MANAGEMENT COMPARAT

GASTRONOMIE, DESPRE INDUSTRIA

DULCIURILOR

PROFESOR COORDONATOR: BOGDAN HRIB

STUDENT: PARFENIE BIANCA
ANUL II, GRUPA II
FACULTATEA DE MANAGEMENT
bianca.parfenie@student.facultateademanagement.ro

Abstract:

Deserturile traditionale au evoluat de-a lungul timpului, depasind pragul de “nivel local”,
ajungand sa se industrializeze si sa fie cunoscute si servite la nivel international. Indiferent ca
sunt dintr-un local cu specificul zonei de unde isi are radacinile un anumit desert, sau este vandut
gata ambalat de pe raftul unui magazin, acestea s-au extins pe o scara mult mai larga, fiind
alaturi de toate persoanele ce si-au parasite tara cat si de populatia “noua” care este dornica sa
incerce ceva nou in fiecare zi.

Introducere:

Cuprins:

1. Care credeți că sunt dulciurile tradiționale din zona voastră (local, regional sau
național.

La nivel national, unul dintre cele mai traditionale deserturi, din punctul meu de vedere,
sunt foarte bine cunoscutele galuste cu prune. Desi, pe langa acestea, mai sunt o ultime de
altele, precum placinta cu mere sau dovleac, prajitura alba ca zapada, clatitele sau salamul
de biscuiti. Toate acestea sunt deserturi traditionale cu care majoritatea am fost crescuti,
deserturi care se gasesc si in zilele noastre atat la bunicii nostrii cat si industrializate, pe
piata.

1
 2. Manual versus industrial - se mai fac dulciurile în familie? Dacă da, de ce? Dacă nu,
găsiți în magazine inlocuitori produși industrial? Exemple.

In cazul meu si al familiei mele, adoram placinta de mere facuta in casa si clatitele, insa
aceasta activitate este doar pentru a satisface o pofta, pe moment, a membrilor familiei, nu
este transformata intr-o afacere si nu este industrializata.
In alte familii pe de alta parte poate nu se intalneste aceeasi situatie in care se aude vag din
casa "imi este pofta de ceva dulce.." si in 20 de minute se bucura toti de o portie de clatite
cu ciocolata, situatii in care alternativa este cumparatul din comert al acelorasi produse insa
prelucrate si ambalate ca sa poata fii puse pe raft si cumparate oricand. Pe langa aceasta
situatia mai exista scenariul in care nu suntem acasa si ne loveste pofta de un desert "cu
care am fost crescuti", salamul de biscuti de exemplu, sa-l producem pe moment este
imposibil, insa sa il achizitionam de la magazin este foarte relizabil. Salamul de biscuiti nu
este singurul desert traditional, industrializat, de pe piata, clatitele sunt un alt exemplu
concret, sunt prelucrate si vandute ambalate la "mega Image", placinta cu mere este in
aceeasi situatie, "Alb ca zapada", chiar si cozonacul, etc.; toate sunt industrializate si puse
la raft, toate reprezentand un inlocuitor industrial in momentul in care nu exista timp sa fie
facute "hand-made" sau cand pofta apare de nicaieri.
 

3. Ar putea un produs neindustrial (manual / handmade) să devină un brand internațional?

Aveți exemple?

Da, unul dintre cele mai cunoscute deserturi traditionale care a inceput ca un produs local
si a devenit unul dintre cele mai mancate deserturi la nivel international este Baklavaua.
Este o budincă dulce, servită adesea în restaurante la sfârșitul unei mese când vi se da nota,
dar o puteți comanda și din cafenele ca gustare la mijlocul dimineții sau după-amiezii.
Acesta a fost initial un desert gatit in casa, handmade, pana cand s-a industrializat si acum
se poate gasii si la majoritatea hipermarketurilor din intregul continent, in special in zona
Balkanica, dar se poate gasii si in restaurantele si brutariile cu specific turcesc.
 
4. Se poate să apară / sau a apărut - deja un curent care promovează din nou produsele
tradiționale (de serie mică) în zona dulciurilor?

Industria dulciurilor traditionale este mai mica comparativ cu oricare alta industrie
alimentara insa inca exista mici producatori care sa valorificile elementele traditionale.
Mici afaceri de familie care din pura placere inca produc deserturi, devenind mici
distribuitori ale propriilor firme ce promoveaza producerea produselor traditionale in urma
industrializarii in exces ale acestei piete.