Praznicul Adormirii Maicii Domnului – Paștile de vară

Adormirea Maicii Domnului, 15 August, a fost numită pe drept cuvânt

cea mai importantă sărbătoare rânduită de către Biserică în cinstea
Preasfintei Fecioare Maria. Este sărbătoarea care încheie și anul
bisericesc, an care începe cu o altă mare sărbătoare închinată Fecioarei
Maria, Nașterea Maicii Domnului prăznuită pe 8 septembrie. Astfel anul
bisericesc începe și se termină cu două mari sărbători închinate Maicii
Domnului.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului ne descoperă pe de o parte, sensul
morții și învierii lui Hristos, iar pe de altă parte vocația umanității de
ajunge la asemănarea cu Dumnezeu. Maica Domnului prin adormirea ei
se arată ca mijlocitoare la Fiul și părtașă la aceleași biruințe, care la
sfârșitul veacului vor cuprinde întreaga creație.
În tradiţia românească, ziua mai este numită Sfânta Marie Mare,
Sântămăria sau Uspenia.
Creștinii se pregătesc pentru acest praznic printr-un post aspru de 2
săptămâni.

Cea mai veche sărbătoare închinată Fecioarei Maria

Sărbătoarea este una din cele mai vechi comemorări ale Maicii Domnului

din creștinătate. Ea este menționată deopotrivă în Răsărit și în Apus încă

din secolul al V-lea, în urma discuțiilor de la cu Sinodul al III-lea

ecumenic de la Efes (431), când a fost definită și învățătura de credință

despre cinstirea Fecioarei Maria, născătoare de Dumnezeu și feciora prin

care Dumnezeu s-a făcut om. Această mare sărbătoare comemorează

adormirea și preaslăvirea prin învierea și ridicarea cu trupul la cer a

Maicii Domnului de către Fiul ei.

Maica Domnului și Fiul Hristos sunt de nedespărțit

Praznicul Adormirii Maicii Domnului concentrează taina vieții Maicii

Domnului și rolul acesteia în cadrul manifestării în lume a iubirii

Preasfintei Treimi. Privită din perspectiva Întrupării lui Hristos și a

întregului plan de mântuire și îndumnezeire realizată de către Mântuitorul

Hristos, Adormirea Maicii Domnului scoate în evidență legătura care este

între Hristos și Fecioara Maria atât în viață, cât și în moarte. Dacă

Întruparea Fiului lui Dumnezeu s-a realizat în urma consimțirii Fecioarei

(Luca 1, 38), adormirea ei este făcută prin puterea lui Hristos, care prin

hotărârea Lui o mută prin moarte din lume în Împărăția cerurilor, după

cum spun Sfinții Părinți ai Bisericii. Viața Fecioarei Maria este văzută

inseparabilă de viața Fiului ei. După nașterea lui Hristos, Fecioara Maria îi

urmează pretutindeni până la moartea și învierea Lui. După învierea și

înălțarea Fiului și Pogorârea Sfântului Duh ea este prezentă în viața

Bisericii primare, îndrumându-i pe Sfinții Apostoli în activitatea lor de

propovăduire a Evangheliei (Faptele Apostolilor 1, 14).

Arhanghelul Gavriil vestește Fecioarei mutarea la ceruri

Precum la Buna-Vestire, Fecioara Maria primește dinainte

vestirea mutării ei, prin arhanghelul Gavriil care-i vestește
dinainte slăvita mutare, ca odinioară minunata zămislire.
Arhanghelul a venit deci și a întins ramura de palmier care
reprezintă semnul biruinței. Când Sfânta Născătoare a auzit
aceasta, s-a umplut de bucurie și a dat îngerului răspunsul ei
dintâi: «Iată roaba ta! Fie mie și acum după cuvântul tău!» Și
îngerul a plecat”.

Mănăstirea Necula – adună Ardealul pe 15 August

Înainte de 15 august se fac pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul

Sfintei Mării. Un pelerinaj special are loc la Mănăstirea Nicula, judeţul
Cluj, unde se află o icoană pictată în anul 1681 de preotul şi iconarul
Luca din Iclod, considerată de credincioși făcătoare de minuni. Potrivit
unui proces verbal, scris de militarii austrieci, icoana Maicii Domnului cu
Pruncul, aflată la Nicula, a lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12
martie 1699, de aceea in fiecare an are loc pelerinajul tradițional „La
Nicula colo-n deal”, care aminteşte de acest eveniment. Plângerea
icoanei a dat naștere picturii pe sticlă, meșteșug învățat de săteni, iar
astfel, Nicula, a devenit prima școală din țara noastră de pictură pe sticlă.
Mănăstirea Putna adună credincioșii din întreaga lume
România mai este numită și grădina Maicii Domnului, de aceea din
evlavie cele mai multe lăcașuri de cult au ca hram praznicul Adormirii
Maicii Domnului.
În Moldova se organizează pelerinaje pentru creștini la Mănăstirea Putna,
care are ca hram principal praznicul Adormirii Maicii Domnului. La Putna,
vin de hramul mănăstirii mulţi bucovineni, dar şi mii şi mii de oameni din
toată ţara și străinătate îmbrăcați în costume populare. Aici timp de 3 zile
aceștia participă la un program liturgic special și la numeroase
manifestări socio-culturale. Slujba hramului are loc în altarul de vară al
mănăstirii, în fiecare an liturghia este săvârșită de mai mulți episcopi.
Biserica mănăstirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este
prima dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare.

Maramureșenii sărbătoresc la Mănăstirea Moisei

La Mănăstirea Moisei din judeţul Maramureş sunt binecunoscute

procesiuni care încep să sosească în curtea mănăstirii încă din seara
dinaintea praznicului, împreună cu preoţii lor, iar venirea lor continuă pe
parcursul nopţii şi dimineţii. Când ajung grupurile de credincioși din
parohiile din împrejurimi are loc ritualul înconjurării de trei ori a celor
două biserici ale mănăstirii, în sunetul clopotelor şi cântând cele mai
frumoase pricesne închinate Maicii Domnului. Apoi are loc închinarea la
icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, iar la plecare se face
înconjurul bisericilor, tot în sunetul clopotelor şi cântând pricesne. În jur
de 30 de grupuri sosesc la Mănăstirea Moisei. Din unele localităţi chiar şi
câte trei, cum sunt cele din Săcel şi Vişeu de Sus, din alte localităţi câte
două, cum sunt Săliştea de Sus sau Dragomireşti, iar din cele mai multe
sate câte un grup însoțit de preotul paroh.

Așezată într-un loc de basm la poalele Munților Polovragi, în vecinătatea

Cheilor Oltețului,  Mănăstirea Polovragi este un monument istoric ce
datează de peste 600 de ani (atestat în jurul anului 1505). În această zi
de hram, sfântul așezământ monahal își cinstește ocrotitoarea, de
asemenea și Mănăstirea Curtea de Argeș

În Arhiepiscopia Alba Iuliei mai multe Mănăstiri își sărbătoresc hramul:

mănăstirile Râmeț, Oașa, Poșaga și Obârșii din jud. Alba și mănăstirea de
la Sânmărtinul de Câmpie din județul Mureș. 

Din Arhiepiscopia Râmnicului, mănăstirile Sărăcinești, Govora și Bistrița

își sărbătoresc patroana spirituală acum.

Credincioșii creștini din Tulcea pot merge la sărbătoarea Mănăstirii Celic

Dere pentru a se ruga ocrotitoarei lor, Sfânta Fecioară Maria.

Tot acum își cinstesc ocrotitoarea și: Mănăstirea Sâmbăta de Sus –

judeţul Braşov, Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj , Vechea Catedrală din
Buzău, Mănăstirea Hodoș – Bodrog din județul Arad, Mănăstirea
Teiuș din Caransebeș. În Episcopia Oradiei își vor sărbători hramul
vechea catedrală Episcopală din Oradea,  Biserica cu Lună, Biserica mare
a Mănăstirii Izbuc și Biserica mare a Mănăstirii „Sfânta Cruce”. Tot acum
și Catedrala Episcopală din Giurgiu va sărbători hramul.

Ziua Marinei
Ziua Marinei Române a fost instituită ca sărbătoare a marinarilor români
la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei
Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată,
evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului
''Elisabeta'', printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război,
Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. Astfel
în fiecare an pe 15 august au loc manifestări religioase și militare în
porturile de la Marea Neagră și în cele de pe Dunăre.

Tradiții populare

În Moldova, Sfânta Maria Mare este considerată „a morţilor” fiind

pomeniţi toţi cei ce care au plecat dintre vii și i-au purtat numele, numai
la Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie, când este celebrată nașterea sa,
sunt sărbătoriți viii ale căror prenume sunt derivate de la Maria.

Tot acum se face trecerea de la vară la toamnă.. Ziua de 15 august a

devenit sărbătoare națională, fiind zi nelucrătoare în țara noastră și
multe alte țări europene. Ziua de 15 august reprezintă momentul în care
se adună ultimele plante medicinale sau flori care se pun la icoană. Tot
tradiţia spune că între cele două Mării, în perioada 15 august – 8
septembrie, este momentul semănării grâului, care arată cum dintr-o
sămânţă se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri
că viața se naște din moarte prin înviere.

Peste 2.2 milioane de români își sărbătoresc ziua de nume în această zi.

Troparul Praznicului Adormirii Maicii Domnului

Întru naştere Fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu
Născătoare; mutatu-te-ai la Viaţă, fiind Maica Vieţii şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din
moarte sufletele noastre.