174

Viezure e melivor

Numărându-se printre cele mai 0 Cu din~ii foarte

ascutiti şi fălcile pu-
feroce mamifere de mărimea ternice, viezurele
lui, inconfundabilul viezure melivor poate să
spargă leasta
melivor este un animal puter- broaştelor ~estoase
pentru a ajunge la
nic, asemănător cu bursucul animalul dinăuntru .
european. Deşi arealul său
este relativ întins, a devenit rar
0 Viezurele este un
vănător agresiv şi
nimic nu îI împiedică
în multe regiuni, îndeosebi în
să ajungă la victimă .
apropiere de aşezările umane. Îşi foloseşte ghearele
ascu~ite pentru a
săpa în vizuini, şi
ceastă fiinlă agiesivă, neînfricată, ocu- pentru a aduna

A pă o varietate largă de habitate, printre

care terenul des împădurit, terenul mai
deschis şi stâncos până la înălţimi de 3 .000 m, care adăposteşte o falcă puternică şi dinţi
rădăcini şi tuberculi .

precum şi o varietate de savane . Se pare că
prefere regiunile aride, dar nu este un lucru
neobişnuit să îl îrrtâlnim pe pajişti umede şi
chiar în păduri tropicale .
Trăsătura distinctă a viezurelui melivor este
"mantia" argintie care se întinde de pe cap în
jos pe spate până la baza cozii, contrastând
puternic cu culoarea brună închisă sau neagră
a picioarelor şi a părţilor inferioare . Mărimea
acestei mantii poate varia, şi la câteva animale
- întâlnite în principal în nordui Republicii
Democrate Congo (fostul Zair) - ea lipseşte cu
desăvârşire, astfel încât animalul este negru în
totalitate . Constructia corpului este masivă, iar
membrele sunt scurte şi groase . Labele ante-
rioare sunt deosebit de mari şi prevăzute cu
gheare lungi, putemice şi incovoiate . Botul,
ascuţiti, este teşit, ochii sunt mici, iar urechile
sunt abia vizibile . Coada scurtă şi stufoasă este
neagră şi adesea tinută drept în sus în timpul
deplasării viezurelui melivor . În timp ce vâ-
nează, el se opreşte ocazional pentru a mirosi
aerul, cu corpul lătit la pământ şi capul ridicat .
Viezurele melivor are una dintre cele mai
puternice şi mai groase piei dintre toate ani-
malele . Nu doar dintii, ţepii, coltii sau spinii
par să nu o poată afecta, dar ea stă atât de
larg pe corpul animalului, încât nici un prădă-
tor nu pare capabil să îl prindă - viezurele
melivor nu face decât să îşi răsucească corpul
şi să se zvârcolească, şi s-a eliberat . Dacă este
prins de ceafă, viezurele melivor se poate ră-
suci în propria piele ca să î5i muşte agresorul .
Deşi este în principal activ în amurg sau
• Zgomotul caracteristic al viezurelui
melivor este un zbârnâit gros? Alte .
vocalizări sunt un sunet discordant in
timp ce caută hrană ;i un " lătrat" aspru
când este supărat .
• S-a înregistrat un caz în care un vie-
zure melivor a ucis un piton lung de 3m
in Parcul National Kruger? El era vestit
şi pentru uciderea bivolilor prin mu ;-
carea testiculelor lor, pentru a sângera
până la moarte .
• Confruntati cu agresori mai feroci
care nu s-au lăsat speriaji, unii viezuri
meliveri s-au prefăcut morli?

591
174 VIEZURELE MELIVOR
noaptea, viezurele melivor este activ si m tim-
pul zilei în regiunile izolate, netulburate . Dar
în general, ziua şi-o petrece odihnindu-se
într-o vizuină pe care 5i-o sapă singur sau care
a fost abandonată de alt animal . Viezurele
melivor este în principal un animal terestru şi
hoinăreşte neobosit pe teritoriul său, acope-
rind mai mulţi kilometri pătraţi . Cărările sale şi
alte locuri sunt marcate cu un miros neplăcut
şi o secretie puternică a glandelor anale, dar
se pare că nu Î5i apără teritoriul agresiv .
Regimului alimentar al viezurelui melivor
constă în principal din mamifere mici care
trăiesc în vizuini şi puii mamiferelor mai mari,
ca antilopele . El localizează hrana în principal
după miros şi apoi îşi foloseşte ghearele puter-
nice pentru a săpa după victime în vizuinile
lor . Unele animale vânate sunt urmărite până
O Uneori viezurele melivor se catără in co-
paci pentru a ajunge la cuiburi de albine, dar
în general rămâne la sol sau in vizuini săpate
de el sau preluate de la alt animal .
592
înapoi în vizuinile lor de unde sunt scoase .
După ce viezurele melivor apucă un animal cu
fălcile sale puternice, el nu va slăbi apucarea,
si Î5i va scutura capul până când vicţima moa-
re sau este complet epuizată . Regimul este su-
plimentat cu o varietate de mâncăruri : insecte,
păianjeni, scorpioni, reptile, peşti, amfibieni,
păsări, ouă, stârvuri, rădăcini, tuberculi, fructe
de pădure si fructe . Cu ghearele sfâşie scoarta
de pe copaci si întoarce buştenii şi pietrele în
timpul căutării hranei . Mierea este o mâncare
preferată, iar viezurele melivor caută şi în con-
tainerele de gunoi de lângă aşezările umane .
Inamici ş'r parteneri
Viezurele melivor are putini inamici, probabil VIEZURELE MELIVOR ŞI
pentru că poate ataca animale mult mai mari
INDICATORUL DE ALBINE
decât acesta : cai, antilope, vite şi bivoli, toti
au fost provocaţi de această fiintă neînfricată . În Africa există o asociere remarcabilă
Viezurele melivor duce o viată solitară, sau între viezurele melivor şi pasârea nu-
se găseşte în perechi . 0 fire relativ liniştită, mită indicatorul de albine (Indicator
scoate totuşi un mârâit aspru, de avertizare, indicator) . Indicatorul de albine adoră
dacă este tulburat sau supărat . Se cunosc pu- mierea, dar nu poate deschide stupii
sălbatici . Când simte un animal - sau un
om - in apropiere, scoate un sunet ca-
racteristic. Viezurii melivori (şi oamenii)
urmează pasărea până la cuibul albi-
nelor . Viezurele melivor se ca(:ără la el,
îl deschide cu ghearele sale pentru a se
hrăni - împreună cu pasărea - cu
albinele, larvele ;i mierea dinăuntru.
Aparent invulnerabil la în~epăturile
albinelor, viezurele melivor mai are şi o
altă "armă" împotriva albinelor : î;i
freacă glandele anale în jurul intrării în
stup şi astfel le amete ;te .
tine despre obiceiurile de împerechere în
sălbăticie - iar viezurele melivor nu este uşor
de tinut în captivitate - dar se pare că mascu-
lii devin mai agresivi unii faţă de altii atunci
când î5i caută o pereche .
Împerecherea pare sezonieră, dar aceasta
variază în functie de loc . Naşterea are loc
după o gestaţie de aproximativ 6 luni, într-o
camera căptuşită cu iarbă a vizuinii . Se nasc
de 1-4 pui - de obicei 2 . Puii au culoarea
brună-ruginie închisă si sunt apărati cu săl-
băticie de femelă, care îi tine, în vizuină sau
lângă aceasta pentru o vreme . Masculii nu
contribuie la creşterea puilor .
Considerat dăunător de apicultori - si de
fermieri în unele regiuni, din cauza furtului de
păsări domestice - viezurele melivor a fost
vânat foarte mull, otrăvit si prins în capcane
pe o mare parte a arealului său . Populatia sa
a scăzut semnificativ, iar acum este protejat în
muÎte regiuni .
Viezurele melivor (Mellivora capensis)
apartine familiei Mustelidae din
ordinul Carnivora . Este singurul
membru al genului .
Lungimea capului şi a corpului :
60-90cm
Coada : 15-25 cm
Greutatea : 8-13 kg
Distributia : Orientul apropiat ;i
mijlociu, unele părji ale Indiei ;i ale
sudului Rusiei, în Africa la sud de
Deşertul Sahara cu exceptia deşertului
de coastă Namib .
mai vezi Animale şi plante 73 - FAMILIA NEVăSTUICII Animale şi plante 76 - BURSUCI