AVĂRVĂROAEI EMILIA post univ nivel II

MUZEE ȘI COLECȚII MUZEALE – PATRIMONIUL GĂZDUIT DE PATRIARHIA

ROMÂNĂ

Mănăstirea Giurgiu

Colecția de artă religioasă a Mănăstirii Ghighiu a fost organizată în anul 1964, de către
monahia Lavrentia Zainea, ghidul mănăstirii de la acea vreme, în timpul stăreției Stavroforei
Pelaghia Tudor (1955-2008). Fondul s-a constituit din obiecte care au aparținut monahiilor din
obște, dar și din donații făcute în timp de către credincioși, care au dăruit mănăstirii diferite
obiecte, pentru nevoile cultului. Expunerea a fost organizată în două săli din incinta monahală,
ultima reamenajare având loc în anul 2006. Aici pot fi văzute diferite icoane din secolele XVIII-
XIX, obiecte de cult din metal, veșminte liturgice și câteva exemplare din fondul de carte veche.

Remarcabile sunt cele două icoane cu Maica Domnului cu Pruncul și Sf. Ierarh Nicolae,
provenind dintr-un atelier valoros de tradiție cantacuzin-brâncovenească și cele două fragmente
de iconostas, cu icoana Mântuitorului și a Maicii Domnului, cea dintâi având și inscripția cu
semnătura zugravului: „de Nicolae zogra(f) 1805, iunie”.

Casa memorial Pr. Prof. Dumitru Stăniloaie de la Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Spațiul muzeal dedicat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloaie a fost organizat în anul
2020, în cele două camere din casa parohială de la Biserica Sfântul Gheorghe - Vechi din
București unde a locuit familia părintelui între anii 1943 – 1974. Amenajarea Casei memoriale s-
a făcut la inițiativa parohiei, toate lucrările fiind realizate din fonduri proprii.

Fondul muzeal ilustrează, cu precădere, activitatea părintelui profesor, fiind alcătuit din
manuscrise originale și copii manuscrise, opera integrală – volume și studii publicate în diferite
ediții, fotografii și câteva obiecte personale, icoane și piese de mobilier. Prima cameră este
amenajată ca un mic birou de lucru, cu un caracter memorial mai accentuat, iar cea de-a doua
cameră reunește cărți, fotografii de arhivă și manuscrise originale.
Mănăstirea Țigănești

Clădirea care adăpostește Colecția muzeală a Mănăstirii Țigănești a fost construită în anul
1840, inițial fiind destinată pentru găzduirea pelerinilor. În perioada interbelică, a funcționat aici
o Școală de surori de caritate, după care, un orfelinat pentru fete. Colecția muzeală a mănăstirii a
fost înființată în anul 1967, ultima reamenajare având loc în anul 1993. Fondul colecției îl
constituie obiecte liturgice provenite de la cele două biserici ale mănăstirii și obiecte donate de
maicile din mănăstire.

Spațiul expozițional este structurat cronologic și stilistic în 9 săli, dispuse pe două nivele,
după cum urmează: în cele 5 săli de la primul nivel sunt expuse icoane de secol XVIII ,
fragmentele din catapeteasma postbrâncovenească (registrul Apostoli, registrul proroci, șase
icoane praznicare, ușile împărătești), provenită de la biserica din cimitirul mănăstirii, veșminte
preoțești de secol XIX ; în sălile de la următorul nivel sunt expuse icoane de secol XVIII – XIX,
icoane pe sticlă, precum și alte obiecte de cult.

Mănăstirea Pasărea

Colecția muzeală a Mănăstirii Pasărea s-a constituit în anul 1967, la inițiativa Patriarhului
Justinian Marina. Fondul colecției îl constituie obiecte donate de maica Arcadia Rădulescu, dar
și de alte maici, obiecte de cult din patrimoniul bisericii mănăstirii și lucrările sculptorului
Gheorghe Anghel. În decursul timpului expunerea muzeală a fost reorganizată de două ori, în
anul 1995 și în anul 2013.Spațiul expozițional este organizat în două săli: în prima sală sunt
expuse icoane și diverse obiecte de cult, iar în cea de-a doua sală, icoane cu ferecătură și obiecte
din porțelan.

Mănăstirea Antim

Muzeul Mănăstirii Antim a fost înființat în anul 1966, cu prilejul împlinirii a 250 de ani
de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul. Expunerea a fost gândită în jurul
personalității sfântului ierarh, reflectând opera și biografia sa și valorifica obiectele aflate în
colecția de artă a Patriarhiei Române. Spațiul expozițional, aflat pe latura de est a mănăstirii,
cuprindea 6 săli, foste chilii ale mănăstirii. În anul 2006, au avut loc lucrări de reamenajare a
spațiului expozițional, păstrându-se însă tematica centrală a expunerii și selecția obiectelor de
artă. La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în contextul restaurării ansamblului
Mănăstirii Antim, în anul 2016, An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, a avut loc
reamenajarea și reorganizarea muzeului. Cu această ocazie s-a realizat un nou concept
expozițional, o nouă selecție și o regândire a tematicii și a modului de expunere a fiecărei săli în
parte. Spațiul expozițional a fost extins, fiind organizat în jurul cuhniei, sala Tezaur, care
delimitează cele două secțiuni tematice ale expunerii: viața și opera Sfântului Antim
Ivireanul (primele trei săli) și arta epocii lui (următoarele patru săli). În prima secțiune este
reconstituită activitatea tipografică a sfântului ierarh și sunt expuse diverse documente, miniaturi
(din Așezămintele Mănăstirii Antim, din Chipurile Vechiului și Noului Testament).

Expunerea acestei secțiuni se încheie cu o sală dedicată ctitoriei Sfântului Ierarh Antim
Ivireanul, Mănăstirea Tuturor Sfinților – Antim, prezentată prin fotografii, picturi în ulei,
acuarele și manuscrise provenite de la școala de copiști, care a existat aici în prima jumătate a
secolului al XVIII-lea. Cea de-a doua secțiune este dedicată artei bisericești. Sunt expuse icoane,
obiecte liturgice din metal, broderie liturgica specifice artei brâncovenești – arta epocii Sfântului
Antim -, precum și obiecte care atestă ecourile ei în arta populară sau în arta cultă până la
începutul secolului al XIX-lea.Un al doilea spațiu muzeal al mănăstirii, închinat mișcării de
revigorare spirituală Rugul aprins, este amenajat în clopotnița mănăstirii, în fosta chilie a
Părintelui Daniil Sandu Tudor (1896-1962), inițiatorul mișcării. Colecția cuprinde manuscrise,
cărți și lucrări monografice ale personalităților care au frecventat întâlnirile organizate la
mănăstirea Antim.