Prezentare • Biserica Bucur este o biserică din Bucuresti care a funcționat în trecut ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Biserica, clasată ca monument istoric, nu are o datare exactă până în prezent. • De-a lungul vremii istoricii și cei care au cercetat originile construției au oferit diferite datări și variante de construcție a edificiului. • Astfel unii cercetători vorbesc de o construcție într-un stil specific secolului XVIII alții, conform legendei, consideră că biserica este ctitoria ciobanului Bucur, de numele acestuia fiind legată și etimologia numelui București. Biserica este consemnată într-o hartă întocmită între anii 1844-1846 cu numele biserica Bucur. Istoric
• În trecut biserica se afla pe același deal
împreună cu mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărțit în două datorită unor lucrări edilitare astfel că în prezent cele 2 lăcașuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărțite de o stradă. • Deși biserica este pomenită în textele mai multor autori români și străini ca fiind construită de întemeietorul Bucureștilor, unele cercetări ulteriore au concluzionat că edificiul este construit în secolul al XVII- lea, fiind refăcută în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Datare • În lucrarea ’’Istoria fondarii orașului București – capitala Regatului Român’’ – de la 1330 până la 1850 – culeasă după mai mulți scriitori vechi, întocmită în 1891 de Dimitrie Papazoglu, sunt consemnate mai multe texte care confirmă varianta construirii bisericii de către Ciobanul Bucur. Papazoglu însuși se îndoiește de exactitatea acestor date, autorul fiind convins că în realitate biserica a fost ridicată în 1568 de Alexandru Vodă, zis Ciobanu, fiul lui Mircea Vodă pe locul cimitirului mănăstirii Radu Vodă. • Biserica este renovată între anii 1909-1910, de arhitectul George Sterian, și i se aduc unele modificări la exterior • Până în anul 1974 mulți dintre cei care au studiat istoria bisericuței au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceștia apreciind relatările care susțin această variantă ca simple legende, apărute pentru prima dată într-o monografie a Principatelor, întocmită de consulul britanic William Wilkinson, publicată la Londra în 1820. Viata sfintiilor
• Sfânta Liturghie a fost oficiată de un
sobor de preoţi şi diaconi. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Părintele Ştefan Buchiu, Vicar eparhial onorific. • În cuvântul rostit, Părintele Profesor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a spus că Sfinţii Atanasie şi Chiril au fost apărători ai credinţei şi ai unităţii Bisericii. Constructie • Nu trebuie pierdut din vedere faptul că,adâncimea fundaţiilor bisericii este de cel puţin 3,33 m, iar înălţimea zidurilor de doar 4,75 m. • Existenţa unor asemenea fundaţii nu ar fi fost necesară pentru o construcţie atât de joasă, singura explicaţie a acestui fapt putând fi existenţa zidurilor bisericii din 1416, susține părintele paroh. • De asemenea, sub fereastra Sfântului Altar, la 2,5 metri există un arc,ce poate fi al ferestrei bisericii din 1416. Existența unui zid medieval, din piatră de carieră, cu arce spre răsăritul colinei, sub nivelul actual al pământului • Distrusă în incendiul provocat de ostaşii turci conduşi de Sinan Paşa, în 1595, biserica a fost rezidită pe vechile fundaţii de către monarhii Mănăstirii Radu Vodă. Noua destinaţie a sfântului lacaş era de gropniţă (osuar) şi capelă a cimitirului mănăstirii. • Din momentul în care bisericuţa a primit destinaţia de gropniţă a Mănăstirii Radu Vodă, treptat, a fost lăsată în părăsire. În timpul egumenului Atanasie, monahii Mănăstirii Radu Vodă au reconstruit biserica între 1632 și 1645 pe fundaţiile ei mai vechi. Tot atunci, biserica a primit ocrotitori pe Sfinţii Atanasie şi Chiril. Interiorul Bisericii Restaurarea Bisericii • Înfăţişarea actuală a bisericii se datorează restaurării din anii 2007 și 2009. Echipa de restauratori a avut grijă să păstreze cu fidelitate aspectul iniţial al bisericii. • Şiţa acoperişului, deşi nouă, pare trecută prin timp. Uşa de stejar sculptat de la intrare, stâlpii din interior şi catapeteasma au fost repuse în valoare cu deosebită atenţie, redând înfăţişarea pe care sfântul lacaş a avut‑o în vechime. • În prezent, uşa Bisericuţei lui Bucur e permanent deschisă. Chiar înghesuit de construcţii moderne, sfântul lacaş păstrează taina şi farmecul de odinioară. • În pridvorul cu muşcate, asemenea unui cerdac ţărănesc, istoria întâlneşte cotidianul. Iar clipa de răgaz a întâlnirii cu Dumnezeu intră în eternitate. • Biserica Bucur a străbătut vremurile purtând până în prezent firescul suav al tradiţiei noastre creştine. • Secolul XVIII- • Prezent- • Site’uri folosite pentru informare: • https:// www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mit ropolia-munteniei-dobrogei/biserica-bucur-ci obanul-68176.html • https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Bucur • https:// ziarullumina.ro/societate/reportaj/sase-secol e-de-istorie-si-credinta-la-biserica-bucur-ciob anul-117863.html