Medii zonale

Tipuri de medii geografice

Mediul geografic reprezinta un
macrosistem alcatuit din mai multe
componente (relief, apa, aer, sol,
vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile
sale) intre care s-au statornicit relatii
multiple de natura spatiala, temporala,
cauzala, evolutiva si care se ofera
observatiei prin peisaje.
 Mediul desertic
• Mediul desertic se ex
tinde intre
150 si 350 latitudine.
• In functie de conditiil
e de
ariditate, deserturile se
diferentiaza in:
• a) deserturi hiperarid
e (cu
precipitatii sub 50 mm/an
),
• b) deserturi aride (50
-150
mm/an
 Cele mai intinse deserturi sunt in Africa :
• Sahara cu cele 9.000.000 km² este
deșertul cel mai mare de pe Pământ. Ea
cuprinde o treime din Africa, aproximativ
suprafața Statelor Unite ale Americii, sau
de 26 ori mai mare decât suprafața
Germaniei. Acest deșert uscat se întinde
de la țărmul Oceanului Atlantic până la
Marea Roșie alcătuind un trapez cu o
lățime în vest de 4.500 - 5.500 km, iar în
nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km
 Kalahari
• este un deșert alcătuit în mare parte
din nisip roșu, cu o granulație fină. Se
întinde din partea nordică a
Provinciei Cap din Africa de Sud,
Namibia și Botswana până în Angola
și Zambia pe un teritoriu de peste 1,2
milioane km2.
Deserturi exista si in afara
regiunilor tropicale, in emisfera
nordica, ajungand pana la
aproape 500 latitudine: Gobi,
Kara-Kum, Kizil-Kum, Takli-Makan
(Asia), Marele Bazin (America de
Nord) s.a
 Caracteristicile mediului desertic
• Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat
cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm,
cu o distributie neuniforma. In aceste conditii, vegetatia
aproape ca lipseste, speciile de plante prezentand
adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul umed de
dupa ploi, dar cu seminte rezistente in lunga perioada
secetoasa; radacini lungi si adanci, frunze reduse, mici,
frecvent transformate in spini etc.) si o densitate extrem
de mica. La fel de saraca este fauna, care, in cazul
majoritatii speciilor, are o activitate nocturna.
 Relieful
specific
intinderi este rep
mari de rezentat
saharien nisip (er de
e), de ca g-urile
(hamade mpuri de
), munti pietre
baza car cu versa
ora sunt nti abrup
ascutite poale de ti, la
izolate e grohotis
generea tc. Vantu , varfuri
za furtun rile pute
transpor i de nisip rnice
ta partic violente
foarte m u l ele fine p , care
ari (sute e distant
Desertur d e kilome e
ile propr tri).
precipita i u-
tiile sunt zise, unde
cateva a sub 150
verse la mm/an s
(sunt si a i ntervale m i cad in
ni ari de tim
mase de lipsiti de ploi), s p
nis e remarca
si campu ip cu dune de d prin
ri de pie imensiun
tre. i mari
 Clima este
calda si us
regim de i cata, cu u
nsolatie c n
atinga 3.5 are poate
00-4.000 d sa
Temperatu e ore pe a
rile medii n.
ridicate (2 anuale su Din cauza modificarilor
5–30 0 C) s nt
mari difer i se inregist
entieri diu reaza globale ale climei si
vara temp rne. In zile
e ra t u ri l l e de activitatilor umane este
50 0 C, iar i e p ot sa ajun
n noptile d ga la evidenta o tendinta de
temperatu e iarna
rile pot sa extindere a regiunilor
Precipitati fie negativ
ile sunt ra e. desertice si de accentuare a
neregulat r e s
e, iar uneo i extrem de secetelor prelungite. In
ploaie se e ri picaturi
vapora ina le de deserturile foarte uscate
solul. In Sa inte de a a
hara cad p tinge aproape intreaga suprafata a
rar (5 mm loi extrem
/an), inreg de pamantului pare a fi lipsita
multi ani c istrandu-s
onsecutiv e ma i de vegetatie, constand din
precipitati i fara
i. roca nuda, pietris si nisip sau
dune miscatoare.
 Fau
na e
serp ste
i, s r
corp epreze
spe
cific ioni ntat
in G a de s i a
obi sert inse prin d
salb s un u cte. i
atic t ca lu i Sa Cam ferite s
des i, in mile hara ila d pec
ertu Atac c u ,af ro m ii de
afric l Ka a dou ost
an . laha m a, la a co dom ader,
ri es me coa esti
te c etc. s e s cita
arac Pen i cai ;
teri tru
stic
stru
tul
 Animale si
plante care
traiesc in
mediul desertic