169
Lemingul mare (norvegian)
Pu#ini ştiu că frumoşii lemingi
sunt înrudili cu şoarecele de
câmp, asemănător cu şobo-
. Ca o particularitate, se
lanii
pare că ei se sinucid în math
dacd se înmullesc excesiv.
J%n ciuda firii lor solitare, lemingii mari se în-
mulţesc extrem de prolific. Exploziile popu-
' latiilor la fiecare câţiva ani duc la migratiuni
în masâ, însâ în ciuda mitului popular, aces-
tea nu sunt misiuni sinucigaşe organizate .
Aceste animale mici şi îndesate au o colo-
ratura atrâgâtoare si distinctâ . Blana este
hrunâ-gâlhuie cu modele negre pe spate -
dungi şi pete - care varizâ de la individ la
individ . Sub bârhie si pe partea ventralâ blana
are culoare mult mai deschisâ . Când este
amenintat sau înfntntâ un pericol, lemingul
stâ pe loc, umflându-şi blana si ridicându-şi
bârbia pentru a etala cât mai bine contrastul
de culori .
- Înruditi cu şoarecii de camp si similari cu
aceştia ca forma, lemingii mari au craniul
deosebit de mare raportat la dimensiunea cor-
pului . Ochii şi urechile lor sum mici, acestea
din urmâ fiind aproape ascunse în blana
deasâ . Picioarele sunt scurte, la fel şi coada .
La degetul mare al fiecareia dintre labele ante-
rioare se gâseşte o gheari turtitâ si mâritâ,
aceşti versanti sum acoperiti cu zâpadâ,
lemingii îşi fac câminele sub covonil alb,
construind din vegetaţie uscatâ un cuib gol pe
dinâuntru, în forma de minge sau de con, pe
solul îngheţat . De la acesta, ei construiesc
tunele prin zâpadâ spre locurile de hrânire .
Obiceiuri de hrănire
Fiind-un animal erbivor . regimul alimentar al
lemingului constâ în principal din pârţile verzi
ale plantelor - în special rogozuri si ierburi .
De asemenea, lemingii mai mânâncâ licheni,
râdâcini, scoartâ de copaci si fructe de pâdu-
re, hrana lor variind în functie de ceea ce este
disponibil de la un anotimp la altul . Dinţii lor
0 Lemingii pot să supravietuiască din vege-
tatia rară a tundrei şi ei reprezintă o impor-
tantă sursă de hrană pentru răpitorii carnivori
din zonă -încluzând păsări de pradă.
0 Lemingii se întâlnesc in regiunile de
tundră din nordul Asiei, SUA, Canada şi
Scandinavia . Când hrana este greu de găsit,
ei migrează spre sud, urmând poteci şi dru-
muri făcute de om.
care este mai evidentâ in timpul iernii, când
este folositâ la sâpatul în zâpadâ .
Lemingii mari sunt bine adaptati pentru a
rezista la condiţiile aspre şi temperaturile reci
ale tundrei scandinave şi ale muntilor unde î5i • Grupul Lemmini, căruia îi apartine
fac câminul . Blana lor este lungâ, deasâ si lemingul mare, are patru genuri ;i
rezistentâ la apâ . Auzul si mirosul sum bine aproximativ nouă specii? Lemingul
dezvoltate, permitându-le sâ depisteze peri- mare este un leming brun, sau leming
colele şi sâ identifice dupâ miros teritoriile adevărat ; altii sunt cunoscuti sub
lemingilor vecini . Deşi solul este acoperit cu numele de lemingi de pădure, de
zâpadă timp de multe luni din an, lemingii nu mla ;tină sau cu guler.
hiberneazâ şi sum activi in timpul iernii .
• În captivitate, femelele lemingului
mare î;i nasc primul cuib de pui la
Habitatul de vară vârsta de numai 14 zile? 0 pereche a
Primâvara şi vara, lemingii se mutâ în general
produs opt cuiburi în 167 de zile .
pe pajiştile umede şi acoperite cu iarbâ, unde
sapâ viziuni putin adânci, uneori la numai • Lemingul mare este un personaj
Scm sub suprafata solului . Acestea pot sâ aibâ răspândit în legendele scandinave? El a
o lungime de pânâ la un metru si au mai apărut pentru prima dată într-o gravură
multe camere - una contine un cuib circular în lemn din secolul al 16-lea, realizată
câptuşit cu iarbâ şi par de leming, iar celelalte de un preot suedez, care reprezintă o
sum pentru defecatie şi în general pentru populatie in timpul migratiunii .
retragerea din fata unor râpitori ca şoimul
islandez si buha zâpezilor .
• Rata mortalitătii este foarte înaltă la
lemingi? S-a estimat că dintre animalele
Toamna, când ierburile încep sâ se veşte-
jeascâ şi solul începe sâ îngheţe, lemingii se
vii într-una din lunile perioadei de
împerechere, doar 70% vor mai fi vii in
mutâ de obicei înapoi pe versantii mai adâ-
luna următoare .
postiti, acoperiti cu muşchi, ai tundrei . Când
581
169 LEMINGUL MARE (NORVEGIAN)

animale pe hectar . Când numărul animalelor

devine foarte mare, masculii pot să se
ameninle reciproc şi să se bată .

MIGRATIUNEA IN MASĂ A LEMINGILOR
Lemingii mari se adună periodic în masă $i
întreprind un fel de migratiune isterică,
adesea aruncându-se intentionat în apă
peste marginea unei stânci . Însă ideea că
acesta ar fi un instinct sinuciga5 este pură
fabulatie.
Când conditiile meteorologice determină
existenta unor resurse bogate de hrană,
lemingul mare se înmulteşte extrem de
prolific. Pe măsură ce populatiile încep să
crească, hrana disponibilă se va împutina
treptat şi se va ajunge la o suprapopulare .
Animalele încep să migreze, de obicei
îndepărtându-se de regiunile muntoase
spre păduri . Alăturându-li-se din ce in ce
mai multe animale, grupul devine mai mare
şi el poate să fie fortat să se adune şi prin
structura terenului, de exemplu acolo unde
se întâlnesc două râuri . Când se intâmplă
acest lucru, lemingii încep să intre în panică
şi grupul prinde viteză . Mânate de inertie,
au existat grupuri care au trecut în fugă
prin oraşe, înotând peste râuri - şi în cele
din urmă căzând de pe marginea stâncilor.
Aceste deplasări în masă pot să se
datoreze necesitătii de a găsi noi zone cu
hrană multă, însă unii experti consideră că
ele pot fi declanşate de suprapopulare -
lemingul solitar neputând tolera apropierea
atât de intensă de semenii săi .
Inmultirea
În timp ce multi şoareci de câmp şi lemingi au
perioade de împerechere sezoniere, lemingul
mare se poate împerechea în orice perioadă a
anului, deşi el face acest lucru doar iarna
când condiliile nu sunt prea ostile .
Femela activa poate sa producă opt cui-
buri pe an, fiecare conlinând în medic 5-6 pui
(deşi s-au înregistrat câteva cuiburi de 13
pui) . Puii sunt capabili să se împerecheze ei
înşişi la vârsta de numai cinci săptămâni -
uneori se împerechează mai repede .
Masculii nu mai au nici o legătură cu
femela după împerechere, lăsând -o să îşi
nască puii dupa o perioadă de gestatie de
aproximativ 16-23 de zile.
Puii orbi şi neajutorali cântăresc aproxima-
tiv 3,3g . Ochii li se deschid la vârsta de 11 zile
şi ei vor fi înţărcali dupa aproximativ 2
săptămâni . In acest timp, femela este extrem
de protectoare, recuperând fiecare pui care se
depărtează de cuib . Ea îi localizează dupa
strigătele pe care le scot - lemingii au o gama
de strigăte diferite, indicând alarmă, amenin-
tare sau comportament de curtare . Rata morta-
lităţii este înaltă din cauza prădătorilor . Majo-
ritatea lemingilor trăiesc între unul şi doi ani .

molari au coroane turtite, fiind adaptati pen-

tru măcinarea vegetatiei adesea tari . În timp
ce ei caută hrană la orice oră din zi sau din
noapte, lemingii mari tind sunt mai activi in
zori şi în amurg . Lemingii îşi obţin hrana
păscând sau săpând dupa rădăcini ; iarba este
idesea tăiată şi lăsată în movile în urma lor .

Habitatul natural
Fiind un animal solitar, fiecare leming î5i are
teritoriul propriu pe care îl marchează cu
secrelii . Teritoriul masculului este în general
de două on mai mare decât al femelei . Aceste
teritorii adesea se suprapun, în special când
numărul populatiei se află în creştere - densi-
tatea lor poate sa varieze între 50 şi 325 de

0 Pentru a supravietui in diferitele sale

habitate, lemingul trebuie să î5i adapteze obi-
ceiurile de hrănire, păscând lăstari, rădăcini şi
ierburi . Dintii săi sunt turtiti pentru
măcinarea hranei dure .

Lemingul mare (Lemmus lemmus)

apartine familiei Muridae din ordinul
Rodentia . Alti membri sunt ;obolanii,
;oarecii ;i ;oarecii de apă.
Distributie: tundra, muntii ;i pădurile
din nordul Scandinaviei
Mărimea: 10-13cm (capul ;i corpul) .
Coada, 1-2cm
Greutatea : 50-90g

.Animale si plante 62 - ROZATOARE ASE_MĂ_NĂTOARE CU50ARECELE

. 58 2 C=