https://timpul.

md/articol/olga-fiica-cea-mai-mare-a-tarului-rus-nicolae-al-ii-ar-fi-putut-fi-reginsa-
romaniei-carol-i-a-incercat-sa-l-casatoreasca-pe-print-cu-o-rusoaica-video-din-constantas.html

Acasă/Istorie/Olga, fiica cea mai mare a Țarului rus Nicolae al II ar fi putut fi Regina României.
Carol I a încercat să-l „căsătorească” pe prinț cu o rusoaică. Video din Constanța
Istorie

Olga, fiica cea mai mare a Țarului rus

Nicolae al II ar fi putut fi Regina României.
Carol I a încercat să-l „căsătorească” pe
prinț cu o rusoaică. Video din Constanța

În primăvara anului 1914, bârfele de la curte au început să șoptească despre o logodnă între Olga,
în vârstă de optsprezece ani, și prințul Carol al României. De ce altfel, au speculat ei, cuplul
imperial ar plănui să viziteze acolo? Într-adevăr, o unire între Olga și prinț ar fi avantajoasă
pentru Rusia. România era prea strâns aliniată cu Germania. Căsătoria cu un Romanov ar
putea rupe alianța lor.
Romanov's in Romania (1914)
klassicalmuzik
2:10
https://www.youtube.com/watch?v=6b7wj7uMoFE

Personalitatea modestă a Olgăi nu s-a îmbinat bine cu caracterul de Cosanova al Principelui

Carol. Carol nu i s-a părut atrăgătoare fața înaltă a Olgăi și manierismul ei scurt și sensibil,
deoarece Olga era cunoscută ca fiind mai degrabă independentă și plină de opinii (s-ar putea
spune că Olga era înaintea timpului ei). Și pentru a se asigura că principele Carol nu va încerca
să facă „avansuri” către Tatiana (17), Maria (15) sau Anastasia (13), toate patru și-au petrecut
timpul bronzându-se înainte de a pleca în această călătorie și, drept urmare, nobilii români au
fost descurajați de aspectul fiicelor Romanov (întrucât pielea mai închisă la culoare nu era
considerată standardul de frumusețe pentru prințese la acea vreme),

Conștientă de discuție, Olga se întoarse către Pierre Gillard. De când aflase adevărul despre
boala lui Alexei, profesorul de franceză fusese luat în încrederea împărătesei. Acum, Olga spera
să scoată adevărul din el.

— Spune-mi… domnule, a întrebat ea. „Știi de ce mergem în România?”

Furios, Gillard a răspuns: „Cred că este o vizită de curtoazie”.

Olga îi dădu răspunsul deoparte. „Oh, acesta este motivul oficial… dar care este motivul
real? Știu… că tu știi asta.”

Gillard dădu din cap.

“În regulă!” exclamă ea fără ca el să mai spună un cuvânt. „Dar dacă nu îmi doresc, nu se va
întâmpla. Tata a promis că nu mă va face… și nu vreau să părăsesc Rusia.
„Dar ai putea să te întorci ori de câte ori vrei”, a subliniat Gillard.

„Sunt rusă”, a răspuns ea hotărâtă, „și vreau să rămân rusă”.

Aici trebuie să reamintim că mama Olgăi care a decis că „e rusă și vrea să rămână rusă”, la
naștere se numea Prințesa Alix of Hesse – Rhine – fiind una din nepoatele Reginei Victoria a
Marii Britanii.

Tatăl Olgăi, ultimul țar al rușilor – Nicolae al II-lea a avut-o ca mamă pe Prințesa Dagmar a
Danemarcii.

Prințul moștenitor Carol (în spate, lângă Ferdinand I) și Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei
(în dreapta, cu un copil în brațe)
Conform mărturiilor martorilor, Olga intenționat s-a poziționat cât mai departe de Prințul Carol.

Săptămâni mai târziu, familia a plecat spre România. Pe drum, Olga stătea pe puntea superioară,
cu fața înclinată spre soare, sperând să se ardă. Ea a vrut să arate cât mai neatractiv pentru
tânărul prinț. Evident, a reușit. Când a ajuns în portul românesc Constanza, era „foarte
îmbujorată”, a remarcat un observator.

Deși a fost o vizită scurtă – mai puțin de douăzeci și patru de ore – ziua a fost plină de
activități. A fost o slujbă de dimineață în catedrală, un prânz de stat, o recenzie militară și un ceai
oficial – toate oferite cu fast și fanfară. Au zburat steaguri, a bubuit și tunul.
Prințesa Olga a Rusiei, care ar fi putut ajunge… Regina României
„Surorile”

Mulțimi de români s-au adunat să se uite la Olga. Ar putea

această rusoaică să fie viitoarea lor regină?
În acea seară, Regele și Regina României au organizat un banchet în onoarea Romanovilor. În
ciuda opulenței sale, a fost o masă incomodă. Neliniștită, Alexandra a făcut „eforturi curajoase
pentru a fi cât mai binevoitoare”, și-a amintit un invitat. Nicholas a fumat nervos între feluri de
mâncare. Iar Olga și prințul Carol, așezați unul lângă celălalt, au avut puține de spus. Ea a
răspuns la întrebările lui plictisitoare cu „rezervă rece”, în timp ce el se agita cu argintăria
lui.

Surorile ei nu i-au fost de ajutor. Chicotindu-se și dându-și coatele unul pe celălalt, ei au

continuat să facă cu ochiul viclean către cuplu.
Principele Carol a fost un afemeiat notoriu.
Principele Carol cu mama sa – Regina Maria, în dreapta principile Nicolae.
Doar frățiorul Alexei și al Prințului Carol, Nicholas, s-a bucurat de seară. La fel de însuflețit ca
țareviciul, Nicholas l-a învățat pe Alexei cum să scuipe sâmburi de struguri în bolul pentru punch
atunci când toată lumea era întorsă cu spatele.

Câteva ore mai târziu, Romanovii uşuraţi au plecat, planurile lor pentru o nuntă regală
abandonate. „Olga Nicholaievna”, a scris Pierre Gillard, „a câștigat”.

Conform altor mărturii, prințesa Olga ar fi aflat despre caracterul „desfrânat” al Prințului
Carol și anume din acest motiv a fost categoric împotrivă să-l accepte pe român. Din păcate
pentru Olga, la 4 ani după vizita în Constanța, toată familia regală rusească a fost
asasinată de bolșevici.

La 5 ani după tentativa de „cuplare” cu rușii, la 31 iulie 1919, Carol al II-lea renunță la tron
pentru Zizi Lambrino.
Principele Moștenitor Carol mai provocase greutăți părinților săi, Regele Ferdinand I și Regina
Maria, cu un an înainte, în 1918, când deghizat, a trecut frontiera româno-sovietică și a mers la
Odesa pentru a se căsători cu Ioana Zizi Lambrino. Această căsătorie era o încălcare a
Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, pentru că fusese încheiată fără
autorizarea șefului Casei Regale. De asemenea, și faptul că Ioana Zizi Lambrino era o româncă
reprezenta o problemă, deoarece liderii politici doreau ca Principele Moștenitor al României să
încheie o căsătorie cu o reprezentantă a unei alte ilustre familii domnitoare.
Drept urmare, căsătoria încheiată la Odesa în 1918 a fost anulată de o instanță
românească. Lucrurile, însă, s-au complicat, deoarece Carol nu dorea să renunțe la
legătura cu Zizi Lambrino, iar din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea,
socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol.

În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. Și
de această data, părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei sale. Principele Carol a fost
trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu
Principesa Elena a Greciei și Danemarcei, iar din această căsătorie a rezultat cel care avea să
devină regele Mihai I.

Însă căsătoria nu a durat foarte mult, deoarece Carol al II-lea a renunțat, din nou, la titlul
de Principe Moștenitor, în 1925, și a plecat în Franța, cu amanta sa, Elena Lupescu.
Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între
timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai I.

Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)

Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)

Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935)

Regele Carol al II-le a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la
coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia,
Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul.

Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au fost aduse în
țară după 1989 în ciuda faptului că și-a câștigat renumele de gropar al României interbelice.