Biserica Udricani

Biserica Udricani face parte din patrimoniul religios al Bucureştiului, fiind ridicată de către Udrecan
Culcerul în anul 1735. Lăcaşul de cult este cunoscut şi pentru acţiunile sociale şi culturale întreprinse,
numite “Aşezămintele Udricani”: Azilul de bătrâni, Şcoala Românească, Şcoala de Caligrafie, succedate
de Institutul de Binefacere “Protopopul Teodor Iconomu”. O serie de cutremure şi incendii au devastat
biserica în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare fiind iniţiate numeroase proiecte de
reabilitare. Între 1937 şi 1945 Nicolae Iorga a solicitat începerea unor noi lucrări de refacere a lăcaşului,
neterminate însă. Anul 2005 a reprezentat cea mai însemnată perioadă de modificări, cuprinzând
refacerea picturilor şi crearea unui şantier arheologic. Aici au fost dezvăluite importante mărturii ale
trecutului, precum monede, sigilii, inele, cărămizi inscripţionate şi vestimentaţie bisericească. La finele
secolului al XVIII-lea în cadrul bisericii existau două şcoli, cea românească şi cea de caligrafie, unde au
învăţat nume mari ale neamului nostru, precum Văcăreştii, Anton Pann sau Petre Ispirescu. Hramul
Sfântului Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului îl poartă Biserica Udricani