Atnui al 100-lea Nr.

I NUMĂRUL 2 Leii 5 * ’ 2 5 3 8 Braşov Vineri 1 ianuarie 191 7

«■wmm Mi

beninul e ’e 'to r a ' al

20 3 5

f7
V'*

.Frontului R i> an esc4

äf ‘
>
ÂEDA.CŢIA Şi ADM INISTRAŢIA {
Tuturor prietenilor, colaboratorilor,
«ftA Ş O V , STfcADA LUNGA Nr. 5. 1
— Telefon 226 — j Li i e * i n j
Abonament anual 200 lei i
ahnnaţilor şi rptitorilor le dorim
P « » tru »íreirjáthtH f CO lei J i ş b F .i^ u n o u fe ric it.
Peinfcru a u t o r i i [: £00 i*-i
Anunţuri, rtclarue, după ta ii
j
j Apare de erei ori pe săptămână
ÍV
ca în legendă. Toată lumea iV
ştie : e zavistia în*re meşterii
constructori, cari dărâmă ce au
clădit cu muncă uriaşă ceilalţi
şi este necinstea slugilor ci ri do­
Cu n um ăru l de azi, „Gazeta Transilvaniei“, cel -mai vechi
ziar românesc în \ieţă, nt ö în al 100 !ea on al ex ster,ţii sale. sesc cărămizile menite cledirei.
Şi aci intervine rolul tineretu­
L upă doi n> meri ap«ru|i în anul 1837, i a fost sistată epa-
lui : acela de a tlădi cu m â ni
rijie p â n ă în ani-i următor, c â n d , prinir’un decret guvernia!, opre
liştea a foit ririiopiă şi „Gcizeta“ şi a reînceput apariţia. Cu mici
curate, cu zel şi cu entuziasm
între ri p er, provoci- ie d e evenimente istorice, ca isbucnirea revo­ ct ea ce ou început înaintaş i d ar
luţiei din 1849 etc., „Gazeta Transilvaniei“ a rămas deatunci ne­
nau n a i p:tut termina.
obosit şi neînfricat apărător el limbei, naţionalităţii şi a drepturi­
lor poporului roman.
Un glorios trecut, împletit din avântul, cu cere ea s'a arun*
cet în aceaslă luptă de apărare şi conservare naţională şi din
jertfele şi loviturile pe care a avut să îe îndure din partea unei
în a in te
stëpâniri streine, perniţe cu selbatecă furie pentru înfrângerea a- In h eiem anul care se duce
ceslui avânt î să piară în negura veşniciei sub
Şi aceste pagini de măreaţă luptă, dusă de foaia întemeiată realitatea evidentă a luptei din­
de Gheorghe Ban( u, se complectează cu paginile, în cari „G a­ tre două idei, dintre două lumi.
zeta Transilvaniei“ s ’a făcut icoenă a vieţii şi mişcărei naţionale Lupta dintre monstrul distrugă­
din tonte ţari !e locuiie de Români. tor al instinctului de cons rvare
Trecutul „Gaz* tei“ vorbeşte singur, prin /op/e cari nu-i pot şi autodeterminare al popoarelor
face decât cinste, ca şi prezentul ei, închinat luptei de repunere şi conştiinţa naţ’onelă a aces­
în dieptunle ce se cuvin Românilor din Ţpra Românească î tora.
„Gazeta Trarsiivfoniei“ păşeşte pregul anului, cu care va în Deoparte naţionalismul poţi-
cheia un secol de muncă pentru neam. tiu şi crea O', păstrător de tra­
O aşfeaplă serba toarce celei mei meritate recunoştinţe. diţii şi credinţe româneşti, al
) biieul de 70 de ani al Gazetei serbat la 1908 sub neuitatul celor iubitori de ţară şi neam,
« i director Dr. Aurel Mureşeanu, primul gazeter-prof*sionist român dornici dt* cultură şi progres;
»ardelean, ne reaminteşte un pasagiu din felicitarea, cu care atunci de cealal'ă rarte internafional-
«ra întâmpinată de că're „Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti“: comunismu/, n e g a tiv , distrugător
a fot ceace spiritul poporului
Conducătorul „Frontului Românesc“.
„ Anm*rsorea întemeierii . G azetei Transilvaniei" este o săr­
bătoare a întn g ei noastre prese, câ?i îrceputurile ei s e confundă nos'ru, nationalist şi u ’ an, a
cu îm&putunle însăşi ale gazetăriei rom âneşti" creiat în decursul timpurilor. prin însăşi esenţa sa tegea de Inamte !
Inchinându-ne în faţa acestui trecut de muncă naţională şi Fără a enumă. a abuzurile, căl­ bază a vieţii româneşti. înfăp­ 1937 tr b iie s ă inauqvrpze
e celor ce, prin mur.ca lor, au conîribuit Ia înălţarea acestui istoric cările de leg:, şl ioată gama mi­ tuirea acestui principiu nu va o oi fă nouă nr>n r e r Vzar a unei
irecut, dorim neamului românesc, azi, în pragul nou/ui an : zer ilor şi nedreptăţilor ce au însemna decât dreptate pentru Românii a Românilor, pentru
hbândirea idealurilor, pentru înfăptuirea cărora „Gaz ta lovit în special în populaţia ne­ Români în ţsra lor, replate pen­ to ti oearurih,
Transilvaniei* s’e aruncat îa iapta de cucerire a drepturilor naţionale voiaşe a ţări’, datorită mai aies tru Românii ce duc o viaţă de C I. O d o r
faptului că la cârma treburilor lipsuri şi miz?rii în bogata noa­
publice au fost aceiaşi politici­ stră ţară ; dreptate pentru Ro­
eni ce au continuat să dovedea­ mânii cari suferă umilitoare ne­

ii
Generaţia noua în Ardeal
Au fost şi s’au succedat şi la
noi generaţii felurite. Totuşi Ar­
dealul, datorită situaţiei sale spe­
n cifice, n’a avut niciodată o ge­
i •* neraţie de tineri inactivi, cufun­
■\ daţi în lâncereoH, moleşiţi.
D up 5. cii n un cop 1 c r e s c u t
în iux şi b o g » t i e , v i ti un I r n e ş
ii r i si p i t o r al avutul**! pf-rintesc, un
fIti)
par adi t inutil, d a c é mi-^i va i m ­
ii pune o s e v e r ă ii î - c ’ p S?n ê , tot
a s t f e l p p i .Ti-ie b o g a t e şi t r ă ­
ind în s ecuri b-ite a b s o l u t ă , vor
a v e a i n tinert-t de ener
g i e , I p-,iî d« In {•«*i vo, un t i n e ­
ret de i nf moÎ! c ă u t ă t o r i ai plă­
c e r i1, o g e n e r a ţ i e d e c a d e i ta.
Dar cu totul a i!ul va fi dina­
mismul vital al copilului sérac
dar viguros, care va ajunge în
luptă aprigă cu viaţa. Din cei
doi, acesta va birui.
O astfel de situaţie au avut
Românu d n Ardeal m toate tim­
purile. Prin lupte neîncetate, pr n
umilinţe de veacuri, sufletul lor
nu s'a încovoiat, n’a d venit
foiţă cizeiată, ci s ’a călit în foc
asemenea unei lame de oţel,
sabie de războiu zilnic, dură dar
suplă.
Ferită astfel de moleşeală,
generaţia aceasta nouă n’a fost
însă scutită de atmosfera viciată
a epocei post-beiice : A văzut
rasU rnt iea vertiginoasă a tutu­
ror valurilor morale, şi ţoale
celelalte, a asistat la triumful
demagogiei şi arivismului, ia e-
goismui rapace ai profitorilor şi
ia declinul tot mai accentuat el
ideii de drept, legalitate cinste
E o dovadă de robustă să
natale, că sufletul tineretului nu
de M a ria n a M o ş o iu
a putut fi contaminat de aceste
miasme ale politicianismului, ci
a provocat o atitudine care e
o răzvrătire contra metodelor
din trecut. Ideologia generaţiei
noi din Ardeal prezintă un în­
doit aspect ; soc al şi politic.
Latura socială, complicată şi în
strânsă legătură cu latura cui-
iurală ere la bază o doctrină
un tară democraţică-creştină,care
tinde spre eg lizare, spre nive­
lare. Uin punct de vedere poli­
tic, tineretul a luat deJa gene­
raţiile precedente torţ i naţiona­
lismului. Idea naţională e şi azi
esenţa doctrinei tineretului din
Ardeal Că nu e vorba numai
de o frazeologie goală ne>o do­
vedesc nenumărate „fapte“, mai
recent exemplul dat acum de
studenţii facultăţii de medicină
din Cluj. In rezumat deci, tine*
retul din Ardeal, sătul de vorbe
şi promisiuni necinstite, a păşit
la „fapte* căutându şi „reali­
zări* constructive şi concrete.
Acest lucru, dacă considerăm
lucrurile profund şi cu obiecti­
vitate, e firesc.
Prin răiboiu, Ardealul a su-
f* nt cea mai radicală schimbare
din întreaga istorie a sa. Pe
toate terenurile, totul era ca un
câmp vast, unde trebuia ridicate
oraşe, sate, capit* la. Prin entu­
ziasm şi muncă s’au făcut pla­
nurile noilor construcţii, s’au
pus semnele, sau Jeşezat teme­
liile cetăţei Ardealului nou.
Dar acum se reeditează le ­
genda Meşterului Manole. C e
se clădeşte peste zi, se surpă
noaptea. Cauzele nu sunt taine»
scă aceiaşi neputinţă în gospo- , dreptăţi în România Mare, în­
dărirea avalului ţării. J 936 este I făptuită prin nesfârşitul ş;r al s iio â y !
anul care deşi a înăsprit n eca­ lacrămilor ai sângelui şi al tu­ ii
zurile îmuîţind dureroasele amă­ turor sacrificiilor.. . .
răciuni ale vie ţ i, a făcut, totuş, In anui ce vine, însă, sa ară­ Nu putem f ; c t r * ^ , mai
să se aprindă în suflet 1 nea­ tăm popoarelor că suidem demni mult bin?, din punctul «ie v-adere
mului nostru flacăra viguroasă a de istorie. Existenţa vie, mereu ai dttoriei către jarà, üecâi a ţâ ­
speranţei. crescândă şi covâ ş toare a po­ ţând cum se înarmează întrea­
In lungul şi în Mul ţării firea porului nostru sâ impună tutw ga omenire şi cum cresr, zilnic,
românească e străbătută de a- rora re pectal psnhu drepturile pericolele de risb e i.
celaş gând; actlaş freamăt sonor / reşti ale ne amu ui nosttu A riM am , ÎPt wlHfm»! a r t k o t , c p ,
al redeşteptării naţionale face î ă Plini de însufleţire să dove­ în jupoaie, c h if3 eli’e d - nbtuiă
tremure inimile de buctrie în a* dim prietenilor şi duşmanilor miiit ră reprezintă 46 70 lin cheî-
celaşi ritm de adâncă simţire. noştri că noi, Români, suntem t eble Stfctului. ConUi u m cu
Şi în acest început de an non, un popor care, cunoscându-ne cifre, pentru ceielalt ţ în (după
în puternicul avânt de supremă menirea în aces* colţ al Europei, ulti inul anuer mii t r al Ligei
înfrăţire românească, fiorul «ce- ne inte resăm de existenţa şi Naţiunilor). Anglia cheliueşte 21
loraşi nădejdi ce moi bine, face destinul nostru. Protestul şi re- la su ă (810 milioane de lire).
să izbucnească cUn piepturile acţiunea neamului românesc con­ Franţa 2 7 # (13,4 m iisrde de
tuturor românilor, acelaş cuvânt: tra cutropitorilor neo baroari, iran i — cuprinzând c re m e le
înainte l i ce urmăre c pt irea noastră ca su|/l merafare pe 1936). Stbt?le
Redeşteptarea conştiinţei na­ neam, trebue să facă să înţe­ Ua te 1 1% 985 6 mlboene dolari.)
ţionale este astăzi cea mai mare leagă pe toţi că noi, Români, Rusia 2 2 % (14, 815 mtlio n e de
şi mai puternică realitate, este nu stfntem 'poporul slab, lipsit ruble)
realitatea vie a forţelor de viaţa de simţul real tăţilor. Lupta pe Int run recent eriicol, amărui
a poporului român iar urmirea care întreaga suflare românească în Marianne, d î G eo ges Duha­
acestei treziri la o viaţă nouă o duce contra străinilor paşa* mel, d<?’a Academia Franceză, dă
este inevitabilă. portari ca şi contra răilor au­ semnalul de alarmă, pentru Fran­
Salvarea ţării d n ghiarele tohtoni, nu este decât reacţiunea ţa. Ei remarcă certurile ir terne
pieirei ca şi nevoile imperioase pornită din instinctul de conser­ fele Franţei, care, pradă acestei
ale neamului nu-şi pot tfla des- vare. al poporului român, care pasiuni, uita pericolul ce creşte
legare decât în înféptuirea, c ât cere proteguirea ridicarea şi în­ tot mei mare in jurai ei. Desigur,
mai grabnic, a idealului ce în­ tărirea elementului românesc, d l Duh am* 1 no se referă n i nai la
sufleţeşte astăzi întregul neam vrednic şi cinstit. discreditul de cer« sufe*ă actu­
românesc. România Românilor, Naţionalismul de creiaţie nu almente t^ra se, din peiteo ce»
Departe de i rtificialismul vor­ de paradă, trebuie să se traducă lorialte suiJe, ca urm* ra a cer«
belor de împrumut poporul ro­ într’o operă de refacere şi pro­ turilor sa e mksiine.
mân vede în realizarea acestui speritate social-economică, por­ Desigur, în momentul când
ideal însăşi condiţiunea, de ne­ nind de la dreptatea ce trebue Germania va lua o h J â i î f e , a-
discutat, e existenţei sale, mai să se facă Românilor în tara tacul ei nu se va dessfésura pe
departe. Viaţa popoarelor este lor, prin respectul real al drep» câmp ile Rusiei. Anneti nem­
condiţionată şi condusă de anu­ turilor lor de primi stăpânitori ţească după părerile s f e ialişti-
mite legi, implacabile, care tre­ ai acestor meleaguri şi bazată lor, e făcută în vederea uaii a-
buiesc respectate cu sfinţenie. fiind, pe ordine, muncă şi cinste tac fulgerător. Are multe ele­
Principiul proporţionaliteţii et­ Ţara aşteaptă ! mente motorize t », pa care nici
nice, preconizat de D IDr.Vaida Calea izbândei este deschisă un f militar nu şi le va anga­
Voevod, fiind concretizarea con iar înfăptuirea sinte^ilrr4inale ja pa un tsetru de lupta atât de
diţiilor existenţei noastre, este>1 este a s ig u ra tă ... puţul propice, cum sin i ţinuta
 tagine 2
rile ruseşti, lipsite de şosele şi
acoperit >, o mar<% parie a anu­
lui, cu zSpadS. Şi nici avioanele
sa le nu şi ie va deslăntui ger
m in ai asupri oraşelor ruses li
mici şi mult rS sp â td fe G r
nunta va alege caU atru de răz
boi F ra n j’ » România sm , în ori
c e caz, ceva apropót Oe ce
n*am spune-o, când toate indi
ciile converg in această d rec
Jî«- ?
Revenind Îs articolul d-lui
Duhamel, subliniem observaţi i
sa cS Francezii au, mo aenlan,
r îzîsUnt* m ortlă s ’ăb tă dsn
cauzai frământărilor p Mitice.
D sa conitvde :
»Răsboiul, ia conditiunUe ac
ftuale, nu poate îndemna triumf jl
proletariatului E v i însem »*
fără nici o în d o ală, dacă Frânt»
răm âae îm p irtti, triumful defi*
n'tiv al fascismului italian*
Socotim, cum am mai «pus,
temerile d lui Duhimel, justif cate
şl, ia orice caz, cu toată colo*
ratura patriotică, ca foarte posibi­
le . Noi, in România, nu ne pu
tem da seem ) prea bine de
m ijloacele materiale pentru ob
ţinerea victoriei, in apropiatul
răsb >iu. Bănuim doar atât : că
e l va îic e p e in laborator, pre
parat de ing’ner şi chimist şi va
fi continuat d i militar (şi, când
spunem t c;a sta , ne gândim ia
cazul Etiopiei şi, mai recent, al
Spaniei). Manavfele tactice vor
fi precedate da descoperirile
technice. G?neraiti St iţelor ma*
Joare vor actt«a aşa cum le vor
indica inventatorii chm işii şi
metalurg’ş l .
C ríd sm că nu exagerăm fă
când acast« afirmaţii, astăzi,
când fxistă carabina semiauto
mata, de vre o 8 k jr. cu 6o de
lovituri pe mmuî şi câd proec
tilul O drlich H >lgsr, — de plumb,
nota|i bine ! —traversează o placé
de otel cromat sau nichelat, de
grosiuua a 2,5 cm. U i as eme
n ea proecti), ieşind din g ira de
fo c cu 1.400 m pe S3c., traver
sează cu cea mai mare uşurinţă
cuirasa tancului
Ş ', acum, câteva cifre compa­
rative în privinţa armamentului
ş ! înarmării. O J a 1918, la 1936,
Rabinul ingenios...
S6U
„fabricantul de cetăţeni români“
Târg uşorul K. tşi trăia viat )
m onotoni ca toate târguşoareie
b e s a ;t bene.
Popuiafla târguşorutui era cam
de 4500 de locuitori, din cari
1500 moldoveni situaţi la pe •
riferia târguşoruluf, ier restul
populaţiei îi forma »poporul ales
e l lui Israel*, care js’a log ămă*
dit î i centrul târguşorului ca
găioile într'un coteţ necurăţat de
ani de zile.
In timp c e bieţii moldoveni
(ţărani) munceau din greu zi de
zf, ca să-şi asigure existente,
reprezentanţii clrcumcişl ai ,po-
porului e l*» * se pllmbtu g ălă­
gioşi prin târg şi făceau diferite
„ghfş^fiuri“ pe spinarea »goi*
loi * crcştinf.
R hinu!, Itic Zdberman, cu so*
{la sa Râşeia, trau foarte mu
iumí|i de corelfgion&ni lor din
târguşor, ceri ziínic be taru re
cOrduri noui în arta înşelătoriei
» g o ilir creştini4,
Ia ’o zi însă rabi Ziibermen,
preocupat fiind de gr j&»i părin
tească fată de păstof i|ii săi, şi*a
pus în gând să sporească po­
pulaţia perciunată a iârgaşoru*
lui K , ştiind bine că pentru toţi
s e vor găsi destui »goii* c re ş ­
tini, pe spinarea cărora vor pu­
tea trăi ca la t i acasă.
Dela rtuboi încoece, din me­
leagurile nu prea îndepărtate ale
Gaittlei şi de peste Nistru, s’eu
îndreptat spre „Canaanul" ro
m ânesc valuri întregi de repre
zen tanti ai »poporului ales*, cari
căutau să-şi asigure existenta
lor gheşeftară la noi In |&iă.
v*teza avionului de vânătoare a
crescut, del a 200 k n/oră, le 500.
A avionului ch bombardament,
d*>U 125 la 420. A avionulu* de
racunoaşt^r?, d d a 160 la 370.
înălţimea lor m ximS da zbor a
crescut. reap activ: dela 7.000 m
la 12 000 D ‘la 5.000 la 10.000
Dela 7.000 la 11.200. Iar razi
lor de act une: delà 250 km. la
800. Oela 500 la 1.000. Dala
950 la 1,800.
Efictivale d» război ale ţări
lor europene (fără Rusia), dim*
preuiâ cu coloniile lor, au cre­
scut, dela 1914, cu 30°/o. Ale J i-
Doniéi, tot dala 1914, cu 5»^0.
Puterea de foc a puştilor şi mi*
tralierelor unei divizii de ínfan
t rie japoneze a crescut, dela
1914, dela 220000 lovituri pe
minut, la 450000. O divizie ger
mana ar trebui sâ aibă, după
trahtul dela Versailles, m m ai
270 m t aliere şl puşti mitraliere.
In realitate, are 457. O brigadă
de artilerie jap on ezi aruncă azi
10,5 tone da o b iz e pe m’nut,
f ta de 3,6 în 1914.
C ele şase mari puteri militare,
au, în 1936, in total, 11.000 avi­
oane de luptă, repartizate altfel:
Anglia 1 5 0 0 ; Franţa 2 000 ;
Oermania 2 0 0 0 ; Italia 2 .0 0 0 ;
Statele U iite 1 .8 0 0 ; Jip on ia
1700. Aceste state pot produce,
în caz de mobilizare, în tot il,
11000 avioane pe lună. In pri
vinta tancurilor, G er nani a poate
fabrica astèz*, 2 0 pe lună (ul
timele d de le dei nem din presa
sovietică)
In aceste condil’unf, nu e
greu de întrevăzut că războiul
?a isbucni violent şi masiv (pri*
ma noapte de răsboi ar putea-o
costa, pe F ra n K după spusele
unui eminent militar, un milion
de suflet i) Ţara, care se va de
moraliza mai repedd, va fi cea
învinsa.
In ce priveşte tarile mici, sin*
gura lor putere da apărere con­
stă în întărirea alien Jelor, în uti­
larea cu armament şi ! n . . . cui
tlvarea păcii.
Bucureşti, 25 Dec. 1956.
Ionel Murăroiu
O rice »gheşefluri", bfne îs le-
ies, se pot face mei uşor sub
m asca »rumânilor autentici*. De
aceea fiecare nou venit căuta
să devie „român băştinaş*.
R jb i Ziiberman a rezolvat ehe
stiunea cu s u c c e s ... Intr’o noapte
a dat foc tntregei arhive a rabi-
natului din târguşor ca să dis*
pară toate registrele şi orice
urmă din dose re asu .r s stării
citite, cari s'au |inut în B assra
bia, sub stăpânirea rusească, la
rab’nate pentru populaţia izrae­
lită şl la preoţii oitodoxi pentru
populaţia creştină.
Dupăce registrele au fost di*
siruse şi faptul a fost înregistrat
de autorităţi, rabi I|lc a chemat
pe ht hamul G herşel Bercovici
şi în mod discret l'a pus la cu­
rent cu procedura nouă in elf
be rare certificatelor de naştere.
O rice refugiat »circumcis*,
nou venit, doritor să devie ce>
tăteen autohton, se prezenta la
rabin şi în baza mărturiei a 2
martori furnizaţi de haham, ob<
tinea certificat, prin care se a*
testa că e născut în târguşorul
K Kn anul cutare, fapt care se
dovedeşte prin martori, In lipsa
registrelor distrase de foc şf că
solicitantul este îndreptăţit pen*
tru a fi înscris in listele de ce
tătenie română.
Pe baza unui asem enea cer*
tiiîcbt. persoane e interesate erau
înscrise în listele de cetlfen ie
ele comunelor respective.
»Taxa* certificatului de rabi*
nat varia intre 5 —10.000 lef, în
raport cu situaţia materială a
OAZBTA TRANSILVANIEI Nr, 1—1?57
O fllo rie ’a n eam u lu i şi p e s te tot u n d e e ju n g ', să f a c t
d e m o n s tra ţii d e a c ro b a tie p r e ­
Alexandru Papană te n ţio ş ilo r a m e ric a n i.
La O ivklond Cleeoelan\ Oe*
iro t, Washington Miami, H a -
S mt fiinţe omeneşti, cari prin paraşutistă Smaranda Brăescu vana, românul Aiex. P ip m ă a
deosebitele lor însuşiri cu cari vrea să bală recordul femenin fâcut să se vorbească elo g io s
natura i a înzestrat, se riiic ă cu mondial de lansare cu paraşuta. despre România, iii^d cei mat
mult deasupra noastră a celor AIpx . Papană se urcă până la mare am bisador ce l’am a ra t
muitl. Aceştia sunt gentile de 6000 me'ri record onologat. iu \meri a pân* astăzi.
cari ne simţim mândri »-jenit cari Practică toate sporturile, este Cred că ei n’d dat focă tot
ne înaltă pe noi, omenirea în un desăvârşit Jucător de tennis, ce ea ce e&le ?n ste re ; m ii are
treagS. un bun înotiior, aleargă pe mo­ un mare gând de rosliza* : New~
Aiex Papană este un g?niu, tocicletă şi automobil în nenu­ Io rk cu Bucureşti şi înconju 0uF
produs al unul neam ce nu şi a mărate concursuri, se clarifică Lm 'i în ti np recor 1 el îi v* lega
spus încă ultimul cuvânt în o* în primele iocuri. pe calea aerului. Pentru c e e a c e
menire. Născut dintr'o femilte Anul acesta la 1 Ma'u a ve­ a fecut şi va mai fa je \lex,
nobilă — mama lut născută nit într’un timp record dela B u ­ Pdpa iă îu aviatic, nea nul căruia
Milio, bunica lui este principesa cureşti* Braşov. 173 kn. cu 95 el ap^rt'ne îi vi f recunoică*
EUza Bibescu, iar tatăl iui este k n. pe oră pe o şosea, pe care î tor. Sub autoritatea A^ro-Clubu*
general inspector de artilerie tfificul nu fusese suspendat. In I lui R ?g *l rom in s'a la isa t o
ai irm aiéi române. 1952 la Olimpiada dela Lake* listă de subscripţie pentru avio­
T lientul, care mal târziu îl va Piacid câştigă championatul mon­ nul transoceanic ce şi-l va p ro ­
consacra printre cel mal mari dial pe bobul de 4 persoane; cura; Jumătate din sumă şi a a*
fii ai tării sale, s’a manifestat mai târziu în jG er mania devine figurat o ş* i mâi lipseşte c e a ­
din fragedă copliărie. La un con- chimpionul mondial şi pe bo laltă Jumătate, pe care neamul
curs de modele de aeroplane bul de 2 persoane. recunoscător i-o va subscrie îa
din anul 1911, la Berlin, fiind Participă la concursul avia­ entuziasm, asigurânlu-şi Jocul
cu mama iui acolo, construeşte tic Berlin— Rom a- Paris—B er- în fruntea popoarelor realiza­
unul din modelele cele mai in­ lin, pe un avion american. In toare de m ri opere.
teresante. in iiceu se arată un prima etapă se clasează printre Braşov , D e \ 1936.
bun element l i matematici, ceea primii 5 din 43 concurenţi, în
B u jo r A rd e le a n ,
c e l face pe tităl lui s ă i dea timpul celei de a doua etape
^iio‘-ăviator.
la şcoala politechni ă. După un deasupra Florenţei are un de*
an se retrage şi lir ă consimtă fect de motor, sare din avion
mântui părinţilor se prezintă co* la numai 1 metru de pămâot,
nandaniului şcolii militare de dând dovada sângelui rece cu Mulţumirea noastră
-iviatie, cere să fi 3 primit. Vă* care este în se strat. De sărbătorile Naşterii Dom­
zându i atât de határát, este pri­ Ca recunoştinţă pentru marile nului şi de Anul n o i direcţia
mit, tuns şi îmbrăcat In uniformă lui calităţi de pilot acrobat este ziarului nostru a primit nume­
de elev militar. La reîntoarcere numit pilot receptionist la fi> roase cuvinte d e încurajare ş i
ec isă le răspunde părinţilor : brica I. A. R. In tot acest timp felicitări dela particulari c a ş i
dacă finet! să de?in ceva î i lu­ a fost în permanent pericol, el dela institutii pub'ioe Lăsăm s ă
mea aceasta, lăsdjim ă să mă iac încercând avioane de concep)ie urmeze aici c â ie o i din a c e s te
aviator 1 nouă. In aceşti ani a funcţionat arări de bine :
Termină şcoala, al 3-lea în pe lângă fabrica de avioane o D ela In stitu tu l P r e g ă tir ii
promoţie, inuunâadu se ca un şcoală de pilotaj, ai că .‘ei ins
P re m ilita re , B u c u r e ş t i:
element de valoare ş. cu mult tfuctor a fost, scoţând mai muitl
*â igs rece. Este trimis le şcoala piloţi d ntre in jln er i fib rlcei. in C u prilejul S fin telo r Sărb ători şl
Anului Nou 1937, Inspectoratul P re g ă ­
dela Versailles Are o voinţă de 1935 ia parte la concursul Ionel tirii Prem ilitare, potrivit datinelor stră­
fer. In 1930 ca ocez'a unui con* Ghica, o cupă ce se dă primu bune, găseşte cel mai nimerit p rilej d e
curs, la care ia parte pe un a lui clasificet îctr’o cursă de re a Vă trimite — ocl ită cu urări de p ro s -
peritale şi ani mul|i fericiţi — mulţu­
vton de 40 Hp. dapă 80 V0 din gularitate îa înconjurul Româ­
miri pentru sprijinul moral şi m aterial
drumul, încunjurul- României, ce-1 niei. c e a(i acordat până în prezent noii
parcurge, are un espotaj, rupe Pe un avion L okh eei b a te m instituţii de e d u c a te naţională.
o aripă, nu dezarmează şi ie* record de viteză pe distanta G en eral de 'brig. Nicolau Thm
gând o cusâm iâ.cum poate mai insp. Pregătirii P rem ilitare.
Braşov Bucureşti. Ia Iulie a. c.
bine, continuă, ajungând la 3 ă ‘ bate recordul României de îaël*
neasa în aplauzele mulţimii.
D e la A s o c ia ţia P e n sio n a ri^
firne cu u i avion românesc, l o r P u b lic i :
După aceasta marca noastră construit de dr. ing. E. Cara A sociaţia noastră apreciind im por­
foii, fără nici o amene j ire spe tantele servicii pe cari venerata Dvr.
ciaiă. Pe un alt avion romanesc gazetă ni le-a făcut în cursul a c e sta !
solicitantului, din care sumă 1 0 % an, c a şi în anii trecuţi, Vă exprim ă
sboară dela Bucureşti la T^li-
primeau martorii, 10% hahamul Aviv, îa 9 ore de sbor, deschi­
furnizor de candidaţi la cetăţe­ zând o linie aeriană pen ru ex-
c e le mai căld uroase muljumiri, însofife
de urări sin cere pentru bun su cces ş i
în viitor, pe terenul de luptă gazetărea­
s că , c a re pe lângă frumosul rol c e ît
nie română şi restul, zicea râbi poitul multor specii umane de
Ztiberman, că e n destinat per­ cari România s’er putea lipsi. In a re c a organ informativ, c a îndrumă­
tor de curente şi propagator de idei,,
soanelor în drept, dela care de> primăvara a. c. a încercat un
pfnde acceptarea cert fi cate lor sbor de mare aavergură: Bucu*
este mai presus de toate, făclia de lu­
mină şi cultură a poporului.
rabinatuiui... Vorbă să f i e !.. Re> r îş H T jk lo ; plecat în pulerea P reşed in te N. Stoicovici
s<u! banilor intrau în punga lui roo|", s e prăbuşeşte zece mi* V ice-p reş. secretar, /. Popooici
Ziiberman şi a Raşeiei. £i’te după decolare, in fhcâri.
D ia ce în c e târguşorul a în Aux. Papană sare cu parjşt/ta Cu o cazia unui începui de an nov*
vă rugăm să primiji urările noastre d e
ceput să progreseze tot mai etjungând cu bine lângă avioaui fe ricire şi viată lungă, cu speranţa cât
mult în creşterea populaţiei «baş* ce s-a prefăcut în cenuşe în câ< munca şi înţelepciunea Domniei V o as­
tinaşe*, eşa încât în câftva ani teva clipe. tre va fi de fo lo s instituţiei noastre că ci'
de zile populaţia târguşoruluî s*a numai a ş a se se rv e ş te : Ţ ara, Neamul
D e m'ilti ani Alex. Papană, la şi R egele.
dublat... meetinguriie de aviaţie este unul C u sănătate, voie bună şi la mul(l
h ren }ia lui I|’c Zlberm an s a din cele mai atrăgătoare puncte ani.
dovedit excelentă pentru spori* din programe. Iti primăvara anu­ Insp ector P . P . Municipal şi ju d e ţe a n
rea «natalitătU* unui târguşor şi lui acesta simte nevoia de a a- B raşo v , Colonel Strat
un mijloc cât se poate de fnge> vea un avion de înaltă aeroba*
nios pentru a deveni ceiătean (le, cercetează mai multe fabrici Tuturor le mul urnim pen fr«
român »autentic*. cuvintele de îmbă bătare transa
de avioane din Italia, F n n fa , mise şi le vrăm sănătate, un a n
Germania ; în cunoştinţă de
Circulara d lui ministru de in* cauză îşi a e g ; un Bii k .r lung- nou fericit şi spor la muncă.
terne ref riloare la revizuirea meister pe care-1 aduce In t>ră
tuturor înscrierilor în listele de în luca M Ju , ia parte la mee- Legătura între generaţii
naţionalitate română, dala 1924 fingul international dela B ă n e is a este chezăşia de consolidare
încoace, desigur că a produs o uimind mulţimea cu figurile ma­ şi propăşire a neamului.
surpriză neaşteptată în rândurile estre executate.
»cetăţenilor autentici* fabricai Tineretul să se încline
La Olimpiada dela Berlin, Pa*
de »Itic Ziiberman et C o m p *!!! pană a fost singurul român care acestui principiul El trebae
Iustin 1. Stan. a fâ cut ca stindardul R o n âsiei să cinstească generaţia U-
să fluture alături de al ceiotiaite nirii şi să fie hotărât la a-
naţiuni. La Los Angeles însă a- ceeaşi jertfă pentru neam
vlator şi avion şi-au arătat caii şi ţară !
M a g a z i n de sticlărie şi tâtUe exceptionâle cu cari sunt
porcelanuri şi rame înzestraţi. Voi reda aci câteva
pentru tablouri la
firma
rânduri d;ntr’o scrisoare udre
sată părinţilor lui.,
Fui jeliră mi Nn.
„întâi de toate nu vă putefl pasări şi vânat
Victor Puri închipui c e ’nseamnă să sbori
dela New-lork la Los-Angeles
şi înapoi peste păduri nesfâr­
G â ş te , ro le , curcani, g ă in i, p u i,
c la p o n tngr£şat şi tă ia t, p re c u m
ş! ie p u ri, fa z ni, p o târn ich i, mS<
vinde eftin cu ocazia şite, peste munţi sau deşerturi rv n ta e d e sâscS, p»ept, p ulp S ,
S ărbăto rilo r şl lacuri. Feră radio, fâră să cu u iiiu iă şt ficat a e gâ>cÔ, a p o i :
nosc t auturile, fără m e c ^ c , la c ro â tj? ‘ ti mur. | 91 varzfi
B raşov,
fără pi^se de schimb, singur a c ra — p - L 11 o b |,u e tim c proas­
Strad a N> Titulescu Nr. 4 singurel să sbor fără incident, păt, m ai e itia c a ori u n d e , ia
680 4 - 4 fără pană de motor, fără Întâr­ M . M ireiO ubfa, Sir. B a ri Jiu 2Z
zieri, peste zece mii kilometri (T â rg u i C a ilo r ), 7 ló i — 1
 N*. 1 -<9*7 GAZETA TRANSILVAMIEl Pag*«» 3
mmfmmtmtmmmmmmmmtmmmmmrnsrfr

Primăria Municipiului Braşov,

Nr. 19.388 1936. F I R m A

Cereţi pretutindeni: Serv. teihnic.

Plfctfflî it IHtiOi IOAN G. TIBERIU I

delicioasa Pentru procurarea ţevilor de STR. REGELE CAROL Nr. 43

piu mb, necesare Udnei de apă a
urează prietinilor, cunoscuţilor şi întregei
Bere Czell dec^ dun Municipiului Braşov, se va ţine
licitpţîe publică î i ziua de 14
ianuarie 1937 orele 12, în ca*
sale clientele

Vinurile renumife Czell Un an nou cu sănătate şi noroc.

b'netul primarului.
Costul total al ţevilor este de
lei 100.000.
G jranţia provfzoră este de 5 %
Provcnienfă din Transilvania şi din din valoarea ofe:tei.
Vechiul Regat Termen de furnizare este de
10 zile dela primirea comenzii. Dorim prietenilor şi clienjilor ma­
precum şi Condiţuni speciale şi tablou
despre f iul şi diametrul ţevilor,
gazinului nostru
Produsele excelente ale se pot obţine la Uzina de epă

Fabricei de LICHIORURI, ROM şi CONIAC

a Municipiului.
Braşov, la 16 Decemvrie 1936
An nou fericit.
Comisia Interimară,
Vlădăreanu & Hubes
Frederic Czell & Fii preşedinte :
Dr. T, Prişcu. BR A ŞO V
Grupa Caroll Czell Secretar generálj
Dr. Virgil Voicu
731 1 - 1 Streda Voevodul M ihii 11 "I
Societate anonimă, Braşov Şeful Serviciului :
I? g .'ş e f; Socol.
Pentru conformitate :
Expedit jr : Reiner, Depozitai de încălţăminte şi articole .de voiaj
735 1— 1

S ’a deschis S ’a deschis Sub f rma

D. Mociornifă
BRAŞOV, STR. VOEVODUL MIHAI Nr. 14
„ M in e r v a “
ureaze tuturor prietinilor şi cunoscuţilor cât şi
DRESSNANOT & AiMRJÂN îutregei sale clientele un
em deschis o societate
da înmormântare, An nou fericit şi cu noroc.
înmormântări, transporturi, p*
lângă preţuri extraordinar

M. N. STAICU de eftfne.
K a rl D re s sn a n d t __ ________
un io 2 de casé j lin lnphjpiflt
l a p o z i ţ i e foarte ! LJÖ iliu lililu l
* —2 <sa « e re
mobilate, iu a r
Strada Iuliu Ma a u 32 bună. Strada V alea*T ei Nr 6 . J sau anaat cu fota«r%tă d e M «
B r a ş o v , Strada Gh. Barijiu Nr. 12 11 1 - 2 Maniu N i* 1 —5 | Livada Pi«>ei Nr. 20 parter»

(vis-a-vis de Biserica neagră)

99 MOIfY
R E P R E Z E N T A N Ţ II : I f
RADI O
unde se găsesc cărfi literare române Ingelen - Sacbsenve k - Lorenz B R A Ş O V
de autori români şi streini KörtiDg-Hornypinn-Ultraiiiar
I
Prundul R o zelo r 19
1 - 9 9 T e le fo n I - 93
718 2—5
Reducere 10—15* Primăria Comunei P rejm er
3 1 -1
Nr. 3.351—1936.
Urez întregei me!e clientele, Publicaţiune.
prietinilor şi cunoscujilor S e adace la cunoştinţa pubUdl
Un cadou excepţional Un an nou fericit şi cu noroc. celor interessf! că io ziua de 2 1
Reprezentanţe oentru Rom ânii a cunoscutei u* Ianuarie 1937, ora 10 dimiitea|K
zlne vicneze EUMiG — in dor ir, ţa de a stimula se va ţine a 11a licitaţie pubttdl
propaganda rarlsclW cS — oferâ de sărbători PETRU STOICA cu oferte închise, pentru refiff*
cerea cad astrului, copierea a 3
: g ra tu it un a p a ra t E U M IG : croitor
în următoarele condiţiuni : hărţi de com asare şi a 9 h&rft
In birourile reprezentanţei se vor întocmi liste cu tofi 9 1-1 Bre*i>v, Strada Regele Carol^Nr. 25 de carte funduară.
cum U rători de p parat? Eim ig — orice model — dela re* Caetui de sarcini şt condl$i-
vânzătorii din întreaga tata* în interval dela 1 —31 De- unile de licitaţie se pot ved e»
cemvrfe 1956 Odată cu aparatul, fiecare cumpărător va la primăria comunală In o re le
primi un număr de ordine, cu care va participa apoi la o de serviciu.
tragere In sorH care va avea ioc la sediul şi sub petro Lucrarea după deviz e ste d a
nejul revistei RADIO UNIVERSAL. Cumpărătorul norocos
al cărui nume » í ii indicat de tragerea la sorţ1, Dum5necă
o ía tn u í& oni 120.000 lei.
Garanţia provizorie este die
3 Ianuarie 1937 — va piimi k i e g a l înapoi suma cu cere 5 % , ier garanţia definitivi d e
a pial.t apart tui. A m a t o r i ! Toţi câţi aveţi intenţia să 10°/o.
vă procereţi un nou a serei, cu pierdeţi ace*t prilej e x :e p Licitaţia se va ţiae în coxtfof*
: j o i a i de a o M n * gratuit un eparet de redio. : mitele cu art. 88 — 110 d&i
L. C. P.
Ing. W . Bittermann Prejm er la 21 Decem vrie 1936,
Straaa de Mijloc 26. Primer, ) rodion Creangă.
698 Telefon Nr, 6 Telefon Nr. 6 1— 2
Notar, Aurel D ogarhu
732 i — t

Vinurile şi rachiurile Atenţiune!

C io ra ji bărbăteşti de 6 o r t
bune şi ieftine fntanţi. 3 p e re c h i L e i 109«

se eflă ia Ciorcpt de lână, fini, bărb$>

teşle. 3 p e r e c h i le i 150.
Pivniţele de vin Fabrica de ciorapi
G R O S S
» B A C H U S “ A Z I 31 CU S U N T L U S T R U IT Str. R egela Carol 38 (in c a r te l
Telefon 1034
Strada Regina Maria Nr. 12. 700________________________ S - S
1 —* • ' CU cant m
servicing
De Muiat una prărâtit», ca*
tnerâ şi b icătă-
rte. Ijfaroiaţiiiai Ia Vdidi, B ra ­
sunt în
citise In
ziua de 2 Ianuarie 1937 din
chiar şi ca Ing. asistent» c o a f a
că tor uzine, atelier, fuDcßomtr
sau voiajor. Oferte la B r a ^
şov, Str. Mîh iii W iis s Nr. 20. cauza încheierii socotelilor a-
Administraţia ziarului» sub Ib ^Ib æ
1 —2 nulul. 6 1— 1 Ardea?. 4 f —•ft-
 fPftflm 4 GAZETA TRANSILVANIE» fcf 1 193 7
.•
româneşti, una aranjstă de Junii
Cronica sărbătorilor Braşovecheni, iar aha de societa*
tea T.ntrim ei Sf. Gheorghe depe
Distribuirea cărţilor de alegători continnă
S e adu e la cunoştinţa locuitorHor M xn'do’u^it Br^ş^w c?l
An trecut cu bine şi *?rbăto Biserica Istorică a Sf. NIcuîae To~j^, aceasta dtn urmă cu un
boget program de coruri, de începând cu data de i i ianuarie 1937 până la l t Feoruarie 1957,
rP e Naşterii Domnului. Ua timp din Srheiul Braşovului a imor*
cl msţiuni şi teatru. Ambtle pa- în localul judecătoriei m xte B aşov, dvln orele 16 19 n fie
sp le n d il de Iernă a «tras în sion&t eecelentui cor m*xt b s-î
treceri au fost b’ne cercetate. care zi d lu'ru şi 9— 12 in ziiele de sărbătoare, se vor d? t(!bui
an at acesta un deosebît de mare rîcesc, condus de d l R. Arde
N’au rémes fără m â n g k re cărţile alegătorilor, cari pâaă în prezeot nu şi le » u ridicat.
număr d e .îie g ie turişti şi sportivi teanu, având concursul apreciatei
localnic! şi străini în Poiana so branişte d*na Ileana Col. An- nici sv lerinzii din spitale, cărora
Braşovului, care în ajunul ca şi tonut care a cântat T .tăl nost u rudeniile şi prietenii le au adus superficiali dela noi anumite bă-
în tlir put sărbătorilor a răsunet şi alte bucăţi religioase solo. daruri de Crăciun. In noul spi­ nueli privitoare la sinceritd^, şi
de cântecele de stea şld e ch io Credincioşii români uniţi eu tal G. Mârzescu distinsul direc­ chiar durabil.tatea alianţei şi prie­
le le de veştile ele celor ce au avut prima zi de Crăciun o m** tor, d*l docent dr. L mu Câm•
p ariu, a instalat pe cheltuiala sa
româno'p&lone teniei noastre. Lucrurile s au
sărbător i prtznlcul Crăciunului re bucurie. In această zi s'a ( • lămurit însă repede, fără a lăsa
Ia libertatea ne tur)!. fi dat prima &lujb§ bisericească un apărut modern de radio, cere Bucureşti (Observator). Popo­
nici într'o parte, nici în cealaltă,
Judecând după ioghesu’ala tei noua Biserică unită de sub în rjunul Crăciunului ca şi în rul nostru a a»ut în trecutul său
nici o picătură de a nărăciune.
prin diversele prăvălii ş« maga Straje. Slujba a fost oficiată de sărbători a d fuzat cântece de sbuciumet şi agitat, veacuri de-
Cea mai strălucită dovadă a a*
aine ale Braşovului din tjur>ut tă r ntele protopop Mihail Ho siea, colinde *i cor u i religioase arândul legaturi de cea mai bu­
cestui fapt o constitue căldura
fărbătorftor, a real impres'a ' é dâmău cu m^re asisterţă preo spre mângâierea celor suferinzi. nă vecinătate şi, de multe ori,
cu caie a fost prim tă vizit i
M oş Crăciun vine dea*?ă d it it a s :è, f ind de fafâ reprezen* de intimă prietenie cu nobila şi ministrului nostru de externe la
U ) Crăciun bogit în fapte
cu daruri mai bog?te. U ii ve îon|ii autorităţilor şi foarte nu­ tot atât de frământata najiune Varşovia şi ca care a fost pri­
creştineşti ş 1 de preamărire a
deeu în această foi fote ti ë o îm polonă. Mai târziu, când soarta
meroşi credincioşi. Fiului iui Dumnezeu născut pe mit zilele ttecute şeful Marelui
fcunifXffre a situ atei eccnom ue. In s*ara primii zi de Crăciun vitregă a sfâşiat trupul chinuit Stat major al armatei române.
pămâ^ t p ntru mâatu rea neamu
C h 'a r şi copii cu steaua păreau am avut şi două reuşite petreceri al Poloniei împertindu 1 între 3 Şi este firesc să fie aşa. Jn-
lui o m en es;. C.
mal puţini la număr ca elitd Jă , mari împărăţii — Kusia, Germa­ dispoziţiuni cu totul de supra­
dovadă — după unii — £a nu nia şi Austria — şi unii şi alţii
faţă şi, deci trecătoare, nu pot
m ai evetu aiats lipsă de ba ; i — In z;ua de 26 Dacemsrie ne am găsit pe linia urmăririi a* tulbura relaţ uni şi amiciţii create
ş o i i dărui fi ca în trecut. Ssletfaml Politiei. 1936, înire orele 1 6 - 20, Rutari celuiaş ideal de unitate naţio* de însuşi instinctul comun de
nala: şi trupul neamului nostru conservare. Şi unii şi aiţ i dorim
Tot în ajunul C ri ciunt lui s’_t necunoscuţi, cu ch i potrifite,
Furturi. In s?ara zilei de 25 s’au introdus îq pravăiia de mă­ era sfârticat şi aruncat pradă la pacea ca o condiţie vitală a
d h tib u it la numeroase ş c t l :, Oecemvne a c at tori necuno-
b si riei ş! soefetifi de b n fa c c r . runţişuri a comerciantului Gabor trei stăpâniri străine — Rusia, consolidării noastre ; drumurile
âcuţ, prin spargf rt a geamului, Austria şi Ungaria — .
române ţii elevilor silitori şi <*o Arpad din f tr. Iuliu Maniu, 53, nu ni se în crucişeeză nic&iri şi
"u int-at în casa locuitorului Din uriaşa încăerare a răz­ nicăiri interes* le noastre nu s e
jpliJor săraci numeroesă darur furând marfă în valoare de iei
Pifcngi M h it din str. I. G. Duca boiului mondial am eşit şi unii ciocnesc. Ce-, r putea deci să
în haine şi încălţăminte, în ca 15—20000.
N'. 175, de unde au furat două şi ceilalţi cu unitatea naţională ne de partă sau ce ar putea să
drol unor frumoase serbări cu c^s7urce d<; haine şi un ceas de — Ia noaptea dt 33 spre 31
rugăciuni, cân tece ş) cu vâr târî refăcută în graniţele ei f reşti. ne învrăjbească ? Iată pentruce
frizura' în valoare de 1 Of.0 0 lei. Decemvrie 1936, eutori necuno
pctrivite şi î|i era mi? nure De atunci ambele popoare ur­ saluiam cu o dt osebită satisfac­
— A fost înaintat Chesîirei s:u(l au intrai prfnir'uu g^am
d ogul să vezi frţele senine y brui arul Na^y M h ii dió str. C a măresc iarăşi un ideal comun: ţie strălucirea primirii cancela­
d?s his ín cofetăria iui V a iia
€>î hi strălucitori ai celor î npîr păstrarea intaclă a fruntariilor rului nostru !a Varşovia şi t mo-
cova d* jo s Nr. 87, c bre » forôt Frarucisc, d n s>tr. I. C. Brăt anu
lăşîţi din obolul deeproape u Nr. 1 2, de unde eu für t mai şi închegarea cât mai deplina a ţ onantele m.m fesiaţiuni de sim­
o pltură depe c e n ţ i iti Tomois unifaţii noastre na (ion ale. De a- patie doved te cu acel pr lej
infelegâtor t.i necazuriler celor MfX'índru din str. ioan Bre k jer mu te borcane cu dulce?ţâ. Se
mulţi şl săraci. Dumnezeu să i N . 17, pe când staţiona i.î f t » ceea îndată după razboiu între ţfcrii noastre de întreaga obşte
fie cercetări p tn r u indent:f,că­
răsplătească. noi şi Poloni s’au stabilit c^le poloneză, începând cu şeful sta­
cerciuiitei din *tr. I. G. Duc?, 22. r e i autorilor.
D eosebit de impres’o ia n ă a m i prietf n e ş t i relaţiuni de bună lului şi până la cei mai umii c e ­
fost a tréfa zi de O ăciu n ser — In noaptea de 25 —24 D^c, vecinătdte, relnţiuni cari ru dus tăţean al lui.
n c e n d iu In noaptea de 25
bare a religioasa îmfreun ta tu 1936, auturi rect-noscuti au pă la încheierea unei aiianţe for­ V zita apropiata, pe care d.
s p f€ 26 Decemvrie 1936, s’*
distribuirea de ahroenfe h pc* ir-ns îa pisniţa d nei Gr?;n Roza male. O alianţă care nu era şi Beck ministrul de externe al
declarat un intendiu la f br ca
siienciarul tibune iului Breşov. in sír, Biserica Română N , 5, ru este îndreptată împotriva ni­ Poloniei, o va face în România, va
de beton Rolh şi Muli din calea
d-i unde au furat borcane cu mănui. N ci unul din noi nu a* arăta, la rândul ei amicilor şi a»
Iniţiată ş! {.residâtă an de an VscîorUi 71, utide s’a aprins o
de confesorul închisorii prectul utifură şi castraveţi în valoare grămadă de rumegător deferă?» vem veleităţi imperialiste, nu liaţilor noştri, nu numai cât de
Dr. Petru Debu, a .eastă seib ire de iei 1500. trău. Focul a fost localizat de urmărim nici micşorarea nici u* adânc înrădăcinată este în con­
— A foăt înaintat Chssiureî milirea nimănui... Şi noi şi P o ­ ştiinţa publică a ţârii necesitatea
a milei f -î« de cei vreo 300 rob pompieri. Pagube nu sunt.
a îitrunit multă lume. Au fost ndividui S â bu Petru, a* rá a * lonii suntem însă hotărâţi să ne alianţei noastre indestructibile;,
de fată mai mul}i p re o f, mem­ furat o pereche de cisme dela apărăm cu supremul s e cn fciu ci şi cât de călduroase sunt sen­
negazia Serv. de apaduct a Mu I t ju n g h ie r e . In seara z tu de patrimoniul nostru naţional îm
brii O a ite i Domnu u , c o rd ele 25 Dec. 1936, locuitorul Raduly timentele de profundă s mpatie
’vi or şco a'ei primőré de S*&1 nicip uiui Braşov din sir. 1. G. potriva oricui şi împotriva tuturor. aie neamului nestru faţă de naţia
iJuca Nr. i i 2. loan din str. Proto lopul Vosna Această identitate de interese polona.
Nr. 3, condus de d l ins t for Nr. 13, în stare de ebri* t te, Observat ,r
Romulus Ardeleana si corul soc. — in noaptea de 25—24 Di- şi de ideal, *poi reminescenjele
cemvrie 1936, autori necunc ssuţt fuâîid pe mama sa ia bâtai« a unui trecut de prietenie şi bună
SI. Gheorghe de ţi* Toc !e, ttn - fi terven t tratele său F râ n a s e şi *" r. •
s'au inirodas în pifniţa locuitcru' vecinătate, au făcut ca alianţa ţ ÿfcg h «I ,
dus de d i D. Bizd det nu. sora R&zatia sa aplaneze. Nu îi* Ä Ä
După cfic'crea slujbei divine lui Borsai Teodor din str. Bi- mitul a şea-? briceagul şt a în-
noastră să nu fie simpla forma­
de către preoţii: Broşu, Dr. Debu, ^ K» rica Română Nr. 5, de unde a junghi ;t aitt pe ff t üie său eût
litate şi un sirt plu act diploma­
Vi 'c p re ş e d ifite i i e r? ! n <*■'
N Chicoß bdn, G Con&i^ n ln şi furet lingerie in mioare de lei tic, ci ea a avut şi are rădăcini
TthSneanu şi după executarea 2000. şi pe sura, in picioerc. adânci în conştiinţa publică şi retk ui „ F i a i u l - ! Ro.i.âaesc*-
— In noapîea de 2 3 —24 De­ • a noastră şi a lor. Braşov a fost ales cu uaanlmi~
Hit») iTiuUor co: ür ,preotul d .Debu
a rossit o irrpii sionantâ cuveni!* r* cembrie 1936 áttöri necunoscuţi C ă lc a t de t r e n In z ua de fn anii din urmă însă relaţile töte la U't*roa îctrunire d-l Con­
oct ztonală, cere a stors h r i n u e eu pătruns, cu chei potrivite, in 27 Decemvrie 1936 orele 13 30, acestea par a fi suferit o mică stantin 1 Odor, eolaben torul zia­
cei or tíe i Jé. Robii erau vădii ateiitrui de turnătorie şi galva­ a fost c llce t mortel de trenul eclipsare. Anumite gesturi şi a- rului nostiu.
Impresionai! şi mulţi d a?re el nizare din btr. i. G Daca Nr. 14 d > maifă Nr. 55 7, în gf ra Triaj titudini ale unor cercuri polo­
neze, mai mult ori mai puţin o* C ă să to riţi, l eana S ih ia h
piâageeu vizând că uu sunt d«|i proprietatea ing. Eaifi K s % de Braşov, peznicuï C. F. R. Firea
niîa li şi fee n g a u pentru vrii re a unde au f^r&t 93 pachete de Alexandru. ficiale, au deşteptat în privitorii Fooa u oga toon P ira L
hüiamaie iu v Jo a r e de 3 0.000 M wôro u t a >è-o }.
păcatelor io- şt pentru o ţi iţă
ki. £\íicuúr.
nouă cinsti ă in râncml societăţi
o rp ^ eşti. — In noaptea de 24— 25 De­
K-rul viitor öl ziaru lu i r-o»
Tuturor robilor li s’au dăruit cemvrie 1935, autori necunoscuţi
cozonaci, s anină şi c ărnur. Sta* s ’au introdus, cu chei petri vii*,
Seara de Silvestru stru va
oblcinmiie.
a. ia ora
pan» la frunte cu pariatele lor ia b u t ít na iacu'torului Gusb<ih !î!
O . Constantin, au adus un a r Andrei dm it*, de Mijloc Mr. 106(
A a p ă ru t c a l n d aru l d e p e ­
în că lca t cu cozonaci. Toate aii- de unde au furat trei p a lt o n *
m entale distribuite au fost dăru* în valoare de iei 3000. Berăria Luther r e te a l „ fr o n tu lu i R o m ân esc**
ş i s e <flă d e v â n z a re, b u c a ta
lie ip írni m-riminoase. — In noaptea de 2 5 - 2 6 De- în saloanele de jo s şi sus. Muafcă de cl. I. c u 3 1er, la a d m in istra ţia z ia ­
S ’a remarcat cu deosebită cem irie 1936 autori necunoscuţi ru lu i.
m ângâiere s t ic le a s c ă , în acesta au spart cassa de bani a I rmei BERE LUTHER, blonda şî tîeegri, gustoasa beufură. o
vremi turburi, ila rele număr de Rudoif ipsen din str. Mihail Weis/. M erii bogat, distracţii şl surprinderi de tct soiul. F a b r i c a „ S c h m o ll p a s t a 44 a
credincioşi runâni, caii de sar Nr. 29, furând suma de 80.010 transmis prin ziere, tuturor dieh>
lă lo n t u cerce te t bisericile. In lei. Petrecere până în zorii zilei.
10 ţilor ş? consuma<nrdor se;, o u*
rere de Anul nou şi enume,
C I N E M A „A5 1 KA“
«MfeeadMMMflikáUHHMNMliiÍHáíilMMMÍiHHiniiíiÍMMaMHNMWMNiiMMMnMMBiaHMriiHNM»
priîiti'un hoinar, c tr e a lost lus­
truit cu .SthmolSpesta“, stârnind
mull hsz.
Mare program de Anol nou R E V E L I O N Prin aceasta renumita firme,
a dovedit din nou că s e gâc*
In ce p â n i dim 31 D ecem biie (Revelion) rulează cea m&l nouă Se petrece la GEWERBEVEREIN în toate
d esccp trire a lui WILLY fO R S T deşte la clienţii şi C'hjsunatorii
încăperile cu mutică, dans şi vinuri de săi şi în zilele de sărblioere.
HORTENSE RAKY Târnave. 8 1—1 Redrcţia noastră a crtzut d e
în cuviinţă să ţină c o r t d« do­
rinţa cititcrilor săi şi as f 1, ia

Paradisul Femeilor Firma

rândul nostru, urém
»Schmollpasta* m ul noroc pe
anul 1937.
firme fii

O p e r e ta iu i R O B E R T S T O lZ
C o : L e o S le z a k , Iv an ^ e tr o v ic i, G e o rg A le x a n d e r, A in o
^ftergo, H e lla r itt

Jurnal Bavaria
Szegő Arpad • Casa braşovea-
nă de amanet
Depozit de beuturi STRADA BIUTiANU
gDeia ora 11 noaptea REVELION— TOMBOLA.
Câştiguri de v tlo e rt: 50 t ti ele vir, 30 sticle bere, o pereche £kl urează clientelei (fostă strada Spitalului) 19
1 coftum de tkior şl alte ICO obiecte de valoare. 5 cutii cioco­ acordă împrumuturi pe p r e ţio a »
lată, 1 Umpă »Elitra", ştofe dela Luca P. Niculescu.
R tţire jl ia timp bilete.
Ân nou fericit! s e m ă rfu ri ş i h â r t i d e v a ­
lo a r e . 530 12— 2?
5 1 -1

Tipogr&tm » Astra* Braşov. — Editura »Tipografiei Victor Branlsce Braşov* Redactor-şel şi girant: Victor Braaiece»