Sunteți pe pagina 1din 17

A


It n t e I U

De
:- Ploua? Conritele de melc ale sufletu 'ui traesc con~
- Sa in tram aici. tinuu tremur nervos pana la desnodamantul
- Ba dincolo, are vinul mai bun. final. OmuI de idei se sbate in lume ca intr'o
- Ce apdrie ca in vremurile [aewlre! camera de plumb. In ora9ul meschin de
·PoetuIG.Bacovia zamb!, amintindu-~ Jepoezia lacus/ra. provincie el se atageaza intai de gazda lui.
Am intrat inti 0 badega cu sgomot ~imuzicd. Ale/odia Face apoi 0 calatone In Onent, de uncle se
par~a ca-l atrageprin noup/e. Un gramfJfon IntT1ID colt, intoarce mal intelept, dar ~i mai desna:dajduit.
educa publicul. Am ji preferat ligani ldutari, dar piooia Nu ~tiu intrucat am reu~it sa motivez
de afara ne oprea sa rdtdcim in necunoscu/. actiunile lui' Senzitiv. Poate unii vor gasi
'-Via/a se mecaniz~azt'i mereu, spuse toooru§uI,uitGn~ ca-i pornografic, imora!? Ce~i asta moral
dl1-se Ia euHa ~uzicala ~i ofM ca 0 piiPUJumecanica.. in artii? Nu inteleg. A~tept ca romanul sa
Il fntalnisem din fnlUmpiare'$i eram hucuros ca-I vM fie comentat de public ~i de confrati. Zgo~
intre oomeni.· In ziua aceea dorisem chiar su-l vizite.z . motulimi place, 'chiar transformat in scanckrI.
§i norocul m'a siujit. Poetul era fntro vervci pe care Altfel TIU 1I1teleg viata.
nu i-o cuno$team. De aceca, faro intraducere, am cauta./
sa-l aduc fn cadrul fntrebariler care-ne inter~au.
Am facut ochji mira/i. Zgomoiul t II ~liam izolal de ,
romeoi $i lacitum incurabil. A§ll dar, vUiJa pom,iJQron-
-"Avem un pretext. Romanul pc care i-a; anunjat. gele «;!l aceea~ impeluziozitale ca ~ In siil7r.anelell(JC.$ire
Cu toaM guidgia din aceastii spelJmoo, poote voi culege inimi. Bacovia mi se prezinla intio lwnina nauii Urmiirii
diteva iniormati; pentru anton". pe nesimtite inoestigajiile:
Glasul lmi 'era fn aparen/ii indijerent. Binecuvantam - Cwn gusqti tmiul. dupil alalia ani .Ie §cdere fa
fn· mine vacarmul drucesc, care dislrd ciuJat pc poet. pTovincie?· .
D~obiceiu taciturn, acum era comuniwliv. Acest prilej - Cerul de aici este mai plumburiu decit
unic nu trebuia pierdut. Tovari4ul meu raspunse fn la Badiu. Prjetenii mi-au' zis pe vremun:
frantun de fraze,' cu acorduri pasonale ~i idei prell!1igite "de ce stai izolat ·de centro. Vino in CapitoJa
dincolo de grai, ca ni§te ecouri' taizii. te vcr primi Cll bratele deschise cei care te
- Lucrez la roman din 927, arl;di de doi apreciazii". -
ani. (Aici p~etul parea ca 'so~ot~te in gand $i am descalecat intr'o noapte ploioa&ll,
minutele), I-am pus titlul "Cliniec tlirziu". ~i. a.m riiUkit ca T elemac mai multe z.iie
Pentruce? Poate fiin'dca vine ca un ceou in~ pan a mi-am gil:sit casa. E adevarat. am muqa
tarziat dupamultil vrep.1e. Nu este un roman prieteni, pentruca n 'am atacat' pe ·nimelli.
in sensulobi~nuit. Epicut lipse~te aproape Dar tocmai de lleeea ma uita u~or. Sunt in-
de tot. E un roman, dad! vrei, lirie. Un peet ofensiv. De luni de zile fae anticamera ~i
nu poate fi <ledit astfel. Eroul' se nume~te masor culoarele pentru un post· pro.mis de
"Senzitiv". Yn prieten m'a sfatuit sa~l nu~ multo Dar ~i la ministerul Bcriitorilor ~i la
mesc Stan sau Bran, ell nume 'de 'oameni. eelelalte, locurile sunt otupatc. Ce-i aia artist,
E~nu 'lad personagiUl meu decat in sens seriitor? Mi~alf conveni mai bine Ia Mini~
simbolic. Asemeni mie saucelorlalti oameni, sterul ocrotirii sociale. Tot nu ma simt eu
et, treee printr'o serie de stan suflete~ti, bine. Din .jocul dt:~a poetul nu poti ie§i nici-
sbatandu-se iotre amorul ide.al teoretic ~i odata teafar. Multimea Ilji trae~te :vieata in
cel real ~i vulg~r. Este lesqe de inteles dece felul ei ~i face bine. Cine treee dincola, l~
zadl'irnicia .~1urmeaza ca umbra §i este mereu ard.e aripile, l!ji scurge tot sSngele. Ce-i ~
in:vins. Ca §i 'f!oarea rara. eu a~e!.a~ nume, poet? In loc de Mini~terul Melor mii __
. eroul meu vibreaza. dureros dediteon lumea drept spre cel ai sanatatii Tot nna--i. N~
interioara vine in atingere ~u ce~ am
af~ra. 82 fie ~i il.oolo.
In tauema cu miros de tutun §i gramofon humorul
tJOetulUinu reU§eQsd fie decat tragic. Erau lamentiirile
s/lir§i.tului,sau 0 satird amarii? Mii interesa din ce In ce
17liIi niult. Incepusem dela simpla informatie §i discutia

ciipi1tti extinderea unui interview. Panii acum am stat


de vorM. pentru "Viala Literarii", cu aproape tofi scrii-
tora no~tri, drtr niciodatii vorbele n' au louit mai in tens
in g~ngul sufletului, stamind un vaer deasupra unui vast
cimitir cu spectacolul in aer liber. $i am cautat sa piitrund
mist~rele poetULui.
- ••T otu§iconfralii te invidiazii - insistai eu aprin-
zand a treia figarii. Volumul "Plumb" a fost premiat".
- Pentru ••Plumb", M'a induio~at aceasta
inalta distinctie a confrati1of. Cu ••Scantei
galbene" am intampinat pareri nostime. Un
scriitor de mare merit, mi-a spus fati~:
"Poezia d~tale e intesesanta, dar ai tendinte
sociale. D~ta e~ti anarhist •..... EI cetise acolo
poezia "Serenada muncitorului, care incepe
a~a: .
Eu SWit Wi monstru pentru voi
Urzind un dor de vremuri noi,
$i 'n lumea voastra, abia fncap
Dar am sa dau curana la cap.
Observatia burgheza venea.dela un prozator
eu fobia versurilor. Citise numai 0 singura
poezie. Hazardul a deschis cartea Ia singura
pagina fataIa, Eu nu fac politicii ~i nu ravnesc
la posturi oficiale. A~ dor! sa fiu anarhist
in domeniuI esteticei, dici altfel te sbuciumi
in zadac
Autorul, de obiceiu de un enlm iremediabil, acum se
fmbujora. Ochii luceau imens pc faJa spectrala. In 1Jupilele
di/atate, marginile irisului cdest proeetau sublimul unui
apus. Aprindea absent!igarddup(i tigard. Nu-mi raspundea.
Dincolo de noi poetul vorbed umbrei, cu care de atiitea
ori, fn noptile de veghe, stdtuse dc vorbd.
- Prictenii a~teptau mereu ceva nou dar mull timp
ai pastrat tiiccrea.
- Intr'adevar, am '1:ikut. Dupa repetate
sguduiri nu mai ai curajul sa deschizi vechile
caverne. Sunt tipete care ta~ne3edeodatii cu
coardek vocale. Apoi ramai pentru tot-
deauna mut. T otUlj am seris eeva proza.
Cuno~ti voluma~ul de poeme "Bucati de
noapte'·'. In proza pot sa mi~c membrele
mai liber. Proza unui poet este mai sintet~ca,
mai liricii. Un prozator de meserie, de~o
pilda Balzac, pentru fiecare lucru, scrie
pagini intregi descriptive. Poetul va trece
peste cadrul eroilor, furat de~o imagine fru~
moasa. atras de sufletul uman. Daca lucrarea
se va chema roman sau poem fantastic?
Nu importa. Talentul n'are nevoe de defi~
nitii. Creiaza cum il tae capul, ciilauzit numai
de inductie poeticii.
Dadi place va avea succes. Se vor gasi
editori care sa tipareasca editii noui. Eu
n'am' prea avut noroc. Volumul "Plumb"
a fost editat de catre prietenii Pillat ~i Davi~
descu in 1916. Este singurul volum tiparit
mai ingrijit. Deatunci s'a epuizat ~i n'am
mal seos altul. De curand editura "Ancora"
mi-a propus sa~miediteze sub titlul "Poezii"
buditi alese d~ d. Lovinescu din toate vo~
lumele mele.
Vorka db-prc el. ca desprc altul. Vocea ii vcnca de
Jeparte. Se mira di 6e treze§te vorbind atat de multo
Arata a~ indiferenta. fata de cei care I-au hulit ca §i
penira 'cei care I-au iuhit, Incon5tient de aurul ce-lpOtlrta
In adanc, printul cerljetora coborlt sa ceara obolul ghif-
tuililor Iji primc§te in schimb rlinjetul absurdului.
El care are drept la dobanda talantilor, cheltui/i in
Jiimicie pentra noi, Cine se crlUlemai bun sa ,idice piatTa.
Elfie ~re '0 vina atat 'de 'mare'ca·dispa;ijia nti a venit
l<l limp?
lncercai sa d£sleg cifrul poeziei bacoviene :
- In' poezia d-tale SlUtt culori obsedante ca albul
ziipezilor sau ceRU§iulsicrieloT de plumb.
Cum 6e liimurc§te acest fenomen?
- In poezie m'a obsedat intotdeauna un
subiect de culoare. Pictura cuvintelor. sau
auditie colorata, cum vrei s'o iei. Imi place
mult vioara. Melodiile au avut pentru mine
influenta color~ta. Intm am facut muzica
l}i dupa strunele vioarei am scris versuri.
Fie dupa note, fie dupa urechea sufletului,
aeest instrument m'a insotit ell credinta
p~nii azi. Am facllt ~i compozitii pentfl.!
mme.
Pictorul intrebuinteazfi in me~teli1ugul sau
culorile; atb, ro~u, violet. Le vezi cu ochii.
Eu am incercat sa Ie reclau cu inteligenta,
prin cu'\(inte. Fieciirui sentiment ii core-
spunde 0 culoare. Acum in urma m'a ob-
sedat galbenul, coloarea desnadejdiei. De
aceea ultimul volum poarta titlul "Scantei
galbene••. Ro~ul e sangele, e viata sgomo-
toasa. Nu vreau sa-ti fac teorii. Urasc defi-
nitii1edascalilor pentru adormit copiii..Asta-i .
osandii moderna. Unii ar spune: metafizica
culoriIoT.
Amurg de toamna violet...
Doi plopi, In fund, apar In siiuete:
- Apostoli In odajdii violete -
Ora~ul tot e violet.
Amurg de toamna violet...
Pe drum e'o lume lene~a, cocheta,
Multimea toata pare vialeM...
Ora~l tot e violet.
Amurg de toamna violet...
Din turn, pe camp, vad voev'Ozicu piete--
Strabunii trec in pc'ilcuriviolete...
Ora~ul tot e violet.
Carbonizate /lori, -noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal, _
V~minte junerare de mangal,
Negru profund, nolan de negro...
Vibruu sciintei de vis... nolan de negra,
Carbonizat, amorul fumega -

.
Parium de petre arse, ~i ploua...
Negra, numai noian de negru.
-

Orchestra Inrepu ca-a indignare grafioasii.


Salonul alb visa eu faze albe -
Vn vals de vnluri albe....
Spatia infinit, de 0 trisle/a armonioasa...
In aurora p{ina de vioure,
Balul alb s'a res/irat pe 'niinsele dirari -
Cantau clare siiratad ...
Larg, miniatura de vremuri viitoare...
- Ce vezi de exemplu in plumb?
- In plumb vad cufoarea galbena. Com~
pu:?ii lui dau precipitat galben. T emperarnen~
tului meu ii convine aceastii culoare. Dupa
violet :?i alb, am evoluat spre galben. Asculta :
Eu nu mai ~tiu nimic, $i m'am In tors acasa
Vitali-va ce gol, ce ruina 'n amurg,
Amurgul galben, m'a'nglilbenit ~i m'apasa
Cu geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg!
Vei zice : 0 necesitate subiectiva. In urma
am ignorat culoarea alba, culoarea ro:?ie.
Plumbul ars e galhen. Sufletul ars e galben.
In manualul fizicet nu mai gasesc alta cu~
loare. In eprubeta mea once reactiune chi~
mica da precipitat galben.
AitadaUi in "Plumb" pe langa impresia
colorata mai simteam aha statica. de greutate.
Plumbul apasa cel mai greu pe am. Cum
te simti lotiun cavou de plumb?
Dormiau adanc sicriele de plumb
$i flari de plumb §i /unerar vestmant,
Stam singur in cavou §i era vc'int
$i scartiau coroanele de plumb.
Dormea Intors amorul meu de plumb
Pe fiori de plumb. $i~am Inceput sa~l stdg.
Stam singur lc'ingamort... §i e'1Q frig
$i~i atUrnau aripele de plumb.
PlumbuJ este parintele aurului :?i al argin~
tului. $tiinta a - gasit aceasta inrudire in
sangele atomilor. Asta nu ma intereseaza.
Oar forta lui m' a apasat panala distrugere.
Viata dela !a~u
Viata dela la~u
In cilrciumd paluzrele chefliilor se ciocneau in fam/adi.

.e
Voio~ia crqleci cu cat noaptea .inainta. Cupele
noastre cu vin rOtUse Jqertau mai rar. poate din cauza
vopselei dizgratiaje de poet. Pledoa'ria cuforiloT proeclaie
leatral asapra ~riil.r tk limrina colorate;
Vedeam oameni violCfi. ro~i;negri. Magicianul Imi apiireci
galben. $i era In adeoar pal li'lnecxat in coIiJareadesna~
dejdei. SWlt convins cli vinul' pro/iriu II cedea galkn.
Altfel tla l-ar Ii gustat. 17ata se sugea trepiat ca inti Un
desclintec. ll.vedcam Jiocalo de:fimfJ. namai In amintire.
$i as!/el disculia cJunecii"spre' amintiri.
- Ai cunoscut otlaid fa le"$i. utt butt prieien de-al
mea. I. M. Ra¥=U;l
- D1I., am fost studenfi amandoi. Ella
litere. eu Ia drepL Scotea pe acea vreme
revista "Versuri §i pro'Zil' ta care colabora
~i Densu~ianu. Mi~a: publicat poezii din
"Plumb" care m'au pus in eonflict cu A. C.
euza, la care dadellffiexamene. evista avea
nuanta socialista §i nu~i placea profesorului.
Eu nu impartii~eamopinia nationalista. Eram
Cll inima dincoio. <lareu examenele dincoace.
o intamplare mai ales imi aminte~te de
Ra~cu.Un vers dintr'o poezie a mea suna a~a:
,,lar 111 zarea grea de plumb, ninge GRr
Ra!}cumi-a subliniat ultimul cuvant, ada-
ogand s. : gris - argumentand ca este un
galicism sau stri1inism. T ragea a profesor
de pe atunci. Eu m'am suparat la inceput.
A.,poiel ~'a. eon.vi,!sdi-i nepot de frantuzi ~i
n am. mal ZlS mmlc.
Aveam pe atunci un prieten, unul Bonta~,
care scriA versuri bune. Astazi nu mai ~tiu
nimic de ei. S'a cumintit ~i poate a faeut
averc. Multi bontona~i tree in tinerefe prin
faza poetica, dar din krieire se fae oameni
de treab~. Spre bi~ele neaJnului. Altii'. eei
mai netrebniei, flU se astampara pana mor.
Eu am incereat sa fae ceva avocatura, dar
m~ s'a prins. Pai-intii au vrut sa ma trimita
in strainatate pentru desavar~irea studiilor,
dar poezia mi s'a [i>lli> meteu buturuga in cale.
Mai tarzi.u am colaborat la "Viafa Nouil"
a lui Densu§e3mJ! tli III alte reviste. Am in~
cercat ~ila ••Viafa:Romaneasca" If iu\. Canst:
Stere, tara succ~. Despre ibraileanu' nicK
nu se pomenea pe atunci. Eu l~am avut
chiar profesor de romana, dar nu i~amaratat
niciodata versuri.
I~am trimis ~i lui Vlahuta poezii, dar
nici azi n'am primit raspunsul. Poate
po~ta nu le~a dus la destinatie ~i Ie poarta
iNca peste tari ~i mari.
Despre fit Macedonshi
Aparaiill muzical din bodega inlocuia cu succes io~
rajul de lautari, /iicund educafia mahalagiilor. Se cuntJ
"Serenade d'autrefois" de Silvesire §i melodia imbMnzia
deapanul aminiirilor. Bacovia i§i aminii de Macedons/(i.
- $tiu ca .ai publicat fa "Liieraiorul". Ce amintiri
'au ramas mai vii?
- Am publicat acolo din clasa I lI~a de
liceu. Mai tSrziu m'amapropiat de maestru
~i am petrecut ceasuri neuitate in casa lui.
Munceam pentru uti ideal, discutam ~i
beam. El scrisesedespre mine: ,;Din "Plumb"
facut~ai auI''' - ~i etl'ii ascultam cu rabdare
poemele.
Odata, langa 0 sticla cu "Nicore~ti;' am'
observat in fundul camerii 0 candela rosie.
L ..am intrebat : '
- De ce arde, maestre?
- Ro~ul imi cIa viata. Am pus-o inadins. \
Sangele e' tot ro~u in fiinte;
Maestrul trase cu coada ochiului la candela
ro~je. Era ~i el surprins, ca d-na Macedonski
aprinsese candela sub icoane. Ii placea sa
pozeze, altfel era om bun. Ca un vestit ma~
harajah neimpartea inele cu pietre nestemate.
Nu era vina lui, daca. din nefericire aceste
pietre erau intotdeauna false. De multe ori
irni cetea din "Noptile" lui pana imi atipea
con~tiinta. Era poet adevarat ~i credea In,
misiunea lui. Mai aratii~mi azi unul la fel!
Aud ~i acum glasul insinuant al maestrului
\din "e~nicie. Dupa mine, cati or sa-I mai
auda? Suntem plini de eul nostru cat traim.
Dar' pe urma, ce se alege? Nemurirea? E
un cuv&nt atat de van! Bun de oblojit sa- . j

racia.
Un rastimp personagiul meu lacu. Se pared ct'i a ispra-
vil lol ce avea de spus. Erd prima spovedanie mai sincera.
Desacordullonetic, urmaril de eel gramatical, arata aho-
seala. Sunt insa prilejuri, care vin numai odatii intr' 0
.via/a §i perseveren/a nu mi-a lipsit niciodatii. Asupru
poeziei bacoviene mai erau taine de lamurit.
'- Ce impresie Va lace poezia noua?
AJi lost doar precursorul ei?!
- Reeunosc, accente familiare, din "Pliun~
bul" de acum 13 ani. Este interesanta ati~
tudinea tinerilor de astazi, in cautarea for~
mei definitive: NU-rili place traditionalismul
!?i·niei' pentru modemi!?ti n'am laude. Ur~
maresc regulat in "Viata Literara" stradu.;.
inta generatiei de azi. T raiti 0 noua epoea
despre care se va vorbi mai tarziu. Faptele
durabile se fac cu multa rabdare.
Oit prive!?tedespre mine, am fost ~i ra>
man' un poet al decadentii, fara a pierde
nici grandoarea versurilor unui Vigny. Din-
tie' confrati, n'am inteles nici poezia lui
Minulescu, !?i poate nici pe Stamatiad. Ci~
tesc din toti, d.ar nu admit pe nimeni. Din
tumultul dela podul artei, nu desvelesc decat
intarzlate tipete d.e cocori pe un cer inoptat
de iama. Dupa mine se vor limpezi ~i aceste
lueruri. Mi~a placut in arta, sa urmaresc in~
totdeauna 0 problema. De~i am eitit in ti~ .
nerefe pe Rimbaud, Beaudelaire, Laforgue
~i altii, n'am simtit sufletul romanese vibrand
langii ei. Alt neam, alta varsta. Noi trebuie
sa ne striiduim pentro originalitatea noastrii.
Sa devenim <> fiinta organica, nu paraziti ~i
maimute.

P oetul ceru alt pachel de tigan'. Fala care, served ne


privl curioasii. Felal ;ainuit al convorbirii, nu-i parea
CliTat. Eram singurii din local cu gule'~ecurale. Ceilal/i
erau ceva mai "lejer," la ga.t. $i-apoi laplul ca eu scriam
de roleva ore, era inct'i un motiv de suspiciWle. M'am ,
uital fa ceas.
- E tUrziu.
- Nu poti ~ti niciodata cane! e devreme,. •
dind e prea tarziu. Timpul are intotdeauna
ultimul euvant. Eu de multe ori am pierdut
ceasul meu. Am fost lipsit de spirit practic.
In provincie un eveniment banal avea ecou
in vreme !?iin suflet. Aici trecem scurt la
rubrica, faptelor diverse. ,
Acum scriu rar ~i public la D-v. Nu mai
am elanul ~iforta de odinioara, niei credinta.
Sunt loviri de cafe te saturi sa Ie repeti pe
nicovalata. 0 stroh'iucide mai sigur ca otrava,
Vreau sa ineeteze faza feroce. S'a ispravit.
Altii bat tumultuos la poarta :deschideti!
Sa intre aerul, 19mina, primavara! Ei mode~
leaza statuia iluziei din cenu~a noastrii. Pe (
rand ell totii. E 0 poveste a omenirii, banala,l
dar prea adevarata.'Cl..l. dit simti mai sincer, ,(
te descompui mai sigur. Caut o~menii, imi
place zgomotul lor. Ei ma cheama, dar eu 1
full sa nu a§tern tacere peste cheful lor. i
s.~alncalar..
:;;i .astfeI,lent, gheroul neJ!'Vilbr- r.
sufletul s'a descompus ~i a ramas doar ani-
malul sa joace grotesc ultimul act din marea
drama. .
In depar/are, 0 lehada neagra a jaljait §i a /ipa/. Apoi
s'a in tins Mcerea. SpOiJedania poe/ului a.jos/ scrist'i pentru
cei cari vor veni §i Paate vor ji euriO§i. Ultimele cuvinte
s'au pierdut ·in van aiurit, fara sens· 0 singurt'i ureehe
ascultd atent in noap/e

Am uitat daea meTg... mea tot ma iubese...


Am ajuns la limp, acup §i un loc,.
DaT g&ulul apasii cu greul sau bloc...
E numai vedere... nu mai pot sa vorbesc...
Apoi bruse, gramojonul poml in v8rtej 0 nouc'i pklcii: .
cupletul lui Tt'inase "Pisica pe orez". Multimea sOri
electrizatc'i. Geni ul atotputemic al epocei, eel'mai cunoscut
$i iubit stc'ipuned in sala U§U dupc'i cum elelecteazc'i vie/ile
ele sus §i de jos. Vai ele acei cure se opun §uvC(iului in schim-
bul elecrepitudinei fizice $i morale. -
De WIde acest dTcpt sublim la su/erin/t'i a cfltorvei in-
tflrziafi in anul de pominii una mie noua sule §i trei ele-
cenii?
Anul lV, rto. lOt .. -.! - - ',. ~are ia doua saptamanif I.

S&mbiitii 13-2~ l\prilie 19d ~ 5~BCONDUCEREA UNUI COMITET _~~4-r"~--=PJ"T':1c:


.•.-- .._.A\wJl.MJlentul
• j
anual
Autoritati. • . • • .
.

Redactla ~I Adm.: Sfr. Agrlcultorl, 78. Bucurestl IV "J '~ Redactor: I. V ALE IH A N ~ lnvatatori §i Studenti
-••-.- ••-_--.-.-7-.-.-.-.-_----.-.-.-·-.-.-_----.-7-.-.-.-7-.-.- • ....; ~
, t

l,
,.,..,. I'
,~.

Literatura Romana ~?niem?oranii_;


Literatura Romani
Lupta care se dd, sau ca sii fiu mai precis, s'a dat - In
/talia, - Intre strapaese ~i stracitta, se poate soeotl
mceputa In Romania acum vreo treizeci de ani cu "Serna- /
natorul", revistii promovatoare a unei literaturi folklo-
ristice inspiratii din viala romaneaseii de lara ~i ilustrand
Joetrina naJionalista a lui Nicolae lorga, neobositul
isloTic, om politic ~i literat roman, care ~i In campul cri-
ficei literare a Intiparit 0 urma a§a de vastii Incat mi~carea
meeputa de el se poate Inca socotl acluala, dat fiind ca
S<1 diseuta ~i azi Inca §i diseu/ia probabil va dura mult
timp Intre semanatori~ti §i promotorii a§a zisalui mo-
tkmism. Semanatorista a ramas In fond, cu toate infil-
traliunile moderniste, cea mai mare §i importantii re-
vista literara romana Viata Romaneasea ce apare la 1a§i
§l c.area~e la Bacure§ti un fel de sacursala In Adevarul
Literar. T raditionalistd, deei strans legatii de semiina-
torism, eu toaM coiaborarea expresionista, supraexpre-
sionistii ~i saprarealista, este eleganta "Gandirea" din
Bucare$ti. Daca e sd judeeam dupii rezultate, capodo!Jere,
numai semiinatorismal se paate /duda ea romane ea
acele ale lai Rebreana, ale lai Cezar Petresea, ehiar ale lai
Teodoreana, ca tot modernismul $i lirismal formei, ale
lai Stdnoia $i chiar eu Braescu, marele umortst, (dar
nu num~i amorist), care este ana dintre geniarile cele
maistralacitoare ale eenaclalui modernist al .,Sbard-
toralui" .
, Curental semdnatorist esle d~ci viu eu toate transfor-
lfIiiTile $i concesiunile sale $i constitue 0 sforlare eroicd
$i stdruitoare de a libera literatara romaneascii de in-
pue.nlele mai cu seamd germane (In poezie) $I' franceze,
rore ameninlau sii Indbu$eascdchiar dela Ineeput origina
litatea $i fragezimea literaturii noastre.
Gre.Y!li §i exagerdri au fost ~i de partea semiinatori-
$tilor ~i de a moderni$til~r (odata simboli§ti), dar nu
se poote nega laptul ca, graJie celor dintai, s' a putut
piistra acel specific national romanesc, pe care imitalia
striiina ameninla sii-l InabU§easca$i datoritii celor din
urmil, limba (nu Incii formaM din ptinct de vedere li-
temr). §i stilul romanesc au pulut sit atingii desi1var§irea
formal ii, acea jinele ~i rafinare prin care niciuna din
imperceptibflele nuanle §i complica/iuni ale ~fletului
modem nu seapii din lipsii de mij{oace tehniCl!capabile
de a le exprima. AliituTi de numele lui lorga, trebue sii
pqnem pe acela al lui DenSU§eanu,adevdrat erou intelee-
taul - timp de treisprezece ani, cu sacrifjcii impresio-
nimte de talent. de timp $i de bani, a eombatut In revista
sa Viata Noul1~ (1908-1921) In marea batdlie a sim-
holismului, continuatii apoi, Intra ce privۤte moderni-
smul, de E. Lovineseu, In revista ~i cenaclulliterar "Sbu-
riitorul" caruia literatura romand contemporanii Ii da-
tOTeaziirevela/ia unor seriitori ca: I. Barbu. F. Aderca,
Horterisia Papadat Bengexu, G. Braescu, Ticu Arhip,
etc., etc.
De curand s'a afirmat In revista "Gandirea" un
etc., etc.
De curand s'a afirmat In revista "Gandirea" un
curent traditionalist ~iortodox cu tendin/a de a se orienta
spTe un dacism profesat istoric~te de Parvan In celebrul
saD diSCUTS la ,,Academia Romanc!", IntiMat Parentalia

(WIde se facea mai mult elogiul lui Boerebista, decat al


lui T Taian) ~i ,n opera sa capitala Getica, afirmat in
poezie de Lucian Blaga prin ExaltaTea lui Zamolxes §i
calorat de misticism prin opera lui Nichifor Crainic,
Nae Ionescu §i alii luptatori ai ortodoxismului,
Manifestul acestei noi ~oli, care amint~te In anume
sens il dolce stil novo, a fost acela cunoscut al Crinului
Alb, asupra caraia se discuta acuma pro ~i contra cu
malta vioiciune fn toate revistele literare romane.
Aceste reviste sunt multe, poate prea multe, toate vred-
nice de amintit, chiar §i acelea din provincie, linand adesea
cu sacrificii eroice aprinsa fc1clia culturii §i promoveaza
studiile regionale fn ora~e §i targuri, unde atmosfera
generala este straina de orice preocupare de cultura,
0

miar §i cele ale adolescentilor sub 20 ani (fmpotriva


exceselor, carora un lanar critic de foarte mult talent,
G. Calinescu, ca urmare la un articol al sc1ude ~ppari-
tione Angelorum fn legiiturii cu "Manifestul Crinulu;
Alb", a scrispagini savuroase ("de invasione mucosorum")
care prin ludriisnealii dau de pe acuma asalt Impotriva
pozitiunilor cucerite de aceia care i-au precedat cu atota
tiigoare iuvenilii, fncat sc1provoace studii ~i serii de con-
ferinte asupra Noii Ceneratii chiar prin aceasta
dovede§te cd s'a impus atenliei generale.
lata 0 seurtii /istii de cele mai importante reviste:
1) "Convorbiri Literare", condusii de A. Tzigara_
Samurca§. Revistci glorioasa prin trecutul sc1u (numiirii
61 ani de existentii) fost organ al ,.]unimei", fondaM
la Ja§i fn 1867, de Maiorescu §i de lacob Negruzzi,
a ~trans fn trecut floarea producfiei literare a lui Ale-
setmdri, Eminescu, Creanga. A devenit mai Cll seamii
istoricd sub dir~cfia ilustrului istoric §i slav;st I. Bogdan,
§i a deciizut sub conducerea geogr~fului, sociologului .~
TlUlJelistului I. Mehedin/i. Aqun agonizeaza fn chip
mizer 3l1b Jinastia ist~j.jculai tho artd A. TziguTu-Sa-
1TIUTWf). Na JiR Dina directoriloT wi, care 8U /lkut°"ifl 1.-.
~ ~.. ~
7a ~9nlemI!orana.l
stat In put;itit;1 s' Q$.tiit#i~ii.l ci prin1forta T lucrurilor
/iind moarte acum ideile §i - curentele' litera;e pe care
/ Ie reprezentd §i neavand forta de a ifse relnol. ,,1!--
2) Viata Romaneasca cIela Iu§i, /ondatii la Bucure§ti
In 1906. condusa de ilustrul critic G. Ibriiileanu. Foarte
importanta peQtru articolele de filosa/ie, sociologie, istorie
§i critica literarif.. Bogata'lll informatii, reprezintif. CII
onoare mi§CQreawlturalii moldoveneascii. dar prime§te
u;rticole §i dela colaboratori din alte piirti ale Romiiniei
cari simpatizeaza eu crezul semanatorist reinoit §i mo-
dernizat. Lupta Impotriva modemismului continua In
paginile sale mai ales In campul t!illfetic. In realitate
puhlica §i versuri ultra-moderniste cd'spre piMa acelea
ale lui F ilippide sau ale lui Botez .
. 3) Gandirea, fondatii la Cluj de bine eunoscutul ro-
mancier Cesar Petrescu §i apoi transportata la Bucure§li.
Publicatiune rafinatd §i foarie elegantii. Ilustratiuni
delicioase de Demian, fericitd altoire a artd populare
romiine~ti pe trunchiul L'echiu bizaiztin, forma foarte
;;oJ:erna.,stilizata §i expresionista. Tendinta traditio-
nalisM §i ortodoxa.Organ al Crinului alb. Alaturi de
scriitorii traditionali§ti caTiprin fondul artei lor se apropie
de semanatorism ca Cesar Petrescu, Nichifor Crainic
§i E. Bucuja (lnsa cu tendinte rafinate In forma), colabo-
reazii scriitori moderni§ti, ca: Lucian Blaga §i Adrian
Maniu. Cronici teatrale foarte bune de Ion Marin Sado-
veanu (anI! se confundd cu marele romancier Mihail
Sadoveanu). Cronici italiene de A, Marcu. Admirabile
articole cri/ice §i polemice de Gh· Ciilinescu, pline de
c~loare, de /or/a, de un gust echilibrat §i aristocratic,
cu un fundament serios de studii filoso/ice. Promoveazii
In larga masura arta romana. moderna prin articole cri-
ti~e foarte interesante de§i hotiirlt modemiste §i expre~
sioniste de 9~ar Walter Cisek·
4.) Viata Literara.· revistii siipteImanalii de informat~
Iiterara, condusii' de poetul I. Valerian. Piina acum
c4,ava vreme oglindid ~xclusiv tendinja modernista a
Sl;mratorului. De catva timp prime§te §i articole de co-
labora/ori ai Gandirii. JurnqJ litera; vjgi14 pliIJ ~ in-
/ormalii. Versuri moderniste de Bacovia. I. Valerian.
§( de mulli alii tineri. Articole critice de E. Lovinescu.
G. Calinescu, $i'allii. Nuvele moderniste de Ticu Arhip
§i realiste de directorul sau I. V~le~ian. Anchete ,asupra
problemei Nouei Generatii, co~cursuri literare pentru
prozd §i ver~ri de tineri seriitori necunosculi Inca.
,5-6) Ritm~l Vremii; Falanga. Organe ale Institu-
tului de Literatura ale cunoscutului critic M. Dragomi-
reseu· Combative, Antimoderniste.
7. Ramuri. Splendidii publicafie care face o/loare artd
tipogra/ice romane. Apare la Craiova. OdaM condusii de
N. lorga- Director actual C. Fiigejel. Semanatorista,
dar de caMva vreme Incepe' sa accepte §i colaboratori
moderni§ti.
8. Ndzuinja. Apare la Craiova. condusii de cunoscutul
moderni§ti.
8. Nazuinta. Apare la Craiova, condusd de cunoscutul
spaniolist A. Popescu-Telega. Remarcabile articole critice,
traduceri §i in}ormatiuni din literaturile spaniola, portu-
gheza §i italiana. Combativa. Antimodernistii jara sa fie
Insii semanatorista.
9) Datina. Apare la Turnu-Severin In haina }oarte
elegantii. Semiiniitorista §i TegionalisiQ. Bune articole
cTftice ~upra literaturii romiine, italiene§i }ranceze de
C. D. Ionescu, N. Gu§ita §i A. Dima. Articole }iIoso}ice
§i sociale de C. Radulescu-Motru, eminentul pro}esor de
psihologie dela Universitatea din Bucure§ti.
Alte Teviste din punct de vedere literar mai pulin im-
portante: *Transilva~ia (Sibiu), *..Cele Trei Cri~uri
rOradea-Mare}, *.. Arhivele Olteniei (Craiova), ·.3o~
cietatea de maine (Cluj), Crafica Romanii (Craiova),
Orpheus (Bucurf§tiJ, , Universul Literar (Bucurf§tiJ,
·Propilee Literare (Bucure§tiJ, Favoniuns (CraioVa),
Clipa (Bucure§tiJ, Roma (Bucurf§ti). ,
(Unele din aceste reviste notate eu un asterisc sunt
}oarte imporian'te pentru preocupiirile lor culturale re-
gionaliste §i pentru aTticolele de isiorie literara, daT nu
reprezinta. niciun cl1reni literar. Orpheus §i F avonius
care In curfmd se vor contopi Intr' 0 singura revista, se
ocupa de cultura clasica; Roma numai de siuda italiene).

Dupa MaioTescu, logic, reee, pTecis §i olimpic In }e/ul


goethian, nuirit cu solida cultura germana }ilosofica §i
literara, cel dinUiiu caTe a crzratat campul literar de
bUTuieni,panand un }rfiu balivemelor aUitor nechema/i,
IncurajaJi la literawra de calduToasa chemare a lui Ion
Heliade Ri1J.ulescu: ••ScrieJi, bc'ie/i,scriefi J" ; dicfatura
literara In dimpul criticei, trecu. In mainile Iui Mihail
Dragomirescu, }ost elev al Iui Maiorescu, se despiirJi de
el '§i de Convorbiri Literare, pentru a }unda (J 907)
§i conduce Convorbiri Crltice, In paginile carora se a}iT-
mara cell mai maTe parte a poe/itor §i prozatoritoT din
generaJia caTe numara ac.um patTUzeci de ani. IntCiii
(Con-titillare In; pa~iJSa Ha)
RAMIRO oRTiZ'
Literatura Romana Contemporan/i.
Continuare din pa~. 1
pa# ai acestora fura incuraja cu acea caMura. ocea
comunicativitate §i simpatie pentru tineri, ce formeaza azi
caracteristica cea mai simpatica a acestui critic, foarte
discutat, dar care - in ciuda primejdioasei sale tenJinJe
de a sistematizu §i clasificu cu distinctii infinite de plasti~
citate. tonalitate, emotivitate etc.; §i de a da prea mare
importantii acelei vanita che par persona adica genarilor
litemre. - este totu§ wlUl din eei mai mari critici cu cari
se laudd literatura romana.
Impoiriva direc/iei sistematizatoare a lui Dragomire~
seu. Lovinescu. tandr nutrit cu excelente stridii clasice
§i intors de curand dela PaTis unclefusese elev allui Emile'
Faguet. opuse tendinta impresionista pe caTe 0 mo§tenise'
dela ma:strul sau francez, deslipindu-se de Convorbiri
Critice la caTecolaborase §i el. Dupd ce a publicat cateva
. volume de criticd impresionistd inti un stil literar elegant
§i iei §i colo cu aspect de veritabitd literaturd (cam in
felul Noptilor novecente~ti ale lui Piccoli, al Novecen~.
tismului lui Piero Nardi, §i, dacd-mi este ingaduit,
al carlii mele Viaggio ai Regni di Madonna Poesia,
care le-a precedat pe amandoud). dupd razboi sim/i §i el
nevoia sistematizarii criticii sale; punand la baza siste~
mului sdu conceptele de sincronism §i de diferentiere.
Dupa 0 opera. diseutata. dar care ramane capitala,
asupra Istoriei civilizatiei romane moderne, in trei
volume (Bucure§ti, "Ancora", '1924-25), a ineepul
publicarea unei Istorii a literaturii romane contempo-
rane (Bucure§ti, "Ancora", 192fi-:-28. in continuare),.
din cari. primele patru volume cuprinzand; :
1. Evolutia ideologiei literare.
2. Evolutia criticei literare.
3. Evol~tia poeziei lirice ..
4. Evolutia prozei literare.
au §i apdrut; celelalte doua. care VOl' Ii intitulate:
5. Evolutia literaturii drarnati ; 6. Variatia vaIorilor
estetice. urmand sa apara in wrand. Fondator al unei
reviste intitulate "Sbur1it6rul", str8.nse in jurul ei un
cenaclu literar, a carui activitate, ur:neaza cu intensilJIte
§i dupa disparitia revistei.
In aceastii a doua /aza a aetivita/ii sale critice, Lovi~
nescu s'a U§eZatcuragios printre promotorii rnodemismu~
lui. atacund in polemid vii pe sfmanatori§tii dela Viata
Rornaneasc1i, pe traditionali~tii dela Gandirea, pe Dra-
gomirescu §i eleva sai. cari, /ire§te, au raspuns. §i din pole.
mica ce s'a iscat. multe idei s'au lamurit. orizontul iritic
s'a largit, preparandu-se astfel calea viitorului critic.
Reprezentantul cel mai autorizat §i bataios al sern1lna-
torisrnului a ramas criticul Vietii Rornane~ti" G. Ibriii-
leanu. simpaticul §i romanticul tip de literat §i uinanist,
pentru care literatura e 0 realitate §i critica 0 pasiune.
Inchis in lumea carlitor sale, printre care obi§nue§tesii-§i
petreacii toata noaptea (ziua este iTeperibill); cititM
formidabil. atent §i scrupulos. literat cu gust Talinat;
orice cuvant al acestui critic transpiTa cea mai' adana'i •
convingeTe. §i. deaceea, chiaT cand exagereaza in focal
polemicii. ramane meTeu simpatico dqi nu totdeau 1-1
convingator.
Dintre tinerii critici (dintre cari unii nuveli§ti §i poet
totdeodata. ca F. Aderca, N. Davidescu. Camil Petrescu.
- Tudor Vianu. E. Bucuta. Perpessicius §i carora imi par~
rau ca nu Ie pot cita decat numele. aetivitatea lor critid!
/iind esenlialmente sporadica §i ocazionala) aceia cari
promit mai mult sunt: Pompiliu Constantinescu. lost
elev al lui Dragomirescu. apoi partizan al lui Lovinesctlo
§i inca ne/ormat pe deplin. §i. mai cu seamd, Gh. Cdli-
nescu. tUnar de inalte insu5iri. cu gust fin, nutrit cu solide
studa /iloso/ice, seriitor §i polemist delid05. minte limpede #
sintetica. bun amosciitor de literaturi striiine. caTe a Jaf
ciJteva aavezi de frumosul siiu talent critic §i pregdte§k
acum un. volum asupra Vietei ~i operei lui Giosue Car~
ducci. ce prmnite sa iusa 0 excelimtd carte.
RAMlRO ORTIZ