"sa Se. N. "... 11.4 ''... Sto See \ ":".. \ SI. N.\ gt4 \ %. \ So. 16.. N. %..

01 ,
ibie
01 11.
%
9,
OA
s
, VI PRINTOL CAROL
. /
sl.
%
Jed.
'tvo-
*51 ,
.

S
i.
oil o+ Marturii pentru eine nu-1 A,
OA cunoct§te §i totu0 il judecao.
Al

\
941,
OA
litt
0011 culese de' 1

g6i

\\
34%
00 1%
%
VOA, Oil NHORGA
ithr WI
WI ss.
01 s
II.

*
Oil Nt.
s
06.4
04 :..
MI S
Oil
s
Z.1.%
re I 14%
OA
04
Al
All
oti
_
JASI

EDITURA SOC. ,CULTURA NEAMULUI ROMANESC' Ri

\\
%46
46

Is
1918 ' %
001 .m
11151
.
Pretul 2 Lei %
1:34. \ 5.4:4,1101 \ .**. NI \ \''... \ .44: NI WV% IN I 44\11% .+47.
www.dacoromanica.ro,
PRINTOL CRROL
o. Marturii pentru eine nu-1
cunoa0e §i to-WO il judecii t-o.

culese de

N. IORGA

C.5fi

-
IASI
EDITURA SOC. ,CULTIdRA NEAMULUI ROMANESC'
1918

www.dacoromanica.ro
 I.

Printul Carol la Rominii de pcste

hotare

Gazeta Transilvaniei" are o corespon-

dent5 din. Borsec despre visita Ricutä acolo
de tinArul principe Carol. Cu inima plinA
de bucurie acel modest Romin din Ardeal
descrie pe viitorul Rege romanesc; Svelt.
robust §i vioiu, presintare §i tinuta foarte
cuceritoare"; el vorbe§te de simpatia §i ad-
miratia" ce a provocat-o la cei de fail, des-
pre cumintenia printului, care a räspins §am-
pania ce I se oferia la otel, multgmindu-se
cu yin amestecat cu apä minerall", despre
veselia" §i glumele potrivite, fAcute in cea
titai bunA limba romäneasci.
Corespondentul din Dorna semnaleazi
entusiasmul cu care printul a fost intimpi-

www.dacoromanica.ro
 4

nat de Rominii bucovineni de la hotar, cu

prilejul trecerii sale pe. acolo. Altele aduc
vestea ca aceasta calatorie in Moldova ails-
triad a mers pana la Putna, si un Ovreias
de la Adivor" isi pune tricolor la tichie
ca sa adaoge, cu glasul intretaiat de emotie,
ca printul a ingenunchiat pe mormintul lui
*tefan cel-Mare, lui *tefan eel mai Mare,
acum si pururea.
Acel care e chernat sä cirmuiasca in vremi
grele aceasta tara, care se obisnuise a as-
tepta foarte mult de la el, e un Unar vioin,
fara pretentii, bucuros de viata si de misca-
re. Odata era un copil foarte dragalas, pe
care-I iubia tin neam intreg. Acum e un
tinar necunoscut ca idei si sentimente ,
si asupra ca'ruia se indreapta, oprindu-se in-
delung, cu sperante une ori, cu frica alta data,
privirea tuturcr oatnenilor de bine, cari se
gindesc la viitorul terii si neamului lor. Mine
poate incalzi inimile tuturora sau poate sa
le fi pierdut pentru totdeauna.
Atka nu de calitatile printului, ci de
cresterea care i se cla, care i se va da. E
chestie de doi, trei ani, cad, odata ce min-
tea sa va fi formata, nu mai e vremea in-

www.dacoromanica.ro
 i
detunurilor sau propunerilor, ci nuttai a
bucuriei sau intristlrii.
Lumea noasträ 1-ar voi cunoscgtor al
rosturilor noastre nationale, doritor de a strg-
bate cit mai adinc §i mai felurit viata de
mum/ pe toate terenurile, nu viata de glu-
me §i petreceri ; 1-ar voi suflet din sufletul
nostru, cind, atunci, nu s'ar mai gindi cg
trap din trupUl nostru nu e ; 1-ar voi stg-
pin pe inimile noastre prin supunerea fatg
de chemgrile §i idealele noastre. Ce uria§e
aclamatii s'ar ridica in jurul lui cind, astfel
fiind, ar urca treptele tronului, cu avintul cui
se aruncg la luptg pentru viitorul unui Neam!
Cu fricg se opresc privirile noastre asu-
pra tingrului de azi. La §colile noastre nu
I-am vgzut Inca ping astgzi, nici ca ascul-
tAtor neinscris. Se zice §i e dreptcg §i
un print are drept sä-§i caute prieteni. In
lumea §colilor innalte sint a§a de minunati
tineri, cari, pornind din sgrgcia de acasg,
muncind cu tot talentul §i toatg viata lor,
biruind prin in,,gtura §i purtgri bune, vor
ajunge mine in fruntea cetAtenilor Romaniei
in Domnia lui Carol al II-lea, pgstrind in
triumful lor ca un element ve§nic de bu-
näi-ate, blindetg §i mill amintirea acelor grei

www.dacoromanica.ro
ani de silinte si a carngrutei umede, red
Mil lumina, in care si-au avuf lucrul neo-
bosit i saraca serbatoare! Prieteni buni,
farg gind la viitoare favoruri de camarilg,
de care Dumnezeu sa ne fereascg i sg fe-
reasc i pe print! , prieteni din inima,
nu din ambitia altora, vor fi fiind i acei
sapte tinerii Romini, descendenti din farni-
lute mai fruntase si mai de influenta din Ro-
mania", scrie mindru corespondentul arde-
lean, care crede probabil cd Mircea cel-Ba-
trin ori 5tefan-cel- Mare au luptat pentar
viitorime intre boier Rornalo si boier Paw-
neanu, in loc sä fi avut in jurul lor terani
de la targ. tari in brat, credinciosi in sullet,
cu iubire in inima. Prieteni buni, dar vezi
cum se intimpla cg tocmai de la Carol-Vodg
cel de-al doilea se asteapta inlaturarea de la
suprematia politica a familiilor mai frunta.
se si mai de influenta din Romania", de
pe urma cgrora am ajuns unde sintem.
Au plecat in aceste vacante cei mai buni
absolventi ai scolilor noastre secundare
I-am vazut, si sint de o sängtate fisicg Si
morala care fggZduieste mult. S'au dus ci
ei cu evlavie la locurile noastre cele sfinte.
Nu cu automobil, si nu li s a oferit sam-
www.dacoromanica.ro
 7

panie, ci pe jos, si au multAmit pentru o

bucatA de rnamAligg cu brinzA. Cu alti pri-
eteni, din familiile", etc., printul Carol, in-
vatA in fiecare clip cA e print si cA va pu-
tea mult odatA. Cu acestialanti ar fi invAtat
macar citeva sAptAmini cA e si el, innainte
de a fi rege din mila lui Dumnezeu si din
vointa poporului", om din mita lui Dam-
nezeu i, din vointa atotputernicd a popo-
rului nostru, Romin !
A§ fi istoric in War dacA n'as sti cA un
popor crescut cum trebuie poate ajunge unde
vrea i fArg Regele sAu, cAci el ii poate
atinge tinta lui i impotriva Regelui pe
care si 1-a dat si care rArnine atunci isolat
in mAretia sa formalA, pe cind mAretia re-
alA a luptei I biruintei trece indiferentA pe
lingA el. Dar e frumoasA privelistea unirii
dintre un Domn de tarA i neamul al cAru-
ia este tam. Din inimd o doresc, o dorirn.
Si de aceia reflectiile acestea ale unui das-
cAl de scoalA psi de carte, care nu mai e
tinAr, fatA de un print, care; pe pragul ti-
neretii, trebuie sit se orieriteze, cAutind,
intre multele drumuri i poteci ale vietii,
pe acel drum singur care duce la datoria
sa, una singura i aceasta !
Neamul Rorna'nese, anul IV, n-I U. 26 lulie 1909.
www.dacoromanica.ro
 II.

Printul Carol va merge in strginMate.

Un ziar din acelea cu informatii sigure

anunta ca in toamnd principele Carol, in a
doua linie Mo§tenitor al Tronului Romaniei,
va merge impreurfa cu un domn general ca
guvernator, in sträinatate, pentru a fi ,,in-
rolat intr un regiment".
La terile de rangul al doilea §i al treilea.
care tra'iesc intr o situatie clientelara, la te-
rile r.ra o armaza serioasa §i cu un mediu
social primitiv sau conrupt, la terile care nu
au un tineret universitar sau militar vrednic
de a primi in mijlocul sail pe un mo*teni-
tor de coroana, a*a se face. Baietii regelui
Serbiei au primit la Petersburg cre§terea in-
grijita care se §tie: s'a dat astfel Tarului
inca o dovada de credinta sirbeasca. Ap va

www.dacoromanica.ro
 I0

fi fost i cu printii din Muntenegru. Mo-

narhiile asiatice i africane cu pretentii eu-
ropene obisniesc a-si creste Suveranii in
Apusul luminat, si Alteta Sa Chedivul din
Egipt a fost un elev distins, credem,
al Teresianului din Viena. Oceania n'a venit
la rind, dar nu e vremea pierduta. Cit despre
America, acest continent e mai republican
decit dd. Tache lonescu, Disescu i Nicolae
Xenopol.
ecii si Bulgarii nu se supun acestui
obiceiu. Se cunoaste trufia unora i exclu-
sivismul national hursuz al celorlalti. Po-
poare inferioare, ele pastreaza cu gelosie pe
printii lor acasa, nesocotind principiile cele
mai elementare ale educatiei moderne, care
cere cit mai multil instrainare de tam asupra
careia un print e chemat a domni.
Principele Carol apucase, dupa unii en-
tici nerespectuosi, un drum gresit. Cetia II-
teraturä romaneasca, ba chiar o cauta cu pa-
shine, §i se pare ca. avea i st ma pentru
represintantii culturii noastre. Chid era mai
link, a cerut odata, la Institutul Otetelesanu,
d-lui Slavici marnaliga si a jucat danturi po-
porale cu avintul unui flacau care nu stie
ce-i aceia Curte. La orice prilej se arata o
www.dacoromanica.ro
 II

fire deschisa, vioaie, doritoare de a ti lu-

cruri §i de a cunoa§te oarneni. A scris chiar
in reviste §i a criticat anume purtari ale su-
periorilor sai militari. Rea cale: pe aceasta
a mers doar raposatul Cuza-Vocia, pe care
azi il prigonesc unii §i in forma de statuie.
Trebue luate masuri. l\l'ajungeau profe-
sorii pe cari-i cunoa§tem, special" fiecare, §i
alit de oficial (afara de unul pe care nu-1
voiu piri). Majungea societatea aleasa in care
a fost inchis pentru sporturi §i conversatii
mondene", neingaduindu-se macar sublo-
cotenentului de vinatori Carol al Romaniei
contactul cu tinerii sal colegi de regiment.
In aierul acestei teri e o libertate care con-
rupe, §i preceptorul sviterian era in stare sa
contribuie, ca fiu al unei teri de veselie li-
belt', la aceasta opera pernicioasa. Printul
Carol pui ea sa creadä, ca eroul Heidelber-
gului de alta data", d1 este pe lume veselie,
prietenie, vis §i ideal §i pentru cineva care
e menit sa domneasca. Putea .sa creada
ce grozdvie ! cd cel mai puternic Domn
e acel care se face iubit mat mutt §i impar-
ta§e§te mai deplin intreaga viata a popo-
rului sat, al carui spirit il soarbe larg Inca
din tinereta. Intr o buna dirnineata ar fi cerut
www.dacoromanica.ro
 12

poate sa calce pragul Universitatii unde se

dau invataturi care si prinfilor Ii prind bine
cind le asculta pe aceleasi band cu alti ti-
neri de vrista lor i cu acel sentiment de
respect pentru stiinta i cugetare care, acum
citiva ani, in acea Germanie feudala, unde
va merge printul Carol, facea pe insusi Wil-
helm al II lea, Impäratul din gratia lui Dum-
nezeu, sä porunceasca fiilor sai a saruta mina
crispata de mund a octogenarului Mommsen.
Nu, asta nu se putea. Astfel de porriri
trebuie infrinate. Un mediu de severa dis-
ciplind, de traditii dinastice care isoleazd de
popor, un mediu de constringere i reserva,
unul cu totul strain de noi si in stare a
curati de toate atingerile noastre, o temnitä
educativd trebuia gasita. In sträinatate va
merge pr ntul Carol cu guvernor militar avind
cheile in mind. Toata lumea noastra politica,
afara de vre-un biet ideolog caruia acest print
i-i drag ca om si-i e scump ca viitor rege
al terii sale, toata lumea politica va aplauda.
lar, dacä nici acest sistem nu va avea e-
fect, aceasta ar insemna ca in aceastä hole
pe care Inca de la 1821 Metternich o ga ia
nebuna, orice mijloc de a pastra bunele tra-
ditii s'a pierdut.
.Neamul Rominese, anul VI, n-1 43. 17 April 1911.
www.dacoromanica.ro
La Examenul de liceu al Principelui
Carol.

Cuvintarea profesorului C. Litzica,

pre§edintele Cotnisiunii.
Sire,
In nurnele colegilor miei §i al mieu, rog
pe Maiestatea Voastrd sd-mi ingdduie ca,
in putine vorbe, sd-I ardt ce anutne ni frd-
mintd gandul §i inima in timpul de fatd.
Maiestatea Voasträ i§i poate lesne inchi-
pui ce val de bucurie a trebuit sd cuprindd
sufletul fiecdrui din noi cind s a vdzut che-
mat sä serveascd drept profesor A. S. R.
Principelui Carol. Era o onoare la care ni-
rneni dintre noi nu indrdznia sd rivneascd,
o distinctiune pe care nu §tiu prin ce a-

www.dacoromanica.ro
 14

mime o meritasem. Dar rnindria fireasca pe

care o resimtiam, nu ne putea impiedeca
s.1 vedem, in acelasi timp, i greutatea sar-
ciniii marimea raspunderii. De aceia ni-
meni n'a pregetat tin moment de la fade-
plinirea datoriei, fiecare s'a silit din toate
puterile sale sa fie la innaltimea chemarii.
Nu noi vom judeca i hotari pima in ce
masura am putut corespunde asteptarilor
Maiestatii Voastre i daca ni am implinit,
cum se cuvenia, datoria mare si sfinta fata
de Dinastie i NA de Tara. Noi nu putem
in momentul acesta decit sä adresam Ma-
iestatii Voastre adincile noastre multamiri
pentru onoarea deosebitä i pentru marea
incredere pe care Maiestatea Voastra a bi-
nevoit a ni arata,
Este ins i o a doua lature, pe care cer
voie Maiestatii Voastre s o pun la lumina.
Dad. in scoala publica marele nurnar al ele-
vilor ne face sä pierdem din vedere pe fie-
care din ei in parte si sä ni atintim ochii
mintii asupra totalitatii lor, in schimb ati-
tudinea noastra sufleteasca in casul de fata
era cu totul alta.
Ani de i rindul am avut inaintea noas-
Irl acelasi copil vioiu i ziglobiu ; zi dupa

www.dacoromanica.ro
 15

zi puteam vedea cum räsare i creste, tot

mai frumoasA i viguroasA, planta de pret
care este sufletul unui copil ce se desteaptA
si nrizuieste spre viat5. lar soarta noastrA
tea buyil ni harkeste norocul neasAmuit de
a ingriji, de a plivi, de a uda aceastä plantA.
E oare surprinzgtor dacA si in sufletele noas-
tre a incoltit si a crescut un sentiment cald
de solicitudine pArinteascA, o iubire ca pentru
un frAtior mic pe care-I ducem de minA
pe pajisti inflorite i pe povirnisuri pietroase?
Ceasurile de lectiuni nu mai erau pentru
noi ceasuri de muncA, ci ceasuri de seninA
multumire sufleteascA, i vesnic ni le vom
aminti cu duiosie, ca pe cele mai frumoase
ale vietii noastre. Pentru toate acestea, si
pe temeiul unui sentiment adevArat i trai-
nic de iubire, vin sà depun innaintea Ma-
iestAtii Voastre expresiunea celei mai neter-
murite recunostinte.
in sfirsit, Sire, in acest moment care
pentru noi este de o rarA solemnitate, fiind-
cA este un moment de despArtire si are in
sine ceva din stringerea de inimA a pAsArii
care asistA la cea d intaiu incercare sfioasA
de zbor a puilor ei, in acest moment, zic,

www.dacoromanica.ro
 16

fie-mi ingaduit sä adresez citeva vorbe de

'1111as-bun principelui Carol.
Maria Ta! Erai copil cind te-am cunos-
cut ; astazi esti aproape un fink in floare.
Multe schimbari S'au facut in acest rastimp
in fiinta Mariei Tale, dar intre ele este una
la care si noi am contribuit cu din-prisosul
gindului si al inimii noastre. Ceasurile pe-
trecute impreuna la masa de lucru de la
Cotroceni, uncle uitasem i cine esti si ce
sintem, ceasurile in care, cind cu binele, si
cind cu raul, te indemnam ori te siliarn la
lucru, pentru Maria Ta erau oare de lectii,
pentru noi insa erau oare de zbucium feri-
cit, cad simtiam di se desprindea rnereu
cite ceva din fiinta noastra sufleteasca spre
a se alipi de fiinta Mariei Tale. Noi Te pri-
vim astazi ca pe faptura noastra, i ni esti
drag si Te iubim curb odce om ii iubeste
rodul sufletului. Astazi ne despartirn. Vei
merge, fireste, innainte cu invatatura, si-Ti
dorim sa ai parte de sfatuitori cit de buni
si destoinici ; dar mai presus de toate-Ti
uram sä ai parte de sfatuitori cari sa Te
iubeasca asa cum te iubim noi. Cu aceasta
pirghie a dragostii fii sigur c vei izbindi.
De aceia. astazi, la despartire, iti strigam cu

www.dacoromanica.ro
 17

toatA puterea: SA fii iubit si sA biruie§ti, §i

izbinda MAriei Tale va fi i fala §i rAsplata
noastrA.
lar, ca o slabA amintire a zilei de astAzi,
Te rugAm sä prime§ti acest mic dar, cAtind,
nu atit la valoarea darului, cit la inima da-
ruitorilor.

Cuvinturea Regelui Carol

Ziva de asnzi este pentru tine, scum-
pul Mieu Carol, o data solemna, tot a§a de
solemnA ca aceia de acum doi ani, cind ai
intrat in rindurile o§tirii.
Acum, dup. examenul Mu de maturi-
tate, inchei innia epoca a tineretii tale §i
intri in viata civic/ Epoca urmätoare iti va
fi cu atit mai u§oarri, cu cit nu vei uita
cele ce ai invatat in acqti din urmA ani.
Cu vie placere am luat parte la exa-
menul nu §i cu bucurie. M'am incredintat
cA ai de.Aurat o munca sirguitoare pentru
a invata bine, cAutind a atrage laudele pro-
fesorilor thi, cari sper sA n au lost prea in-
dulgenti cu tine.
(Apoi M. S. Regele, adresindu-se catre
profesori, li-a zis :)
www.dacoromanica.ro 2
 18

VA .multumesc cAlduros de grip §i munca

pe care ati inchinat-o spre a da o invata-
turA solidd iubitului Mieu stranepot. Ati zis
CA era o mindrie §i o bucurie pentru voi
de a fi chemati sa fiti invatatorii Principe-
lui Carol. Eu vä raspund cA ati implinit
datoria voastra cu dragoste §i credintA §i cA
ati pus astfel o temelie trainicA invataturii
sale.
Am toatA increderea cA ea va da mai
tarziu roadele dorite, pe care Eu nu le voiu
vedea, dar §tiu CA vor fi spre binele Terii.
(Dupa aceste cuvinte, care au mi§cat a-
dinc pe toti cei de fata, M. S. Regele a
imbrAti§at pe A. S. R Principe le Carol,
care l-a cerut voie sa rosteascA urmAtoarele
cuvinte de multumire :)
Cuvintarea Printului Carol
lubifi Profesori,
AstAzi, in ziva in care incheiem opt ani
de muncd comunA, tin mai innainte de
toate a va multumi pentru neincetata os-
teneala ce v'ati dat pentru invatatura unui
elev adesea foarte lene§.
Acest frumos dar ce-mi oferiti in a-

www.dacoromanica.ro
 19

iceasta zi, imi va raminea ca o ve§nicA a-

mintire a acestei d intiiu epoce a tineretei
Me le, atit de bogata in invätaturi. Epoca
aceasta, cu toate micile ei miserii, va fi una
din cele mai fericite ale tineretei Me le De
sigur Ca in acest rastimp mult ne-am plic-
tisit impreuna dupa cum spunea d. Marin
Dimitrescu - , dar orice umbra neplacuta va
fi §tearsä de luminile ce mi le-ati dat. De
la d-voastra am invatat multe din cele ce-
rti vor trebui in viata ; dar m'ati invatat
pe linga acestea Inca doua lucruri, ce-mi
vor folosi §i mai mult in viitor: iubirea de
graiu §i iubirea de neam
Privindu-vd pe toti intruniti aici impre-
jurul mieu, constat cu cea mai adinca mih-
nire a lipse§te unul, pe care nemiloasa
moarte I-a rapit inca tinär §1 verde din mij-
locul nostru.
Ion Cionca a fost acela care a inceput
opera ; d-voastra sinteti acei cad ati dus-o
la un bun sfir§it. El a fost intiiul care m'a
facut sa simt frumusetile limbii noastre, el
a fost intiiul care, aratindu-mi nenorocirile
trecutului, m'a facut sa pretuiesc frumuse-
ta zilelor de azi.
0 tu, prea-iubit dascal I Prime§te astazi

www.dacoromanica.ro
 20

prinosul meu de recuno§tintA pentru adinca

iubire de Ord cu care m'ai insufletit. Tie iti
voiu fi ve§nic recunoscAtor, cki tu ai lost
intiiul care mi-ai grAit de basmele §i vile-
jiile Rominilor.
Si, acum, d-lor profesori, simt o mare
fericire privind aceastd statuetA, care infAti-
§eazA pe Horatiu, drept simbol de gin-
dire §i iubire de neam. De cite ori voiu
privi darul d-voastrA, imi voiu aminti frump-
sul timp petrecut impreung, i el va fi
pentru mine un imbold la muncd §i datorie.
Inca odatA v5 multAmesc din tot sufletul
mieu!
(Comunicatul oficial.)

www.dacoromanica.ro
 IV.

Din cuvintarea tinut`A de d. N. Iorga

la deschideres, in presenta PrIntuluf Carol si a Princlpesei
El Isabela, a cursuritor de la Vilenli-de-Munte.

Ileamul nostru a iubit credincios §i sta-

tornic pe acei cari au stat in fruntea lui, *i
aceastA iubire desinteresatA a fost a§a de
puternia incit ea a tinut pe acei frunta§i
purtAtori de cunung totdeauna in mijlocul
poporului lor, la bucurie ca §i la durere,
la luptA ca §i la triurnf.
La punerea temeliilor pentru biserica lui
Dumnezeu, la inchinarea thca§urilor de lu-
minA a mintii, ca §i in ceasurile cind biru-
inta atirnA de fulgerarea unei sAbii de Domn,
au fost impreunA, peste orice deosebire de
ranguri, acei de la cari ni vine tot ce avem
astAzi.

www.dacoromanica.ro
 22

In Divanurile pentru Unire teranul fail

pämint s'a chibzuit asupra viitorului terii
celei nou5 cu acela care era sA fie cel dill-
täiu Domn al ei.
In aceia§i furtunä a gloantelor, in aceigi
bAtaie nemiloasä a ploilor de iarnä, cu acei-
a§i primejduire a vietii au plamädit Roma-
nia neatirnat5 de astki fiii improprietaritilor
lui VocI5-Cuza i Domnul fink care e zi
bätrinul nostru Rege glorios.
Ceasuri mari vor veni, in care toti trebuie
sd fie aläturi, gata de a pläti soartei binele
ve§nic al unui neam cu jertfa vietii acesteia
trec5toare. Solidaritatea de atunci trebuie
pregätita din vreme in munca §i iubirea la-
olaltä pentru acea cultur5 care hräne§te a-
cela§i ideal. *i, cind astki, tinere print, care
vei fi §i Domnul copiilor no§tri, pe 'cari ti-i
crqtem viteji §i credinciqi, gata sä te ajute
pänd la rnoarte, pe drumurile de dreptate
pe care Dumnezeu ti le va ar5ta, cind astki,
Donmit5, care cea d'intäiu din vremurile
dep5rtate ale lui VocIA-Brincoveanul te a-
propii cu iubire de I5ca§uri1e invät5turii noas-
tre ca sä poti duce oriunde-ti va fi viaorul
o amintire induio§atA a acestui p5mint fru-
mos §i a acestui bun popor, cind astki
www.dacoromanica.ro
 23

sinteti impreunA la bucuria §i speranta noas-

trA, ce dovadä mai sigurd poate fi cd in
zilele cele grele va fi iard§i un singur neam,
recunoscindu-se intreg in Regele lui §i un
Rege primind in sufletul lui aspiratiile unui
neam intreg ?
Raspunsul Printului Carol

MA simt foarte mdgulit §i foarte fericit

ca m'ati chemat in mijlocul d-voastrA, la
inagurarea acestei innalte institutii de cul.
turd sufleteascd §i nationalä. Urez cursurilor
de la VAleni un viitor maret §i strAlucit.
Multumesc de asemenea pentru cuvintele
ce mi s'au adresat §i pentru sentimentele
d-voastra.

www.dacoromanica.ro
 V.

La plecarea din Universitate a Princi-

pelui Carol (7 Iunie).
(Cuvintarea profesorulul N. lorga )

Altetd Rpgald,
Intre virtutile care pot impodobi un om
nu e vre una mai curatn si mai fecundA de-
cit sinceritatea.
Sinceritatea fatA de aItii, care asigurA stima ;
sinceritatea fatA de lucruri, care asigura suc-
cesul ; siuceritatea fatA de sine-insusi, care e
izvorul acelei vesnice indreptnri ce inlo-
cuieste putinta, refusatn noun, a perfectiunii.
Orice educatie trebuie sA aibA acest scop :
a deprinde sufletul cu sinceritatea.
InvntAmintul istoriei, infAtisat cu acea a-
dind religiositate care se cuvine fata de marile,

www.dacoromanica.ro
 26

tristele, triumfAtoarele scene ce aduce Irma-

intea noastrA, e mai potrivit pentru aceasta
decit oricare altul, El dovede§te prin netA-
gaduitele fapte care au fost cA nimic nu
poate fi trainic, cA nimic nu poate birui im-
triva reactiunilor fire§ti decit dacAli are te-
meliile in sinceritatea iubirii §i a muncii.
lubire de oameni in genere, iubire de tarA
§i de , neam, iubire de adevAr §i de bine
in servicitil cAreia sA se cheltuiascA acea
muncA de fiecare moment care biruie bA-
trinetele §i -face ca la cea mai innaintatA
vristA sA se dea lui Dumnezeu cu nevino-
vAtia copilului care adoarme.
Pentru aceasta s'au tinut aici lectiile pe
care Alteta VoastrA RegalA le-a ascultat.
Un ochiu plin de respectuoasA iubire a
urmArit cu luare aminte fiecare cuvint, fiecare
atitudine a neobi§nuitului oaspete pe care
1-a avut, timp de un an, Universitatea. Era
un examen pe care Alteta VoastrA 1-a tre-
cut fArA sä vrea, fArA sA §tie. 5i el a desco-
petit totdeauna, din priviri trecAtoare, cre-
dinta in bine, devotamentul pentru datorie,
scirba de faptele urite ale egoismului §i de
decAderea conruptiei, admiratia pentru eroism,

www.dacoromanica.ro
 27

mila pentru slAbiciune, hotärirea de a ajuta

dreptatea.
Dad exemplele aduse de noi au putut sá
sprijine aceste porniri, ajutindu-le a resista
vietii, care e totdeauna o strictä opal de
educatie, dar adese ori numai la actul al
V-lea al dramei umane, sintem multAmiti azi,
§i vom avea dreptul, mine, de a fi mindri.
De acum innainte, Principe Carol, nu vei
mai fi ascultätorul acestor cursuri. Plecind
pentru studii speciale de tehnicA militara
nädAjduiesc cl nu ne vei uita cu totul §i ca,
in ceasurile de reculegere, cind simtirile cele
mai scumpe, ideile cele mai temeinice Msar
pentru a stäpini singure sufletul, vom avea
§i noi, cu totii profesori, cari am dat tot
ce am putut, studenti, cari te-au incunjurat
cu o täcutg, dar caldg, iubire tinereascä
partea noasträ de amintiri.
Si, la sfir§it, douä cuvinte pentru mine.
La curs §i in placutele convorbiri care il
precedau §i urmau, §1 care-mi pgreau a§a de
scurte, in dorinta de a intrebuinta tot tim-
pul, mi-am impus sA nu vld decit studentul,
pretuindu-1 dupa clara sa inteligenta, dup6,

www.dacoromanica.ro
 28

marea sa dorinta de a §ti, dupa cumintenia

sa precoce §i. dupa rara francheta a caracte-
rului sat! sigur. Am voit sä uit Printul §i
poate am reu§it prea mult. Azi, Printul, care
pleaca, e rugat sa nu ma tie de rau. Fata
de Alteta Sa Regala altii vor drege o viata
intreaga rAul .ce am putut face prin aceasta.
Dar ei nu vor putea drege §i binele ce s a
facut in acela§i limp.
Newnul Rorn5ne&c" din 13 lunie 1913.

www.dacoromanica.ro
 VI.

Din scrierile priniului Carol

Dacei toad larnea ar urn= Legea cer-

cet,qului, nar ji nevoie de cercet4ie."
latä un aforism cu care tin sä incep aceste
citeva rinduri, cdci el aratä pe deplin dato-
ria voasträ.
Care e scopul de cdpetenie al cercetd-
§iei? De a Marl caractere ; de a forma ce-
tdteni demni de acest nume. Voi sinteti
chemati sä indepliniti aceastä grea sarcind.
E grea, dar ce frumoasä e !
Vaud vi se incredinteazd generatia de
mine, voi sinteti meniti sä pregatiti o Ro-
mänie viitorului! S ar putea spune 0 in
priceperea voasträ std soarta §i viitorul Pa-
triei.
Unii poate vä yeti infrico§a de atita rgs-

www.dacoromanica.ro
 30

pundere, dar legea noastra glAsuie§te : .Cer-

cetaxt e volos $i plin de insuflefire in
mice cllpd" a vigil". Astfel cuvinta legea,
astfel sa lucrAm. Deci, la o parte teama, §i,
comtientl de raspundere, incepeti munca cu
un suflet plin de Weide §i de iubire cAtre
Tara.

hbirea de Tara §i dtagostea cdtre co-

pii, iatA vepica voastrA caläuza in munca
cercet4eascA.
Dragostea de copii, mai innainte de toate
trebuie sa va ajute ea a gasi cele mai bune
mijloace peniru indrumarea lor pe calea cea
dreapta. Alt mijloc nu cred sä pot gasi nici
eu. lubiti copiii §i cautati in inima voastra
felul de a i cuceri pentru a-i instrui §i
educa.
Faceti tot chipul ca copiii sa simta Ca
sinteti unul de ai lor, cA sinteti camaradul
lor, un frate mai mare. De altfel instructo-
rul nu trebule th ulte cd el insu5t e cer-
ceta$, mai ales el. Instructorul trebule sa
fie in totdeauna o pildA pentru cei cari ii
instruie§te.
De cite ori, vai!, am vazut acest lucru re-
gretabil, instructorul facind tocmai ce oprise

www.dacoromanica.ro
 31

pe cerceta§i de a face! Aici trebuie dutatA

§i causa rnultor rele, §1 a unor incidente re-
gretabile in cimpul cerceth§iei.
De pi1d5, se recomandA cercetaplui a
nu fuma ; adesea am vOzut insä pe in-
structor cu tgara in gull stind in mijlocul
centuriei sale. Cum voiti sA urmeze cerceta-
§ul sfaturile ce-i dati, dad tocmai voi faceti.
contrariul?
Nu uitati a adesea copiii au spiritul mai
perspicace decit oamenii mari ; noi chiar
voim sA desvoltAm acel spirit de observatie.

Ar fi de dorit, §tiu insA CA e greu, ca

instructorul sA rAmiie continuu in legAturä
cu cerceta§ii sal §i sA-i urmareasca pe cit
se poate in viata lor de toate zilele; cad
numai incercind a face aceasta, vom ob-
tinea acea perfecta legatura sufleteascd, atit
de trebuincioasA unei bune educatii.
Pun mai mult pret pe aceastä lucrare su-
fleteasd decit pe multe alte invatAturi pro-
fesionale. Ingrijirea sufletului joad rolul de
capetenie in cercetä§ie.
SA nu creazA insA cineva d prin aceasta
sfAtuiesc sA se lase la o parte acele invAta-
turi generale puse in cArticica de fatA ; din

www.dacoromanica.ro
 32

potrivg, ele formeazg mijlocul indirect de a

desvolta virtutile suflete§ti. In predarea aces-
tor invataturi se vor vedea chiar principiile
noastre de muncg. Facind, de pildg, diferite
jocuri, excursii, etc., se pot gäsi atitea pri-
lejuri in care cerceta§ul va putea sa-§i arate
disciplina, camaraderia, spiritul de initiativa
alte calitati.

A! Discipina! lata prima virtute notiä ce

trebuie sä o infilträm tineretului nostru.
Aceasta e chiar causa principala pentru
care dorim a desvolta a§a de mult exercitiile
fisice §i sporturile. De pildä sa luarn jocul
de football ; aici se poate vedea ce impor-
tanta mare are di.ciplina, cad prin grepla
sau neascultarea unuia singur se pricinuiete
paguba intregii echipe.
SA* mai luam un exemplu de metoda : 0
pr mblar ,. ora$: aici se ivesc nenumg-
rate clipe in care cercetawl va argta cum
intelege i curn urmeaza Legea lui De cite
ori nu i se va da prilejul de a face o fapta
bung: aici a cazut un cal, colo poate ajuta
un neputincios, mai departe da reIatiuni u-
nui strain... t cite mai cite. Tot aici se
poate desvolta spiritul de observatie, privind

www.dacoromanica.ro
 33

cu luare aminte locurile pe unde trece, per-

soanele, vehiculele, etc.. etc.
Dar aceastá din urmd calitate se capdtd
in deosebi afard, in mijlocul fermecdtoarei
naturi.
Invatati pe copii sei vazd. Crqteti in su-
fletul lor acea dragoste nemAsuratd a lucru-
rilor clädite de Dumnezeu, atit de trebuin-
cioase unui om care vrea sd dud o viatd
dupd principiile cercetd§e§ti. Cite nu se
pot invdta privind cu luare aminte natura !
1.1 mijlocul ei sd lucrali insd totdeauna dupd
un plan alcAtuit d innainte.
In alcatuirea programului de muncd vA
sfAtuiesc sA aveti totdeauna in vedere virtu-
tea pe care voiti s'o desvoltati. Pregatiti
excursia, jocul, etc. ca sd aduceti pe cercetni
sd fan pe nesimtite fapta pe care o doriti.
Abia dupd ce a fAcut-o, sau a ldsat sd
tread ocasia, reveniti asupra faptei, prin
povestiri §i anecdote, in care se vede acea
virtute.
Indicind aici aceste citeva datorii §i exemple
se poate vedea intrp citva cit de complexd
e activitatea unui instructor.
Cum am zis, e o sarcind grea §i cere un
3.

www.dacoromanica.ro
 34

spirit de sacrificiu Mil margeni. Cel care

simte ca nu e facut pentru aceasta, mai
bine sa se lase !
Nu tin sa descurajez intru nimica pe in-
structorii ce sint §i ce vor sa vie ; dar tin
numai sa li amintesc in scurte cuvinte §i
sa-i pregatesc pentru greaua lor munca ce
pleaca de la §i se incheie cu Legea cetce-
tapilUi.
Pastrind cu sfintenie in minte §i suflet
acea Lege, yeti ci§tiga o mare siguranta in
puterile voastre de munca, §i yeti avea cei
mai mari sorti de isbinda.
Fiecare instructor sa OA nestramutata
credinta a lucrind cu rivna la cerceta§ie
pregatqte pe viitorii cetateni §i osta§i, cari vor
fi ,egata oricind sa-§i faca datoria, precum
v'ati facut-o si voi, cind Patria va avea ne-
vole de ei.
Priviti cu incredere opera inceputa §i fiti
mindri ca aveti prilejul de a fauri olitorul
Neamului rorndnesc. Dad reu§iti, Patria vä
va fi recunoscatoare !
Comandantut Marti Legiuni a
.Cerceta$itor Romtiniei-
Carol,
Principe al Ronuniei.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Printul Carol ca descoperitor

Plante le enumerate in aceasta Iucrare 1) au
lost adunatade A. S. R. Principe le Carol,
cu ocasiunea numeroaselor sale excursiuni
facute in muntii Bucegi, in anii 1903, 1904,
1905 §i 1906. In aceste excursiuni A. S. R.,
insotit de guvernorul sat' civil D-1 A. M.
Moehrlen, a percurs localitatile §i muntii din
dreapta rAului Prahova, incepind dela Va-
lea-LargA", mai jos de Sinaia, §i paca din-
colo de Bu§teni, adeca aproape tot terito-
rul muntilor Bucegi. In erbariul particular
al Printului Carol gasim inteadevar plante
adunate din localitatile urmatoare ; Valea-
LargA,Izvor, Sinaia, Valea-Peleplui, Poiana-
1). Zach. C. Pantu, Contribufiune la Flora Bucegilor,
"a Analelele Academlei Romine", sectia stlintifIca. XXIX.

www.dacoromanica.ro
 36

Stinii (1310 m. alt.), Piatra-ArsA (2034 rn.

alt.), Jepii (mari 2075 rn. alt., mici 2148 m.
alt ), Caraimanul (2384 m. alt.), Babele (2292
m. alt.). Omul (virful cel mai innalt din ma-
sivul Bucegilor, 2509 m. alt.), Valea-Cerbu-
lui, B4eni, Poiana-Tapului, UrlAtoarea, S-ta
Ana (1218 m. alt.), Virful-cu-dor (2006 m.
alt.), Schitul dela Pe§tera Ialomitei (1622
m. alt.), Valea-Co§tilei §i Valea Jepilor. In
toate aceste frumoase localitatii A. S. R.
Principele Carol a fost plAcut impresionat
§i de florile care impodobesc vAile rAcoroase,
pAdurile §i stincile §i care impestriteazA bo-
gatele pA§uni din munti. A. S. R., in do-
rintd de a le cunoa§te §i studia mai de
aproape, le-a adunat cu ingrijire, le-a presat
frumos, ca' sA-i aminteascA in totdeauna fru-
musetile naturii, forminduli astfel un bogat
§i prea fru W os erbariu...
Dintre numeroasele plante endemic-dacice,
culese in Bucegi de A. S. R., cel mai in-
teresant endemism este WA indoialA Gera-
nium Coeratulum Schur., care este o rarisimã
specie, cunoscutA WA acum numai dint o-
singurA localitate din Transilvania, de pe
muntele Piatra-Craiului. In ziva de 6119 lulie
1906, A. S. R. Principele Carol descopere
www.dacoromanica.ro
 37

aceastä rail plantä s,i pe pämintul Romäniei,

prin pl§unile alpine din muntele Caraiman.
Aceasta este a treia specie nouä pentru
Flora RomAniei, descoperith de Alteta Sa
RegalA in muntii Bucegi. NemArgenit de mare
fu insä bucuria noastrA, cind väzurgm printte
plantele adunate de A. S. R. in anul trecut
1906 o noul specie de Geranium, pe care,
dedicind-o regalului descoperitor, am numit-o
Geranium Caro li Principis, pentru ca astfel
aceptä frumoasä planth sa' ni aminteasca
numele Altetei Sale Principe lui Carol, care,
ca §i ginga§a i interesanta plantä desco-
peritA, i§i are leaZinul in creierul muntilor
Bucegi.
Zach. C. Pantu.

1) La p. 24 se inseamni descoperirea de print a piantei

Geranium punctata, la p 29 a plantei Aronium Barcense. V.
pd. 18, 24. Exemplare cri cinci ,si sase foi dirt Paris qua-
drifolia, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Printul Carol in cintecul soldatilor

Pe margenea Curitii
Trec la luptg soldatii;
Trec prin soare gifiind,
Anne le in mini stringind,
Pe Curita mai la vale
Trece-un print frumos cglare,
lnnarmat i echipat,
Cum e bun de Impgrat.
Unde mergeti, militari?
La rgzboiu, peste hotar,
Teri§oara s'o scgpgm,
Fratii sg ni-i libergm.
Duceti-vg sangtosi,
SA veniti victori%i!
SA fii, puiute, sgngtos,
Cum ni vorbqti de frumos.
*
* *
www.dacoromanica.ro
 40

VinAtori cu §epte vieti

Bag dustnanii in sperieti,
C'au in frunte pe maior
Si pe-un print mo§tenitor,
Au in frunte pe Batosul
Si pe Carol inimosul,
Cind oiu zice: busuioc,
Tirgu-Ocni arde n foc.
Vinatorii ce fAceau ?
ComandA bun5 luau,
Mii de dumani doborau,
Tara lor si-o apArau.
Printul nostru-i decora
Si prea mult se bucura.
*
*
Sus, la Tirgu-Neamtului,
E cuibui vulturului,
Si n lAuntrul tirgului
Sint puii vulturului,
Printul Carol ce fAcea ?
VinAtpri-i comanda
Si din gura li zicea:
Camarazi, iubitii mid,
V'ati luptat ca ni§te lei.
Si de-al vostru falnic nume
1Vi se duse vestea'n lume.

www.dacoromanica.ro
 41

La multi ani voi sä trgiti,

Si tara s v'o iubiti
Si in pace si'n rgzboiu,
Cum vg iubesc eu pe voi.

* *

Mai la deal de la Onesti,

Ostiri multe
Merg ostasii rominasi
Sg-i alunge pe vrgjmasi.
Pusca sung tunul bate,
Cad srapnele i granate ;
Cad voinici si se ridicg,
Merg la luptg fär fricg.
Pica unul, pica trei,
Merge Printul cgtre ei.
Ce faceti, copiii miei ?
la ne doare sufletul,
CA ne-a ränit dusmanul,
Nu putem sg mai luptgm,
Tara sä ni o apgram !

-Colo sus, la RAchitas,

Da dusmanul peste nas,

www.dacoromanica.ro
 42

Ca-I boteazA frumu§el

Voinicii de la Muscel,
$i mi-I botezau cu singe,
De se vaieta §i plinge.
Cine 'n carte il cetia ?
Colonel, cind comanda,
Printul, cind la noi venia,
De cintat cine cinta ?
Pu§ca §i mitralierA.
Cine mi-i cadelnita ?
Granatele, cind pocnia.
$i cine mi-i infa§a ?
Pamintul §i tarina.
*
* *

Cine nu-i viteaz ca noi,

SA nu piece la razboiu.
Tot ti-am spus, du§mAne, spus,
Ca viteji ca Rornini nu-s
CA ei au in fruntea lor
Rege viteaz §i cu dor
$i Regina iubitoare,
Ce-i intreaba unde-i doare,
Li §terge lacramile,
Li-alinA durerile,
,i mai au cu el supt steag
www.dacoromanica.ro
 43

Au un Print viteaz §i drag

Care, cind ne comandâ,
Moarte prin du§man fAcea.
(Cintecele grit adunaie de la vinatorii-de-mun
te si de la soldayi din regimentul al 70-lea de
infanterie, Mune!, de d. 1. M. Sorlcu, In ,RA-
silitul- din Clii§lniiti.)

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CURRINSUL
Pagina

1) Printul Carol la Rominii de peste botare . . 3

21 Printul Carol va merge in strainitate. . . . 9
3) La Examenul de liceu al Princlpelui Carol . . 13
4) Din cuvintarea tinua de d. N. lorga, la .
deschiderea in presenta Principelui Carol .
i a Pdnclpesei Elisabeta a cursurtior .
de la Välenil-de-Munte. . . .. . . . 21
5) La plecarea din Universitate a Principelui .
Carol (7 lunie) . . . . . . . , 25
6) Din scrierile printului Carol . 29
) Printul Carol ca descoperitor 35
'3) Printul Carol in cintecul soldatilor . . . 39

IIMIMEMIIM11111411711ONII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro