atinge o lungim e de 1—2 m, este întîlnit în sudul Saharei; varanul acvatic măsoară pînă la 3 m, trăind în sud-estul Asiei şi Australia; varanul Ko- M A R IU S V E L IC U din F O C Ş A N I vrea să ştie ce m od q din Indonezia, măsoară peste 3 m şi cînta- este varan ul. reste 130 kg; varanul din Noua Guinee atinge 4 m lungime; varanul-smarald, cel mai frumos, are o Varanul seamăna cu o şopîrla enormă. Corpul form ă alungită şi este de un verde viu masiv, m axilarele puternice şi ghearele lungi, as cuţite stîrnesc teama, dar el devine periculos pen Pionierul IO N E L A R S U d in oraşul S ebeş, îm tru adversarii săi numai dacă se simte atacat. preu n ă cu cîţiva co le g i, a r d o ri să ştie in c e c o n Atunci gura i se deschide larg, gîtul i se umfla, d iţii a a p ă ru t m o n u m e n tu l n a tu ral R ipa Roşie începe să sufle zgomotos, iar corpul se dilată şi pare deodată mai mare decît este în realitate. Ripa Roşie este situată la 3 km nord est de ora Exista peste 30 de specii de varani. divizate în şul Sebeş, judeţul Alba. 58 de subspecii. Printre acestea se numără: vara Istoria sa geologică se confundă cu cea a Podi nul deşertului, lung de 1— 1,5 m (trăieşte în Sa şului Transilvaniei. în urmă cu milioane de ani, pe hara şi Pakistan); varanul N ilului, mai lung de 2 m locul unde s-ă form at Rîpa Roşie s-a depus tuf (trăieşte în Africa, pe m alurile N ilului şi pînă la vulcanic, zvîrlit din măruntaiele Pămîntului de erupţiile vulcanice ale erei terţiare. Tuful depus se deosebeşte prin culoarea sa alb-cenuşie de DISPECER straturile roşietice, mai vechi, aflate dedesubt. Vîntul şi apa au acoperit tuful cu un strat de loes. „ Cutezătorii" Sub aceste două straturi existau altele, tot orizon tale, alcătuite din pietriş, nisip fin, argilă, marna în apropierea acestui monument natural exista specii vegetale caracteristice, cum ar fi: o pădu DORESC SA CORESPONDEZE PE TEM E DE: rice de tei, stejari, jugastru, un arbust rar, numit • Vacanţă de vară '86: Liliana Lovin. 13 ani, Str. 1 De „bîrcoace", o ferigă rară şi gingaşa G arofiţă a Ri- cembrie 1918. Bl. LN, Sc. 2, ap. 23. Tecuci, jud Galaţi, cod pei Roşii (vezi fotografia). 6 300. • Istorie - descrierea muzeelor şi monumentelor istorice Subredacţia „Cuteiatoni' din localitatea natală Gheorghe Croitor, 11 ani. Sat-Vale ludeţul Alba corn. Bosanci. jud Suceava, cod 5 824; Marin Rugină, 13 ani Str. Centru nr.. 151, Tulgheş, jud. Harghita, cod 4 209 • Poezie: Mihaela Olteanu. 13 ani, Cartier Nicolae Bai cescu, Bl. 1H, Sc. B, ap. 13, Tîrnâveni, jud. Mureş, cod 3 225; Denisa Perniu. 12 ani. sat Mareş nr. 91, corn. Albota. jud. Argeş, cod 0 310; Carmen lura, sat. Capu Codrului, jud. Suceava, cod 5 815: Carmen Drâgoi, 12 am, Str. Grădiniţei, corn. Cocora. jud Ialomiţa, cod 8 418: Mirela Petre. 13 ani corn Bulbucata nr 208. jud. Giurgiu, cod 8 164: Mihaeia Glriran. 13 ani. Cartier Dumbrava II, Str. Pietriş, Bl. T3-5. et. 3, ap. 9. Zalău, jud Sălaj, cod 4 700. • Artă fotografică: Daniel Tuchel, 14 ani, corn. Tepu, jud Galaţi, cod 6 335 • A u to m o b ilis m u l de p e rform anţă: O vidiu lorda- chioaia. 14 ani, Str. Crişan nr. 1 1, Bl. F1, Sc. B, et. a, aj> 19 Paşcani, jud. laşi, cod 5 725. ----------------------------------------------------- --- —
Aşa cum v-am promis, in acest
num ăr va vom da cîteva detalii asu praI m odului de developare a film e Л е I бPRACTIC Я Ш е г М ziţie: tiosulfat de sodiu cristalizat 250 g; m etabisulfat de potasiu 25 g; apă pînă la 1 000 ml. Timp de prelu nuu, tim p de 20-30 minute, şi se vor usca prin fixare în poziţie verticală, evitîndu-se tem peraturi mai m ari de lo r alb-negru. crare - 5 m inute la 18-22°C. 40° C. Presupun câ voi, copii, aţi lucrat DEVELOPAREA Dupa prelucrare, film ele vor fi D e v e lo p a re a film e lo r. Se lucrează in vacanţă cu film e Azopan PS-21. spalate intens cu apă in je t con ti în întuneric total. Se scoate film u l Este un film negativ pancromatic, FILMELOR ALB-NEGRU din aparat ş i se introduce împreuna de sensibilitate medie şi granulaţie cu banda corex în clema aplicată pe fină. Se foloseşte pentru fotografie tam burul tancului de developat (T ri rea peisajelor, portretelor, la reali plex - R.D.G. sau UNIDEV - R.S.R.). zarea reportajelor etc. Are o sensibi După introducerea film u lu i în baia litate la lum ina zile i 21 DIN (100 revelatoare din tancul de developat, ASA). Azopan PS-21 trebuie p re lu se pune capacul şi se învîrte co n ti crat în întuneric total, recomandîn- nuu tim p de 8 m inute la 20 °C. Dacă du-vă revelatorul AD-16, tim pul de vrem totuşi ca în tim pul developării developare fiin d de 8 m inute la tem să urm ărim felul în care se p re lu peratura de 20° C. Pentru protejarea crează film ul, ne putem uita la el fixatorului, va recom and ca, dupa num ai la culoarea verde închis a fil developare, să fo lo siţi o baie de sto tru lu i de laborator ORWO - nr. 103. pare, compusă din soluţie de 2% După această operaţie, trecem fil acid acetic, tim p de 30 secunde, la m ul în baia de stopare (în al doilea temperatura de 18-20°C, ia r fixarea tanc pregătit) tim p de 30 secunde, se va realiza tim p de 5 minute, la la temperatura de 18-22° C, apoi in temperatura de 18-20° C. Azopan troducem film u l tim p de 5 m inute în PS-21 se m ai poate developa cu al treilea tanc în care se află fixato bune rezultate ş i în alte so lu ţii de rul, tot la tem pe ratura de 18- prelucrare, cum ar fi 0 -7 6 revelator 2 2 ° C Acestea fiind făcute, se trece la preambalat, fabricat de „D etergen spălarea film u lu i în je t continuu, tu l" Timişoara. tim p de 20-30 m inute, ş i la uscarea R eve lato ru l A D -1 6 (granulaţie u l acestuia, aşa cum am spus mai tra!ină) are următoarea com poziţie înainte. Spor la treabă! la litru l de soluţie: - apă (50° C): 750 ml; m etol 1,5 g; MIHAI CORNELIU s u lfit de sodiu anhidru 100 g; hidro- chinonă 3 g; m etaborat de sodiu 2 g; brom ură de potasiu 0,5 g; apă pînă la 1 000 ml. Timp de prelucrare la 20° C - 8 minute. B a ia de sto pare: apă 1 000 ml; acid acetic glacia l 20 ml. Timp de prelucrare 30 secunde la 18-22°C F ixato ru l are următoarea com po-