Giovanni Pierluigi da Palestrina

Giovanni Pierluigi da Palestrina a fost un compozitor

italian renascentist de muzică sacră și cel mai cunoscut
reprezentant al Școlii Romane de compoziție muzicală.
El a avut o influență de lungă durată asupra dezvoltării
muzicii bisericești și seculare în Europa, în special
asupra dezvoltării contrapunctului, iar opera sa este
considerată punctul culminant al polifoniei
renascentiste. Palestrina a lăsat sute de compoziții, inclusiv 105 mase, 68 de
oferte, cel puțin 140 de madrigali și mai mult de 300 de motete.

Atitudinea sa față de madrigali a fost oarecum enigmatică: în timp ce în prefața

colecției sale de Canticum canticorem (Cântecul cântecelor) motete (1584) a
renunțat la stabilirea textelor profane, doar doi ani mai târziu a fost din nou în
tipar cu Cartea a II-a a madrigalilor săi seculari (unele dintre acestea fiind
printre cele mai bune compoziții din mediu). A publicat doar două colecții de
madrigale cu texte profane, una în 1555 și alta în 1586. Celelalte două colecții
au fost madrigale spirituale, un gen iubit de susținătorii Contra-Reformei.

"Stilul Palestrina" predat în cursurile de colegiu care acoperă contrapunctul

Renașterii se bazează adesea pe codificarea compozitorului și teoreticianului
din secolul al XVIII-lea Johann Joseph Fux, publicată ca Gradus ad Parnassum
(Steps to Parnassus, 1725). Perspectiva principală, că stilul "pur" de polifonie
realizat de Palestrina a urmat un set invariabil de cerințe stilistice și combinate,
a fost justificată. Manualul lui Fux a fost aprobat de contemporanul său J.S.
Bach, care a aranjat două dintre masele Palestrina pentru performanță.

Potrivit lui Fux, Palestrina a stabilit și a urmat aceste orientări de bază:

 Fluxul de muzică este dinamic, nu rigid sau static.

 Melodia ar trebui să conțină câteva salturi între note.
 Dacă se produce un salt, acesta trebuie să fie mic și imediat contracarat
prin mișcare pas cu pas în direcția opusă.
 Disonanțele trebuie să se limiteze la suspensii, note de trecere și bătăi
slabe. În cazul în care unul cade pe o bătaie puternică (într-o
suspendare), aceasta trebuie să fie rezolvată imediat.