UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

RESURSELE DE AUR DIN ROMÂNIA

Pisică Sebastian
Geografia Turismului
Grupa 109
1.INTRODUCERE

Motivul alegerii acestei teme este dorința de cunoaștere despre resursele propiei tari și
motivele care stau in spatele exploatării sau amânării exploatării resurselor de aur. La baza
acestui proiect au stat întrebările “Câte resurse de aur avem? De ce nu sunt exploatate asa
cum trebuie? Stârnesc interes aceste resurse? Ce sta in spatele acestei industrii”. Iar aurul din
punctul meu de vedere reprezintă o resursa importanta și de interes, acestea reprezentând
motivul alegerii acestei teme.

2. Descrierea studiului de caz:

România are o bogată istorie minieră, pierdută în negura timpului, însă printre acestea se
numără și resursele de aur. Cele mai cunoscute depozite aurifere ale țării sunt concentrate în
Munții Apuseni, în Carpații Orientali, precum și în nord-vestul țării, în apropierea graniței cu
Ungaria.

Aurul a fost exploatat în România încă din antichitate, iar exploatarea minieră modernă a
început în secolul al XVIII-lea. În prezent, cea mai mare companie minieră de aur din România
este Minvest Deva, care operează în zona Brad. În plus, există și alte companii miniere mai
mici care operează în alte zone aurifere ale țării.

Câteva dintre cele mai importante depozite de aur din România includ:
- Roșia Montană - cunoscută pentru cel mai mare depozit de aur din Europa, inclusiv situl
arheologic unic de la Alburnus Maior
- Certej - depozit de aur argintifer important aflat la granița cu Ungaria
- Brad - zonă care a produs aur încă din antichitate și care a devenit celebră după
descoperirea celebrei "Vestale de la Brădet"
- Baia Mare - zonă cu o bogată moștenire minieră care datează de secole și unde se extrage
aur, dar și argint, cupru și alte metale prețioase

În prezent, există și alte depozite de aur descoperite și în curs de exploatare, iar România se
numără printre țările care dețin importante resurse aurifere în Europa.

Deși exploatarea aurului este importantă pentru economia României, există și o dezbatere
intensă cu privire la modul în care aceasta ar trebui gestionată, întrucât impune un impact
semnificativ asupra mediului și asupra patrimoniului cultural și istoric al țării.

3 Metodologie

Analiza și sinteza, ca și inducția și deducția, sunt metode de cunoaștere

opuse, dar în același timp strâns legate. În forma sa cea mai
simplă analizăexistă o diviziune mentală a întregului în părți și o
cunoaștere separată a acestor părți ca elemente ale unui întreg complex.
Sarcina analizei este de a găsi, de a vedea ca un întreg - părți, într-un
complex - simplu, într-un singur - mult, ca rezultat - o cauză etc.

Sinteză este proces opus- conectarea părților într-un întreg, considerând

întregul ca complex, format din mai multe elemente. Urcarea de la cauză
la efect este o cale sintetică, constructivă.

Deoarece fenomenul studiat apare întotdeauna ca o formațiune

complexă, cunoașterea lui (după o cunoaștere generală preliminară)
începe de obicei cu analiză, și nu cu sinteză. Pentru a uni părți într-un
întreg, trebuie mai întâi să ai aceste părți în fața ta. Prin urmare, analiza
precede sinteza.

4. Studiu de caz

Desi nu avem dovezi stintifice care sa sustina ipoteza, consideram

ca activitatea de exploatare a aurului pe teritoriul Romaniei ar putea
fi contemporana cu activitatea de exploatare a aurului din
Mesopotamia si Egipt. In opinia noastra, in ace perioada locuitorii
acestor tinuturi extrageau aur din aluviunile raurilor. Prezentam mai
jos cateva argumente care sustin aceasta ipoteza:

o contextul geologic favorabil formarii unor depozite aluvionare

precum si regimul climatic si pluviatil au favorizat activitatea
de recuperare a aurului din aluviunile raurilor, in special in
zona Transilvaniei;
o numarul mare de tezaure de aur, provenind din perioada
neoliticului tarziu, descoperite pe teritoriul Romaniei. Tezaurul
de la Moigrad, jud. Salaj (3500 i.e.n.) este cel mai vechi tezaur
de aur descoperit pe teritoriul Romaniei;
existenta unei civilizatii dezvoltate pe cursul mijlociu al raului
Mures, zona bogata in aluviuni aurifere. Daca se admite ca
tablitele de la Tartaria reprezinta intr-adevar scrieri si ca ele
au o vechime de cca. 6500-7000 de ani, atunci se poate afirma
ca populatia de pe cursul mijlociu al raului Mures, (civilizatia
Vinca), cunostea si folosea scrierea inaintea sumerienilor.
descendentii acestei civilizatii au fost recunoscuti de care
 istorici greci ca find specialisti in exploatarea aurului
aluvionar. In opera sa, "Historiai", Herodot (484 - 425 i.e.n.)
mentioneaza ca locuitorii din lungul vaii Muresului se numese
"agatarsi" si ca acestia "sunt oameni instariti si poarta mult
aur". Plinius cel Batran (27-79 e.n.) subliniaza in "Naturalis
Historia"' ca locuitorii acestor meleaguri se ocupa cu extractia
aurului din aluviuni, find numiti de catre vecinii lor "aureguli".
o
Cercetarile arheologice recent documenteaza indirect inceputurile
activitatii de exploatare si prelucrare organizata a aurului aluvionar
in centrul si vestul Transilvaniei in neoliticul tarziu, ca.
2800-2500 i.e.n. (Cigudean, 1985). Covata din lemn de la Capus (jud.
Maramures), utilizata la spalarea aurului, dateaza din epoca
bronzului tarziu (1300-1200 i.c.n.), find cel mai vechi obiect care
este legat direct de activitatea de exploatare a aurului din Romania.
In epoca bronzului, spalarea aurului din aluviuni era o activitate
destul de raspandita, arheologi indicand mai multe situri din
Transilvania si Banat in care au fost gasite evidente ale acestei
activitati (fig. 1.3). Din epoca bronzului tarziu (Boroffka, 2006) par sa
provina ciocanele de piatra cu sant de inmanusare, descoperite la
Caraci si Musariu, in apropierea orasului Brad (jud.
Hunedoara) si la Hanes, in apropiere de orasul Zlatna (jud. Alba).
Ciocanele de piatra erau utilizate la extragerea aurului din filoane
(zona de oxidatie) si plaseaza inceputul activitatii miniere din zona
muntilor Apuseni in epoca bronzului tarziu.
Multi arheologi sustin insa ca in perioada preromana aurul era
extras mai ales din aluviunile raurilor si mai putin sau aproape deloc
direct din zacamant. Referirile lui Herodot si Plinius cel Batran sunt
argumente puternice in acest sens desi sunt putine siturile cu
exploatari aluvionare dacice, documentate arheologic (fig. 1.3).
Rezultatele cercetarilor arheologice efectuate de care Cauuet et al.
(2002) in zona Rosia Montana (jud. Alba), care includ datari cu
radiocarbon, demonstreaza ca activitatea de exploatare a unor
filoane din cadrul acestui zacamant a inceput intre secolele III si I
i.e.n. O serie de alte vestigi arheologice sustin indirect ipoteza ca
daci au cunoscut si exploatat unele filoane aurifere din zona
muntilor Apuseni si din zona Baia Mare.
Cantitatea de aur pe care romanii au capturat-o din Dacia a fost
estimata de cercetatori la cca.
165 tiar pe cea de argint la cca. 331 t. S-a estimat ca in timpul
ocupatiei romane, care a durat cca. 165 de ani, romanii au extras
din Dacia cca. 500 t de aur. Romani au deschis cu lucrari miniere
majoritatea zacamintelor aurifere, atat din cadrul Patrulaterului
aurifer cat si din zonele invecinate.
Fig. 1. Harta cu siturile exploatarilor de aur aluvionar din perioadele preromana, romana si
evul mediu, aflate pe teritoriul Romaniel. Siturile au fost documentate arheologic sau
istoric (compilatie din mai multe surse)

Dupa retragerca romana din Dacia, desi activitatea miniera s-a desfasurat
cu intermitente si
productia a scazut, zacamintele auritere de pe teritoriul de azi al Romanie
au constitut una dintre principalele surse de aur ale lumii. Pana in jurul
anului 1600 minele de aur din muntii Apuseni si din zona Baia Mare au
produs cca. 20% din productia mondiala de aur (Haiduc. 1940).
Desi in secolele XVII si XVIII activitatea miniera in cadrul zacamintelor din
muntii Apuseni se intensifica, datorita descoperirii continue de noi
zacaminte pe continentul american si in Rusia, Romania isi pierde treptat
pozitia de lider printre producatori de aur mondiali. Productia de aur a
Romaniei reprezenta in secolele XVII si XVIII doar cca. 8% din productia
de aur mondiala
Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) se poate estima ca in
perioada 1820-1918 austro-ungarii au extras din minele din Transilvania
cca. 800 t de aur. Fodor (2005) considera ca in
periodad in care principatul Transilvaniei era sub autoritate austro-ungara
productia de aur a minelor din Transilvania a fost doar de cca. 256 t de
aur.
In perioada interbelica istoria exploatarii aurului din Romania este legata
de societatea Mica (Brad). In perioada 1920-1948 societatea Mica era
principalul producator de aur al Romaniei si cea mai important societate
miniera implicata in extractia metalelor pretioase din partea centrala si de
sud-est a Europe. Societatea avea concesiuni asupra celor mai multe
zacaminte din muntii Apuseni.
Societatea Mica a extras anual intre cca. 763 kg si cca. 3.100 kg de aur,
varful productiei, de peste 3.000 kg de aur, inregistrandu-se in perioada
1936-1937. Documentele societatii atesta ca pana la nationalizarea sa, in
anul 1948, au fost extrase 50.592,5308 kg de aur. Pe langa activitatea de
exploatare a zacamintelor aurifere, societatea Mica a intreprins si un
program intens de explorare atat in cadul zonelor cunoscute cat si in
cadrul unor zone noi.

In perioada comunista activitatea de exploatare a zacamintelor

aurifere a fost intensa dar in ultimi ani ai regimului productivatea
muncii a scazut si au crescut costurile de exploatare. Nu dispunem
de date oficiale privind productia de aur a Romanie din perioada
regimului comunist dar estimam ca media anuala ar fi putut fi de
cca. 3 t de aur. Trebuie sa remarcam faptul ca in perioada
comunista a fost intensificata si activitatea de explorare. Aceasta
activitate s-a concentrat nu numai in cadrul zonelor cu zacaminte
aurifere cunoscute si exploatate inca din antichitate dar si in cadrul
unor zone noi, despre care -a considerat ca aveau potential pentru
descoperirea de zacaminte.
Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de
explorare au intrat treptat in declin in Romania. Dupa anul 1997
intreprinderile de explorare teritoriale (I.P.E.G.) au fost privatizate si,
in cazul in care nu si-au schimbat obiectul de activitate principal, si-
au diminuat treptat activitatea de explorare pentru aur dearece
aceasta activitate nu a mai fost sustinuta financiar de la bugetul de
stat. In anul 1997 Guvernul Romaniei a decis sa inchida treptat
minele si carierele nerentabile. Productia de aur a Romaniei s-a
diminuat pe masura ce minele au fost inchise.
Minele de la Brad, Certej si Rosia Montana si-au incetat total
activitatea in anul 2006.
In anul 1998 a intrat in vigoare prima lege a minelor din Romania
postcomunista. Dupa intrarea in vigoare a legii numeroase companii
de explorare si exploatare straine si-au manifestat interesul de a
investi in Romania, atat in zacamintele din muntii Apuseni cat si in
zacamintele din Carpatii Orientali (cu precadere in zona Baia Mare),
muntii Banatului si Dobrogea.
Programele de explorare intreprinse de doua dintre companile
straine care au investit in
Romania au condus la realizarea a doua proiecte miniere fezabile din
punct de vedere economic, respectiv proiectul Rosia Montana (jud.
Alba) si proiectul Certej (jud. Hunedoara). Cele doua proiecte
miniere se afla acum in stadiul evaluarii de catre autoritati a
studiului de impact asupra mediului si obtinerii acordurilor necesare
pentru construirea infrastructurii miniere si inceperea exploatarii.
Proiectul Rovina (jud. Hunedoara), dezvoltat de o alta companie
straina, se afla in
stadiul de evaluare economica preliminara.

Fig. 2. Estimare privind cantitatea de aur care a fost extrasa din

zacamintele din Romania (date dupa Haiduc, 1940, cu
completari).
 Fig. 3. Clasamentu primelor 12 tari in functie de cantitatea
totala de aur extrasa (date dupa Gosselin & Dube, 2005, cu
completari).

Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) privind cantitatea de

aur care a fost extrasa in diverse perioade istorice pana in anul 1938
si estimand cantitatea de aur care a fost extrasa dupa 1938,
consideram ca din zacamintele aurifere romanesti s-au extras de-a
lungul istoriei peste 2.000 t de aur (fig. 1.5) din care probabil peste
1600 t de aur a provenit din zona muntilor Apuseni
(Patrilater aurier.
Gosselin & Dube (2005) au realizat un clasament al primelor state
producatoare de aur de-a lungul istoriei. Daca estimarea noastra
este corecta, atunci tara noastra se plaseaza pe locul 5, inaintea
Rusiei
Din datele prezentate in bugetele de stat anuale reiese ca productia
de aur a Romaniei in perioada 2000-2005 a variat intre 1.575 kg si
2.042 kg.

Programul accelerat de inchidere a minelor nerentabile, finantat de

Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, a condus la diminuarea
productiei de aur a tarii, aceasta scazand dramatic in anul 2006. In
prezent Romania nu mai face parte din categoria statelor
producatoare de aur din resurse miniere.

Tabel 1. Productia de aur a Romaniei dupa anul 1990 (datele provin din
bugetele de stat)

Singura societate cu capital strain din Romania care a fost implicata

dupa anul 1989 in exploatarea si prelucrarea aurului este actuala
societate Romaltyn Mining S.RL. (Baia Mare, jud. Maramures).
Denumita initial Aurul S.A.' si apoi Transgold S.A. (dupa accidentul
ecologic din anul 2000), societatea romano-australiana a exploatat
si prelucrat materialul din lazurile de steril Meda si Sasar, minereul
filonian extras din perimetrele Ilba (Hanau), Sasar - Valea Rosie
(Aurum) si Suior precum si minereul din zacamantul Saulyak
(Ucraina).
Din datele publicate de actionarul majoritar reiese ca punerea in
productie a uzinei de preparare prin cianurare a societatii Aurul S.A
a costat ca. 28 milioane USS. In perioada 1999-2005 uzina de
preparare a produs cca. 5,5 t de aur in conditile in care a functionat
la cca. 30% din capacitatea instalata.

Fig.4. Evolutia productiei de aur a Transgold

S.A. in
perioada 1999-2005
Daca proiectele miniere Rosia Montana si Certej vor fi puse in
productie, ele depasind deja etapa studiului de fezabilitate),
productia medie anuala cumulata a acestor zacaminte va fi de cca.
20.800 kg de aur, iar Romania s-ar plasa in topul primelor 20-25 de
state producatoare de aur din lume si pe primul loc in Europa.

Fig. 5. Harta geologica a muntilor Apuseni de Sud.

cu localizarea proiectelor miniere Rosia Montana si
Certei (harta geologica dupa Borcos & Lupu. 1981)

Zacamantul Rosia Montana (jud. Alba) este localizat in partea de

nord-est a Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni Resursa
geologica exploatabila a zacamantului a fost estimata la cca. 215
milioane t de minereu cu un continut mediu de 1,46 g/t aur si 6,88 g/t
argint.
Proiectul minier Rosia Montana este operat de care societatea
romano-canadiana Rosia Montana Gold Corporation S.A, in cadrul
careia statul roman, prin C.N. Minvest S.A. detine 19,31% din actiuni,
compania Gabriel Resources Ltd. detine 80,45 % din actiuni iar
0,23% din actiuni sunt detinute de catre alte persoane juridice
romane.
Prosectul prevede exploatarea minereului auro-argentiter in patru
cariere. pe o perioada de 16 ani, cantitatile totale de metal extras
find de cca. 247,5 t de aur si 899 t de argint, media anuala tund de
cca. 16 t de aur si 58 t de argint. Minereul urmeza sa tie preparat
prin cianurare (metoda Carbon in leach).
Zacamantul Certej (jud. Hunedoara) este localizat in partea central-
vestica a Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni (fig. 5).
Zacamantul contine o resursa
geologica exploatabila care a fost estimata la cca. 41,5 milioane t
de minereu cu un continut mediu de 2,0 g/t aur si 11,0 g/t argint.
Proiectul minier Certej este operat de care societatea romano-
canadiana Deva Gold S.A., in cadrul careia statul roman, prin C.N.
Minvest S.A. detine 19% din actini, compania European Goldfields
Ltd. detine 80% din actini iar 1% din actini sunt detinute de catre
alte persoane juridice romane Proiectul prevede exploatarea in
cariera a minereului auro-argentifer din cadrul zacamantului precum
si exploatarea minereului din haldele unor lucrari miniere vechi (cca.
4.9 milloane t) be parcursul a 16 ani, cantitatile totale de metal
extras find de cca. 57 t de aur si 526 t de argint, media anuala find
de cca. 3,5 t de aur si 32,8 t de argint.
Minereul urmeza sa fie preparat prin flotatie, care va fi urmata de
cianurare (metoda Albion).

In anul 1998 a intrat in vigoare Legea nr. 61/1998 . prima lege a

minelor care a fost promulgata dupa caderea regimului comunist. De
la publicarea acestei legi si pana in prezent Agentia Nationala
pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), autoritatea competenta in
domeniul resurselor minerale din Romania, a acordat 52 de licente
de explorare/exploatare pentru minereuri.. Cele mai multe licente au
fost acordate pentru cercetarea si punerea in valoare a unor zone cu
mineralizati/zacaminte de minereuri auro-argentifere. In prezent sunt
active 11 licente de explorare/exploatare.
Conform estimarilor noastre , valoarea total a sumelor care au fost
investitite in activitatea de explorare pentru minereuri auro-
argentifere in perioada 1998-2009 in Romania se ridica la cca. 550
milioane USS. Cea mai mare parte a acestei sume a fost investita in
proiectul Rosia Montana. In opinia noastra, valoarea investitilor in
explorarea pentru aur din Romania se situeaza sub nivelul
potentialului geologic al Romaniei in ceea ce priveste resursele
minerale.

Fig.7. Licentele de explorare pentru

minereuri acordate de A..R.M. in
perioada 1998-2009

Programele de cercetare geologica din cadrul perimetrelor

concesionate au condus la conturarea a doua proiecte miniere care
au trecut testul de fezabilitate economica, respectiv proiectul Rosia
Montana si proiectul Certej. Un alt proiect, Rovina, se gaseste in
momentul de fata in stadiul de evaluare economica. Cele trei
proiecte sunt localizate in muntii Apuseni, (jud. Alba si Hunedoara).
 Fig. 8. Zacamintele auro-argentitere ( ‡
cupritere) din muntil Apuseni pentru care
au fost calculate resurse/rezerve dupa anul
1998.

Lucrarile de explorare pe care R.M.G.C le-a intreprins in perioada

1998-2009 pentru cercetarea zacamantului Rosia Montana au
condus la contrarea unei resurse geologice de ca. 313,5 t de aur din
care urmeza sa se extraga cca. 247,5 t de aur. Programul de
explorare intreprins de R..M.G.C. a condus la cresterea de cca. 11
ori a rezervelor de aur care pot fi valorificate fata de rezervele care
au fost estimate anterior anului 1998.
Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei Gabriel
Resources Ltd.*, valoarea totala a investitilor realizate pana la
sfarsitul anului 2009 este de 417,6 milioane USS din care valoarea
cheltuielilor de explorare propriu-zisa este de cca. 45,9 milioane US$
iar valoarea cheltuielilor de dezvoltare este de cca. 371,7 milioane
USS. Pe baza acestor cifre se poate deduce ca in momentul de fata
costurile efective de explorare se ridica la 1,85 USS/g de aur extras
(57,65 USS/uncie) iar costurile totale, inclusiv costurile de explorare
si dezvoltare, sunt de cca. 16,87 USS/g de aur extras (524,66
USS/uncie). Consideram ca aceste costuri sunt forte ridicate, avand
in vedere costul mediu inregistrat pe plan mondial si faptul ca pretul
mediu al aurului in perioada 1998-2009 a fost de 482,813 US$/uncie.
Programul pe care Deva Gold 1-a intreprins in perioada 2000-2009
pentru cercetarea zacamantului Certej a condus la punerea in
evidenta a unei resurse geologice de cca 85,6 t de aur (din care 2,6 t
de aur in haldele unor lucrari miniere vechi) din care urmeaza sa se
extraga ca. 57 t de aur. Lucrarile de explorare intreprinse de Deva
Gold au condus la cresterea rezervelor de aur valorificabile de cca. 4
ori fata de volumul de rezerve estimat inainte de 1998.
Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei European
Goldfields Ltd.
, valoarea totala a investitilor care au fost realizate pana la sfarsitul
anului 2009 se ridica la cca. 43,76 milioane
USS. Se poate deduce ca in momentul de fata costurile efective de
explorare se ridica la 0,77 US$/g de aur extras (23,88 USS/uncie).
Aceasta valoare a costurilor de explorare se incadreaza in valorile
medii ale costurilor de explorare inregistrate pe plan mondial.
Lucrari ample de explorare au fost intreprinse in perioada 2005-2009
de S.C. Samax România S.R.L.
in cadrul perimetrului Rovina, situat in partea central-vestica a
Patrulaterului
aurifer). Proiectul Rovina se gaseste in momentul de fata in stadiul
de evaluare a fezabilitatii economice. Lucrarile de explorare s-au
concentrat pe cercetarea zacamintelor de tip porphyry copper-aur
Rovina, Colnic si Ciresata. Resursele (masurate si indicate ) pentru
zacamantul Rovina sunt de cca. 271 milioane t cu 0,46 g/t aur si
0,21% cupru iar pentru zacamantul Colnic sunt de cca. 115 milioane
t cu 0,58 g/t aur si 0,11% cupru. Pentru zacamantul Ciresata a fost
raportata o resursa presupusa de cca. 101 milioane t cu 0,90 g/t aur
si 0,17% cupru.
Programele de explorare care au fost intreprinse in ultimul deceniu
in cadrul altor perimetre din muntii Apuseni si care au fost finantate
de companii straine chiar daca nu au condus la conturarea nor
rezerve de minereu care pot sa fie valorificate din punct de vedere
economic au pus in evidenta volume de resurse de minereu sau
mineralizatii cu continuturi de metal (aur, argint, cupru) mai ridicate
decat cele care au fost puse in evidenta inainte de 1998.
Fig. 9. Structurile filoniene din cadrul
districtului metalogenetic Baia Mare
pentru care au fost estimate
resurse/rezerve de aur dupa anul 1998.
In cadrul districtelor metalogenetice Baia Mare si as, programele de
explorare care au fost finantate de cateva companii straine dupa
anul 1998 au condus la contrarea unor resurse de aur in cadrul unor
structuri filoniene cunoscute (fig. 3.8): Baiut-Breiner (1,621 t aur),
Baia Sprie-Rothmundy (1,476 t aur), Ilba-Hanau (6,050 t aur), Ilba-
Firizan (0,685 t aur), Nistru-11 lunie/Ramura III (1,284 t aur), Nistru-
11 lunie/III Lapusna (1,565 t aur), Sasar-Aurum (0,424 t aur) si Bixad
(2,016 t aur). O parte din resursele evidentiate au fost deja
exploatate.
Programele de cercetare care s-au derulat in ultimul deceniu in alte
zone ale tari (Banat, Dobrogea, muntii Calimani-Gurghiu-Harghita,)
au avut amploare mica si au inclus in general lucrari de suprafata
(ex. probare geochimica, masuratori geofizice, foraje etc.).

5. Concluzii

Aurul reprezintă unul dintre cele mai cunoscute metale, fiind până în secolul XX
cunoscut ca și instrument de schimb și etalon monetar, sub diferite forme
(monedă,lingouri). Deși nu și-a păstrat această funcție, fiind înlocuit în timp de
bancnotele de hârtie și moneda metalică actuală, aurul are în continuare un rol
important în economie.

Romania a jucat un rol important in istoria exploatarii aurului.

Locuitorii sai din antichitate au fost poate printre primii oameni din
Europa care au extras aurul din aluviunile raurilor. Teritoriul
Romaniel, indeosebi muntil Apuseni, a reprezentat una dintre sursele
importante de aur ale lumi din antichitate si pana la inceputul
secolului XVII si a ramas unul din cei mai important producatori de
aur ai Europe pana la primul razboi mondial. Conform estimarilor
noastre, intr-un clasament al tarilor care au extras cea mai mare
cantitate de aur. Romania se plaseaza ve locul 5
Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de
explorare au intrat treptat in declin, activitatea de exploatare a
aurului incetand definitiv in anul 2006.
Activitatea de explorare a cunoscut o perioada de revigorare dupa
anul 1998, cand a intrat in
vigoare prima lege a minelor din Romania postcomunista. Dupa
intrarea in vigoare a acestel legi capitalul strain a patruns in
Romania, in special in domeniul explorari pentru minereuri aurifere.
Programele de cercetare geologica intreprinse in cadrul perimetrelor
concesionate nor companii straine au condus la conturarea a doua
proiecte miniere care au trecut testul de fezabilitate economica,
respectiv proiectul Rosia Montana si proiectul Certej. Un alt proiect,
Rovina, se gaseste
in momentu de tata in stadiu de evaluare economica
Resursele estimate dupa anul 1998 pentru unele zacaminte din
muntii Apuseni sunt de cca. 10
or mai ridicate decat resursele estimate inainte de anu99х
Punerea in productie a proiectelor miniere Rosia Montana si Certej
ar plasa Romania in topul primelor 20-25 de state producatoare de
aur din lume si pe primul loc in Europa. Stoparea acestor
prolecte din motive legate de protecta mediulul. in Opinia noasta
prea putn argumentate. ar constitui o pierdere economica nu numai
pentru investitori dar si pentru statul roman. O astfel de decizie ar
constitui un semnal negativ pentru investitori din domeniul explorari
Rezultatele lucrarilor de explorare intreprinse in ultimul deceniu si
potentialul metalogenetic al Romaniei constituie elemente de
atractie pentru companiile miniere si de explorare internationale.
Consideram ca aplicarea in practica a sloganului "noi zone, noi idei,
noi tehnologii" ar putea
conduce la desconertrea unor nor zacaminte care chiar daca se not
dovedi neviabile din nunct de
vedere economic in momentul de tata, ar putea constitui o sursa de
aur si alte elemente utile pentru generatile vitoare.
Consideram ca implicarea companilor straine in activitatea de
explorare din Romania a adus si va aduce beneficii cercetarii
resurselor minerale, permitand accesul la noile tehnici de explorare
si prelucrare a datelor si facilitand colaborarea internationala.
Punerea in productie a unor proiecte miniere va implica aplicarea
unor tehnologi moderne si a practicilor internationale privind
protectia mediului.
Avand in vedere competitivitatea care se manifesta pe plan
international in domeniul resurselor minerale, consideram ca pentru
a putea atrage investitii straine in domeniul explorari si
exploatari resurselor minerale din Romania autoritatile ar trebui sa
revizuiasca legislatia reformeze institutile care an atributi directe
son indirecte in domenin resurselor minerale
6. Bibliografie

o Borcos M (1994) - Volcanicity/metallogeny in the South Apuseni

Mts (Metaliferi Mts). In "Plate Tectonics and metallogeny in the
East Carpathians and Apuseni Mts. ". June 7-19, 1994, Ed. M.
Borcos and S. Vlad, p. 32-40, Bucharest.
o Brana V. (1958) - Metalliferous ore deposts of Romania (in
Romanian), Ed.
Stintifica, Bucharest
o Ciobanu L. Cristina, Gabudeanu B., Cook N. J. ( 2004) -
Neogene ore deposits and metallogeny of the Golden
Quadrilateral, South Apuseni Mts., Romania in Au-Ag-telluride
Deposits of the Golden Quadrilateral, South Apuseni Mts.,
Romania, Guidebook of International Field Workshop of IGCP
project 486, Alba lulia, Romaia, 31st August-7th September
2004, lagod Guidebook series 12, p 23-88.
o Ghitulescu T. P., Socolescu M (1941) - Etude geologique et
miniere des Monts
o Metalliferes ( Quadrilatere aurifere et regions environnantes).
An. Inst. Geol., 21:
o 181-464.
o Popescu, Gh. C., (1986) - Applied metallogeny and geological
prognosis (in Romanian). Part 1., Ed.Univ. Bucharest.
o Popescu Gh.C., Neacsu. A., (2005) - Ring zoning of the neogene
gold and copper metallogeny in the Metaliferi Mts., Romania,
Plenary presentation, GSA Annual Meeting Salt Lake City,
2005. Abstracts, Vol 37, No. 97, pp 516.
o Tamas - Badescu Sorin, (2010) - Teza de doctorat,
Universitatea din Bucuresti.
o Udubasa G., Rosu E., Seghedi I., Ivascanu P. M. (2001) - The
Golden Quadrilateral in Metaliferi Mts., Romania: what does
this really mean? Rom. J. Mineral. 79 (suppl. 2): 24-34.