Anul al lOO'lea Nr.

4 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 14 Ianuarie 1937

»Frontului Rj' ânesc*

^ 'X ? oA.
B ED ACŢIA şi ADMINISTKAŢIA % politici — scrie oficiosul partidului
BEAŞOV, STB ADA LUNGA Nr. 5.
— Telefon 226 —
Abonament anual 200 lei
FONDATi Li 1838 SSGBIOKGBI Mlîlll. Naţional- *
crezând că
^gradat sa facă umorism politic,
zdruncina ceva din autoritatea
partidului Nation«.
Pentru streinăt&te 500 lei
Zadarnic — sp io i, — căci ce e a c e nu existé, nu
Pentru autorităţi 500 lei
Anunţuri, reclame, după ta if Apare de trei ori oe săptămână poate fi zădărnicit !

E O O U RI a se identifica cu tradiţiile noa­ lipsa de armament, în special chiar a unui orăşel, e atât de
stre strămoşeşti şi idealurile pentru apărare pasivă, este o complexă, că pentru o cât de

Centenarul noastre naţionale, s’au întovărăşit

cu toţi duşmanii ţării şi neamu­
lui românesc. Şefii. — pentru că
dureroasă realitate.
Câtă deosebire între ce e a ce
este şi ce e a c e ar trebui să fie şi
sie bă iniţiere în ştiinţa, doctrina
şi practica admini» tr< t'vă mo­
dernă — cari au roh l m numai
Apariţiei „Gazetei Transilvaniei“ toţi vor să fie şefi l — în loc de
solidaritate şi efort comun pen­
cât tragic adevăr în realitatea
dureroasă a contrastelor.,.— Am
»8 preg*te*scă t h ri\ d«r m a i
a le s s ă s e le c ţio n e z e ş i s&
tru binele tării şi progresul nea­ deschis, la întâmplare, această d e s v o lte a p titu d in e ie ş i c o n ­
„N eam ul R o m â n e s c “, organul Partidului Naţional-Democrat mului, se ceartă şi se înjură, nesfârşită Biblie a durerii, în ş tiin ţa p r o fe s io n a lă — e ne«
de sub conducerea d- lui profesor N icu la e lo r g a, publică la loc dând posibilitatea unui guvern speranţa că bunii români, acei voe nu de luni, ci d« an*,
de frunte în nr. 4 din 10 ianuarie a. c., următoarele rânduri pentru extenuat, neputincios, să mai în sufletul cărora mai trăeşte, Şi se mai cere ez’ ceva fiert«?
cari îi expimam mu ţumirile n oastre: existe tocmai în vremurile tra­ ce l puţin, o scântee de con­ preţios acestor slujbaşi : s ă în ­
gice prin care tr e c e m ... ştiinţă naţională, vor înţelege, cu v e ţe a iu b i ş i a r e s p e c t a ţa r a
C u p rim u l n u m ăr din an u l a c e s ta „ G a z e ta T ra n s ilv a n ie i1* Toată lumea vorbeşte cu în* un ceas mai de vreme, tragica
d e la B r a ş o v a îm p lin it u n v e a c d e c â n d a ap ăru t. ş i lim b a r o m â n e a s ă, în o r i
grijorare de un nou războiu şi semnificaţie a contrastelor dure­ c e c o lţ iş o r v o r fi ci. Sâ f a c ă
E a s c r ie :
cu toate eforturile noastre, nu roase. trec b ă bună, dar numai rem â•
»Organ de luptă naţionalistă, pentru crearea unui nou suflet C . I. O d o r.
este pentru nimeni secret, că neascâ.
românesc, Gazeta s’a integrat total în comunitatea spirituală a
neamului oglindind în slovele sale tiparul ce va cuprinde viitorul Ori, toste astea nu se dobân­
ţării noastre. Pornită în lupta de dărânnare a zăgazurilor ridicate desc îetf'o lună, ferească Sfân­
de străini, „Gazeta Transilvaniei“ prin trecutul glorios, concreti­
zează azi misiunpa rom ânească şi creştină ce o are pământul
(torsuri pentru pregătirea profesională tul! S e face deci mulă paradă
şi foarte multă de mag g e ş- în
Jtom ânîeî în tr e ite , pe pământul ce 1 vrea al Românilor. Actuala conducere a Ministe temeinică pregătire şi o bună această direcţi«5, d ir lucru trai­
»... Şi dacă azi, uitată de mulţi, Gazeta pare îngropată sub ruiui de Interne, dornică de a răsplătire, A i trfmit% la cursuri nic rom ânesc — nu.
povara anilor, să nu ne întristăm... da administraţ ilor locale o mai o lună de z le însemnează a i lo a n C . D o g a ru .
„Veacul de existenţă al Gazetei este chezăşia eternă a bună îndrumare, a hotărât îofifn- deplasa de pomană d?n locurile
jzbândei românismului pe aceste pla uri.* ţorea unor cursuri speciale pen* lor, pentru că viata administrativă,
D o rim v iată lu n g ă în a in te g a z e te i c a r e a a ju n s p rin tru pregătirea funcj ona ilcr ad*
v â rs tă d e c a n u l p r e s e i ro m â n e ş ti, ş i o s o a r t ă m ai b u n ă m iristr.t vi. De altfel, nu de a*
d e c â t a c e e a p e c a r e o a r e azi d a to rită p o litic ia n ilo r, n e în ­
ţe le g ă to r i d e v a lo r ile c u ltu ra le din trecu t-
ctm datează chiar şcoli de rang
universitar uiîde se dobândeşte Sarbatorirea d-lui Vaida-Voevod
o pregătire cu totul superioară
a funcţionarilor administrativi. Din Cluj ni se comunică că întreg cuprinsul tării şi iată că

Din Biblia durerii Dăm ca exemplu vechea şi preşedintele „Frontului Româ­

«Avem o ţară nespus de fru­
moasă. o ţară bogată ca nici
ce re alta.
Există însă contrast mei izbi­
tor, mai dureros, ca între bogă­
ţia ş s frumuseţea ţării n o asre
şl între faţa gălbejită, suptă de
nevoi şi mizerii a ţăranului nos­
tru din atâtea sate lăsate de
izbelişte ?
Există, oare, tragedie umană
mai impresionantă şi mai revol­
tătoare decât tragedia cuprinsă
In existenţa dureroasă a ele-
meniului românesc alungat din
drepturile lui freşti de cei pri
m'ifi de milă, deveniţi, astăzi,
stăpâni impertinenţi, lipsiţi de
ori c e scrupul ? î
Bogă|iile ţării sunt exploatate
în atâtea regiuni industrale; o-
raşele sunt pline de fabrici în
c a re zi şi noapte se lucrează;
centre com erciale avem pretu­
tindeni, şi totuş, porţile ori cărei
activităţi econom ice sunt închise
pentru elementul băştinaş româ­
n esc, harnic, cinstii şi dornic de
muncă. Câţi inamici ai neamu-
lui nostru nu sunt hrăniji de ţara
noastră, de ţara în care atâiia
buni români sunt muritori de
foam e..
Istovită de nevoi, suptă de
mizerii şi strivită de călcâiul
tiran al străinismului, pe uimrii
populaţiei româneşti apasă tb-
tuşi cele mei grele legi fiscale,
mai grele ca ori unde... Avem
staţiuni clim aterice, staţiuni bal­
neare şi maritime, spitale co­
munale şi Ce se cercuale, pe
lângă alte instituţii de sănătate
publică şi totuş, populaţia noas­
tră urbană şi rurală este bol
navă, procentul mortalităţii in­
fantile în creştere, iar simptomele
unei degeneresceir.ţe fizice a
rasei noastre tot mai pronunţate..
Avem şcoli multe, aced eaii,
universităţi, avem profesori iluş­
tri şi sa vanţi cu re nume, — ma­
rea m assă a populaţiei noastre
rurale însă, bâjbâe în cel mai
adânc întunerec al neştiinţei.
Luxul şi spoiala strălucesc pre
tulindenî, dar sub maiestoasa
superficialitate, în care ne com­
plăcem, găsim cel mai scăzut
standard de viaţa ce se poate
imagina într’un stat civilizat...
Invalizii de războiu, cari bravi
$i-au sacrificat fiinţa lor pentru
întregirea ţai ii şi pens o narii
cari s’au trudit ani de*arândul
muncind pentru binele şi pros­
per tatea neamului, îşi cerşesc
azi dreptur;le, alergând de colo
până colo, spre a-şi putea în­
casa pensiile de mizerie.
Bani nu sunt, criza este per­
manente, sărăcia este generală,
localurile sunt însă pline, petre*
cerile se ţ‘n lanţ, ier şampania
curge râu ia desele şi fastuoa­
sele banchete ce amintesc de
mesele bogate din vremurile de
strălucire ale vestit lui Lucullus...
Zilnic se constată noui acte de
risipă a banului public, aface­
rile veroase se înmulţesc me­
reu, lipsa de capacitate, de me­
todă, de bună credinţă devine
tot mai evidentă, de ăderea in­
stituţiilor de utilitate publică e
tot mai acută, anarhia intelec­
tuală şi morală tot mai pronun­
ţată, iar lipsa de caractere şi
de oameni cu bun simţ, tot mai
accentuată.
C ele mai mari probleme ale
neamului, cele mai vitale inte­
rese ale ţări, întreaga noastră
viaţă de stat, este tratată în
funcţie de interesele de partid,
privită fiind prin prisma politi­
cianismului negativ şi decedent
dar dominant. In locul oameni­
lor cu bun simţ, de suflet, de
prestigiu şi de caracter, pregă­
tiţi să îndrumeze poporul pe
căile binelui, utilului şi frumo­
sului, prin muncă şi cinste, a
apărut domnia politicienismului
care, în numele suveranităţii po­
porului, îndepărtând adevăratele
valori, a dus ţara şi neamul în
situaţia dezastruoasă de astăzi...
S e bal cu pumnii în piept a*
tâţla izmenari cari, departe de
reputata Ş co ală Superioară de n e sc" a primit de sărbători nu­
Ştiinţe de Stat, care ne-a dat pe m eroase delegaţii de intelec­
aţi realizat o comunitate de
muncă rom ânească în care se
regăsesc toate tiparele organice
un Ma’o'escu , Kogălniceanu şi tuali, ţerani şi fruntaşi, cari i-au ale structurii colective a naţiei
atâiia nrugisfraji ctsri au cinstit esprimat urări de bine şi sănă­ româneşti. Din fructele muncii
Înalta Curte de Cas&tîe, iar în tate la începutul noului an. Dea- D/. din activitatea acestei »fa­
administraţie ne-a dat atêtia în sem enea d-sa a primit nenumă­ milii* pe care aşi vrea să o vád
drumători cari, fie ca inspectori rate telegrame şi scrisori de multiplicată verigă cu verigă,
general*, tie ca prefecţi şi ca felicitare din toate părţile ţării în lanţ dealungul frontierei de
miniştri, au co tribi.it enorm ia ca şi din străinătate. oest, pentru a nu mai aoea ast-
modernizarea ad <inistraţiei ro­ D e Bobotează d l Vaida* Voe- fe l nici o team ă în c e e a c e pri­
mâneşti. Apo’, avem Ia&titutul de vod s’a deplasat în comuna Ş o - veşte paza acestor fruntarii,
Ştiirţ administrative,şcoală nouă recani, unde se g ăsesc între­ poate s ă vadă oricine c ă azi la
dar bună pentru formarea ele prinderile carbonifere ale d-lui 18 ani dela unire, am depăşit
mentelc r administre tiv . Numai prof. Mihail Manoilescu , o im­ cele mai mari greutăţi ale în­
că aceste două instituţii înde portantă întreprindere de muncă ceputului, din care nu trebuie s ă
pendente de St üt şi de pollti rom ânească organizată şi de mai păstrăm decât un regiona­
eleni, au cursuri temeinic o ga propagandă culturală în acest lism al amintirii şi al aparte­
ntaate, cari durează a uiţi ani de ţinut. nenţei locale , fecun d în fo rţă
zi e. Cu acest prilej d l Vaida a creatoare şi în stimulente.
Iată însă că ace* is cursuri!, a fost salutat cu mare bucurie de „Vă urez ca ordinea D?. de
ciri sunt ch maţi acum funefto muncitorii şi ţăranii din această muncă, realizările pe teren na­
narii comunali şi judeţeni du regiune, iar d-1 prof. Mihail Ma­ ţional şi cultural precum şi spi­
rează.. u n a lu n ă ! Am cetit şi noilescu l-a salutat ca pe cel ritul cu adevărat de familie care
eu surprics ^cea&tă roiitate, ca mai mare ardelean, în jurul că ­ vă animă, să s e generalizeze
întt’o lună să pregăteşti pe sluj. ruia se grupează azi toate soli* oferindu-vă într’o zi cea mai
basul destoinic al comunelor şi darităţile româneşti pentru a-i mare satisfacţie pe care o puteţi
jadvţ lor. S e va spune desigur : ajuta ca să împlinească o po­ avea, aceea de a vedea că aţi
aceştia sunt deja slujbaşi şi au runcă a vremii. fost precursori luminaţi.*
rutina prefesiunii, doar merg la D-1 Vaida-Voevod mulţumind După aceasta corul Caravanei
cursuri pentru perfecţionare ! Ori pentru această manifestaţiune culturale a executat mai multe
cum s’o spune, noi ştim că ru­ spontană, a spus între altele: cântece. D. Vaida a vizitat apoi
tina e una şi desecri chiar ea „Aţi venit Dv. aici din Mol­ minele, biserica veche a colo­
paralizează bunul mers al unei dova — s’a adresat d sa către niei miniere, Casina şi celelalte
iestituţ i, 1er pregătirea ştiinţifică d-1 Manoilescu — aţi adus o instalaţluni muncitoreşti. Seara
şi practică e cu totul alfa şi serie de bravi ingineri de pe s’a reîntors la Cluj.
această pregătire ştiinţifică şi
practică (chiar pentru un func­
ţionar eere-i abia copJsl şi va
rămâne veşnic copist) nu se
Forţele navale ale D. R. S. S.
poate face într’o lună, nici în
două, nici in nouă, ci in mini'
şi amiralitatea sovietică
mum 2 ani de zile. In legătură cu limitarea mar* Sovietelor dreptul d*»a mal con»,
Când fac această afirmare, o m ă:ilcr navale, astă vară s'a în* str ui (în afară de Extremul O-
fac In peifectă cunoştinţă d e cheiat un tratat naval anglo-rus, rient) 7 crucişetoare sub 8000
cauză, C unosc atât modul de care este paralel cu tratatul tri­ tone fiecare, însă Înarmate cu
activitate al funcţionarilor co* partit încheiat la Londra, Intre tunuri de calibrul maxim 18 5 în
munali şi judeţeni, dela copist Marea Britanfe, Fran a şi Statele loc de 16,5 cm. 3 ) S ’a mai a-
pâoă la subprefect şi secretar Unfte. cordat Sovietelor construirea e
genera!, cât şi cerinţele unei noui Prin acest tratat Sovietelor ru> două cuiros te înarem t 2 eu fu­
vie}! în organismul comunal şi seşti 11 s’au făcut concesiuni con­ isuri da calibru 40,5 cm., în io;
judeţean, C a să putem în mod siderabile şi anum e: 1) In Ex­ de tunuri de calibru 37,8 cm.,
serios transforma în bine viata tremul Orient Uniunea sovietică aşa cum se prevede in tretâtui
comunală şi judeţeană prin a c­ are mână liberă, puiându ş! spori dela Londra, cu condiţia i s s i
tivitatea acestor slujbaşi de o flota cum va crede de cuviinţă, ca Japonia să adere la această
impottenţă capitală, nu cursuri f i r i să tină seamă de limitele limitare a calibre lor.
de o lână şi nu le a fă d e mi­ calitative ale tratatului dela Lon- ; Oraţie: teritoriului său im ens
zerie trebuie s ă ie dăm, ci o dra. 2) Tratatul naval acordă şi pozifiel geografice, Rusia n o-

l
 OAZETA TRANSILVANIEI Nr, 4—1957

vietîcă ère nevoe de o flotă pu* Pentru à se |>üteà èomanda de care nfei vârste şi nici tre> UN A P E Ir.
furnică, deoarece et át la Apus, unităţi e mari maritime şl a con* cutul său nu 1 apără,
cât şi la Răsărit are adversari duce manevre strategice st t i c p istă un lucru care impune ti
puternici. ti ce pe mare, desigur că este neretului şi care stabileşte peste
Până în prezent Sovietele ne voe de o experienţă mare şi cunteo anilor o legătură sofl^*
şi au concentrat ţoată atenţiunea foarte îndelunga1*, pe lângă o tească directă ; ea pretueşte mai
C o n tro lâ n d r e g is t r e le a d m in is tr a ţie i a tre b u it s ä c o n s *
pentru sporirea flatai din r e cultură specială de bază. mult d«cât toate co le ctlunile de
tatăm , c ä m u lţi d in tre a b o n a ţii n o ş tr i c ă rtu ra ri, p ro fe s io ^
mul Orient, fSrfi însă să grecii Numai în cezul unui conflict votur), luate în zăpăceala zile*
ni ş ti ş i p lu g a ri, s e g ă s e s c în r e s ta n tă cu a b o n a m e n tu l, u n ii
feze fl )ta s í din Rusia o»re© n- armat cu o putere streină, cum lor de alegeri".
c h ia r c u r e s ta n te d e p e s te u n an , d e ş i a b o n a m e n tu l la
fală. ine e Japonia sau G arm inia, s e va Ş i mai d eparte:
z ia r a fo s t r e d i s la 200 le i a n u a l ş i la u n ii a b o n a ţi, m a l
La Vi idtvostok s’au concentrat outea constata dacă comandanţii „Tineretul învăţat şl viteaz al
lip siţi d e m ijlo a c e , c h ia r ş i la p re ţu l d e ju m ă ta e.
pân^ acum aproximativ 4 0 - 5 0 flotei sovietice, proveniţi din tării acesteia, tineretul cel mai
C u to a te a c e s t e a am d a t b u c u r o s p ă s u ir e d e platft ş i
de submarine noui, care au fost proletari, sunt 1a locul lor sau bun al tării, este definitiv pier­
n’am în tre ru p t trim ite re a re g u la tă a z ia ru lu i n im ăn u i.
construite îa Europa ş! în mod nu ! . . . dut pectm vechile partde poli­
A p ro p iin d u -n e acum d e s fâ r ş itu l an u lu i c r e d e m c ă n u
dis eret trimise pe mere acoîo. Lt.-col. lust. /. Stan, tice ale tării ; el nu merge estfizi
s e p o a te s u p ă r a n ici un a b o n a i a l n o s t u, d a că î evităm
D tpS ştrlle unor «tar», flota către ele, şi ce e a c e este nou,
subm arini sovietică îa Oceanul nu oa mai m erge n'ci mâine, p e a~<?ast§ a le p e c e i r e s ta n ţe s ă - ş i fa c ă dm »na, pert-
P acific şl î-i Marea BalîicS. s’a
sporit de 4 ari. Tot jş ! p l a ! î& R E V IS ! E când va ajunge ia maturitate, lis
zidar îi vet! aştepta pe aceşti
tra «1 p u tea ş i n o i ia rându> n o stru s fa c m fa '» m u ltelo r
t h e itu e a , p e c a ri le a v tm :u re d a c ta e « ^purir^'* şi é x p e
concurente fl >Ui japoneze din „Lumea Novă* Nr, 12, tineri cu masa întinsă, ei vor d ie r e a z iaru iu i. " 1
O c^ aiu l Pacific şi flstei ger D I Mihaii Manoilescu publică refuza fotoliile ministeriale ş!
N unu i a ju tân d u n e u n ii p e alţii p u tem s ă d i e m l a
m a ie din M irea Baltică mai un ©ou volum, In curs de tlpă vor prefera băncile ds piatra
în d e p lin ire m a r e a m isiu n e n a fio n a ă , în s e r v ic iu l c ă r e ia
este mult, D r pe lângă un to rire la Paris, tratând despre ale iuiclvsoribr Partidele cele
stă m ş i m u n cim cu cre d in ţă ş i d ev t m ent
n .j mare al vaselor d i războîu „Partidul unic, instituţie politică vechi «or ajunge să sece, ca
R m âni, nu u itaţi ă p e s te s urt tim p z ia ru l „ G a z e ta
m ii este nsvoe şi de comen a regimurilor noi*. In acest au acele bă ţ! 8pr<» care de multa
T ra n s i v a n ie i“, c e a m a i ve h e g azetă ro m â n e a s c ă , c a r e a în ­
danţi experimentaţi şi cadre mar oferă cetitorilor considera* vreme nu se mai îndreap ă <*pa
cep u t s ă a p a ră in a n u l 1837, îm p lin e şte s a t 3 d e a n i a e x is ­
ofíte^su b oe pregătite, {iile f a d e in préfetï căr|iî, sub- vie a isFoarelor, şî cu cât va
te n te i s a le .
Fiotd japoneză şi flota g er­ lin Sind Iacă odată, că secolul trece vreme?, cu atâl apa băltii
mană* ta privinţa cadrelor ofi|e- nostru se poate mândri cu două se va face iacii înăcrită mai a* Administraţia ziarului
reşH »4au foarte b!n$.Nu tot aşa nou) institut1* * corporaţia şt par­ mară şi mal otrătfdoasă*« „GAZETA TRANSILVANIEI“
de bine, în >rl viaţa cadrelor oft* tidul unic. Despre corporatism Ionel Murăroiu,
fereşti, s a fltfa s ivíeücö. d'sa a tratat pe. larg în volu mul
Dlii cauza revoluţiei comu­ „Secolul Corporatismului". Aş D i v e r s e clară c ă de aci înainte spiona­
ju l industrial va fi pedepsit cu
nist*, majoritatea ofiţerilor die teptâm cu nerăbdare epirifta
m ^rna i -ivieci^â rusă au fost noului volum, carc se cununii
Externe B a n c a N a ţio n a lă a R o m â ­ moartea.
•
n ie i, pr;mhid j u n. ro a se c reri
omorâţi da boiseficî, mtsifi s’eu su> calităţi deosebite de orfgi* Eloeţta s e asigură în osderea de informaţiuni cu pri?ire la
refug at ia streină tale şi o ia* a a lM e , deoarece mu cunoaştem A d m in s t r a ţ ia M e s e i S tu ­
unor comolicoţii europene . Zia m onedele m ita li'e , öduce la d e n ţ ilo r „V. O n iţiu “, pentru a«
finie parie din ei, chiar da eft au până acum o lucrare ce să t.a* rul vJenez „Neue Freie Presse* canoştiriţs c ă n j B nea Naţio­
ram«« în Rasia, au tosi daji a teze apariţia partidelor unice ca ja tor ar a cu m asă m edicam en«
anunţă din Geneva, că gavernul nala e s le înst luţiânta ca re sa te gratm t* a elevilor harnici dar
faré mn fljti, fiindcă co n d ică un fenomen sociologic specific eheti&n a început să ia măsuri ocupă cu b aterea m o fe te de lipsit*, dela liceul mK. Ş ig u n a * ,
torii bolşevici n'au avut lacre* secolului »I XX'lea. pen ru protecţia tezaurului elve­ metal, c i M ooetărie Statului,
dere ia el. A trebuit deci să se D l N. S. Cărpfnişanu tratează mu ţum eşte ş! pe a csa stg c a le
ţian, în aur, In valoare de ,2700 pendinte de Ministerul Finanţe d-îui maior Ş îe f m Lu pu pentru
formez?, cedre noui de of;ţ?ri interesant şi stilat apropierile şi milioane fraaci el fejten?, în ca­ lor. d rul d î 200 Isi, in m e m o ria lu l
şî co m an d aţi ai flotei sovietice. deosebirile dintre cooperaţie şi zul uaor eventuale co aplicaşi In con secin ţă roagă p e toţi f Vector C ern ea.
O rî, acea&tâ pregătire cere mulţi corporatism.; Regretăm că stu europene. O parte a tezaurului c e i c e tiu lămuriri de cerut, să
«ni de şcoală şi îndelungată ex* diul nu este suficient de extins. O lor. Direcţiuni a E abricei
a fast trimisă spre depunere la se ad reseze direct M onetSrlei de hârtie Zâ neşfi S . A. /?,,
perfectă D l M. Minoüescu şt a puri ­ bănr-i din strelnătaie, iar restui Statului» Bucureşti, strada Fabri* Qraşoo pentru frumosul dar de
S ngurul ofiţer al flotei impe­cat răspunsul său îa Mesaj §n va fi depus îa for ărete* bine ce de C h brlturi K’r. 2 —sau Mi­ 1900 lai, pe ca re îi f jc e aa de
riale, rămes m fl^ta sovietică Senat, care se trimite gratuit, la ap^rete, din mur<ţif elvcjieni. nisterului F/fiâs-iţeior. Numai c e ­
C all«', m momentul de faţă are cerere cetitorilor (id rcsa admi- a a, în ajunul N aşteri’ Dom nului;
Pa de altă p^rte, statui m« josr rerile privdoare la lămuriri în Onor Comitetului Ş jo la r d e la
gradni de flig of isr cl. Il a (a niatratîei : Bucureşti, strada 3 . elveţian a laat mlsurl In veae- legătură cu m oneta ds hârtie, Ş coala primară d i Stat Nr. i
mira ) ú comandă flota sovte Mussolini 2 7 ) . Extrag jm : rea strămutării bluroürilor sale singura fabricaţi* de B a n ca Na»
fică d?n Marea Baltică. Are 53 „ F arm ulei ß d .ui Vaida pot fi „Andrei Mureşeanu* Qraşoo *
dela oraşe îa iocaliiătl dis pla­ ţkm aiă, s e vor ad resa Băn cii. pentru darul da 500 lei, în lo c
de tnh latîmpul razbo'ului mon disc »idle sub raportai politic, tou rile Alpilor. •
dial era locotenent pe vasul de süb raportul ju r á i ; , d;r ceeace de coro an ă pe sicriul cu trupul
linie , Slava“, scufundat iăogl nu poate ff discutat, ce e a c e nu P e d e a p s a c u m a r l e a în «e l« iufieţlt al Pr. loan Brânzea,
Ezel. Intre amiralii sovietici el poate fi contestat este valoarea !n at>kiţiuciea p e n s io n a r ilo r . P o lo n i a ş i O ^ rm a n ia , După profesor, care a fo t un devo*
8Í-JU: este cu urni stag u marină* moral» a niDudinil sale s^fle Adm iii strati^ F iaan clarâ B r ^ ş j? , cum anunţa z îa rtie din Polonia, tat *<bru în corni etul şco lar
re s c solid. te şt? Un o ai, care a fast de a* &du>> la cunoştinţa d lor p^n s’a afişst un decret el ministe al num tel ş coaie.
Făcând o comparaţie a etăftf, tdiea ori prim miaistru In a c e a ­ sîon afi din oraşul şi j -îdefui Bra* rului de rlz b o i, erătând că orice
m ijlocie a comandanţilor flote­ stă ţara» care pule« io&rte co ş îv, că c e i cari au de în casat atent st i.npotrlva s gura ntei s t i­ M U L Ţ U M I R E
lor din statele Europei apu»eue mod să aşt• . pîe in partidul na* pensii restante dela 1 | IV | 934„ lului şi o ditiei publice va fi p e­ Stimate Domn,
cu comandanţii flotei «o vieţile, tronai ţărăn se să m '1 vie üa^-a sâ se prezinte la Administraţia depsit cu m ja rte a . Autorii uoor Ţin a V ă fa ce cun oscut c i
putem constata, că nici a flat« odată şi in oaatft prim mints* k u a îă r i ş\ Piăţi B raşo ?, latre a s'f l de atentate vor fi traduşi sunt foarte mulţumit de efectu l
din käme ru ere am irali1 fttât trj, îşi dă osteneala ime&să de o rele 8 — î l a. m., pentru m ea- in faţa Curţii m arţiale şt con* minunat, pe care-1 au a c e s te
de tineri ca fl>ta sovietică, fără a lua toiagul, de a merge dela sarea pensiilor restante. D nii damnaţi îa moarte. Tablete Togal asupra feluritelor
să n1!&i discutăm de pregă ir«a U i capăt ia éltül al fërii şi pensionar! vor ad u ce carn ete de — In G e r m a n ia va fi pedepsit răceli, dovedindu-se c a un bun
lor militară şi experienţa de de a predica o cred.nfă nou#, pensii sau, dacă passed* mandate cu moartea s^iouoju?. S â a»ur>ţa calmant.
luptă care de asem enea e ki­ cu taate riscurile, cu tjatfc In dr; pistă c a acte justificative. aaume din B eilin , că îîî c frc u rile Bucureşti, 24 Se^ t 1932.
fér! oară. diferent «ic Şi cu toate i£?.$altele bine imformate de aco lo se de* L. F loresca,
KE!?
asociaţii religioasă „Agru", duc meţi de Dumnezeu şi nu vS m i Celor, cari cearcă vrajbă pe
Rostul reuniunilor de femei ■) I şl ei în zilele noastre, ca şi Si­
mon Chlrineanul, crucea sufe­
ruşiîisţi de oamen ?l
Poporal b!âad şl cucernic ne
temă codcSLm aiâ în n ce a stl
Ram Inie de az*, mare ş! fericită«
rinţelor din lumea această, de spunea atunci adeseori: Pro - le ad ie aminte de stările de azi
D nâ Presidentă, d-ne lor I Lui, spre Prea Curata Vergură multe ori rea şi răsfrătitoare, p ila R ossia (se prăpădeşte Ra din Ru lia pra*asiaFaieă şl din
şi d'lorl Maria: Iată mama ta l Ş i dintru împotriva lui Isus şi a învăţata* sia)l D jşm anii credinţei crej* Spania catolici şi să se gân­
acel cea s ucenicul lui isus, a rilor Lui sfinte. tsne, străin de neamul şi ere* dească azi cu Înfrigurare la îm­
Din prilejul congresului arhi- tuat-o pe Fecioara M iria în
In anul 1916, deodată cu ra* dinţa poporului rus, au pus stă prejurarea ac^la, că dacă ar fl
diecezan ai Ualunei M sriane a casa sa.
tragerea temporară a armatei pântre pe acest popor blajin şi lovită şi ţara noaslră de acea­
Fem eilor Uaite „Sfia M aria* d n Patroana şl ajutătosrea aso
române dia ţara Făgăraşului, azi, cărui D zea se Inchiuă a stă cruda soar;#, la tel oor muri
aihldleceza noastră greco- cato­ d aliei noastre creştine de femei
lică ro m âiă de Alba lull a şi Fă lupreună cu soţul meu şi du* ceşti păgâni cari au ucis pe cu m oirte de martiri preoţii şi
creştine uaite cu maica noastră preoţii ruşi şi au dărâ nat sanc credincioşi g reorient aii c a şi
găraş, in calitatea mea de dele­ când in br^te pe copila mea da
Roma şi de femei române, des­ tuarele, locaşurile de îachm ă preoţii şi credincioşii noştrii uniţi.
gată a reuniumilor mariane din 1 şi V 2 ani, ier ca avare ducând
cendente din un neam venit tot ci une şi de reconfortare sufli i- C a femei rom&ne, ca mame
vicariatul Făgăraşului, aduc sa* cu noi hainele depe noi, ne*am
dela Roma sfinţilor apostoli Pe* tească ale poporului ru s?! Cu române, pe frm tispicful con*
lutul membrelor creştine româ e retras pe pământul rom ânesc al
tfu şi Pa vel, este Prea Curata înfrigurare sufletească citim azi ştiinţei noastre de Româuce, sunt
unit 5 din Istoricul judeţ a lai Munteniei, de unde am plecat
Fecioara Maria, cea mei sublimă, despre stările triste din Spania săpate adânc cuvintele acestea,
Radu-Negru, descălecător şi In şt am trăit îa zile de amară be>
cea mai sfântă şl m i ideală cet lice, a şa după cum cu a* cari n3 uor f i un crez sfânt în
tem eetor de ţară In Muntenia. jenie şl suferinţă în iarna anu­
printre fem eii 2 tuturor veacuri­
lui 1 9 Î6 spre 1917 şi o psrte ce e a şl I e, ffigurare cltiam în anii oiaţâ :
Când Mântuitorul nostru h u s lor, cari au fost, sunt şî vor mai
H lsto s, urca pe drumul ch!nui* din anul 1917 pe pământul sfânt trecuţi şi cetim şi azi despre „Fii tare ca o stâncă
fi, fiindcă E i, această Fecioară stăriie din Mexico, unde estâ Şi nu uita, că eşti Româncă“
or al Calvarului, pentru a în* a! Moldovei, necălcat de o ş tle
din Nazeret, a fost învrednicită asuprită religia creştină catolică
■ununa cu sufêrisifeie Luiop^ra străine.
nască pe Mântuitorul lumii. şi sunt schingiuiţi, torturaţi şi Atunci, când învăţam pe fiul
ne si an 8, pentru a cărei desă­ R istui reuniunilor noastre este, Da aici împreună cu ceilalţi om crlţi, preoţii şi credincioşii meu H jria C lo şca Crlşan, c a
vârşire a fost trimis In luit?, '.a s i şteargă, ca şi sfânta Ve* refugiaţi ardeleni, în luna Iu'ie acestei religii. In Spania, epis­ să*şi facă semnul sfintei cruci
luând ch’p de om, i-a c ş ’t în ron'ca, bobii de sudoare şi su- a anului 1917, am fost duşi în copii, călugării şi călugăriţele şi sâ rostească şi el cu buzele
ca le femeia milostivă Sf;a Vero­ Printe depe frunţile celor tru* gubernia Ch rsonului din Rusia, &ufer martiraj, ca in primele vea­ lui nevinovate prima/e rugăciuni,
nica, femeia cu inim i de aur, dit', să allite suferinţele lor tru* In satul moldovenesc Horotcaia curi ale creştinismului. B.seri cop l il meu mă întreba adese
ca re cu năframa ei albă ca »eşti şi sufl teşti. In organizaţia de lângă oraşul E'isavetgrad. cile, operele de artă — unice ori, că sunt şi oameni de aceia»
neaua a şters fäfa trudită o!u! Di seri cei noastre române unite, Aici ne*a fost dat së vedem pri­ în lumea întreagă — sunt dă­ cari nu stî închină lui Dumne*
b ts şl chipul b'ânduiui Isus s’a in acest drum de jertfe creşti­ mele începuturi de destrămare râmate şl nu sunt cru jite nici zeu şi bat şl omoară pe cre ş­
fot.p^rit pe acea9tă rdăhraml, iar socială naţională şi creştină a
neşti, avem ca tovarăşi de muncă osemintele celor, cari se odih tini ? . . .
Slm oa Chlrlneanu! a dus mai Rusiei pravoslavnice.
p><* soţii noştri, cari constituiţi în n esc îa morminte. Supuşii ita­ Rostul sublim al reuniunilor
departe crucea sfântă a suf ti»*
In Lavra (biserica cea m sra) lieni sunt ucişi în această S ? i noistre de f mei române unite
taior lui isus. Iar acolo sus, pe •) Zdele trecute s’a ţinut îa oraşul din K £W, loc de pelegrinaj pen­ nie, fiindcă s'au găsit in casele este, să creştem din copiii noş-
mur,tá l3 Golgota, atund, c â id Mediaş congresul anual al Uniuuei
tru Ruşii cucernici, intrase într’o ior icoane. Mame creştine spa «m tot tâţ<a creştini şi român!
Mântuitorul fcşi Rescum păritjrul Reuniunilor Mariane de Femei, sub
presidiul d-nei Emilia Hopârtean, născ. Duminecă în b iserici, în decursul niole sunt ucise alături de copi­ bin i, s i tIu ă ti suferinţele celor
nostru era răstignit pe^ cruce,
Coltor, profesoară în Blaj. Discursul slujbei, soldaţi cu ţigările în laşii lor, fiindcă au o credtatţ^ bolnavi şi năpăstuiţi de soartă,
I 'u i a spus ucenicului său iubit, d-nei Eugenia Crişau a fost viu a- gură şi cu capelele pe cao şi creştină şi sper într'o t ^ ă na* să of -ri n o supă. o mâncare
sfântului losn, cere era cel m i piaudat şi congresisteie au cerut să
episcopul celebrante i-a înfrun­ tsonală spaniolă şi creştină ca­ caldă, o hain ţi, o vorbă de mân­
mic printre Apostoli, arătând fie publicat îa ziare. De aceea îi fa­
cem ioc cu plăcere în ziarul nostru. tat cu cuvintele: nu vă mai te­ tolică. gâiere c d o i s ă r a c i cari se sbal
sp re scumpa şi sfifita Maica
 Nr. 4—1937
Ministerul de Interne a dat o
circulară, prin care se fixează
din nou alegerile comunale şi
judeţene, unde funcţionează co
misii Inhrimere.
Toete aceste alegeri, — Intre
c a ri şi cea a consiliului muni*
cip e l Brasov — «e vor face în
zîua de 25 Martie a. c., data la
c a re au fost convocate colegiile
electorale.
Totodată Ministerul de Interne
a trimis d lo r primi preşedinţi ai
tribunalelor din tară, o circulară
cu priv re ia tragerea la sorti a
cons lie ilor judeţeni şi comunali,
conform l^gii administraţi *e din
Marti® 1936, conform căreia o
Jum ătate din rmmărul tot al ai
consilierilor aleşi, judeţeni şi
comunali, urmează a se reînoi
din 3 In 3 eni, prin tragere la
sorţi.
Convocare
In conformitate cu ari. 11 din
l e g e a Corpului Contabililor şi
«rt. 33 din regulamentul acelei
legii, d*nií membri ai Corpului
Contabililor Autorizaţi şi Ex-
perţi Contabili, secţia Braşov,
surat convocaţi în Adunarea Ga*
nerală ordinara, pentru Dumine­
c ă 31 Ianuarie 1937 ora 9 a. m„
ia r îa câzul de neintrunire a ma*
joriiătii membrilor, pentru Dumi­
n ică 7 Fevruarie 1937, la &Ct e -şl
Oră, cu ori câţi membri se vor
prezenta, în sala de şedinţe a
Cernerii de Comerţ şi industrie
Braşov, cu următoarea ordine
d e zi :
î . Darea de seam ă a Consiliu­
lui d‘‘ Administraţie.
2 Raportul Cenzorilor.
3, D escărcarea Consiliului de
gestiunea sa.
Pfeşediat e, indescifr ;?bit
Secretar, G. Liţu.
Legătura între generaţii
«ste chezăşia de consolidare
şi propăşire a neamului.
Tineretul să se încline
acestui principiu! El trebue
să cinstească generaţia U-
nirii şi să fie hotărât la a-
ceeaşi jertfă pentru neam
şi ţară (
si
în mizerie amară, să procurăm
clipe de bucurie copiilor din
satele şl oraşele noastre pries a
ranjarea pomului de Crăciun, s i
ferim fetele cari merg servitoare
la oraşe, pentru a nu apuca pe
drumul mizerii, cari le duc sigur
in braţele tuberculozei, morburi*
lor ruşinoase şi neiertătoare şi
casele de nebuni, laiă opem de
samaritean milostiv, c e trebue
să ro îndeplinească a so cia ta
noastră de femei creştine ro-
mâne, u tiie cu biserica Romei.
In acest senz au lu erjt şi reu­
niunile noastre de fím ei din vi­
cariat ii Făgăraşului.
Ne ar blestem a azi şi ne vor
blestema şi In viitor sutele de
mii de mucenici români şi eres
tini, cari au murit în decursul
veacurilor, căzând înfrânţi In
lupta ce au dus-o pentru îcfâp*
luirea României Mar?, — dacă noi
nu vom fi ia culmea ch eu ărei
noastre şi vom dezetta dela da­
toria e cea sta sfântă, de a fi şl
pe mai departe păstrătoarele
patrimoniului creştin şi nat ona),
lăsat nouă ca cea mai preţioasă
moştenire de către înaintaşii
soştrii.
Azi rugăm pe Prea Curata
Fecioară M iria, patroana şl o
crotitoarea noastră, ca împreună
cu cetele îngereşti şi cu îngerii
noştri! apărători, să se întrepună
cu rugăciunile lor, pentru ca
Prea bunui Dumnezeu şi dulcele
nostru Mântuitor Isus, să-şi re­
verse harurile Lor cereşti! peste
G AZET i TRANSILVANIE! Pagtao 3
R a ze m iraculoase •5?
Ziarele itaHene anunţă că
II
drul Marius Mancini, profesor La 15 Ianuarie se trage
da matematici ş! fizică la Aca* la Fundaţia Carol clasa a
deraia din Brera, a descoperit
raze, cere fac invizibile persoa treia a Loteriei de Stat. Peste
nele şi obiectele. 11.000 de câştiguri în valoare
Descoperitorul a declarat că
razele sale fac invizibile orice de 30.000.000 Lei
persoană sau obiect, şi numai
obiectele care vor fi fabricate
din metale speciale vor put.ea
CLASA A 3-a ESTE UN PAS MARE CĂTRE TRAGEREA FINALĂ,
să evite efectele acestor raze
CĂTRE PLOAIA DE M I L I O A N E DELA 15 F E B R U A R I E .
Ş c o a la d e S ta t d e c o n d u ­
I
c ă to r i d e a u to m o b ile şi trac­ N U U I T A Ţ I ,
toare egricole, s’a mutat ia lo
că trebue să vă reînoiţi
calul Chesturei de P orţie B ra ­
şov, Prundul Razelor Nr. 5, unde lozurile: C u m p ă r a ţ i
cu inreprre dela 7 Ianuarie 1937
s au desch s cursurile. S e pri-
lozuri noui, pentru a
mese înscrieri în fiecare zi pen vă înmulţi şansele.
tril profesionişti şl amatsrî aflaţi
pe r^z4! ju d eţelo r: Braşov, Trei
Scaune, Ciuc, Făgăraş şi Odor*
heiu; asem enea ş! din alte ju
det® când candidatul îşi are do
mtciliul stabil sau provizoriu pe
unul dia judeţele menţionate.
L o fe rla de S ia i
C IN E M A „A STM A IN SALA „ f t S T R A“
Miercuri 20 Ianuarie
D e la 14 IA N U A RIE
O singură reprezentaţie
C e a m ai p u te rn ic S r e a liz a r e a s e z o n u lu i Turneul „ALHAMBRA“ cu marele succes al
grandioasei reviste
Gustav Fröhlich - Lida Baarova
/ \ 1 • 1
în
w î w • 101 Alhambra Melody
C l i p e de r ă t ă c i r e Intr’un prolog, 2 acte şl 50 teb’ouri de N. Con stan finesou şS
Vlădoianu. Mizica de Ion Vasile seu.
U n ta b lo u din v iată, em o ţio n an t, a tra ctiv , în tr ’un ca d ru
s tr ă lu c ito r . - Regia: P A U L W E G E N E R . Arii originale de Mişu Coistantlnescu, Pâtre Rimea« G. WiÎE$wf
E ig e n Mírea, V, CItov şi Claude Romano.
C u: T h e o d o r L o o s , E *is a b e th W en d t, R u d o lf K lein-
Direcţia gentra>ă a spectacolului: N. COM5TANTiNESCiI,
R o o g e , H a ra ld P a u lse n .
Dir, muzicală: I. Vasiles^u. Dir. coreoarafică: S. Sioiixîa. D e*
M uzica: Or. G iu s e p p e B e c c « *.— Com plectere: Jurnal BW A R IA coruri de: N. Aiex^ndrescu’C^ramalau si H, Rohrhoff r. M id ie f e
şi schite: de pictorul Siegfried. Costume: Suzaua V asiles cu.
L u e ie ioc ile tai Nr, 59.695.
Publicaţiune
Costume din Paris şi Londra special executate de C a s e le
Paseau d şi Max Veldy
furnizează la domiciliu Soc. 40 ALHAMBRA GIRLS.
öancu, telefon 1040 Str. Mthd In ziua de 23 Ianuarie 1937, 2 O R C H E S T R E J izzul ALH4MBRA şl J izzal Reininger*Lec»ardl
Viteazul Nr. 26 (fastă Strada ora l i a. m., s ; va ţine a doua d la darul Z ssf şl Drescher-Maree! dela Mixim Zig-Zsg.
Fabricii). licitaţie pubiică, pentru darea în
1000 kg. lemne crepate Lei 570 arendă pe exerciţiul 1937—938,
Pn Municipiului s Braşov 'România
500 » » . * 290 ti următoarei jr terenuri proprie-
1000 n „ biaae » 530 tatea armatei ; Prefectura judeţului Braşov
500 „ * » 270 1. Teren pentru cu’tură sau Nr. 37.338 -1 9 3 6 . S tr?. Aim . şi Statist,
Oneeţă în suprafaţă de 16 Ha. Serv. ad tiv.
Cântărire exactă, serviciu con* 6 659 mp., dim comuna Catalina
No. 77— 1937.
ştienţios. jud Trei Scaune. Publicaţiune
25 3 —-3 S o c . B an cu . 2. Idem în suprafaţă de 10 Hs,
8,517 mp. din comuna R ise n ! r e fe r ito a r e la d is tr ib u ir e a Publication«
jud Trei Sceuae. c ă r ţilo r d e a le g ă to r, La Prefectura judeţului B ra ­
conducătoarele şl membrele a* Licitaţia se va tine fn Braşov şov se află vacant uit post d e
S e aduce la cunoşt nfa locul*
sociaţiei noastre, pentru ca să la sediul Comand. Corpului 5 tor»lor Municipiului, c i pentru funcţionar, cu gradul de îm ple-1
putem lupta cu un eroism dus Armetâ din C ^lea Victoriei Nr, 47, distribuirea cărţilor de akgător gat stagiar, retribuit cu lei 2 ,4 0 $
până la martiraj, pentru înflori• cu ©farts îtc h se şt prin strigări. s’g f xât un ultim termen până lunar plus accesoriile legale.
rea României naţionale şi creş‘ Caeiui de sarcini cu contdî ia 25 Ianuarie 1957, p ln ă la C ei interese ti de a ocupa e*>
tine ţiunfle de erendare se pot vedaa care dată cărţile se pot ridica cest post, vor In înainta cean@»
Stimatei doamne présidente a în fiecare z: d j lucru la Corpul dela Judecătoria Mixtă Braşov, riîe lor împreună cu a d e le pre­
reuniunei noastre arhidiecezane, 5 Armaţi Serv. Domenii Militare, în fiecare zi de lucru d da orele văzute de art. 7 din Statute!
doamnei Emilia Ho^â t an, ii între orele 8 — 13. 16 — 19 şî 9 — 12 în zilele de funcţionarilor publici Prefectures
dorim d ek Dumnezeu puteri Costul publicaţiilor făcut3 în Duminecă. judeţului Braşov, până la 2 d
sufleteşti şi trupeşti, pentru ca ziare se va suporta de c â t e ad­ ianuarie 1937 ora 12.
să poată conduce încă ani mu ti judecata;. Braşov, la 5 Ianuarie 1937. Nu se admit la con cu rs de>
a so c ia ta noastră. Iar no?, înge­ Braşov, 8 Ianuarie 1937. Comisia Interimară! cât acsolventü a cel puţin $ d s ü
nunchind lângă aitarui Feceoarei dû liceu sau studii echivakakw
Ş i ful Serv. preşedinte :
Maria, ocrotitoarea noastră, ne Domenii Militare C. 5 A. Braşov, 5 Ianuarie 1037.
rugăm împreună cu poetul nos­ Dr. T. Prişcu .
C o l. V. R u s s u . p. Prefect,
tru român M h J i E nines cu, zi p. Secretar generali
când : 34 1— 1 Mircea.
Dr. Şt. Popooict,
« Ş ? f Serv. Adm.
„Crăiasă alegându-te,
Ingenunchem, rugându- te, In strada Carol Nr. 19 voiu In conformitate cu originalul, 32 1— 1 A. C om an escu .
în ă lţ ă r ile , ne mântue deschide un Expeditor: Reiner,
Din valul ce ne bântuie.
F i scut de întărire
Şi zid de mântuire. institut Cosm 2fic
33 1— 1
Atenţiune!
Privirea-Ji adorată
Asupra-ne coboară, de înfrumsetare 4
CONCURS Ciorapi bărbăteşti de 6 ovi
întăriţi. 3 p e r e c h i L e i 109s.
O, Maică P reacurată
Şi pururea Fecioară Marie I“
după cea mai nouă metodă Consiliul parochial al Bise*
a şcolii vieneze. Ciorapi d e l lână, N , b M f t -
ricii S f Nicoiae din Braşov teşte 3 p e r e c h i l e i 15&
E u g e n ia C r iş a n
CAROLINA WAGNER Ştiheiu, publică concurs cu ter­
President a Reuniunei Mariane mái de 7 zile, pentru ocuparea [ Febrîca d e d o rap l
dm Şercaia. 736 2—2 postului de director al Orfelina* ,
G R O S S
tului*Internat, din casele Funda*
ţiunei Dumitru şi Maria Pascu, Str. R egela Carol 38 *(ta o n t o )
„M arşu l F ro n tu lu i R o m â ­ • Casa braşovea- Sir. Prundului Nr. 47. Telefon 1034
n e s c : Vine V aid a“, muzică de
Nicotae Negruţiu, text d j Hor^a nă de amanet Condiţiuniie pentru ocup?rea 700 5 —1
acestui post de director, ca şt
Negruţiu, a apărut în editura STRADA BRVriANU ^ Reclama este sufietal m -
alte informaţi uni, se pot lua în
ziarului «Steagul Nostru* din
(fostă strada Spitalului) 19 Biroul Consiliului parochial, merţului. „Gazeta T r a x a i «
Oradia, Palatul Băncii „Victo­
acordă împrumuturi pe p r e ţio a ­ Piaţa Unirii 1. vaniei“ publică cel® mai,
ria*! de unde se potaie comanda.
Braşov, 9 Ian. 1937.
Preţul unui exemplar 5 iei. s e m ă rfu ri ş i h â rti d e v a ­ ieftine anunţări şi redM m
lo a r e . 530 12—27 31 2— 3 Consiliul parochial.
 Pagina 4 GAZETA TRÀKJSTTVANIO Hr, 4— 1057

«lealitatea Ilustrată“ şl „Pesti flirlap“ Selb de Urnrn Evenimentele din Marocul spaniof
B u cu re şti (Observator). Multi ror fruntaşilor vieţii econom ice, între d-nii A l Vaida Voevod
editori for rimâne nedu meri ji politice şl literare din Statele şi colonel De la Rcque Veşti liniştitoare.
vizând această [bizari Impere Unite, Anglia, Franţa şi Italia,
D e anul nou preşedintele Fr. Ştiri alarmante c i Germania ar fi trecut trupe în MârocuD
ehe re de titluri. De eceea sun ca s i vadă toţi la ce se reduc
spaniol şi c i ar fi început acolo ridicarea de intărituri, au agra­
I tem datori s i le dim lămuririle întrunirile antirevizioniste din Românesc d*l Dr. Al. Vaida
Voevod a adres< t următoarea vat situaţia în ultimele zile. S e aştepta ca în urma acestui fapt.
necesare., Trensilvanla.
atât Franţa cât şl Ang’ia să ia măsuri in con*ect»ţS împotriva în­
P e la {sfârşitul lui Noemviie Pentru orice conştiinţă româ* telegramă de felicitare Cflonelu-
lui D e la Rcque , şeful Crucilor cercării Germaniei de a tinde spre cuceriri teritoriale.
revista bu<-ureşteană,editată de n ească lucrul este extrem de
de foc din Franţa, transformate S-au făcut însă desluşiri liniştitoare în jurul făptuiţii. Cu o
v A d eiiru l11 a tipărit pe copertă penibil. D ela apariţia numărului
azi în partidul social francez, cazia primir i de L’jní, la Berlin a membrilor corpului d D’o ^ t i r v
fotografia unei mari întruniri an- citat al [ziarului »Pesti Hírlap"
care, precum se ştie reprezintă cancelarul Hitler a asigurat p e am basadorul Franţei c ă Germania<
ffrevízión iste, cu inscripţia: „Nici au trecut docă săptămâni şi sun
Franţa naţionalişti de azi : nu are şi nu a août ni i odată intentia de a s e at nqe în ore un'
0 brazdă de pământ". Fotogra­ tem siguri că «Adevărul* şi „Di­
f e l oare care d e integritatea teritoriului sau a posesiuni or spaniole.
fia reprezenta întrunirea an ti re mineaţa“ au cunoştinţă de el. Excelenţei S ale col . De la Rcque La rândul său, ambasadorul Franţei a dit, in numele g jv er-
vfzfoaisti co n vo caţi si organi­ C ăci nu se poate s i nu aibă.
Şeful part. social francez Paris nului său, asigurarea c ă Franţa este ferm hotărâtă s ä respecte
zată de partidul naţional fără* Cum se face totuşi, că deşi integritatea Spaniei şi statului Marocului spiniol, în cadrul acor­
a e t e la Arad, la care a luat cu- acuzaţia ie priveşte direct,fiind* «Urmărind acelaş scop, de durilor existente .
vântul şi d*l Iuliu Miniu Am că «Realitatea Ilustrată" este a salvgardare a civilizaţiei pentru
In urma acestor declaraţii, cari au stârnit satisfacţie şi la
v iz a t şi noi, la timpul său, a- tor, nu răspund la nim ic? Este care atâţia eroi francezi şi ro­
Londra, au fost înlăturaţi nourii neg*', cari întunecau în uit mul
c e a s f i fotogrefie şi ne-a impre­ adevărat, că fotograila publicată, mâni şi-au virsat sângele, Vaida timp orizontul politicei internaţionale.
sionat m arele număr al pârtiei* ca reprezentând întrunirea enti- Voevod, şeful «Frontului Româ­
wmţmmm— .................. ■I.I
panpior. revizionistă d d a Arad, e foto* nesc,* roegă pe coi. Dâ )a Ro*
la t i însă c i ziarul , Pesti Hír­ grafia unui m it in g londonez, q ie , preşedintele partidului so*
la p * v'ne la Crăciun cu ©bnm reprodusă diair’o revistS en*
bl űluifoer^ : fotografia pubi g .ez ă ? Da ori n u ?
cial francez, de a primi urările
sale de bine pentru anul 1937.
Fie ca patriile noastre să ur
Î N F 0K M A Ţ I U N I
c a t i de »Realitatea Ilustrată “ In faţa acuzaţiei ad u şi de
c u inscripţia »Nici o brazdă de „Pesti Hirlap* în trei 7 limbi eu m irească cu succes lupta lor C u r te a c u ju r a ţi d in B r a ­ D is tin c ţii b is e r i- e ş t i L P *v
pâm ân t* er li fo*t luată din t o ropene şi răspândite in toată pentru tdealul comun de pace, ş o v şi-a început prima sesiune, S. S a Mitropolitul D\ N icolae
r e v îsii englezească ş! ee ar pré­ lumea, în care vrea s i dfscre* in onoare şi libertate, de re­ prezidată fiind prin tragere la Bălan, apreciind arti itatea pe
sen ta an mere meeting care a diteze rrv n f^stitiJle noastre an* spect al fomiliei şi muncii. sorţi, de d I G. Pop, consilier teren păstorel şi bunele servicii
avut loc la Londra cu prilejul tirevizfoziiste, stăpânii »Realităţii Al* xandru Vaida Voevod* la Curtea de Apel, asistat de aduse bisericii, a distins pe
aniversării încheierii armistiţiu- Ilustrate * nu pot tâcea un sin­ d nil judecători ai tribunalului părintele loan Micu din Cristian
'In i. C a dovadă „Pesti Hirlop * gur minut. Dacă »Pesti Hírlap* E. Balulescu şi V. Ionescu, iar jud Braşov cu brâul roşa.
pune faţă *n faţă !c tografia din falsific#, dâ?şi sunt dstori na La această telegrama, d. Vaida Vo­ reprezentant al ministerului pu­ Felicitări 1
« v ia ta erg lezească şi fote grafia numai fa ţi de cinstea lor pro* evod a primit următorul răspuns: blic fiind d i prim-procuror V. — Prea Ven. Consîstoriu dfn
d e pe coperta «Realităţii Il s fesională, ni faţă de prestigiul «Excnlenţei S ale Alexandru Enescu. Blej, prin decretul nr. 7500/1936,
frate, Mal mult încă : ziarul dela naţiei noastre întregi, să des Vaida Voevod In prima şedinţă au ven!t în a numit pe părintele Valeria
Budapesta a sco s un supliment copere falsul, divulgândui cu preşed. Frcntului Românesc faţa instanţei două procese, unul Crişan din Şercaia ca vlce-prc*
sp ecia l In limbile engleză, Iran aceeaşţ profusiune şi cu aceiaş de pruncucidere, care a fost topop on., cu dreptul de a purta
c e z i şl italiană, ca să aducă Ja zel cu care şi-a divulgat ziarus Lt. co). De la Rcque, preşe­ sco s de pe rol, acuzata fiind brâu roşu. Păr. V&l rlu C rişan
cunoştinţa opiniei publice mo» dintele partidu ui social francez, lipsă, urmâni să se facă for* a fost ales acum doi oni cu
dela Budapesta .descoperirea*
dlaie te ful cum se „iiolueso* mulţumeşte d iui Vaida Voevod, mele pentru judecare în contu* unanimitate ca notar tractual şi
D acă insă acuzaţia iui «Peşti
adunările enllreviz'oniste din Ar- Hírlap* e întemeiată şi deci, şţ ful Frontului Românesc, pen­ macle. Al douea proces, ale că* defensor m trimonial ai vicaria­
tru urările sale, şi prezintă ură­ rul desbateii au durat 7 ore, a tului Făgfirtî, iar acuma Mi­
domnii, csri tipăresc «Realitatea
rile st.le pentru sporirea p&cü f o t al lui Pa vel iov eseu care, tropolia din Blaj, l a îistics cu
Acum cetitorii înţeleg bizara Ilustrată" au dtt în mâna duş­ şi prosperitatea frumoasei sale
manilor integrităţii jnoastre teri* din gelozie, a ucis pe locuito titlul de vice-protopop on
Îm perechere de titluri din frun ări. exprimându şi dorinţa arză­ rul din Purcărenl, Nicolae Do* Felicitări !
te a acestor rânduri. In acela $ tonale această armă de discre toare, ca efortul oamenilor de garu, fiindcă acesta luase de
ümp Insa cetitorii îşi dau sigur d;tare, societatea rom ânească e bine îa serviciul muncii, al fa­
datoare s i reacţioneze ea. In soţie pe o fată, pe cere o iu­ . M ari furtun! îm p r e u n a te cu
scam a ş! de gravitatea excep- miliei şi patriei, să apropie în bise mai înainte iovescu. z ă p e z i se anunţă din diferite
f i n a l ă a că z u ui. »Pesti Hirlap* a cest coz «Realitatea Ilustrată cultul onoare! popoarele mândre
an un ţi că suplimentul cu se® trtbue făcu tă s ă dispară. E cea Pe baza verdiefuiui adus, Pa pw ţi ele ţării. In regiunea B ră­
de tr&diţiiie for şi curajoase In vel Iovescu a fost osândit la 1 0 ilei, Galaţilor, în Dobrogea şi
zaţla a fost trimis tuturor paria- mai blândă sancţiune c e poate orientarea de viitor, în special ani muncă silnică, 10 ani pier* Ba*ftrabîa de sud, mai ales sti
znentarilor englezi, italieni şi fi aplicată în împrejurările date . pe naţiunile surori, cari sunt derea drepturilor civile, 2000 lei bârtuit viscole puternice.
iras cezi şi ai Statelor Uai te Noi aşteptăm lămuririle celor
Romania şi Franţa. lunar copilului rămas orfan până — In California (America de
■ord-amc ricane, tuturor ziarelor vizaţi, cari trebuiau date a
Col. De la Roque.“ la vârsta de 16 ani şi 3000 iei nord) viscoKtl a distrus in mare
din ce le petru state, tp o i tutu* doua zi 1
lunar mamei până la o even part** re c o la de portocnJe şi
«——— mm«— »«»miiiiii» i »»»»■■■■Bnan- tuală remăritase. lâm â!. fn valea Sacram ento aa

in I. Ionică, care a vorbit în nu pierit în viscol peste 5r 00 oi.

Din Buletinul Oficial mele Camerei de comerţ şi in M a m b rii o rg , tin e rim e i «F r. •

al judeţului
Delcgaţiunea Judeţeană a dis­
pus modificarea ’contractului în ­
cheiat Intre Judeţ şl antrepreno­
rul D. Noian, pentru construirea
dispensarului medical din Intor-
sura B l zău lui în sensul că în
anul curent executându*se Iu
ararea numai in roşu, se anga
J e a z i numai suma de 482 613
le i dela art. bugetar 68 iac res­
te ! In bugetul anului 1937— 38.
— S'fi aprobat un ajutor de
lei 10.000 d lui Dr. Zeno Bicnu,
pentru continuarea a n tren amen*
to lai şi a şcoaiei de înaltă acro
b aţie aeriană.
— Preotul I. Nan, membru
a l delegf ţie) Judeţene, fiind corn
p le ct insânătoşet de accidentul
suferit, şi a reluat locul de pre­
şedinte el com isiei de propu
a c r i la numiri şi înaintări.
— P r n decizîunea Prefecturii
Nr, 14262 din 23 D *c, 1936, s ’o
revocat numirea d-lui loan Mo-
dren , preot, c a consiler d e drept
în consiliul comunei Satunou,
p e dota deriziunei, fiind sus­
pen dat din funcţiunea sa preo­
ţească.
— Prin d?cfziunea Nr, 16301
din 18, s’a aplicat d*lor : Vasile
C i l bore e nu, Ion D.'nu, Leon ie
Roman, G. Braşoveanu, I. Şer-
ban şi [L Râşnoveanu, membrii
în co r silful comunal Vulcan, pen
ftra faptul neprezenfărll la şedin­
Duminecă s’a făcut în ti'un ca
dru -festiv, inaugurarea şcoal i
de agricultură în comuna Sân*
petru din judeţul Braşov.
Au luat parte ia festivitate d-nii
Al. Lepedatu preşedintele Sena*
tulul, M. Berceanu subsecretar
de sfat la Domenii, V. Geor*
gescu, directorul învăţământului
agrico), Ch. Tănăsescu in sp ec­
tor al islazurilor, iar din judeţ
d-nii prt f i t t Iancu Nap, pr-şed.
com isiei interimare a municipiu
lui dr. T. Prişcu împreună cu
alţi fruntaşi ai vieţii publice din
Braşov,
La intrarea în comună oes
pe ţii eu fost întâmpinaţi de au­
torităţile comunei şi un banderiu
de călăreţi, în costume naţio­
nale, ceri au condus pe oaspeţi
până în curtea şcoelei, unde
preotul român I. Nan şl cei să-
s i s c au salutat pe caspeţf, do-
hndu-le: bun so sit
S ’a vizitat apoi şcoala, după
care s'a oficiat un serviciu iii -
vîn de către preoţii I. Nan si E
nescu. După terminarea slujbei
dumnezeeţti, a rostit un discurs
părintele Nan, trètând impor­
tanţa şcoelei de agriculturi, nou
înfiinţate
Au luat apoi cuvântul, ară­
tând ut iitatea acestei şcoli, d 1
dustrie, d*l ing. C. Măzgâreanu
dir. serviciului agricol! d l pre*
feet I. Nan, d 1 subsecretar de
stat M, Berceanu şi d l Al. La>
pedatu preşedintele Senatului.
D e încheiere d-i ing. Ştefani a
adus salutul şcoaiei săseşti de
agricultură din Feidioara.
Pentru înfiinţarea şcolii de
agricultură din Sânpetru, ' c a ­
re însemnează o institui ie che­
mată să aducă mari foloase
populaţiei rurele din aceste părţi,
au dât : judeţul 7 5 0 COO lei, Ca*
me ia de agricultura 200,000 şi
maşini în valoare de 300.000
lei, iar ministerul de agricultură
materiale şi maşini în preţ de
150.000 le*.
Şcoala dispune de un teren
de cultyră de 40 hectare.
ßflietinui Poliţiei.
S in u c id e re . In seara zilei de
11 knuarie 1937, pe !a orele 24.
a încercat să se sinucidă cu un
glonte de revolver individul Du­
mitru Mihai Vintila de 17 ani,
originar din comuna Tohenul
vechi, ju d Breşov, Ş i-a tras un
glonte fn abdom er, pe când se
efla la nişte ţigani pe str. Sitei.
In state grevă a fost internat la
spitalul Gh. Mârzescu.
Ron â n e S u "— b r a ş o v se întru­ V a lo a r e a b u n u rilo r ţâ rii
nesc mâne, Joi, in ibiroul d-iui n o a s tr e . In urma unei statistici
Dr, C . Voicu din Str. Voe?odui întocmite de serviciul de studii
Mih^i în şedinţă, ai ministerului agriculturii şi do*
men iilor, bunurile ţârii noastre
M a rto n H ertz a fo s t e x p u l­ sunt ivaiuete la 324.950*000000
zat, Àlaitaeri, expirând termenul lei.
de expulzare dtt de autorităţi Această sumă reprezintă va®
ed toru ui Marton Hőrtz, pripăşit loarea terenurilor, pédurilor, nna-
la noi în ţară şi încetăţenit prin t şinilor agucole şi a bogăţiei
fraudă, el a fost ridice t de a- I animale.
genţii forţei publice şi depus în
arest. P la ta p e n s iilo r I. O . V. Mi­
După ce i s’au făcut toate nisterul c e fuicnţe o dtit dispo-
formeie de expulzare, Matton z'ţii C asei generale d i pensiuni
Hertz a fost condus ia gară, unde să înceapă plata pe ianuarie a
a fost suit în rapidul «O ecebel*, pensiilor lumei 1. O. V. Plăţile
cu care a fost pornit spre Arad, vor începe întâi la Bucureşti.
•
urmând să fie trecut peste gra­
niţă, în Ungaria. V iza ca rn c te lo r cu r e d u c e r i
» ş i g ra tu ită ţi p e C . F. K. Regia
D -I V io r e l V. Ti le a , fost sub- autonomă a căilor ferate «» ho­
s e c a to r de Stat, cere — precum tărât ca termenul de v-zâ an u ali
se ştie — a întreprins o călă­ a carnetelor de călătorie cu re­
torie de mal multe săptămâni în duceri şi gratuităţi pe C. F. R *
străinătate, s’a reîntors în ţard. In cere era fixată pentru 1 Ianuarie
timpul acesta d-sa a avut im­ 1937, să fie prelungit până la 1
portante convorbiri politice la Februarie 1937.
In acest timp, deţinătorii car«
Londra şi ia Peris, de unde a
plecat în preajma anului nou la netelor vor îr griji a şi procura
Zürich şi la Viena. D. V. Tilea timbrele pentru taxa de moder­
a sosit la Cluj Duminică şi a nizare a drumurilor conform cu
plecat după câte va ore la vâ­ legea şi regulamentul admini­
nătoarea regală din Ardeal, la straţii fondului de modernizare
a drumurilor n a ţio n a l, dela sta­
care a fost special invitat.
ţiile C. F. R. şi să le supună
spre viză eutorităţii m compe­
tenţa cărora cade această eiri~
Părinţii îndureraţi mulţumesc
pe această cale tuturor prieteni­ buţie. ■■■ii .....................................— — ■— — »

ţele consiliului, fără motivare, lor şi cunoscu$ilor cari au par­

după d ou i convocări consecu­
tive o amendă de lei 200 de
Jie c a r e consilier , în favorul co
m anei.
— D*1 Vasi le Mâia din Satu­
lung a fost numit cantonier jud.
ci. Iii cu un sfiltr lunar de iei
1500 plus a ccess riile legale, pe
Cöte de 1 Dec. 1936.
fifmgrata „hmm*
ticipat ia marea noastră durere Cinema Capitol
Jucaţi cu încredere la Loteria de S t a t încerc&iă prin prierderea iubi­
tului şi neuitatuiui nostru unic în c e p â n d d e Jo i, 14 ia n u a r ie ,
Colectura oficială fiu : preot cafchet c e l znai r e u ş it iilm a l lu i
R U D O L F £*G RÖTER
Sediul centrat pentru Transilvanie f Ionel L Brânzea
CLUJ, Sfreda Regina Maria Nr. 46. Muijumim tuturor societăţilor Numai un Comediant
O vastă şi norocoasă organizaţie. c ri au depus jerb e şi coroane
cu Paul Wegner, Hans |
de florh
Maser şi Hilde von Stolz
— Editura «Tipografiei Victor Branisee Braşo?* Redacior-şet şi girant: Victor Bra&isce,