Prof.

VASILE VRÂNCEANU
I COLABORATORII

TRECUTE VIE I
DE TRUDITORI DIN
INUTUL NEAM ULUI

Suceava
2013
 Editor
Roxana Diaconu

Tehnoredactare
Roxana Diaconu

Prelucrare ilustra ie
Vasile Diaconu

Sursa fotografiilor
Autorii
Arhiva Muzeului de Istorie i Etnografie Târgu Neam
Motto - ,,Omul sfin e te locul”
 Dedic aceast carte tuturor celor care, pe
parcursul vie ii lor, au trudit - indiferent în care
domeniu - i au dat societ ii ceva de folos.

Prof. Vasile Vrânceanu

 CUPRINS

Prefa (Vasile Vrânceanu) ..................................................................................... 7

Vasile Vrânceanu, Înv torul Mihai Teodorescu ................................................. 9
Vasile Vrânceanu, Memorii, m rturii, amintiri ................................................... 11
Vasile Vrânceanu, Profesorul V. A. Gheorghi .................................................. 15
Vasile Vrânceanu, Eroul Toma Celus .................................................................. 19
Mariana Pitrinjel, Aurel Pitrinjel, Vasile Vrânceanu, Pictorul Vasile Vod ......... 23
Vasile Diaconu, Roxana Diaconu, Dumitru Constantinescu - ctitor de muzeu ... 25
Vasile Diaconu, Arheologul Alexandru Artimon i activitatea desf urat
la Târgu Neam .......................................................................................... 31
Emanuel B lan, Neculai Bancea - un om în slujba comunit ii ......................... 39
Doina Baroiu, Ion Rafail - personalitate a Neam ului ....................................... 45
Vasile Ailinc i, Mihai David-Ghind oani ........................................................... 49
Domnica Fâc , Nume celebre de slujitori ai colii române ti. Înv torii Ion
i Elena Irimia ............................................................................................ 57
Traian T. Anton, Profesorul Traian Anton .......................................................... 69
Dumitru S vescu, Înv toarea Lina S vescu .................................................... 71
Elena Zaharia, Un om, un caracter, o flac r . Elena-Viorica Cos u .................. 73
Mariana Craiu, Profesorul Gheorghi Craiu ...................................................... 79
Mihai Vrânceanu, Domnica Vrânceanu, Profesorul Costel Andrei ...................... 83
Neculai Florian, Oameni de seam din comuna Vân tori-Neam ...................... 85
Elena-Diana Spiridon, Episcopul Romanului, Melchisedec tef nescu,
în slujba idealurilor na ionale ale vremii ................................................. 99
 6 Vasile Vrânceanu i colaboratorii

Neculai Florian, Preot profesor Dr. Vasile Ign tescu ......................................... 117
Constantin Cordu , Preotul Aurelian Cordu ..................................................... 121
Gigel Bîrliba, Preotul Gheorghe V. Co ofre ...................................................... 127
Roxana Diaconu, Medicul Dimitrie Cantemir i valorificarea apelor s rate
de la B l te ti ........................................................................................... 131
Iolanda Richter, Georgel Richter ........................................................................ 137
Vasile Preutu, Agripina Preutu, Locotenentul Gheorghe Te u (1911-1999) ..... 145
Constantin Cuco , Veteranul de r zboi Gheorghe Gavriliu ................................ 147
Vasile Diaconu, Eroii din comuna Pipirig ........................................................ 155
Ioan Ioni , Amintiri despre Ioan i Elena Ioni .............................................. 159
Constantin Cre u, Din însemn rile unui muntean ............................................ 163
Postfa (Roxana Diaconu) ................................................................................. 169
 MEDICUL DIMITRIE CANTEMIR
I VALORIFICAREA APELOR S RATE
DE LA B L TE TI
Roxana Diaconu∗

Între numeroasele personalit i ale jude ului Neam din secolul XIX,
un loc aparte îl ocup medicul Dimitrie Cantemir, cel care a tiut s
întrebuin eze o resurs natural - apa s rat - în scop terapeutic, contribuind
astfel la dezvoltarea sistemului balnear din zona Moldovei.
Dimitrie Cantemir s-a n scut la 19 aprilie 1848, în comuna Roznov, ca
fiu al lui Ioan i al Mariei. Studiile primare le-a f cut la coala Domneasc
nr. 1 de b ie i din Piatra Neam , dup care, în 1862, a fost trimis la coala
Na ional de Farmacie i Medicin Bucure ti. La vârsta de 18 ani va absolvi
institu ia de înv mânt amintit i va primi gradul de ,,medic
sublocotenent”. Datorit preg tirii sale, Dimitrie Cantemir a fost trimis ca
bursier al satului român în Italia, la Facultatea de Medicin din Turin, unde,
dup o preg tire temeinic , ob ine titlul de ,,doctor în medicin i chirurgie”
(1869). În 1871 ocup un post de medic primar la spitalul din Piatra Neam ,
unde va activa aproape un sfert de secol, pân în anul 1896, când va înceta
din via 1.
Doctorul Dimitrie Cantemir nu s-a remarcat doar în domeniul medical,
el a îmbr i at i cariera politic , fiind ales în anul 1884, ca membru al
Partidului Liberal, deputat al Colegiului III de Neam , iar în 1895 devine
senator al Colegiului I de Neam , în Parlamentul României2.

∗
Muzeul de Istorie i Etnografie Târgu Neam .
1
Gh. Radu, Contribu ii la istoria jude ului Neam , vol. II, Piatra Neam , 2009, p. 177-178.
2
Ibidem.
132 Vasile Vrânceanu i colaboratorii

De asemenea, mai trebuie re inut faptul c , împreun cu R. Lasc r, I.

Negre i C. Hoga , medicul Cantemir a pus bazele publica iilor culturale
,,Societatea” i ,,Revista Asachi”.
Cariera medical a fost sus inut i completat de o bogat activitate
publicistic , doctorul Cantemir fiind autorul mai multor c r i, bro uri i
studii, dintre care amintim selectiv: ,,Hygiena copiilor”, Piatra Neam , 1877;
,,Les bains minéraux de B l tesci (district de Neam u, Roumanie)”,
Bucure ti, 1887; ,,S rurile minerale de B l te ti (compozi ia chimic i
întrebuin area lor)”, Bucure ti, 1893 (fig. 3); ,,Les sels minéraux de
Baltzatesti”, Ia i, 1895; ,,Potabilitatea apelor curg toare, în special apa de
Prut”, în Curierul de Ia i, nr. 139, 1873; ,,Apele minerale naturale”, în
Revista tiin ific , nr. 2, 1875; ,,Istoricul epidemiei de choler din Ora ul
Piatra”, în Revista Medical , nr. 3, 1875; ,,O vizit la b ile de la Sl nic”, în
Revista tiin ific , nr. 16, 1876.
Ca o recunoa tere a meritelor sale în domeniul medical, a fost ales
membru corespondent al Societ ii de Hidrologie Medical din Paris.
Dup aceast trecere în revist a unor succinte date biografice, ne
propunem s discut m câteva aspecte legate de activitatea medical a
doctorului Cantemir, i mai ales valorificarea apelor s rate de la B l te ti ca
alternativ la tratamentele conven ionale.
Pentru a în elege rolul pe care l-a avut doctorul Cantemir în cadrul
viitoarei sta iuni balneare de la B l te ti, este necesar s preciz m modul
cum a luat fiin acest stabiliment.
În anul 1810, proprietarul de atunci al mo iei B l te tilor, principele
Gheorghe Cantacuzino, a aflat de existen a unor izvoare binef c toare pe
terenul s u, a c ror ap era utilizat la M n stirea V ratec, pentru tratarea
reumatismului. Con tientizând rolul benefic al acestor ape, principele
Cantacuzino a construit în preajma celor trei izvoare care erau cunoscute
atunci dou bar ci de lemn, folosite pentru b i de c tre familia sa3. În anul
1839, doctorul I. Chiriac i profesorul E. Humpel efectueaz analize asupra
apelor de la B l te ti, iar apoi, un demers similar va fi f cut de c tre
3
R. Munteanu, Rolul balnear al unor ape cloruro-sodice din jude ul Neam , în V. Cavruc, A.
Chiricescu (ed.), Sarea, timpul i omul, Sfântu Gheorghe, 2006, p. 142-143.
 Trecute vie i de truditori din inutul Neam ului 133

savantul Petru Poni, care stabile te i compozi ia chimic a slatinei din

izvoarele amintite. Dup 1850, noul proprietar al mo iei, principele tirbei,
construie te stabilimentul balnear pe care îl va vinde în anul 1878 doctorului
Dimitrie Cantemir4. Noul proprietar a achizi ionat ,,Stabilimentul de
slatin ”, compus dintr-o cl dire principal , buc t rie i ase cabine pentru
b i, pe care îl va moderniza, astfel încât la B l te ti a luat fiin unul dintre
cele mai importante a ez minte balneare din Moldova i chiar din ar .
Într-una dintre lucr rile sale, medicul Cantemir face un istoric succint
al acestui stabiliment i descrie în am nunt dot rile care existau, diferitele
analize chimice efectuate asupra apelor s rate i întrebuin area acestora în
numeroase afec iuni5.
Dup ce a preluat izvoarele de ap s rat de la principele tirbei, doctorul
Cantemir a considerat necesar s fac o nou serie de analize care s
argumenteze utilitatea medical a acestor resurse naturale. Având la baz
determin rile f cute de doctorul în chimie Bernarth asupra unor mostre
prelevate din izvoarele amintite, medicul Dimitrie Cantemir înainteaz o
în tiin are c tre Consiliul Medical Superior, care, la 7 octombrie 1880, emite o
decizie prin care ,,sarea de B l te ti” a fost recunoscut ca având efecte
benefice asupra s n t ii, fiind mai ales purgativ , ceea ce a f cut s fie utilizat
pe scar larg în spitalele din întreaga ar , în farmacii i chiar în armat 6.
O serie de experimente bazate pe folosirea s rii de B l te ti au fost
realizate i de c tre doctorul Petrescu de la Spitalul Militar Central din
Bucure ti, iar în 1883, o anumit cantitate de sare a fost trimis
Departamentului Medical al Rusiei, care a confirmat efectele benefice7.
Rezultatele analizelor au f cut ca farmacistul Iosif Cramner din Piatra
Neam s pun bazele unui laborator de purificare i cristalizare a s rurilor,
pentru a putea fi comercializate. Se eviden ia necesitatea valorific rii
s rurilor naturale locale, care erau la fel de valoroase din punct de vedere

4
V. Ailinc i, I. Roman, R d cini la B l te ti, Piatra Neam , 2005, p. 69.
5
D. Cantemir, Les bains minéraux de B l tesci (district de Neam u, Roumanie), Bucure ti, 1887.
6
idem, S rurile minerale de B l te ti (compozi ia chimic i întrebuin area lor), Bucure ti,
1893, p. 5-6; idem, Les sels minéraux de Baltzatesti, Ia i, 1895, p. 7.
7
idem, S rurile minerale…, p. 7.
134 Vasile Vrânceanu i colaboratorii

terapeutic ca i cele Karlsbad, Marienbrand, Vichy, etc., cu deosebirea c

cele de la B l te ti erau mai ieftine i mai u or de procurat8.
În ceea ce prive te stabilimentul balnear care exista la B l te ti, dup ce
a intrat în proprietatea doctorului Cantemir, sursele ne informeaz c era
compus din: hotel cu dou etaje, care avea 44 de camere înalte i spa ioase (,,le
grand hôtel”), o cl dire cu 20 de camere i un salon de dans (,,le nouvel hôtel”),
o alt cl dire cu 10 camere (,,Villa Telegrafului”) i o construc ie cu patru
camere (,,Villa Calenderu”)(fig. 1; fig. 2). Toate aceste cl diri erau deservite de
o serie de anexe (buc t rii, oficii, ghe rie)9.
În cadrul sta iunii existau patru izvoare, captate i amenajate corespunz tor,
fiecare având i o denumire cu profunde semnifica ii: izvorul nr. 1 se numea
,,Carol I”, al doilea izvor se numea ,,Independen a”, cel de-al treilea purta numele
,,Elisabeta”, iar ultimul era cunoscut drept izvorul ,,Cuza Vod ”. Pentru b ile
propriu-zise erau amenajate dou cl diri, cu mai multe cabine, în care se g seau
bazine de lemn. De i s-a încercat înlocuirea acestora cu unele confec ionate din
zinc, salinitatea apelor le-a distrus într-un timp extrem de scurt.
Privitor la num rul celor care veneau s se trateze în sta iunea de la
B l te ti, tim c în 1887 au fost 453 de persoane, dintre care 292 români, 124
evrei, 16 greci, 11 armeni, cinci germani, trei bulgari i doi francezi10. A a cum
o arat sursele vremii, b ile cu ape s rate de la B l te ti erau indicate în
aproximativ 40 de afec iuni, pentru care trebuiau urmate diferite cure, mai
simple sau mai complexe, în func ie de gravitatea bolilor. Pentru exemplificare,
doctorul Cantemir men ioneaz cazuri concrete de pacien i care s-au tratat la
b ile sale11.
F r s ne fi propus o prezentare am nun it a subiectului discutat în
paginile anterioare, consider m c informa iile expuse cu acest prilej au ilustrat
munca sus inut i interesul deosebit pe care medicul Dimitrie Cantemir le-a
manifestat în inten ia sa de a ajuta oamenii suferinzi, prin organizarea unuia
dintre cele mai importante stabilimente balneare din zona Neam ului.

8
Ibidem; pre ul de vânzare era de 40 lei / 100 kg sare de B l te ti.
9
Idem, Les sels minéraux…, p. 11-12.
10
Ibidem, p. 24.
11
Ibidem, p. 43-80.
 Trecute vie i de truditori din inutul Neam ului 135

Fig. 1 - B ile B l te ti în secolul XIX

(dup Al. Antoniu, Albumul Jude ului Neam , 1901)

Fig. 2 - Vila Cantemir (Arhiva MIETN)

136 Vasile Vrânceanu i colaboratorii

Fig. 3 - Coperta lucr rii S rurile minerale de B l te ti (1893)