IDEI ARHITECTURALE PENTRU O SOCIETATE CONTEMPORANA

Toyo ito este unul din arhitectii curenti care a maniestat o !rounda !reocu!are ata de
starea orasului contem!oran" al locuioriilor sai si a arhitecturii de !roiectat in ca#ul
acesta$
Ito a scris toate toate aceste idei din %& cand !u'lica (Catre o arhitectura a )antului( si
construieste !roiectul de e*!o#itie +Pao , O locuiinta !entru emeile nomade ale Orasuui
To-yo+ $El crede ca in !re#ent" e*ista un s!atiu ima.inar ur'an construit !rintr/un cola0
de ra.mente ce coe*ista cu s!atiul real 1 ca to-yo este un oras simulat !lin cu )iata
simulata1 )a intr/o societate inormationala " a)em atat un cor! real" cat si unul )irtual
creat su' actiuneainormatiei1 ca un oras !recum to-yo este un oras amor in care intram
ara sa stim1
Toyo Ito isi !re#inta ras!unsurile arhitecturale !ri)ind i!osta#ele )ietii in metro!ola
contem!orana su' orma unor ormulari metaorice succinte / a!roa!e slo.ane ,
Arhitectura )antului , Arhitectura amora" usoara !recum )antul" !lutind in aer" de
o materialitate redusa " ara .reutate1
Arhitectura ca luid2 metaora lu*ului si relu*ului , S!atiul .enerat este unul
luid " le*i'il" un loc al continuitatiii acti)itatilor umane in tim!1
Arhitectura ca trans!arenta" arhitectura ca in)elis trans!arent , Arhitectura
com!arata unui ilm in care in)eleste cor!ul uman " o materiali#are a ilmului su'tire "
trans!arent care omo.eni#ea#a societatea din #iua de a#i" ca cea care da acestui ilm o
structura$
Arhitectura ca o maniestare insta'ila" eemera , O Arhitectura care cauta
sta'ilitate si !ermanenta"dar se arata insta'ila" ictionala" tem!orara2trecatoare1
Arhitectura ca enomenalism2 ca mi0loc de !roducere a enomenelor , Arhitectura
ca in)elis al acti)itatii" ca o mem'rana iltranta a lu*urilor naturale 3aer )ant lumina
sunet4 si artiiciale$
Arhitectura ca o .radina de lumina " de )ant , arhitectura ca mi0loc de creare a
!eisa0ului"stra'atut de lu*uri naturale si artiiciale1
Arhitectura ca rascruce2 !unct nodal , )a#uta ca !unct de intersectie intr/oo
retea de acti)itati 1 o arhityectura a su!ra!unerii de s!atii etero.ene1
Arhitectura )a.a / 'lurrin. architecture , Arhitectura deschisa cu limite
sinuoase"oscilante1 limite )a#ute ca mem'rane osmotice care !ermit trecerea si nu
se!ara interiorul de e*terior$
RE5ERINTE LA MAESTRII , MIES 6AN DER ROHE SI LE COR7USIER
Toyo Ito ,(Pa)ilionul din 'arcelona este cea mai remarca'ila cladire a secolului 89"
inclusi) com!arati) cu cladiri ale aceluiasi arhitect$Nici unde altunde)a nu intalnim un
asemenea s!atiu luid $$$$Sen#atia creata de s!atiu nu este numai de im!onder'ilitate a
aerului care circula ci si consistenta unui lichid to!it $$$S!atiul com!us din sticla nu are o
structura anume ci sta asemenea unui stal! de .heata care ince!e sa se to!easca in
aer$$(
calitatea uida a s!atiului este !ierduta in !roiecte ultierioare / s!atiu de)ine solid
Reerinte la Le Cor'usier / Dom/ino houses : denumeste la el o serie de !roiecte
ince!ute in anii %9 in care a inercat sa aca limitele arhitecturii sa dis!ara si oloseste ;Le
Cor'usier ca re.erinta !entru ca era un sistem ce nu re!re#enta (o !ro!unere stilistica(
ci o distri'utie care !oate urmari cerintele iecaruia House in Ume.ao-a !rima serie
care s/au construit$ Prisma de <2=2&$& m in care #ona de #i este un s!atiu unitar $ A!oi
5irestation in >atsushiri ima. similara cu 6illa Sa)oye 1 este o !risma ridicata !e !ilotis"
cu o or#ontalitate accentuata " in s!ecial !rin erestrele 'andou1 alte e*em!le reerinte
mai mult sau mai !utin im!licite1
(Atat Le Cor'usier+s !ro0$ cat si !roiectele mele incearca sa cree#e o relatie !o#iti)a cu
natura$Totusi dierentele undamentale nu re#ida in relatia cu natura ci in modul in care
omul si arhitectura coe*ista intr/osocietate com!uteri#ata si intr/una care urmea#a sa ie
com!uteri#ata$++ Cor'uu a transmis un mesa0 im!ortant in era mecanica$Slu0'a mea e s
atraduc mesa0ul in era inormatica sa ac )ersiunea arh cor'usiene in linii sim!le$
Mediateca din Sendai, Limitele arhitecturii moderne
Punct de cotitura in arhitectura lui Toyo Ito " cladire decisi)a !t trecerea d ela sec
89 la sec 8?$Re!re#inta o a!licare a numeroaselor !ro'lematici a'ordate de
Toyo ito in te*tele sale " )catre au ost !artial )eriicate si unele din cladirile sale
trecute , lumino#itate2im!ondera'ilitate si sim!litate" ne.area as!ectelor
ormaliste" luiditate s!atiala" arhitectura ca !elicula su'tire" trans!arenta" ca iltru
de lu*uri naturale si artiiciale" ca maniestare dar si cadru al acti)itatilor
umane2actiunilor umane" ca !!unct nodal2 de trecere intre acti)itati" ca
meme'rana !ermanenta intre interior si e*terior$
Mediateca de asemenea ras!unde la du'la reerinta arhitecturala / Mies si
Cor'u/ " Mies intr/un stadiu !re/american !a)ilionul 'arcelona si Cor'u
!roiectelor Dom/ino"desi reluat in +linii sim!le+"intr/o )ersiune ada!tata erei
electronice si in ser)iciul societatii com!uteri#ate$Com'inarea celor doua
reerinte este )i#i'ila mai ales in dis!unerea !lanseelor unuia deasu!ra altuia
dand im!resia de !lutire$dar Ito duce conce!tul Dom:ino si mai de!arte trtand
atadele ca sim!le sectiuni si accentuand dierentele ni)elurilor succesi)e$Aceste
eta0e au dierite inaltimi de ni)el si )aria#a in inisa0ul de ta)an" in conce!erea
s!atiului interior si in mo'ilare" in sisteme de luminat si culoare$sIn !lus !e doua
dintre atade " materialull de inisa0 diera la iecare eta0 , sticla trans!arenta "
sticla transucenta si aluminiu / 5iecare din cele cinci meme'rane ale )olumului /
@ atade )erticale si atada orii#ontala a aco!erisului / ras!und unei unctiuni
s!eciice si orientarii sitului$Ser deose'ire de Cutiile de Sticla Ale lui Mies in
arhitecura sa americana " in care meme'rana deineste o cutie unitara " iecare
!lan al Mediatecii este inde!endent si are !ro!ria coni.uratie si tratament
material$
Toate acestea ar i acut in sine mediateca un !roiect ascinant" o sinte#a si o
ree)aluare a celor doua reerinte undamentale !entru arh sec AA dar si un
com!endiumm al ideilor arhitecturale deose'ite ale autorului1
Dar mediateca contine ce)a mai mult "ce)a care ii conera o !ersonalitate !ro!rie
si o im!ortanta arhitecturala de !rim ran.$Acel ce)a sunt ++tu'urile++ care
re!re#inta structura cladirii /1 !lanseele au &9 m !e iecare latura si sunt sustinute
de ?B tu'uri ce actionea#a ca structura$5iecare tu' este o com'inatie de te)i de
otelsu'tire "dand im!resia unui cos de 'am'us$;iecare tu' contine caile de
circulatie )erticala cum ar i litul si scara" instalatii !entru aer conditionat" dar in
esenta tu'urile sunt .oale$Lumina este introdusa !rin !artea de sus a
tu'ului$Acestea au orme dierite si dimensiuni dierite de!in#and de unctiunile
interioare$Coloanele tu'ulare sunt !erce!ute asmenea unor al.e ce se unduiesc
in a!a$6olumul &9 m !e B9 inaltime aminteste de un ac)ariu de a!a"iar ceea ce
si/au ima.inat a ost ?B tu'uri mscandu/se incet in a!a )irtuala ce um!le
ac)ariul$
Ito e*!lica ale.erea !aralelei cu a!a sau metaora cor!urilor luide in a!a !entru
coni.urarea unui s!atiu menit sa .a#duiasca noua media electronica$El e*!lica
ca noua tehnolo.ie nu e o!usa naturii" ci dim!otri)a creea#a un nou el de
natura artiiciala ce !oate i numita si )irtuala1
!rin orma circulara de dierite dimensiuni in !lan" schim'arile lor in !lansee
succesi)e" distri'utia li'era !e !lanseu si e*!resia or.anica !rin usoara
inclinatie si rasucire " tu'urile strucuturale au adus o schim'are decisi)a in
sistemul rational structural de Dom/ino"'a#at !e un .rid strict re.ulat de stal!i
indi)iduali$mai mult decat atat tu'urile conin circulatii si echi!amente astel ca nu
mai este ne)oie de s!atii delimitata in !lanC
ceea ce inseamna o'tineerea unui s!atiu li'er luid " diaan" ce !ermite
utili#atorilor sa se simta ca/ntr/un !arc "unde se !ot !lim'a si/si !ot ale.e
locuirle !reerate $dar !ro'a'il cea mi im!ortanta trasatura a tu'urilor este ca
sunt !ractic .oale !e intrea.a inaltime sii !eretii lor sunt meme'rane
trans!arente" toate acestea creand noi relatii s!atiale interioare1
RE5ERINTE ASCUNSE , LOUIS DAHN
Louis -ahn ataca !lanul li'er 'a#at !e domino !entru elelemtul sau oreducti'il /
.ridul structural si ace ca s!atiul sa !enetre#e structura" in)entand structura
.oala "structura continatoare de s!atiu structuri .oale ce contin elemente ca
scari"instalatii cu deschideri :E cutii d elumina
A$N$ Richards Medical Research La'oratory in Philadel!hia )olume .olite
!rismtice /s!atile ser)ante atastae s!atiilor ser)ite !! "contin scari instalatii aer
conditionat" arra a i structura !ortanat1 Mi-)eh Israel Syna.o.ue ideea de
)olum .olit ca!ata mai multa !re#enta i#ica cilindirce !e lan.a scari si alte
camere / ser)esc la luminarea s!atiilor interioare !rin .olurile lor masi)e1
Philadel!hia city toFer structura s!atiala com!usa din elemente structurale
o'lice care ormea#a .rid triun.hiular !ot i interGretate ca o structura .oala inalta1
Mediateca im!artaseste ideea de structurala si s!atiala "desi la o scara mai
mica "im!reuna cu cilindrii .oi care contin s!atiile ser)ante si constituie o sursa
de luminan in sina.o.a1
Ro'ert Ricolais , soara ri.ida .olita arta strucutrii este sa cum si unde sa
introduci .oluri 1 sa construiesti cu elemenet care sunt .oale" care au !utere dar
nu au .reutate$++
O'sesie !entru construirea unei sori la scara mai mare cu nimic in interior
Reerinta la Dahn si Ricolais sau nu" tu'urile mediatecii reormulea#a si transorma
s!atiul modernist s!eciic le ;Cor'usier si Mies 1 Mediateca im'ina !lanul li'er al lui
Cor'u" luiditatea densa a !a)ilionului lui Mies " conce!tul lui Dahn de s!atii ser)ante si
s!atii ser)ite de strcturi continatoare de s!atii si e*!erimentele structurale ale lui Le
Ricolais im!letite cu !ro!riile ideii ale lui Ito des!re arhiectura ca iltru" ca senot si
)orte* al lu*urilor emner.etice si electronice ce !o!ulea#a s!atiu de asta#i$
Tu'urile au ost modiicate in !oiect de la a#a de conce!t la constructia !ro!riu #isa 1
ceea ce a intrat in concurs ca ale.e !lutitoare sau cosuri de 'am'us si conce!ute ca
ar'ori din !lasa metalica " coloane imateriale"li!site de masa au a0uns sa ie tu'uri
.roase de otel intre ?@ si 8@ cm diametru "care au o materialitate solida si au ost taiate
unul cate unul si sudate manual$Desi o !arte din masi)itatea tu'urilor a ost di#ol)ata in
oarecare masura cand ele au ost inchise cu sticla ca i cum ar i e*!use in )itrina"
!re#enta lor i#ica inca este !re.nanta$
PRISMA SI CUR7A
Inca de la ince!utul anilor %9 el a )rut sa cree#e s!atii !ure ca cele din MM dar !e de
alta !arte sa cree#e cladiri *ae sa oloseasca su!raete or.anice " cur'ate in B
dimensiuni "ce !uteau i descirse ca e*!resioniste , mereu ima!rtit intre cele doua cand
mediateca din sendai a re!re#entat un mod de a le inte.ra !e am'ele1
de atunci si/a re.andit arhitectura cautand o noua li'ertate de e*!resie a ormei "dar si
un mod de a o controla !rin .eometrii deschise dinamice si inte.rarea or.anica a
di)erselor com!onente ale cladirii$ dsc %9@8
CAUTARI PENTRU INTEHRARE ORHANICA
Mediateca din Sendai consta din trei elemente deinitorii , !lacile"tu'urile si
ane)lo!anta1
MEDIATECA DIN SENDAI
Este o !ro!unere arhitecturala care !ri)este !ro.ramul intr/o noua ormula$Cladirea
im'ina o .alerie de arta" o 'i'lioteca" un centru )i#ual si un centru cu ser)icii !entru
oamenii cu diicultati )i#uale sau auditi)e$De la ince!ut a urmarit desiintarea
arheti!urilor con)etionale de mu#ee de arta sau 'i'lioteci$ Proiectul s/a conturat cu
intentia sa recom!una toate aceste !ro.rame intr/o mediateca si in urma unor discutii
cu s!ecialisti si cu comunitatea locala$ O'iectul arh suicient de le*i'il !entru a
ras!unde la e)olutie ulterioara si in.lo'are de alte !ro.rame1
Mediateca com!usa din aceste trei elemente de 'a#a " )or i !unctul de uniicare intre
cor!ul r!imiti) conectat la natura si cor!ul ca !arte a lumii electronice luide$