ro
255 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRE CALIMACH 67

Se 'Ate ved In nota mal jos acole instructiunI, stabilind proprie-

tatea numai cu bezmn.

rilor de la acelasi Virg, ca s le fie drpt ocin si mosie in vecie, lug si el fir-
govetli FA fie datori In Vita' vremea a tine' atat biserica Doranscit ce este inteacel
tirg, intru carele se cinstesce i se prznuesce hramul nasceril SI. Proroc inainte
meretoruluI i botezatoruldi loan, cum si alte sfinte si DumnespescI biseridi ce
mg aunt acolo inteacel tirg, cu indestulare de preofi si cu tte cuviinci6sele pod6be
bisericescl pentru slujirea sfinteI i Dumneleescii liturghil, cum maI pre larg arat
acelas hrisov al printeldi Domnid Mele. DecI acum nhscand pricin intre locui-
toril dughengll In vatra tirgulul, i altil ai lor i intre locuitoriI de pe la mahalale,
cari ce-si ad numaI casele lor de locuinta. Cererea mahalagiilor fiind pentru lo-
cul ce se numesce Borsochianul i Avramul ce este afar din cuprinderea mahala-
lelor, ca ad le MU* numai el la stpnire pentru hran i schivirnisal, ca unil
ce pentru acel loe ar fi fficut si multe cheltuell spre desbaterea luI de subt impresu-
rare megiesitelor moi, i pe de alt parte si tirgovetiI dughenglI cu toff ai lor
cer ca s fie slobod pentru imasul vitelor tuturor tirgovetilor de obste, ca uniI
ce si ei sprijinesc cele maI marl* greutati ce se intImpl asupra acelul tirg si mai
ales e," eI mahalagiii, de null ad dughenI la fate until, dar cel maI mult loe de la
mahalale, ce 1-ad cuprins cu casele i live4ile ce ad fcut, din cari nu putin s'ar
fi folosind, earl' att pentru pricina acsta cat i pentru alte neinvoirI ce ma
erail litre dinsil, amandoue parle ail avut i Inftosare inaintea DomnesculuI Nostru
Divan si a tot sfatul, de unde dupa Vita cercetarea ce am fAcut Insuml Domnia-Mea,
dupii cum s'a socotit a fi maI cu euviintii drepttil, am dat Domnsca Neostra ho-
trIre, ca pentru t6te acele pricinl cu nestrilmutare niel odinira de cdtre toti tlr-
govetil de obste sa se pazscd urmare intocmai si pre deplin, precum In jos anume
se aratil.

I No.1 PRICINILE I No.I Domnsca Nstr hotrire

1. Pentru locul ce se numesce Bor- 1. De vreme ce si acel loe, impreund

sochianul si Avram ce-1 cere ea sh-1
aib in stpanire numal o sm din
tirgovetil mahalagil, din partea c-
rora la acst cerere aii fost vechill
Mane Onza si loan llama,
2. Pentru tot trupul mosid td din
vatra tirguldi pi de la mahalale, cum
si de prin prejurul tirguluI.
11
si cu vatra tirguluI i a mahalalelor,
este dat danie si miluire tuturor
tirgovetilor din acelasI arg si ma-
hal, apoi dreptate urmzd iarsa
cu totiI sli o stpansc, numai fiind-
cii acele locurl, unil ail cerut s le
are, altil ca s rmae emas, la aceste
cum vor socotl cu sfatul de obste e
le este de mal bun folos pentru totI
In fieste care an ask s rman.
2. Dup cuprinderea hrisovului pa.-
rinteldi Domniei-Mele s se stpa-
nasc de ctre toff frtesce, stpa-
nindu-sl fie-care e casele i livelile,

www.dacoromanica.ro
68 V. A. IIRECHIA.
T6te documentele de proprietate ale manAstiril Sf. loan se vor con-
No.I PRICINILE
INo.
Pentru cat loe se afld slobod din
tot trupul mosieI necuprins de ni-
minen, atilt din vatra tirgulul pe la
mahalale cht si pe afara de pe vale,
vie si orl de pe unde.
Pentru casele i dughenile si alte
acarete ce ail tirgovetil fdcute, atht
In vatra tirgului cht si la mahalale.
www.dacoromanica.ro
256
Domnsca nstra hotrire
cum si curdturile, unde a apucat
de 0-aii facia frd niel o superare
unil despre altii.
Nimenea dintre dinsii toff Virgo-
vetiT sh nu fie volnici a vinde
mdcar o palmd din tete acele loeuri,
niel de sine iardsi s nu fie vol-
niel a prinde si a inehide vre-un
loc dintre acele locuri, ce ori-care
dintre dinsil va av trebuint de
vre-un loe de cask datoria sd fie
a merge la Epitropii bisericii Dom-
nescl si la tirgovetil fruntasl, ca
crd, si de i se va cad a i se da,
iarsl de cAtre EpitropI i fruntasi
sd se socotsed cht loe H pete fi
spre indestulare de trebuinta stdrii
sale, iar nu cat loc va vol el, si
mrg s-1 si msre in stinjinT,
si stlpindu-se si cu petri hotare,
deh. EpitropiI i fruntasil i scri-
srea lor de mrturie la mnd spre
vecinica sa stAphnire, ardttre in
semn i in mdsurI, pentru ca dupd
vreml sd nu se ptd Intinde mal
mult, care scrisre sd se intdrscd
cu pecetea tirgulul i s se tred
In condica bisericii DomnescI, si
ash cu acst rinduld cei earl vor
av trebuintil s ptd prinde locuri,
iar nu de sine, mdcar ori de ce stare
va fi, si cel care i se va da locul
dator sd fie si el atuncia a da dou
och de eel- la biserica Domnesci.
OrI-carr dintre diniI vor vol a-si
vinde casele i dughenile i alte aca-
returi ce vor av de vecl unul al-
tuia sae ori cul ca pretul ce se
vor mite invol, volnici sd fie, insd
prin scirea Epitropilor bisericii Dom-
nesci si a tirgovetilor fruntasl,
zapisul vindArii s se adevereze qi
257 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACII
serva de Epitropii Bisericel insA sigilate in un plic Cu sigiliile tirgo-
No. PRICINILE
I No.I
Pentru cele trebuincise la t6te
sfintele biserici ce sunt inteacel*
tirg adicA preotT, diaconi, dasali,
vestminte, cra, unt-de-lemn, tAmilie,
meremeturI ei orl-ce altele.
T6te serisorile moeiel UrgeluI.
www.dacoromanica.ro
69
Domnsca nstri hotrire
de EpitropI ei de fruntaei, precum
el cu pecetea tirgultfi, ei vinOtorul
Inca s fie dator a da dou oca ail
la biserica Domnsa.
5 La tiite acele datorl s fie toff tir-
govetil deobete a da cuviinciosul a-
jutor 'Ina fieete-care dupA stare
ei putinta sa, lar nu maI mult, ei
Epitropii bisericilor Inca a fie da-
toff a-ei da smA de Vote acele lua-
tuff el daturi la cei mai fruntaei
din tte acele sari.
6. Pecetluindu-se cu pecetile Virgo-
vetilor fruntael, s ste la mane Epi-
tropilor bisericil Domnesci, ei and
va fi a se Bata dintr'insele vre-o
scrigre, iarAel prin scirea frunta-
eilor s se sata, iar Epitropfl de
sine Mx% scirea fruntaeilor s nu
fie volnici a deschide scrisorile, pre-
cum el and va fi veo pricinA de-
spre cine-vii asupra moeiei tirguluI,
s se stringi cu toll tirgovetil la
un ice ei prin sfituire ei alegerea
tuturor BA se pue la cale ei sii-el
rindusa ei vechil dintre dineiT pe
eel mal cu intelegere om ce va fi
ea si mrgA al se ei judice, de va
eere trebuinta, dAndu-i ei in scris
vechilime la mane sa, el dupA pri-
cinA s socotsa el s-I dea ei mti-
surata cheltula de la tte stirile
pc analogon stinjinilor locurilor ce
stApanesc, lug tat tirgovetil trim-
taei, ca ei altil, BA se fersa ca s
nu cumva s facil vr'o asuprire spre
interesul lor cu cuvintul acela al
cheltuelilor celor me arace, depli
cum acsta rea obicinuint se urma
Vial acum, aci pe urtnA dad se
va dovedl a vre-unil dintre 'linen
70 V. A. IIRECHI 258

vetilor fruntasI i numai cu scirea lor se va put umbld la aceste

acte.
Mij16cele de comunicatiune intereszd comerciul. In acstd privinta
avem acte de la Calimach, earl' privesc: menzilurile sa postele, bru-
dina pe podurile dupd ape si harabagifl.
Menzilurile. In genere de putin ajutor puteati fi menzilurile pentru
inlesnirea publicd i mal ales a comerciantilor, cdcI posta servi maI
exclusiv pentru trebile DomnieI i cel mult ale boerilor in slujbd. Incd
In 1 August 1812, Divanul CnejieI MoldoveI insdrcinzd pe N. Sion
de la Visterie sd inspecteze portile din drumul Focsanilor, Galatilor
pe Prut (1).

No. PRICINILE 1 th.1 Domnsca n6str hotarire

aft metahirisit un chip de viclepg

ca acela, se va pedepsl.
7. Pecetea tirguluI. 7. SA stek pzita la mana Epitropilor
bisericil Domnesci, 0 fail de scirea
tirgovetilor frunta0 s nu fie vol-
niel Epitropii a o pune niel pe o
scris6re, cel o scris6re ca aceea, in
care nu vor adeverl 0 tirgovetil
frunta0 cu iscaliturile lor c s'a
pus pecetea 0 prin a lor scire, nu
va put av niel o trie.
Inteacesta0 chip, dup cum s'a aratat in sus dandu-se Domnsca nstr ho-
trire pentru kite pricinile. poruncim Domnia Mea i tuturor locuitorilor din ace1a0
tirg, ca la ti5te s se pazsea urmare intocmaI si pe deplin, cu nestramutare niel
odini6r in vecl intru cat de putin, caci carele va indrznI a face vre-o In protivii
urmare, ca sA asuprse pe vre-unil dintre din01, se vor pedepsl, qi niel un euvint
spre vre-o indreptare nu vor put av, i spre aceea li s'a dat la mina' i acst
a nstr Domnsea carte, care s'a intrit i cu a n6stra Domnsch iscalitur
pecete.
Semnat: NoI Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
In Ia0 la Iunie 1814.

Procitoh Vel Vorn.

S'a trecut la condic.
(1) Acad. L. 78. Ve! Logofat.

www.dacoromanica.ro
259 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 71

Reorganisarea potelor se face de Calimach cu actul din 1 Ianuarie

1813, dupA dispositiunile propuse de cAtre gMarea (Jomisie, chematA
de Domnitor pentru regularea a diverse servicif publice. PoOne se
pun sub 1ngrijirea aceste mari Comisg. Nazir orI Prwdinte Comi-
siuniI acesteia e numit fostul Mare Postelnic Gheorghe Manu (1).
La 1 Ianuario 1814, Scarlat Calimach dd un noil uric pentru men-
zilurY, reorganisand Naziria i numind Nazir pe biv Vel Post. Miha-
lache Mavrogheni.
Uricul hotAr6sce :
1). SA fie la pote numrul cailor i surugiilor hotArItI. CApitanul de
menzil sA fie cu grija cailor In buna stare, ca sA nu se supere locui-
torif cu luare de cal.

(1) loan Searlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila la Dumne4e21

Domnitor fi stdpdnitor a Wei Moldo-Vlahil.
Prea cinstite si de bun neam boerule al nostru, fost Mare Postelnice Gheorghe
Mann, Presediate al mare! Comisii. Dorind sti se prizsa in teite rindula trebuiteire
in acelasi mod s'i pentru (y:Cap.:oo Tan iievCcMcov) nizamul menzilurilor din tra Domniei-
Mele, pentru &A cAte data se dA credinf si alte-orl se fac economiI, pentru cum-
prdtori, dAndu-se rba trebuit6re F} i grAuntele si surugil de cAtre locuitorii nostri
din trA, am judecat bine si trebuitor sA se pund privigherea acsta a menzilurilor
sub ingrijirea unuia din slujbasiI Domniel, pentru ca s se OA deosebitil bAgare
de sma atit la msurarea erbel si a grAuntelor, cfit si la cele-lalte pricinl, aline&
t6re de menziluri. Pentru care s'i hotrind domnesce, dAm privigherea menzilurilor din
intrga n6str trd sub ingrijirea marei Comisii. Inc'At pentru viitor si at va fi
in credintA si in timpul vinldril, va fmAn nazaretul menzilurilor legat de functio-
narea Comisiunii, unde Evghenia ta vei av acum privigherea sciind tot odatA, cti
s'a adogat si ingrijirea a insusI naziretului si urmndu-se in chipul urmfitor :
SA se observe in continuil tg s se cerceteze cursurile tuturor pricinilor menzi-
lurilor si mai ales cele atingtire de observarea dreptAtil la milsurarea finuldi si a
griluntelor.
In tot timpul sA aibA Ingrijirea, ca un numr hotArit de cal si surugii BA fie
la poste complet si in bunA stare.
f.. i pentru acst slujbA adaos' a menzilurilor, s'a luat hotArire Domnse, marea
Comisiune sh aibti veniturl neschimbtici6se : 80 surugii, earl' vor priml aceeasi WA
dupri cum plAtesc locuitoril si celor-lalfl surugil, cari se all in serviciile menzilurilor,
lutind veniturile pentru acst cheltuld pe un an; adecA 15.000 lei la inceputul
anuldi, prin Ianuarie si Fevruarie, iar cea-lalt jumAtate de 15.000 lei dupA un
semestru, prin Iunie sail Iulie, fdandu-se tahrilul de cAtre Visteria Domniei-Mele,
cii acea presedentie a Comisiunii nu are alt venit afarA de ulule (onootpi), lutindu-se
acstii dispositiune in modul cel mai drept, porunchn si Evglieniei sale, boerului
nostru Mare Vistier sA se aplice Me schimbare acstil dispositiune si presenta acstA
pad Domnsa sA se trcA in condica Domnescil nstre Visterii, pentru a rmAn
neschimbatA FA cu putere. 1813 Ianuarie I.

www.dacoromanica.ro
72 V. A. IIRECHI 260

Nazirul sa cerceteze i aprobe cu carte alegerea CApitanilor de

menzilurt dndu-le instructiunile cuvenite.
SA destitue 0 pedepsscl pe cApitanil abusivI.
Fiind-cd tra este Indatoritd a da spre tinerea menzilurilor su-
rugiT dupA trebuintA i cArucerT, tinul pe suma cailor ce vor aeza,
i o sumA de orz din orzul trebuincios. Acsta cu drptA analoghie,
rinduindu-se In trA de dumn6-luT Ve! Vistier cu cdrtile DomnieT-
Mele. Dumn-luT boerul Nazir va veghi acstA repartitie, sA nu se
ieh rufet de primitoriT finuluT i orzuluT, orT sA se facA abuz la ma-
surare, ci cu dimerlie drpt'A cu bour.
Facerea menzelhanetelor sl se facA prin Nazir prin rinduire de
cAtre Visterie 0 numaT dupd trebuintl, fArd InsArcinarea sail asupri-
rea locuitorilor.
Nazirul sl ail3 grijA de imapl fie-cAreT pote, pe mo0ile apro-
piate, cu platd. Si sA nu se aducA locuitorilor strimtorire orT cAlcArT
de finete ale lor Cu caiT postelor.
Nazirul este intermediator Intro tiitoril de menzilurl 0 Domnia
i guvernul ten!.
Nazirul este tribunalul cercetAtor pricinelor dintre cApitanT, su-
rugil i altI 6menT al menzilurilor. CA.nd va av nevoie Nazirul In
pricinile aceste de intervenirea dregAtorilor, va cere acestea prin
Visterie.
Nazirul iscAlesce menzilurile (blanchetele orT inamurt orT podo-
rojnilele de cal. Cali se vor da dupA greutate qi Inlesnirea drumulut
Socotla cu Visteria pentru mil ce s'ati. dat In trebile t6riT se face
la finele fie-cAreT lunT. ApoT se va da NaziruluT pecetluit gospod pe
suma banilor, pentru plata acestora.
Apol VodA nAscocesce iraturi; venitul NaziruluT:
Peste 30 banT de cal pe cs de la ceT ce umblA cu po0a (par-
ticular), sA se ie Incd 9 haul la casa menzilulut 0 de ad sl-T tragl
Nazirul pe fie-ce lung.
Cate 2 parale de tot leul din darea satelor pentru lfa surugiilor.
C). De la tot cApitanul ce se va rindul din nod la menzil cte 20 let
d). TiitoriT menzilurilor vor da pe an avaet Nazirului cate 2.000 161(1).
La fila 127 verso, cond. Metropoliel Ia0 este rInduit Nazir Teodor,
biv Vel Comis, In 1814 Noemvrie 12.

(1) Cond. Metr. Iagi, fila 88. 1814 Ghenarie 1.

www.dacoromanica.ro
261 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 73

A me fost Nazir peste menziluil In timpul luI Sc. Calimach i Vorn.

Gr. Ghica (1).
La Naziria rnenzilurilor se adaogd i administratiunea harabagiilor
si prelevarea taxelor ce se impun acestora.
Dupd ce se perda Basarabia se Infiintd, pentru inlesnirea comer-
ciulul cu Basarabia, corporatiunea harabagiilor, Cu un Vcitav de ha-
rabagii.
La 1813 Maid 1, Domnul numesce May de harabagiI pentru tre-
cerea PrutuluT pe Dumitrache Grigoriu dd instructiunl:
Orl-care va av trebuintd de trdsurI, s tocmscd cu chirle sA pad
all/fr superare si pe buna sigurantd, gratie Vdtavulul, Mil de in-
tervenirea cdruia nimenI sd nu fie volnic a tocmi tr./surd cu chirie.
Vdtavul va lu obidinuitul havaet la 10 lest unul din plata chiriet
Vdtavul de harabagiI din Iassi sd nu se amestece In raionul celul
de pe Prut i sd. nu apuce de plat/ pe harabagii tocmitI prin acel de
Prut.
Iacd si cponturile generale la carI sunt supusl harabagiI, cdrora
se dd. In fie-care ora chle un veitaf.

Ponturt pentru rindula vettafilor harabagii, ce ati a se rindu

pe la tinuturt.
1) Din suma banilor ce va lu fiete-care crduq chirle dup'd tocindla ce vor face
Cu neguttorii pentru mrfile ce vor inchrch din fie0e-care tlrg, ca s le duc off
unde aiurea, sa mdcar i peste hotar, s ie avaetul vatafieI de harabagii din 10
leI unul, precum din yea s'a urmat.
Avaetul acesta nu are s se ie intealt fel, cleat numaI atunci ctind se incarcd
marfa de pe la tirguri In vremea ridicri, iar aiurea Intru trecere, sail unde se
va descrch, sa nu se supere.
A titt negutatoril ce vor av a trimite mrfuei Cu care in chirle ori unde vor
vol, cAt i cadmdi ce vor vol a se tocmi, s fie datorI a svIrsi tocmla intru In-
fatoarea vtafuluI de harabagiI, ca s scie undo are a merge harabagiil lor i cu ce
marf, sail alte locuri, iar fdra scirea vtafuluI nimen1 Ed nu pi:Ad savirs1 tocmla.
Dup aceste ponturl ail s urmeze vtafii de harabagii ce se vor rindul de chtre
dumn-lui boerul Nazir pe la tirgurile tinuturilor, ferindu-se de cel mai mic cata-
hrisis sail luare peste ponturi, Intru pilzirea bunului nizam al chirigiilor i odihna
neguttitorilor.

Plata de brudind interesh de asemenea mijlecele de comunicatiune

din Ord si cu streindtatea. Sc. Calimach fixezd un tarif general pentru

(1) Cond. Metropoliel Iai, pag. 157 qi 158.

www.dacoromanica.ro
74 V. A. ITRECHI 262

bruding pe Dungre, Nistru, Siret, Prut, Moldova, Bistrita i Trotu(1).

(1) Iac acest tarif:
Brudina Dundra.
Le! BanT no!
20 De cal, boti, la car i chruld incrcat, iar de vor trece cal sail bol in-
not s dea pe jumtate pentru povar.
15 De cal, boil, la car, crut derta, iar de vor trece cal sa bol innot
s de pe jumAtate.
15 De om calare ce va trece pe pod, de om pedestru se banI.
10 De orI-ce vit slobod' va trece pe pod.
3 80 De o mie ol ce vor trece pe pod, din oile mumbaeld imprtescl.
5 Pe 1.000 oI ce vor trece in pod, oI neguttorescI.
(L. P.)

Brudina Nistrulut
15 De cal, boli, la car i cruk incrcatd, lar de vor trece cal san bol in-
not s dea pe jumtate pentru povard.
10 De la cal, bou, la carut dertd, iar de vor trece cal saii bol innot
s dea pe jumAtate.
12 De om calare ce va trece in pod, iar de om pedestru 3 bani.
6 De orI-ce vit slobod ce va trece in pod.
400 De 1.000 ol ce vor trece in pod, adecii 4 bani de 10 oI.
(L. P.)

Brudina Prutulul, a Siraulut, a Moldova, a Bistrita gl a Trotwulur,.

6 De cal, boll, la car i erut incrcat, iar de vor trece cal Bat bol in-
not s de pe jumtate.
3 De cal, boa', la cal i cdrutd dertd, iar de vor trece cal set' bol innot
s dea pe jumAtate.
3 De om cdlare ce va trece in pod, iar de om pedestru pe jumdtate.
3 De oil-ce vit slobod ce va trece in pod.
200 De 1.000 oI ce vor trece in pod, adic pe 10 oi doi banl.
(L. P.)
Cond. MetropolieI IaI, p. 80.

Ponturile anume de trecerea peste Dundre i peste Prut le aftrun ast-fel indicate
In Cond. Metropolid din Ia0 :
Tamojne BarierT
1 - - Acherman
1 Chilia
1 Ismail / pe Dundre.
1 Reni (Pa-dw)

www.dacoromanica.ro
 263 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 75

Finanfele sub Searlat Calimaeh.

Scarlat Calimach numl Visternic Mare pe Grigoraseu Sturdza, care
tined intru insotire pe Domnita Marghieda din nmul luT Calimach.
Fdand terzeltat, adecd numirea boerilor de Divan, noul Domnitor
Tamojne BarierT
Vadul lui Isac
1 Falciul
1 Movila ItbieI
1 Zgrace pe Prut.
1 Steffinesci
1 Lipcanii
1 Novosdlita
6 5

Talmdcire de prea inalt hatihumaium a prea puternicei imp'rdgi ce a dat

pentru nizamul supwilor.
Intaiule al ighimonilor, cu nmul lui Mesie, alesulul acelui mal mare al nmului
crestinesc Alexandru Voevod a/ Moldaviei, s se incheie sfirsitul Oa' cu bine; chti
sail consuli sail vit-consuli vor fi orinduitl, att pe la ostrvele Mari Albe
pna la prtile din prqma ta sad ,d la alte locuri prin care se vor fi petrecand
negutatoriile din impratiile Evropienesci ce petrec In pace cu puternica si vecinica
impertia mea. Acestia ca s fie din nmul stpnului lor anume se cuprinde prin
ponturile ce s'ail asezat la facerea pcei, precum cu totul in potriva tocmelelor
pacei este cand numith consuli i viti-consull, de vor fi din supusil puternicei mele
impratii, si pentru cd multi din supusele nstre raiele de la o vreme mestesugind
cu chip ca s asez consul si vit-consul si multi lund patente cu obraznich ail in-
drznit a se wed streini
Spre indreptarea i intocnuirea acestor pricini inadins la anul 1206 la inceputul
lunel lui Sefir scris imperatesci firmanuri trimis la tte ostrvele
Mari Albe si pe la prtile din prejur anume Idmurind, c cari consuli si vit-con-
suli ori in care ostrov sad in care loe al Mrii Albe se vor ivl c aS fost din ale
n6stre supuse raele, ca nisce impotrivitori la tocinelile pcei si la pmintsca obl-
duire, ca s fie far de trie scrisorile ce vor fi avnd de orindula lor In slujb
s se socotsed ca nisce prostI supusi i chti din supusele raele ale puternicei
mele impratii vor indrilzill a se face sail consul din partea suditilor streini, sail
vor indrml a lu patente ale consulilor, cercetindu-se sd se pedepsse, i chti
iarsl suditi si supusi de stdpnire strein cump5rnd vor vol a dobndl mosli
din lucrurile misctre sail un lucru impotrivitor la sfinta pravil si /a asezarile
pdcei, unii ca acestia de acum s se zaticnsc a cumpr In cuprinderea puterni-
cei mele Imprfitii case, dughene si alto lucruri nemiscdtre sail pentru sinesi
pentru biserici i mnstiri.
Asijderea cti suditi se vor Insurl lund fete ale supusilor raele a puternicii mele

www.dacoromanica.ro
76 V. A. IIRECHI 264

alese de Hatman pe Constantin Palade, caruia II dete intru Insotire

pe fficd-sa, Domnita Ralu.

impratil, fiind acestora dup sfinta lege, Hind-ea fman asemenea raele ale puterni-
ceI mele imprtiI, acetia ad platsca atat bir i fitesl-ce alt dare pentru averea
lor i, de se vor impotrivl la legaturile acestea si la imprtescile drepttI, Mat
pentru sine0 cat i pentru averile ce ad, nicl ca cum s nu se ascunda.
De vreme dar ea aceld atunci trimise porund ale imprtieI mele, pentru ca ad
fost pe scurt alcatuire, s'ad dovedit ca la multe 041 de loe urmat In potriv,
ad trebuit pentru intelegerea multora de isneri acele maI inainte serse i potri-
vindu-le cu sfintele pravilI pe larg, sa scriem al doilea impratesei porunci pe la
cite locurI va eere trebuinta.
Dui:a chipul ce s'a scris mal nainte pana la sfirsitul luI Gem Azail Ahar,
adecd eu pte anI maI Inaintea soroculul ce s'a dat de cincI lull!, ad ajuns a
se lace sail consulI sail vit-consulI, fiind In potriva tocmelelor si a pamintescil
oblduirI, care FA rmae fail de putere tte scrisorile ce vor fi avnd.
OrI-catl de acum prin mijlocire de streinI supusI vor cuteza a lua consulaturl
in tot chipul, se socotesc dajnicI, orl a av patente, indat ce se vor dovedl di au
Matt de acestea, s-1 pedepsig cu tarie.
Cali streinI suditl orI neguttorind, orI umbland pentru alte pricini, vor vol
intru otomanicele stapnirI, vor vol a castiga prin cuznpratur pmint sau alte
mo0I, in potriva fijad la obiceiurile cele dintru inceput si la patnintescile pravile,
uniI ca acestia vinOnd moiile lor la dajnicl raele ale insusl impratiel mele, s lo-
cusca cu chirle i cu niml.
OrI call din dajnicii altor stapanirI si din streini sudifi se vor fi insurat cu
fete ale raelelor imprtieI mele, dar cu chip prietenesc s'ai trecut cu vederea de
aceI copii cap se vor fi nscut pana la acel soroc, cat i fecioril acestora call de
atuncI se vor fi nascut si se vor fi insurat cu fete ale raelelor i dupa pomenitul
soroc copiiI ce vor fi facut dup.' prietensca cu vederea trecere, sa se socotsca ca
nisce streini suditl i, de se vor fi afland sad In slujb de consulat saii vor fi do-
bandit paminturI, lucrurI nemiscat6re, acetia precum i cel streinI dajnici
vingnd acele nemiVcdtre ale lor averi, s rmie fr prilej.
lar cap sudifi dup pomenitul soroc inc6ce se vor insur cu fete de ale raele-
lor incredintndu-se, sd se insciinteze ea copiil lor ce se vor nasce ad s se soco-
tsed raele ale puternicil mele Impratii.
MCA dar spre mai pe larga aratare cum si spre intelegerea alcatuirilor ce se eu-
prind inteacele de mai nainte impratescI firmanurI si de al 2-lea acum dat
aceste poruncI ale impratieI mele, i fiind-ca s'a cersut ea dupa pravile, sa se scie
la cine se cuvine copiii ce se vor nasce din suditti insurati eu femel raele ale pu-
terniceI mele ImprAtiI, scos trel fest fale de la marele *eihislam, la care
stint acestea:
1). Petre suditul vi dajnic din sttipfinire streina viind in cuprinderea stpiniril
puternicel mele imprdtil, de va vr sti cumpere vre-o parte de pAmint din cele
ce se dijmuesc sail din cele ce cu anul se tin in arena, ca un sta.pg.n a semnk
inteacest pamint, unul ea acesta se las a semna sad nu se lasd ? (Rspuns:) Nu
se lash'.

www.dacoromanica.ro
265 DIN DOMNIA LUr ALEXANDRU CALIMACH 77

Una din cele dintal preocupatiunsi ale luI Scarlat Calimach fu qi

aceea a unei nou6 aezgrY de dad.

Pavel suditul i dajnic de stApinire streind viind in cuprinderea stpfiniril

puterniceI mele impriitil va incepe a semnd tarin ca un nmes (S'a intrebat :)
dup pravile opresce-se Pavel de a semnd ? (Fiespuns:) Se opresce.
loan sudit i dajnic din stpnire streind viind in cuprinderea stlipiniriI pu-
ternicil mele imprtil s'a insurat cu Maria, femee raid. Copilul Neculal ce s'a
ndscut dintr'insii, de se va intrce tathl-sil loan la tra, unde a fost mal nainte cu
locuinta, si nevrncl a merge cu tata]. sii (Se intrbi':) se envine a rmn acest
Nicolae la mum-sa Maria ? (Itspuns ;) se envine.
Spre mai cu lungime si spre vecinica pazdi acelor date de mai nainte acelor im-
prtescl ponina i chipuri alcAtuite intocmai cu sfintele pravile i cu obiceiurile
pdmintulul, s'a trimis i acum acst imprtscd a mea poruncd prin hatihu-
maium, att cfitre Domnul Tril-Romnesci, ct si cdtre Domnul tril MoldoveI cht
si catre altii ce s'ad cd(jut. Drept aceea mcar cd dupd datorie si dup cuviint la
unele ca aceste pricini urmzi a se face ct va fi mal mult la putintil privighere
luare aminte i i npte sa nu se intmple cel mai mic lucru.
Fiind dar ca s'a insciintat impriltia mea, cd in Tera-Romnsed si in tra Mol-
dovei se urmzd cite-v pricini in potriva imprdtescilor mele porunci, s'a scris
i acum acst strasnici porunci si s'a trimis catre tine, Domnul Moldaviel
catre Domnul rril-Romnesci, tot tuteo vreme, ca s urmeze neschimbat cu mare
luare aminte si cu scumpete cele cuprinse, dup chipurile alcdtuite i mg inainte
ca lid nu nasch cel maI mic in potrivil lucru la orinduelile ce s'ad ardtat asis-
derea, dupi al 8-lea cap al tocmelelor de pace ce s'ail fcut cu Austria: Cfiti locuitori
din cuprinderea amnduror stapnirilor, adec mai inaintea rdzmiritel de pe urmd
sail in vremea rdzmiriteI, vor fi privilegiatI de la o stdpinire la alta fcndu-se
acolo supusi, unil ea acestia necersindu-se nici de catre una stpnire a se aduce
la urma lor,-unde locuiati maI inainte, sil se socotscd dupd. cum si altI streinl su-
diti; cum si ctI supusI locuitorl ori din cuprinderea imprtescii mele MdrirIsad
a Austriei vor fi stpnI pe nemisctre, frd a se zticni niel de ctre o stdpinire la
legi, in care din amndou stdpnirile voesce a locul, Fid se indatorse a vinde ne-
miscatrele lor averi din parten cea-laltd stdpnire. Tu dar, numitule Domn al Mol-
dovei, pliroforisindu-te pe cit este de trebuint svirsirea celor ardtate Intru im-
pratescile porunci celor mai dinainte, ct si aceste de acum al doilea si isprvire
celor ce In cap al 8-lea al tocmelelor de pace ce s'ad facut intre imprtia mea si
futre Austria s'a hotrit, dupli cum pe ceI streinl suditI, asemenea vei metaherisi
si pe cei dre-cari dintru 'ntl fiind raele imprtiel mele, sad inaintea rzmiritei
acestei de pe urmd, sad in vremea acestei rzmirite ad pribegit in tra nemtscd
si fcndu-se acolo supusI dajdiei vor umbl In tenle imprtieI mele cu patente
spre a neguOtorl, dupd cum in potrivd nu vel cunsce de suditi pe catI dupd
pribegind in tra nemtsca si lund patente vor umbl frd de nicl un cu-
vint in plirtile imprtiel mele.
Aceste tte bine cunoscndu-le, te ve! -sirgul ea si se ispravsc dupd chipul mal
inainte asezat; drept acsta, dup ce acest imprtesc firman se va ceti in aulul
tuturor de obste si se va insciint cati vor indrzni a umbli In potrivd, indati
fr mijlociri artI chtre Malta imprtsci Prt cu numele si porecla lor ;

www.dacoromanica.ro
78 V. A. ITRECHI 266

Domnitorul prov6cd s se facA asemenea avezare (1). Mamie Logof6t

Costache Ghica vi ceT-IaltY Logofeff: Constantin Balv, Iordache Canta,
Hatmanul de atuncI Sandu Sturdza, VisterniciI Grigorie Sturdza vi
Iordache Roset, VorniciI Lupu Balv, Dimitrie Bogdan, Dimitrie Ralet,
Vasile Roset i Rducanu Roset Hatman se adund vi, dui:A desbaterl

veI pazI cu luare aminte i bate chipurile ce s'aii aezat intru tocmele acelor-lalte
evropenescI ImpratiI.
Luand kaparatsea acst porunca ce ti se trimite acum, te veI sill cu ttite
guinta i luare aminte spre Implinirea tuturor ete poruncim, dup chipul mal
inainte scris, ferindu-te cu totul de cele In potriva acestor porunci.
In cetatea Tarigraduldi, la anul 1213 Muherim 7.

(1) Prea In dilate D6mne,

Pline-s sufletele neistre de bucurie, ca iar0 ne-a invrednicit Dumnetleasca um-

brire a ue intiirce In scirtea cea norocit catre supunerea cea dorit a prea pu-
ternicii i hrnit6rel niistre Imprtil; i inteun euvidt, in stapanirea firescilor
n6stre din vechime stapanl, a dreptuluI 0 a induratorului Devlet a caruia
slav sit fie nemrginlia in vecI. Iat prin mijlocirea InltimiI Tale, aceldi ce te-a
daruit nod Domn i stapanitor ast4i, spre marea odilind sufletsca a norodulul
acestuia, care cun6see din stranto0I Inltimii Tale firsca i parintsea ocarmuire,
nazuesce tot pilmintul Impreuna cu glasurI umilite catre strlucitul prag al Imp&
ratescil impratil, a aduce lacrmile cele de bucurie, iar dup acsta nimica alt
neavnd vrednic spre multumire, Cu mimi i genuchi plecate a trimite rugI catre
milostivul Dumneleil, pentru indreptarea anilor vietii a prea puternicului i indu-
ratoruldi Imparat, a cruia intarse-se i pazsea-se imprtsca stpanire cu ne-
sfir0ta slava i veclnica de fericire spre bucuria n6str, ca sub umbra puteril
sale s venim intru rsuflare i uurare, c4tigand din nedeprtatele sale daruil
rodurile cele bogate ale dreptatil 0 ale indurril. Ins ca o datorie socotim cugetarea
neistra de a face cunoscut starea tarn mastre la prea inaltatiI notri stpani. Cu-
noscut este in lutne sarcina ce a fost asupra acesteI micI eparhiI, intru acst
epoca de se ani, calcandu-se de o0I nesfir0te rosienescr i facndu-se priveli0ea
rasboiului cu necontenire, gtind cele trebuitare, slujind, muncind ca manile kti
Cu dobitcele, cu pgubire din t6te prtile, pan la ingenuchiarea sa, insfi prin buna
chibzuire noI am p5.zit nerisipirea raelilor impartesci, Cu nddejdea vculdi feri-
ciril de a se Int6ree in stapanirea cea veche. Intru desndajduirea intampinarii,
sosind lumina mantuiriI cu prefacerea pcii, v54.and e din trupul Moldovei, partea
cea maI bung. qi Insufletirea hrand i imputernicirea s'ati deosebit, apoI ca nisce
slue credinci6se insciintarn, ca din intregimea Moldovei lipsesc acum se tinu-
turi, adeca eel mai inane tinut ce se numesce Orheiul sail Lapusna, cel al doilea
dup dInsul al Sorocil, al 3 Hotarnicenfl, al 4 Codrul, al 5 Grecenii, iar al 6 tinu-
tul lasil cea mai multa parte, &del' acea rmasa se socotesce 'Mtnu nimica; afar de
tinutul Hotinuldi i afarti de al BugguluI, care dol s'ail deslipit de la o vreme din
trupul pmintului MoldoveI, dar tot Intru aceea0 stapanire aflandu-se a prea pu-

www.dacoromanica.ro
267 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRII CALIMACH 79

urmdrite mal mult timp, presentd la 11 Octomvrie 1812, sail mg bine

trimit Domnitorulul, care incd In IaT nu sosise, o anafora cu urmd-
t6rele constatdrI i dispositiunT, in calitate de Caimacamsi
Domn.

ternicil impratiL era indemanarea i adapostirea pamintenilor, in inlesnirea vie-

tuirii lor i intru a hranei indestulare si a vitelor pasune.
Iara intru acest chip, tata partea aceea socotindu-se pana in Prut, pite fi mal
mult decat jumatate de trd, inteun cuvint tot campul i mima 0141. Vorbind ins
numal pentru cele ce s'ad deslipit din trupul Moldaviei, s'a se scie, ea' !le pentru
zahera, cand se da din pmintul acesta, una sida mil Stambol-kile gr arnaut
una mita' mil Stambol-kile grail carnilu, pentru tertipaturile Constantinopolului, se
scoteail din tinuturile cele deslipite acum pana In Prut 120.000 Stambol-kile, i numaI
80.000 din tinuturile acele cari all mal' ramas In stapiinirea intrupriI de ast411 a
MoldoveL Fiind-ca n'ad Amas alto -htinuturI cu plugurl clec' numaI tinutul Gala-
tulni, care este Covurluid, si al doilea Flci, iar apoi o parte din tinuturile Te-
Tutova i Putna, cate un ocol sa cate-va sate. Drept aceea, la o imbel-
sugare de abia se pate acate din aceste dou-trel tinuturI raid, un de
zaherea, gran calmad si arnaut; lar intru neimbelsugare este indola de se vor
puta indestula si insusl orasul Iasi i cele-lalte. Pentru ca i campul si plugarii
s'ad deslipit i partea rmasa, care este Sucva, Nmtu, Roman, Badal, Vasluid,
Carligatura, Botosanii, Harlaul, Dorohoifi i Herta, bez cele ce s'ad' or;lis mal sus,
aceste tinuturl de mult abia pentru hrana lor smna popusoi sal alt-fel de pille
prasta, lar nu grail i orz, care este pentrn indestularea Capanului imperatesc. La
2 din tinuturile acestea ce s'ad deslipit din trupul MoldoveL se dad in vremea cand
se trimitead oile Bumbaelii la Constantinopole, de la 35.000 pana la 40.000 o!, in vreme
ce se cumprail 20.000 a Mine!, si 60.000 a Bumbaelii Cu riza pazar, si din ts5te
tinuturile acestea rinase, abill sa. fie o suma do alte 40.000. lusa se facead pentru
ea' era tot un trup partea campulul aceea de peste Prut i mergnd gelepii cu pu-
terea ocarmuiril, in campii peste Prut si In Tatarlak, le gilsia pasunand si luau
dupa rinduirea Domniel, din 4ece sad cinci-spre-lece una, si la Implinirea sume!
Miriei si a Bumbaelii, dupa intamplarea de acum, cu multa nevoie va fi in anit vii-
tort a se implini 30 Bat 40 mil o!, cu fiat si cu stringere de Bumbie; neputand
trece gelepii a le gag pe campiI dati acum In stapanirea strein; si cel cresctori
de vite neavnd campil aicea, acolo unde vor merge la pasune, numal cu riza-pazar
le vor scate gelepil, cu preturi multumitare. Din tara Moldovei se trimitead la
Kaban pana la 300.000 oca unt; din tinuturile acestea ce s'ad deslipit mergead 140
mil oca, iar 160 mil' din tinuturile rdmase ; acum dar alija.' acsta suma de 160 mil
oca unt s'a se pata trimite la schele prin locuitori, de la anul viitor, iar apoI sed'
serviciit din vitele ce se talad pe la zalhanale, s't se trimitead la Kaban din Mol-
davia pana la 4 si 6.000 oca, si se da dupla fiat; aceste vite tate se cump6rail
peste Prut, &da acolo este isvorul vitelor dar si putine cate se cumpdrail din
asta parte de Prut, cumparatorii vitelor Surecciel le ducead la suhaturl peste Prut,
in partea ce s'a deslipit, cad In partea asta rdmase suhaturi nu sunt decat nu-
maI pe campiile Galatului, Falciului si cate-va peticute si la Tutova. Cate suhaturi
sunt rallase in polea acsta abi vor fi de ajuns pentru putine vite, din carl sa

www.dacoromanica.ro
80 V. A. ITRECHTA 268

Anaforaua constatd c6 1nainte de rAsboiul ruso-turc, care se termind

la 1812, suma la care se ridica venitul din bir al t6ril, afara de ru-
sumaturI, era de 1.695.000 lel. Acsta suma se preleva de la tranI,

&A sett pentru trebuinta neintuneeriI intru lumina parnintenilor; Bind-ea si cei
ce vor cumper vite din tinuturile reinase acolo peste Prut vor fi sniff a le duce
la suhaturl si de acolo cine le va Beet% ea se le supue in tiere de salhane si in
pret de fiat. late dar &A firesce se perde ndejdea seului si a cerviciului, pentru
trebuinta KabanuluI. Cu o silnicie prea mare prin fiat, pot se merge din putine
suhaturI ale prtiI acesteia 100 de mil mil sed si cervicid pe an; iar apoI numai
sloboilirea until pret prea indestulat pelt se face pe coi de peste Prut, in loe de
a trimite vitele peste hotar, s le taie la zalhanale i se duce seul si cerviciul la
Galatf. In tinuturile acestea deslipite, a fost si parte Indestule de seutitI si slue
ale cinului boeresc, earl' dupe pronomiile vechl de la stremosI II a pentru slujba
caselor lor, dupe rinduirea drepteI boeriilor. Acum deslipindu-se acele tinuturI, iar
boeriI dupe revna lor rmeind in supunerea puternicei imperetil, urrnze dupe
rindul a nu perde pronomiile din in vechime, nefiind chip a vietul fell de scu
tiff, si a li se da din birnicii locuitoril satelor rinase; apol de toti scutitii fiind
nmuluI boeresc One la 18 mil 6menI, i analogia tinuturilor peste Prut, dupe
suma locuitorilor fiind a treia parte 6.000, se insrcinze in partea acsta, undo
sunt credinciosil i supusiI; si intru acest chip locuitoril Moldovel and ere tail
Ora impreunat, socotindu-se in numr de 120 mil birnicI Cu scutiti, apoI sco-
tndu-se tinuturile deslipite pine in Prut, remne in partea acsta mai putin
de 80 mii, din earl trebue se se dee 18 mil slobo4I de alto slujbe, pltind numaI
birul, i late remeli pentru tete slujbele i poruncile Imperetescl la 60 mil In Vail
partca Moldova a stepenirif InAltimii Tale, iar nu mg mult. SA se adaoge acum
i multirnea slujitorilor ce pfiziad marginea Nistrului, ce s'ad oprit peste Prut, si
acum pentru' alcetuirea pazeI marginilor PrutuluI, trebuesc din birnicil tern se se
dee. Spre sciinta adeverat de pagubirea ce se pricinuesce in veniturile Visteriei
pimintului i In darea cea obicinuite a Caed l rsurilor ce este a lefilor, si in resu-
maturile Domnulul, dupe datorie facem cunoscut Asupra biruluI unui an, care
dupe alcetuirea obstsce pmintsce, in vremea peen, maI inaintea rsboiuluI
acestuia ce s'a recut, prin vrednicul de Inchineciune hatiserif ere rinduit a fi 1.695.000
Dinteacst sume se luaii 625 mii, din tinuturile pane in Prut, carI deslipit acum,
iar un milion 70 de mil din tinuturile acestea rmase, paguba dar a Visteriei Dom-
neseI din banil birulta, din earl se face plata haraciului, idieliilor si Rechea-bielilor
si se impliniail cele-lalte cheltuelf pemintescl, nu este numal 625 mil, &eel si din cei
ce rmen, fiind a se pled legiuitiI scutiti al cinurilor boerescl, atet c'et se platiatt si
maI inainte, alcetuind One la 285 mil le, late ea rmen Visteriel Domnesci Intr'un
an numaI 785 mil leI, i pentru haracid si pentru idie i rechiabe i pentru tete
cele-lalte eheltueli ale tern*, carI niel intr'un chip nu pot s ajung; apol urmze
dupe acsta si al doilea pagubire a Casel rsurilor, care dupe socotinti drpte se
aleetuesce in 225 miI, care se luad din tinuturile ce s'ad deslipit, i acum nu ad se
se kit spre a se da lefile celor ce slujesc pemintului, precum: dregtorl, scriitoril
Divanulta si Departamentului, Kapi-chihaelile din Constantinopol si acestI bard ai
lipsei lefilor, de se vor oprl din banii VisterieI ce s'ail lis maI sus ca rmen 785

www.dacoromanica.ro
269 DIN DOMNIA Lid ALEXANDRII CALIMACH 81

mazilT, ruptasT, ruptele VisterieT, jidovI si negutatorT hrisovoliff. MaT

platiati birnicil deosebit 180.000 leT pentru poste, mile 1 orfanotrofie.
Se maT preleva de la birnicT si asa disa rcisurei, cate 15 parale de
tot leul. Din rasurT so platiaii lefile slujbailor OriT: Divanitilor, De-
mil' lei, se alege a rimin pe an numai 660 mil. Pagubirea este din rusumatu-
rile Domnului, adeca din slujbele gostinel, desetina i vadralrit, vami si ocna; aceste
slujbe In trecute vInTari ajungeki a aduce folos pe an 900 mil lei, lar une-orl mal
mult resi-ce, i alte ori mal putin. Fficindu-se socotl acum cu despartirea trii,
din suma aratat pe an se perd 316 mil lei ai gostinei; 65 mil se mai luaii de pe
oile acele ale loeuitorilor de peste Prut, carl acum deosebit. Din 120 mil lei al
slujbeI desetinei, care este a se stringe de pe stupl, se luati 40 mil desetina stupilor
celor de peste Prut. Din 200 mil al vidraritulul vinului, se luai 10 mii de pe viile
de peste Prut, pentru c vil sunt putine acolo. Iar apoi din 200 mil lei din fin-
()area vamilor tarn, socotindu-se in jumatate vama vitelor care se fcea de neguta-
torie adica bol i vaci ce trec In Austria, cumpirindu-se i pasunindu-se In
tinuturile de peste Prut i putina pagubire pentru marfurile ce se cheltuiaii la
locuitorii de peste Prut, se socotesce paguba de 110 mil lei si numai 90 mii lei in
stares de acum pot sa urce vamile tiril en talimiu. Asemenea vi de ocne, a chrora
vint)are mfisurat putek sa fie 160 mil lei pe an, se socotesce o pAgubire de 60 mil
lei, lipsind schelele nstre de la Nistru, i folosul ce aveki cumparatorii camril
gospod, ducind sare pe la acele schele, i lipsa din vin4are, pentru ea in Basara-
bia sunt numai tuzlale i sare de mare. *i din vama holercii ce se trecea peste
Nistru trebue sa se socotisca in jumkate, adica 40 mii lei, din 80 mil ce se luai.
In sfirsit, dal% de paguba Visteriei, de paguba din rusumaturl vi din paguba Ca-
maril Domnului, urmizi vi Insi iril pagubire alisverisului vitelor, bol, vaci
cal de negot, earl tree peste hotar i aduc In tira Moldovei moneda, din vinla-
rea acista, ping la 3 miline lei, socotindu-se cel mal putin 16 mii bol de negot
cite 10 galbeni, 45 mil vaci cite 5 galbeni si 6 pin& la 6 mii cal ate .15 galbenl,
iata c tree peste 3 mili6ne ce se aduceaa pe an pin acum din vimjarea vitelor.
De istov acest alisveris lipsesce acum din Moldova, cad' i vitele de negot si her-
gheliile tte peste Prut se hranesc, din In vechime i in Bugig. Acum folosul acesta
va fi pentru acea parte a Moldova numai, nefiind campil In phrtile acestea, ca
se urmeze acest aliveri i perpndu-se isvorul negutatorieI ski conara tirii.
folosul din vite de salhank sail din putina zaherea si din viile ce sunt pe la unele
locuri este prea putin de a puti de acum plati i biruri Moldova si a fi si In
fericita stare. In partda acsta nu se pate socotl mal multa vin4are deck de 6 mii
bol si 5 raii vacl pe an, peste hotar. Acista este, prea Inaltate Thimne, starea
greuttitile de acum i sctiderea tiril acesteia i Inteun cuvint, din chelerul Impi-
ratiei din Moldova, lipsesce chelerul trii, lipsesce insufletirea alisverisului vitelor,
intristarea credinciselor raele este ci, neintregindu-se Moldova, sa nu piar
numele invrednicirii de a se numl cheler, neavind de unde indestula cu zaherea
isvorl zaherea la capanul impiratesc.
Dar apoi cel obicinuiti de a face alisverisul vitelor, raele credincise ale Devle-
tului, perOind nadejdea lor din Indestularea eimpuluI, nevoitI b cu Intristare su-
fletisca, vor merge aiurea afle Inchipuirl. La noi nevrednicil i acum nepu-
tinciosii nu incape a face Inareptare, iar la puterea i indurarea prea puternicului
Anatole A. R. Ton;. XXIII. Memoriile Seq. Istorice. 6

www.dacoromanica.ro
 82 V. A. IIRECHI 270

partamenturilor, scriitorilor DivanuluI i Visteriel, Ispravnicilor, jude-

cgtorilor, sameOlor, slujitorilor pAmIntenI i belegilor turcI, capu-
chehaelelor de la Constantinopole, etc. Budgetul acestor leff se urch
la 800.000 leI, balantndu-se cu aceeaI suni de la rdsurl. In timpul
ocupatiunil rusescI s'a suprimat birul i s'a prelevat numaI rdsura,
dar s'a suprimat i budgetul lefilor. Birul a fost Inlocuit de ajuto-
Finta dughenelor i a crciumilor. Numindu-se noul Domn, boeril
propun reInfiintarea budgetuluI lefilor din venitul rasurilor, conform
nizamulu1 stabilit de Grigorie Ghica Vodd, la 1777 Aprilie. Cu acest
scop se cere reInfiintarea CaseT speciale a rAsurilor i adunarea su-
melor din rAsurI la acea Casg, cu incepere de la 1 Octomvrie. BoeriI

Devlet este ttit inlesnirea, a face i mangaerea i indreptarea MoldavieI, care 'Ate
fi si Cu lipirea in partea rmas a treI-patru tinuturi m'car din Tra-Rumansca,
fi:ira a fi att de simtitor la acea t'al a Valachiel, acsta deslipire. Pentru cd lata
Moldavia, dup deslipirea tinuturilor pana in Prut, nu rmane alta deck mal mica
In numarul locuitorilor deck Craiova sal Valachia mica; ce pte sa faca un prin-
cipat Cu un venit al biruluI ce se alege din 5 ski 6 sute mil, cu 50 sal 60 miI de
locuitorI ai satelor, ca s dea i bir i s ridice i implinin de porunci m'Ara-
tescI? M'id dar va fi milostivirea a se lipl locul de hotar in Moldova pan in apa
Ialomitel, atuncI se pte socotl, ca Moldova dobandind camp i patru tinuturI, Slam-
Rimnic, Buzul, SacueniI i Ialomita, se va put numra ea o jumatate de Valachie
si va put rspunde rldrile de zaherele, acele carI i maI inainte de acsta pace
nenorocita, prin rivna sa, ad rspuns i ad dat la hrnitifirea impratie, sal macar
trei tinuturi ale Tril-Romanesci, Slam Rimnicul, Buzaul i Ialomita, s'a' se adaoge
si sa se lipsca de sfasiata Moldova, c'a dobandit o campie ce este in tinutul Rim-
niculuI si o parte In Buz, s alba Moldovenii ceI credinciosi unde n'Azul cu vitele,
ed aib tra nade sporl In suma zahereleI i unde adaogl suma izasilor pentru
capan, cu addogirea acestor trel tinuturI, cari acum sunt risipite si mal mult stri-
cate ; prin o bund chibzuire i ocarmuire, viind cel strmutall la locurile lor,
adilogandu-se locuinta, pot s se faca ca 50 mil familii, precum era si maI inainte
In vremea linistiril, si alcatuindu-se birul de la dinsul dupd trecerea anilor ertariI,
se crede ca' se va Implinl pagaba Visteriel Moldovei, adec a 625 mil lel din birul
VisterieI si 225 mil din banil rsurilor, sal de va lipsl o a treia parte, va fi nesim-
titeire, lar rusumaturile cari sunt pentru cheltuelile DomnuluI, din vddrritul acestor
trei tinuturI, care pte sal prinda pe an 6.000 leI, din ocna Sacuenilor si din vamI,
oerit i dijmrit al stupilor, carI pot s cuprinda tke aceste alte 250 mil lel, se va
face Indreptarea pgubiril a fi nesimtitre
DecI de obste aducen' en genunchI plecate rugaciunY, prin Inaltimea Ta, Domnul
nostru, la pragul prea puterniciI impratil, ca precum de la mosiI i stramosil
nostri am apucat intregimea Moldovei, &del alt-fel de nu se va face adogirea acsta,
Cu lacramile sufletului nostru, noI nu vom fi destoiniel a implinl cererile
Acst a 'Ostra' prea plecata arkare sa se aduc la indurarea InalteI Porti,
cruia ne rugam si pana la hotarIre s se mijlocsca catre Cartea ImprtieI Rusiel,
spre a nu f opriti panfintenfl Moldovei, niel acum, niel* mal in urm, a aduce

www.dacoromanica.ro
271 DIN DOMNIA Ulf ALEXANDRII CALIMACH 83

aratd DomnitoruluT cg suma totalg a rgsurilor de la Oranil dajnicT

e de 354.631 leT si 72 banl. La acst suing se va adgogl leT 12.649,60,
de la mosiile lor de peste Prut, din pmintul Moldaviel Basarabia, One i vite de
pe acele moT, pentru intrebuintarea caselor si a politiel acesteia intru care locuim.
sil nu rmnem strimtoratl de ale vietuiril cele trebuincise.
(IsclitIO Gherasim Episcop Romanuldi, Meletie Episcopul HusuluI, Costachi Ghica
Logort, Iordache Canta Logoft, Constantin Bal Logort, Sandul Sturdza Hatman,
Grigorie Sturdza Visternic, Iordache Roset Rosnovanu Visternic, Lupu Bal Vornic,
Dimitrie Sturdza Vornie, Constantin Bal Vornic, Alecu Bal Visternic, Grigorie
Ghica Vornic, Dimitrie Bogdan Vornic.

Anaforaua de la 1812 Octomvrie 11, din Cond. Metropolitulul de Moldova.

Prea inciltate D6mne,

Dupti incontenirea rsboiul acestul Cu putin mai Inainte pref5.cut In pace, ves-
tindu-se din publicatiunea tractaturilor indurarea prea puternicil i hrnitreI
nstre impOrtil a ertriI si ridicariI birulul in curgerea vremif hothrite, acum
dup malta rinduire a MrieI Tale, spre a priml nol plecatele slug! ale Inltimil Tale,
velitil boeri Moldaviel, ocArmuirea CimcdmieI pnd la buna venire in scaunul
Domnid a Inltimii Tale, de trebuint am soeotit a implini datoria nstr i prin
acst plecata obtsea anafor a art InaltimiI Tale, e mai inaintea rsboiuluI
acestuia alctuirea biruluI din tra, and era Oa impreun, afarti de rusumaturI,
er. 1.696.000 leI, earl se luail de la locuitoril birnicl, de la mazili, ruptasi, ruptele
Visteriel, zidari i negustorl landu-se osebit si 180.000 leI pentru ti-
nerea menzililor, mile i orfanotrofil, si pe Oa suma acestor banl se ha rsura
obidinuiti date 15 parale de tot leul, carI se stringeati la Casa rsurilor i se dail
lefile celor ce slujiail rii, adic boerilor Divanulul, boerilor DepartamentuluI, scrii-
toritor Divanuldi si Visteriel, Ispravnicilor, judecgtorilor, samesilor, slujitorilor p-
mintescI, dar apdi si beslegilor si in sfirit i boerilor capichihaiale de Tarigrad
si altora Domnesd slujitorI. Suma OM a Case! rdsurilor se adun atuncia peste
800.000 lel pe an i intru acest chip se cuprinde t6t suma lefilor acelora, dup
isvdele cu pecetea Domnscd.
Acst rindul a stringeril banilor birului si a rsurilor urmnd ate-va si
dupd intrarea otilor Oda' and a avut oc5.rmuire Domnul Ipsilanti, apdi
din porunca s'ati ridicat numai banri birulul de asupra locuitorilor satelor, lar it-
surile cite 15 parale de le pe ace] bir de la sate s'atii luat pn in sfirsit, adec
pn la luna lul Septemvrie trecut, iar de la mazill i ruptasl s'a luat in tail cur-
gerea vremil i dajdia lor, adec banti VisterieI, si cte 16 parale de tot leul, banil
rsurilor, cum si de la ruptele Visteriel i de la jidovl luat asemenea i banil
Visterid si a! rdsurilor pe tte sferturile, asemenea si ajutorinta dughenelor si a cr-
ciumilor s'a im plinit ea si mal nainte, intrnd banfi Visteriei la Visterie pentru
cheltueri, iar banil rilsurilor la Casa rsurilor pentru le!!. Acum socotind cA dupi
coprinderea indurril prea puterniciI ImprtiI, ertarea biruldi are O. se urmeze,
lar lefile celor ce sluj ese pmintuldi neap6rat trebue s se de, cdi nu numaI
nu vor av inchipuire peritru strimtorirea cheltuelilor de a slujl, dar si ce! ce

www.dacoromanica.ro
84 V. A. ITRECHI 272

rAsurile de la darea mazililor si a ruptasilor. Asemenea 13.291 leT

105 bansf de la darea dughenelor si a cArciumilor, Casel eisurilor se
maI consacrA i venitul de la vAdrArit, In suma de 92.246 lel 100 banT
altI 26.000, rAsura_de la darea gostinet T6te aceste sume daii 511.537

vor slujl, nevoindu-se, se vor sill a pricinul asupritre chipurI locuitorilor spre
a-si put sc6te eheltula hranel lor, dar pede se vor abate si la rul efistig, pri-
cinuind mal multa s'Ariete raialelor si avnd pild c i intru stivIrsirea picil de
mal inainte, lefile celor ce slujesc triI luat din trrt, cercetind i cea din
vechl, de la Grigorie Ghica din velt 1777 Aprilie aleituire a Case! risurilor, dupd
condica ce este i asti eu iscilitura si pecetea Mriel Sale, Intru care, prin hrisov
dup obstsci socotint, arad' Inillimea Sa, ei venitul Casei rsurilor niel Intr'un
chip s se numsc6 al VisterieI, niel si se string la Visterie, ce s se numsci
ghenicos venitul boerilor, sub osebitI epitropi Indatorind si pe preosfintitul Mi-
tropolit al triI ca si lege si s oprsci stricarea si urmarea in potriv a acestei
Case a rsurilor, spre a fi statornicti pentru plata lefilor, gsim cu cuviint, dac
va fi si hotirIrea Indltimil Tale, ea Casa risurilor, adec a lefilor, si aibti finta sa
ea si mai Inainte, sub epitropul ce se va rindul din boerf pimintulul, dupi po-
runca Inltimil Tale si adunarea banilor risurilor si se urmeze neincetat de la tji
1 a curg6treI luni Octomvrie, precum de clitre no! plecatele slugI ale 'n'Ultima Tale
s'a socotit, i fiandu-se table si eartl s'a rInduit LEA se strlagl, adectl numai banii
ritsurilor iar nu vi al birultd. i iat inteacsti a nstri plecat anafori Insemnim
socotla in scurt a acestuI venit al rsurilor.
Le liara
354.651 72 Ce sunt s se lei de la locuitoriI birnicI intr'un an, citI a rmas
In stipinirea ocirmuiril pin in Prut, rfisurile cite 16 parale de
le ale banilor biruluI in 4 sferturi, cite 88.657 le! 103 bani pe
sfertul de 3 lunI, Incepnd de la ii 1 a curg6trei lunI Octom-
vrie a se steinge sfertul intiiil pe Octomvrie, Noemvrie si De-
cemvrie, dupi tablele ce s'al"' ficut acum si se trimit catre Ispriv-
nicle, lntoemaI dup starea sfertului, precum s'a adunat In vremea
trecut a risbolulul.
12 499 60 Rsurile djdiei mazililor si a ruptasilor inteun an, iarisI in 4 sfer-
turI, cite 3.124 le! 105 bani pe un sfert, dupi cum s'a rInduit s
se implinselt, adecA cite 15 parale de tot lela
13 921 105 1/Mur% pe 37.125 lei ale dughenelor si circiumilor, earl se Implinese
(plata inteun an In lunile Ghenarie si Fevruarie, luindu-se o
banii dughenelor i al' circiumilor pentru cheltueli.
92.246 100 Venitul din vidrrit al Case! risurilor, care se lea Inteacest an, adecil
26.079 lei din zeciul i banul mileI 66.163 le! 96 bata' din adausul
a une! para de vadr, cttfl ad rmas s se lei pe sma
nou6.
15.1309 Analogul i banil mileI din slujba gostineI, dup obiceiul de mai
Inainte.
112242 Din desetin.
117 97 Total. Acest venit de 511.537,97 pede s se stringi Intr'un an la Casa

www.dacoromanica.ro
273 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDIUT CALIMACH 85

leI 97 banl. Budgetul lefilor este Ins5 cu mult mal mare de 810.000
decI un deficit anual de 298.463 lei.
De unde s5 se acopare acest deficit? Boeril propun s5 se arunce
suma deficituldl tot pe birnicI sub nume de lipsa Casa rdsurilor,
fdrd a se scutl maziliI, ruptasil, ruptele Visteris, jidanii, negutAtorii
hrisovolitt
La 2 Octomvrie 1812, boeril si prelatil afl6torI In IasI trimit din
noti nouluI numit Domn Scarlat Calimach o anafork prin care mal
ntiisl exprimd multumirea ch Pdrta le-a dat Domn bun, aposi fac

iar lefile, dup socotla din vremea pacil, salandu-se ql lefile celor de
peste Prut, se pot alchtui impreun ca lefile TarigraduluT, a boerilor capuchihaiale,
a EcpaeleI Curtil si a beslegilor, pn la 67.500 lei pe land, iar pe un an 810.000 lei,
qi sclndu-se 511.637 leI rman Intru neajungerea easel spre a pltl lefile pe un
an 298.463 lei. Acesti banI aI lipsel Casa rsurilor, atuncia and va fi unit qi po-
runca InaltimiI Tale, pot s se lea cu drpta analoghie din tot cuprinsul teril de
la birnicI mai putin, sub numire de lipsa CaseI rasurilor, iar de la mazill, ruptasI,
ruptele Visteriei, jidovl hrisovolifi si neguttorf hrisovoliff, fiind datoil toff de
obste, Intr'un cuvint tad tra a platl celor ce slujesc pentru Ora, lasandu-sI alte
trebuinte ale lor qi neputnd niel Inteun chip a vietul faxil a nu priml plata spre
cheltula vietii, care dup scumpetea de acum qi micsorarea pretultil monedeI, niel
nu este indestulat cu Inchipuirea petreceriL
Intru acest chip dar, lipsa prin porunca Inltimils Tale se Va sceite In vreme cu-
viinci6s, numindu-se plat de leff iar nu stringere de bir. lar de a se WI acum
de la mazill, ruptasI, rupte si jidovl hrisovoliti, precum dar si in vremea rasboiu-
Itif, banif dajdiilor ql aI rsurilor, acsta nu s'a gsit de cuviint pentru aceste cb-
vinte: 1) Ca luandu-se dajdie si rsurile pe acea dajdie, se va 4ice de obste a se
iea qi bir qi rsura din Tora MoldoveI in vremea ertril; 2) Ca' tfota dajdia acestora
intr'un an afard de rsurI abi alctuesce 85.000 lel qi cu t6t numirea acsta,
lipsa CaseI rdsurilor nu se tmduesce; 3) Ca &and se va urma o strIngere ca
acsti numal cu pilda c s'a luat si In vremea riisboiuluL apol nu va fi Inlesnire
a se puta stringe lipsa CaseI rsurilor de la toff de obste, precum se arat mal
sus, cAlbd asuprire asupra mazililor si a celor-lalte trepte pltind si birul
Tsurile.
Acestea sunt, prea Inltate D6mne, socotintele nistre, cari le punem inaintea ho-
trIrif Inltimff Tale, c de sunt socotite cu cuviint si alcatuite dup Intamplarile
de acum, s avem porunci a le si urma Intru lucrarea cea statornicil, cad noi spre
a nu perde vremea cea de acum a Implinirif rsurilor, pe sfertul Octomvrie, Noem-
vrie si Decemvrie, vom trimite tablele ce s'ail fcut cu crtile pentru strIngere
dar nu vom lips1 a astept hotrirea IntelepciuniI Inltimil Tale, etc. 1812 Oc-
tomvrie 11, Iasi.
(Semnaff:) Costache Ghica Logoft, Const. Bals Logofat, Iordache Canta Logofat,
Sandu Sturdza Vistier, Iordache Roset Vistier, Lupul Bals Vornic, Dimitrie Bogdan
Vornic, Dimitrie Ralet Vornjc, Vasile Roset Vornic, Raducan Roset Hatman.

www.dacoromanica.ro
86 V. A. IIRECHIA. 274

o descriere a striT Moldovel la data acsta, aded In urma pacil de

la Bucuresel, li in urma desmembraril Basarabid de la Moldova, careia
i s'ati rapa 6 tinuturl importante. Boerimea arata paguba adusa Vis-
tonel prin acsta desmembrare i cere Domnitoruldl sa intervina la
Prta, ca drept despagubire sa se de Moldoves districtele Putna,
Buzki, Secuenil, Ialomita sati macar 3 din acestea. Nu ideia nationala
Indmna pe boeri sa faca asemenea cerere, ci caci s'a saracit Viste-
ria MoldoveI prin perderea Basarabia
In Decemvrie 1812, Divanul constata deficit la Casa Rasurilor. Cer-
eetarea semeI acesteI Case, urmata in anul urmator 1813, da lar de de-
ficitul acelei Case. In Octomvrie 1813, Divanul supune noua anafora
Domnitorulul, propunndu-1 perceperea lipsel Casel rasurilor . Scarlat
Alexandru Calimach, in 17 Octomvrie, aproba anaforaua acsta (1).
In anul urmator 1814, boerimea, adunata la Mitropolie din initia-
tiva i cu tidula Domnsea de la 8 Maiil, profita de implinirea celor
dol adi pe carT, dupa tractatul de la 1812, s'ail ertat darile tranilor
ea sa propund o noud aezare de birufl aplicabile dupa incetarea
celor doi anI de ertare, ceea-ce avea sa se intample la 10 Iunie.
Boerimea a luat ca basa la lucrarea el budgetul de veniturl din
1804-1806, cand acestea ere]. In suma de 1.354.540 leT, percepute in 4
sfertur pe an, cuprind8nd in acsta suma darea pe un an de la sate
In tirgurI i o dare obiclnuita a se lua in luna lui Ianuarie numaI de
la dughene i plus darea de la t6te treptele : mazilI, rupta1, rupte
ale Visteriel, jidovI, negutatorI aezatl ea darea lor deosebt
Adunarea boerimiT hotarOsee sa se impuna birul pe suma de 1.260.000
leI pe an, afara de rasurile obiclnuite cate 15 parale la lea. Acsta
suma se va arunca asupra tuturor locuitorilor t6riT, afara de boerime
i cler. Suma acsta se va arunca cu incepere de la 10 Iunie i va fi
perceputa in 4 sferturl pe un an la cate 3 lunt
Situatiunea grea a tranulu obliga adunarea de la 8 15 Mala
sa dea in bir 1 pe scutelnicT i breslaI al boerilor, r6man`nd apg-
ratl acetia numal de havalele, spre indestularea slujbeI caselor boe-
resci. Decat se grabesc boeriI a legiul ca Visteria sd-i despagub6sca
In parto de jertfa ce fac, pldtindu-le cate 2 leI de scutelnic pe tta
luna. Numai slugile boerescl vor fi aprate de bir.
Banil rasurilor (15 parale la leil), pe suma de 1.260.000 leT, se vor
concentra la casa speciala pentru plata lefilor. De la iraturile DmneI
nu se va percepe rasura.
(1) Vedl condica Mitropoliel de la leal, pag. 297-300 vi 304- 308.

www.dacoromanica.ro
275 DIN DOMNIA LUl ALEXANDRU CALIMACH 87

Boerimea propune apoI desfiintarea sporulul adaos In timpul ocu-

patiuniI rusescI la gostind si la vhdrdrit, des1 arath ch nu gdsesce
ce iraturI sh maI deh Casei rhsurilor, ca s-I acopere deficitul. Boeri-
mea propune pentru acoperirea aceluI deficit sh nu se deh pe dou6
lunI lefile decat ale beslegilor, ale neferilor CurtiI Domnesd, a luI
Divan Efendi si ale doctorilor politiel, lar ceI-lalt1 sh r6mn ph-
gub ast
Pentru motiv de economie se reduc i call' de la poste, lAshnd nu-
maI 1.200 din 2.000. SA se deh surugri din trh, unul de 4 cal si chte
stog de fin si peste tot 40 chrucerI la t6te postele si 15 ludi ca
timirasI (curenI aI VisterieI). Orzul (4 chile de 1 cal) pe cifra de 1.200
cal se va rephrtl pe WA, Ms cu plata de la arendasiI postelor pe
anumit pret, dui:4 pretul curent al
Arendarea postelor sh se Led pe 3 anT.
Domnitorul pune pe anaforaua boerilor urmdt6rea resolutiune:

Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lui Dumne4eii

Domn Tri Moldova.

Dndu-se DomnieI Mele acst ob$tse anaforl de cAtre duhovnicescil printI

Prea osfintia sa Kir Veniamin Mitropolit si iubitoril de Dumnedeil EpiscopI ai sfin-
telor pdmintesci episcopil Romanul i Husul si de ctre de obstie cinstitI i cre-
dinciosI boerl veliti, intru parintsca nstr iubire si buna-voint pentru tte acelea
carI alctuesc usurinta locuitorilor DomnesciI nstre ten, i earl* privesc la folo-
sul i buna vietuire de obste, printesce, am luat aminte ttd cuprinderea att
asupra asezril biruluI, cum si asupra altor alcatuirl drepte, ce s'ail fcut pentru
a locuitorilor uurin i pentru paza vechilor p.mintesci privilegiurI i fr
doire fdnd t6te asezrile urmate cu nnire la pdrintsca nstr bun-voint, dup
greutatea cheltuelilor de acum, carI kd de cdtre Domnie alcdtuesc sporire multrt
peste acele ale vremil de mal inainte, de am si avut dreptate a cere asezarea birului
in suma ce a fost de la locuitorl pn la anul 1806, fiind acea avezare alckuit
Cu potrivire hotririI inaltuluI vrednic de inchinciune Hatihurnaium, i cu ob-
stsca socotinta prin obstsca anafor, cu sufletsca multumire voind a ridici
maI mult sarcina de greutate asupra nstr, primim cu bucurie a se asez ctre
top' locuitoril toril numaI suma de 1.260.000 leI, din care scdndu-se: 140.000 leI,
suma ce se cuprinde asupra treptelor ce ail asezarea lor cu deosebire impreun
si dare intr'un an a dughenelor, rmne sd fie asupra locuitorilor satelor si cu
tirgurile numaI 1.120.000 lel, care sumil dui:A asezarea facut la 1804, alcatuindu-se
cu drptil cumpnire in patru sferturI, cte pe treI lunI, se cuvine s fie sfert de
280.000 leI, lar inceperea aezriI giruluI, de la 10 a viitreI lunI lunie, cnd dupri
otomanicescul calendar se implinesce vadua de doI anl, care prin milostivnic
indurare a fost ddruith spre rsuflarea locuitorilor i dup contenirea rsboiuluI
Cu printsca luare aminte fiind Domnia-Mea si la vechiul privilegi pentru scu-

www.dacoromanica.ro
88 V. A. ITRECHI 276

telnicii breslasI si macar desl urmit greutate Intru acsta cu prieina strImtorirlI
loculuI si imputinarea locuitorilor dupa schimbarea hotaruluI, dar Domnia-Mea
Intru parintsca buna-vointa a se pazi rara' strAmutare privilegiurile si dreptatile
nmuluI boeresc, i acsta fiind una dintre acele dintaI drepturI care se atinge de
obstsca trpta a boerescului nm, legiuim paza acestui privilegi nesmintit fra
cat de putin micsorare i hotarim ca dup rIndula asezat de me Inainte Intru
aceeasI neschimbata hotarIre, sa se de la tte rangurile boerescI si la top sed ce
se cuvine sa aiba Intru acsta impartasire atat scutelnicl i breslasI, cum si slugI
Cu rindula Interneiata, ca scutelnicii i breslasil, platinduil birul lor Intru drpta
analogie intru urmarea asezaril birulul; s rmfie nesuprati despre t6te havalelele,
lar slugile s fie sloboOi de bir si din suma de 1.260.001) lel, cu aceeas1 din vechI
legiuita avezare, se vor da pe tt luna din Visteria Domniel-Mele cate dol leI de
un fieste-care scutelnic dup isvodul ce se va face cu pecetea Domniei-Mele, pentru
scutelnicii 1egiuiI. Dintru acsta sum va fi si Intampinarea cheltuelilor Visteriel
tinerea menzilurilor cu .alcatuirea asezriI de la 1804, luandu-se la Domnsca
nstra Cmara i banii rusumaturilor dup acea din vechI legiuit asezare
dlijduim la milostivirea Dumnelasck ca dupi scderea ce s'a fcut locuitorilor
Intru tte petrec'nd el* Intru mai multa linistire i usurinta cu sporirea mal mult
buna starea lor se va Intemei si asezarea birului va fi catre dinsii nesimtitre.
Dar daca In potriva acesteI nadejdl va cere In urm trebuinta de vr'o usurint, noi
atuncia nicl acsta nu o vom trece cu vederea, ce dup dreptate parintesce, pe ct
se va cacle*, vom urma usurinta lor, gsim cu cale obstsca socotint si pentru lipsa
CaseI rasurilor pe vremea trecuta ea spre Implinirea acestei lipse s se pagubsc
lefile pe dou lunL abra de lefile beslegilor si ale neferilor Domnescii nstre Curti
si a dumi-sale Divan Efendi si a doftorilor politiei. Dar fiind-c pagubirea de
odat de don lunl va fi simtitre la cei ce se all slujind, Domnia-Mea hotarim
ca s fie acsta in dou pfirtI. Adee lefile pe o lun s se pagubsca pe anul
acesta curgtor, i lefile pe o luna s se pfigubse pe anul viitor. eLa plecarea
socotinta Domniei-Mele gsim i alctuirea fcuta pentru tinerea menzilurilor in
suma de 1.200 cal, dup care cu alctuirea acea de maI 'j'adate pe acst sum s
se dea din tra si suma surugiilor, a carucerilor si a flnului i asemenea i orzul
in cuprinderea acestel obstesci anaforale, caci si filtra acst drpt i cuviincisa
este usurinta ce se alcatuesce catre locuitoriI Domnescil nstre tri. Drept aceea
Intru teste acestea vrednice alcatuirI cu 1:luna chibzuire, cari sunt unite cu parin-
tsca nstr drpta cugetare, spre usurinta locuitorilor Domnescil nstre tri i de
obstie buna vietuire, hotrlm urmarea In tocmai, si locuitoriI intru acst alca-
tuire vor rman usuratl cu suma de 94.540 lei, dar de rasurl ce s'ail Idsat mal
jos de suma asezarii ce a fost la 1806, cu l'asare a nu se mal Insrcina la un
sfert cu parte de banii biruluI al scutelnicilor i breslasilor intru alctuirea asezril
de la 1804. Oda acsta s'a gasit a fi alctuire asupritre, cu ertare de tot a spo-
ririi, care In vremea rsboiuluI s'a fost facut peste acea din vecI obiclnuinta la
gostina si vadrrit si cu alctuirea menzilurilor, a se tin In mal mica suma de
cal, dupa care urmz catre locuitori usurint cu Injurnatatare din tre acele ce pina
acum Intru puerca menzilurilor a dat, si filtra nadejde neindoitii ed dupa aceste
alcatuirI de usurintii, va fi de obstie petrecere cu Indestularea bunel vietuiri, dupd

www.dacoromanica.ro
277 DIN DOMNIA LU ALEXANDRTJ CALIMACH 89

drpta cugetare i buna-vointa a Domniel-Mele, intarim anaforaua acsta cu a nstra

Domnsca iscalitura i pecete.
(IseAlit :) 1814 Mail
Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod (1).

(1)Anaforaua boerilor trif pentru acsta

Prea Ind4ate D6mne,

Intru adunarea nstri la sfinta Mitropolie cu tidula Inaltimii Tale din 8 ale
curgtrei lunI, cu Ohl luarea aminte la drpta i cuviinci6sa rinduire a se alciltui
a$ezarea birulul tril, care urmza s fie dupi implinirea de dolf anI vadua, ce
prin milostivirea prea puterniciI impratiI s'a daruit locuitorilor friI intru ertare
de bir spre rsuflarea lor, dup contenirea rsboiului i incheierea pcil intre a
mistra prea puternica otomanicaci Prta i intre impratia Rosiel, iar implinirea
acesteI vadele cu urmarea calendaruluI otomanicesc alcatuesce a fi la 10 a viitrei
lunI Iunie anul curgtor, in cuprinderea tiduld Inltimil Tale, rinduindu-se acea
cuviincis avezare a birului frii, alcatuesce a se intocml i Vote alte cuviincise
asezari, carI urmz folosul de ob$tie i carI in vremea rsboiulul smintit
din drpta lor rindul, lar pre langa aceste, precum intru tte altele In vremea
suirii Inalfimil Tale pe strmosescul i printescul scaun al Domniei acesteI trI
Cu necontenire ai lucrat Mote acele spre usurinta fru i spre folosul ob$tesc, ne-
marginit sufletsca multumire Cu top de ob$tie am ca$tigat, vslnd ca i intru
acesta Cu asemenea Domnsca ingrijire, i intocmal parintsca iubire ca un adevrat
parinte al patriel acesteia, rinduind cuviincisele a$ezrI cu primire parintsca alc-
tuesce a se pral privilegiurile pamintesdi fr smintla, si a se wif locuitoril
triI intru ttite s't intru a$ezarea biruluI, i intru tinerea menzilurilor Vern', dar $i
intru acele (MO, earl la slujbele rusumaturi, gostin i vadrarit in urmarea
rasboiului s'ati adaos catre din$ii, dupa aceea de atuncia nevoint, peste acea dintru
in vechime hotarire. Drept aceea alcatuitI nol pe temeiul printescii iubiri a Inltimii
Tale, inftosindu-ne Vistieria Inaltimil Tale cuviincisele insciintrI pentru suma
locuitorilor Orr a fie$te-caruia sat si tirg, i cat altele a cerut trebuinta spre
dovada acestel do acum starli a locuitorilor, ne-aii infatosat $i extract in sum da
1.654.540 lei care, dupa a$ezarea fcut la 1804 cu urmare de patru sferturi inteun
an, se al l darea birului trii pana la anul 1806, cand s'a deschis rsboiul, iara
In suma acsta se cuprinde darea unului an asupra locuitorilor, satele cu tirgurile
o dare obiclnuita a se luit in luna luI Ghenarie, numal de la dughene, dar si
tte cele-lalte trepte: mazili, rupta$I, rupte ale Visteriel, jidovi si negutiitorI aye-
zatl cu darea lor intru osebire.
mcar c dup cunoscute qi frd indoire cheltuelile Domniel, cari intru acsta
vreme stunt mnc Cu sporire, urmind acsta $.1 de la sporirea ce a luat cursul mo-
nedei, dar $1 intru parintsca hotarire a Inaltimil Tale a se pilzi vechiul privilegi
de scutelnidi i breslasI si slugl, ce este alcatuit s alba fieste-care rang al boeriei,
totl alfil ctirora este cuviinciiisa acsta imprtlisire, nicl de cum nu era necu-
viinci6sa ins$1 suma acsta s se aseze iari, fiind-ci in micsorarea el pe lang
altele pricinuesce micprare de irat $i la Casa rasurilor, de unde se pltesc lefile

www.dacoromanica.ro
90 V. A. URECHIX 278

Abia facuta acsta avezare, iar se constata deficit la Casa rasurilor.

celor ce slujesc pmintului. Dar dui:4 plecarea de milostivire a tnltimil Tale spre
usurinta locuitorilor tern prin bun primire a ridich i insusi Inaltimea Ta parte
de strimtorirea Intru care se afl acum locuitoril tril, nu numai pentru acele grele
patimirI din vremea rsboiuluI, ce si cu desprtirea hotaruluI, care pricinuesce lor
lips de locurile hraneI cuviinci6se pentru dnii, i pentru dobitcele lor, i cu
potrivire la cea de acum stare a locuitorilor, socotim c va fi Mil simtire de greu-
tate a se ape pe un an suma biruluI trii 1.260.000, afara de rsurile obicinuite
cate 15 parale la lea', alcdtuindu-se acst sum cu bun chibzuire i drpt cum-
pnire asupra locuitorilor satelor si a tirgurilor, cum si asupra tuturor celor-lalte
trepte: mazill, ruptasi, rupte ale VisterieI, jidovi, armenl i negutatorI, ce aunt cu
darea lor in osebit avezare, i Intru acst sum s fie vi darea cea obicInuit a
se lu pe dughene odat intr'un an la luna lui Ghenarie, si din suma acsta, sco-
tandu-se suma dughenelor si suma asupra treptelor, earl' urmz av asezarea
lor osebic.
Suma asupra locuitorilor satelor si tirgurilor cu rindula asezriI, ce s'a fcut
la 1804, Incepndu-se asezarea acsta de la 10 a viit6rel luni Iunie, cand se Impli-
nesce acea de doi ani vada rinduit locuitorilor tern' intru ertarea de bir, srt se
alcatusc cu impartirea de patru sferturi intr'un an, vi in fieste-care sfert cate treI
lunl, i asa intru acsta alcatuire cu drptii cumpnire ffiandu-se asezarea biruluI,
scutelnicil i breslasii Intru buna-voint a Inltimil Tale, alcatuita pe temeiul ptizirri
acestui privilegia fr smintire se vor 'Usk in suma legiuitil la fieste-care rang al
boerilor si la toff altil, cati se cuvin s aib impartrisirea acsta, dup isvodul ce
se va face cu pecetea Inltimii Tale, pe rindula asezata de maI inainte,
acest chip numrul scutelnicilor si al breslasilor, pltind numaI drpt partea lor
din suma biruluI, cu drpt analogie de havalele vor fi epratI, spre indestularea
slujbel caselor boerescI i altora, si pe suma scutelnicilor cuviinciosi fieste-cdruia
dup isvod se vor da din Visterie cu acea din vechi legiuire i cate 2 lei de un scu
telnic pe teltd luna, s't Intru aprarea de bir vor frna.n numal slugile caselor boe
rescI cu hotrirea acea de mai inainte, iar spre usurinta locuitorilor tern va urni
intru lrisare cu totul a hotrirri ce era dup asezarea birului fcutti la 1804, ca in
sfertul al treilea sa nu mai dea banii VisterieI scutelnicil i breslasii, i partea ace-
lora s se incarce pe cei-laltI locuitori.
Nu va urm acsta niel de cum, fiind-c se socotesce alcdtuire asuprit6re, ce dup
asezarea ce se va face vor urm tiite sferturile cu plat de cdtre totI fr osebire,
acei cu scutelnicI i breslasi, care va cere trebuinta a se alcatui ca sfi-I apere
s't din darea birului, vor plti birul scutelnicilor si al breslesilor dintre acei dol lei
ce vor Ina din Visterie pe numrul scutelnicilor. Cu acst alcatuire asezandu-se
birul tril de 1.260.000 lei, din suma acsta vor fi a se pltl acei legiuitI pentru
scutelnici &Ate dol lei pe un liude pe lun, pe suma scutelnicilor ce se cuvin a se
da la rangurile boerilor i altora, i dintru acsta suma va fi intimpinarea chel-
tuelilor Vistieriei, intru care si suma cuviincis intru tinerea menzilurilor dim-
preun cu ugeritul ce vor cuprinde inamurile, dar si cheltuelile zaherelel, i alte
cheltueli ale Curtii DomnescI, pe alckuirea fdcutri la asezarea birulul de la anul 1804,
afard de suma slugilor, rusumaturi earl' dintru in vechime cu asezarea lor sunt
legiuite pentru Domnie. lar teal rdsurilor cate 15 parale la lea pe Vita suma ave-

www.dacoromanica.ro
 279 DIN DOMNIA LU ALEXANDRE! CALIMACH 91

Domnitorul prov6c6 iar pre boerI s aviseze. EI propun la 7 Septemvrie

zdril birulul, stringndu-se impreun cu baniI VistierieI pe alcatuirea a*ezatil de

mal inainte, se vor da la Casa rsurilor *i vor urma spre plata lefilor la ceI ce
se afla slujind 'infra pamintescile svir*irI, *i suma acestel a*ezarl va fi dar de
iraturile obicinuite ale Mariel Sale Dffinnei, cu luare aminte chibzuind alcatuire
a Casei rasurilor, care neaprat se cuvine av o cuviinci6sa stare, pentru ca s'a
peita intampina lefile ce se cuvin s'a se dea, urmand i acsta dup obotsca
trebuinta pentru ob*tescul folos, &da tidte savir*irile prin acei rinduitI in slujbele
pamintescl pe acata alcatuire sunt a*ezate, i alcatuire rara indoire drpta **1 de
cuviinta.
Dup tta chibzuirea ce am M'out, fiind drpt i printsca plecarea Inaltimil
Vstre a se ridic de asupra locuitorilor acea sporire fama In vremea rasboiulli
Cu darea mal mult peste obicInuinta veche la go*tin *i la vadrarit intru strimto-
rirea cea de acum a trit, care asemenea urmza i catre Domnie, niel de cum nu
am putut 0E31 vre-un inlesnitor chip a se mai adaoge aceste case vre-un irat, re-
m'Alud numai cu rasurile pe suma banilor VistierieI, i acel de mal inainte legiuit
irat din slugile rusumatului, go*tina, desatin si vadrrit, iar cu adaogire dupa
buna-vointa a inaltimil Tale spre ajutor i intru acsta va mal' av *i va mal
lu Oeciulft *i din slujbele rusumaturl, vama liocna, din carl pana la acsta vreme
n'ad luat, .11 dup acest irat pe suma ce va cuprinde inteun an, potrivit cu suma
iratului, sa se alcatusca de catre Inaltimea Ta i lefile, facndu-se isvoct anume
*i hotrindu-se a se da de la Casa rfisurilor lefl pe urmarea strinatoririI de acum
la acei carI neaprat se cuvin a se afla in slujbe, i savir*irl pmintescI, fritru
cari i ecpaua Curtil DomnescI i boerii capichehaelile Tarigradului.
Am cercetat i socotla acesteI case pe urmatorul an, kti dupd iratul ce a avut
suma lefilor ce a fost rinduita a se platl, se vede sd aib acsta casa' neajun-
gere spre plata lefilor intru implinirea anului...... leI, i fiind-ca. dupd telte cererile
chibzuirile ce am facut, niel de cum nu am putut afla niel o inlesnire de unde
s'a se intampine lipsa acsta, pentru ca s'a contensc acsta neajungere de la Casa
rsurilor, cdeI intru neajungere pricinuesce strimtorire i suprare, i acelor ce
ad a lid lefile neindestulare, socotinta nstrli urmza ca, spre buna i cuviinciessa
Indreptare a Casei acesteia, din lefile de pe dou lunl ale anului curgtor sa se pi&
t'sa. numal lefile be*legilor, ale neferilor Curtil gospod, *i a dumi-sale Divan Efindes,
dar i ale doftorilor politiei, in cuprinderea hrisovuluI ce are acst epitropie, iar
toti cap' se cuprind in isvodul lefilor sA fmfie rara luare de lr intru
aceste dou lunt i intru acest chip, vindecandu-se lipsa acestet case cu urmarea
ce s'a lis maI sus, se vor alcatul lefile pe suma iratului, i va conteni nevointa
neajunsurilor a se plll lefile dupli hotarire; am alcatuit asemenea socotint
pentru tinerea menzilurilor t'rii, i iard*I Intru aceea*I plecare a InaItimil Tale spre
u*urinta locuitorilor, dupd acst de acum strimtorire a tril, spre indestularea
a trebuinteI aces teja urmz a se mic*ora. menzilul, *i din suma de 2.000 cal, ce aft
fost hotarire a se afla prin menziluri ou ponturile anului trecut, prin acelea*I dru-
murl ale tril i prin acelea*I menzilurI, cu drpt i cuviinci6s alcdtuire de suma
cailor ce se cuvine a se afl la fie*te-care po*ta, sA rmde a se tin menzilul de
1.200 cal; pe acst'd suma cailor sa se ch din tra surugil pe alcatuirea acea
de mal inainte, la 4 cal un surugid, i asemenea la 4 cal un stog de fin, sd se da.

www.dacoromanica.ro
92 V. A. IIRECHIX 280

1814 adaogirea gostinei 5 banT la die, o banI la stup i rimatori si 5

la tte postele si 40 cdrucerI Cu alcAtuire la cele inthi poste chte doI cdrucerl, la
al doilea cate unul si la acele al treilea, la dou sa trel poste &Ate un cruceriii, cdcI
mai mult nu urmz trebuinta i, spre implinirea trebuintel de imiras la casa
s. se de din till 15 liudi, cari si se orindused in numirul cdruce-
rilor, pentru care casa menzilulul sd. ie hacul ce se va hotdri pentru cruceii
c. acelasi hac sh nhimased 15 timirasl, earl' sd-I aibd spre purtarea cdrtilor Visterid;
di fie indatorit Ora i pentru intocmirea menzilurilor ca aceeasI rinduld ce se
urma i ptind acum, lar pentru orzul cuviincios care dupd alcdtuirea de mal Ina-
inte urmzd chte 4 chile la un cal, pentru ca si menzilurile aibd intru acstd
indestulare cuviincis, dar si locuitorii s nu simtsca asuprire, pe aceeasi soco-
tint de 4 chile de un cal alcatuind suma orzului, 4.800 chile pe suma de 1.200 cal,
acst sumh in fieste-care an la vremea cuviincisd s. se rinduscd. in Or ca
drptd cumpenire i indatorindu-se locuitoril a pune suma acsta prin menzilurl,
precum se vor rindul, s li se de lor plata de cdtre tiitoril postelor, pe o child
acelasi pret, care in vremea rinduelii va fi vinOarea orzului in tr.
Intru acest chip s se alcatusc ponturile tineril menzilurilor i pentru ca s
1360 tin alcAtuirea lor cu intemeiere i aceI ce vor luk tinerea lor asupra sd pad
a-i face chibzuirile cuviincitise spre indestularea bunei strI a menzilurilor, s. fie
hothrire a se da postelor intru tinere ca legaturd de contract, in vadeh. de 3 anI.
Acestea sunt socotintele nstre i chibzuirile alcdtuite pe temeiul pdrintescii
a Indltimii Tale, pentru usurinta alcatuirilor, linistirea i buna vietuire de obstie,
lar usurinta care intru acsta s'a fdcut catre locuitoril tirii se alcdtuesce cu
murire 94.640, afard de rsuri, suma care s'a ldsat mal jos de suma 1.354 540 le,
ce da tra la veltul 1806, ldsare de tot a urmdril ce a fost de la 1806 a se aprk
de un sfert inteun an scutelnicii i breslasil si a se insdrcinh partea acestora
asupra ertare de tot asupririI, care in vremea rdsboiului s'a fdcut dup
acea de atuncI nevointd a se luh la slujba gostinel chte 3 parale l dol bani de Ole
cate una para de vadrd la slujba vddrdrituluI i alcdtuire a se VIA menzilurile
tril in suind maI mic de cal, dupd care alcAtuesce injumitdtare la acele Indato-
rite a da Ora spre acstd svirsire. Intru acsta cu pdrintsca plecare a lndltimii
Tale urmza asezarea biruluI i usurintele cuprinse pentru locuitori, dar si drpta
avezare intru paza fdrd strimtre a pdmintescilor privilegiuri. Si insciintdm pe
Inaltimea Ta. 1814 Maid 16.
Al InltimiI Tale
SmeritI catre Dumneled rugatorI:
Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcop Romanului, Meletie Episcop
Husulul.
Prea plecate slue:
Costachi Ghica Logofit, Costantin Bals Logott, Iordachi Canta Logort, San du
Sturdza Ve! Vistier, Iordachi Roset Vistier, Vasile Costachi Ve! Vornic, Alexandru
Iancu Leu Ve! Vornic, Constandin Bals Vornic, Dimitrie Ralet Vornic, Manolachi
Dimache Vornic, Rdducanu Roset Hat., Vasile Roset Vornic, NeculaI Stratulat Vel
Vornic, Constantin Costachi Ve! Vornic, Serban Negel Vornic, Teodor Bals Ve!
Vornic, Iordachi Catargiu Postelnic.
Cod. Metropoliei

www.dacoromanica.ro
281 DIN DOMNIA LU ALEXANDRU CALIMACH 93

ban): la vadra de yin. Dar fiind-cl gostina este legdt cu blestem, boeriT

Chrisov de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod pentru adausul ce

s'a fcut la slujba gostineI, urmat de blestemul archieresc. 1815 Iunie 20.
Chrisov tot de la Domnul Scarlat Alexandru Calimach Voevod pentru slujba vil-
drdrituluT, asemenea urmat de blestem archieresc.
Cu mila lu Dumnedeil, No i Scarlat Alexandru Calimach Voevod,
Domn rrif Moldova.
Stpinsca i pdrintsca ni5strd ingrijire, intru ighemonicsca datorie, fiind
preget cdtre t6te bunele alcfituirl si usurintl ale t'riI de ctre nedreptele Impliniri
cele dup vreme i intmplrl intrebuintate intru lucrare. Pe langa altele, cele ce
din csul incredintarii nou a acestel trI, cu milostivire am ridicat si am indrep-
tat. Lufind in socotintd i pentru sporul ce s'a fost Inceput a se lu la slujba
vddrritului, ate una park pentru teltd vadra peste trel parale si un ban legiuitI
aI vdrritulul, cu banul muti, c adech: acst luare de spor fiind nu numal ne-
obiclnuitd, dar si oprit din In vechime a nu se lud; de cuviintd este a se ridic
Cu totul. Ask dar din porunca nstr urmandu-se obstsca Adunare si schepsis
intru acsta, prin anaforaua ce fac cdtre noi dumn-lor boeril din 20 a trecutei
lunI Iulie, gsin'i de cuviintd, ca numai In viidrdritul anuldi urmdtor sd se stringd
sporul acelei parale, pentru lipsa Casei rsurilor dupd suma ce s'a cdutat, neg-
sindu-se alt chip implinirii acelei lipse, ne-am unit Cu socotinta domniilor-sale in-
trindu-se acea anafor spre urmarea stingeril acestul spor numai In vddrdritul
anuluI urmdtor si nu mal mult, precum prin acea anafor pre larg se arat. Dar
pentru cu dinadinsul temeiil al acestel conteniri, iaL prin acest al nostru chrisov
hotdrim : ca de astgl inainte si In veci stringerea sporulul acestei parale, la vd-
drdrit s nu se mal urmeze, remdind banil vddrdritului In drpth veche obicinuintd
legiuirea lor cate trei parale si un ban de vadrd cu banul mliii, pentru top aceI
ce sunt supusi a plti vddriirit, frd sporire de un ban mdcar mai mult, subt nicI
un fel de cuvint sa intdmplare. Spre care se intresce hrisovul cu insds1 a
n6sted iscdliturd i pecete, intru credinta si a cinstitilor nostri velitl boeri ce mai
jos se iscdlesc, rinduind ca pentru t6td necutezarea cea dup vreme a smintiril
acestel hotriri i legiuire de vecI a banilor vddrdritului in trel parale si un ban
de vadr, dupd vechea obicInuintd, s se lege hrisovul acesta i ea blestem de
cdtre Preosfintitul Mitropolit i Episcopii tril, a cdruia intdrire va urm i bise-
rica nstr cea mare a Rsdrituldi. i atdt hrisovul cu legAtura blestemului mal
sus pomenit, cat i intdritura acestuI blestem, ce urmz a veni de la Prea sfin-
tul Patriarh a ttd lumea, vor sta pstrate la sfinta Mitropolie a tril pentru tot-
deauna.
(Iscalit:) NoI Scarlat Alexandru Calimah Voevod.
(L. P.)
(Urinzil i iscaliturile a 11 boerl marl).
Iordachi Roset Vel Vistier Procitoh.

(Iat mal in jos urmzd si legtura arhiersed spre tinerea Cu sfintenie acelor
cuprinse in hrisovul acesta-).

www.dacoromanica.ro
94 V. A. IIRECHI 282

cer luT Voda sa mijlocsca la Patriarchie ridicarea blestemuluT (1).

Calimach nu cutza a aproba anaforaua boerilor de la 7 Septem-
vrie i-T prov6ca din nog sa aviseze.
La 15 Decemvrie 1814, boeril supun luT Vodd o nou anafora cu
resultatul deliberdrilor lor. ET constata pang la finele lul Noemvrie
un deficit la Casa Rasurilor de vr'o dece miT leT, de1 s'a tot scadut
Cu analogie din lefl i i ters unele din ele. Boeril adaoga a
dice, ca nu gasesc alt mijloc de acoperirea deficitulul decal prin a-
daogirea gotineT cate 3 parale i 2 banf de 6ie peste cele 4 parale i
1 ban de pana acum. Dar acsta adlogire se va preleva numaT pand
la acoperirea deficituluT, sub pedpsd de blestem al bisericiT. Se va
De vreme ce drept i cu iubirea de iimeni pentru binele de obtie a socotit
prea Inltatul nostru Domn impreun cu tot sfatul, in pricina adausului ce s'a
fost fcut in vremea trecutului rdsboiil la slujba vddrarituluI peste apzamintul
ce a fost din vechI legat cu blestem: ca iara0 s se pdzse acea din vechi
luare a vadrritultil de la aceI ce pikes fdr addogire vre-odata nici mcar de
un ban subt nici un cuvint. Care spre a se pzl cu nestrAmutare s'a 0 innoit
vechiul acela aezdmint prin acest luminat hrisov al Inltimii Sale, in care pricin
s'a adus de la prea sfintul a tifot lumen Patriarh i osebitii sobornicsca carte
cu legtur de blestem, precum ma sus se cuprinde. Iat c i smerenia niistr,
impreun cu prea iubitil in Hristos fraff Episcopl ai Vern', pe toll aceia earl s'ar
ispitl vre-odat a pune la cale. sail a sftul, sail de tot a stria acsta prin Dom-
nescul hrisov apzat drptA i cu iubirea de 6men1 hotrire, orI-ce ipoehimen
ar fi, sail din eel bisericesa, sail din eel politicescl, pecetluim i cu infricoat bles-
tem II legna i qicem : ea pe uniI ca aceia intunericul acopere, sgetI cum-
plite s intre in inimile Jor, obrazele lor sd se umple de necinste, averea lor s"
fie spre cea desdvir0t perlare i peire, lipsindu-se de tot felul de procopsl i
ileielor O. fie cu totul intru imputinare, de t te ale lor cele vlute ca de averea
dreptului by diavolul s se ating, oftnd i tremurnd, thrindu-se pe pamint ca
Cain s fie in t6ta vita lor, mo0enind i bubele lui Ghiezi, femeile lor s fme
vkluve i copiii lor grad ceretorI i lipsiti de tot felul de procopsele, in teot
vita lor i in grab judecata lui Dumne;101 s-I ajung la cele vlute de ochil
lor. Iar caril vor 021 cu dreptate la acest bine de obstie, hothrirea acsta ce se
cuprinde mai sus prin acest luminat hrisov, care cu bun rindul i aezmint
s'a fcut, neatingndu-se i neispitindu-se intru cAt de putin a strick Ce mal
tos a sta spre a se phi cu nestrdmutare, uniI ca necia nu numa cu cele drepte
i orinduite veniturl, cu carI a s se impArtsse spre rspltirea ostenelelor
sale s-1 invrednicsc a se folosi, spre bunA intemeierea i sporirea caselor sale
ci s fie 0 ertati de Domnul Dumne001, invrednicindu-I cu indurarile sale cele
bogate de amndou fericirile, i de smerenia neostril blagosloviti in vea. Amin.
1816 Aprilie 30.
Veniamin Mitropolit Moldova, Gherasim Episcop Romanulul, Meletie Episcop
HuuluI.
(1) Cod. Metrop. Ia0, pag. 117 vers.

www.dacoromanica.ro
283 DIN DOMNIA LIII ALEXANDRII CALIMACH 95

mal' da ca venit al CaseI rAsurilor i decimile din findarea ocnelor

i venitul holerceI exportate.
Domnitorul aproba la 23 Decemvrie anaforaua pentru ad.ogirea
gotinel, dar numai pe trimestral Aprilie, Maiti i Junio din 1815. De acum
Inainte va Triceth adausul cu carte de blestem de la Patriarchi e (1).
(1) lat intaritura patriarchal pentru adausul goptind pi gramata luI catre Me-
tropolitul Veniamin.

Inteiritura patriarhald despre adaosul goftina.

Proprietatea stireluI este ca cu ralele s inveselsca.fdpturile, s invieze i s cres-
c cele din natura., lar a omului, care 1-a primit inceputul de sus, are datoria de a
da fie-caruia dreptatea pi de a av testa ingrijirea pentru liniptea celor de sub
dinsul, pi nu facnd loe dreptatiI ap, dupa cum nptea face loe ilei, ci avnd In-
dreptate privirile deptepte ale ochilor i cu lumind alegnd dreptatea i indreptnd
lucrurile tipa, In cal pre cele bune s le pazsca i s le pastreze, cele din contra
s le nimicsca i si le intrerupa, i tot-deauna lucrurile marI s inlocusca pre
cele unte. Acesta este lucru al provedinteI chivernisitre. Acesta este lucru al ale-
nilor civilisatl; de aceea rA bine alesul, de bunul nm i prea luminatul Domnitor
stapiin, iubitorul de Christos e prea Inliltatul a Mota Moldo-Vlahia, fi al nostru in tru
Duhul sfint prea iubit i mult dorit D. D. loan Scarlat Alex. Calimah Vod, n'a lipsit
de la faptele marI Domnesci pi actele bine-W*60re, menite pentru totI 061 adunati
la o /alta i carif se afia sub Domnia sa cea rsplatit de Dumneleiz'. i fiind-c5.
In urmarea excelentel hotarirI a sfintei Provedinte a primit pentru a doua Cir fri-
nele acestei prea luminate a lui Domnil, n'a lasat nevindecat i neingrijit nimio din
aceea ce era cu lips i aveh trebuint de vindecare, ci ca tt buna voint Imparte
fie-cruia gratuit i In mod propriil dreptatea trebuitre. El este cunoscut intre
altele prin numrul datoriilor sale Implinite pi prin puterea cuvin tuluI, pi mal ales
din ebpia scrisa, trimis nu de mult dupa hrisovul jai Domnesc publicat bisericii acolo,
precum pi din prea luminata comunicare, trimis in scris. S'a hotrit din vremile
strivechi, ca locuitorii Domniel s de cite patru parale pi un aspru de fie-care 6ie.
Drept adec stabilit cu cuvint de goptin din partea locuitorilor, carI sunt supupI
una' asemenea dri i pe care iubitoril de pietate DomnitorI, cate-o dat in aun de
mal inainte, creso acsta dare, pi alte-orl supunndu-se nevoilor din aceptI
curmail abusurile, pi pre s'aradl locuitori ingradindu-I i mingaindu-i ail intarit
prin hrisve Domnesci numal lipsa de patru parale pi a unuI aspru, dupa cum se
stabilise de la inceput, oprind in viitor cel mai mic adaus, i intarind hotarirea
cu pedepse marl serse din partea bis. locale, lucru ce a fost de ajuns pn. la In-
ceputul rsboiuluI de pre urm. Dar deschilndu-se rsboiul, multe pi marl nevoI
calnd pe Moldova, clerul, ce se afl acolo, supunndu-se imprejurrilor timpuluI
vlnd de alta parte pi neputinta economiel lucrurilor, a invoit adausul de atunci
de trel parale i doI aspri peste cele legale de patru parale pi un aspru, punnd
acsta pentru un timp, pn eand nevoia presenta va fi inlturatri.
Fiind ins c acsta nu s'a intimplat, dar maI mult nevoia s'a ridicat,
partea cea maI mare pi maI esential a Moldovei s'a rpit, cuprinlnd pi pe marea

www.dacoromanica.ro
96 V. A. URECHI 284

Casa rAsurilor nu scapA de deficit nicY dupd acsta, mal cu sma

sa Inaltime,si mai ales c primise atuncI frinele Domnesci, s'a adunat lipsa cu
adaosul gostinei 'Ana la hotrirea birului anual, care s'a fAcut la Iunie trecut al
anului mntuirii 1814. De atunci IndItimea Sa cea pzit de Dumneleil, nesuferind
de comptimire continuarea adausului, ca Ingreuit6re pentru locuitorY, si contrail
hris6velor domnesci, venl, i interlis i prin blesternurile bisericesci, a hotrit ri-
dicarea ei total, afar de Casa rsurilor, din care urmz a se plan lefile celor ce
Indeplinesc serviciile locale, si fiind lips, s'a fcut adunarea boerilor celor de bun
nm al triI si observndu-se socotelile el, dui:A o consfdtuire comun', de care
In genere se fac, atta s'ail vlut de incurcatl, in citt din acestea nu se putelt av
nici chiar acea ettime, care pan la sfIrsitul lui Noemvrie al anului 1814 ajunga.
pentru Implinirea neinlturabil a lefurilor; i economie nevelndu-se din niel o
parte, s'a primit de obste iarsi lipsa cu adaos a gostinei, desi intru acsta Inl-
timea Sa cea pzit. de Dumneleil a fost impotrivitor, dar s'a supus de nevoie, ca
un chivernisitor intelept pentru un scop bun FA un sfirsit folositor celor ce slujesc
neintrerupt si nu er cu putintd atuncl a face alt-ceva pentru grmdirea nevoilor.
Acum Ins din mile lui Dumnedeil, implinindu-se lipsa Casei rsurilor prin adu-
narea adaosului, pi nu numaI acelor de acum, ca cele ce ail fost f6rte bine icono-
misite, dar si acelor ce se vor hotri in viitor, Inltimea Sa prea mttrinim6s, nein-
grijindu-se de alt-cev decal de fagddula clat nenorocitilor supusi si miscat
de un cuget nobil si de o domnscA mrt comptimire, a curmat deci darea nu-
mituluT adaus, si a readus darea de gostina asupra oilor, schimbat de imprejur-
rile timpuluY, la darea de mai inainte, pentru care cuvint a publicat i hrisov domnesc
si mai intitt negnd i desfiintnd acel adaos condemnabil, apoi reinfiinfand darea
anual de patru parale si de un aspru de fie-care die, cea legal si agezat de la
inceput, s't pentru a se tin acsta ca o lege obstscd, ea a fost inteadins insotit
de consimtimintul i iscliturile Prea S. Mitropolit al locului si ale iubitorilor de
Durnnelett Episcopi de pe Fang& dinsul, pi apoi s'a Intmplat c ea a cptat In-
trire si din partea altora earl ail primit-o. Dec1 fcndu-se tete acestea cu buna
rindul, Inltimea Sa cea 'Azad de Dumneleil ne-a insciintat prin scris6rea s prea
luminat fise si a chiriarhiei de acolo, si trimitnd cu copie exact. (de pre hrisov)
marei Bis. de la nol a lui Christos, a cerut ca cu ecdorul nostru patriarhicesc
Cu tomul sinodal s intdrsch dispositiile cele prea bine-voitdre pi cele supuse
cnd-v blestemurilor bisericii loculuI s se lipssca de pedps pi de putere,
tett pedica, ridicat spre schimbare, se va sfrimit de aid prin pronuntarea de
epidemiile (pedepse bisericesci) cele me aspre din partea neistr. i In adevr, ce-
rerea Indltimil Sale cei pzite de Dumnelett, ca ceea-ce nu numai cA cuprinde ade-
v'erul, cel plcut lui Dumnelett i vrednic de laud-a, dar si ca ceca-ce face vdit
simpatia i Ingrijirea binevoit6re ctre supusi, noI primind-o cu plcere i inso-
tind-o din adincul sufletului si a inimil de laudele i binecuvintrile trebuit6re, pro
ce! &lug sub blestemuri, dupre cum s'a lis, II slobolim prin publicarea unei
alte gramate de ertdciune pi pre cei mai de sus 11 facem cu darul prea sntulul
Duh liberi de ori-ce vin. lar prin acst gramatd present, de acord cu Inltimea
Sa cea de Dumnedetl pzit, declarrtm sinodicesce impreun cu prea sfintitrf Arhierei
cel din prejurul nostru i cu prea cinstitii In S. Duh iubiti frati ai nostri i coli-
turghisitori, ca, dupft cum de la inceput s'a hotrit, s rmn darea anual a gog-

www.dacoromanica.ro
285 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CALTMACH 97

ca boerimea tine sail adaoge lefile. Domnitorul la 16 Noemvrie 1815

tinei, si se Intresce prin acum publicatul hrisov al prea luminateI Sale Domnil la
patru i9hralesi un aspru de 6ie; ca s se pazsca neschimbat i s rmana acsta
hotiirlre drptii necalcata si nemodificatii, Oat nand sunt In putere cele ale su
fletului 0 ale inimiI i nici adausul cel not' de treI parale si doi aspri sa nu aiba
Intampltor putere In viitor, ea cel ce este cu desavirsire minat i lepdat, i niel
alt adaus pana la o par sa nu se faca i niel pia av locul sub niel un
cuvInt si sub niel o imprejurare in tot vcul. Acestea s'aii dis i s'aa Intrit si-
nodicesce, i orI-cine ar fi din cel de pre delaturl, carI ar vol alt fel decat
acestea, sa Intreprinda In ori-ce chip de a schimbh acst hotarIre legal si de a
atinge pana la un punct cele manifestate in mod sinodal i domnesce, si a Introduce
o inovatiune 6re-care In darea anuala a gostineI, spre suprarea i strimtorarea
bietilor locuitorl, unul ea acela, ea luptitor In potriva eelor bune, ad fie afurisit
de sfinta cea de o fiinta fctre de vita e nedesprtit fericita Treime a until
Dumnedeil Inteo singura fire, 0 blestemat, precum i neertat, apol neputredit si
sunkor ca un timban, i supun tuturor blestemurilor parintescI si ale sindelor
vinovat focului GbeeneI i condemnat la anatema vednica. Pentru aceste decI Vote
s'a eliberat acest al nostru tom patriarhicesc i sinodul asternut fiind i In condica
sfinta a mare! Bisericl a lui Christos de la nol, spre a se ved tot-deauna si a se
pstra deosebit. In anul mantuiril 1815 Iunie 15.
Gramata patriarhalci ccItre P. S. Mitropolit al Moldova
Prea sfintite Mitropolite al Moldovei i Esarhule al laturilor i Prea S. S. Epis-
copI, supusI acesteI prea sfinte MitropoliI, In S. Duh frati si coliturghisitorI
prea einstip cleriel, de bun nm boerl, cinstiti negutatorI si top ceI-lalti binecu-
vIntati ai acestei de Dumnedeft pzite Eparbil, fil In Domnul prea iubip al sme-
reniei nstre, bar s fie cu vol si pace si mil de la Domnul a tot tiitorul, iar de
la noi binecuvIntare 0 felicitare. Cererile ce ni se aduc i earl a scopuri pise, bi-
serica cea mare a lui Christos de la nol nu nunaal sore a le priml cu bunavointti, a
le cinstl si a le sprijinl ea cuviinta, dar le 0 di trebuitrea asigurare prin prero-
gativele el propril, fiind ea Maica comuna a celor piosl, si cap al bis, din deosebite
WO; i isvor nesecat de masuri de tot felul, earl adue mantuire fat% intrerupere.
Facndu-se decI acum cunoscut smereniei nstre, i frtiel cel sfintite de pre langli
noI si sfintuluI Sinod, atat din prea luminata epistola Domnsca nat si din cea
fratsca, trimis noua de Prea sfintia ta, despre cea din vechime asezata dare si
platita anual de catre locuitorii de acolo cu numele de gostin, i marginita numaI
la patru parale si la un aspru de fie-care 6ie, care dare a fost Intrita pe basa aye-
zrilor din hristivele domneseI ale fostilor DomnitorI, iubitorl de pietate, si legate cu
legaturl frte tafi de ale bis, locale, si pentru ea cu timpul sa nu se fac vreun
adaus sa crescere, dupa cum s'a Intimplat a se strica acst buna armonie
a se cAlca acea hotrlre asezata din pricina alt-fel a unor greuttI nelnlaturabile
nevoI impuntre, pre earl le-a dus rsboiul, ce a avut loe acum In urm,
care adaos de trel parale i dol aspri si-a avut locul cu consimlimintul cleruluI de
acolo,. cel miadios (1) si care adaus, del neplacut DomnitoruluI celuI prea pios
(1) Ce politicli bizantin11.. Cana nevoile dideag pe Wit i trebuitt s se puntl darT nou6, atuncT se apelk
la clerul local, cer6ndu-T binecuvIntarea; scl14And tra de nevoT trelmind a se ridicit drile, atuncT
veniaA PatriarhiT i calificag eland UHT mlitdios prin urmare
Anaiele A. B.Tom. XXIILMemoriile Seq. letones. 7

www.dacoromanica.ro
98 V. A. UREMIA 286

conv6ca boerimea ca din noti sa cerceteze sma Case)." rasurilor i sa

prevada venitul necesar pentru acoperirea deficitelor pana la 1 Iunie
1817: dupa insa0 a dumn-vstra obtsca. cerere i rugamingt spre
a se urma schepsis i aflarea chipuldi i mijlociriI cuviinci6se pentru
sporirea iratuldi easel rasurilor, atat de intampinarea neajunsuluI
ce Inca urmza, cat i pentru sporul cuviincios lefilor boerilor celor
hal . . . socotindu-se asupriti numitiI cu putina lfd, cea dupa alcatui-

mdret, fiulul nostru celuI prea iubit i mult dorit in duhul sfint, s'a asezat insil
si in timpul Domniei ceI druite de Dumnelea a InaltimiI Sale ce'l prea mar*, si
pentru cderea nevoilor expuse maI sus, si pentru incuratura Case!, numit a r-
surilor; alt-fel fiind tte aceste neinlaturabile, dar in cele de pre urma. Inltimea
Sa cea prea marit, avand mil ctre sraciI supusl i ingrijind cu durere de inima
pentru rsuflarea lor, n'a gasit bine sa-i lase Ingreuiati cu trebuintele adausului
fcut, i decI neajunsurile Casa rsurilor le-a regulat, iar darea adausuldi celui din
not l-a ruinat cu desvirsire, i cu hrisov Domnesc, Insemnat i cu iscaliturile
adunarri erarhice de acolo, acsta s'a desfiintat de o dat, dar a intrit iarsl si a
Infiintat lipsa celor patru parale si a unuI aspru, cea hotrita i asezat de la in-
ceput, care cu invoirea sfintieI tale cea iubita nou si a intregulul cler al locului
celui mladios s'a primit cu un fel de bun vointa nou, eliberand pre ceI ce din
causa introduceril adausului a fost supusI blestemurilor biserices&I, ruinand cu
legaturl nedeslegate adausul primit la nevoie al gostineI. $i fiind-c acst hot-
fire este sfinta, placuta. lui DumneIet1 si face artata iubirea de sradl a Inaltimil
Sale cea intrit de Dumneleil, i iubirea de popor, noi primind-o cu Vit dragostea
sufletulul nostru, cu aplause si laude, am scos la lumina' tomul bisericesc, care In-
taresce cu legaturl strinse acele dispositii prea luminate, si cu harul luI Dumnelea
cu puterea prea sfintulul duh, cehil ce pre Vote le inviza si le Implinesce, data
de dare Domnul Dumneleil i mntuitorul nostru Isus Chris Los sfintilor sal, Invta-
ceI i apostoti, si de la dinsii trecut la noI prin succesiune, de a lega ei deslega
greselile 6menilor, noi scriind ne declardm sinodicesce cu toti prea sfintitil arhierei
cel de pre lang noi i cu prea cinstitil nostri frafi in duhul sfint prea iubiti i
coliturghisitori c, cap i caril din crestinI mid si marl, de deosebite trepte
rangurI, a ajuns din causa aceluI adaus a calca dispositiile domnescl i bisericesci,
evite din iubirea de pietate, facut vinovatl de aceste blestemuri eclesiastice
sail and sfaturI pentru adaus, saa lucrand i Invoindu-se in orI-ce mod si aju-
land la cdleare, fie cu consciint sa far consciint, cu voie sa far voie, totl
acestia, primind de nevoie adausul i supunndu-se duratei eel nestatt6re i schim-
batare a timpului precum i Imprejurarilor de tot felul ale vremurilor, sunt ertafi
binecuvintati din partea lul Dumneleil Domnului a tot tiitorul, deslegatI de
orI-ce legaturd si pedps bisericse i neprtasI la acele blestemurl, citate mai
sus i, mai pre sus de pedepse, liberi i neatinsI de loe, avand rugciunile i bine-
cuvintrile tuturor sfintilor celor din vac si ale prea cuviosilor si de Dumneleil
purtatorilor printI celor din Nicheea si din cele-lalte sinelde. Asa stripane, mult In-
durate Damne Christase, DumneIeul nostru, s Inving mila ta cea nemsurat
iubirea ta de menI cea neinvins, i asculta-ne pre noI smeritil i packosi'l servil
tal, carii ne rugam pentru servitoril tl acestia, i tat legatura cea sufletsc

www.dacoromanica.ro
287 DIN DOMNIA MIT ALEXANDRII DAMMAM 99

rea de maI inainte an, care nu are niel cum potrivire i asem6nare
cu ostenelile slujbeI 1 cu cursul vremiI de acum (1).
PosedAm un codex in-folio cuprincjAnd sma a 4-a a Visterid Mol-
dovel, dupA aezarea biruldi de la 1 Iunie 1817 pan la 1 Maiii 1818.
Sma este cu sigili in rou al DomnuluT, cu semnAtura Metropoli-
tuldi Veniamin i a boerilor din Divan. SA observAm acstd smA, care
maI bine decal ori-ce alte acte ne va arAtA situatiunea financelor
Moldovel cu putin inainte de capkul DomnieT. lul Scarlat Calimach.
Clferturile cele 4 pe un an at' dat Visteries suma de 1.075.363.
In acstd suml nu intrA venitul Botoanilor, care este apanajul
D6mnoI. Pe un an acest apanaj a tAiat suma de 57.225 lei.
La suma de 1.075.364 prinsA din cYfertuel se adaogl suma prinsA
de la mazin i rupta1 pe un an: 39.810 la i 105 banT.
Se mal adaogA banil implinitI de la tirgur`f pentru dughenl i car-
ciuml: 59.227.
Clfertul Sf. Dumitru al ruptelor Visteriel, negutAtorilor
18.931.
Clfertul Sf. Gheorghe de la aceiaI.: 19.519.
Darea pe 4 cYferturI a jidovilor 36.600.
In total venitul de la dajdisl se maI adaogl cu 100.500 lel deseting
afar de a Botoanilor care este a D6mneT, plus 245.000 vAdrAritul i
plus 90.400 gotina, afarA de a Botoanilor. Cu aceste 3 rusumaturl
In sumA de 435.900, totalul venit al t6riI, afarA de ocne i vAmI cu totul
reservate luI Vodd, se ura. la 1.685.352. Ac6st sumA imediat este
scAdutA cu 308.544 le, banif scutelnicilor ce se plAtiaii boerimiI, decT
In realitate budgetul veniturilor se insum/ la 1.376.808 leY.
Pe ce se cheltui acst mind?
47.769
60.984 la baeram peche in 1818.

trupsca, pug asupra lor, sail din rpire sail din 6re-care pricinA, deslg-o de la
dineii ei o rupe ca pre o pilnz de piajen ei obosesce-1 pre dineii de munca cea
de vea, invrednicesce-1 ilis de imprtia ta i f-i ca s cfietige starea cea de a
drpta ta i desvinoviitirea cea blind ei bine primit, Cu rugaciunile i mijlocirile
prea curatei tale Maicei nstre Nsctre de Dumne4eii i pururea Fecira 'Mai*
cu ale cinstitului, maritului profet i botezatorului loan, cu ale sfintilor,
predicatorilor de Dumneleil i purtatori ai duhului Apostoli, i cu ale tuturor sfin-
tilor, celor ce din ve bine ti-aii placut tie. Amin.
(1) Ve4i ultimul act din condica ce este in posesiunea Metropolitului de la Iael,
pag. 160-161. La Academia Rominil, in codex I, se pot ved acte relative la finantele
Moldovei sub Scarlet Calimach.

www.dacoromanica.ro
100 V. A. ITRECIII 288

25.000 rachibiaua.
3.075 enfiemueatesi.
25.000 agiul politelor acestor hani.
176.917 cheltula gospod.
71.547 cheltuIa Viena
15.890 daruri la Turci.
186.519 zahereh la Tarigrad.
14.086 navru i cheltula de zaherele.
51.211 daruri i mili.
45.290 cheltuitI pentru cetAtile turcesci.
56.937 navru i cheltuell de cherestele.
111.861 Isprdvnicia Curtii Domnescl.
66.252 beciul Domnese.
49.986 potele.
13.037 beilieul.
7.800 cAlrai, Madi' la Tarigrad.
4.007 cheltula celor trimii in tren
17.740 tainaturi i chiril de case.
1.446 cheltula Postolniciet
7.561 Comiia Domnsa
3.654 Pitgria Domnsa
1.410 Muhurddria i Divietrtria.
6.662 CupAria Domnsa
4.806 IzeihodAria.
42.286 cheltula srbAtorilor.
4.330 cheltula pe caftane.
14.038 dobAndi de banl imprumutati de Visterie
4.188 cheltula prin al doilea CAmAra.
15.384 cheltula doctoriilor Curtii.
1.682 baeramuri.
1.260 scutelnicil calgrailor.
6.496 cheltula celor trimiT prin Postelnieie.
7.500 botezuri de Domnie.
143 276 leff i seutelnici din Visterie.
7.533 logodne li. cununii.
4.794 IngropArT i griji.
47.568 diverso cheltueli.
1.376.808
Prin urmare budgetul veniturilor i al cheltuelilor eehilibrat deplin

www.dacoromanica.ro
289 DIN DOMNIA LU ALEXANDRIT CALIMACH 101

Dar cu ce se folosl tra MoldoveT din asemenea cheltuld de circa

1 milion i jumAtate leT pe an?
Lefile functionarilor ail fost plAtite de la Casa RAsurilor. Intregul
venit al WIT a servit pentru Tura i pentru Domnitor. Pentru cul-
tura publicd din budgetul general al t6rif, nimic decal &IA 180 leT.
la 3 ucenicT de la WM; 180 leT filosofuluT Govdela pentru 30 de scu-
telnicT; 150 leT la 2 Inv6tdtorT i 2 ucenicT pentru engomiile grbdto-
rilor CrAciunuluT; 586 leT cheltuitT ca catagrafia tIrguluT IaT; 750 leT
traduckorilor pravilelor, pe fie-ce land ; 4.747 lel In cump'rarea a 102
chile de mdlaid i 87 chile de cartoff Implrtite ca smInt la judete;
165 pentru caicele parcAldbieT de GalatT. S'ad mal cheltuit cdte-vd
sute leT pentru legdtura de exemplare din Condica civil ImpArtite la
prelatI i la boeril din Divan. De acolo Incolo tot restul budgetuluT
a fost la dispositiunea luT Scarlat Calimach 1 a Turcilor ! Cum sd nu
fie mare crt6 Intre Grecl, dr vor pune mna pe Domnia t6ril? (1)
Casa doctorilor, adecd o directiune sanitarA, exista sub Scarlat Ca-
limach. In 26 August 1814, Domnitorul dd tiduld domnscd pentru
adAogirea veniturilor acestel case. Intro aceste veniturl se adaoge
harabagialicul de GalatI, In 10 Noemvrie 1814 (2).
Sub Alexandru Calimach se Infiintzti i In IaT, ca. la BucurescI,
Vornicia de politie (3).
Casa BAsurilor e pusA In Decemvrie 1814 sub marele Logof't de
tra-de-jos (4).
In 27 Aprilie 1816, Scarlat Calimach ordond Ispravnicilor de Roman
sd insdrcineze un inginer Cu ridicarea planuluT oraulut
La 9 August 1814, Domnitorul aprobd anaforaua Divanuldi pentru
aezarea scutelnicilor i a breslailor boerescT i mnastirescI. Iatd
resolutiunea DomnitoruluT:
Nof Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cu mila lu Dumne4eii Domn
Moldaviei.
Infatindu-se Domniel. Mele ob0sca acst anafork i drpt i cuviinci6sh so-
cotind teit alatuirea ce se face pentru pronomion de scutelnid i bres1a0,
rim 0 Domnia mea i hotArdsc urmarea intocmal j fail nicI o strinutare Intru
t6te, cum prin anaforaua acsta se cuprinde, i poruncim t3E domniei sale Vel-Vist.

Vedi In anexa de la Tom, X, partea B a Istor. Rom. de V. A. U., Bala Viste-

riel maI sus analisate.
Vell Academia, Cod. I, pag. 336-337.
Vedi la Academie, Cod. I, pag. 310-313.
Vedi condica Metropol.-din Ia0, fila 129.

www.dacoromanica.ro
102 V. A. IIRECHI 29-0

ca In cuprinderea acata sd se facd i isvod de scutelnici i breslasT, ce se envine

a se da din Visterie, alcdtuindu-se nesmintit intru ti5te cuprinderea tt, ffird aba-
tere cat de putin din hotrirea acsta, i boerii Greci cu total s fie deprtatI de
pronomion acesta al scutelnicilor, ca de un adevrat pronomion alcdtuit numai pen-
tru pdminteni, iar spre neclintit armare i paza acestei hotdrirI i drptd alcdtuire,
'filtra tt cuprinderea anaforalel acesteia, intrim cu a n6str iscdliturd i pecete.
1814 August 9.
Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
(L. P.)

CAP. VI.
Boeri.
In Domnia luT Scarlat Calimach, boerimea a putut fi multumita,
cud inflintata de el, marea Comisie chemat s reorganiseze servi-
ciile publice, fiind compusd exclusiv din boerime, ea departe de a 1m-
putin1 privilegiile oligarhicel clase, le adaoge.
Clasa boersca sporl sub Scarlat Calimach, nu atat prin ridicarea
de nol boerT pamtntenT, cat prin impamintenir de GrecT.
Pentru a se ved cu ce titlurf unil Gred deveniatt boeil aT tril
sub Scarlat Calimach, aduc ad In resumat dou pitace domnescT.
Primul este din 31 Ianuarie 1813, prin care fratil Hariton i Apostol
Petrino sunt asezati Intre nmurile triT i trecutl In catalogul boe-
rilor de nm, al Visteriel:
Ca uniT ce, de0 streinT, de mull, ami* locuese in Ird in scaunul
Domnie, facendu-se pdminten cu dobtindire a destule nem4cdt6re
lucrur, a petrecut bine i linititd vietuire spre lauda lor, tragnd
catre d'in0 olntsca bun cugetare i credinta, Invrednicindu-se
de ocrotirea celor de maT tnaintea 1-Ristra fratT i luminatT DomnI, cu
slobodirea infatoOril i la Domnsca Curte i a fost cinstifl
i cu cinurf pgmfntescT.
AO dar acestor dol fratl de origine streinl li se d dreptul de
boerT pdmintenl, pentru c a cumprat proprietatT In tr i art avut
o vita cinstitg. Intre acole drepturl este i acel de a se put pre-
senta la Curtea DomnitoruluT (1).
Al doilea act identic este din acelaT an, 1813 Aprilie 30, In fav6rea
unuT PetrovicI Armis (2).

(I) Vec,11 actul in condica Metropolitului de la Iasi, fila 77.

(2) Acesta, niiscut din prtrinti cinstiti si din nmurile cele vechl si alese ale patriel
sale Misiei, i pentru cA pdrintii 861 In curgere de multi ani, locuind In pitmintul

www.dacoromanica.ro
291 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 103

Immultirea streinilor In clasa boersca avea un inconvenient fiscal,

cheI noil boerf vroiaii sa alba i. el, ca boeril pamintenI, scutelnicI gi
poslunia Acsta Imputina num6rul birnicilor Vistieriel. Nu dar din
imbold national, ci din acel al neImputinaril budgetulul domnesc, se
pote explica decretul hfi Scarlat Calimach, din 9 August 1814, prin care,
aproband anaforaua DivanuluT, semnata i de Metropolitul Veniamin,
Domnitorul dispune, pe de o parte, continuarea privilegiuluI boerilor
pamintenT la scutelnicI sail breslasI anume hotaritT, dupa rang, pana
la *etrarT, iar pe de alta parte, excluderea boerilor Gred de la acest
privilegiii, considerandu-se ca un catahrisis ea acet1 bocri de origine
streina s'el bucurat de cal-va timp de asemenea privilegiii.
Tata propunerea boerilor din Divan:
4SA se pazsci cu nestrimutare acest privileghiil al nmului boeresc si Cu indrep-
tare de catahrisis ce a urmat intru vremi, niel de cum mal mult si nu se litsci
privileghium al scutelnicilor si breslasilor, decit numaI la pmintenT, oprit fiind
Cu totul a nu se mal da scutelnici sal breslasi la boerii Gred, dari niel banI sub
mune de scutelnici, pentru ca in telti vremea, izvodul de scutelnicI in Visterie sil
fie mune subt numele pmintenilor si niel cu alte mijlocirl si nu fie slobod a se
atinge acest pimintesc privileghii1; lar cuviinciosul ajutor de la In. Ta ciare boerii
Greci prin bunavoint a Mirla Tale va put urmi cu alte drepte impirtisiri din
domnescile si imprtescile milostivia,

Putine casurI de InaltarI la trpta boerieI dintre raze0 orf alta

categori de cetatenl Intalnim sub domnia Id Scarlat Calimach. Men-
tionam ad chrisovul din 6 Martie 1819 in favOrea lifi Gheorghe Roiul,
care este ridicat la rangul de Mare Capitan de darabanI i acel al lul
Alexandru, fiul Economulul Ureche, protopop de Harlail care, pentru
serviciile aduse in timpul ciumel din 1818, este ridicat de Scarlat Ca-
limach la rangul de Clucer(1).

acesta al Moldova, in scaunul Domnia neistre, s'ah ficut pimintn cu dobIndirea a

indestule nemiscit6re lucruri, si ail petrecut buni si cinstitil vietuire, trignd catre
sine lauda si buna cugetare a obstia si asemenea si dumn-lul petrecnd Intru ase-
menea cinstiti vietuire, trgnd catre sine aceasi lauda si cinste, in vrednicindu-se,
precum pirintele siii, si ocrotiril celor de mal naintea n'Utr fratl si luminati Domnl,
cu sloboOirea infitosrii si la Domnsca Curte , si a fost socotit de a put fi
cinstit FA cu cinurI dintru acele ~futesa . . . . este trecut In catalogul nmu-
rilor al Vistieriel., (In aceeasi condick la fila 78.)
(1) Primul act este scos din Condice Domnsci de la Metropolia din Iasi. Cel al
doilea este in original In posesiunea mea.

www.dacoromanica.ro
104 V. A. IIRECHIA 292

Boerimea a fost mult miluitd de Domnitorul Scarlat Calimach, cu

acordare de droburi de sare, cu adugire de liucji, cu ddruire de tigani
cu mili de la Cutia respectivd(1).
1819 Martie 6. Cartea Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod, data lui
Gheorghe Roiul.
Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod. Cu mita lui Dumne4eft, Domn frii
Moldovei.
Insciintare se face prin acst carte a Domniel Mele pentru Gheorghe Roiul c,
prin jaloba ce a dat Domniei Mele, a fcut artare, ea el la cite slujbe i poruncl
a fost, s't osIrdnic silitor, le-a sav1r5it cum a cerut trebuinta, cu tta dreptatea,
facdnd rugminte, c precum altii multi cuprins cu Domnescile nistre mili, si
se imprtsisca si el, cu cal cerescul Imprat se va nastavi, dupti socotinta savIr-
sitelor sale slujbe. Care ale sale aratarl finduind Domnia Mea la dumn-lui Vel Vistier-
nic de s'ail cercetat si s'ail aflat adevrate, ca la cate slujbe a fost rinduit, a fost
silitor de le-a OvIrsit cu dreptate.
Deci cu milostivire fiind Domnia Mea asupra sa, 11 miluim cu aceste din Domne-
scile neistre mili, adecd : hotirim sil fie scutit de tte darile Visteriei, cum si de
plata la slujbele rusumaturilor de catre cumpiratorul slujbei lor, O nu se supere
intru nimica, pe t6te ori cate bucate va av drepte a sale: stupi, svinT, oi si vin
ce va face din drepte viile sale. Avind a scuti si Ose liui, simeni streini, ce si-i
va aduce de peste hotar, de tte ori-cate dar] i havalele vor fi asupra altor lo-
cuitori, acestia intru nimic si nu se supere, fmaind numai pentru slujbele i tre-
buintele casel sale, ori la ce tinut se va Ola cu sederea sa. i Inca cu milostivire
fiind Domnia Mea asupra sa, hotrim a-si av i titlul de Vel Cdpitan de dardbani,
care cunoscut O fie. Pentru care poruncim i dumn-v6strii, dregitori a ori-care
tinut In care se va el Cu sederea sa, sil nu puteti a-1 rindul la slujbe i poroncl
de ale tinutului, cci cand va fi trebuinta, se va rindul numai Cu cartea Domniel
Mele si a Visteriel, ca sa-1 fie cunoscutd slujba. Aceste sunt miluirile de la Domnia
Mea, cu carl am miluit pe Gheorghe Roiul, facAndu-1 si Ve! Cpitan de darlibani.
Pentru care poftim si pe cei din urma mea luminati Domni fratil nostri, cari din
pronia cersca se vor rIndui ocarmuirii acestel fiel, nu numai si nu strice acsta
cuprindere de miluire, ce mal ales cu sporire si adaoge, gi pentru a Domniilor Sale
laude si vecinic pomenire. 1819 Martie 6.

(Semnatura) Scarlat Alexandru Calimach.

L. P. D.
Ve! Vistier.
S'a trecut in condica Vistieriel de hriselve.
Constantin Yeisa Paharnic.
(1) La 15 Noemvrie 1813, Sc. Calimach acordii lui G. IIermeziu mila pe tot-deauna
de 10.000 oca sare de la 'pena in drobi.
Asemenea ji acorda 20 streini scutiti. (Academia LV 40.)
La 1 Ianuarie 1813 druesce tigani lui Petrache Casimir biv Vel Ban. (IV, 107, Aca-
dernie )

www.dacoromanica.ro
293 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACII- 105

Lista milelor de la Cutia respectiva coprinde destule nume de boeri

i de vaduve de boerl.
Boeri pedepsiti ori. prigonitI in Domnia liff Calimach aprpe nu
gasirtim pana adl; cun6scem numai un cas de degradare a unui Pahar-
nic Nicolae Dumitriu, in 1814 Ianuarie. Din ordinul luI Scarlat Cali-
mach este degradat din rangul de Mare Paharnic, dar nu din c6ta
boersca, caci i se lasa rangul ce avea anterioramente, de Setrar.
Cu ce pacatuiso Paharnicul Dumitriu ?
Era denuntat MI \roda, ca intr'o sindrofie ar fi rostit vorbe dumanse
pentru Domnie, ar fi dis ca proa aduce Vodd multe lichele de Greci
din Tarigrad.
Boerul Paharnic isbutl s convinga pe Domnitor, c a vorbe el
n'a rostit i, la 24 Martie 1814, Domnitorul II restitul rangul de Mare
Paharnic (1).
Considerat boerimea din respectul cultural i national, DIO gasim
superira celel din Muntenia. In adev6r, boeril fac paI, semnza acte,
In car1 41 arata regretele lor pentru perderea Basarabiei (2), decat
in fond, aceste regrete sunt mal putin pentru perderea a jumtate din
Moldova, cal pentru ca acsta a adus scadere In budgetul de venituri
al t6rii i pentru ca prin aplicarea tratatului de la 1812 erail siliti,
ca pana in termen de 18 lunI, sail sa-i vinda moiile din Basarabia,
sail sa se strmute acolo i sa devina supuI Musca!!. In acsta al-
ternativa pu1, Divanul dup ce v6da ca staruintele boerilor nu isba-
tesc, se Mg/ de Domnitor s." intervind el pe lang Imp6ratul Rusesc,
sa mai acorde un termen de un an de dile, pentru ca sa-1 desfac
moiile din Basarabia acei cari nu vor sa r6mand acolo ca supui
Muscall.

Asemenea lui Paharn. G. Hermeziu in 3 Ianuarie 1813. (Academia LV, 39.)

DA Hatmanului Rducanu Roset dreptul de a afl 50 liude streini qi a-1 scuti. (Aca-
demia, XXXI, 72.)
La 3 Aprilie 1813 ordon prin Visterie catre ispravnicI de a regul i sena 6menii
streini, ce vor fi ad* de S'Atar N. Bal la moia sa Codesci. (Academia XXI, 95.)
Asemenea li pentru acela0 lucra in 6 Aprilie 1413. (Academia, LI, 83.)
La 30 Aprilie 1813 acorda 60 ludi scutifi Domnitei Elena Hangeri. (Academia, L, 87.)
La 10 Octomvrie 1818, Calimach acordd 100.000 oca sare lul biv. Ve! Logonit C.
Ba4. (Academia, XXXV, 241.)
Vedi condica Metropoliei de la I*, fila 95 verso.
Ved' actul din 20 Aprilie 1812, in carteaA
1.."-M6HT6
8 AHH ilitomosa, atribuite luI
N. Istrati, vedi Uricar, I pag. 343.

www.dacoromanica.ro
106 V. A. URECHI 294

DivanitiI Jic cca nu avem aid crii vinde moiile nstre, niel cu cine
sa le schimbam.
La din contra' cvom fi silii la acea maI jalnicg lucrare : a npr averile nestre,
pe cht nu vom put uring alte chipurl, i cu lacrimI nemnglate a se desperti
fil de printI, fratI 15i alte rudenil, trecend unil la cele de peste Prut rnoi i altil
rminend la aceste de ala

Se tem boeril ca, nu din causa ca unil membri al familieI lor vor
fi silitl sa r6mana In Basarabia, la moiile de acolo, sa fie banuiti
cetI rmaI In Ora de catre Turel (1).
Neisbutind boeriI in cererea lor, multi se stramutara definitiv In
B agarabia.
Se pare ea. Oranfl Moldoveril din Basarabia, din contra purtaril bo-
erilor, se decisera a emigra de acolo In Moldova. Acsta nu convenia
Rusid. Pentru a Impedica acsta emigrare a t6ranilor, MuscaliI inchid
fruntaria Prutuldi. (Vegll Hurm., pag. 701-708.)

(1) Condica Metropolitului Nanian de la Iaa, fila 82. Veoll i Androssy, din 23
lulie 1813, in Hurmuzachi, supl. II, pag. 479.
Iacd actul prin care baril se jgluesc cd Rusia cere s'A vinde ei moiile ce
peste Prut :

Prea bu:Mate Dmne,

Cu kit supunerea qi lucriterea cugetare, am primit porunca ce s'a dat nou de

catre Inltimea Ta, cu aretare cd dupg trimiterea a prea plecatului nostru magzar
la prea strilucitul prag al prea puternicii i hrgnit6rel nestre Imperatil, a venit
rspuns intru aceeaa neurnite laotgrire a vinde tete acele de peste Prut stramws-
cile nestre moII i a ne desface cu totul de dinsele, pentru cA dupg deosebite ne-
cunoscute nou politicesa pricinI, nici de cum nu este ertat urmarea intealt chip.
Tete porunca prea Inaltulul Devlet i a Inltimii Tale, fiind la noi pravile ne-
cglcate (?), daca plecatele n'estro rugAciuni din durere ce ant fecut intru acst pri-
cin n'ail fost ertat a se ascult, la noi nu remine alta decgt cu jertfirea strmoescilor
nestre mo11 qi lipsirea hice si de hrana cuviinciesg a caselor neostre, se punem in
lucrare implinirea poruncil ; acste desfacere in cat este pentru noi sdruncingtere,
Inatitnea Ta nu te indoesa, cad nu este numaI nenorocire dar i strimtorie a
insea vietii nestre, nu avem la cine vinde niel cu cine a le schimbe, pentru
totI credineioase raele a Moldavia am nazuit i am remas subt umbrirea prea pu-
terniculuI Devlet, precum i strmoii notitri, i aca cifi se aflg cu locuinta in par tea
aceea de peste Prut nu ad alce mal mult dedal png la patru sail cind moII din-
tr'acele mai mici. Drept aceea inteo mare nedumerire ne aflem, care lucrare trebue sg

www.dacoromanica.ro
295 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 107

Am v6dut in urm ca numirea liii Caragea i a 1u Calimach a

incepem spre implinirea poruncii ? caci perderea acelor de acolo mosll ne arath Cu
lmurire groza.via stingerii caselor nstre, lar mahniciunea acestei de istov stingerI
a patruns sufletescile neistre simiri in cat tanguirea i jalnicele lacrimI pentru in-
grozirea acelel de istov cadere a familiilor invechite aft ajuns a se face simtit6re,
si la cele mai crude virste ale nenorocitilor nostri fil, milostivirea prea bunului nostru
Imprat, dupa asemnarea DumneleesculuI ceresc, este la noI incredintare fara in-
doire a ved spre acsta pilda i acea cu milostivire parintsca obladuire a Inaltimii
Tale, dintru care catre toti de obste se revars din indurarea hranit6rele imprateset
mile si pe acsta alcatuind temeiul nadejdii mangaerisi neistre, iarasl indrasnim aler-
gand catre Inaltimea Ta, din durere, cu umilite glasuri te rugam, ca spre 6resi-care
mngaieri de inlesnirea acestii deslacen, de este cu pitting, sa urmez0 mijlocirea
Inaltimii Tale catre prea puternicul, bunul i milostivul nostru Imperat, ca sa se
indure &We nol si din bogatele sale milostiviri refrsand, sa ne darusea o vada.
Inca de un an, sail deed va fi greutate, fie macar de sse luni, dup implinirea
profezmiel, pentru ca deirft in acsta vreme vom afl Coresl-care inlesnire spre des-
facerea mosiilor neistre, ad nu le perdem cu totul, pentru ca in vadua de 2 luni
ce ad mal rmas pana la implinirea profezmiel, urmand desfacere, nu se va put
alcatul alt ce-va decat aceea ce acum privim : o de istov stinger i strimtorire a
vietuiril nistre. Noi intru acsta intimplare, cea mai intaI i desvirsita cadere
socotim a ne lipsi de pmintul stramosesc, si a nu till sub umbrirea vietuitoruluI
Devlet, si de vreme ce suntem frmintatura hranita de la stramosI eu muele prea
puternieii nistre Impratil, i intru acsta imbarbatandu-ne, potrivit cu acsta
fi Vote locurile n6stre, i spre a ajunge la acest sfirsit nu vom lash a nu face si
acele peste putinta jartfirI, dar nemarginita greutate ce vedem, pentru cd nu avem
niel cui vinde moiile n6stre, niel cu cine a le schimba, prin cate cereal.' am facut
intru acsta pana acum ne ingrozesce, ca dup ori-cari jertfid, nu vom put
ajunge nevointa ingrozirii pentru de istov stingere, i mai ales pentru strimtorirea
a hranii spre vietuire, vom fi siliti la acea maI jalnica lucrare: a impartl averile neistre,
pe cat nu vom put urm alte chipurI, i cu lacrinai netnangaiate a se despartl
liii de parinti, fratl i alte rudenii, trecnd unil la acele de peste Prut mosii
altil rmind la aceste de aid. Acsta intru desnadajduire, i cand teite alte chipuri
vor lipsl, lar sufletsea mahniciune, i jalnicele lacrimi, cad prin acst despartire
vor urnt, vor fi fall indoire vesnice i neuitate, din nm in nm, 'Ana la cea de pe
urma; cu umilite glasurl de obste i eu fierbinti lacrimI ne rugam Inaltimil Tale,
ea si intru acsta sa urmeze parintsca milostivire a se face cunoscut prea Inal-
tatului Devlet nevointa care intru acsta peite sa ne silsca, lucrand mijlocirea cu-
viinci6sa i tragnd catre noi indurarea proa puterniculuI i milostivului nostru
Imperat, pentru ca intru o ash jalnica intimplare sa fim umbriti Cu aceeasi mi-
lostivire ce am fost hranitl nenumeratI ani de la stramosil nostri, i and vom
fi siliti de la intimplare a urm jalnica desprtire, eu trecerea intru nenorocirea
unora la sthpanirea mosiilor de peste Prut, pentru acel, carI dintru acole familii
vor rman aid, sfi nu afle prilej dusmnescile lucran, ca in potriva dreptatfi ur-
n-land clevetire, sa socotsca acst pricina de vre-o lene, pentru e silnicia intim-
plrfl acesteia este fall Indoire, iar rivna credintel n6stre in VOA vremea eu
lucrateire chipurl s'a aratat, i dintru acsta niel de cum vre-odat nu ne-am

www.dacoromanica.ro
108 V. A. IIRECHI 296

produs o mare emotiune la IaI i la Bucuresc. Emotiunea boerimil

Moldovene proveni in mare parte din temerea, nu cum-vd noul Domn
sd aibd de la P6rtd insdrcinarea de a pedepsi pe aceia dintre dinff,
earl mal mult se artitaserd Intro 1806 1812 neamicT. af Portel Oto-
mano i slugI plecate ale Muscalilor. Uor fu fns impratuluf Ale-
xandru I sd linitscd temerile boerilor, fcnd pe Sultanul s trimit
luI Scarlat Calimach hatieriful din 2 Octomvrie 1812, prin caro 136rta
obligd pe noul Domnitor sd acorde ertare, amnistie tuturor greitilor
din trecut i sd fie bland cu boerif 1 cu Vita tra (1).

abtut, niel ne vom abate. Prea Inltate Deimne ! Precum intru Vote altele printsca
oblduire a Inltimii Tale a facut catre toff de obste ajutor si revrsare de mi-
lostivire intre sdruncinrile, cari rsboiul trecut a pricinuit in tra acsta, aseme-
nea si la acst jalnica i nenorocit intimplare, fil milostiv a lucr mijlocire
a stringe asupra nistra milostivnica Indurare a prea Inaltului Devlet, care prin
lucrarea Inltimil Tale ndajduim fr indoire astigh, i prin acsta numai
alctuim ndejdea mingfiieril a nu ajunge in cea desvirsit cdere in invechitele
familil ale pmintului acestuia, lar Inltimil Tale va remn vecinied pomenire al-
catuit pe temeiul neuitril i la urmasil nostri. 1815 Noemvrie 5.
AI Inltimii Tale
Smerit ctre Dumnedeil rugAtor, Veniamiu Metropolit MoldoveY.
Plecate slugl:
(Isclitl:) Constantin Ghica Logort, Jordache Canta Vel Logoft, Constantin Bals
Logofet, Dimitrie Sturdza Ve! Logoft, Grigoras Sturdza Vel Vist., Sandu Sturdza
Hatman, Iordache Roset Vist., Constantin Bals Ve! Vornic, Manolachi Dimachi Vel
Vornic, Vasile Roset Vornic.
(1) Hatiseriful ce a venit ctre prea Inltatul Domn al Moldovei Scarlat Alexandru
Calimach V. V., dup anaforaua obstsc ce s'a fdcut dare Inltimea Sa, pentru starea
de micsorarea OH'," dup incheierea 00'1 de acum 1812 Octomvrie 2.
Intbiule intre stapanitorii norodului Mesiel, alesule intru cel mal marl al nmului
lui Isus, Scarlat I Calirnach Zade, svirsirile tale s se incheie cu bine.
AjunOnd acst inalt a mea porunc imp'rtsca, sciut s fie, cfi spre buna
chibzuire i oblduire a tril Moldovei, acel care este din imprdtescile mele moste-
nescI castiguri, i acum iarsI s'a tutors catre stpinirea imprtescilor mele puterl
spre locuinta vietuiril celei bune, prin casele si asezrile lor, atit a boerilor cat
si a celor-laltI supusl al ImprtieI mele, ocrotindu-se el si deprtndu-se de la
dnii teot frica si ingrijirea, precum i spre fericirea pmIntului cu lucrarca tuturor
mijlocitrelor chipurl ce atrnd spre ocrotirea supusilor impratieI mele, hind ne-
aperat trebuinci6sA rinduirea ceo din noil a unui Domn ispitit intr'o intelepciune,
credint i dreptate; drept aceea cunoscut i artat fiind, el tu, numitule Voivod,
sluga cea credincis a Imp'rtescii mele Mrirl, nu numal in slujba Dragomaniei
a impratesculuis meil Divan, dar si in curgerea vremii rinduirii de mal nainte la
Domnia Moldovel, strlucies artarea credintei i dreptatea ta, al cheltuit tt si-
linta ta pentru rsuflarea i odihna supusilor tril acesteia, i jrtfind ti5te puterile
tale intru implinirea supunerfl si a credinteI; spre acsta s'a hrzit si s'a dat

www.dacoromanica.ro
297 DIN DOMNIA Lti ALEXANDRI3 DAMMAM 109

BoeriI Oa la 16 Iulie 1814, trimit magzar la P6rta Otomana, mul-

tie din nedesertatele mele imprfitesci Indurari Domnia Moldovei, mai nainte atar-
nndu-se pe umerele credintei tale i atuncia s'a dat impratsca mea porunca cu-
prindtre cuvintrilor celor calute la urmarea slujbeI tale, adec ca s te silesci
pentru fericita stare a pilmintulul, indreptind si bine chibzuind oblduirea sa,
odihnind i Insufletind pe acei carI nevoit i aft suferit strimtorire
nevoit In vremea rsbiAului, att din boefi cat si din cei-lalti supusi locuitori, tra-
end i odihnind la urma i casele lor pre tied stramutatI i Imprstiati. lar acum
In urma, ajungnd la Impriltsca mea seiint acele, carI din parten boerilor si altor
trepte din locuitorI impreuna cu ale tale in scris insciintrl la malta mea Prt prin
obstsca anafor aratarI, tanguind strimtorirea i ticalosia stril lar pricinuita lor
din navlirea rsboiului si aducnd multumitre cuvIntrl, pentru c s'atl mantuit
din manile streinilor i iarsI precum din inceput se ocrotesc acum sub umbrirea
prea puternicil mele Impratil, dar apol i plini de bucurie, att boerii cat
supusi se afla cuprinsl, pentru c s'a harzit tie Domnia Moldovei, inteo
glfisuire si intr'o cugetare sunt rugatori pentru vesnica proslvire a Impritteseil
mele Mriri, aceste cuprindndu-se In numitele serse ardtdrI, earl s'ail trimis la
Inltimea Mea. Decl fiind-c tra Moldovei este din pfiminturile acele dupit moste-
nire stapnire, drpta castigare a Imprtiei Mele, hied locuitoril dinteacsta tr
ad fost pururea hraniti din mosil i stramoil lar cu nedesertatele mele mili si In-
durar ale Inaltimii Mele, ocrotindu-se i umbrindu-se sub aripele Domniel Mele ;
daca dar dupa o Dumnedescii vointa ad ajuns i In streinl manl, sad boefi, sail
6men1 si de alte trepte alunecandu-se aft gresit in re-ce, acsta se pate socotl c
nu dra dupa. Inchipuirea ins.* vointei cugetului lor, ce dupa nevoie s'a intimplat ;
pentru acsta daca vre-unii din hoer.]: sa altii din ori-ce stare 6ineni in vremea
trecutultii rsboia, sub ori-care chip s'ail aratat gresitI si in alta parte atarnati,
aduandu-se intru desfivirsit acum ertarea acelor trecute ale lar urmri, nu voim
pentru cuvintul rsplatirii a li se face mustrare, dar Ina i insufletindu-se s se
umbrsc, fiind bine incredintatI ea, in cat vor rmiin eI Intru neclatirea hotarelor
supunerit si In cfit vor Indeplinl Indatoririle ascultril si In cat vor fi urmtori
peruncil i vointei Domnului lor, nu vor ved alta catre dinsfi deck revrsarea
nedesertatelor i bogatelor indurari ale Imprtescii mele Mriri, dup cum si in po-
trivil, dach se vor art calcatorI, vor Incera rsplatirea faptelor chibzuiril lar.
Pentru aceste tte, in urmarea Imprtitescil mele date de mal inainte porunci,
iatii acum slobodit si se da de catre Impratescul med Rechb acst inalt a
mea porune i pentru a pamintului bunk' orindul i pentru nemrginirea puterii
celeI slobode, care s'a incredintat tie asupra slujbeI tale. DecI tu, sluga prea cre-
dincisa a ImpratesciI mele puteri, acel care dintru Inceput cu indurarea Imp&
ratiel Mele cel vecinice te-al saturat i te-ai umbrit, ctre care si desavIrsit cre-
dint are Impratia Mea si bun cugetare sub acst buna ndejde, Imprittesce
cerem de la tine, dup asemanarea dreptatil stapnitreI bune vointei Mele si dupa
masurile tale, cand tra fericita i dupa mrginirea putetil acei slobode nsi plcerii
vointel tale, care s'a dat tie, umbrind i ocrotind pe acel earl cu necltire se vor
statornicl In hotarul supuneriI i infrInand pre acei ce se vor arat calcatorI voin-
telor tale sail cutezatorI de urmri In potriva datoriei lar i alcatuirilor; lar dup n-
dajduita de la tine credint, intelepciune 9i lubitifire de norod plecare, ocartnnind

www.dacoromanica.ro
110 V. A. IIRECHI 298

tumind ViziruluT pentru firmanul ce a primit Domnitorul Scarlat Ca-

limach.
Ei amintesc cA pururea ati fost credinciosi i pdrintif i stramosil
lor : de apururea am fost slugi i raele proa credincidse si la Ore-
care impotrivire de pAgubire i strickiunf sail stingerile carl dupa
vreme, intru Imprejurrl de rAsb6ie am suferit, cdlcatf de nmurI pro-
tivnice, nu ne-am abAtut vre-odat la socotinte streine.
Mrturisite sunt f Arg indoire tte stricciunile rAsboiultil trecut,
ce ail pricinuit nou obsta lar dup contenirea acestuI rAsboiil, sin-
gura mangAiere i sufletsea nstra multumire a fost si este, pentru
eg bunul Dumnedeti cu milostivirea, indurarea cAtre noT, ne-a d-
ruit nou vc, cu dulce stlpAnire a hrAnitrel" nstre imprgtil, ea
s petrecem vita printilor si a strAmosilor nostri sub umbrirea s.
Devlet.

indreptnd tra, vel ocrotl pe locuitori, fijad incredintat, ea In curgerea rsboiuluI,

Bat boeril sad cel-laltI din supusii locuitorI, daca afatat intru alunecare
a caruia grest urmatd dupa nevoi i intru M'amare straina, niel cit de putin niel
odinird nu se vor mustra el, ca pentru o vecInica uitare, intru care s'ad ingropat
cele trecute ale lor gresell, pe cara' vreme nu se vor clan din stejerul supunerit
se vor atta i urmatori hotaririlor tale si se vor sill ca credintd Intru implinirea
inaltelor mele Impratesci porunci, dar Impreun se vor nevol spre slujb,
tuindu-se intru tte chipurile, carde dup datoria Domnid tale si dup sciutd cre-
dinta ta veI gsi cu cale a urma pentru fericirea pdmintuluI, bund vietuirea supu-
Olor i lucrarea tutulor slugilor ImprdtesciI mele Ma'riri, nu vor ved alta decat
bogatele mele revarsrt catre dinsil, ale Imprdtescilor mele M'aria precum i dac
in potriva ImprtesciI mele vointe se vor arfit psind din datarla cfilutelor su-
puneri, dupa Malta mea porunc i hotdrIre, se vor aduce in rindula lar pedep-
sindu-se. Aceste t'ene cate se cuprind .Inteacst l'alta a mea ponina i hotarlre,
faandu-le sciute i cunoscute boerilor si celor-laltI locuitorf supusi, 11 ve'l insuflet1
mangaind pe eel infricosati i stramutati supusi si-1 vei ocrotl aducandu-1 la urma
ion vel cuprinde Cu cautare dupi m'Asura stril, in potrivire eu 1iinta lor, lusa
pe acel cari vor pzi cugetdrile unite cu voluta i porunca ta i se vor arat ca
nisce supuse raiele, dar veI pedepsl dup puterea cea slobod, care se da' acum tie,
dup vointa cea insusita a ta, pe aceI carI vor calca in potrivd i veI chibzul
cele obstescl si cele in parte lucrurl, dup cea mal drpta inchipuire ; in sfirsit vel
cauta bate prieinile dup socotinta trebuintel celeI neaprate i dupa temelia iubirii
saracilor i dupa msura cererilor celor neurnite, incredintandu-te dar Intru pazita
catre mine desavIrsit'd credinj i lmbunatatita eugetare, veI fi cu luare aminte a te
arat fr prihand laudat, pazind ca cu neincetare s trimii insciintare la malta
mea Piirt pentru tte trebuincirasele pricini. Spre aceste bate s'a dat acsta
a mea Imprtse porunc careia supuindu-te i urmdtor dup chipul aratat ur-
mandu-te, s te deprtezI de cea mai mica abatere si in potriva urmare. Crede im-
perateseuluI mea semn, ce s'a dat la lt 1227, la inceputul luminil Zelhidea.

www.dacoromanica.ro
299 DIN DOMNIA LUI ALEXANDRIT CALIMACH 111

Boeril 16udail apoI pre Domnitor, care grijesce de Mt/ obtea, de

a clruia iubire de dreptate i Imbunttit ocarmuire to de obte
ne afl6m Intru desAvirita multumire.
ApoI grAesc de firmanul din 1228, la Inceputul lunil Muharem,
de acel din acelai an, la Inceputul luni`f Regep (cand a trimis dar
tabacherea). BoeriT II exprim6 marea lor recunoscintd pentru Ott)
aceste, mal ales cl li s'a asigurat p6zirea vechilor nstre obiceiurI
i urmarea aezAnfintuluI legit
.Ne aflam intru strimtorire mult cu schimbarea hotarelor, dar ne cun6scem
svirsit norociti, aflandu-ne sub umbrirea Inaltului Devlet. (1)

Pand In ultimul moment, boeriI Moldovenl s'argtarl slugarnicl c6tre

Muscall. La 30 Septemvrie 1812, Divanul CnezieI Moldova adresase
lul Crasno Miloevid o adresg, aduandu-I multumirI pentru buna ad-
ministratiune a t6rit fiind el Preedinte Divanurilor Moldovel i Va-
lachid (2).

(1) Magzar ce s'a fdcut mitre prea Indltatul Vizir, multumitor asupra
firmanului: care a venit Domnului Scarlat Alexandru Calimach Voevod.
Prea Inaltate, prea milostive si al nostru mult fackor de bine sttipan, epitrop al
prea puternicii i hranittireI ntistre impratii, noi prea plecatI slugi : Mitropolitul
tea arhimandritii egumeniI al mnstirilor, boeri marl si mici 0 de tta starea
credincise raele, cari locuesc in memlechetul Moldaviei, prin al nostru plecat mag-
zar, umilite glasuri de rugaciuni dinteadancul inimii intindem catre sfintul Dum-
neleii, Ca s inalte cu nemrginire bratul cel puternic al prea bunului nostru Im-
prat, s supue sub puterile lui pe tot vrajmasul i improtivnicul i s darusca
putere Inaltului Devlet i milostivulul nostru stpan vita indelungata i slava
ParintiI i stramosil nostri din nenumrag Dui, dar si noi cu urmare necontenit
hranindu-ne Cu muele Inaltulul Devlet al prea puternicului i iubitorului de 6men1
al nostru Imprat, de apururea am fost slugi i raele prea credincise si la ori-care
impotrivire de pfigubire i sdruncinare sad stingerile, cari dup vremi intru im-
prejurarl de rasbede am suferit, calcate de nmuri protivnice, nu ne-am abatut vre-o-
data la socotinte straine sad neasemnate cu ale luminatilor nostri Domni, nicI am
slabit intru cat de putin din drpt supunere a neostra, ce statornicifi pe adefrata
cugetare, am pzit de a-pururea dreptatea i sadicatul, slujind la Inaltatele Imper-
tescI poruncl cu rivna ferbinte; marturisite sunt fAr indoire Ole sdruncinarile earl
rasboiul trecut ad pricinuit nou de obste, dar dupa contenirea acestui rasboiii,
singura mingaiere i sufletsca a ntistra multumire a fost si este pentru ea bunul
Dumneleii cu milostivnica indurare catre nol ne-a druit nou acel aurit ve
(2) Veop la Academie, port XXXV, 101.

www.dacoromanica.ro
112 v A. DRECHI 300

CAP. VII.
Prang sub Scarlat Calimach.

Noua Domnie de dupd tratatul din 1812 de la BucurescT nu aduce

nicT o imbunAtatire la srtea t6ranuluI Aloldovn cldca. Cum5scem gre-

iilele stfipaniril a hrnitrel n6stre Imprtil, ca sd petrecem vita printilor i a

strdmoilor notri sub umbrirea i vietuit6rea razd a sfintuhil Devlet, intru acst
drpt credintd a niistrd, 1ntemeiatd pe acea dintru in vechime milostivnica indu-
rare i statornicie a ne afi pentru de apururea sub aceeai umbrire a prea Inaltulux
Devlet, nu am cugetat ce-v nicI pentru sdruncinarea qi nemdrginita pgubire cu r-
mdnerea din stnga PrutuluI a strdrnoescilor niistre mo11, de la carI am avut
hrana vietuiril caselor n6stre; Domnul nostru cu parintsca ingrijire chtre tad' obtea
prin bunele chibzuirI cu drpt ocrotire a mangiat Intru teite nevointele i sdrunci-
ndrile n6stre, de a chruia iubire de dreptate i bunttiti carmuire toll de obte ne
afldm intru acea desaviritil multumire, cd prin milostivnic Indurare a prea bunuluI
nostru Imprat ddruit nou strdmoescile privileghiun cu pzire far strAmutare
i privim fr contenire catre toti de obte milostivnica umbrire i reversare dare
noI din prea bogatele mili ale prea puternicil Imprtil, am atigat nemrginit su-
fletscd multumire i de ajuns mangdiere in sdruncindrile i nevointele nstre de la
cuprinderea Inaltului Imprtesc Firman ce s'a trimis DomnuluI nostru, dat la anul
1228, la iuceputul lunii Muharem, cu revrsare de milostivire Intru cunoscinta su-
punerii i a credintei n6stre, dar i urmare cu sirguint.d a datoriilor nstre cu sa-
virire impreund cu Domnul nostru a poruncilor hrnitrel nstre Ifni:$.61101, ne-am
impartdit din milostivnica indurare i am catigat asemenea sufletsed multumire
i mingiere de la Inaltul Imprtesc Hatihumaium, dat Intru acestaI an la ince-
putul lunii Regep i trimis catre Domnul nostru cu Inalt Imprtesc dar i hdrzitn
drepte cunoseinte de adevrath credintd i osrdie sviririlor fr cusur ale Inaltelor
ImprtescI poruncl, xnrturisim acele dintru In vechime i c5tre noi urmt6re re-
versan l de milostivire ale prea puternicului nostru Imperat, nu ascundem asemenea
facere de bine i propovduim milostivnica indurare cu pazirea vechilor nistre
obiceiuri i urmarea aezdmIntultil legii i a credinteI nstre i intru urma acestora
incredintdm i sufletsca nstr multumire i cltigarea md.ngdieril la nevointele
sdruncindrile ce ni s'aii pricinuit cu urmarea rsboiului trecut; ne aflmintru strim-
torare mult cu schimbarea hotarulni, dar cun6scem desvirita norocire, aflndu-ne
sub umbrirea prea InaltuluI Devlet a hrdnitiireI nstre Imprtii, de la care, precum
moii i strmoil notri, asemenea i noi ctigam revrsdrile de milostivire din
noianul indurrilor prea bunului nostru Imprat, a cgruia slava s fie nemrginit
In veeI, dar prin Imprdtsca Indurare fericire pentra noI cuntiscem, drpta i blnda
ocArmuire a Domnului nostru, cu obtesci glasuri ne mein milostivului nostru
stdpan, ca s fie catre noI cu aceeai milostivire a mijlocl de apururea s cdtigam
far contenire mila i indurarea intru numel lui Dumnegle de la prea bunul
nostru Imprat i de la luminatisi notri Domni. 1814 Iulie 16. (Cond. Mur, din Lagi.)

www.dacoromanica.ro
301 DIN DOMNIA LTA ALENANDR13 CALIMACH 113

lele adaogirT la epont, de la Inceputul secoluluT, contra carora tranul

Moldovan nu data a protestat zadarnic.
In Cod. I (pag. 347) din Biblioteca AcademieT exista un ac. t, din care
se 'Ate ved, cum nicT o uurare n'a obtinut tranul sub Scarlat Ca-
limach. Acest act prta titlul: (Ponturile pentru lucrul ce s'a socotit
sa lucreze coi ce ed pe moiile altora.
In Fevruarie 1815, Domnitorul Scarlat Calimaeh, departe de a uura
Po Oran, IT mal rapesce un drept vechiti. Prin anafora, boeril Diva-
nuluT propun i Voda se grabesce a aproba desfiintarea excelenteldi
drept ce aveail clacail: de protimis la arendarea moiilor pe earl lo-
cuiati. Luand moia In arenda, tranil scapati de jaful i maltratarile
arendailor GrecT,ArmenT i chiar de ale proprietarilor boerT. Sub pretext
ca 'acest drept de .protimis ocasionza perderI proprietarilor de mo1I
la cererea boerimil, Scarlat Calimach da urmatrea hotarIre:

Cu mila lui Dumne4e4,

Noi Scarlat Alexandru Calimach Voevod, Donn I'M'?" Moldovel.

Cetindu-se anaforaua acsta inaintea Domniei Mele FA a tot sfatul i intrand

insumI Domnia Mea in cea mai cu amruntul cercetare celor cuprinse in anaforn,
am 3/Nut atat cele de maI inainte urmate felurl de pgubiri pricinuittire de judecati
nu numaI stpanilor mosiilor, ci i orindatorilor dintru o rea obicinuire ca acsta
cat si multe asemenea pricinl ce s'aii intimplat acum in vremea DomnieI Mele,
aduckire nu de putin srd'cie i stingere i MOO locuitorilor, stand i cu necon-
tenire judeandu-se; drept aceea, socotindu-ne c socotinta domniilor-sale boerilor
este drpt j Cu cuviintd de a contenl acest pricinuitor de pgubire WW1, ho-
Carlin Domnia Mea impreunil Cu to Sfatul de obste, c de acum inainte un pro-
timisis ca acesta s fie cu totul oprit si fieste-care din stpfinil mosiilor s fie
slobod si intru deplin stAphnire vinde venitul mosiilor precum va vol, i ori
cuI va vr, i contractul dintre cumprtorl i vinOtori s Rita trie, hula ca nu
orindatoriI in ndejdea acesteI hotriri a ridieriI protimisuluI de la
locuitorI sii se ispitsc a 1341 peste ponturile Domnescl, sail peste asezarea ce vor
av stpinfi mosie cu locuitorii, i s asuprsc maI mult pe locuitori, poruncim
Domnia Mea domnieMale Ve! Logoft i domnieI-tale Ve! Vistier, el de se vor
art neecarI-v locuitori, Cu acest fel de jalobe, s se cerceteze cu amruntul i in-
credintfindu-se de vre-o urmare a orindatorilor in potriva ponturilor Gospod,
a asezriI cu stpnil mosiilor, s li se feed' dreptate, fr a li se mal da maI
ascultare, intrindu-se anaforaua acsta cu a Matra Domn'esc isciilitur i pecete.
1815 Fevruarie 9.
(Isclit:) Noi Scarlet Alexandru Calimach Voevod. Iordachi Ghica Vel Logoft,
Procitoh.

Un alt drept al tranului, care primesce Imputinare, atingore, este

acel la pddure. Academia nstra posedd un act de la Scarlat Calimach,
Anatole A. R.Tom. XX111.Memoriile Sect. Istorice. 8

www.dacoromanica.ro
114 V. A. IIRECHIA 302

prin care acest vechiil drept al Oranulul de a lu din padure lem-

nele necesare de foc i de constructiune a caselor i heiurilor sale este
tirbit (1).
Carciumaril jidovI erail deja la :mil dintal al secolului nostru plaga
satelor. El otraviail lumea cu alcoolurile cele ucid6t6re i o sdraciati
Cu metodele pana astacjI practicate de carciumad prin sate. Boeril Mol-
dovenI, cad pe atund se pare ea intelegeati ea saracirea OranuluI
era saracirea lor, luasera o dispositiune bund, proprie de a mal
imputina rul. El hotarisera,;di orindarul, adeca carciumarul, sa nu p6ta
da butura. pe datorie cleat pana. la suma de 15 leI la Oranul frunta,
10 leI la eel mijloca i 5 lel la coda pe un intreg an. In contra unuI
aa de intelept nizam, arendaul Leiba de la Scheia, moia pe atund
a SpAtaruluI Dracahe Roset, revolta satul cu jafurile lui. Intervine la
Calimach o jaiba a satenilor contra lusi Mateiti Duca i Const. Drosu,
arendaiI luI Dratache Roset, earl a subarendat carciuma din sat
Jisului Leiba. T6raniI se jaluesc ca I-a saracit cu totul cu incarcaturile
ce le face Leiba i a implinit ce a gasit pe la casele nstre, vite i
alte lucrud pentru datorIT ce ar fi avnd a lua de la noI, de cad noI
nicI o sciinta nu avem cd I-am fi datod.... Leiba I-a adus in acea
stare, ea nu-I pot plan. birul i havalelele Domnescl. Si am venit,
locuitorif, la desnadajduire, unde cel maI multI din noI suntem gata a
fug i a ie sparge satul. pranil bietI cer sa le rindusca Domnul
pe cine-va sa-I socotsca cu Leiba i sa li se pue o vadea pentru plata
ce vor ei datorf (1817 Fevr. 12).
Asupra acestd jAlbi, Scarlat Calimach pune o resolutiune do trimi-
tere simpla in regularea VistieruluI (2).
Vistierul cercetza i all drpta jaluirea Vranilor i raportza fapta
catre Von. Atund acesta, la 28 Fevruarie 1817, trimite o porunca ciltre
Ispravnicil de Roman, scriindu-le :
A fost de mirare Domnid Mele, cum de nu cereetatI pentru nisce
urmarid ea aceste ale orindarilor, cand este sciuta d-v6stre hotarirea
orindariI (3) nu ail voie sa Insarcineze pe locuitorl cu datorll pe b6u-
tud (urmza indicate sumele aduse de noI mal sus) i care (arinda)
va face credit maI mare sa r6mana paguba,

Vedi actul In portof. XXVI, No. 198.

4Dumn-ta Ve! Vistier, pune la cale cererea pluitorilor dupd
L. S. Ve! Logoft.
Orindar In Moldova Insemng cal care 'tine In arend o cfaciumi. Vedi la
Academie, port. XXVI (166 si 167).

www.dacoromanica.ro
303 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRIT CALIMACH 115

ColonisarT nou6 de siliste se mal fac In timpul lui Scarlat Calimach.

AO Toma Luca, mare Vistier, este autorisat, cu chrisov Domnesc din
30 Aprilie 1818, sa aduca la o moie a sa 40 de liude streinT(1). Ces-
tiunea unor asemenea colonisarT am tratat-o altd-data prin un me-
moral special.

Tigang.
Niel o schimbare In s6rtea tiganilor. Tiganii Domnesci platesc dare
cate 1 leti pe lung. de lie-ce cruce, dupa cum se vede In pitacul Dom-
nesc de la 22 August 1814 (2).
Rua tratare, mal ales de particularT, a tiganilor, face ca. multi din
eT fug, parte peste hotare, mai ales la MuntenT, unde se pare ca erail
ce-va mal omenos trataff, intrand, dupa regula, Intre tiganiT Doinnesci (3).

Academie, port. XI (236).

Cond. proprietate a P. S. Metropolit Iosif al MoldoveI i SuceveI, pag. 113 v.
Coo:511a Zoe(?) d zapis CaminaruluI G. Hermeziu s-I aduch 10 sdlae de ti-
ganI fugite peste hotare. 1814 Martie 10 (Academie, port. X, 247.)
Trin4are de robi.

Petrachi Mavrogheni Beim& incredintez prin acest zapis ctre dumn-luI Avram
Vornicul de prtit, precum s fie sciut, c din tiganiI de danie ce am de la prea
Inltatul Domnul Scarlet Alexandru Calimach Vod, Cu chrisov din ltul 1814
Septemvrie 25, prin bunti invoire i toeml, 1-am vindut ciad suflete tiganI streinl
anume pe , Zoita, Sanda, Maria i Paraschiva. Drept acsta, de ast4I
Inainte s aibtt numitul Vornic de peirta a stptinl pe arAtatii mai sus tiganl, ca
pe nisce drepti robI ai si, nestrmutat i nesuprat de nimenia intru nimica; t3i
atit dumn-luI cht kti urma01 clironomI ai domniel-sale In vecl.
$i despre incredintarea i Intarirea celor de sus urmz a tie-still isclituril, pe
care s-I Lek- {ti Intritura Domnscfi. 1816 Mehl 30.
(Subscris:) Petrachi Blavrogheni (In grecesce).

Ar(ii Scarlat Alex. Calimach Vodd, cu mila Jul Dumnedeit Domn al fril
Moldovel.

Se face scire cu acsti carte a Domniel Mele c prin jaiba ce ne-a dat dumn-
Ini Dimitrie Avram biv Vornie de prti a fcut artare ert a cumprat 6 suflete
tiganI streini de la luminatul Beizadea Petrachi Mavrogheni, anume . ;
Zoita, Sande, Maria i Paraschiva, pe car! i Luminarea Sa i are danie cu hrisov
de la Domnia Mea din ltul 1814 Septemvrie 25, artndu-ne tg un zapis de vinlare
din partea Luminrri Sale pe aritatele suflete de tiganI ; Cu care jaloba rinduit fiind
la cinstit i credincios boertrl Domniel Mele dumn-lu Mihalachi Mavrogheni biv Vel

www.dacoromanica.ro
116 V. A. IIRECHIX 304

CAP. VIII.
Din istoricul Domnia lur Scarlat Calimach.

Reluand istoricul DomnieT MT Scarlat Calimach, amintim rechemarea,

dupa vointa luT, a Metropolitulul Veniamin la scaunul archiepiscopal.
Acest act nu putea decat sa recomande bine la tra pe noul Dom-
nitor.
Luarea In stapanire a tronuldl Moldova de catre Calimach se fact
Cu 6re-care Intardiere, precum v6duram, din causa tardieI sosirT a
firmanuluT relativ.
Nu avem de a revenl asupra faptuirilor nouluT Domn Cu referinta
la biserica, la c61a, etc. Insemndtatea acesteT DomniT, din punctul de
vedere al culturiT i al justitieT, este necontestabila.
Din respect politic, notele Consululul frances din IaI ne arata pre
Calimach apr6pe tot atat de girueta, cat am v6dut ca. era Caragea de
la Muntent Dupa cum Napoleon avea succese orT caderT, se Invirtia
girueta de la IaT. In fond, Calimach nu iubia mal mult pe Muscall
decat pre alte nmurl, dar fin diplomat, Calimach cauta sa traga
profit din fie-ce manifestatiune politica a sa. Acsta 11 reu0 OW
chiar maI mult decat lul Caragea. Gratie unel asemenea purtarI, Ca-
limach isbut sa capete ascultare de la Rusia, care inchisese, precum
vOduram, fruntaria PrutuluT, lnchidere prin care Ia*il fura un moment
amenintatT de f6mete, cad din Basarabia primia In trecut aprovisio-
narile cele maI multe; Calimach isbutl, dicem, O. dobandsca de la
Rusia libera exportatiune din Basarabia a productelor trebuit6re Ia-
ilor i unor judete Moldovene (1).
Abilitatea politica a luT Scarlat Calimach av de consecinta o do_
banda care se parea blind i pentru stabilitatea Domniilor pril, dar

Postelnic, Nazirul tiganilor Gospod, intru cercetare, ne-am Incredintat c'd sunt dreptl
tigani streini si din robii Lumindril Sale, t3i ca cererea ca sd i se facd si Intdri-
turd Domnscd, pe numitii tiganI.
Drept acsta, i s-a dat acstd carte a Domniel Mele pe numitii tiganI, ea sii-i
stiipansed In vecI nestrdmutat si nesuprat de nimenia intru nimica ca bund pace
si atdt dumn-lui cat si urmasiI clironomii domniei sale, ca pe nisce drepti robi
ai domniei sale In vecl si neresuit, intdrind vindarea acsta si cu a niistrii Dom-
nsc pecete. 1816 Maid 30.
(L. P.)
(1) VedI Fornetty, nota din 23 Aprilie 1813. Hurm., Supl. II, pag. 708 si 751.

www.dacoromanica.ro
305 DIN DOMNIA LIIi ALEXANDRE CALIMACH 117

si pentru familia lul Calimach. Prta Otomana, dupa staruintele luT

si ale Sutescilor, sprijinitl de puterile amice lor, iea la 1819 decisiunea,
ca la tronurile trilor Romano sa nu mal p6ta aspira decat patru fa-
milil si tot asemenea postul de mare dragoman sa fie reservat tot acestor
familil. Aceste 4 familif sunt : 1) a Tul' Scarlat Calimach, 2) a luT Alecu
Sutu, Domnul Muntenielf, 3) a mareluT Dragoman actual, in 1819, Michaiii
Sutu din familia lul Michaiii Voda Sutu, si 4) familia rposatuluI Ale-
xandru Moruzi. Prta dispune ca de acj1 inainte Domnitorilor adualT
vor succeda periodicesce si pe rind Domnl ceT (11 aflatorl la Constan-
tinopole, adeca cel mazilit din Valachia i acel din Moldova la domnia
Valachiel. Pentru postul de dragoman se va alege pre cel mal vred-
nic si mal ispitit fiil al aceluT mal vechiii Domn; cele-lalte dispositiunT
se pot ved In actul relativ ce urmza in nota (1).
(1) Regularea impgretsed pentru agezarea celor patru familii grecesci ce ail a
domni pe rind la Moldo-Romdnia.
Invecinicita puternia ImprtItie alegnd pe Domnitori din provinciile de sub su-
veranitatea ei cea dup clironomie, adece. Modova i Valachia, in telt vremea dupli
a l singuri i nemarginit socotint, deel mai inainte Ii rindui din pamintenl,
dar aek precum. s'ad artat din partea lor neertate cutezri, de nevoie ad
gesit cu cale mai in urmil de a se deshint sistemul dinti i in locu-I a se in-
troduce acela al alegeril dintre Fanarioti, carde s'a ei urmat pina acum. Scopul
schimbarii acesteia se intemei, c faptele i lucrarile indreznite de cfitre Domnii
piiminteni nu se vor mai ivl din partea Fanariotilor, ca unil ce mal inainte erad
cumptati. Insil de la o vreme inceice, fiind cl unil din numeroil rival)", nu numai
dintru aceia ce nu se aflad in trebi, ce Inca' din acei vrednici i nevrednici, intre-
buintat tot felul de mainatil spre chtarea une! Dragomanil ei a ambelor Domnil,
iscodiad felurite intrigi unul asupra altuia, in potriva inaltel vointe: sistematice
punere la cale a acestor lucrurl a ajuns una din cele mal neaprate nevol, ridi-
cindu-se din mijloc pricinile de cipetenie a tot felul de viclenie 1 prigonire in vii-
torime.
AeIt dar descoperindu-se acum din cercetare ei din practia purtArile prenumitilor
Fanariotl, in privire c personala calitate, vrednicie i nevrednicie a fieete-cruia
s'ad dovedit in destul ei mai ca sm acum in anii aceetI mal din urmk, cind vi-
cenia unora ascuns sub masca' de dreptate s'a vfidit din imprejurarea seri6sa
landu-se Mina incredintare prin acata di mi este dat celui intilid venit de a i se
incredint asemene insemnate posturi,"precum ale Domniilor, pentru acsta de nea-
prat s'a gsit de cuviinte a se face o din noil regulare potrivit cu imprejuri-
rile i cu interesele Inaltului Devlet, in chipul c amndou Domniile s fie hot-
Ate numai pentru patru familii, asupra cilrora nu urmzi vre-o imputare, inscrise
cu numele ei pronumele, i dupii regula lucrtelre atunci; precum i postul mere!
Dragomanii, ce se soceSte intre cele dintel, se' se cirmuscli numai de catre aceste
patru familii, lar acei ce vor rmin pe din dar, fiind nevrednicl i neputnd av
niel o ndejde in privirea familiei, se vor ocroti sub umbra puternicii Impratii.
Pe aceste dar temeiuri, dupti malta voint i hotrire a ImprtieI, i dupi soco-

www.dacoromanica.ro
li8 V. A. CREO HIi 306

Scarlat Calimach se deosebesce de contimporanul s6ti de la Mun-

tenT, In aceea c este mai putin lacom de banT. Noul Domnitor Moldav
nu perceph de la trd banii tributulul catre P6rta, tribut ertat prin
tratatul de la 1812, dar pre care Domnitorul Muntn gag mijloc sa-1
percpa.

tinta unanima a celor bine eugetatori si Cu eredintil catre puternica Impratie, ba-
sele regularii facute i princisele conditii si regule s'al statornicit in chipul ur-
mator:
Domniile Moldaviei i Valachiei vor fi de ast4i marginite numai in cele patru
familiI, cari s'ah' insemnat prin credinta i dreptatea strmosilor i cari merg pe
urma lor, adeca.: 1) Familia Domnitorulul de astail a Moldaviel Scarlat Calimach
Voevod; a 2) acea a DomniteruluI de asta41 al Valacbiei Aleen Sutu; a 3) marele Dra-
goman de astali Michalache Sutil din familia luI Michai Voevod; EA 4) acea a r-
posatulul Alexandru Moruz, compus din trei frati, lar Domniilor a Domnitorilor
de astAli vor succed periodicesce si pe rind Domnil cel dol aflatorl In Capitala
Impratik, adec acel mazilit din Valachia, la Domnia Moldaviei, si acel din Mol-
dova la Domnia Valachiei, Misa' a se ingadul niel de cum Domnia vre-uneia din maI
sus Ilisele familll. Din aceste patru familiI, daca' vre-odinird ar lipsi clironomi, Malta
Peirt, cercetand si insemnand pe acei inzestratl cu credintsi invtturi, va alege
pe acel mal insemnat dintre el, hrazindu-I driturile familiei a patra. lar pentru
postul marei Dragomanli se va alege acel mai vrednic si maI ispitit lid al celui mai
vechi Domn, sub cuvint de servicii fcute mai inainte, iar tata sed, cand 11 va
veni rindul de a domni, ori cand ar vrol prin inseris iscalit de insusI el, s'a propue
sa cra de huna voie i nesilit a sa demisie, i inlocul rinduirea fiului sed ce
ar fi ocupand postul mareI Dragomanli, in asemene cas i in urmarea cererii sale
Menta catre Inaltul Devlet, fiul se va rindul Domn In locul tatilluI se, lar postul
marei Dragomanii, se va incredint celuI mai vrednic lid din cea mai veche din
cele-lalte familii. Iar daca din cea mal veche familie nu s'ar gasi fid, av'nd virsta
potrivita, orI sciintele i invtatura cuvenita, saii i gasindu-se nu ar av
cerute pentru asemene posturi, atuncia, precum i in casul de mal sus, ale-
gndu-se din cele-lalte familii pe acel mal vrednic si mai invtat, se va rindul la
postul marel Dragomanii, iar acesta dupa alegere rinduit mara Dragoman,
eu credint i dreptate datoriile postului ce din mila Impratiei a trece
la rangul de Domn; insa in vremea Dragomaniei sale, cunoscAndu-se de catre pu-
ternica Impratie sad nevrednicia sa,sad ori-ce vre-o alta vina vdita sad nev-
dit, de data deprtandu-se din postul s, dup asemenea rindula, se va rindul
altul in loeul sd, rara ea acel ce se departza sub categorie de villa s' se 1:M'a ina-
int la rangul Domniet Osebit de aceste, spre a se preintimpina i inlatura ori-ce
viclenie i intrigi, mrginandu-se si postul Dragomaniei Flotei la aceste patru fa-
mili], 11 va MOCA cel mai vrednic ce se va alege din ele in chip ca, desi mai
nainte din Dragomania Flotei, de-a dreptul s'a inaintat la rangul Domniel, acum
insa, fiind-ca se hotrsee ca transitia la Domnie s fie postul anual Dragomanil,
apoi nu este niel cum ertat in viitorime vre-unuia din Dragomanii Flote! ca sa
trca de-a dreptul la Domnie; dar dupa regularea Multa, Dragomanul FloteI la
sosirea epoceI hotrite va trece la postul marel Dragomanli, si in urma, la vremea

www.dacoromanica.ro
307 DIN DOMNIA Ltd. ALEXANDRII CALIMACH 119

MultumitorT boeril de bunele dispositiunT In fav6rea lor luate sail

promise de Scarlat Calimach, so aduna la Divan boeriT halea i coi
paih i, la 9 Decemvrie 1812, aduc anaforh luT Calimach propunndu-1
restaurarea Curti' domnescl, constatnd neodihnita petrecerez a Dom-

hotritd inaintOndu-se la rangul Domniei; din cele-lalte patru familii se va rindul,

precum mai sus s'a s;lis, dup alegere, pe acel mai vrednic, frtt ea iarsi s se
p6til rindul nici odat in nicl o slujb pe acel ce pentru fapte vinovate s'ail de-
pfirtat din Dragomania Flote!.
In urmarea acestora, fiind-c dup regularea acum fcut, fat ambele Domnii,
precum i Dragomaniile Divanului Impratese si a Flote!, hotarit numal pentru
acele patru familii, ace ce de putin vreme inain tat si earl nu fac parte din
sus gisele patru familii, atift Hangerliul, cat i fostul Dragoman Iacob Arghiropulo
se vor cuniisce de astAli de cAtre puternica ImpbrAtie ca nisce particular!, desbrd-
ciindu-se de rangul ce-I avuser mai nainte: lush' atfit pentru slujbele lor in parte
fcute de mai nainte i pentru mila ce se harazesce tuturor supusilor puternicii
Impratii, spre a nu intimpha numitil nevoi, in privirea sari! lor, ca o conse-
cintii a indurrii autocratoricesel, li s'a ineuviintat 6re-care sum sub numirea de
pensie; si dar, fostului Dragoman Iacovachi, ea unul ce are multi pe ling el si
mai mult datorind deck Hangerliu, hotdrit a se da din insesi veniturile Dom-
niilor, celui intAiil 60,000 lei pe fie-care an, si lui Hangerliu 40.000 le!, din cari
scillAndu-se aceea ce ar ajunge spre hrana lor, rmdsita se va plan creditorilor. lar
din suma pomenit de pensie, dou treimi se vor da pe fie-care an de clitre Dom-
nul Valachia i cea-lalt treime de cdtreDomnul Moldavia, sloboOindu-li-se 'Matti
scum cuvenitele sineturi in puterea acestei regulri; pomenitii 1'11s sunt datori a
sed retrasi si a petrece cu liniste, recunosctori pentru mila ce li s'a fcut;
dael 'hash' (lucru ce nu se creda s'ar afl ca el ad cutezat in potriva Imp6rtescii
porunci urmate dup malta vointh si hotrire, osebit de perderea hrzita lor pensii,
vor lu ine i pedpsa sumetiei lor, prin strng. Fiind de trebuint ca pomenitele
familii s reguleze cele de cuviintd h pentru tot! boerif impOrtindu-I intre dinsii,
imprietinind pe unii, ajutnd pe aceI ce vor av nevoie i purtfind grij pentru
hrana lor, urmz dup acestasi cd trebue sd razim spre a fi ei sloboli, cu un
cuvint ca ti5te stdrile de boerl, conformndu-se cu credint si dreptate sistemului
familiei sub care se afl, s se ferse de ori-ce faptd mare saii mica ce ar fi in
potriva Inaltel vointi, bine eunosand, c representatiile de multumire off nemul-
tumire ce acele patru familii vor face Liana Porti, pentru cutare ori cutare fapti
a boerilor, vor fi primite de Worth. i dar spre a cun6sce fie-care acst punere
la cale si Inalt autocratoricsek voint, s'a sloboc;lit Inalt buiuruldiii, cuprinltor
poruncilor pomenite Patriarchului Romeilor, iar acelor patru familii cuprinse In
acst regulare 11 s'a fcut fie-creia in parte in seria Insciintare cuprin0t6re de
tte acele mai sus expuse. lar aceste porunci statornicite sistematic, spre a av
pururea putere, s'aff inscris atAt in calemul Divanului, precum si in condicile Ame-
giului si a ImprAtescii Zaraphanele ca, dup trebuintd privindu-se, sa se aplice
cu potrivire.
Anul 1819, luna Ianuarie.
In Constantinopole.

www.dacoromanica.ro
120 V. A. IIRECHI 308

nitorului in casa cu chirie. Se cer 115.690 lei pentru acst restaurare

a palatului, rti deteriorat de Muscali carT ati tinut in el spital mi-
litar. Suma reclamatd va fi adausd apoi pentru facerea mobilierulul
*i altor trebuincise. Boerii propun ca banii necesari sd se cisluscd
pe trd impreund cu baniI datoriti la Casa rcisurilor pentru lefile sluj-
bailor Veril. Modalitatea perceperil acestor han): se pote ved in
actul ad anexat (1).

(1) Prea Incilfate Dmne,

Cuprins fiind In obstsca anafor ce s'a fcut cdtre Infiltimea Ta, c neajungerea
Casei rsurilor, in sum de 298.463 lel a unuT an curgkor, s'A' se ie cu drptit ana-
loghie de la locuitoril birului sub numirea de lipsa lefilor, ca o Indatorire a triI
a Oda celor ce slujesc pentru trd, lata viind vremea cea cuyiincis spre stinge-
rea acsta, pentru care g adunndu-se dup porunca Domniel Tale spre socotinta
acsta, n'am lipsit a ne ingriji i pentru cheltuelile ce trebuesc spre ingrijrca Curtil
piinantescI, care a primit stricciune in vremea trecutului rsboifi, locuindu-se
de spitalul ostenesc, nermind alt slsluire pentru Domnie i pentru dregko-
riile pmntesci, fiind intru tke neodihnit petrecere i suprkire noroduluI, dar
apoI i inssI InltimiI Tale DomnitoruluI, ca pentru un lucru, dar neaprat si din
cele mal 11101, a ved Curtea Domnsc in stare de slsluire DomnitoruluI,
luAnd smd socotintelor ce s'ail fdcut Cu tahmin pentru cheltula trebuincis, mal
ales dup rinduirea domnid-sale HatmanuluI Roset, care cu luare aminte a si fdeut
cu luare in scris ntre tte i prin isvod a arkat adunril obstesci, c att pentru
cumpratrea cherestelelor c5t i pentru tke cele-lalte ale plii lucrdtorilor: petrari,
teslarI i cumpraturI de sobe si alte materialuri, spre intocmirea si a celor de
sus si a celor de jos zidirl si a celor din ograd i zugrvitul trebuesc 115.690 lel
cu tt economia, afar insd de un lagum ce trebuesce neaprat pe sub pod si
afar de teltft imbrcmintea Curtil.
Ineredintndu-ne dar Intr'un acelasI chip apoI intrn socotinta nelstr cea de
obste, gsim a fi de trebuint ca, Impreun cu stingerea banilor lipseI CaseI rsu-
rilor, sA se stringA i baniI cheltuelilor intocmirii Curtil, care s'a si M'out si este
dat6re a se intocml cu cheltula triI, ins nefiind chip tot InteaceeasI vreme de
odat a se str'inge i tt lipsa Casa rsurilor i top banii intocmiril Curtil, so-
cotinta prea plecatelor slugI ale Inltimil Tale urmzd, ca numaI jumitate din ne-
ajungerea lefil s se string acum in lunile Ianuarie, Fevruarie i Martie, adech
149.232 lel; si tot Inteaceste lunl s se stringa si din banii Intocmiril Curtil 120.000
leI, stringndu-se i sfertul rsurilor cel obicinuit, care se alckuesce In 85.000 lel,
carl totl banii acestia, ce alctuese peste 350.000 lei, analoghisindu-se din Visterie
pe tinuturI asupra birnicilor, scutelnici i breslasl frd osebire, prin cea maI bun
chibzuire i far insdrcinare asupritre din partea dregkorilor, se vor stringe in
lunile acestea, pentru c de la trepte : mazilI, ruptas1 i trgurI, dar si hrisovolitil
jidovl, armenl i altil nu este chip a se face stringere, fiind insarcinatI cu baniI
menzilulul, dar niel de la birnicI nu incape mal mult stringere acum, fiind
strinitoratl cu Imputinarea alisverisuluI din lipsa monedeI si din stingerea ne-

www.dacoromanica.ro
309 DIN DOMNIA Llif ALEXANDRU CALIMACH 121

Ca sd- facA manA bund nu numal la P6rta, ci 1 Cu principalele

puter Europene, Calimach intretine relatiunT cu tac), serie note
epistole lgudgr6se, promite amicitie i credint, dup imprejurArile
cand Francia, cAnd Austria, In acela1 timp cnd se declara devotat
Rusia. Niel la Curtea din Berlin nu ()rail ignorantl de cugetul real
orI aparent al DomnuluT Moldova
Pe 15.ngti Consulii din IaT, Calimach se arda amical i, ca sl le de-
monstre buna luI voint5, iea dispositiunea s li se ofere anume case
incdp6t6re, cumprate cu banT cisluitT pe negutitorimea din Ia1 (1).
Col mal bun mijloc de a-vi face prietenA P6rta sci Calimach
este de a o incdrch cu pecheursf. Domnitorul trimise Portil provisiuni
din be4ug i, drept multumire, Ii ven indat un Hatihumaium Insotit
Cu un dar, o tabacher6, o blang, un armAsar (2).

gutAtoriilor, pe carI le-a stinjinit vremea fsboiulul; iar apoI in luna viiteore Iulie,
atuncia se va stringe i cea-lalt parte in jumkate a lipsei Case! rsurilor, se vor
stringe i banil ce se vor cheltul mai mult Intru intocmirea Curtii, impartsind
intru acel ajutor impreunfi cu locuitorii i treptele, cad amfindou aceste trebuinte
pamintescI sunt datoria trii si a obsta. 1812 Decemvrie 9. IasI.
(SemnatI:) Veniamin Mitropolit Moldovei, Gherasim Episcopul Romanului, Meletie
Episcopul Husului, Iordache Canta Ve! Logoft, Const. Bals Logoft, D. Sturdza
Ve! Logofilt, Sandu Sturdza Hatman, Grigorie Sturdza Ve! Vistier, Vasile Canta
Vel Vornic, Const. Bals Vel Vornic, Manolache Dimache Vel Vornic, Vasile Roset
Vel Vornic, D. Bogdan Ve! Vornic, Niculae Stratulat Hatman, Alexandru Bah Vis-
tier, Iordache Roset Vistier.
(1) Veli documentul in Uricar, X.

(2) Cuprinderea naltuluz Imperdiesc Firman.

Lauda Domnilor celor din nmul luI Mesia, alesule dintre stp'anitoril nmului
lui Isus, ast0i Domnule al MoldoveI Alexandre Calimach, s5-ti incheI svirsirile
tale cu fericire; ajungnd acest prea inalt semn, sciut sa-ti fie crt unul dintre obi-
ceiurile cele preacuvi6se ale Inaltei mele Imp'ratii i nedesprtit rivn de a ()croa
si a pn1 pe cel supusi ai si intru tt dreptatea de a revrs isv6rele milostivirii
catre dinsil si de a se pzI buna orinduld, i fiind-cA de cdtre pronia Dumne4e-
sca s'ad miluit i s'aj druit mie stlipfinire i ImprAtie, neincetat purtare de
grije i silintd are ImprAtia mea pentru buna i fericita stare de obste tuturor
trilor ce se all in supunerea prea puternicii mele stapanirI, iar dupti acst aflare
pazire chipurilor folositre, care cauta numal i numai spre rnuflare, liniste
odihna celor de la Dumne4eft incredintati la imprltsca mea mrire supuse no-
relde i raele, si in sfirsit cu ochi cu neadormire spre cercetare i aflare de prin
cererile i urmAririle acelor orinduiti de catre Imprtia mea stapinitori judecatorl
Domni in trile st'aphnirii mele; deci fiind ca atftrnd Imprlitescul nostru cuget
a pune In lucrare cele ce se cuvin la Imprdtsca mea mrire, adecd a cuprinde

www.dacoromanica.ro
122 V. A. URECHIA 310

Anonimul doctor, al cAruia portofoliti plin cu informatiunI i acte

a rsplatl cu milostivire pe acei ce ocrotesc raelele ce locuesc In stpfinirea

rieI mele el le pazese intru /mina orindulid, linite i dreptate, lar in potriva celor
ce urmz intealt chip in potriva Impratescil mele bune vointe, de a li se face
pedpsa i perdare, cu osebire dar ei tra Moldovei, care este moetenire de la
strtimoeil mei, sub Imprdtescul meil sceptru de a fi In bund stare ei de a petrece
ticd16sele raele Intru V&A fericirea, liniete i rsuflare ei de a se odirmul Intru t6th
buna orindulk fiind-ca este cea mal intai din bunele vointe i cererile Imprdtiei
mele, nu incetdm de a cercet de apururea starea intru care se afld raelele i toll cei-laltI
locuitori al Moldovei i t6te chipurile odihnei lor, intr'un cuvint neincetat avem 1m-
prdtsed purtare de grije pentru cereuta blind stare si fericirea pdmintului acestuia.
Tu dar, nutnitule Domn, dupii ale tale intelepte chipuri i credincieise slujbe, cari s'ad
cercat i s'ad ispitit cu indestui ani mai nainte In slujba marei Dragoraanii a Im-
prtescului med Divan, de atuncia, fiind-ca se ndclajdue cd la t6te urnidtrele slujbe
ce vel fi orInduit vei ardt urmrl placute, ldudate, cu credit* i dreptate, ti s'a
incredintat acst mare slujbd a Domniel Moldovel, lar acura de isneivi vrnd Im-
pratia mea mal cu amdnuntul a se Incredintd pentru chipul petrecerii tale, s'a
adeverit cu teot indestularea, cit purth.ndu-te cu intelepciune i istetime i alcdtuind
tete miecArile tale a fi potrivite cu Imprdtsca mea Inalt volt* i poruna in-
toemal dupd cunt se aetept de la tine, cheltuesci silin cu t6td credit*, atdt pentru
zaptul i buna ocirmuire pfimintulul, ct i pentru IntimplAri pentru pzirea bunel
orindueli, pe unil infricoendu4 i pedepsinclu-I, lar pe altii cuprindndu-I ei um-
brindu-I, i e pdzesei nestrAmutat ean6nele bunei petreceri, cu muhafizil i locui-
torii imprdtescilor mele sarhaturi FA cit dupd cele mal inainte si pe urmd date
imprdtescl porunci prin dint Imprtescul med hat pentru nizamul pdmintului,
te afli spre mngaiere i cuprindere sracilor i Po cei risipiti i strAmutati
dinteineii aducndu-i la urmele lor, cheltuesci tot felul de silinte pentru buna
ocdrmuire i fericita petrecere pmintulul, depArtand i gonind t6te rpirile
nedreptatile i dup t6te aceste cd, vrnd sit ardli prin lucrare vederate multu-
mirile tale i pentru ci din tineretele tale te hrdnesci cu prea bogatele mele mili
ale prea puternicii mele Imprdtii i pentru cit te-ai fdcut mai ales chiar ridicarea
crescerea Imprdteseflor mele mili, fdrd preget te nevoesci a pune in lucrare tte
trebuinci6sele slujbe i porunci, dupd chipul cuviincios, iar mai ales te-ai silit a
prof taxi in vreme t6te cele trebuincise pentru zidirile cettilor Achermanului
nu numal ea sd sfireesel in curincld vreme acele portmcite dou ambare la Besiderl,
ca ad pogeire Imprtescul galion, care dup cerere intocmai s'a fcut la Galati, ea
sit trimitl In vreme zaherelele, vitelo i altele trebuinciiise pentru tainaturile oetilor
ce sunt rinduite asupra Vidinului, ca s praftacescl la Imprdtsca cetate a Teri-
gradului atit zaherele, cat i trimeterea oilor prin gelepi.
Ded in sfireit, fdedncluse tte aceste de mai sus pomenite, cunoscute la Impertia
mea i cu adevrat ineredintndu-se, cit i la t6te cele-l-alte slujbe i poruncl ei de
obste la t6te miecarile tale te porti tot cu aceeaei silintd, intelepciune i credintd,
iar osebit pentru cd a dat pentru tine asemenea blind mdrturie acel de acum Vi-
zir i cu desdvireith putere epitrop al Imprdtid mele, cu mult plecat s'ari artitat
ale tale laudate i intelepte i credincise urmdri la prea puternica mea Imprdtie
ei te-al invrednicit de multe laude, cAci acsta a ta rivnd i prea plasma urmare

www.dacoromanica.ro
311 DIN DOMNIA LErf ALEXANDRII CALIMACH 123

diverso din secolul XVIII, 1-am donat biblioteciI Urechia din GalatY,

nu numaI a gsit vederat, ce cu mare credint i protimis acsta a ta care aI

spre a puta face cunoscut desvirsit slugsca ta bunk multumire pentru bogatele
Impratescile mili ce se revarsA catre tine,. ce Inca a adeverit si a Intrit
a strmosilor teI catre prea malta, prea puternica mea Imprtitie credincilis slujb;
fil dar Intru t-ta vrednicia de lauda, si lata dar Invoim, ca s'A te invrednicescl a
castiga i cu desfatare a gusta de apurare rodurile credinteI si ale dreptelor tale
plcute slujbe.
Dec1 dar fiind, c este bund voluta Impartiel mele, ca i de acum In fericitul
Impratescul mea semn BA adaogl i s'a ImmultescI inca' i alte credincise slujbe
cu asemnare celor trecute mal inainte ludate, ca s'A te silescl cu neadormire pentru
bun starea i fericirea pmintuluI, pentru rsuflarea i odihna sracelor raele i si
fil cu luare aminte a se pral nestrmutat cuprinderea Inaltelor porunci pentru ni-
zamul pmintuluI si din boerI si cel-lalt1 locuitorI pre cei marturisitI in credint
catre prea puternica mea Impartie sa-1 manga' i s-I cuprinll, iar pe ceI vrednici
de pedps s'AA pedepsescI, fr a trece cu vederea greslele lor si s nu-I ertI la
orI-cine cutz rele de a es1 din hotarele datoriel sale, sal a se abate cu calcare
peste orindula stril sale, c cu acest chip s'a se urmeze buna ocarmuire, dup
cum cer hotarele cuviintei buneI oblduiri.
BaniI miriel ImprtescI i obicinuitele rusumaturI sa te silescI a se Implinl In
vremea Ion; pe ticalsele raele sA-1 ferescI de asuprire i nedrepttI, iar din boeri
cei-laltI cap se vor Impotrivl la poruncile tale si cap In potriva prea InalteI Tm-
pratescil mele buneI vointI vor cuteza a silnicl si a asuprl saracele raele, pe aceia
dup svirsita putere ce aI s'a-I pedepsescI, spre InfrInare i sa cheltuescI tt si-
linta In telta vremea, far preget si cu ochiul neadormiril strajuind, ca dup deplina
putero ce ti s'a dat s afli t6te chipurile folosit6re pentru Intemeierea i buna
ocarmuire pamintuluI, IntocmaI dupa inteleptele i credinci6sele chipurI cu carl si
pana acum te-al purtat, nevoindu-te a trage si a dobandl rugile saracelor raele catre
prea puternica mea Imprtie i s aratI necontenit catre Imparatia mea In scris tte
vrednicele de ardtare ale tale socotinte; spre acsta dar, dup. sfintul ImPratescul
meli Intru norocire dat Hatihumaium, s'a facut i acsta a mea inalta Impratscii
poruncd cuprinopt6re intririi i Intemeieril Domniei Tale si iat ti se trimete; decl
de te vei pura dup chipul de mal sus artat i ca s pul In lucrare intru te) te
desvIrsit !m'Al-atasca mea Inalt porunc i voluta', te va intearma cu t6te pute-
rile silintel In fericitul ogor al impratiel mele, ca sa arAti mal cu Inadins si de
acum Inainte rivn, protimie si credint, aratAnd svIrsirile tuturor celor ce maI
sus s'Eta poruncit, adeca bunei ocrmuiri a pmIntului i tiite cele-lalte cerute de
la vrednicia desvIrsitei puterI ce ti s'a dat, ca cu chipul acesta s se Immultscii
si s se Intarsc cu adogire acea catre tine a mea Impartsci norocit bun ipo-
lipsis, s'a castigi si de acum revarsare a bogatelor mele nedesertatelor facerl de bine
de la prea puternica i iubirea de dreptate Ympartiel' mele i veI urma negresit
dup cuprindere i Intelegere acesteI inalte l'upara tescI poruncI, ce s'a dat la mij-
locul lunii ival, In anul 1212, In pAzitul de Dumneljek Tarigrad.
Cond. Afetr. Ate., pag. 34.

www.dacoromanica.ro
124 V. A. IIRECHI 312

ne descrie parada primirif de catre Domnitoril tarilor Rom'ne a unui

firman 1nsotit cu darurY.
Tata acsta descriere
elndat ce Domnul se arat de departe, iei pe amandou mnile tale bocana si
blana si peste bocce puI fermanul -cu punga de dibd (stofd de matase), dupti ce

Tdlmiicirea Caimeliprea mnaltuiu Vizir.

Prea alesule i prea credinciosule Domn al Moldaviei, tu fiind din cei hrnitI
crescutI intru dreptate i osebita credinta cu desvirsit ipolipsis singa a prea pu-
terniciI ImpratiI, ad stralucit luminatele semnele dreptAtil i intelepciuniI din cele
Cu credintd ale tale lucrurl si s'ail ve,lut prin cercare rodurile multumiril tale din
plcutele slujbe ale DragomanieI celeI de multi anI si de la prea puternica Imprtie
si dup tta ndejdea, c i mai in urm dupa asemenea Intelepte chipuri veI cheltul
tela silinta ta spre savirsirea inaltelor poruncI, ce se vor da catre tine, maI inainte
ti incredintat slujbele cele mari ale Domniel Moldaviel, potrivindu-te cu a ta fi-
rasca rivn i necovIrsit protimie si suinta, spre care flind i prea Italia impr-
tasca' voint i porunca pentru cea des.virsit cercare si incredintarea urmarilor
tuturor miscarilor tale, s'al aflat gsit cele drepte i neschimbate ale tale
lucrri alctuite cu Imprdtsc ndejde i urmiit6re IntocmaI stapilnit6rei prea
inaltei bunel vointi, facnd a-I potrivl pasiI ti cu prea %alta Imp6ratsca bun
voint i cu intelepciune al unit dup acsta i chipurile bunei ocirmuiri cate
dat prin ingrozire, prin Infricosare si une-ori iarsI prin tanguire i blandete, al
pazit cu mare luare aminte cuviinci6sa bulla petrecere megiessca ntre sarhatu-
rile Imprtiei; indestul te-al silit spre a unl in lucrare acele pentru Mina orindu-
ld pdmintului date prea inalte Imprtesci porunci i fermanurI; in cat a fost
prin putint te-al ingrijit pentru t6te acele ce gama' la nizamul triI; cuprinland
raelele cele de sub a ta ocarmuire cu intelepciune i isteciunea mintil tale aI im-
multit locuinta pamintului, deprtandu-te de Vota nedreptatea i oprind t6til asuprirea.
Deci dar, fiind-c din copilria ta esti hrnit i crescut cu Imprtescile bogate
mili si faceri de bine, te-ai fcut i des'virsit ridicare i hrnire din ins41
manile prea puternicil Impratil, dupd care si cu voinf aI rspltit prin placutele
tale slujbe multumirile cele pentru bogatele ImpratescI facerI de bine ce s'al re-
v6rsat asupra ta, caci in cuviincisele vreml ai trimis trate cele ce s'aii cuvenit tre-
buinci6se la zidirile cettilor Chiliei i Achermanului; in putin vreme ai stivirsit
facerea celor dou ambare, cari nu de mult ti s'ail poruncit la cetatea Benderului,
galionul carele din inali Imprtsca' porunci s'a M'out la GalatI, 1-al savirsit
dup chipul cu care s'a cersut; Vota silinta aI artat la necurmata trimiterea vitelor
si osebitelor feluri de zaherele pentru tainaturile ostirilor ce sunt rinduite spre
Vidin, atat eznasa-zahereit cu indestulare, cat si prin gelepI n'al contenit a trimite
la Tarigrad; pentru acsta, fiind-cd vylut i cunoscut luminat s'a fcut t6ta
rivna silintei tale cel prea ludate, atat din aceste de mal sus bine primite urmari
si din t6te cele-lalte ale tale savirsirI, n'am lipsit i noI pre larg a-ti face in seria ardtare
pentru iscusita i vrednica sadit intru tine silinta, dand pentru Oto aceste bune
mrturil catre prea puternicul i prea bunul nostru imprat, din care prea cre-
dinci6se i cu protimie ale tale slujbe si traprtsca sa prea puternia." mrire nu
numai c s'a cuprins cu cea desvirsit multumire, dar si de multe bune cuvIntri

www.dacoromanica.ro
313 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRIT CALIMACH 125

aI inelecat deja calul Oil, pe care II sine sluga ta ce umblii pe jos. lar &d'Id vei
fi aprpe de Domnul i veI ved ca e timpul ca Mtiria Sa, Intimjndu-I manile
tale cu blanit i fermanul, ast-fel precum le tu, Domnul lea de odat fermanul, i duna
ce-1 saruta 11 azti iar de-asupra bocceleI cu blana ce o tul in cele dou manl. Apoi

i laude te-a invrednicit pe tine ; fie dar a ckitiga tie Cu desftare rodurile ere-
dintel i ale dreptelor tale urmrl; decI dupa cum pana acum te-al purtat cu fi-
rsea ta Intelepciune gsi isteciune a mintii i de acum inainte se cere numai de-
cat, cu adtiogire i Immultirea celor trecute slujbe a silinteI bune urmaii pornite de
la luarea ta inainte ate atara de obkite, atat spre buna ocarmuirea tril, cat i spre
()cana sracelor raele, pzind adecti prea inaltele ImpratescI poruncI ce s'aj dat
mal inainte, qi pe clitl din boerl i raele veI afla Intru credintil supuindu-se catre
umbrirea prea inaltei ImpratiI, cuprinojI i s-I cinstescI, iar pe mil ii veI
gfisl ca urmare si lucrare In potriv, indatti sil le fad i pedepsele euviincise, ne-
liisand pe nimenia a se abate cat de putin din hotarele stariI sale, precum i pe
acei cail se vor ispitl a calca poruncile tale gi in-potriva Imprateseil bune vointe
vor cutezil a se abate spre asupriri i nedreptatile stiracelor raele, ca un stapanitor
Cu destivIr*it putere pedepsesel dupa m'Asura vinovtiilor Ion, i sil te silescI
pentru cea In vreme a mirieI triI tuturor celor-lalte obienuite rusumaturI, tot
dupi cunoseuta Intelepciune i credint i laudatele chipurI, carl i pana acum
s'aj v4ut cheltuind silinta ta spre punerea la cale a buneI orInduell pmintulul
spre pzirea buneI starl a el'. Si ca s'a facI in scris aratarI ctre prea lnalta Prta
de acum inainte pentru tte cuviinci6sele pricinl, cu adogirea celor credincise
ale tale socotinte, spre acata s'a dat acum Impratese vrednic de inchinaciune
inalt Firman Infrumusetat cu sfint Hatihumaium, pentru intarire i Intemeierea
Domniel tale. Fiind dar ea rara Indoire se ndjduesce i se a0pt dup a ta fi-
rsca i placut credincieis urmare, i dupa inteleptele, drepte i ludate ale tale
lucrAn i dupti cum se cuprinde prin Inaltele vrednice de Inchinciune porund,
ca te vei intearm tot-deauna cu rivna ingrijiriI t3i a silintei, pentru buna i are-
dinci6sa lucrare i stivirire tuturor Imprtescilor porunci, pentru acsta fi noI
spre Intarire i Indemnare datornicii tale silinte i protimiI i ea sil adaogl cu mal
multe dupa cea fr indoire ndejde a prea puternicii ImpratiI acea catre tine Im-
pratsed indurare i s'a' te faci ravnitor acelor asemenea Cu tine, scriindu-ti acum,
Iti trimitem acst a n6stra calme-a, care luand-o cu ajutorul luI Dumnedeti ti pliro-
forisindu-te cu credinta pentru tedii cuprinderea ei, nestrmutat vei urm svir-
irea, dup cum scriem.

Tlmdcire de pe inaltul Impereitesc Firman ce a venit catre Mark& Sa

Scarlat Alexandru Calimach Voevod, cuprind'tor de multumire pentru zaherua
ce s'a trimis la cap anul imperate,sc. La anul 1814 lanuarie.
Alesule futre stapinitorl, Doran al nmului MesieI Scarlat Voevod, Domn al Mol-
daviei, sfirOtul sil ti se Incheie cu bine. Ajungnd acst a n6stril Imparatse po-
runc, sciut sa-ti fie, c tu numitula Domn, de vreme ce ti s'a Incredintat ocarmui-
rea Moldaviel, ai implinit teite cate dreptatea i eredinta te-ad pov'tuit, prin lauda-
tele tapte i plcutele chipurI ce ai urmat, intre cani i cu triraiterea acea in vreme
a felurI de zaherele cu indestulare la Impriltsca nstrli cetate a TarigraduluI

www.dacoromanica.ro
126 V. A. IIRECHI 314

i cla un cal Domnesc cu patru saft mal multI ciohadari (slugi Domnesci), carI 10
tin calul tfi i indata iurudisescl si pornesel inaintea Domnului, iar dinsul te
urmzti numai decat si as venitl pana la Curte (Ko6prq). Dupft ce sositI acolo,
descalecl calul la scar, i iurudisesci Inaintea Domnului, pana la suirea Dom-
nului pe scaun In Divan, si stai tocmai in fata lul, tinnd de asemenea blana
fermanul pe amandou manile. Atuncia Domnul stand In pichre iea fermanul
srutandu-1 11 d. lui Divn-Efendisi ca sa.-1 cetsca. lar tu In acelasI timp staI In
pich5re la locul taft, tiind mereti in maulle tale blana pana la sfirsitul cetiriI fir-
manuluI. $i atunci Divan-Efendisi-ul lea blana din maulle tale si Imbrac cu ea pe
Domnul, i numai decat Domnul imbraca. pe Divan-Efendisi cu bland. lar dupa
aceea te Imbrac si pe tine cu haina de samur tot la locul unde aI stat de la luce-
put i asa se sfirsesce teitti ceremonia.,

Firmanul sosit luT Calimach a trebuit asa dar sa Be tot ast-fel pri-
rnit cu mare solemnitate (1).
Intru lucrarea acestora prin fapte ai artat i svirsit osardia ta, avnd spre do-
vada vrednieelor tale safirsiri a nestra impratsca multumire, iar boerii tril
urrnand intru t6te asemenea tie i Imbrtisand dupft cuviinta datorlile lor, ce aj
calut catre a n6stra prea puternica Imprtie, ad incredintat datornica lor supu-
nere i credinta catre hrnittirea i fac'ttirea lor de bine a 'Ostra impratie, acsta
mai ales Incredintandu-se din cele mal in urma vrednice ale lor lucriiri, ce in serie
vestit nou ad fost, dar si placerl nou, chipul cu care, precum mal sus am (lis,
s'ad* purtat numitiI boerI In credinta savirsind imprtitescile neistre porunci
s'a adaos acea dintru In vechime catre tine pazita a n6stra impratsca iubire
de vreme ea scoposul nostru i impdratsca porunca se alcatuesce spre aya
petrecerea cu bucurie i linistire totl de obste supusii nostri ce se all locuind
sub a n6stra staptinire, asteptam si de acum, ca dup chipul acesta, avnd 1ngrijire
pentru acea intru t6tti odihna ocrotire i linistirea tuturor de obste supusilor nostri,
sil fie asemenea Intru Vota osiirdia, urrnand placute slujbe, cu laudate lucrar la Oto
impratescile safirOrl i dupti povtuirea credintel i intelepciunil tale.
Catre acsta dand acsta Malta porunca, o trimitem prin impratsca n6str ur-
die, lauclandu-0 rivna ta ce al aratat pana acum i aratandu4i acea catre tine a ntstra
mprtitsca bunft cugetare i iubirea acsta de acum, pliroforisindu-te si sciinta avnd
fra Indoire, ch. cei ce slujesc stapaniril ntistre intru credinta i dreptate, se Invred-
nicesc dreptelor rsplatirI.
Fii de apururea IntocmaI urmtor i intru nidejdea credinci6selor i ludatelor
tale fapte, sirguesce-te spre adaogirea imprtescil neostre bune cugetirI i iubiri,
departandu-te de ori-ce In protivi urmare.
Acsta sa-ti fie sciut si te supune sfintului nostru semn.
S'a dat la anul 1228, la inceputul lunii Muharern.
(1) Hatihumaium cdtre Scarlat Alexandru Calimach Vv., cu dar Imperdtesc
o tabacherd. Extract.
Lauda slujbele lui de Dragoman i aceea de Domn al MoldoveI cu implinirea zahe-
releI, cu lucrarea la cetti. .Dicem: Bine sa-ti fie tie ! i Eta te InvrednicescI a
ved si a gusta rodurile credintel si ale dreptiitil.

www.dacoromanica.ro
315 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 127

Relatiunile luT Calimach cu Domnitorul Muntem Caragea a fost

pururea bune. Am vOclut pe Calimach stnd ma mult timp la Baca-
rescT, gAzduit pe spesele GuvernuluT local, Inainte de a merge la IaI (1).
Un singar cas de Ore-care neintelegere se constat cu acte, i a-
nume In Agust 1813. Caragea ordonA CluceruluT Predescu sl se scle
sa mrgA la Slam Ramnie, unde s'a intimplat a fi pricinA de sapanirea
moiilor ce sunt ea hotar ale boerilor de dincolo din vecinatate, cu
stApanil moiilor de dinc6ce, din carT unil din dumn-lor boerii Dom-
niel Mele, fhandu-ne arAtare de acsta, am insciintat Domnia Mea pe
Lumindtia Sa fratele Domnul MoldavieT i ne-a venit r6spuns, cum eh'
a orAnduit din partea Domniei Sale hotarnicl, de carT i dumn-lor
Ispravnicii ne insciintar c?ti ail i venit aceT hotarnicl acolo la hotar ;
iatd dar cd din partea Domniel N6stre te orinduim pe dumn-ta ho-
tarnic, ea mergnd la FocanT, orl-ce trebuintd de ajutor ve! av
cerl de la dumn-lor Ispravnicil judetuluT, cgrora O. le argt1 porunca
acsta a Domniel Mele de a ti-1 face, i pliroforisindu-te de cine sunt
vecina dinc6ce, sA li se dea de scire a ven1 fatd cu sineturile i do-
vecjile ce vor fi avAnd, i ajungndu-te cu ceI de dincolo hotarnid,
sd mergetl la fata loculuT, i urmilnd orindueliT hotArniciilor, sd facl
alegerea hotarelor dup dovec1T, cum i dupA vechea stApanire, i unde
va fi Intunecare O. se dea i carte de blestem ca maT mult sa se des-
copero adev6rul i dreptatea i la alegerea ce veT face sa insciintezI
DomnieI Mele, cu care acst hotArnicie set' nu se supere niel sei se
smintsed hotarul Ora intre veda, ci hotarul acela al Ora' ea pricina
hotArnicieT moiilor sti nu se smintscd, ci sd fie in local nestrdmutat,
precum din vechime a fost pAn4 acum. I saam receh. gpd.-1813
August 23.
Ve! Logoft.
Cod. LXXIV, fila 84.

Si Cu credinta de bun slujba si pe viitor l trimitem dar o tabatierd cu pie-

re de diamani Drept aceea, indat ce va ajunge 'Malta n6str porunc' im-
preunil Cu tabatiera, acea de petre, Cu pasurI pleeate Intimpinfindu-le i srutn-
du-le si aratfind datoriile cunoscinteI, vel fi rugator pentru vecinicirea Imprtescii
neistre puterI.
Insista' pentru rnaterialul s't acele necesare la facerea cettilor.
Dat la inceputul lunil Regep, anul 1228.

(1) Iti Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Dumn-ta Vel Vistiere, dup pliroforia ce ne dai printeacst anafora, poruncim
Domnia Mea s se .pltseil de la Visterie acestI taleri 1.154 si parale 25, d'andu-se

www.dacoromanica.ro
128 V. A IIRECHI 316

La 1816 se mal ivesce un cas. Boerul biv Vol Caminar C. Sutul

reclama la Caragea, c locuitoril din Moldova trec cu oile lor peste
hotarul t6ril Muntenesel i le pase In imawrile lui farl de niel o plata.
Voda cere informatiunT de la starostil tinutuluI PutneT, col' din
partea MoldoveT. Acetia raspund, ca de se vor supar aceI locuitorI
(MoldovenT) pentru paunea vitelor de catre stApanil moiilor, se
chiar in maulle acelora de la carI s'aj luat aceste lucruri pentru trebuinta ce se
arat mal' in jos. 1812 Decemvrie 30.
(Pecetea gpd.)

Prea Indlfate D6mne,

Dupii luminata porunca M'Ad Tale, urmtor fiind, am fcut cercetare i teorisind
f6ia ce a dat-o duma-1W Vornicul Michalache Manu sub isclitura domnid-sale, de
carl lucruel a primit de la Agie in trebuinta conaculdi Mrid Sale Scarlat Vaci
Calimach, s'a gsit intocmal primit de duma-luI, precum se arati trecute i in
fia Agiel, fAr deosebire, cum si pentru palma i hrana ()Helor ce s'aj dat de la
Agie pentru conacul slavitilor murahad s'a vgut pitacul duma-1r boerilor Cai-
macami, cu cuprinderea sumel ce se arat. inteacst anafora a Agiel iarasi in-
tocind, dar pentru plata acestor lucrurl ce s'a dat nu este in Visterie niel un
pecetluit, si nu lipsii a arara Mrid Tale, ca s se da luminat porunca la cererea
ce face dumn-luI proin vechil al Agid. -- 1812 Decemvrie 28.
Vel Vistier.
Cod. LXXIII, pag. 42.

itri Iban Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Duma-ta Vel Vistiere, dup pliroforia ce ne dal printeacst anafora, poruncim

Domnia Mea s se pltsca de la Visterie acestI talerl 1.619 parale 22, dandu-se
insa chiar in inhale acelor brutari i luminrarI, de la cari s'ail luat acele panI
si luminar!. 1812 Decemvrie 30.
(Pecetea gpd.)

Prea Inciyate Damne,

Dup luminat porunca Mrid Tale, urmator fiind, am teorisit Vote acele pitace
cate se arata inteaciista anafora i s'ail gasit atat suma panil cat si a luminarilor
intocmd, precum se cuprinde in fia ce s'a dat de la Agie, care sum a paniI,
socotindu-se dup pretul cu care se vindek panea atuncl, adec oca. cate 6 parale,
se adun suma de banl ce se arata inteacsta anafork adeca talerI 1.619 si parale
22, ea luminrile impreuna, pentru cari acestI banI, fiind-c. pecetluit nu este in
Visterie, nu lipsil a art Mriel Tale ca s se dek luminata porunc la cererea ce
face dumn-lui proin vechil al Agiel. 1812 Decemvrie 28.
Vel Vistier.
Cod. LXXIII, pag. 43.

www.dacoromanica.ro
317 DIN DOMNIA LU ALEXANDRIT CALIMACI1 129

stria armonia cea Intocmiti Intre aceste doni5 ri. Caragea nu este de
acstd prere; el dice cd armonia dintre ambele ten privesce catre
obladuitoriI acestor dou6 vecinAtdtl, iar nu asupra dreptelor lucrurl
ale celor ce locuesc pe aceste pAminturI. De aceea Vod5 ordonA Is-
pravnicilor de Slam RAmnic, ca ajungndu-se cu dumn-lor starostri
din tinutul Putnel, sa dea cuviinciosul nizam, spre a se p6z1 buna
orindul ce este Intocmit prin pravilnicsca Condich, adecA locuitoriT
ce pasc vite pe mo0 strine &A fie obligatI a clcul la stpdnul moOeT,
orl a se Invol sl le pldtsd. erbArit(1).
Acest an 1816 este un an de emotiune pentru ambil Domnl al t-
rilor Romne. Pe and el a0eptail sA trcl prin Principate Baronul
Strogonoff, trimisul RusieI la Constantinopole, pentru a negoci asupra
nelntelegerilor ivite in urma pAcil de la Bucurescl, de odata se 16-
(1) laca actul integral:
Dumn-vstr Ispravnicilor ot sud Slam Minnie, sntate. Iat c trimitetn
dumn-veistr embericlisit jaiba ce a dat Domniel Mele dumn-luI biv Vel Cdminar
Constantin Sutul Impreun i Cu alfituratul rspuns ce ni s'a dat asupra pricinii de
ctre Starostii al tinutuluI Putnei, care cetindu-se inaintea DomnieI Mele, nu gsim
destoinie cuprinderea sa spre aprarea locuitorilor Moldova, ce-si tree vitelo dinc6ce
In pfimintul Domnescii nstre Off spre psune pe mosiile unora altora de a nu
plt1 nimic, fiind lucru in potriva obiceiului si a pravilei pmIntuldi acesta tri,
iar cuvintul ce qic dumn-lor Starostri, c de se vor supr acel locuitorI pentru
psunea vitelor de catre stpaniI acelor mosli, se stricd armonia cea intocmitd mire
aceste done fr, nu este tlmcire potrivit a fiintel armonieI, ccI armonia acestei
vecintll privesce ctre obldduitoril acestor dou vecinttl, iar nu asnpra dreptelor
lucrurI ale celor ce locuesc pe aceste ptimInturI, i megiessca armonie i priete-
tensca Imprtsire, ce qic dumn-lor, nu se p6te tlmacl InteacestasI chip, adec
cele co ail lips locuitoriI Moldovei BA le Implinse de la cesti de aid fdrii de
plat, pentru cd de se va (lice una ea acsta, urmz maI intaiii a se ridici chiri-
otita ce dab' pravilele fies-caruia stapn pe dreptul lucrul st, lar de a plati miff
altora cele ce le trebuesc de ieail unii de la altil, cu acsta catusl de putin nu se
smintesce cea dintre obladuirI armonie, apa se pazesce si Infiintata i politicscd
pravil, care nu slob6de a pdgubl cinevasI pe altul de dreptul s, precum niel de
venitul mosiilor, care este drept al stpnilor lor. De aceea dar poruncim dumn-
v6strd, ea ajungndu-v cu dumn-lor Starostil din tinutul Putnel, s datI cuviincios
nizam spre a se pzl buna orIndula ce este Intocmitti prin pravilnicsca Condic,
adec : cap' din locuitorI dup mosll strine (cu ct me firtos din 01.1 strine) nu
vor av loo Indestulat pentru psunea vitelor lor pe mosia ce locuesc i vor vr
a trece la psune pe alte mosll strdine, s fie datorI a se invol cu stpnul aceI
moslI, ea orI fact" vile de clacd, sail s--1 platse erbrit, precum si din locui-
torn' Domnescil neistre OA ce se vecinesc cu pmIntul Moldova, dcii vor pasce vi-
tele lor pe acel pmInt, asemenea aunt datori. Ci dar inteacestasI chip ail avetI a
urin negresit, sAnfitosI. 1816 Iulie 16.
Cod. LXXIV, fila 258.
Anatele A. R. Tom: XXIII. Memoriile Seg. Istorice. 9

www.dacoromanica.ro
130 V. A. IIRECIIII 318

tesce vestea, cA Strogonoff a i fost la Constantinopole la 9 Septemvrie

stil noti pe o fregat de 44 tunuel. Mare emotiune *i la Constantino-
pole (1).
La 1816 se intimpl in Moldova un eveniment In legAturd cu in-
cercArile de rgsvratiff din Muntenia. Formont serie ha Richelieu cele
ce urm6z
Formont a Richelieu, 30 Juin 1816.
Quelques voleurs ont tent en Moldavie le mas dernier de dlivrer les for-
vats qui travaillent aux salines et de les associer 'a une entreprise qui avait pour
but de s'emparer des trsors du Prince. Cette coincidence des deux vnements si
rapprochs l'un de l'autre a fait ici quelques sensations, et dans ce pays-ei o on juge
de tout avec un sentiment de crainte, on tire de chaque nouvelle une induction
ou une consquence trs-grave.
C'est ainsi que l'on n'apprend pas sans inquitude que l'Empereur d'Autriche
se propose de visiter la Gallicie et que l'Empereur de Russie doit se rendre inces-
samment Pultava pour passer en revue une arme qui s'y rassemble.

O nona ocasiune de emotiune dAduse Iai1or i Bucurescilor arti-

colele publicate de jurnalul de Francfort din 11 Noemvrie 1815. Au-
stria i Prusia revendicati Principatele ca vechl feudurI polone se. Era
un simplu balon de incercare de un gen noti (2).

(1) Formont serie din BucureseT, in 26 Septemvrie 1816, lui Richelieu:

Les Princes de Valachie et de Moldavie sont surtout fort effrays. Dans une
lettre confidentielle, le Prince Callimach fait part au Prince Caradja des renseigne-
menta qu'il s'est procurs sur la mission de Mr. le Baron de Strogonoff et il
eroit savoir que leur dposition sera fortement demande. Il paraltrait, d'aprs
cette mme lettre, qu'ils seraient l'un et l'autre accuss d'avoir, au mpris des
traits, prlevs des impts extraordinaires sur les deux Principauts; et en effet,
la Valachie et la Moldavie ont t toutes les deux frappes de contributions extra-
ordinaires pour frais de ravitaillemeut des places fortes.
Formont crede aceste informatiunl f6rte alterate, pag. 67-58, vol. I, Acad.
Bucuresci, 7 Noemvrie 1816.
Formont d sxn de o ekl6torie in munlii Valachiei, unde a descoperit, aur, argint,
fer, pucieSs s. a.
...Quelques accidents de peste ont eu lieu dans plusieurs districts de la Moldavie
et un ou deux villages de la Valachie sont en ce moment compromis.
In 26 Decemvrie 1816, Formont art lu Richelieu ca, la Constantinopole, Stro-
gonoff a inceput negocierile.
(2) Fornetty Ducelui de Richelieu.
Iassy, 19 Ianuarie 1826.
In jurnalul de la Francfort, in 11 recemvrie 1826, a aprut un articol care Oice,
c Moldova si Valachia, aparOnnd pe la 1401 Poloniel, Regil Poloniei cont toujours

www.dacoromanica.ro
319 DIN DOMNIA Ltri ALEXANDRII CALIMACH 131

In Maiii 1817, Fornetty serie din Ia! ea se gvonesee despre desti-

tuirea ambilor Domnt E vorba sd fie numin Caragea la Valachia i
tInilrul Moruzi la Moldova. Acsta nu er re explicatiunea micOriT
boeresci contrare luT Calimach din Octomvrie 1817'? Boerimea protest
ca a fost pusd la o dare de 1.200.000 la
La Maiii 1818, Imp6ratul Alexandru al Rusk)! yen! la Chiineti sa
visiteze Basarabia. Ad i trimiser Domnitoril Principatelor delegatiunT
sti-1 salute. Turcia invol acsta, ins ordonA luI Calimach, ea BO trimith
ca delegan boer mal' miel, ca semn de putin5. consideratiune. Totu!
Impratul prim bine delegatiuni1e(1).
Dacl cu Rusia Calimach se purt cam dup ordinele din Constan-
tinopole, Francia tot nu cutezA s'o desconsidere, cum se vede din
sfila eu care se purtd in afacerea a dol oficerT superior! emigran,
pre cari niel cutez sd-i resping6 din trd, niel sl-i primscd. Dup
ce Prta dete deslegare, ingOdul rmnerea in tra a acelor doI emi-
grant! (2).
Dup restaurarea regalitAtil in Francia, ea nu intardie a desfiint
Consulatul frances din IaT. Trimitnd la BucureseT pe Augrand in
locul vacant dupl Formont, Richelieu il dd instructiunl, ca s se in-
sniueze ma ales pe langa Principele MuntenieT, ca sd afle prin el
cele politice din Turcia.

conserv leurs prtentions sur le pays et portent constamment le titre de Roi de Dacie.
Fornetty (Ace ca acest articol a Mont sensatiune la Iasi.
Acad. Tomul Moldaviei, p. 1.

(1) Pag el Richelieu.

6 Iunie 1818.
Vestesce cA Impratul Rusiei a venit la 28 August la Chi4inefe. Delegatiuni Mol-
dovene tii Muntene l-a complimentat din partea Domnitorilor. S'ail trmis boeri
mai mid, dupii cererea Turciel. Totusi bine primiti.

(2) Porn. &lire Richelieu.

12 August 1817.
Fornetty, Consul in Iasi, a vestit negresit la Paris, ca ail venit la Iasi 2 fran-
cesi, qui y viennent chercher un refuge. J'ai lu la lettre o le Prince Calimach de-
mande sur cet objet les conseils du Prince de Valachie. Ces deux franais sont
frres. L'un est condamn a mort, et l'autre a une prison perptuelle. On ne doute
pas que ce ne soit deux officiers gnraux et le Prince de Moldavie, dans l'embarras
de concilier les gards qu'il croit devoir ti. deux officiers de marque et la crainte
de dplaire it la France, a Suit A la Porte Ottomane.

www.dacoromanica.ro
132 V. A. IIRECHI 320

Richelieu i da si o scris6re ctre Principele ValachieL

Quant celui de Moldavie, vous lui ferez part de la commission qui vous est
donne pour girer les affaires consulaires dans sa province, en vitant de lui laisser
connaitre la supression du Consulat de Jassy, qui doit tre cens vacant
Si vous le jugez ncessaire, vous pourrez avoir un agent Jassy,... sans traite-
ment (10/22 August 1818).
Richelieu recomand, in scrigrea din 22 August 4818, pre noul Consul Augrand
lul Caragea. (Academia, vol. I, pag. 100.)

OrI cdt din cele pang ad l aduse documente resultd, cd nu putem

clash Domnia luI Scarlat Calimach Intro cele desdv1rOt role ale Mol-
doveI, ea dote nu maI putin ocasiune de nemultumire, ba chiar i de
rdsvrAtirI In 1819 unor anumite clase de locuitorI din Ia*T. Bdtrdnul
Dr5ghicI povestesce rsc6la Tatdrdenilor i o atribue faptului cd din
causa unuI singur prepus de ciumd se tepuise rtraiI, de nu maI
erail admiI sl se aprovisioneze cu ale mandril' in ora. Abusurile
marl la ocasiunea mdsurilor mate pentru ap6rarea de ciumd ail exaspe-
rat pe Tdtdr4enT (1).
Cu mult maI multe detaliI este naratd miwarea acsta a Ttdr4e-
nilor de cdtre Leon Lazdr Bucovinnul, Inteo epistold ce adreszd
Archimandritulul Sofronie de la Slatina (2).
Laurian despre ace.std rebeliune nu face niel o mentiune. D-1 Xeno-
pol citzd numaI versiunea lu DrdghicI i o scris6re a aceluI Lazdr
Bucovinnu cdtre Arch. Sofronie din Slatina, cu data de 23 Iunie
1819, dupd Uricar (VII, p. 73-86).
La ocasiunea restaurdril mandstirri TreT-ErarchI din Ia1, s'a gdsit
agatat de un cdprior din lduntrul Invelit6reI bisericeI urmAtorul do-
cument:
Pomelnic, 1819 Iulie 12, Enache Vasiliu.
Acsta 'Artie am scris-o &and s'a acoperit acst sf manastire a prea cuvidsel
maiceI nestre Paraschiva i In vremea aceea s'a facut zurbalic mare pentru pricina
ciumei, ()land condecu(?) boeril IauIui cd este ciuma si vinde carantinele pana
la o 'ma mil de lel si a priceput norodul si s'a sculat cu jalb ca ad se jelusca
i Maria Sa Scarlat Alexandru Calimach Voevod a poruncit arnau/ilor s 1mpusce
norodul si s'a fcut mare zurbalic, c a ridicat pe preaosfintia sa Esarcha Ve-
niamin Negel ca s sc6ta pe Vodd din curtea sa, sa-1 dei pe Juana lor, si a statut
preaosfintia sa, i s'a fcut pace si s'a linistit si in vremea aceea s'a acoperit acsta
sf. manastire si am scris eil acstil hartie pomelnic ea sa se pomensei vreodatli
&and s'ar acoperl iarsl mnstirea si am scris ed Enache Vasiliu bacal i eram

Vell naratiunea lul DraghicI (Tom. II, pag. 101).

Vedi acsta in Uricar, VII.

www.dacoromanica.ro
321 DIN DOMNIA LUi ALEXANDRU CALIMACH 133

Cu chir Iani Cotdbasa la magasie, marfa bhcalief i m rog cine s'o Intimplit s"
citsc sA v rugai i pentru mine pditosul, i s am ertliciunea cul s'o Intimpla
SA citsed. 1819 Iulie 12.
Iani Gheorghiu Cotabasa,
Enachi Vasiliu,
Gheorghe Nicolae Macri,
Enachi Constantin.

Despre acstd rsclti dd. smd Pag, general Consulul frances din
BucurescI, cu raportul s catre Ministrul Ducele de Richelieu, datat
din Bucuresci la 12 (24) Iunie 1819. Dupd ce Pag aratd, cd prin
BucurescT a trecut, cAltorind de la Constantinopole spre Paris, Am-
basadorul frances Marchisul de Rivire i dupd ce se jdluesce cd-I
e prea nesuficient onorariul ca sd mAntind sus prestigiul FrancieT
(i se plali numaT lf a de girant de la plecarea In congediti a luT
Formont), apoT dd urmtrele informatiunT despre cele Intmplate
la IaT:
La Intrcerea mea din cdrtoria ce am fdcut, ca s Insotesc pe d-I
Marchis de Rivibre pAnd la fruntariile AustrieT, am gAsit spiritele
f6rte agitate din causa une rscle (meute) ce s'a IntImplat la IaT
In contra PrincipeluT Calimach, care luase mdsurl, prea aspre relativ
la ciumd. El maT voi sd percpd i o contributiulie pentru plata cline.
nilor earl priveghzd la carantind. Locuitorif s'aii opus i pculat
In massd de merserd la Curte. Principele ordond sd se tragd pu pupa
asupra revoltatilor i Curd uciI 35 de menT. In momentul acesta
vine scirea cd totul s'a linitit.1
In ce mod explica Pag acstd rdsvrdtire a Ieenilor ? Instigatiuni
rusesdi i austriace sd o fi provocat. De 20 de anT este In Principate
Pag i el n'a 04:Jut Inca poporul romAn revoltndu-se, de1 nu T-ail
lipsit vexatiunile din partea Ruilor (1).
La 11 Septemvrie 1819, Pag revenind asupra acestel revolutiunT
In o notd a sa cdtre Richelieu, IT scrie cd tot nu e linitea deplind:
Spiritele tot sunt In o specie de agitatiune par rapport aux bruits
de peste que Pon fait de nouveau courir. bupd cum credo Pag,

(1) Des personnes dignes de foi sont persuades qu'il y a des meneurs dans
cette affaire et depuis plus de 20 an s que je tne trouve dans ces provinces, jamais
ces peuples ne se sont port& aueune rvolte, quelques vexations qu'ils aient
prouves de la part des Princes. La Russie et PAutriche paraissent avoir la plus
grande part a ces soulvements, ces deux puissances n'attendent que des marques
de mcontentement des Valaques et des Moldaves pour se donner un prtexte sp-
cieux d'envahir ces provinces. (Acad. I, p. 111 112.)

www.dacoromanica.ro
134 V. A. IIRECIIII 322

existail 6menT I'M intentionatt earl cautan prin tte mijlcele posibile
s nemultumscd poporul in speranta de a provoca o schimbare care,
dupa parerea lor, a prea intargliat de a se intimpla. Divanul, sag
mai drept Greeii; pare c favorisza proiectele lor intrebuintand t6te
mijlcele de vexatiune spre a st6rce de la ace01 nenorocitT locuitorl
pana la ultimul lor banut. Tot cu acest scop O. rspandesc sgomotele
despre ciuma.
Valachia ca ceea ce este mal departata de Rusia, Page' o afla mal
lini*tita. (1).
Este de credut In adevr el rascla Tataraenilor era In legaturd cu
aspiratiunile vre undl candidat la Domnie. La 12 Iunie 1819 se MI-
plinian dupa Von Schlagen (2), ceT pte anI de Domnie a luI Calimach.
Se pare ca se teme cine-va, boorfl sag vre-unul din candidap la Dom-
nie, or cutare putere vecina, nu cum-va sa reu0sca Calimach a-I
reInnol Domnia i atuncl, ca a.-1 fach imposibil, se fomentara tulbura-
rile din 6 (18) Junio de la IaY. Aceste era de prisos din acest punct
de vedere, de Ore-ce Von Schlagen raporta Regelu Prusiet Inca la
13 (25) Iunie, ca. In locul luI Calimach era numit Domn al Moldovel
Michain Sutu, care deja Imbrdcase caftanul de Domnie (3).
In alta nota a sa catre Rege, Schlagen, la 10 Septemvrie 1819, adaogh
a explica, cum tulburarile din Ia.I era consecintele exactiunilor co-
mise de mal multI boerl, sub pretext de a stabill masurI sanitare. (4)
Din t6te actele mal sus citate resulta neindoise convingert a In
adev6r masurile pretinse sanitare luate de Divan In Ia1, cu tepuirea

(1) Pag et Richelieu.

Bucuresci, 11 Septemvrie 1819.
Revine esupra intrigilor rusesci In Moldova. 4Quoique la tranquillit paraltra
kre entirement rtablie dans toute la Moldavie, les esprits sont cependant toujours
dans une espce d'agitation par rapport aux bruits de peste que l'on fait de nouveau
courir. Il paralt mme qu'il y a des gens mal intentionns qui cherchent par tous
les moyens possibles A. mcontenter le peuple dans l'espoir d'amener un change-
ment qui, selon eux, n'est que trop retard. Le Divan ou pint& les gens semblent
favoriser leurs projets en employant tous les moyens de vexations pour soutirer
de ces malheureux habitants jusqu' leurs derniers deniers. C'est aussi dans cette
vue qu'ils rpandent des bruits de peste.
. Valachia, fiind mal departe de Rusia, e maI linistit.. (Acad., tom. I, doc., pag. 113.
Ved1 Iorga, Acte fi Fragmente, II, pag. 553.
Vell In ce mod narza' i Von Schlagen evenimentele de la Ia0 din 6 (18)
Iunie 1819, In Iorga, pag. 554.
Iorga, Acte ,yi Fragmente, II, p. 556.

www.dacoromanica.ro
323 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 135

unor suburbiI, de nu puteati 6meniI mdcar sd se aprovisioneze cu cele

necesare vietiI i aruncarea unul bir extraordinar destinat a tine- In
functiune slujba0 de carantine ce poporul le veded, orl le creded inu-
tile sinecura', a Impins pe Ieen la r6sc616. Este iardI neIndoios
cd o mand ascunsd agitase multimea pentru interese, earl' nu r'elna-
serd necunoscute Consulatulul frances din BucurescI i Ambasadoru-
luI prusian de Constantinopole. Acesta mal d informatiunea precisd,
c P6rta are credinta in temeinicia sgomotuldi c aceste turburrl
din Iasl sunt fomentate de insinuatiudf din afard. (1)
Mazilirea lui Calimach Scarlat se Mai Inteun mod cu totul neobidl-
nuit. AO de bine manevr el prin al sl la Constantinopole, c nu
avti nevoie sd imiteze exemplul luI Caragea i sd fugd. De la P6rtd,
In contra obiceiuluI vechi, II venl, la implinirea celor 7 anI de dom-
nie, nu firman umilitor i batjocoritor, niel II puse aduc'torul firma-
nulul, In adunare publicd, cdrpa ngrd pe um6r strigandu-I mazil,
ci i se trimise un firman impodobit cu turaua Sultanulul, prin care
i se vestid In termenT amicall finele domnieI sa mazilirea. Sultanul
ii exprimd deplina luI multumire pentru serviciile aduse, dupd exem-
plul tatdluI s Alexandru Calimach vi-1 Invit s mrgd la Constan-
tinopole, spre a priml acolo not" testimoniii de fav6re imperiald.
Primirea undl asemenea firman, de sigur, i Incredintdrile ce prin par-
ticulare scrisorI priml de la amicil s6.1 din Constantinopole determi-
nail pe Calimach sd se ridice din IaI cu MO. familia i cu t6te ale
salo i sa mrgd la Constantinopole, dupd ce insuI se grAbl a tri-
mite acolo un rspuns de multumire, carele fu comunicat SultanuluI
i bine primit de acesta. Chiar a treia di dupd sosirea lu In Capitala
Turciel, Vizirul priml de la Sultanul ordine de a chemd pre Calimach
la P6rtd. Sublima P6rtddiced hatul imperiala fost pururea fdsrte
multumitd de serviciile fdcute el de familia Calimach i et' In deosebI-
adaogd Sultanulsunt ft5rte multumit de fidelitatea cu care ultimul
Principe al Moldova Implinit misiunea. Pentru a-1 distingo printre
egalff 861, am decis sd-i dati cloyed' de Malta mea bundvoint .. (2)
Aceste dovedI fur/ Imbrdcarea lul Scarlat Calimach cu o bland
scumpd de samur, In 18 (30) August 1819, *i cu addogire de multu-

Iorga, Acte i Fragmente, II, pag. 666.

Veli nota lul Von Schlagen din 25 Iunie 1819, la Iorga,,Acte i Fragmente, II,
pag. 553.

www.dacoromanica.ro
136 V. A. URECHli 324

mili din -celo mal lingusit6re, cu manifestarea InalteT aprobdrI a Sul-

tanuluI (1).
(1) Idem, nota din 10 Septemvrie 1 819. Acte 0. Fragmente, II, p. 556. laca unul
din firmanele primite la IasI cu laude pentru Voda:
Tdimdcire de pe imp&eitesc sfint hatihumaium spre poruned de laudd.
Lauda Domnilor celor din nmul lui. Mesie, alesule intre stapanitoriT nmului
[sus, astkli Domn Moldaviei, Scarlat Zaade Constantin Vod, ale caruia sfIrsiturl sa
se mrginseil cu fericire, ajungnd acest prea inalt Impratesc semn, sa-ti fie In
cunoscintd, ea fiind-ca tu, numitule Voevod, nu numai ca esti nm a acelor DragomanI
si DomnI, carl slujit puternicil mele Imprtil i plin de mrirI vecInica singur
stapanire de 150 anI si mal bine cu desdvirsit credinta si dreptate, atat la marea
dragomanie a prea InaltuluI ImprtesculuI mea Divan, cal, si la domnille a Mol-
davieI si a pril-RomanescI, cu slujbe liludate i mult vrednice, ce si tu Insut pentru
necovirsita ta istetime i credinta, fiind orinduit de 25 anl i mal nainte la marI
inalte trebi ale prea Inaltel mele ImpratiI, al vrsat tot chipul de silint si de
ostenl spre a Implini Oto cele eklute slugescil tale datoril si a te art prin
dreptate i credinta ta cu Uta curata si as metahirisindu-te prea puternica mea
Impratie la cele maI din l'auntru si de mare urmare trebi, se privl de luminate in
fruntea vredniciei si a primitrel tale istetiml semne dreptel judecatI a Inaltei mintii
si a intelepciunii tale, si lumina, rIvna i credinta ta In orl-ce dregtorie i slujba
si la vreme, care cunoscndu-te Inca mal dinain te mal presus deet semenil
al fost ales si incredintat tainelor prea puternicii mele Impratii, neputandu-se cu
piatra prubeI si mehenghiul Imprtescil muele cercri tagadul credincisele tale fapte
ea un ce llmurit i nestricat i artandu-te la bate vrednic de credinta i de ipolip-
sis a Impratescii mele maril, te-am facut cerac, cu dregtoria mariI dragomanii
a Impratesculul mea Inalt Divan, care acest memuriet al tu, manar c nu se ase-
mana altor vremI, intImpinandu-se in fapta gingase trebI, dar cu teite aceste numal
numal din covirsirea istetimiI si a vredniciel tale si din drpta judecata si ma-
surat cumpnire si din firsca parintsc a ta drpta credint artand si la acst
vreme slujbe primite la prea puternica mea impratie i osteneli vrednice de mul-
Omita si de rspltire, te-al cunoscut i te-aii adeverit mal pre sus decat totI ceI
de mal nainte i cel asemenea tie; i fijad-ea s'a vlut si s'a cunoscut a ta de-
plina sciinta ce al atat a obiceiurilor nmurilor EuropeI, cat si a deosebitelor orn-
duelI a inaltimiI si a in riril prea puternicii n'ele Impertii, cu cea niai temeinic
statornicie i privigher e si cu acea desavIrsit sciint a crailor EuropeI aI fanat
trba asa pe amdrun tul telte chipurile ce se cuvin la asezrile cu dinii i la in-
teresurile intre dInsil, stand indelungat vreme exaporiton prea puternicii mele
Impratii i adunfindu-te cu nernrginit silint' i credint la sfaturile lucrurilor
de Mina ale Imprtiei mele; pen tru acsta i darurile tale eraii cunoscute, c trebue
sa castigI acea dorire a ta a te av si a te metahirisl Impratia mea la i'mprates-
die rnarl slujbe de apururea pe lang sine. Dar fijad-ca la vremile acelea era tre-
buint decat tte mal' ales de ocrotire i bun orindula, a se pune pamIntul
Moldovei la cale, locul clironomicesc si ca un cheler impratieI mele, se cere linis-
tire si Incredintare si odihna locuitorilor cu Indreptare i bun avezare impra-
tescii mele raele, trebuind a lipsl si a se indrepta 6resI-carl Inceputuff de rele ur-
rnarI si s'a se cierne parninteniI la urtua sa i la cea din Inceput, In 1.6t buna orla-

www.dacoromanica.ro
325 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 137

Aceste distinctiunf cu bund srna le piad bine In taina fostul

dala, care acst vointa a Impsratiel mele, ca s intre in lucrare pi s se lapa-
yesca, era hrte de trebuinta, ca s se orindusca cu prea deplind putero i voie
un Domn ca tine vrednic de t6td ipolipsa i credinta la imprtitsca mea mrire,
de odai daruit Cu deplin insciintare a politicescilor lucrurI pi intelept i socotit
pi credincios pi socotindu-se acestor dup norocire cererl Imp6rtiel mele trebu-
incise lucruri, punere la cale ea o slujbli ce s'ar svirpi In insapi norocita mea
Impratsca cetate, pentru aceea ti s'a orinduit pi s'a incredintat In umerile
slujesch tale supunerI, de la singura stpfinitre marirea mea, domnia pinintuluI
Moldaviel pi te-al fcut ales ceresc, adec Melle ce a aprins-o insapI Imprfitia mea
Cu mna sa. De atuncia dar ine6ce, ea Intarit pi ca Incredintat ce din inceput catre
tine imperatsca mea bunil ipolipsis adeverind i pecetluind credinta i dreptatea
ta prin nsi numaI firsea ta Intelepciune i insciintat lucrare a politicescilor de-
prinderi, fra s misce i s clatsca temelia statornicieI tale i a mririi de suflet
pi a ostenelii pi a silintel tale de multe deosebite ntmplri, cari dupd trebuinta
vremii pi a lucrarilor navalisera, Imbracndu-te cu imblirbatare i cu lupta ostenelii
la ori-ce trebuinta, despre o parte slivirpind rara cel mal mic cusur tojte trebile ce
ti se ()lindura pi ti se incredinta in umerile credintel tale de la prea puternica
mea Imperatie, despre alta neincetnd a insciintit pi a art de multe trebi mal-1
gingape cu tlite cele de amaruntul, sciint pi lamurita cercare, cu bite Inthnplarile
lor j cu socotelile ce se cuvin, de cari er de trebuintd sa se insciinteze Imprtitscsi
mea marire pi la insciintarilo ce aveai cu cei de pre la imprejurul terli aI mei
mari vizirl i alth adunandu-te, la tte cu papi' socotitI ai petrecut pi al* trait cu
(Hindi cu buna Intelegere i cu prietepug, sfivirpind tte orInduelile minci i po-
runcile can ti se dail i grijind pentru cele trebuinci6se ale valor i pentru
tocmiri pi gatiri impertescilor mele sarhaturi i pentru tte alte ale mele imp6-
ratescl slujbe pi mal ales ajungnd i indestulnd cu mare cheltula in putina
vreme tte cele trebuinci6se ale marilor moi viziri i beilor, ale bimbapilor pi ale og-
clailor pi ale celor-lalte tte stari optenescI, color trecetre i celor rinduitI spre paza
pamintului, n'al pricinuit cu aceste niel o cheltuld la mirii, ce mai ales ni sclut
pi al imputinat decit cere cea pe amaruntul socotl a slujbei tale la socotla ce
ai avut cu mina pi celor-lalte alte cheltuell i inca mai mult dupa slugsca ta su-
punere ai adaos pi dar la impratsea mirie tte atate cherestele ce al trimis
pentru facerea podului celui mare, facld pi alte multe laudate i mult vrednice
slujbe prea puternicil mele Imprtii, cnri s'afi cunoscut pi ail luminat, In vedere
puindu-se tot chipul de silinta a trimite i nenumerate zaherele i multime de oi
la Imperatsca mea cetate i In scurt, fiind-cd ai cunoscut dreptatile imprtescilor
mele catre tine faceri de bine pi te-ai aratat prea deplin multurnitor, cheltuind t6te
puterile tale spre norocita i foricita curgere prea puternicii mele Imprath; can
tote aceste fiind incredintata Imperatsca mea marire cum ca sunt cunoscute,
velute de toti marii mel viziri i ministri i voitorl de bine al prea puternicil
mele Imprtii i cum ea' din i in i cresce pi se adaog dupa dreptate i dup
vrednicia ta bun ipolisis de la totI catre tine, pi fiind Vote slujbele tale vrednice
de lauda pi primite la Impratsea mea marire i pentru acsta te-al artat deplin
vrednic impratescilor u6stre rugi, lea dar itI rugam ca sa-ti fie spre bine pi
spre desfatare i spre veselie tte muele i facerile de bine, ce dupa vrednicie s'aj

www.dacoromanica.ro
138 V. A. IIRECHI 326

Domnitor, dar ele puserd pe gAndurY pe Gred si pe Sutescil Domni-

versat asupra ta de la proa puternica mea Imprdlie i s chstigl indelungate -v-reml,

unde sh petrecI i fericit i vrednicit do apururI a gust rodurile bune.
Dar fiind-ca unul din obiceiurile cele prea cuviincise ale Impdrhtiel mete
inane este ca sh chstige impriitescile mele mili totI ceI ce slujesc Cu credinta
peratiel mele i sl-au arkat rhvna i credinta lor, trebue fhr de smintlh, dupa cea
a nstrh firsch spre facere de bine plecare, sh rsplhtim imprlitescile nstre
dreptati cu tot chipul de rspltire si faceri do bine pe acest fel de imictar
veche credinciem slugh a imprhtiel mele catane. Deci de vreme c In tte pli-
nele de adevr si de telt ipolipsis i vrednice scrisori ale talo duph dreptatea
inimil tale si mhsurata multumire, artndu-te multumit dare facerile de bine ale
imp'rtiel mele, n'al lipsit a ne art eh cel maI ales scopos al tell si nemArginita
dorire este ch, duph ce aI slujit cu tt curhtenia ?I adevrul imprhtid mele, cat
va vr sfintul Dumnedeli la incredintata tie de la impertsca mea mrire domnia
pamintuldi ModavieI i veI shvirs1 tte cele chlute slugesciI tale supuneri, atunm
sh te Invrednicesci ocrotirii i milel, care esti obicinuit, adech sruthnd inaltul im-
peratescul met prag, sh o aibI spre mare falh, ca chnd ai chstigh tea dorirea ta,
pentru care te si rogi ca, pe lfingil cele-lalte mili indurri earl' ghsit eu
dreptate pentru tine de la imprhtia mea, adhogAndu-se i acst mare mila si fa-
core de bine, spre lauda si fala ta, s te Invrednicesel bucuriei a &Asti& acsta
dorire i mdcar eh este luminat cunoscut la imprhtsea mea mrire, cum ci esti
pe deplin vrednic imprhtescil mele mile si facerl de bine, dar fiind-ch din necon-
tenite scrisorI ale tale ah inteles deplin Imprhtsca mea mrire, c cel mai ales seopos
al dreptel tale vointe este ca sh faci prin cidutele chipurl i mijlocirl sh se ade-
vereze i s se incredinteze totl boerii i raelele incredintatului tie pamint al Mol-
daviel, cum eh phn la acea vreme ce va binevol Imprhtia mea la numita ta de
mal sus rugminte, el vor chstigh in dreptele dile mprioi mele tot chipul de
ocrotire si de alirare si nu li se va intimpl cht decht putin ce-v care sh le prici.
nusch mfihniciune i turburrl, ea dhndu-se acsth incredintare si la nescire a su-
fletuluI, sh se phzsci spre svirsirea datorieI slugescilor tale plead si supunerI,
rugAndu-te pentru inaprhtsea mea mrire, i duph acsta adeverind prin numitele
scrisorl, eh de child i s'aii incredintat de la prea puternica mea Imprtie in
umerile vredniciei tale domnia Moldovel, incredintand cu tot chipul atht pe boerl
cht si pe cele-lalte raele pentru bogatele catre dinsil mile i InduriirI ale imprAtiei
mele, n'ail lipsit a shvirs1 datoria lor si a cundsce drepttile Imprtescil mele fa-
ceri de bine i, adhoghndu-se cu prea deplin credinth i dreptate, a shvIrs1 cele
eadute slugescil lor supunerI si a pune cu cea mai prea sus dorire a sufletuldi
teit puterea lor, spre a implini telte imprhtescile slujbe i orInduelI, tremurnd
toti ca nu cum-0 vre-unul ad necunoscnd datoria slugescil lor supu-
neri chtre puternica mea imprtie, ah din pricina tineretelor, aflat pn la
un per la vre-o miscare neplcut In potriva slugescil lor datorli si a chluteI slu-
gescii lor supuneri, nerspundnd pe deplin la fericita mea bunhvointh, de unde
sa se nasch vre-un prepus de nemultumire, si cum eh supuindu-se deplin la tte
poruncile tale si la vointa i bun orindula ta adunndu-se afro tine cu cea
mai adhnci plhcere i supunere, ah frsat necovirsit silinth a multe slujbe ale im-
prtescilor mele sarhaturl si la trimitere chtre imprtsca mea cetate de tot felul

www.dacoromanica.ro
327 DIN DOMNIA Ltd ALEXANDRII CALIMACH 139

toff asupra posibilitAtfl reveniril luI Calimach la unul din cele dou6

de zahered i orl-ce s'a cerut de la pmIntul acela si cum cd ceI ce ail fost
duitI din partea ta la slujbele pmIntuldi si a raeleI s'afi purtat toff cu mare 'ma,
ferindu-se de a IndraznI a supr pe sdracele raele i c iardsI pe de alt parte
te silescl la cele ce sunt spre mngdierea lor, fiind de totI pre deplin
pentru care si n'am lipsit, dup ce cdtre tine cu Wt i pentru tt Imprtsca
mea necovIrsita credinta i ipolipsis cu necontenite scrisorl din Inceputul slujbel
tale a Insciint, cum c o cunoscl ca o datorie nemiscat a ardtd. ctre Imprilia
mea dreptdtile credintei si ale rivneI lor i urnArilor celor plcute i vrednice de
laud de o potriv Cu Inteleptele i dreptele tale orindueli, care dup slugsca ta
ca4ut datorie al orinduit, i fiind-cd vederat scoposul fed este ca sd. isprvescl Cu
chipuri I Cu mijlce a cresce si a immulti muele i indurdrile Imprtiel mele
asupra lor i risipindu-se Cu totul prepusurile ce pot s se intimple din mincin6-
sele ardtdrI celor ce sub chip de adevr snAnd din patimi Cu al sd fies-care
sfirsit i scop, ad fie adeveritl si bine IncredintatI pentru acsta. Deci if ve! Mere-
dint, c supuindu-se deplin la intelpta ocdrmuire si la cele de o potriv cu impe-
ratsca mea voint socotite i ldudate ale tale chipurI, cari sub Imprdtsca mea
umbr sunt cunoscute i cercate, se vor apir sub Imprdtsca mea umbrire In cat
va binevol sfintul Dumne4eil. i mcar cd este sciut cd, din pricina cunoscutelor
intimplan ce ad curs dup trebuinta vremiI si a lucrurilor, cd i raelele pamintu-
luI MoldavieI sunt c1cai i stenahorisiti Cu pdgubirile ce li s'aii Intimplat, i sta-
rea ta este cunoscutd cd este strImtorat i lipsit, s'ad prelungit cdylutele
tie rspldtirl sub Imprdtsca mea umbr si chip a te aduce la rsuflare, iar de
vreme ce arll cd al ostenit la numitul pmint al MoldavieI si ad prisosit asupra
lui ostenelile tale si al luat plecare cdtre aceI locuitorl, fiind despre amndou pdr-
tile aceeasI rspundere i incredintare cu inima curati i pentru aceea pricinuesci
ori-ce fel de strimtorld a striI tale si nu putin te multumescl ca sh petreci vre-
mea cu incredintare i linite duhuluI ted, cheltuind tt silinta ca s odihnescI
sA multumescI Imprdtsca mea voint la acstd gingasd slujb ce te-a orInduit
dupa cAluta slugsca ta datorie, in ce chip se vede din necontenitele tale scri-
sorl, prin earl aceste te rogi de apururea ca s fie imprdtsca mea milostiv ple-
care spre cele ce sunt spre bund stare si spre bunk' orindula pmintuldf i spre
resuflarea I odihna raeleI, pentru care aI adeverit si al luminat 1 cu acest chip ce
savIrsire facI, ce din inim curat a ta slujba.; deci fiind-ci esti slug drpt Im-
pertiel mele i nmul slugilor drepte ad i ispitit in tte miscdrile tale, pentru
care si are Imprdtsca mea mrire cdtre tine nemdrginita credint i ipolipsis ce
nu s'a invrednicit nimenl din ceI mai Inainte de tine si cel asemenea tie si chel-
tuescl tte chipurile tale la tte trebuintele ce ti s'aii Ilicredintat i intdiii si pe urmi
in numirile credinteI si a slugesciI tale supunerI, avnd sciinta celor maI adncl
taine, fiind exaporiton al prea puternicii mele imprtil, dup cum cere credinta ta
rvnitre plecare i fiind-cd tte scrisorile tale ad nebiruit ipolipsis la Imper-
tsca mea mdrire, pentru acsta dar se ascult tte cererile tale si are tt trecerea
credinta la Imprlitia mea si pedtru boerl i pentru ceI-lalti locuitorI a ta mr-
turie i mcar cd este sciut el se aduce cea cu dreptate miscare i dilute chipurl
la acele ce cauth spre rIndula si bung starea pmintuluI, este si acsta o lucrare
si un rod al socotelelor i inteleptelor tale ispravi, cu Vote aceste In cat se vor

www.dacoromanica.ro
140 V. A. uREcua 328

tronuri romne. i Cu t6te acestea, Al. Sutu er giuerele luT Calimach.

aduce gi de acum Inainte cu cagluta plecare i supunere la poruncile tale gi la buna

orindula ta gi se vor sill cu ardtarea credinteI ctre puternica mea imperatie ca
sa ispravescI, sd de tu gi de acum inainte pentru dingiI pana la atata acest fel de
marturie, vor nagtig i eI in tot chipul inaltele impt)rtescile ruck mile sub acope-
raufintul ImprdtesciI mile, ea s aducI toti supugil dup necltit datoria lor cu
drepte bane miscari catre ocarmuitorul i stapnitorul locurilor gi ale terilor, la cart
sunt datorI a av tt plecarea gi pe deplina supunere gi a intemera intre stapani-
tori i intre supugl o asemenea rspundere i legatur, rodul gi folosia dintru
acsta se aduce gi se Intrce catre MOO supugiI aceia. Decl pentru ca s se Incre-
dinteze toff boerii i raelele pdmintului Moldaviei, ca pan nand ti se va da impe-
ratsca mea vole, ca s cagtigl acea fala, a sarata, dup nemarginita ta dorire im-
peratescul met Malt prag, nu se vor scarbl niel se va tulbur sufletul lor niel de
o schimbare de lucrurI, ce vel reman tu de apururi In slujba acsta cu proa de-
plink putere, In cat se vor sill gi el cu nemarginit silintil, ea s implinsca dupa
slugsca lor nebiruit datoric impratescile mele porunci gi slujbe, vor av tot
chipul de rsuflare gi de odihna sub imprdtsca mea umbra, rugandu-se de apu-
run sfintului Dumnclo, dupd slugsca lor datorie, pentru slava, odihna i stralu-
eirea inalteI mele imperatil i vita i intdrirea Imperatesch mele stapanirt. Dupa
imperatescul melt intru noroeire dat dint hatilnunaium, s'a dat acsta sfinta a mea
porunca i Inadina mai mult pentru aratare i laminare laudelor, al caror te-at facut
vrednic, spre fala gi lauda ta i spre credinta cinstei gi a ipolipsiel tale, i s'a ales
de la imperatsea mea tabld un armdsar ales pricinuitor de laude, impodobit Cu
mare mdrire ca Divan rahti i ca oblacli gi-ti se trimite en acesta ce aduce acsta
sfinta Impratsed porunca. DecI te vol incredinta tu, numitule Voevod, ca. 'mind tot
ehipul de silintd i tta puterea ta ca s arati gi de acum inainte vrednice de laude
primite slujbe, dupa cum panh acutn, i s chivernisesci i s ocirmuesm tra
s pui la cale gi s ocarmuescl ale raeleI i sa savirgesm tte impratescile mele
orinduell, ce-tt voi poruncl prin *Mahe imperatescile mele porund i sa tritniti la
imperatsca mea cetate multe zaherele i s dal la local uncle este orinduit cele
de pe tot anal dupd datorie mademuri i s Implinesct Vote obicinuitele deosebite
slujbe, cam cere de la tine impratia mea, gi puind tiftta puterea ta dupd nemigeata
ta datorie a multuml imprdtsca mea norocita voint, fr sa facl cea maI mica
smintla despre partea ta la acest fel de slujba, dupa cum gi pand acutn (care este
ardtare de multumire Impratescri mele cdtre tine mile), vel cagtiga bogat de apu-
rurea impertsca mea induratd plecare la teite cererile i rugciunile; vet intimpin
dar ca pagl plini de ciaste i slvit primire pre pricinuitorul de bucurie gi de
veselie imprdtescul meti armsar, ludandu-te i falindu-te cu dinsul, gi te vel
raga necontenit impreund cu totl boeril i locuitorh pdmintului, ca cu un glas,
pentru neclatita intarixe i sdnatate impartesciI mele mrirl, gi veI pune tot chipul
de silinth gi de supusa vointd a odihnitei pe deplin pe proa slivita mea imperatsca
vointa ca savirsirea celor de maI sus slujbe, ferindu-te de cele in potriva. Porunchn
deci impertesce, ca s sdvirgescI dupd Intelegere acesteI date pentru acst pricina
cu chipul ce s'a aratat a mele impratescI poruncI, care cere fr de grog plecare
supunere la totI, ca s se sole, crede impratesculuI meil seam.

www.dacoromanica.ro
 329 DIN DOMNIA LUI ALEXANDRIT CALIMACH 141

Ca o dovadd mal mult de bunavointa, In care familia Calimach, re-

mane la P6rta, fu si chemarea frateluT mai mic Iancu Calimach, fostul
Kapukehaia al DomnuluI Scarlat Calimach, la functiunea de Dragoman
Imp6rtesc (1), macar di se pare ca prea putin scia limba turcscd,

In anul 1194 pe la sfirsitul lunii Treztel in pzitul de Dumneleii Tarigrad.

Tdlmd cirea mehtupultd prea Inaltului Vizir.

Prea alesule intre Domnil celor din nmul lui Mesie, intaiul din stapanitorii
nmului lui Isus, astali Domnule al Moldaviei, s se incheie sfirsiturile tale cu
bine. Tu, fiind-ca din inceputul ten te-ai aratat a fi din cele vestite intru laude si
marturisite intru iscusite lueruri sddit credinta si intelepciune, slug a prea pu-
ternicii imperatii, indestul s'a artat din trecutele ispite i cercn l ce ai cheltuit
Cu strdanie silintei spre cunoscinta bunelor tale lucrtiri cdtre sAvirsirile inaltelor
imperatescilor slujbe, ce s'ad v5Out dup euviinth alcatuite cu tt cea prin putinta
vrednicie a ta i ad fost la tine singura mangdiere a te MI si a te lducl numal cu
cea catre prea inaltul i facetorul de bine Devlet, dreptate, credinta ta, atAL in cea
dinti ct si in cea de al doilea Dragomanie cu prea plcute ale tale slujbe, din care
pricinuindu-ti-se dobndire impertescii bune ipolipsis i singureT stpinitre fo-
lositrei bunei vointe cAtre tine, s'a rinduit pentru acsta in purtarea ta de grij
pamintul Moldaviei, ea s ocrinuesci raelele cele supuse tie i s sAvirseseL tte
pricinile teril dupa tt cuviinta. Decl prin ispita lucraril vederat ardanduse, ca
nu numai te-ai purtat dupd firsca ta credinta i intelepciune ctre buna ocir-
muire i laudata chibzuire a pamintuluT, ce inca numai din sdit vrednicia ta aT
deprtat ca totul i odihna, att pentru cuprinderea i ocrotirea sAracilor raele cat
pentru buna savirsire tuturor prea strAlucitelor inalte porunci; acum dar, fiind-
e s'a dat Imperdtese vrednic de inchinAciune firman infrumusetat i intarit cu
sfint hatihumaium, pentru intemeierea i statornicia Domniei Tale si pentru cele-lalte
imperatesei alte sfaturi, afar dar si deosebit caimaua nstr ce ti s'a scris nu-
mai pentru acestea, spre mai luminata artare pentru multumirile nstre de ale tale
credincise lucran, cari pnd acum ai arAtat, prin buna chibzuire pricinilor ce ti
s'au poruncit tie i spre odihna raelelor ce sunt sub a ta oarmuire, ti se trimite
o blan de samur impreun i cu un armsar impodobit spre acsta, ca s porti
de grija a resplati cu multumirile cuviincise pentru musadelele ce se fac ctre tine
precum mai sus se aratd, i pentru ea s te arAti si de acum inainte cu te-La da-
tornica credint i fdr preget silint ctre poruncile i slujbele rinduiLe, i in
sfirsit pentru ea s arAti Vota protimia ta si cit va fi putinta la tele acele ce se
cuvin i urmzd la datoria Domniel Tale, s'a scris inadins si ti se trimite acest
mehtup al nostru, care luandu-1 cu ajutorul lui Dumneleil, vel urmA intoemal
precum mai sus se arat.
Cod Mitropoliel /avi, pag. 44.

(1) Acte qi Fragmente, II, p. 653.

www.dacoromanica.ro
 142 V. A. IIRECH1X 330

si cd si in limba francesd nu era.' prea tare, pe cand, din contrd,

Scarlat posea minunat acstd limbd (1).
Acstd inaintare la Dragomanat a 'di Iancu Calimach era si o prima'
aplicare a decisiunif anterire luate de P6rtd cu privire la cele patru
familil fanariote destinate de ea a domnl in Principate si a ocupa
Dragomanatul PortiT.

CAP. IX.

Romana ineorporaf la State streine.

Nu putem, nu ne este permis a nu ne ocupa de fratil nostri rsle-
titi de Principate, din vitregi mea Imprejurdrilor.
Basarabia, abia smulsd de la mama patrie, captd la 1813, in locul Epis-
copatului vechiii de la Hotin, o Metropolie la Chisineti, care devine
capitala gubernieT Basarabiet Cunoscutul Gavriil, membru al Sinodu-
luT RusieT, fost Metropolit Moldo-VlachieT si Exarch, esto numit de Im-
p6ratul Alexandru Metropolit al eparchiel Ch4ineg i Hotin.
Episcopul de Bender si Akerman este vicar al Metropolitulul de
Chisined-Hotin In Basarabia Rusa' anua' In 1812 un num6r de 789
bisericT.
Pe langd acstd noud Metropolie, se dispune organisarea unui se-
minaril Despre limba de predare niel o mentiune.
Pentru spesele noun Metropolil se acord mosiile manstirh. Chi-
priana si dreptul de pereepere a ploconulul de cate 7 le pe an de la
fetele bisericesd (in loe de 10 cat plAtiail din vechime), afard de pro-
topopT, blagociniT si preotil ertatT pentru bld, bdtranete sail infirmi-
tate. Asemenea se va lu taxd pe peciurl de cununie, si se dil Metro-
polieT nou'6 80 de scutelnicT. si 40 pentru vicarul episcopal.
Biserica sf. Arhanghell Michail si Gavriil, metoc din vechime al ma-
ndstirii Galata, se hotrsce a fi bisericd Metropolitana*.
Ucazul imperial de organisarea noueT Metropolil acord de o cam
data mantinerea in Basarabia a privilegiilor si obiceiurilor moldove-
nesdi do maT inainte.
Aceste dispositiunT propuse de Metropolitul Gavriil, Sinodul rusos
le aprobd si le supune intdriril ImpratuluT, dupd ce consultd si pe
Gubernatorul politicesc al BasarabieT, boerul Sturdza, si pdeerea pro-
curorulul Sinodului en& Galitin.

(1) Acte 0, Fragmente, II, p. 560.

www.dacoromanica.ro
331 DIN DOMNIA Ltd ALERANDRII CAMMACH 143

Cele-lalte dispositiunI se pot ved In actele ad publicate :

Intru tot prea luminatul prea puternicul, marele Domn Imperat ei InsueI stapii.-
nitor a tt Rusia.
Intru tot prea supus anafor a Sinodului. Mitropolitul Gavril ce a fost la
Moldo-Vlachia Exarch, socotind de trebuir4a a se Intemei In provincia cea de peste
Nistru, ce din nott s'a alturat catre imperia Rusiel, In care provincie se afla maI
mult dect 700 biserict cu popeirele lor, o deosebith eparchie ei seminariti, ce atarn
asupra pricineI acesteia aceste puncte:
Eparchia acsta, fiind-ca otarmuirea provincieI s'a aeezat In Chieine e'l fiind-
c la Hotin re-cnd art fost ocArmuitorI episcopl, BA se numsed a ChieinuluI ei
a Hotinului.
Eparchiel acesteia s i se de titlul de Mitropolie ei Exarchie, dup deprinderea
tagmeI cei duhovnicesci de acolo, a av o deosebit evlavie ei credint catre sea-
unul Metropolicesc, care s aib avezare In Chieine, luAnd la socotinta SinoduluI
a-1 rindul acesteI eparchif cuviinci6sa sa trptd.
Eparchia acsta si aib deosebit pecete dup Inchipuirea care a trimes-o
Exarchul Mitropolit.
Alcatuirea ei ocarmuirea eparchieI Exarchul Mitropolit o primesce asupra sa cu
ajutorul Vicariosului (sic), adec vechilul care este Episcop BenderuluI ei al Aker-
manulut.
Pentru statul acestei nou eparchil s'au alcatuit de Exarchul Mitropolit acest
urmator catastih de persne:
a). Pentru Sobor.
Protopop 1
Clucir orI Evtaxis 1
Preoff de sobor 2
Diaconil . 3
Citafi 4

Tagnza antdrefilor.
Clopotari 2

b). Pentru casa Mitropolief.

Eclisiarch care este vi Crsnacei 1
Iconom 1
Duhovnic 1
Iromonae 2
Irodiaconi 2
Logofet 1

c). .kentrzt dicasterie.

Asesori 4
Secretar 1
Ajutor de Secretar 1
Perivocic sad Palmacift 1

www.dacoromanica.ro
 144 V. A. ITRECHI 332

Povicit sa logoft de tinutuel , . . , ; . 2

Cancelaristi 2
ScriitorI pentru scrigre rtssca 2
moldovensca 2
Strjarl sail pristavnici 4
Pentru invttura copiilor acelor din tagma bisericsca s se aseze seminaria
a doue softie marl, dup cum se afl la alte eparchil.
Pentru cheltula Mitropoliei, a Dicasteriel si a Seminariel si a episcopulut vi-
carios, Exarchul Mitropolit, necernd ajutor de la haznaua imperatsc, a aratat
aceste rnij16ce sail chipuri urmatire:
J. Pentru casa archierse s se rindusa manastirea Adormiril ce se numesee
Chipriana, si se afl apriipe de Chisinefi, cu mosiile eI i mosia Porcaril, care se afla
In Basarabia si din vechitt aui fost ale acestel manastirI, cum si o mosie Rasedescit,
ce se all aprepe de PorcarI si din viile cele turcescl ce se afla la Akerman 7 de-,
setine. Dar fiind cA manastirea Chipriana este inchinata la mandstirea Zugravu de
la Sf. Agura.', rentru aceea de la casa archiersca se va trimite la acsta manastire
telte acelea ajut6re ce se numesce embatic, care si Oat acum trimit egumenii ma-
nastirii Chiprianil, adeca ate 1.500 lei pe an, lar ArchimandrituluI acesteI manastirt
Anthim s i se dea de la casa archiersca cate 500 lei pe an, dad. va veal la ma-
nastire de la Iai, unde el pan acum sub nume de Mil a remas.
Al 2lea. Obiceiul eel din vechiu fr schimbare s'a urmat de a se stringe de la
preoti i diaconl, sub nume de poclon al ArchiereuluI eparhieI cate (Pee lei si pen-
tru softie cate 4 lei, s se de voie a se urrna insa cu imputinare, adeca in loc de
c,lece let pe an al poclonulul sa se iea. cite 7 lei: de la fie-care preot i diacon, afara
de protopopI, blagocini i preoti, ceI ertati din popor pentru 1361a, batranete sau
alta stricaciune trupsca.
Al 3-lea. Pentrn soborul Archiereului s se rindusea, pana la alta socotla, biserica
Sf. Arhangelul Michail diu orasul Chisineului, Ca este miloc m-ril Galata de la Iasi,
care este inchinat la scaunul PatriarchuluI de lerusalim.
Al 4-lea. Pentru facerea vesmintelor bisericescI i pentru zidirea caselor archieresci,
cari niel ea cum se afl, dar si ns.i manastirea Chiprianii t6te zidirele sunt pa-
rasite si stricate, sa se de voie a se da peciurl de cununie dupa obiceiul vechiu,
ce este intrit cu chriscive domnesci, pentru aceste peciun eel ce se cununau platiau
pana acum ate 5 lel fAr niel un banat, dar dac se va lu acutu numai cate 3
lei, apoI acsta micsurare se va socotl de mila.
Al 5-lea. Pentru slujbele easel MitropolieI, dup asezarile de acolo, s se rindusca
80 de scutelnicI, lar pentru Vicarios Episcop 40.
Al 6-lea. Pentru zidirea easel archieresci in orasul Chisineulni s se hotarsca
cuviinciosul loe, dupd alegerea Exarchulul si Mitropolit.
Al 7-lea. In chipul ocarmuirii acesteia a notfl eparchii, sa aibd Mitropolitul Exarch
voia a urm dup obiceiul de acolo, in cat de nu va fi de in potriva pravilelbr
Rusiel celor temeinice, politicescI si bisericescl, atat pentru norodul de acolo, care
nu de mult s'a impreunat spre impratia Rusiel, cat si pentru-c in politicsca
ocarmuire de acolo s'au ingduit a se urma privilegiile si obiceiurile moldovenesci
de mal inainte.
Al 8-lea. Spre aratarea indoitei ocrotifi a impratescii V6stre Mariri catre tagma
duhovnicsca de acolo, s se scutsc de tile havalele pmintuluI si de pastel si pe
lnga acsta s fie apratI de strimtorirI de catre orindatoril de mosli, carI ieail de

www.dacoromanica.ro
333 DIN DOMNIA LTA ALEXANDRII CAL1MACH 145

la preotI i diaconl si de la slujitoril bisericesci dijma din ,semnatursi si din alte

rodurI intocmaI ca si de la tranl. Daca va av a sa vie, s se scutsca de banil
vadrEtritului par& la 60 de vedre, lar preotiI numai pInEt la 30 vedre, asemenea
blagocinul protopopuluI sa se scutse de 26 oI, iar preotiI de 15, cum si la desetina
protopopul sa nu dea pre 25 stupI; iar preotil pe 15; dar dac preotil vor av viI,
oi i stupI preste numrul artat, apol vor fi datori a platl pentru ceea-ce va trece
obidnuita in pdmint dare; acsta scutla a avut tagma bisericse de acolo
In vremea stpaniriI de mal nainte, ins nu totl, ci numaI unil din protopopi
preotI. Drept aceea, acsta muted' va rmetn la prea 'Malta voint. Langa acsta
s'ar cad ca argatil protopopilor, ai preotilor i aI diaconilor si nu fie supratl la
havalele Statulul, find numaI ceI ce vor fi burlad, iar birul imprtesc 11 vor pltl,

Pentru hrana preofilor, slujitorilor bisericesci in satele cele boeresci.

BoeriI mosinas1 aunt datorI a da preotilor i diaconilor, carI slujesc la bisericile
din satele lor, de hran ch acsta orindula, adeca aratur de El kile, fin 8 fld
preotulul si 6 diaconuluI Qi din cele 5 kile semnaturii si din numita proportie fld
de fin, cum si pentru imas de la preot pant"( la 15 capete vite marl si de la diacon
Ora la 12 vite, niel o dare s nu kit mosinasul; iar avnd preotiI maI multA sem-
naturii, fin i vite, vor da obicInuita dip* din semnatura cea de prisos, cum si
pentru vitele cele de prisos, i pentru fin, dacA-I va trebul mai mult, se va impaci
cu mosinasul. Din rodurile pometurilor si din gradinele cele de Lang& casa nu vor
platl preotil si diaconfl nimica; asijderea niel banil easel nu-I vor da si nu vor face
niel o slujba la trebile mosinasuluI. Din vinul ce-1 fac din viile sale preotii i dia-
coniI pe mosia boersca, se cade s" deit mosinasuluI dijmEt dupd obiceiul pamin-
tuluI; cum si daca vor face tutun, se cade sa dea obiclnuita plat& fiind-ca acesta se
face pentru neguttorie. Preotil sah diaeonii nu al vole sil tie vin sah OVA Mutura
pentru vindare, pentra ca acsta privileghie o are mosinasul, ins vin dintea sa
vie si altil lAutura chiar dintru casele sale sunt slobode a av faril oprire din
partea mosinasului si a cumprit de unde vor vr. Intru acest chip sunt datorl
a urmit i orindatorri mosiilor.

Pentru ca s nu se arnestece moFinaqii la orinduelile bisericesci.

Mosinasil nu se amesteca niel la o orIndul ce se face din partea odirmuiril
duhovnicescI pentrii bisericile ce se and in satele lor, cum nicI o stapanire n'art
asupra preotilor si slujitorilor bisericescl.

Pentru nunarul caselor care hotdrsce datoria mo,Fina.,sulza spre hrana preofilor
a fircovnicilor.
In care sat se afla Oita la 70 case crestinesei si este biserica, acolo sa fie un
preot, unul sail doi dascall si un ponomar (pitlimar), iar unde vor fi de la 70 plin
la 100, acolo sit fie doi preotI, lar de la 100 si mal mult, ctre doI preotI sa adaoge
si un diacon. Pentru acesti preotl i diaconI sunt datori mosinasil a da loe de
hran, dup pontul cel mal de sus; iar dadt vor fi preotl sah diaconI mal multi
deck se hotarsee, apol mosinasul nu este dator pentru eel de prisos a da loe de
hrand, iar acestia de prisos sunt datori cu mosinasul a face tocmli pentru ce vor
av trebuinta, adeca pentru imas de vite, pentru finete i pentru dijm, insa di-
Anaiele A. R.Tom. XXILLMemoriile Seg. Isiorice. 10

www.dacoromanica.ro
146 V. A. URECHII 334

lele boerescului nu sunt datorI i aceotia de prisos a lucrii dasclul i ponomarul,

cum oi vkluvele preotilor oi ale diaconilor, la teite bisericile, se cade s fie slobode
de lucrul boerescului sail al orIndatoruluI oi de alte cerefi, lar dijma vor da dupg
obiceig.

Sfintul Sinod al Rusidl a luat In desbatere propunerile de mal

sus. Procurorul a sprijinit cererile de maI sus, formulndu-le ast-f el:
1. Sii se rinduscli' slobm,lenie preotilor si slujitorilor biserice.scI nu numaI de
te dilrile haznaleI, pentru earl* oi gubernatorul politicesc, In al 4-lea pout al so-
cotinteI sale, aratg, dar oi in tigte cele-/alte pooline ale cor6nel, adecti de gooting, de
desetin, de vdrgrit, de oI, stupl i rimatori i vinul chiar din drpta gospodfiria
lor, fr hottirirea de sum, ce a pus-o guvernatorul in al 5-lea pont al socotintel
sale. Cererea acsta se intemeieazii intru acst socotl, c preotil oi slujitorii bi-
sericesci a hrana sa maI numaI din numitele go spodriI ale lor, cci locuitoril de
acolo nu prea at obiceiii a ajut tagma bisericsa din prisosurile averilor sale.
Privilegia acsta ce o cere Exarchul, pentru ca s fie slobolI slujitoril bisericescl,
daseglil i ponomaril, atrn numal asupra eelor ce vor fi rinduitl sail hirotonisitI
intru acst chemare oi sunt cu adevgrat in tagma duhovnicscg aoezaff, lar nu
cel carI sunt din locuitoril prooti de acolo sa veniti, dup obiceiul ce a fost
pn acum, oi purtaii slujba dscliei oi a ponomariei pe o vreme, dup toemlg,
fr statornic aoezare, in locul cirora a inceput Exarchul acum a rindul stator-
mel hirotonisip tircovnicI.
Al 2-lea. Spre infrinarea ofindatorilor sa cumprtorilor moofflor imprtescI
cei cu puterea contracturilor cu dinoil incheiate, ca eI sail orIndatoriI s nu aibfi
niel o atingere sail amestecare la casele preotilor sa slujitorilor bisericescI oi la
ttite de obote ale gospodrie/ caselor lor orI de ce fel oi ditd sum vor av, s nu
aib a cere de la tagma duhovnicsc niel o dare sail venit i havalele i boerescurl.
Al 3-lea, ca stpnirea mirenscg s nu se amestece in trebile duhovnicesci, s se
botgrase ca oi in Basarabia s se caute oi s se hotrasca pricinele cele duhovni-
cescI, precum oi la Rosia, adecg numaI de ctre stgpnirea duhovnicscd.
In sfiroitul argtdrilor acestora Exarchui a argtat i acsta, c' daca dupd mgt./.
mea eparchiei EcaterinoslavuluI, ce se intinde peste 1.100 verste i cuprinde douse'
gubernil, a Ecaterinoslavului oi a Chersonulul cu provintia Tavriel cu Ostrovul Fi-
nagoran, adecg cu pmintul ootenilor cazad l de Marea Ngr, se vor desprtl oi se
vor adhogl spre eparchia ce din noil se alcgtuesce oi este megieoith cu gubernia Cherso-
nuluI, bisericile ce se afl pe cg.mpii Voziel i sunt intre Bug oi mire Nistru, earl ing
inainte de vre-o 20 de ani ad fost o parte din Basarabia, unde se all al eparchiei Eca-
terinoslavuluI oraoul Teraopole cu tinutul, oraoele Dubisaril, Ovideopol oi Odessa,
cum oi oraoul Vozia sail Ociacovul eu 6reol-carI sate oi o parte din tinutul Cherso-
nul i alte din tinutul Ocviopolulul, unde de t6te se vor dig nu mai mult de 100
de biserici. ApoI acstil alturare nu numai c ar intocml maI bine acst nou
eparchie, dar oi pentru norodul ce se afl Cu locuinta acolo ar fi 6reoI-care man-
ggiere, did pe ampurile Voziel, ca oi in Basarabia, locuesc Moldoveni, GrecI, Bul-
garl i felurl de limbi streine, dar RuoI prea putinI.
La cea maI de pe urm sinodicescul Ober-procuror a mal argtat Sinodului si
pentru cea prea nalt vointh a Impgrtescii V6stre MilrirI, ce a trimis cfitre din-
sul prin Generalul de artilerie Graf Aracciev, ca in seminaria duhovnicscil ce se

www.dacoromanica.ro
335 DIN DOMNIA LU ALEXANDRII CALIMACH 147

asz in Basarabia s se invete i copii mirenescl, daca din partea duhovnicsdi

nu se vor intimpina niscal-va impedicarI, pana cand se vor face politicescI
Spre implinirea acesteI monarchicescI a impratescii Vstre vointe, Sinodul, nega-
sind niel o impedicare spre a se invt copiii mirenilor in seminaria cea duhov.
nicsca a Basarabiei, a facut acum cuviinci6sa rindula.
Sinodul a desbtut cu deamnuntul i inchipuirea tuturor starilor imprejur mal
sus insemnate si a gsit Cu cale :
1. Socotelile ce se cuprind in cea prea plecat de mal Inainte intru tot supus
anafor pentru intemeierea eparchiel in provintia Basarabiei i chipurile ce Mama
spre ocarmuirea acesteI eparchn i pentru trpta care se da feteI ExarchuluI si Mi-
tropolit Gavril s remae tte in puterea lor e langd acata se mal adaug. :
Rinduirea pentru slujbele Mitropolitulul a 80 de scutelnicI si pentru Episcop
40 si hotarirea pentru casa Mitropoliei din viile cele ce sunt la Akerman 7 desetine
s alba a fi de temeiul cel ce a trimis in socotinta sa Gubernatorul cel politicesc
In pontul 1 si al 2-lea, asisderea i dupd al 3-lea pont, s aib voie Exarchul Mitro-
polit ca, alegndull loe pentru casa archierse, dup cea mal inainte pentru acst
corespondentie cu Gubernatorul, s faca invoila pentru cea de pe an plata pentru
locul ales cu vechilil manstirilor de peste hotar, carl sunt stapane acestei mosII.
Slobodind dupA cuprinderea pontului al 4-lea al socotintel Gullernatorului politi-
cese pe totI preotil, diaeonii, dascalil si panomarn, cari vor fi Cu adevrat asezatI saa
hirotonisitl in chemarea acata, asemenea i vaduvele preotilor, diaconilor si sluji-
torilor bisericesci de tte drile, cazneleI si cele de obste havalele, s se clarusc
lor scutlii si de tiite a cazneleI posline, adec : desetin saa gostin, de vadrarit,
de stringerea din semnturile lor, din pomete, de pe vite, de pe stup'i, Mea' de ho-
lugre de suma, precum se folosesce cu aceste privileghii de obste tiSt tagma bise-
ricsca la Rosia. Pe lana acestea s fie aprati de bite suprrile din partea orin-
datorilor mosiilor ImprtescI, ce atarn catre cele mal sus numite ale lor economII,
cum si ce atarn asupra caselor lor, adec a preotilor, diaconilor si slujitorilor
bisericescI.
Intfirind pre al 6-lea, al 7-lea si al 8-lea pont al socotintel Gubernatorului po-
liticesc, ce atara asupra tineriI cu hrana a slujitorilor bisericescl din satele boeresci
si care atarna spre departarea boerilor de a se amesteca in orinduelile cele bise-
ricesci si a metahirisl stpanire asupra preotilor, diaconilor si a slujitorilor biseri-
cescl, s se adauge si acsta, cum ca ceea-ce se dice in pontul al 8-lea, pentru ca
s'a fie datorI slujitoril bisericesci a da stpanilor mosiilor dijm din rodurile gos-
podariilor, de istov s nu aib a se intinde a supra dasclilor si a ponomarilor, carI
sunt asezati si hirotonisiti, pentru cari in al 3-lea pont s'a gis, iar numaI asupra
acelora ce vor fi in slujba dascalid dup tocmla, pe o vreme, dup obiceiul de
acolo, pan cand cu incetul se va prsl acest obieei, adeca spre a fi dascaliI tocmiti
de locuitorl cu anul, lar nu asezati de bisericsca ocarmuire cu statornicie.
Socotinta Gubernatorulul cea insemnat in pontul al VIII-lea pentru numrul
preotilor si al slujitorilor bisericescI dupli suma caselor, primindu-se de pravil spre
a se botad numai masura datoriel mosinasilor, spre tinerea preotilor Cu hran,
ma.ne *futre altele a hotri numrul de preoti si de tircovnicI la Vote bisericile, dup
msura a ceI neaprate trebuinte, la socotinta i orinduirea archiereului eparclult
Cautarea si hotarirea pricinilor duhovnicesci in acst eparchie sA rmae
intru cea nemijlocit si deplina spanzurare de la ocarmuirea duhovnicsc, intocmai

www.dacoromanica.ro
148 V. A. IIRECIIIA 336

dupd acele pravile, carI sunt hotarite cu cele intemeiate ale Rosiel politiceseI i bi-
sericesci legiuirl.
VII. Dupil aflarea eea cu cale In ardtdrile Exarchului Mitropolit insemnate de la
eparchia Ecaterinoslavului, in care in diastima ce cuprinde ma't bine de o mie de
verste se afld 789 biserici, s se altitureze cdtre eparchie acata ce se intemeiazd
acum. Bisericile cele ce se megiesesc cu dnsa i se afl 'filtre Bug si intre Nistru,
pe cdmpul Voziel si In orasele i satele cari atdrnil unele catre Ecaterinoslav,
altele catre a Kazanului gubernie, carI de tte nu sunt mal multe de ate 100 bi-
serici; iar cdt atArnd asupra chipulul ocdrmuiril eparchicesci a pdrtii acesteia, cum
si asupra punerii la cale a celor duhovnicesci ce se afld Inteinsa, sd rdmnd intru
tte dup asezarea cea mal din nainte. Acest fel de punere la cale Sinodul, clandu-le
la cea prea inaltd. a Impdrteseli Vstre Mdriri luare aminte, cere prea inalte po-
runelAsupra acestei anaforale a Sinodului Impratul Alexandru a pus resolu-
Mit sil fie si sd se urmeze dup acsta,. Teplitz, August 21, 1813.

In 1818, Generalul Behmetiev propune o reorganisare a Basarabid;

de sigur mal putin respectnd nationalitatea romnd,1Imp6ratul aprobli
punerea In lucrare pe un an, spre experimentare (1), i se pronunt
mal ales pentru tranI:

(1) Manifest al 12a Alexandru 12nprat a ttd Rusia.

Domnului Gheneral Leitenant Behmetief. Bine primind proiectul ce ai alcdtuit dom-

nia-ta al obrazovaniel oblastiel Basarabiei si a osebite alciltuiri atingetre de clima,
ed cu mullumire ardt si printeacsta a mea deplina bunvointd.
Un asezdmint atta de Insemnat, dup mdrimea lucrului ce cuprinde el in sine,
trebue ca mal intdift s-1 intrse vremea si cercarea. Pentru acest sfirsit mal
inainte de a priml cea mai de pe urm a mea intdrire, eft voesc ea dumn6-ta sd te
pornescI a-1 aduce in lucrare, si In eurgerea anului urmittor cu luare aminte
priveghezi cum vor merge t6te luerdrile dupd acsta. Aceste din noil alcdtuiri se
Intemeiz pe pravilele insemnate de ctre mine si prin povluirea dati duma&
tale spre a te sluji, acesta a fost supus la cea cu bunti intelepciune socotinth a
sfatului inchegat din brbatI, crora starea si celor In fiint nevol pdmintulul acestuia
le sunt cunoscute. Acesteasi slujesc singure lorusI de credint, inchezisluire si
vor fi Implinite Intocmai i cu sporire fiind mArturisirea caa drpt si din curath
inim dorinta a locuitorilor oblastiei acesteia, ett am voit sd vd acstd dorintd
implinit prin mijlocirea punerilor la cale ce incredintdm domniel-tale acum de. a
le aduce in lucrare si cu care nddjduese c vor veni la starea inflorirei sub ocro-
tirea oarmuiril ce se osebesce cu slobolenia pravilelor e! i Incd mai virtos cu
nepdrtinirea cu asprime ce este neapdratd pentru o Intocmal aducere a celor
lucrare. Oblastia Basarabiei si pzesce a sa Inchegare de norod, pentru aceea si
primesce si osebit chip de oarmuire; dar scoposul med este plecat nu spre aceea
e acest fdr de rntisurd bine si tte cele ce curg dinteacesta sA fie cu osebire
numaI a vre-unei stri din locuitori, ci tott trebue sd aibit acdstil impartdsire
intru o drpt mdsur s't inca mal cu dinadinsul lucriltorii de pdmint sd se afle intru

www.dacoromanica.ro
337 DIN DOMNIA Lul ALEXANDRU CALIMACR 149

In Arde semnalam, la Iulie 18I4, petitiunea cleruluY roman, dat4 la

Imp6ratul-rege, cerndu-i ca la mrtea Episcopulul Paye' Avacuma
sa se dea voie Romanilor a alege pentru Arad un Episcop romanesc(1).
In urrea congresulul de la Viena (1815) i a incheerii SfintsT Ali-
ante, o reactiune absolutistica infricoata, dice G. Baritiil, ptIrcecRud
din Viena, strinsese in c6rde t6te pop6rele Europel, de incetase
ce progres, care n'ar fi purces din gratia respectivelor guverne.
in Sibiiil i In Blagiii, stagnatiune i regres in loc de parA inainte.
cura de carg ajunsesp a fi stricta pana la ridicol ; chiar i cjp cartile
crituale le era frica qi pretindeail pa sa fie censurate. CartI scolastiM

acest bine fnceput spre o desftata ferieire a srteI lor; el sunt obositI de giunghiu
ce de demult a fost pus asupra lor prin lcomie i neeunoseint.
Acea statorpie si tare privighpre a ocarmqirii trame o razimp spre a fi ef
slobodf de un asemenea cumplit red; socotinta spre a lips1 scutelnicil 41 o bine
primesc intru Val puterea; mie imi este cu priint a ved in acst drpta m'A-
sura visteria mijleicelor acelora, carl ocarmuirea le intrebuintza spre a descoperl
acestei prfi de loe drumuri catre adevrata sporire Intru ale luminril; incredin-
tam dumi-tale ca mal Mala de orI-ce s se fndrepteze marea aminte a dumi-tale spre
telte acele ce se vor atinge de apst socotint dulni-tale i ve'l alatui pentru acest
proiect de asezmint, care sp va lafatosa rafe de 14 'verilavno-sqvet a oblastief spre
intarire; tot-deauna ali trebuit sa. se aseze In Basarabia si multe Inca rman a se
sfivfirsl; isveirele sunt imbelsugate, fnlesnirile spre a se Indrepta aceste fu folos sunt
gata; dumi-tale ed sunt dator Cu l'ast mare slujba; r'mane numaf a se aduce fn-
lesnirile aceste In lucrare eu a curateniel scoposurilor, cu o plecare statornica.
am vdut parte din locul acesta, pii faca q voia mal ved, de va fi yointacela3 Frpa-
t'ah; nadjduesc a da. Inteinsa la fieste-care psire rodurile alcatuirilof ?pele si
impreun cu acsta cercrile oslirdiel si ale rivnef cinoynicilor, carora pazirea acestor
alcOtuirI va fi incredintata.
Voiesc ea tuturor autorit'tilor oblastief acesteia sA faci dumni-ta cunoscut cu-
prinderea acestui al met rescript.
Fiind luminat p'zitor scoposurilor mele, vel fi dator a lu sma si a supune
si pe altif s privigheze cu neadormire asupra a tta lucrarea acestel din noti
asezirf si asupra tuturor cinovnicilor ce vor fi In olaturile oblastiei acesteia;
dumn-ta fra de mijlocire vei aduce la sciinta mea pentru tate cele ce veI fnsemna;
mie cu priint imi va fi a inviosl cu semnele multumirii mele pe top acel carl,
1ntru urmrile lor, se povtuesc de cantinele sfintel InvtaturI a bunelor naravurl,
lar acei carl din nenorocire se vor plec la nazrite mguliturf ale desertciuniI si
ale necuviintel nu numal ca vor fi lipsiti de a nu av imp'rtsire Intru ale ocar-
muiref, dar s pedps spre pild. vor suferl.
Sunt al dumi-tale plecat spre bine. Acel original este iscalit cu Inssf mana Im-
pratescif Sale Mirirf, asa:
Alexandra.
In Chisinki, Aprilie 29, 1818.
(1) Acad. XLVII , 238.

www.dacoromanica.ro
150 V. A. UREMIA. 338

cprecum a fost gramatica latind-romana a luI G. *incai nu se mal

eputeati tiparl . In col vreo 60 de aril e0sera din tipografia de la Blaifi
multe carp' bisericeset Acestea nu puteail fi Introduse In Principate,
ca banuite de schismd apusna. Neguttiorit braovenI recurseserd atunci
la un mijloc nu proa recomandabil, dar care le reu1: ei rupsera
p6rta, adeca coperta cartilor din Blaiii i le pusera coperte, ca i cand
ar fi fost tiparite In Braov, adeca In o eparhie greco-ortodoxa
aa, serie G. Barti, trecurd din ele multe, maI ales In Moldova.
F6metea grznica IntImplata In Ardl in rna din 1816-1817 re-
duse pe bietiI romanl la necesitatea de a emigra. Cu miile se stra-
mutar In Principate. Turcia frivol Domnitorilor Caragea i Calimach
BA permita exportarea In Arad de grane, dar tot erati prea scumpe
ca sa ptd teal acolo bietil tranl, earl se nutriail cu cocenI vechI de
papuohl tocatT marunt i macinatI de m amaliga. i in prima-vara cu
buruent In 1817 se Mai recolta buna i Inceta f6metea.
In 1816, Impratul AustrieI calkorl prin Bucovina i Ardl. Am
vklut cum la Sibii 11 intImpina o delegatiune de boeil de al lu'l
Caragea.
Nimic nu dobandir RomaniI din Ardl i niel eel din Bucovina
din asemenea cal'torie, decal ca, eu rescriptul din 17 Maiti 1819 i
cu o instructiune separata', Impgratul trimise In Transilvania o co-
misiune de barbatl ungurI, proprietarI din Ungaria, cu scop ea al fie
mai impartiali, sA faca delimitare a tuturor moiilor de ori-ce na-
tura, earl pe atunel erail In folosinta iobagilor, i1erilor (inquilinI),
curialitilor i taxalitilor. La indeplinirea misiunil acesteI comisiunI
puneati tot felul de pedid l unguril proprietarI ardelenl, a ca de abia
la 1846 se realisa acsta lucrare, menita a mal uura de obligatiunile
iobagie'l pe Roman'l (1).

(1) G. Barithl, Peirti alese din Istoria Transilvanief., vol. I, p. 662.

www.dacoromanica.ro