TRIPTICELE TRANSILVANENE DE LA ALBURNUS MAIOR

1.Introducere In lucrarea de fata voi aborda subiectul tablitelor de la Alburnus Maior (azi Rosia Montana),
punctand continutul si importanta acestora in cadrul istoriei poporului roman.
2.Rosia Montana. Consideratii introductive
Rosia Montana este o localitate din judetul Alba, Transilvania, in Muntii Apuseni, si este cunoscuta
datorita zacamintelor de aur care se gasesc acolo, fiind nu doar cele mai mari de la noi din tara, ci din
intreaga Europa. Rosia Montana constituie un reper al existentei noastre nationale, o comoara nu doar
pentru Romania, ci pentru istoria intregii Europe. “Incepand cu anul 2000, programul national de
cercetare „Alburnus Maior” a fost calificat ca si proiect cultural national de interes major, fiind cel mai
amplu program arheologic al Ministerului Culturii şi Cultelor.”[footnoteRef:2] In ceea ce priveste
importanta minelor de la Alburnus Maior, specialistii noteaza: “Importanta galeriilor de la Rosia Montana
nu se limiteaza la Antichitate. De la incheierea cruciadelor pana la descoperirea Americii, Muntii Apuseni
au fost principala sursa de aur a Europei. In vremurile moderne extragerea aurului a fost una dintre
ocupatiile de baza ale motilor. Administratia austriaca a adus in zona mineri de pe tot cuprinsul Imperiului
si astfel a luat nastere o asezare miniera pe cat de pitoreasca, pe atat de europeana."[footnoteRef:3] [2:
Dosar nr.434/64/2006, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Curtea de Apel Brasov, pg.1.] [3: A
se vedea, Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi naturale, 2009,
pg.60, accesat ultima data pe data de 7.01.2015, la URL:
http://patr.presidency.ro/upload/Raport%20Patrimoniu%2021%20septembrie%202009.pdf ]
3.Tripticele de la Alburnus Maior. Descoperire Pe langa aurul ce se gaseste in subteranul localitatii,
Rosia Montana (Alburnus Maior, dupa denumirea data de romani) este renumita pe plan international si
prin existenta unor documente de o inestimabila valoare ce a fost descoperite in aceasta regiune, si
anume cele 50 de tablite cerate. Parerea aproape unanim acceptata de specialisti, in legatura cu
existenta lor, este ca au fost adapostite in interiorul unor galerii miniere greu accesibile intr-un moment de
criza - cel mai probabil, acest moment de criza il reprezinta atacurile marcomanilor (triburi germanice)
asupra Daciei, din anii 167 e.n.[footnoteRef:4] [4: A se vedea, Committee on Culture, Science and
Education (General Rapporteur on the Cultural Heritage: Mr. Eddie O’Hara), Rosia Montana.Information
report, 21 December 2004, accesat ultima data pe data de 7.01.2015, la URL:
http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefViewHTML.asp?FileId=10748&Language=en ] Celebrele tablite
cerate care au facut cunoscut situl de la Alburnus Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale
redescoperirii Dreptului Roman de către marele istoric german Theodor Mommsen, ale carui lucrari au
influentat Codul Civil german si apoi au constituit baza reglementarilor similare pentru mai multe tari ale
lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Grecia, Ucraina s.a.[footnoteRef:5] [5:
Tripticele de la Rosia Montana au revolutionat in sec. XIX cunostintele despre dreptul roman provincial. A
se vedea, Theodor Mommsen, Corpus inscriptiones latinarum, III, Tab. Cer.VI, VII, Berlin 1877.] Ele au
fost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite Larnic, unde, pe langa tablite, s-a
gasit si un stil, pe care oamenii din zona il numesc “condeiu” si pe care astazi il folosesc ca instrument
pentru a incondeia ouale de Pasti; in minele din Letea, unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui
barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la 40 de ani; intr-o mina din Carnicul Mare, intr-o odaie
subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra (11 triptice); langa Rosia
Abrudului, in mina numita Sf. Ecaterina, la o adancime de 277 metri, unde au fost gasite cele mai multe,
impreuna cu obiecte casnice. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. In
anul 1788, un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate
de catre Societatea Sf. Iosif, al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. Unul
din triptice a ajuns la Kovacs, iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Kovacs a daruit tripticul
cumnatului sau, Stefan Lazar, superintendentul Unitarienilor din Cluj, scriindu-i ca s-a gasit impreuna cu o
multiume de alte obiecte casnice. Stefan Lazar, cunoscand valoarea tripticului, l-a daruit la randul sau
Colegiului Unitarienilor din Cluj, unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l, cand Stefan Lazar a murit.
Fiul sau, Samuel, colectionar de antichitati, l-a cerut inapoi si i-a fost returnat, apoi fiul lui l-a vandut, in
anul 1834, librarului anticar Samuel Nemes. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba
greaca, pe care a incercat sa le falsifice. [footnoteRef:6] [6: Melania Papadache, Tablitele cerate de la
Rosia Montana, www.formula-as.ro, accesat ultima data pe data de 8.01.2015, la URL:
http://www.formula-as.ro/2009/878/enigme-16/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-11395] Din pacate,
dintre cele 50 de tablite descoperite la Rosia Montana, doar 25 dintre ele au mai ramas vii si salvate,
intrucat cealalta jumatate fie a fost distrusa intentionat sau, poate, doar din nepricepere. Cele 25 de
tablite care s-au pastrat se afla in momentul de fata la Muzeul de Istorie din Budapesta, precum si la
Viena si Berlin.
4.Cuprins Tablitele cerate, in fapt, sunt documente oficiale ale cetatenilor de rand, la vremea respectiva
actele oficiale fiind inscrise pe un suport de lemn peste care se turna ceara; acestea constituie o pagina
de istorie si “demonstreaza, printre altele, faptul ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al
tracilor, ca si “autohtonii”, adica dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii, in limba latina vulgara. In
tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni “quia se litteras scire negavit” – “nu stia a scrie literele” -
, partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului.” [footnoteRef:7] Istoricii si toti cei care le-au
studiat sunt de parere ca aceste tablite cerate sunt documente foarte rare si de o importanta enorma,
tripticele reprezentand dovada raspandirii limbii latine prisce (adica vulgara) in secolul al II-lea i.Hr. si, de
asemenea, a scrierii cursive in limba latina. [7: Ioana Vasiu, Istoria Dreptului Romanesc. Studii. Sinteze.
Comentarii., Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2014, pg. 86.] Prin continutul si destinatia lor, tablitele
apartineau minerilor, proprietarilor de mine si oamenilor de “afaceri” ce activau in mineritul din Muntii
Metaliferi. In anul 1873 au fost publicate integral cu comentarii, ilustratie grafica si fototipica de către Th.
Mommsen, mai recent fiind facute noi studii de I. Baltariu[footnoteRef:8] si I.I. Russu de la Cluj. [8: Ion
Baltariu in “Tripticele din Transilvania” afirma ca tablitele cerate “sunt actul de nastere a poporului
roman”.] “Din cele 25 de tablite salvate, numai 14 au putut fi descifrate si analizate. Patru tablite cuprind
contracte de vanzare-cumparare (obiectul sunt sclavi sau imobile), alte trei cuprind contracte de inchiriere
(obiect fiind forta de munca), trei sunt contracte de imprumut (cautio crediti), unul de dizolvare a unui
colegiu, un contract de depozit si un contract de cheltuieli si venituri si o obligatie a unei persoane de a
plati o datorie.” [footnoteRef:9] [9: Ioana Vasiu, op.cit., pg. 87.] Tripticele transilvanene contin astfel date
de ordin juridic, social-economic, conditii de munca, de salarizare, precum si penalitatile pe care le aveau
de suportat cei care nu isi asumau sarcinile in urma unui contract, precum si informatii despre realitatile
economice, ale sistemului de habitat, viata religioasa si raporturile juridice care guvernau comunitatea
miniera de la Rosia Montana. Foarte sugestiva este tablita cerata care cuprinde un contract de munca si
care cuprinde o clauza speciala privitoare la riscuri. Dar ce se intelege prin risc in contract? In dreptul
clasic roman, riscul in contractul de munca revenea patronului. Aceasta dispozitie s-a indepartat de la
conceptia originara, straveche, conform careia riscul revenea lucratorului. Insa, in Dacia Traiana,
constatam ca aceasta noua regula, consacrata si in dreptul clasic, nu se aplica, pentru ca prin clauza
speciala alaturata contractului de munca, lucratorul isi asuma riscurile pentru ipoteza in care nu-si putea
executa obligatia fara vina sa (spre exemplu, in cazul inundarii minei). Iata cum in Dacia Traiana regula
conform careia in contractul de munca riscurile revin patronului este ocolita prin intermediul unei clauze
speciale anexata contractului de munca.[footnoteRef:10] [10: I.Baltariu, Tripticele din Transilvania, apud
Tripticele din Transilvania, http://istpedia.blogspot.ro/ , 15.02.2013, accesat ultima data pe data de
9.01.2015, la URL: http://istpedia.blogspot.ro/2013/02/tripticele-din-transilvania.html.] In imaginea de mai
sus se poate vedea o reproducere dupa tablitele de la Rosia Montana, reprezentand un contract de
imprumut. Monumente unice Din cele 25 de tablite cerate, noua dintre documente au fost redactate la
Alburnus Maior, doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, iar restul in localitatile
neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara, Immenosum Maius, Anssium, Resculum,
Baridustarum, toate, in afara de Immenosum, purtand denumiri autohtone. Incepand cu 1999, la Rosia
Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la "Centre National de la Recherche
Scientifique", de la "Unite Toulousaine d'Archeologie et d' Histoire (UTAH)" si de la Universitatea "Le
Mirail", alaturi de geologi de la Universitatea Tehnica Babes-Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica
din Mnchen. La inceput, misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez, apoi 40% din cheltuieli
au fost preluate de S. C. "Rosia Montana Gold Corporation". Rezultatele cercetarilor laborioase au fost
publicate in volumele "Alburnus Maior" I si II.[footnoteRef:11] [11: Ioana Vasiu, op.cit., pg.88.] Concluzie
In urma analizarii si cercetarii tripticelor transilvanene, s-a observat cu certitudine bogata viata economica
si amploarea comertului in Dacia, provincie a Imperiului Roman. Desi foarte putin mediatizate, tablitele
cerate de la Alburnus Maior reprezinta o pagina din istoria poporului roman, adevarate si pretioase
vestigii care atesta importanta vietii economice si sociale si, mai important, a vietii juridice in perioada
dualismului daco-roman. In acest sens, in editia electronica a Enciclopediei Romaniei, se arata ca „desi s-
au descoperit si alte tablite cerate asemanatoare pe cuprinsul fostului Imperiu roman, cele de la Rosia
Montana s-au pastrat intr-o stare atat de buna incat au putut fi citite in zilele noastre, putine altele fiind
conservate la fel de bine.”[footnoteRef:12] [12: Tablitele cerate de la Rosia Montana,
http://enciclopediaromaniei.ro , accesat ultima data pe data de 11.01.2015, la URL:
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_cerate_de_la_Ro%C5%9Fia_Montan%C4
%83 ]
Bibliografie selectiva
1.Baltariu, Ion, Tripticele din Transilvania, apud Tripticele din Transilvania
http://istpedia.blogspot.ro/2013/02/tripticele-din-transilvania.html.
2. Dosar nr.434/64/2006, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Curtea de Apel Brasov
3. O’Hara, Eddie, Rosia Montana. Information report
http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefViewHTML.asp?FileId=10748&Language=en
4. Papadache, Melania, Tablitele cerate de la Rosia Montana http://www.formula-
as.ro/2009/878/enigme-16/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-11395
5. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi naturale
http://patr.presidency.ro/upload/Raport%20Patrimoniu%2021%20septembrie%202009.pdf
6. Vasiu, Ioana, Istoria Dreptului Romanesc. Studii. Sinteze. Comentarii., Editura Albastra, Cluj-Napoca,
2014 7. Tablitele cerate de la Rosia Montana
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_cerate_de_la_Ro%C5%9Fia_Montan%C4