Activitatile extra-curriculare: forme si continuturi de realizare

Activitarile extra-curriculare trebuie sa preocupe orice professor sau viitor profesor,

deoarece acestea sunt solutii pentru a crea armonie intre cadru didactic si elevi, fiind un mod
de a intelege spre ce obiective tinde profesorul sa le implementeze la clasa.

Chiar daca relatia professor-elev se realizeaza intr-un cadru institutionalizat (scoala,

sala de clasa), aceasta relatie se bazeaza pe persoane. In domeniul pedagogic este o reusita sa
patrunzi in inima cuiva, dar este o arta sa ramai acolo. Indiferent de material predate, elevii
trebuie sa aiba incredere in professor.

Conceptul de activitati extra-curriculare face referire la ansamblul

activitatilor(academice, sportive, artistice, cultural etc.) care se realizeaza la nivelul
institutiilor de invatamant sau in afara acestora, in grupuri de elevi sau individual, suplimentar
fata de continuturile din planul de invatamant si din Curriculum-ul la decizia sau propunerea
scolii.

Activitatile extra-curriculare se refera la totalitatea activitatilor educative organizate si

planificate in institutiile de invatamant sau in alte organizatii cu scop educational, dar mai
putin riguroase decat cele formale si desfasurate in afara incidentei programelor scolare,
conduse de persoane calificate, cu scopul completarii formarii personalitatii elevului,
asigurata de educatia formala sau cu scopul dezvoltarii altor aspect particulare ale
personalitatii acestuia.

Activitarile extra-curriculare ofera posibilitatea dezvoltarii unor aptitudini, competente

ce inspira elevul spre a patrunde mai adanc in materia predata.Metodica educatiei formale au
anumite finalitati, nici nu au timpul necesar pentru a valorize competente precum:dezvoltarea
unor abilitati interpersonal, munca in echipa, initirea si implicarea unor proiecte personale sau
in echipa, deprinderi de invatare a modului cum sa inveti etc.

Insa ca orice demers orientat catre o finalitate, activitatea extra-currriculara presupune

o anumita structurare si organizare, asigurate de corelarea activitatilor de proiectare,
implementare si evaluare.

Reusita activitatilor extra-curriculare rezida din gestionarea acestor procese si in

asigurarea relatiei ce se stabileste intre acestea.

Procesul activitatilor extra-curriculare se desfasoara in cinci pasi, structurat in

urmatoarele aspect:

1.Selectarea finalitatilor, scopurilor si obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin

procesul de implementare a activitatilor extra-curriculare.

2.Alegerea experientelor extra-curriculare necesare atingerii finalitatii educationale

planificate si organizate in prealabil, conform caracteristicilor situatiei educationale,
finalitatilor urmarite, continuturilor curricular, dar mai ales, particularitatilor de varsta si
individuale ale educabililor.
 3. Alegerea continuturilor prin intermediul carora este oferita experinta de invatare,
conform unor criteria de selectie mai putin riguroase si stiintifice, si mai de graba, centrate pe
nevoile si interesele elevilor.

4.Organizarea si integrarea experintelor si continuturilor in activitati specific cu

caracter extra-curricular si anticiparea modalitatilor generale de realizare a acestor aspect, ca
si repere orientative pentru munca efectiva a cadrelor didactice.

5.Evaluarea eficacitatii tuturor aspectelor din fazele anterior pentru eficintizarea

procesului in sine extra-curricular.

In ceea ce priceste locul desfasurarii activitatilor extra-curriculare si institutia care le

gestioneaza, le putem clasifica:

-activitati extra-curriculare desfasurate in intitutia de invatamant, dar in afara clasei si

a lectiei;

-activitati extra-curriculare desfasurate in afara intitutiei de invatamant, dar sub

incidenta acesteia;

- activitati extra-curriculare desfasurate in afara intitutiei de invatamant, dar in alte

institutii cu functii educative;

Iar in functie de grupul vizat acesta poate fi:

-activitati cu intreaga clasa de elevi;

-activitati realizate pe grupe de elevi;

-activitati individualizate;

In functie de finalitatea urmarita, activitatile extracurriculare poti fi:

-activitati cu caracter predominant informativ;

-activitati cu caracter predominant formativ;

In functie de dimensiunea educational dominant acestra sunt:

-activitati de educatie intelectuala;

-activitati cultural;

-activitati sportive;

-activitati artistice;

-activitati religioase;

Educatia extra-curriculara are rolul de a dezvolta personalitatea copiilor. Educatia prin

activitatile extra-curriculare urmareste identificarea si cultivarea corespondentei optime dintre
aptitudini, talente, cultivizarea unui stil de viata moral precum si stimularea creativitatii si a
imaginatiei.
 Nevoia de,, a ne juca”, de a ne descoperi pe noi insine si cei din jurul nostrum permite
impacarea intre viata si scoala.

Scopul activitatilor extra-curriculare este dezvoltarea unor aptitunini special, antrnarea

elevilor in activitati bogate in continut, cultivarea interesului pentru activitati socio-culturale,
faciltatea integrarii in mediul scolar, oferirea de sprijin in reusita scolara, descoperirea noastra
ca persoane si a talentelor personale, cat si corelarea aptiduniilor cu atitudinele caracteriale.

De multe ori, elevii simt nevoia de ceva practice, de miscare, iar desfasurarea
programului formal nu permite acest lucru. Deasemenea sunt moment din anul scolar, in care
clasa de elevi nu mai are motivatie, intervenind rutina in procesul de invatare. Atunci
activitatile extra-curriculare ofera altceva. Ele sunt strans diferite de procesul formal, dar in
acelasi timp complementare invatarii.

Activitatile extra-curriculare bine pregatite sunt attractive la orice varsta. Ele starnesc
interes, produc bucurie, usureaza invatarea, chiar daca necesita un efort suplimentar.
Rezultatele optinute vor dezvolta personalitatea educatului pe termen lung si creste increderea
utilitatii lui in familie si societate.