CATEDRALA

ÎNCORONĂRII DIN
ALBA IULIA
Prezentare realizată de Dominte Teodora, 7A
CATEDRALA DIN ALBA IULIA
Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul
Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu. Lucrările au fost
începute la 28 martie 1921 și au fost finalizate la mijlocul lunii septembrie 1922, la 8 octombrie
având loc sfințirea și primirea hramului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, în memoria
primului întregitor al românilor și patron al evenimentului.
Din 1975 lăcașul servește drept catedrală a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Catedrala Încoronării din Alba-Iulia este inclusă în Lista monumentelor istorice din
România, având codul de clasificare AB-II-a-A-00128.
DATE PE
SCURT
Poziționare
Localitate Alba-Iulia
Județ Alba
Țara România

Edificare
Arhitect Victor Ștefănescu
Stil artistic bizantin
Data începerii construcției 28 martie 1921
Data finalizării septembrie 1922
 În curtea acestei biserici a avut loc în data de
15 octombrie 1922 ceremonia de încoronare a
Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani
ai României Mari. După ce Miron Cristea,
Patriarhul României, a ținut în catedrală o
Liturghie solemnă și a sfințit coroanele regale
gata pregătite, s-a trecut la ceremonia încoronării.
Aceasta a avut loc în fața clopotniței, unde a fost
amenajată o scenă îmbrăcată în pânză roșie, pe
care era înălțat baldachinul încoronării, întrețesut
cu brocart roșu și galben pe un fond alb.
Încoronarea nu s-a făcut în catedrală
deoarece Ferdinand, care era de religie catolică,
nu a dorit să fie încoronat de un membru al
Bisericii Ortodoxe. Astfel, Ferdinand și-a așezat
singur pe cap Coroana de Oțel, după care a pus
coroana de aur pe capul soției sale îngenunchiate.
ISTORIC
La 1 decembrie 1948, după interzicerea
Bisericii Române Unite cu Roma, a fost
organizată aici o ceremonie dedicată
„reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”,
ocazie cu care mai mulți preoți greco-
catolici au depus jurământ de credință către
patriarhul Justinian Marina.
Numele lăcașului a fost schimbat cu
ocazia respectivă în „Catedrala Reîntregirii
Bisericii Ortodoxe Române”. O placă de
marmură amintește de acel eveniment.
ARHITECTURĂ
Arhitectura în stil bizantin a fost inspirată de Biserica Domnească din Târgoviște, vechiul loc de încoronare
pentru voievozii valahi.
Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade
mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu
inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante:
1. Tipărirea Noului Testament de Mitropolitul Simion Ștefan la 1648;
2. Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul;
3. Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan;
4. Refacerea unității spirituale a românilor.
În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc,
un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative
de inspirație brâncovenească.
Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica „a fresco” (frescă) și se înscrie în spiritul
iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele
Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul regimului comunist, cele două portrete au fost acoperite cu o
peliculă de vopsea, fiind restaurate după 1989.