BOLI CARENTIALE

ANEMIA FERIPRIVĂ
RAHITISMUL
CARENTIAL COMUN
MALNUTRITIA
 Valori normale
hematii Hb
la naştere 5-7 milioane 17 +/- 3 g%
Z7 3.5 milioane
sugar 4-4.5 milioane 13 +/- 1 g%

-leucocite:
-la naştere->14.000-15.000
-Z10-1 an->10.000
-preşcolar,şcolar->6.000-
8.000
 -neutrofile:
 -primele 10 zile->60-70%

 -sugar->30-40%

 -preşcolar->neutrofile = limfocite

 -5-6 ani->55-60%

 -peste 7 ani->65-70%
 Particularitati
 -policitemie la nou-născut,anemie „fiziologică”
la 2.5-3 luni
 -macrocite la nou-născut,microcite la 3
luni,normocite la 8 luni
 -număr mai mare de leucocite pe toată durata
copilăriei
 -preponderenţa limfocitelor în primii 5 ani cu
excepţia perioadei de nou-născut
 ANEMIA FERIPRIVĂ
 Carenţa de Fe este cea mai răspândită carenţă
nutriţională de pe glob

 Anemia feriprivă – 90% din anemiile copilului

 Rezervele de Fe:
- se constituie în ultimele 3 luni de sarcină
- 250mg Fe: - NN → 4-6 luni
- prematur → 2-3 luni
 Generalitati
 Fe alimentar poate fi:
 Heminic: carne, absorbţie superioară (de 4 ori
mai mare)
 Neheminic: ou,brânză,lapte,legume,fructe
- eficienţa absorbţiei - 10%
- 50% din laptele
matern
 Generalitati
 -necesar zilnic pt.obţinerea unui bilanţ (+):
 -0.8-1.5 mg Fe
 -se absoarbe 10% din Fe din alimente->aport
alimentar optim de 8-15 mg/zi
 -aport alimentar dificil de realizat în primul an de
viaţă
 -epuizarea rezervelor (L4-L5)->necesitatea
alimentelor fortificate cu Fe sau a preparatelor de
Fe
Au rezerve de Fe reduse: - prematurii
- gemenii
- NN cu hemoragii
- NN din
multipare/anemice

CARENŢA DE FE prin
1. Aport deficitar: - alimentaţie lactată prelungită
- diversificare tardivă
- exces de făinoase
2. Deficit de absorbţie: - sdr. malabsorbţie
- MPC
- parazitoze
- rezecţii intestinale
3. Pierderi de Fe prin sângerări repetate:
- hernie diafragmatică
- reflux gastroesofagian
- parazitoze
- alergie la proteinele laptelui de vacă
- ulcer peptic
- epistaxis
- diateze hemoragice
-recoltări repetate de sânge (2 ml sange=1mg fier)
4. Nevoi crescute: - prematuri
- gemeni
- MCC cianogene
- pubertate
5. Deturnarea Fe: - infecţii
- colagenoze
- neoplazii
 Tablou clinic
 Debut: - 5-6 luni NN la termen, 2-3 luni prematur
- apatie, somnolenţă
- anorexie, iritabilitate
- transpiraţii
- încetinirea creşterii, întârziere neuro-psihică
 Stare: - paloare – albă → tegumente: lob ureche, palme, plante
→ mucoase: buze, conjunctivală
- păr uscat, friabil, unghii friabile
- limbă lucioasă, depapilată
- splenomegalie 10-15% cazuri
- tahicardie – sufluri sistolice ( Hb < 7g% → ICA)
- hipotonie musculară
- infecţii (pulmonare, ORL)→sindrom febril prelungit
 Diagnostic paraclinic
 Hb < 11g%; GR – N sau ↓ (< 4000000/mm3)
 Ht < 35%
- Eritrocitele au o dimensiune redusă şi un centru palid,
cu un inel subţire de hemoglobină (anulocite);
- Reticulocite: N/↑.
 Diagnostic paraclinic
1.Fe din depozite
 feritina serică

 V.N. = 20-80μg/l

 concentraţie proporţională cu feritina şi

hemosiderina din depozite
 concentraţii mici->depleţia depozitelor
ul
ic
Diagnostic paraclinic
 2. Fe din compartimentul plasmatic
 a) Fe seric
 -variaţii mari inter- şi intraindividuale
 -valori normale:
 -1 lună-4 ani : 60-115 μg/dl
 -5-17 ani : 50-200 μg/dl
 Diagnostic paraclinic
 b) transferina
 -valori normale : 250-400 μg/dl
 -↑ dacă ↓ Fe seric
 coeficientul de saturaţie al transferinei =
raportul Fe seric / transferină < 16% (N 30%)
 Capacitatea de saturare a transferinei >350γ% (N
250-350γ%)
 Diagnostic paraclinic
1. Fe din compartimentul eritrocitar
 -VEM,HEM,CHEM
VEM (N 87µ3) < 80 µ3 → microcitare
CHEM (N 33%) < 30%
HEM (N 30-34pg) < 25pg
- -RDW->apreciază cantitativ anizocitoza
(Distribuţia eritrocitară lărgită – RDW asociată cu
VEM scăzut este unul din cele mai bune teste de
screening pentru deficienţa de fier)
 FORME CLINICE

- Forme fruste: anemie moderată în care uneori se observă doar

hiposideremia;
- Cardiopatii congenitale cianogene;
- Sindromul Von Jaksch Luzet: tabloul clinic asociază toate
semnele deficitului de fier şi a rahitismului carenţial iar
bilanţul biologic arată o anemie severă, mielemie;
- Anemia hipocromă asociată cu hipocupremia;
- La fete în perioada de pubertate şi pre-pubertate „cloroza
tinerelor fete”.
 Tratament
 Profilaxie
- dietă echilibrată a mamei în timpul sarcinii
- prevenirea prematuritatii
-ligaturarea tardiva a cordonului ombilical
- alimentaţia naturală
- alimentaţia artificială cu preparate îmbogăţite cu Fe
- diversificarea corectă şi precoce, NU exces fainos,
NU >500-600 ml lapte dupa L6
- administrare de Fe → la 4-5 luni la NN la termen
1mg/kg/zi
→ la 2-3 luni la prematur
2mg/kg/zi
 Profilaxia anemiei feriprive
- Diversificarea corectă a alimentaţiei cu legume şi carne bogate în
fier;
- Utilizarea laptelui, făinoaselor şi cerealelor îmbogăţite cu fier;
- Adăugarea vitaminei C (favorizează absorbţia fierului) sau
alimentelor bogate în vitamina C: fructe şi legume;
- Evitarea administrării concomitente a unor substanţe care
inhibă absorbţia fierului (oxalaţi, fitaţi, fosfaţi, calciu,
celuloză);
- Evitarea pierderilor excesive de fier: tratarea bolilor parazitare,
a hemoragiilor etc.
 Tratament
 Tratament cu preparate de Fe
- 4-6mg/kg/zi în 3 prize, oral, între mese
- durata 6-8 săptămâni (se continua inca 1-3
luni de la normalizarea Hb pentru refacerea
depozitelor)
-Fumarat feros, glutamat feros, fier
sucrosomial etc
- Pot apărea scaune de culoare neagră;
- Semne de intoleranţă: vărsături, diaree, constipaţie;
 Tratament
- Verificarea răspunsului la tratament se face pe baza unor
criterii evolutive:
 Ameliorarea clinică: creşterea apetitului, schimbarea coloraţiei
tegumentare şi ameliorarea stării generale;
 Corectarea fierului enzimatic în 24 ore
 Criza reticulocitară între a 3-a şi 10-a zi de la începerea
tratamentului
 Refacerea hemoglobinei în aproximativ 30 zile;
 Feritina permite evaluarea reconstituirii depozitelor de fier.
 Refacerea depozitelor in 2-3 luni.
 Tratament
 lipsa de răspuns
 noncomplianţă
 terapie insuficientă
 asocierea inflamaţiei cronice sau neoplaziei
 hemoragii oculte
 altă etiologie
 ANEMIA FERIPRIVA REZISTENTA LA TRATAMENTUL
PO !!!
 Sindrom de malabsorbtie/infectie cu H. pylori
 -masă eritrocitară->dacă Hb < 4-5 (6) g%
 -necesarul pt.corectarea Hb la 11 g%:

 ml masă eritrocitară = (Hb ideală-Hb

reală) X (G/2) (kg)
 -administrată în mai multe prize (2-4) fără
a depăşi 5-10 ml/kgc/transfuzie
 Izogrup izo-Rh
 MALNUTRITIA
 Malnutriţia este o tulburare cronică de nutriţie,
consecinţă a aportului inadecvat de proteine şi
calorii.
 Este o afecţiune specifică sugarului şi copilului
mic şi constă într-un deficit ponderal marcat în
raport cu vârsta şi talia.
 ETIOLOGIE
- Constituţională, infecţioasă, lipsa de alimentaţie, lipsa
tratamentului anumitor afectiuni („ex alimentatione,
ex infectione, ex constitutione ed ex curatione”)
- Sărăcia → educaţia deficitară, dezorganizarea
agriculturii, tulburări sociale, războaie;
- Practicile alimentare neadecvate, epidemie HIV,
rujeola, infecţii respiratorii şi gastrointestinale;
- Cele patru deficienţe nutriţionale întâlnite frecvent:
deficit de proteine şi calorii, fier, vitamina A şi iod
(OMS).
 CLASIFICARE
 Marasmul este cauzat de deficitul de aport
caloric;
 Kwashiorkor este cauzat de aportul scăzut de
proteine;
 Formele intermediare (cele mai frecvente)
sunt asociate unui deficit atât caloric cât şi
proteic.
 Indici antropometrici
 - Indicele ponderal (IP) = greutatea reală/greutatea
ideală.
 - Indicele statural (IS) = talia reală/talia ideală;
 - Indicele nutriţional (IN) = greutatea reală/greutatea
corespunzătoare taliei
 - Gradul I: IP = 0.8 - 0.9; IN= 0.81-0.89; deficit
ponderal 5-20%;
 - Gradul II: IP = 0,6-0,8; IN = 0.71-0.80; deficit
ponderal 21-40%;
 - Gradul III: IP <0,6; IN<0,7; deficit ponderal > 40%;
 Indici antropometrici
 Raportul dintre perimetrul brahial/perimetrul
cranian (PB/PC = stare nutriţională)
 > 0,31 = eutrofic
 0.31 - 0.28 = malnutriţie uşoară
 0.28 - 0.25 = malnutriţie moderată
 0.25 = malnutriţie severă
 Marasmul

- pierdere accentuată în greutate;

- dispariţia ţesutului adipos subcutanat (mai bine evidenţiat
decât în cazul kwashiorkor-ului);
- ţesutul adipos al obrazului (bula lui Bichat) este păstrat pentru
o perioadă mai lungă;
- tegumente palide, marmorate, zbârcite, exces de piele, aspect
de pungă de tutun în regiunea fesieră;
- faţa ridată (copilul arată ca un bătrân);
- privire activă;
- copilul este flămând şi manifestă dorinţa de a mânca;
- fără edeme, păr normal.
 Kwashiorkor
 trecerea de la o alimentaţie la sân prelungită şi exclusivă la o
alimentaţie de tip adult (săracă în proteine), în jurul vârstei de
doi ani→kwashiorkor afectează copiii cu vârsta cuprinsă între 1-
4 ani;
 edeme localizate (membre, faţă) sau generalizate, prezentând
godeu;
 întârzierea creşterii ponderale izolată la început, apoi retard
staturo-ponderal;
 păr fragil şi uscat, uneori decolorat;
 paloare, descuamare şi ulceraţii ale pielii;
 anorexie, vărsături, diaree;
 hepatomegalie;
Malnutritia
 Diagnostic
 Anemie microcitară (fier↓)/normocitară/macrocitară (↓acidul folic şi vitamina
B12);
 Hipoglicemie, hipocalcemie, hipopotasemie, hipocolesterolemie;
 Proteine serice şi albumina↓ (kwashiorkor>marasm);
 Transaminaze, amilaze, fosfataza alcalină scăzute;
 Acidoză metabolică;
 Cetonurie, cetoză;
 Hemocultura, coprocultura;
 Testul cutanat la tuberculină, ELISA anti-HIV;
 Radiografia de pumn (întârziere în vârsta osoasă);
 Biopsie jejunală - indicată în cazuri severe, poate indica atrofia parţială sau
totală a vilozităţilor intestinale.
 Tratament
 Forma uşoară:
 aport alimentar cu prânzuri mici echilibrate atât
cantitativ cât şi calitativ;
 tratamentul infecţiilor.
 Forma moderată:
 aport caloric 150-170 (200) kcal/kg/zi şi
suplimentare proteică (formule de lapte fără
proteine din lapte de vacă) 4-5g/kg/zi;
 tratamentul infecţiilor cauzate de bacterii sau
 Tratament
 rehidratare orală/ intravenoasă;
 corectarea hipopotasemiei şi acidozei metabolice;
 corectarea hipoproteinemiei: albumină umană
1g/kgc/zi intravenos;
 transfuzie de concentrat eritrocitar în caz de anemie
severă, urmată de administrare orală de fier;
 antibioticoterapie cu spectru larg de acţiune;
 suplimente calorice ( 150-170 kcal/kg/zi), proteice
(4g/kg/zi), lipidice (2g/kg/zi), electrolitice (P, Ca, Mg)
şi vitaminice (vitamina D, K şi acid folic);
 Tratament
 nutriţia parenterală totală este înlocuită treptat cu o
nutriţie parenterală parţială cu adăugarea de formule de
lapte partial/extensiv hidrolizate
 consolidarea unei alimentaţii diversificate;
 vaccinurile corespunzătoare vârstei, vaccinare
antirujeolică;
 educaţia nutriţională a mamei (încurajarea alimentaţiei
prelungite la sân);
 supravegherea copiilor vindecaţi (greutate, înălţime, PC,
PB); risc de sechele neurologice, intelectuale.