Elena-Georgiana Zamfiroiu

Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare

Portofoliu Didactica Domeniului

Modul Nivel II Master 2020-2021

Profesor: Florin Frumos
Masterandă: Zamfiroiu Elena-Georgiana
Facultatea de Matematică
Specializarea: Matematică Didactică și de Cercetare

1
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare

Tema 1: Alegeți/Extrageți dintr-o o programă de liceu la o disciplină pe care o veí preda

două competențe specifice pe care le considerați mai ușor de dezvoltat la elevi. Argumentați-
vă alegerea. (obligatorie)
1. Disciplina : Matematică
Unitatea de conținut: Vectori în plan
Clasa: a IX-a

Competența generală: 1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi

corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite
Competența specifică: 7.1.Identificarea unor elemente de geometrie
vectorială în diferite contexte

2. Disciplina : Matematică
Unitatea de conținut: Funcţii şi ecuaţii
Clasa: a X-a

Competența generală: 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ,

structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice
Competența specifică:2.3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea
graficelor şi rezolvarea de ecuaţii

Alegerea celor două competențe descrise mai sus, din punctul meu de vedere,
sunt cele mai ușor de explicat și dezvoltat, notate cu rezultate vizibile. La aceste
competențe se pot utiliza ușor diferite materiale ajutătoare cum sunt: fișe de
lucru, memoratoare, riglă, manual etc., care pot scoate ușor orele de matematică
din abordările clasice de predare, stimulându-i cu exemple și demonstrații
palpabile.
De asemenea, pentru o abordare mai complexă și activă pentru elevi, se
poate alterna foarte ușor cu diferite strategii aplicate în clasă cum sunt: metoda
cubului, brainstorming, diagrama Venn, știu/vreau să știu, am învățat etc. Aceste
metode de cele mai multe ori, s-au dovedit a fi extrem de motivante și distractive
pentru elevi, cotate cu o înțelegere și o reținere mult mai bună a informațiilor
predate. Prin urmare, pe lângă baza teoretică care ne este pusă la dispoziție, și
în prisma acestor strategii alese, se poate jongla cu o multitudine de materiale și
strategii de predare, care din punctul meu de vedere, fac orele de matematică
mai atractive, stimulative și concrete.

2
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare

Tema 2: Formulați două obiective operaţionale conform algoritmului lui R. Mager pentru
domeniul cognitiv (modelul lui Bloom).
Nivelul cognitiv poate fi egal și superior nivelului ”Înțelegere” din taxonomia obiectivelor a
lui B. Bloom (exemplu : ”înțelegere” și ”evaluare”).
Veți utiliza verbe de acțiune și veți aplica algoritmul de operaționalizare al lui R. Mager.
(obligatorie)
Modelul clasificării ierarhice a fost inițiat de B. S. Bloom și are două dimensiuni:
una de conținut și una de diferențiere și ordonare. Dimensiunea de conținut se
bazează pe distincția dintre componentele cognitive, afective și pshihomotorii ale
activității psihice implicate în învățare.
Printre cele mai cunoscute tehnici de operaționalizare (transpunerea
competențelor în obiective concrete) este cea propusă de R. Mager. El propune trei
condiții pe care trebuie să le îndeplinească un obiectiv pentru a fi operațional
(observabil și măsurabil):
1. Denumirea comportamentului observabil.
2. Enunțarea condițiilor în care elevii vor exersa și vor demonstra că au
atins comportamentul (schimbarea) preconizat de obiectiv.
3. Criteriul de reușită, nivelul de performanță acceptabilă.
1. Competența specifică: 7.1.Identificarea unor elemente de geometrie
vectorială în diferite contexte

La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să indentifice elementele de geometrie vectorială în

diferite contexte pe baza informațiilor oferite de către profesor. Obiectivul va fi atins dacă
elevii vor putea să recunoască corect elementele de geometrie vectorială.
Comportamentul final: “La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să identifice elementele de
geometrie...”
Condiția de realizare: “ …pe baza informațiilor oferite de către profesor...”
Criteriul de reușită: “…Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să recunoască corect
proprietățile elementele de geometrie vectorială.”

2. Competența specifică:2.3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea

graficelor şi rezolvarea de ecuaţii
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să aplice formulele pentru funcții exponențiale,
funcția radical, funcții putere și pentru funcții trigonometrice prin completarea spațiilor libere
din fișa de lucru. Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să atribuie fiecărui exercițiu
formulele corecte ce duc la rezolvarea exercițiilor.

3
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
Comportamentul final: “ La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să aplice formulele
pentru funcții exponențiale, funcția radical, funcții putere și pentru funcții trigonometrice...”
Condiția de realizare: “…prin completarea spațiilor libere din fișa de lucru...”
Criteriul de reușită: “…Obiectivul va fi atins dacă elevii vor putea să atribuie fiecărui
exercițiu formulele specifice, ce duc la rezolvarea acestora.”

Tema 3: Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea abilităţilor

metacognitive ale elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda.
(opțională)

 Metacogniție prin autoevaluare

După ce ați terminat testul la Matematică despre vectori, acordați-vă
propria notă.
 Metacogniția prin explicitare
Profesorul de matematică le cere elevilor să expliciteze cât mai precis
posibil strategia folosită pentru a rezolva o problemă (metode:
figurativă, grafică, mersului invers, a falsei ipoteze; principii folosite în
rezolvarea problemelor de matematică: Principiul lui Dirichlet; tipuri de
raționamente folosite în rezolvarea problemelor de matematică:
reducerea la absurd).
 Metacogniție prin monitorizare
1. Vor primi un test de 30 minute, cu 5 întrebări despre Funcția de gradul
al II-lea , urmate de exemple. ( Abilitățile metacognitive sunt dezvoltate
prin: ordinea în care se rezolvă subiectele, gestionarea timpului etc).
2. Corectarea temei dată în ziua anterioară, în clasă. La lecția despre
vectori, uitați-vă la colegi când scriu rezolvarea pe tablă, și corectați în
același timp toți odată.
 Activitate: diagrama Venn-Euler
Pentru a evalua informațiile învățate și a realiza o analiză comparativă
între funcția de gradul I și funcția de gradul II, se propune diagrama lui
Venn. Se vor desena pe tabla două cercuri mari care se vor suprapune
parțial. Cu ajutorul diagramei se vor nota particularități pentru fiecare
funcție, iar zona unde se suprapun cercurile se vor nota asemănările
dintre cele două. Elevii vor lucra în grupe de câte doi având un timp de
zece minute. După expirarea timpului, profesorul va numi grupele
pentru a evalua ideile, iar ulterior vor fi notate la tabla și discutate.
La sfârșitul exercițiului elevii vor ști să facă o analiză comparativă dintre
funcția de gradul I și de gradul II. Această metodă vizează actualizarea

4
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
informațiilor studiate anterior, realizarea de conexiuni între cele două
noțiuni menite să consolideze informațiile deja știute.

 Activitate: metoda ciorchinelui

Profesorul va propune la începutul orei un cuvânt cheie ce are legătură cu
tema lecției recapitulative ce urmează a fi cercetată/discutată (de exemplu
funcția de gradul al doilea).
Profesorul va nota cuvântul cheie propus pe mijlocul tablei. Elevii au un
timp de gândire de 5-10 minute, iar apoi cei care ridică mâna sunt invitați
la tablă pentru a nota pe tablă. Pe măsură ce se notează ideile se vor
trasa linii între ideile ce par a fi conectate.
La sfârșitul exercițiului, elevii vor înțelege mult mai bine lecția.

Tema 4: Propuneți 2 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează dezvoltarea gândirii

critice a elevilor de liceu la o temă de la o disciplină pe care o veți preda. (opțională)

 Tehnica 6/3/5

Sunt necesari 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie

câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108
răspunsuri, în 30 minute, în fiecare grup). Pentru problema dată, fiecare
dintre cei şase participanţi au de notat pe o foaie, trei soluţii în tabelul cu trei
coloane, într-un timp maxim de cinci minute.

Foile migrează apoi de la stânga la dreapta, până ajung la posesorul iniţial.

Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi
încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le şi
îmbunătăţindu-le continuu. Ultima fază presupune centralizarea datelor
obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.

 Ciorchinele
Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea
conexiunilor dintre idei, presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul
tablei.
2. Se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă
în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate.
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.

5
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
Am folosit cu succes această metodă mai ales în cadrul lecțiilor de
recapitulare și sistematizare a cunoștințelor despre o anumită parte de
vorbire: substantiv, pronume, verb, realizând sub forma jocului și, într-un
mod plăcut, schemele recapitulative:

Tema 5: Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de
cunoștințe declarative, 3-5 exemple de cunoștințe procedurale și 3-5 exemple de cunoștințe
condiționale (conform teoriei tipurilor de cunoştinţe). (obligatorie)

 Exemple de cunoștințe declarative

1. Care este definiția unui șir mărginit?
( Spunem că șirul ¿ este mărginit dacă există un interval [a,b] care
conține toți termenii șirului .a≤an≤b, ∀ n ∈N.)
2. Care este definiția unui vector?
(Se numește vector, mulțimea tuturor segmentelor orientate care au
aceeași direcție, aceeași lungime și același sens cu ale unui segment
orientat.)
3. Care este definiția unui morfism de grupuri?
(Numim morfism (omomorfism) de grupuri, funcția f :G1 →G2 dacă
verifică relația f ( xoy ) =f ( x )∗f ( y ), oricare ar fi x , y ϵ G1.)

6
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
4. Care este definiția unei funcții de gradul întâi?
(Funcția f : R , f ( x )=ax+ b , a , b ∈ R , a ≠ 0se numește funcție de gradul
întâi.)
5. Care este definiția unei funcții radical?
(Funcția f : [ 0 , ∞ ) → [ 0 , ∞ ) , f ( x )=√ x se numește funcția radical de ordin 2.)

 Exemple de cunoștințe procedurale

1. Cum facem graficul unei funcții de gradul întâi?
(Pentru reprezentarea graficului unei funcții se realizează un tabel al
valorilor, care conține atât valorile pe care le poate lua argumentul
funcției, x, cât și valorile ƒ(x). Iar apoi transpunem pe grafic punctele
găsite, astfel încât vom determina dreapta corespunzătoare.)
2. Cum aflăm dacă este grup perechea (G , o)?
(Verificăm dacă perechea ( G , o ) este grup dacă legea o este asociativă
și are element neutru, iar toate elementele lui G sunt simetrizabile în
raport cu legea o .)
3. Cum se adună doi vectori?
(Folosind regula paralelogramului, se trasează cei doi vectori în așa fel
încât să aibă originea comună, se construiește paralelogramul care are
laturi vectorii. Vectorul are aceeași origine cu vectorii care se compun și
constituie diagonala paralelogramului astfel construit.)

 Exemple de cunoștințe condiționale

1. Când ⃗AB =ai⃗ +b ⃗j dacă A(2,-1) și B(-1,3), iar a,b ∈ R ?
8! 9!
2. De ce numărul - este natural?
3! × 5 ! 2! × 7 !
3. Când √3 x 2−x−3= -1în mulțimea numerelor reale?

Tema 6: Având în vedere disciplina pe care o veți preda la liceu, propuneți 3-5 exemple de
concepte şi prototipuri care le corespund (conform teoriei prototipurilor). (obligatorie)

Concept Prototip
Teorema Teorema cosinusului
Integrale Integrala Riemann
Proprietăți Proprietatea lui Darboux
Progresii Progresie aritmetică
Funcții Funcția de gradul II

7
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
Tema 7: Descrieți un caz de problemă/criză școlară, real sau ipotetic (dar plauzibil), în
care să apară diferite tipuri de atribuiri (conform teoriei atribuirii) ale personajelor
implicate (elevi, profesori, părinți). Subliniați atribuirile diferitelor personaje și precizați ce
fel de atribuiri sunt (interne/externe, stabile/instabile, modificabile/nemodificabile).
(opțională)

Caz propus:
La Colegiul Național ‘’ Roman Vodă’’, s-a evidențiat un caz special de scădere
bruscă a performațelor școlare și a prezențelor la ore. Cosmin, un adolescent în
vârstă de 15 ani, aflat în clasa a X-a, remarcat prin seriozitate și o prezență activă la
toate disciplinele. Acesta a participat la numeroase concursuri artistice, dar și la
activități culturale, unde era înscris de profesori pentru a reprezenta școala.
La mijlocul semestrului II, Cosmin, a început sa își facă simțită prezența din ce
în ce mai puțin, urmând ca absențele să fie din ce în ce mai evidente. Acesta nu
comunica foarte mult cu colegii sau profesorii, așadar nimeni nu știa nimic despre el.
Profesorii au început să se îngrijoreze, diriginta fiind nevoită să meargă acasă
la băiat pentru a afla care este motivul acestui comportament. Ajunsă acolo, aceasta
a observat că nu poate purta un dialog cu tatăl deoarece acesta mirosea foarte

puternic a alcool. Băiatul nu era acasă, așadar, aceasta, a rămas în stradă așteptând
întoarcerea acestuia, deoarece știa, acum, că acesta duce o viață grea.
Din păcate așteptarea a fost în zadar. Cosmin fugise de acasă și nimeni nu
știa unde. Profesorii au început să îl caute, să anunțe poliția și protecția copilului.
După trei luni, acesta a fost găsit. Băiatul se angajase la o stână pentru a fi tot timpul
pe munte cu oile și singur.
Acesta a fost luat în plasament și îngrijit. A fost ajutat să își continuie studiile
și susținut de tot colectivul liceului său. A început să resimtă sentimentul că aparține
unui loc și, în viitor, sentimentul de a avea o familie când își va întemeia una.

Analiza situației:
Cauze Interne Externe
Controlabil Incontrolabil Controlabil Incontrolabil
Stabile Mama l-a Sentimentul Distanțarea de Lipsa mamei;
abandonat la că nu este colectiv;
naștere iar iubit, nu are un Izolare; Lipsa tatălui;
tatăl este loc unde să se Note mici;
alcoholic simtă ca Refuzul de a
( bețiv) acasă; merge la
Sentimentul de școală;
8
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
singurătate, de Dorința de a
abandonare; pleca de casă
Lipsa pentru a uita
afecțiunii; viața pe care o
Lipsa familiei; are
Instabile Lipsa Sentimentul de Atitudine Comportament
somnului; abandon; degajată față agresiv față de
Lipsa Sentimentul de de școală și apropiați;
comunicării cu singurătate; tatăl alcoolic; Stări de
tatăl; Refuză să nervozitate;
Agresivitate; comunice;
Reacții Depresia;
vulcanice;

Tema 8: În maximum două pagini prezentați sintetic un concept sau o teorie din domeniul
psihologiei.
• În analiza/prezentarea conceptului sau teoriei veți indica cât mai multe dintre
caracteristicile de validitate satisface (criteriile 1-6 – dacă e cazul) și, totodată, cât
mai multe dintre caracteristicile teoriilor pseudoștiințifice pe care le întrunește (1-10
– dacă e cazul).
• La sfârșit veți decide (numărând sau, de preferat, ponderând caracteristicile) dacă
teoria ar trebui considerată științifică sau neștiințifică. (opțională)

Teoria genetic-cognitivă și structurală (Jerome Seymour

Bruner)
J. S. Bruner a fost unul dintre pionerii psihologiei cognitive în Statele nite,
elaborând una dintre teoriile învățării, și anume: Teoria genetic- cognitivă. Fără
îndoială, toate teoriile despre învățare se deosebesc în ceea ce privește descrierea
si explicarea factorilor și a condițiilor care fac posibile transformările
comportamentului, însă există și multe similitudini între psihologi.

Teoria lui J. Bruner nu se inițiază pe baza credințelor individuale, prin

argumentarea apelului la autoritate. Acesta evidențiază atât aspectele pozitive, cât și
aspectele negative ale învățării școlare. Prin faptul că transformă învățarea într-o
activitate independentă, și evită plasarea învățământului într-o acțiune imediată.
Acest lucru permite diferențierea între ceea ce se dovedește a fi esențial, de
neesențial, și dovedește unul dintre criteriile de validitate, acela al empirismului
sistematic.

9
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
Mai mult, această teorie a apărut în multe dintre cercetările psihologice,
susținută sau contracarată de alți specialiști, apărând în cărți precum: Psihologia
educației (Dorina Sălăvăstru) sau Psihologie generală (Andrei Cosmovici), studiate
în liceele de profil pedagogic, cât și în Facultate, fiind o teorie verificată în cercetări
științifice și bazată pe date empirice.

În ceea ce privește criteriul: consistenței interne și congruența cu teoriile

anterioare, această teorie a lui J. Bruner se desprinde din observațiile făcute, mai
întâi, de J. Piaget în teoria psihogenezei operațiilor intelectuale. Ceea ce îi conferă
consistență internă este îmbinarea acestor informații anterioare, la care Bruner
adaugă propriile experiențe în elaborarea teoriei sale, subiniind rolul gândirii în
procesul de învățare, importanța activizării elevului, a problematizării materialului
informativ, a participării efective a elevului la formularea și soluționarea de probleme.

Totodată, J. Bruner a fost influențat în teoria sa și de cercetările psihologului rus

Vîgotski, aplicându-le ulterior în propriile experimente. Mai mult, Vîgotski insistă,

deasemenea, asupra importanței factorului social, contrar teoriei lui J. Piaget care
descrie dezvoltarea ca pe o construcție internă a subiectului, născută din
interacțiunea cu obiectele. Astfel, dacă psihologul rus se opune ideii piagetiene, și
subliniază pe ideea conform căreia construcția cognitivă a persoanei se realizează în
contexte interactive, în cadrul cărora copilul și adultul se angajează într-o activitate
comună, ajungem la concluzia că și Bruner, este de partea lui Vîgotski și nu de cea a
lui Piaget.
Cele două teorii, nu neapărat similare, dar care dezvoltă aceeași idee și care
aduc aceleași argumente, respectiv, teoria lui J. Bruner și teoria lui L.S. Vîgotski –
Constructivismul social – pledează pentru ideea că dezvoltarea umană este un
proces de asistență, de colaborare între copil și adult, adultul acționând ca un
mediator al culturii.
Da, teoria trece peste validitate prin economicitatea conceptelor, căci teoria
poate fi definită în cel mai scurt mod, prin umătoarele: J.Bruner arată că există trei
modalități care asigură cunoașterea lumii: modalitatea activă, iconică și simbolică.
Piaget a acordat dintotdeauna un rol important subiectului și activității acestuia,
inovația adusă de J.Bruner este aceea privind importanța existenței unui alt factor al
dezvoltării, și anume: influența socială. Astfel, prinvind problema studiului
problemelor rezolvabile prin această teorie, putem spune că teoria lui Bruner este
eficace, atuncând când se realizează progresul de la reprezentarea enactivă, către
cea iconică și ajungând la simbolic, fiind experimentat atât pe copii, cât și pe adulți.
De exemplu, Bruner precizează că un copil nu trebuie să aibă deja capacități,
aptitudini, pentru a face față sau a-și însuși un material nou. Singura condiție este
aceea ca adulții ar trebui să îi asigure copilului activități deasupra nivelului său de
dezvoltare, pentru a-l stimulat, pentru a-l întări să achiziționeze ceva ce nu poate să-
și asigure singur. Totodată, Bruner oferă un exemplu și pentru cursanții adulți,

10
Elena-Georgiana Zamfiroiu
Facultatea de Matematică,
Masterat II, Matematică Didactică și de Cercetare
afirmând că suntem capabili cu toții de a învăța ceva nou, chiar și dificil, dacă
instrucțiunea este organizată în mod corespunzător.
Deși teoria lui Bruner apare în continuarea dezvoltării ideii lui Piaget, există o
inversare a demersului de validare științifică, prin faptul că există o deosebire
esențială privind dezvoltarea intelectuală. Jean Piaget susține dezvoltarea în
ontogeneză prin intermediul unor legi cu caracter general, cu tendința de echilibrare
în conduita organismului, pe când, J. Bruner insistând asupra rolului ambianței
sociale în dezvoltarea individului, se supune unor legi abstracte de echilibrare
intrapsihică (susține Piaget).
În favoarea sa, Bruner concluzionează prin ideea că, nu trebuie să se aștepte
dezvoltarea stadiilor piagetiene pentru a susține, și a interveni, totodată, în pregătirea
individului. Un copil, dacă este ajutat, poate înainte mult mai repede la diferite
obiecte de învățământ, decât ar permite regula, pentru că, în mod progresiv, trece de
la gândirea concretă la folosirea unor procedee de gândire cu un grad mai înalt de
conceptualizare, dacă adultul îi asigură și îi găsește baza care îi permite copilului
înțelegerea noțiunilor care sunt considerate a fi dificile.
Ceea ce este esențial de menționat este că, deși Bruner subliniază că „J. Piaget
a realizat mai mult o descriere logică decât psihologică a dezvoltării intelectuale”,
mediază aceste idei în opoziție prin următoarea afirmație: totuși„ (...) claritatea
descrierii ajută la punerea problemei de către oricine s-ar ocupa de explicația
psihologică” (A.Cosmovici) explicându-și, alegerea de a face apel la exemplele și
ideile lui Piaget în elaborarea teoriei sale genetic-cognitivă și structurală. Apelul
multiplu la exemple este nelipsit în argumentarea și susținerea teoriei sale, în ceea
ce privește cele trei moduri de cunoaștere ale lumii. De exemplu, acesta precizează
cum învățarea la maimuțe se realizează în cadrul jocurilor dintre tineri, fără
amestecul animalelor mature, permanenta interacțiune între adulți și cei mici ( la
populații umane primitive ) șamd.
În concluzie, această teorie a lui J. Bruner a fost elaborată în urma strânsei
legături dintre acțiune și gândire (susținută de Piaget) ceea ce demonstrează primul
criteriu de validitate pentru o teorie științifică, cel al congruenței cu teoriile anterioare.
Mai mult, prezente sunt și criteriile: verificabilității, empirismului sistematic prezicat
mai sus, studiul problemelor rezolvabile prin apelul la exemple, experimente. Criteriul
economicității conceptelor l-am argumentat prin faptul că, pe de o parte, teoria poate
fi înțeleasă prin apelul la explicații simple, scurte, destul de sugestive, însă, pe de
altă parte, teoria în sine prezentă în cercetări și cărțile de specialitate este prezentată
printr-un limbaj uneori accesibil, alteori, nu. De aceea, prin prisma acestei explicații,
apare și o caracteristică a teoriei pseudoștiințifice, aceea a abuzului de limbaj tehnic,
specializat.
Prin urmare, prin prezența celor 5 criterii științifice, și unui singur criteriu
neștiintific, cu riscul de a exista posibilitatea să nu fie adevărat, pot afirma că teoria
lui J. Bruner este o teorie științifică.

11