Deșertificarea

Proiect realizat de Palatin

Ionuț Alexandru
• Deşertificarea este procesul de degradare a ecosistemelor
din spaţiile semiaride, care nu se mai pot regenera, ca
urmare a unor factori naturali şi antropici.

• Deşertificarea este pusă în evidenţă de

reducerea suprafeţelor de sol acoperite cu vegetaţie,
creşterea albedoului suprafeţelor active şi erodarea
solurilor de vânt. În aceste condiţii este vorba de un
mediu cu echilibru ecologic deosebit de fragil. Cele mai
expuse riscului deşertificării sunt Asia de Sud-Vest, vestul
Statelor Unite ale Americii, centrul Asiei, etc.
Sahara, cel mai mare deșert din lume, s-a extins cu o
suprafață situată între 11% și 18%, în funcție de sezon.
Cea mai semnificativă extindere a deșertului a fost
observată în timpul verilor, când Sahara a crescut cu
16% pe parcursul perioadei de 93 de ani. La fel ca în
cazul altor suprafețe deșertice, limitele deșertului
Sahara fluctuează în funcție de anotimpuri.

Cele mai semnificative diferențe au fost observate în

zonele din nordul și sudul acestui deșert.
Sahara are o formă de trapez cu o lățime în vest de 4.500 -
5.500 km, iar în nord și sud cu latura de 1.500 - 2.000 km.
Cea mai mare parte a pustiului este stâncoasă (hamade), cu
pietriș (Serir), pustiul de nisiperguri) ocupând o suprafață
mai redusă.
 STEPA
• Furnica Argintie de Sahara: este un animal foarte mic, ce are un nivel de
activitate foarte scăzut, de doar 10 minute pe zi. Are picioarele lungi şi
este adaptata perfect căldurii extreme a deşertului în care îşi duce zilele;

• Scorpionul de deşert: este de departe cea mai otrăvitoare specie,

producând un cocktail letal de toxine;

• Vipera de nisip: este mortală, are o lungime de 20-35 cm şi veninul său

îşi ucide aproape imediat prada. Are coarne deasupra ochilor şi aşa se
dierenţiază de restul reptilelor;

• Crocodilul de deşert: stă ascuns în peşteri şi iese doar în timpul sezonului

ploios;

• Antilopa de Sahara: este foarte rar văzută aici, are coarne lungi, răsucite
şi are o culoare palidă. De aceea i se mai zice şi Antilopa Albă;
În ceea ce privește flora, vegetația este foarte redusă datorită existenței reduse a apei. Nu există practic
niciun tip de vegetație. Puținele plante care există au reușit să se adapteze la mediu și, prin urmare, caută
să reducă rata de evaporare și să mărească absorbția apei. Acesta este motivul pentru care puținele
plante care există au frunze și țesuturi foarte mici și rădăcini foarte lungi. Astfel, acumulează apă și
țesuturile și frunzele acoperite de ceară. De exemplu, găsim plante precum trandafirii din Ierihon,
cystanche, zilla și mărul Sodomei.

Zilla Cystanche

Trandafirul din lerihon Mărul Sodomei

 Clima
Clima deșertului Sahara se caracterizează prin a avea zile însorite și nopți
reci. Precipitațiile sunt foarte ciudate și când se vor întâmpla brutal.
Influența oceanului în această parte a Africii produce o umiditate relativă
mai mare în atmosferă, motiv pentru care ceața este deasă pe coastele
deșertului.

În ceea ce privește temperatura, clima devine mai fierbinte și extrem de

uscată vara, astfel încât temperaturile sunt impresionante, iar diferența
dintre zi și noapte este foarte mare. Temperatura maximă care poate fi
atinsă de ar trebui să fie de obicei între 46 de grade. Pe de altă
parte, noaptea poate atinge temperaturi de până la 18 grade. După cum
puteți vedea, este un interval de temperatură prea extrem. Influența
maritimă este foarte vizibilă, astfel încât temperaturile maxime medii sunt
de 26 de grade pe litoral, iar cele din interior sunt în jur de 37 de grade.
Din punct de vedere istoric, oamenii care au prosperat în deșertul Sahara erau nomazi care foloseau
cămilă pentru a călători în zonele mai desertate ale deșertului și la centrele de comerț pentru a face
schimburi de mărfuri.

Nimic nu s-a schimbat, pentru că, locuitorii Saharei, în special maurii predominanți, Tuareg și Tibbu,
sunt încă pastoraliști nomazi, precum și comercianți. Comercializează haine, animale și produse de
origine animală precum pielea, brânza și untul. Sunt și vânători care vânează mamiferele deșertice ca
vulpea, antilopa și oile sălbatice pentru mâncare. În plus, ei vânează păsări mari care trăiesc în deșert.
 Combaterea deșertificării
Combaterea deşertificării se poate realiza prin:

― plantarea de perdele forestiere şi de specii rezistente la secetă,

aşa cum este barajul verde din Munţii Atlas;
― dimensionarea corectă a numărului de animale în funcţie de
capacitatea de suport, pentru evitarea suprapăşunatului;
― dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare
şi stoparea coborârii nivelului apelor freatice, din Asia mai ales;
― diminuarea poluării şi respectarea protocolului de la Kyoto
privind eliminarea gazelor cu efect de seră.
Bibliografie:
-https://www.meteorologiaenred.com/ro/desierto-del-sahara.html
-https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/desertification-33-2018/ro/
-https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sahara
-https://
ro.411answers.com/a/care-sunt-ocupatiile-celor-care-traiesc-in-desertul-din-sahara.ht
ml