leonard.atanase@yahoo.

com
 Cuprins:
 Clasificarea biomaterialelor dentare
 Denumirea si clasificarile polimerilor
 Proprietati generale
 Metode generale de sinteza
 Sinteza metacrilatului de metil
 Emulsii
 Cimenturi dentare
- definitie-
 Cimenturile dentare sunt materialele a cǎror întărire se
bazează pe o reacţie acid-bază şi sunt utilizate atat pentru
fixarea aparatelor protetice și ortodontice, cât și pentru
refacerea morfologiei dentare.
 Cimenturi dentare
- clasificare-
 Cimenturi minerale
- Pe baza de fosfat de Zn
- Pe baza de silicati
- Pe baza de silico-fosfati
 Cimenturi organo-minerale
- Cimenturile cu oxid de Zn – eugenol
- Cimenturile EBA
- Cimenturile policarboxilat de Zn
- Cimenturile ionomer de sticla (glass ionomere)
 Cimenturi organo-metalice
 Cimenturi FOZ
Zn3(PO4)2 Compozitie:
 Pudra:  Lichid:
- ZnO - H3PO4
- MgO - H2O
- SiO2
- BaSO4
- Rb2O3
- Bi2O3
Reactia de priza:
ZnO + 2H3PO4 → Zn(H2PO4)2, H2O
ZnO + H3PO4 + 2 H2O → ZnHPO4, 3 H2O
ZnO + 2 H3PO4 + H2O → Zn3(PO4)2, 4 H2O
 Cimenturi FOZ
 Indicații:
- Obturații de bază,
- Captușirea pereților nesusținuți,
- Nivelarea fundului cavităților orizontale,
- Obturații de canal.
 Produse comerciale:
- Zinc Cement,
- Adhesor,
- Argil,
- Harward
 Cimenturi CS
 Compoziție:
- Lichid de consistenţă siropoasă,alcatuit din acid fosforic
- Pulberea conţine Al2O3, Na3AlF6, SiO2, NaPO4,
Ca3(PO4)2, CaF2, NaF
 Indicații:
- obturațiile(de durată) fizionomice la dinții frontali,
- fixarea aparatelor protetice conjuncte fizionomice.
 Produse comerciale:
- Fixodont,
- Tenet,
- Fritex
 Cimenturi CSF
 Indicații:
- fixarea definitivă a aparatelor protetice conjuncte
fizionomice,
- obturarea dinților temporari,
- obturații provizorii ,
- realizarea de modele de amplitudine mică.
Produse comerciale:
- Infantid,
- Aristos
 Cimenturi ZOE
 Pudra:  Lichid:
- ZnO - eugenol
- MgO - ulei de masline
- colofoniu - acid acetic
- SiO2 - etanol
- stearat de Zn - politerpen
- Zn(CH3COO)2, ZnCl2, ZnSO4 - H2O
Eugenol: Hidroxi- 4-metoxi -3-alil-1-benzen

Reactia de priza:
 Cimenturi ZOE
 Indicații:
- obturaţii de bază,
- coafaj indirect,
- obturaţii de canal,
- obturaţii provizorii,
- cimentari restaurari protetice fixe.
Produse comerciale:
- Kalsogen,
- Cavitec,
- Temporary Cement
 Cimenturi EBA
Compozitie:
 Pudra:  Lichid:
- ZnO - eugenol
- colofoniu - EBA
- Al2O3
- SiO2
- polimeri (PMMA)

acidul orto-etoxi-benzoic
 Cimenturi EBA
 Indicații:
- obturaţii de bază şi baze intermediare,
- cimentări de durată,
- reconstituirea de mică amploare a bonturilor
coronare.
 Cimenturi Policarboxilat
Compozitie:
 Pudra:  Lichid:
- ZnO - poliacid acrilic
- MgO - acid itaconic,
- Al2O3 - H2O
- SnF2
- fibre de Ti
- K2TiO3
 Cimenturi Policarboxilat
 Indicații:
- obturaţii de bază,
- obturaţii de canal,
- obturaţia coronara,
- fixare coroane, punti,
- fixare inele ortodontice, atele chirurgicale.
Produse comerciale:
- Adhesor carboxi,
- Bondex,
- Carboxilat Cement
 Cimenturi Ionomere de
Sticla (CIS)
Compozitie:
 Pudra:  Lichid:
- SiO2 - acid itaconic
- Al2O3 - acid tartric,
- Na3AlF6 - acid maleic
- CaF2
- AlF3
- AlPO4
 Cimenturi Ionomere de
 Indicații: Sticla (CIS)
- Obturații de bază,
- Sigilarea şanţurilor şi fosetelor,
- Fixarea aparatelor protetice metalice,mixte şi
ceramice.
 Produse comerciale:
- Kavitan,
- Fuji IX,
- Flow,
- Ketac Bond,
- Ketac –Cem.
 Cimenturi Ionomere de
fotopolimerizabile Sticla Hibride
Prima generatie: A doua generatie:

HEMA
Produse comerciale:
- Vitrebond
Poliacid acrilic-g-polimetacrilat
- GC Fuji
Produse comerciale:
- Lining LC
- Vitremer
- Variglass
 Cimenturi Organo-metalice
CIS + particule metalice
Compozitie:
 Pudra:  Lichid:
- Ag - poliacid acrilic
-TiO2 - acid maleic
-SiO2 - acid tartric,
- Al2O3 - H2O
- F2 Produse comerciale:
- Ketac-Silver
- Cermet
leonard.atanase@yahoo.com
 Cuprins:
 Clasificarea aliajelor dentare
 Aliaje nobile
 Aliaje nenobile
 Aliaje pe baza de titan
 Aliaje pe baza de cupru
 Coroziune
 Aliaje dentare
Aliajele utilizate în stomatologie trebuie să îndeplinească cel puţin
câteva condiţii, în vederea eliminării oricărui risc pentru sănătatea
pacienţilor:
 compoziţia chimică nu trebuie să aibă efecte fiziologice nici asupra
pacientului şi nici asupra operatorului;
 trebuie să reziste la coroziune şi la modificările fizice în fluidele
orale;
 proprietăţile fizico-mecanice să fie satisfăcătoare şi variabile, în
funcţie de utilizare;
 să fie relativ uşor de fabricat şi de prelucrat în laboratoarele de
tehnică dentară;
 să fie uşor de procurat, cât mai ieftine şi uşor accesibile.
 Aliaje dentare
 Aliaj dentar reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul
este metal
 Aliaje nobile:
- cu continut ridicat de Au
- cu continut scazut in Au
- Ag-Pd (paliaguri)
- Baza Pd
 Nenobile (inoxidabile):
- Ni-Cr
- Co-Cr
 Aliaje pe baza de titan
 Aliaje pe baza de cupru
 Aliaje nobile
Aliajele dentare de aur, având minimum 75% metale
nobile (Au, Pt, Pd):
 aliaje de tip I (moi) – pentru încrustaţii care sunt
supuse la presiuni mici;
 aliaje de tip II (mediu-dure) – pentru toate tipurile de
încrustatii turnate, pentru restaurări dentare;
 aliaje de tip III (dure) – pentru punţi, coroane,
reconstituiri turnate a dinţilor;
 aliaje de tip IV (extradure) – pentru proteze parţial
mobile, culise, coroane.
← Coroană dentară realizată din
aliaj de turnare din aur tip II

Coroană dentară completă realizată

din aliaje de turnare de aur tip III →
 Aliaje nobile
-AURUL-
Conţinutul în aur al unui aliaj nobil se exprimă prin trei sisteme. Cele mai cunoscute
sunt: caratajul şi titlul aliajului respectiv, ambele sisteme de evaluare fiind relative.
 Caratul semnifică numai conţinutul în aur al aliajului şi este egal cu a 24-a parte din
greutatea totală. Aurul pur prezintă caratajul maxim şi se notează cu 24K. Sistemul are o
largă utilizare în industria bijuteriilor.
 Titlul este un sistem de evaluare mai exact şi mai practic, de uz curent în
stomatologie, semnificând numărul de părţi aur la o mie părţi aliaj.

Carate % Au pur Titlul (%o)

24 100 1000
22 91,6 916
20 83,3 833
18 75 756
16 66,7 666
14 58,3 583
 Aliaje nobile
-AURUL-
 Inert chimic
 Rezistent la coroziune
 Moale, maleabil si ductil
 cel mai frecvent in aliaje
 Aliaje nobile
• Pt influențează duritatea, punctul de topire, rezistența la coroziune. Este
inertă chimic, modifică culoarea aliajului și îi conferă o structură cristalină
fină.

• Pd se combină ușor cu Au și cu metalele din grupa Pt. În multe aliaje

înlocuiește platina, influențează culoarea, punctul de topire și densitatea
aliajului. Prezența paladiului în aliaj inhibă coroziunea argintului în mediu
bucal.

• Ag este un metal maleabil și ductil,care se aliază rapid cu Au, fiind un

component de bază al aliajelor de Au. Influențează culoarea, densitatea și
proprietățile mecanice, mărind rezistența la rupere, alungire, incovoiere. Este
protejat în amestec de platină și paladiu.
 Aliaje nobile
Cu este un metal flexibil, ductil și maleabil, se aliază curent cu aurul. Modifică
culoarea aurului și conferă proprietăți mecanice aliajului (duritate), micșorează
punctul de topire.
In este un metal moale, cu punct de topire scăzut (156ºC), care se foloseşte în
cantităţi mici în aliajele de aur ca înlocuitor al zincului.
Sn este un metal strălucitor, alb şi care se combină cu Pt şi Pd pentru a
produce un efect de întărire şi de creştere a casabilităţii. În aliajele de aur, nu
trebuie să depăşească 5%.
Zn este prezent în multe aliaje de aur, în cantităţi mici, pentru că acţionează ca
dezoxidant în timpul turnării aliajelor, scade valoarea temperaturii de topire a
aliajului şi elimină totodată oxizii formaţi în timpul turnării.
 Aliaje nenobile
 Ni-Cr
-Ni-Cr-Fe – clasice; tip wipla

-Ni-Cr – moderne: Be, Mo, Mn, Co, Si, C, W

• Cr – proprietati mecanice bune; stratul de CrO este anticoroziv

• Co – confera proprietati mecanice ridicate

• Ni – proprietati mecanice; rezistenta la deformare

• C – in cantitati mari determina aparitia carburilor (aliaj friabil)! De evitat!

• Be – toxic

• Mn, Si – influenteaza intervalul de topire

 Aliaje nenobile
 Co-Cr
Co-Cr-Mo-Ni
Alte elemente: V, Ta, W, Al, Mg
Cobalt :5-64%-alb-gri
Crom :15-30%-alb
Nichel :4-55%-alb-gri
Molibden :6-18%-alb-argintiu
• Al/Mg – confera fluiditate aliajului in etapa de topire

• Ta, W – confera duritate, rezistenta la rupere

Nu contin C (nu se formeaza carburi)

 Aliaje pe baza de Ti
TA6V – Ti – 6%; Al – 4%; V
 Biocompatibilitate ridicata
 Rezistenta mare la coroziune
 Aliaje cu Al, Mo, V, Sn, Zn, Fe

 Se toarna greu
 Prelucrarea se face in mediu vacuumat
 Pretul de cost ridicat
 Aliaje pe baza de Cu
 Alama – Cu + Zn (>25%)
Tombac – Cu + Zn (<25%)
Bronzuri – Cu + Sn
Bronzuri complexe – Cu + Al, Mg, Ni, Cr, Ag, Cd
• Cu :80%
GAUDENT • Al :8,5-10% ;
citotoxicitate importanta • Ni :2-4% ;
• Ma :1,5-2,5% ;
• Fe :1-2% .
 Amalgamul dentar
 Hg + pulbere (1 sau mai multe metale)
Ag 40-74% Creste expansiunea, rezistenta si reduce fluajul
Sn 25-30 Scade expansiunea, rezistenta, duritatea, creste timpul de
priza
Cu 2-30 Creste expansiunea, rezistenta, duritatea si reduce fluajul
Zn 0.2 Usureaza condensarea si evita formarea oxizilor
Hg 0.3 < 0.02% reziduri nevolatile; nu se combina cu Ni, Cr, Co,
Fe
Timpul de priza: intervalul scurs de la debutul prepararii pana in
momentul in care cristalizarea este completa.
 Amalgamul dentar
Mecanismul de priza al amalgamelor cu continut redus de Cu:
Ag3Sn + Hg → Ag2Hg3 + Sn7-8Hg + Ag3Sn
Ag2Hg3 = 54-56%
Ag3Sn = 27-35%
Sn7-8Hg = 11-13%

Mecanismul de priza al amalgamelor cu continut ridicat de Cu:

Prima etapa: Ag3Sn + Hg → Ag2Hg3 + Sn7-8Hg + Ag3Sn

A 2-a etapa: Sn7-8Hg + AgCu → Cu6Sn5 + Ag2Hg3

 Coroziune
 Chimica: la nivelul suprafetelor obturatiilor

 Electrochimica: atat la suprafata cat si in masa aliajului

In solutie salina avem urmatoarea reactie:

Sn7-8Hg + H2O +O2 + Cl → Sn4(OH)6Cl2 + Hg

Nu se elibereaza Hg!!!
 Coroziune
 Se elibereaza ioni metalici care provoaca leziuni la
nivelul dintilor si a tesuturilor adiacente

 Metalele nobile: imune la coroziune

 Titanul: pasiv in conditii fiziologice
 Aliajele Co-Cr: pasive in organismul uman
 Aliajele Ni-Cr: rezistenta scazuta la coroziune
leonard.atanase@yahoo.com
 Cuprins:
 Clasificarea biomaterialelor dentare
 Denumirea si clasificarile polimerilor
 Proprietati generale
 Metode generale de sinteza
 Sinteza metacrilatului de metil
 Emulsii
 POLIMERI

MATERIALE METALICE
CERAMICE
DENTARE

COMPOZITE
 Materiale polimerice
- definitii
 Compuşii macromoleculari sau polimerii sunt substanţe
formate din molecule foarte mari, numite macromolecule, ce
rezultă prin înlănţuirea unui număr ridicat de molecule mici
de monomer.
 Materiale polimerice
- definitii
 Masa moleculara M = n x Mmonomer

GP sau n – grad de polimerizare = Numărul de monomeri

care intră în constituţia catenei principale

Un polimer este caracterizat de gradul de

polimerizare si de masa sa moleculara
 Materiale polimerice
- definitii
 Serie polimer omoloagă - serie de molecule care au
aceeaşi compoziţie chimică dar GP diferit
- Primul termen dintr-o serie polimer omoloagă se numeşte
monomer, iar următorii dimer, trimer…

 Oligomeri : GP (n) = 2 – 50

 Polimeri: GP (n) > 50

 Materiale polimerice
- definitii
Mase moleculare medii

Masa moleculară medie numerică Mn

Masa moleculară medie gravimetrică (sau

ponderală) Mw

indice de polidispersitate PI = 1, sistem monodispers

PI > 2, sistem polidispers
 Materiale polimerice
- clasificari
 Naturali C H2OR C H2OR C H2OR
O O H O
H H
H O H O H O
OH H OH H OH H
HO H H H
H OR H OR H OR
n

R: H c e lu lo z a
O H
R: C N ; C H2 C H3 ;
 Artificiali
C O O C H 3; C O O C 2H5; OS CH3
C H2 C OH; P O3H; N O 2; OS C H3;
O
 Materiale polimerice
 Sintetici - clasificari
Materiale polimerice
- clasificari
 Materiale polimerice
- sinteza
 Reacţia de polimerizare - procesul chimic de unire a unui
număr oarecare (de obicei mare) de molecule mici de
monomer identice sau diferite, cu formarea de dimeri, trimeri
... polimeri.
 Poliaditie:
- polimerizare in lant

Policondensare:
- polimerizare pe etape
 Materiale polimerice
- sinteza

 Copolimerizarea – procesul
de polimerizare in care
participa monomeri cu
structuri diferite
 Materiale polimerice
- sinteza
 Poliaditie:
Initierea

 Propagarea
 Materiale polimerice
- sinteza
 Terminare - combinare

 Terminare - disproportionare
 Materiale polimerice
- sinteza
 Monomer
 Initiator
 Catalizatori
 Inhibitori
 Regulatori de polimerizare
 Mediile de polimerizare
 Emulgatori sau tensioactivi
 Materiale polimerice
- sinteza
 Mecanisme de polimerizare:
- radicalic
- ionic: anionic sau cationic
 Factori:
- Temperatura
- Lumina
- Radiatii
- Catalizatori
 Materiale polimerice
- sinteza
 Policondensare: reactie in trepte cu eliminare de
produse secundare

 Fenoplaste: fenol + aldehida formica

 Aminoplaste: aldehida formica + amine
Materiale polimerice
- sinteza
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
 Configuraţia
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
 Conformatia
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
Tv > Tambiant → termoplasti

Tv < Tambiant → elastomeri

Tv (Tg) – temperatura la care un polimer termoplastic

amorf devine elastomeric; polimerul trece din starea
vâscoasă sau sticloasă friabilă într-o stare înalt elastică.
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
Termoplastice:
Flexibile şi elastice
Se pot trage în fire sau folii
Se dizolvă în solvenţi
Proprietăţi mecanice slabe
Absorbţie de apă redusă
Proprietăţi electrice foarte bune
Exemple: polietilenă, polistiren, policlorură de
vinil, politetrafluoretilenă (Teflon), poliamide,
poliacrilaţi etc.
Termorigide:
Dure şi casante
Nu se pot trage în fire sau folii
Nu se dizolvă (cel mult se umflă)
Proprietăţi mecanice mai bune
Absorbţie mai mare de apă
Proprietăţi electrice mai slabe
Exemple: bachelită, răşini melaminice, răşini
epoxidice, răşini siliconice, răşini carboamidice,
poliuretani (cu molecule spaţiale) etc.
 Materiale polimerice
- proprietati & structura
 Stabilitate termica: - 60 ÷ 150°C
 Conductibilitate termica: redusa
 Coeficient de dilatatie termica: important
 Stabilitate termica: redusa (inflamabile)
 Densitate: redusa
 Solubilitatea: f (natura polimerului, solvent)
 Viscozitate intrinseca: [ ]  kM  a
 Stabilitate chimica: superioara
 Rezistenta la imbatranire: satisfacatoare
 rezistenta mecanica: satisfacatoare.
 Polimerizarea monomerilor
acrilici

acid acrilic (a), acid metacrilic (b) et metacrilat de metil (c)

 Polimerizarea monomerilor
acrilici
Polimerii acrilici pot fi prezente in trei forme:

1. Acrilati polimerizati industrial in forme finite

2. Acrilati polimerizati industrial in forme prefinite

3. Acrilati polimerizabili in laborator sau in cabinetul stomatologic

 Polimerizarea metacrilatului
de metil
 Metacrilatul de metil – un lichid transparent, volatil, cu
miros puternic, inflamabil, insolubil in apa, solubil in
solventi organici
 Poli(metacrilatul de metil) (PMMA) este un polimer
termoplastic amorf, dur, rigid, casant la temperatura camerei
dar devine plastic peste 125°C
 Polimerizarea metacrilatului
de metil
 Termopolimerizabili
 Autopolimerizabili

Compozitie:
- pulberea: polimer, pigmenti, plastifiant, initiator
- lichid: monomer, inhibitor

Timpul de priza:
- temperatura
- dimensiunea particulelor
 Polimerizarea metacrilatului
de metil - proprietati
 Optice: transparenta excelenta
 Porozitatea: pot aparea bule de aer
 Absorbtia apei: antreneaza variatii volumetrice
 Solubilitatea: redusa
 Variatii volumetrice: 0.2-0.5%
 Proprietati mecanice: relativ reduse
 Proprietati chimice: inert
 Proprietati biologice: inert
 Polimerizarea metacrilatului
de metil - utilizari

1. Baza protezelor acrilice

2. Proteze acrilice cu polimeri autopolimerizabili
3. Coroane si punti provizorii
4. Dinti artificiali
 Emulsii
 Faza dispersata
 Faza dispersanta (continua)
 Emulgator (tensioactiv)

Reducerea tensiunii superficiale prin adaugarea de tensioactiv

 Emulsii
Indicele HLB (Hydrophyle - Lipophyle - Balance)
Emulsii
 Emulsii - clasificare
 Simple :
- ulei in apa (L/H)
- apa in ulei (H/L)
- ulei in ulei (L/L)
- apa in apa (H/H)
 Multiple: L/H/L; H/L/H

Directe:

Inverse:
Emulsii - stabilitate
leonard.atanase@yahoo.com
 Ceramica dentara
- definitii-
 Sticla – compus mineral pe baza de silice cu o structura
vitroasa.
 Ceramica dentara
- definitii-
Materiale dentare ceramice: materiale inorganice
compuse din oxizi, carburi, nitruri si boruri.
Fritare: tratament termic pentru obtinerea unei stari de
compactare maximale
 Ceramica dentara
- definitii-
Materiale dentare ceramice: contin 2 faze: o faza vitroasa
si o faza cristalina

Faza vitroasa
(matrita)

Faza
cristalina
 Ceramica dentara
- proprietati-
Fizice: - Densitatea
-Greutatea specifica
-Duritatea
-Porozitatea

Termice: - Dilatarea termica

- Contractia

Optice: - Izotropia
-Transluciditatea
-Cromatica
 Ceramica dentara
- proprietati-

Mecanice: rezistenta la compresiune

Chimice: materiale inerte
Biologice: biocompatibile
 Ceramica dentara
- proprietati-
Avantajele maselor ceramice în stomatologie:
•Cromatica ideală
•Biocompatibilitate
•Conductibilitate termică redusă
•Rezistență chimică
•Rezistență mecanică la rupere și încovoiere
•Densitate la suprafață
•Luciu
 Ceramica dentara
- proprietati-
Dezavantaje:
•Rezistența scăzută la tracțiune
•Prelucrări ulterioare aproape imposibile
•Prezența unor fisuri interne și externe, care conduc la
fracturare
•Preț de cost ridicat
 Ceramica dentara
- indicatii-
Confecționarea protezelor unidentare
Placarea unor suprafețe metalice la protezele unidentare
reprezentate de coroanele mixte și la corpurile de punte
 Realizarea implantelor ceramice
Confecționarea punților total ceramice
 Obținerea de dinți artificiali din ceramică
 Dinți tubulari
 Fațete ceramice prefabricate
Alte utilizări: pulberi ceramice de adaos, pentru diverse
cimenturi dentare, mase de ambalat, abrazivi, materiale de
obturație, umpluturi anorganice pentru rășinile compozite
 Ceramica dentara
- clasificare-

 Ceramica feldspatica
 Ceramica sticloasă (vitroceramica)
 Ceramica aluminoasă
 Ceramica pe baza de oxid de zirconiu
 Ceramica dentara
- clasificare-
 sisteme metalo-ceramice prin turnare
 sisteme integral ceramice stratificate
 sisteme integral ceramice obtinute prin șlefuire și frezare
mecanică
 restaurări ceramice obținute prin sonoeroziune
 Ceramica dentara
- clasificare-

 ceramică-la temperatură înaltă de sinterizare

 ceramică - la temperatură medie de sinterizare
 ceramică - la temperatură joasă de sinterizare
 ceramică - la temperatură foarte scăzută de sinterizare
 Ceramica dentara
- clasificare-
În funcție de microstructura masei ceramice se disting:
cu matrice vitroasă și încărcătură cristalină dispersată
cu matrice cristalină si incarcatura vitroasă dispersata
După modalitatea de prezentare comercială se întâlnesc:
pulberi
lingouri prefabricate
În funcție de topografia de lucru există:
 masă ceramică de bază;
 masa ceramica pentru dentină;
 masa ceramică pentru smalț.
 Ceramica Feldspatica

Pudra este compusa din particule cu diametrul intre 4 si 100

microni.

Componente:
-Feldspat
-Cuart
-Caolin
 Ceramica Feldspatica
Feldspat:
Constituenții principali (SiO2,Al2O3,CaO,Na2O)

Din grupa feldspatului se deosebesc:

•Feldspat de potasiu : K2Al2O3 6SiO2
•Feldspat de sodiu : Na2O Al2O3 6SiO2
•Anortit: CaO-Al2O3-6SiO2
•Nefelin : 2SiO2 Al2O3 (K sau Na)O
•Leucit: 4SiO2 Al2O3 K2O
 Ceramica Feldspatica
Cuart:
SiO2
Tf = 1700°C
Caolin:
Aluminosilicat hidratat
-prin amestecare cu apa formează o pastă care poate fi
modelată pentru a reda mărimea și forma necesară.
-suspensia de argilă cu apa menține forma reconstituirii în
cuptor în timpul arderii.
-la temperaturi înalte fuzionează putând reacționa cu alte
componente ceramice.
 Ceramica Feldspatica
Compozitia chimica:
Oxizi principali: SiO2, Al2O3
Oxizi alcalini modificatori: Na2O, K2O, Li2O
Oxizi minori:
- Opacizanti: ZrO2, SnO2, TiO2
- Scad temperatura de fritare: B2O3, Na2B4O7
- Coloranti: TiO2, Fe2O3, CoO, NiO, V2O5
 Ceramica Sticloasa
-materiale sub forma de sticla care sufera un tratament termic
de cristalizare voluntara, controlata si partiala in prezenta unor
catalizori de germinatie

Dicor: SiO2, MgO, K2O, MgF2, Al2O3, ZrO2

Cerapearl: CaO, SiO2, P2O5, MgO, CaF2
Empress si Empress2: faza cristalina pre-existenta
 Ceramica Aluminoasa
40%: jacket Mac Lean
65%: Cerestore, Allceram
85%: Inceram
-In-Ceram Alumina : standard
-In-Ceram Zirconia: compuse din alumina si zirconiu
(ZrO2)
-In-Ceram Spinelle: compuse de MgAl2O4
> 98%: Procera
 Ceramica pe baza de
3 tipuri de retele: Zirconiu
Monoclinica
Cubica
Tetragonala
Monoclinic tetragonal cubic

1170°C 2370°C

Monoclinic tetragonal cubic

1070°C 2370°C
 Ceramica pe baza de
Zirconiu

Particule in
curs de
Fisura in progres transformare

Particule transformate
(monoclinice)
Particule netransformate
(Tetragonale)

3-4% Y2O3 - ceramica pe baza de zirconiu

stabilizata partial (YTZP)
 Sisteme ceramice moderne

HI-CERAM: masa ceramica clasica+corund

CERESTORE: ceramica aluminoasa cu o concentratie > 50%
Al2O3, > 5% MgO, % ↘ material sticlos
IN-CERAM: matrice sticloasa
DICOR
Modul de elasticitate (rigiditate)

Studii comparative
Rezistenta la flexiune

Studii comparative
 Studii comparative
Tenacitatea
leonard.atanase@yahoo.com
 Materiale composite
- definitii-
 pe baza de rasini (resin-based composite RBC) sunt un
amestec fizic de mai multe componente de natura sau origine
diferita a caror caracteristici mecanice sunt net superioare
materialelor care intra in compozitia lor.
 Utilizari:
- Restaurari directe
- Restaurari indirecte
- Refacerea dintilor fracturati
- Imobilizarea dintilor cu parodontoza
 Materiale composite
- compozitie-
1. Faza continua - componenta organica
2. Faza dispersata - umplutura anorganica
3. Agenti de cuplare
Materiale auxiliare:
 Factori de initiere ai reactiei chimice
 Substante care stabilizeaza amestecul
 Oxizi metalici care produc culoarea
 Materiale composite
- clasificare-
In functie de reactia chimica:
 Composite autopolimerizabile : sistem bicomponent
 Composite fotopolimerizabile: sistem monocomponent
 Compozite duale
 Materiale composite
-faza organica-
 Faza organica:
- 1. Monomeri
- 2. Agenti viscozifianti
- 3. Initiatori
- 4. Inhibitori
 Materiale composite
1. Monomeri -faza organica-
BIS-GMA (bisfenol-glicil-metacrilat) se obtine in doua etape :
a) Reactie de esterificare : Acid+alcool→ester+apa

b) Reactie de aditie :
 Materiale composite
1. Monomeri -faza organica-
UDMA (uretan-dimetilacrilat)
 Materiale composite
-faza organica-
2. Agenti viscozifianti

EGDMA DEGDMA
MMA

TEGDMA
 Materiale composite
-faza organica-
3. Initiatori
Faza de initiere

Activator + initiator (I) → Radical Liber (R*)

R* + Monomer (M) → Molecula activata (R-M*)

Faza de propagare

R-M* + M → R-M-M* (lant polimeric in crestere)

 Materiale compozite
autopolimerizabile
 Activatori
-Amine: DMPT (NH-dimetil-p-toluidina)

- acidul p-toluen sulfonic

-tio-uree

- acid ascorbic
 Materiale compozite
autopolimerizabile
 Initiatori
- Peroxid de benzoil

-Peroxid de cumen

- Tert-butil-hidroperoxid
 Materiale compozite
fotopolimerizabile
 Activatori: fotonii din lumina
 Initiatori: camforchinona
Calitatea fotopolimerizarii depinde de:
•Puterea lampei
•Distant de la sursa de lumina/obturatie
•De culoarea, concentratia si natura umpluturii.
Conversia depinde de:
•Natura fazei continue organice si a umpluturii
•Dimensiunea umpluturii
•Culoarea compozitului
•Puterea sursei luminoase
•Timpul de iradiere.
 Materiale composite
-faza organica-
4. Inhibitori:

- Hidrochinona

-BHT (2,4,6-tert-butil 4 metil-fenol)

- Monometil eter de hidrochinona

 Materiale composite
-umplutura anorganica-

Compozite fine compozite microfine compozite hibride

 Materiale composite
-umplutura anorganica-
 Umpluturi minerale:
- Silice
- Sticle ale metalelor grele

 Umpluturi organice:
- Polimeri
- Ceramica modificata

 Umpluturi organo-minerale
- Silice modificata
 Materiale composite
-agentul de cuplare-
 Silan:

2 parti :
•un atom de Si legat la 3 grupe OH care interactioneaza cu grupele OH
libere de la suprafata umpluturilor
•o extremitate metacrilat care reactioneaza cu matricea organica in timpul
polimerizarii
Materiale composite
 Materiale composite
-proprietati-
 Timpul de priza si de lucru:
 Adancimea de polimerizare:
 Contractia de volum:
 Coeficientul de expansiune termica:
 Absobtia de apa:
 Solubilitatea:
 Radiopacitatea:
 Biocompatibilitatea:
 Materiale composite
-sistemul adeziv-
 Acid fosforic
 Primerul
 Bondingul
 Materiale composite
-avantaje-
 Aspect asemanator dintilor naturali
 Tehnica de lucru usoara si rapida
 Timp de priza scurt
 Contractie limnitata dupa polimerizare
 Legatura puternica intre compozit si dinte
 Infiltratii limitate
 Grad de elasticitate asemanator tesuturilor dentare dure
 Materiale composite
-dezavantaje-
 Modificare a culorii
 Uzura complexa
 Uzura dintilor antagonisti
 Fisuri in smalt, coloratii marginale, carii secundare
 Efect pulpo-toxic
 Materiale composite
-utilizari-
 Restaurari directe: compozite fotopolimerizabile
 Restaurari indirecte: compozite termopolimerizabile
Lucrari dentare:
 Coroane dentare

coroana compozit fara compozitul acopera metalul pe toate

schelet metalic partile sau doar pe partea exterioara
 Materiale composite
-utilizari-
Lucrari dentare:
 Punti dentare metalo-compozite
 Materiale composite
-utilizari-
Lucrari dentare:
 Punti adezive
 Materiale composite
-utilizari-
Lucrari dentare:
 Inlay-uri dentare

inlay-uri din compozit pe modelul de gips

 Materiale composite
-utilizari-
Lucrari dentare:
 Fatete dentare
leonard.atanase@yahoo.com
 Materiale de amprenta
- definitii-
 replica negativă si fidelă a câmpului protetic.
 Materiale de amprenta
- definitii-
 replica negativă si fidelă a câmpului protetic.

 Conditii impuse:
- fidelitatea
- plasticitatea
- elasticitatea
- rezistenta mecanica
- stabilitatea dimensionala
- timpul de priza
- compatibilitatea cu materialul modelului
 Materiale de amprenta
- definitii-
 Miros şi gust placute;
 Durată lungă de depozitare ;
 Lipsa unor componenţi toxici sau iritanţi ;
 Utilizarea lor să nu necesite o aparatură aferenta
costisitoare;
 Manipulare simplă;
 Posibilitatea de dezinfectare a amprentei fară riscul de
modificare a acurateţei acesteia;
 Raport calitate\preţ avantajos;
 Nu trebuie să emane gaze.
 Materiale de amprenta
- definitii-
 Miros şi gust placute;
 Durată lungă de depozitare ;
 Lipsa unor componenţi toxici sau iritanţi ;
 Utilizarea lor să nu necesite o aparatură aferenta
costisitoare;
 Manipulare simplă;
 Posibilitatea de dezinfectare a amprentei fară riscul de
modificare a acurateţei acesteia;
 Raport calitate\preţ avantajos;
 Nu trebuie să emane gaze.
 Materiale de amprenta
- clasificare-
dupa etapa in care se utilizeaza:

- Preliminare

- De pozitie

- functionale

- de orientare.
 Materiale de amprenta
- clasificare-
dupa starea de agregare:

1. Materiale rigide:
1.1 Reversibile
1.1.a) materiale termoplastice
1.1.b) gutaperca
1.1.c) ceruri
1.1.d) materiale bucoplastice.
1.2. Ireversibile
1.2.a) gipsul
1.2.b) rasini acrilice
1.2.c) pastele ZOE
 Materiale de amprenta
- clasificare-
dupa starea de agregare:

2. Materiale elastice
2.1. Reversibile
2.1.a) Hidrocoloizi
2.2. Ireversibile
2.2.a) Alginate
2.2.b) Elastomeri de sinteza
 Materiale termoplastice
- Compozitie -
 Colofoniu (rezina)
 Copal (rezina)
 Ceara de carnauba (plastifiant)
 Acid stearic (plastifiant)
 Talc (umplutura inerta)
Coloranti
 Materiale termoplastice
- utilizari -
 In protezarea fixa
 Amprentarea supraecuatoriala
 Amprente preliminare
 Corectia unei zone marginale a lingurilor individuale
 Amprente cu inel de cupru, Inregistrarea rapoartelor de
ocluzie- kerr batoane rosii
 Amprenta cu inel, Inchideri marginale ale lingurilor
individuale- kerr batoane verzi
 Suporturi pt elastomerii cu vâscozitate medie sau fluizi,
amprentarea edentatiilor partiale sau totale, adaptarea
periferica a portamprentelor individuale- kerr batoane gri
 Materiale termoplastice
- utilizari -
Avantaje:
-posibilitatea refacerii amprentei
-preţ de cost redus,
-bună stabilitate dimensională.
Dezavantaje:
-trecerea amprentei de la temperatura cavităţii orale la
temperatura camerei provoacă contracţia materialului de
amprentă,
-nu permit amprentarea exactă a suprafeţei mucoasei orale.
Produse comerciale: Kerr(Kerr); Stents(spofa Dental);
Xantigen(Bayer).
 Gutaperca
- compozitie -

 Gutaperca;
 Rasini;
 Materiale de umplutura;
 Coloranti.
 Ceara
- compozitie -

 Parafina;
 Ceara de albine;
 Ceara alba;
 Colofoniu;
 Ceara de Camauba.
 Ceara
- conditii -
 Rigida si casanta la temperatura ambianta;
 Sa arda fara reziduri;
 Sa poata fi modelata;
 Modificari neglijabile de volum;
 Culoarea cerii sa contrasteze cu dintii si tesuturile invecinate;
 Omogena;
 Plasticitate suficienta;
 Suficient de dura la temperatura cavitatii bucale;
 Materiale bucoplastice
- compozitie -
 Ceara de albine;
 Ceara alba;
 Parafina;
 Colofoniu;
 Ceresina;
 Shellac;
 Umpluturi;
 Coloranti.
 Materiale bucoplastice
Conditii:
Volum invariabil;
 Stabilitate dimensionala;
 Fluaj optim.
Indicatii:
 seilor protezelor scheletate si a protezelor mandibulare In
cazul câmpurilor protetice deficitare;
 Materiale de corectie a marginilor amprentelor luate cu
materiale rigide;
 Materiale rigide ireversibile
CaSO4.nH2O, n = 0÷2 Gipsul
 CaSO4.2 H2O
 CaSO4.1/2 H2O
 CaSO4
2(CaSO4.1/2H2O)+3H2O→2(CaSO4,2H2O)+caldura
Compozitie chimica:
• 90% gips tip alabastru
• Alte substante:
• Coloranti
• Acceleratori de priza
• Substante aromatizante plus umpluturi
• Borax
• Inhibitori de priza
 Materiale rigide ireversibile
Avantaje: Gipsul
 Gips moale
 Obţinerea unei amprente fidele
 Expansiunea de priza mica
 Timp de priza convenabil 3-5 minute,
 Fluiditate buna,
 Capacitate de absorbtie a filmului salivar
Pret de cost redus
 Stabilitate dimensională şi volumetrică
 Nu irită ţesuturile moi.
 Materiale rigide ireversibile
Gipsul
Dezavantaje:
 Manipulare greoaie, volum mare de material in cavitatea bucala;
 Indepartare dificila de pe câmpurile protetice retentive;
 Fragmentele fracturate in urma indepartarii de pe câmpul protetic pot
fi repozitionate defectuos;
 Imbatraneste in timp.

Produse comerciale:
ALABASTER PLASTER MOLDANO
 Materiale rigide ireversibile
Rasini acrilice
a) Polimetacrilati de metil autopolimerizabili
Pulbere:
• Polimetacrilat de metil;
• Peroxid de benzoil 0,5 – 2%
• Substante inerte (talc, gelatina)
• Ftalat de butil 8%
• Coloranti organici sau minerali.
Lichid:
• Metacrilat de metil
• Hidrochinona 0,06% sau 0,003 pirogalol
Amina tertiara
 Materiale rigide ireversibile
Rasini acrilice
a) Polimetacrilati de metil autopolimerizabili
Indicatii:
• Amprente – machete de Incrustatii,
• Coroane partiale,
• Dispozitive corono-radiculare;
• Confectionarea lingurilor individuale
Dezavantaje:
• Coeficient ridicat de contractie la polimerizare;
• Monomerul toxic.
Produse comerciale:
DURACROL DURACRYL PLUS PATTERN RESIN LS
 Materiale rigide ireversibile
Rasini acrilice
b) Cu vascozitate lent progresiva
Compozitie:
Pulbere:
 copolimer al metacrilatului de metil cu alti metacrilati de exemplu;

Lichidul:
 Ester de acid carboxylic;
 ftalatul de butil;
 Alcool etilic
 Materiale rigide ireversibile
Rasini acrilice
b) Cu vascozitate lent progresiva
Proprietati:
• Greutatea variaza intre 1-5% in timp de 15 minute si 5-10% in 24 ore,
• Variatiile de volum mici;
• Duritatea este variabila, creste progresiv si atinge maximul in 24 ore;
• Tendinta de a se deforma chiar sub actiunea propriei greutati.
Indicatii:
• Amprentarea finala a câmpurilor protetice edentate total si a
despicaturile palatine;
• Conditionarea câmpurilor protetice si rebazarea temporara a protezelor
mobile;
• Compresii hemostatice;
• Amprentari pt remodelarea marginilor protezelor mobile
 Materiale rigide ireversibile
Pastele ZOE
1. Pasta de oxid de zinc (baza):
 ZnO;
 Zn(CH3CO2)2;
 ZnCl2.
2. Pasta pe baza de eugenol:
 Eugenol;
 Rasina sau guma Arabica;
 Ulei de masline
 Mase inerte (talc, caolin).
 Materiale rigide ireversibile
Pastele ZOE
Avantaje:
-nu sunt iritante sau toxice;
-stabilitate dimensională bună;
-permit o manipulare lejera si o inregistrare corecta a detaliilor;
-consistenta cremoasa;
-permit reinserarea amprentei in cavitatea bucala fara deformare;
-timpul de lucru suficient de lung;
-gust şi miros plăcute;
-dezinserţie facilă de pe model;
-aderă la suprafeţele uscate;
-nu necesită tehnici de amprentare şi manualitate deosebite
-realizarea modelului de lucru nu implica izolarea prealabila a amprentei;
-timp de lucru de 2-4,5 minute şi timp de priză de 2,5-6min.
 Materiale rigide ireversibile
Pastele ZOE
Indicatii de utilizare:
 Majoritatea cazurilor de amprentare finala a unui câmp protetic
edentat total;
 In edentatia terminala;
 Amprente analitice ale segmentelor edentate in protezarea partiala;
 In toate tehnicile de amprentare mucostatice sau analitice, anatomo-
functionale ale câmpurilor edentate total;
 Pentru stabilizarea bazelor sabloanelor de ocluzie;
 Amprentari pentru captusiri indirecte si rebazari in edentatia totala
sau partiala
Produse comerciale: Luralite (kerr), Repin (Spofa dental), Cero-
plus(3M –ESPE).
 Materiale elastice reversibile
Hidrocoloizi Agar-agar
 Polizaharid, format din resturi galactozidice, esterificate cu
o grupare sulfonica.
 Materiale elastice reversibile
Hidrocoloizi Agar-agar
Compozitie:
 Agar-agar
 Borax
 K2SO4
 Timol
 Mentol
 Glicerina
 Talc
 pamant diatomeic
 Argila
 Silice
 Ceara
 Materiale elastice reversibile
Hidrocoloizi Agar-agar
Indicatii de utilizare: Amprentarea preparatiilor:
cavitare inlay-onlay;
coronare;
corono-radiculare;
coronare multiple – punti totale;
câmpurilor protetice partial edentate;
 Pentru realizarea modelelor duplicat.
Contraindicatii:
 Când nu se poate efectua conditionarea santului gingival;
 La preparatiile in muchie de cutit;
 Preparatii bilaterale simultane la nivelul premolarilor si molarilor la
pacienti cu macroglosie si/sau mobilitate lingual exagerata.
 Materiale elastice reversibile
Dezavantaje:
Hidrocoloizi Agar-agar
 Necesitatea conditionarii riguroase a santurilor gingivale care sa
permita o umplere suficienta a acestora;
 Material relativ friabil;
 Stabilitate dimensionala foarte redusa dupa gelificare;
 Necesitatea dotarii cu instalatii speciale;
 Modelele se pot realize doar din gipsuri;
 Imposibilitatea realizarii unei dezinfectii riguroase a amprentei.

Produse comerciale: Hydrocolloid(Kent Dental);Hydrocolloid(Kerr).

Materiale elastice ireversibile
Alginate
 Materiale elastice ireversibile
Compozitie: Alginate
 Alginat de potasiu sau de sodiu
 CaSO4
 Na3PO4
 pamant diatomeic
 talc/MgCO3
 indicatori

2Na3P04 + 3CaS04 -> Ca3(P04)2 + 3Na2S04

 Materiale elastice ireversibile
Alginate
Proprietati:
 Rezistenta la compresiune
 Deformarea permanenta
 Vascozitatea
Indicatii de utilizare:
• amprente pentru realizarea modelelor de studiu;
• amprente pentru realizarea modelelor de lucru in ortodontie;
• amprente preliminare In edentatiile totale si partiale;
• amprentarea arcadelor antangoniste;
• amprente pentru realizarea modelelor de lucru pentru proteze
unidentare
 Materiale elastice ireversibile
Proprietati: Alginate
 Rezistenta la compresiune
 Deformarea permanenta
 Vascozitatea
Indicatii de utilizare:
• amprente pentru realizarea modelelor de studiu;
• amprente preliminare in edentatiile totale si partiale;
• amprentarea arcadelor antangoniste;
• amprente pentru realizarea modelelor de lucru - proteze unidentare
Contraindicatii:
• câmpuri protetice ce impun o amprentare deosebit de fidela;
• daca turnarea nu se poate efectua in primele ore;
Produse comerciale: Ypeen (Spofa Dental);Orthoprint si Hidrogum
(Zhermach), alginat elastic cromo
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri de sinteza
Elastomerii de sinteza sunt:
 Polisulfurile;
 Polisiloxanii;
 Polieterii.

tipul 1 - chituri (Putty)

tipul II - cu vascozitate crescuta (Heavy body)
tipul III - cu vascozitate medie (Regular)
tipul IV - cu vascozitate redusa (fluide) (Light body).
 Materiale elastice ireversibile
Compozitie: Elastomeri polisulfurici
Pasta de bază este reprezentată de un prepolimer polisulfidic (85-
89%) cu o greutate moleculară de 2000- 4000 care are grupe - SH
terminale şi intracatenare.

 bioxid de titan,sulfat de zinc,carbonat de cupru sau oxid de siliciu 16-

18%.
Pasta catalizatoare: PbO2, Cu(OH)2, S, Mg(C18H35O2)2, deodorante
Materiale elastice ireversibile
Elastomeri polisulfurici
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri polisulfurici
Avantaje:
-insolubili în apă sau solvenţi clasici
-vâscozitate satisfăcătoare
-nu sunt toxice
-elasticitate bună
-slabă variaţie dimensională
-timp de lucru suficient pentru practician.
Dezavantaje:
-timp prelungit de priză
-spatulare dificilă
-colorarea materialelor de protecţie
-miros sulfuros,neplăcut pentru pacient.
Materiale elastice ireversibile
Elastomeri siliconici
Pasta de baza Lichidul
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri siliconici
Siliconi cu reactie de condensare
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri siliconici
Siliconi cu reactie de aditie
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri siliconici
Avantaje:
-nu au gust şi miros neplăcut
-rezistenţă mecanică satisfăcătoare
-priză rapidă
-nu prezintă modificări dimensionale datorate sinerezei sau imbibiţiei
-prin mărirea frecvenţei spatulării se reduce vîscozitatea
-insolubili în apă şi solvenţi organici.
Dezavantaje:
-îmbătrânirea şi devalorizarea catalizatorului
-schimbare volumetrică importantă după priza materialului
-preţ de cost ridicat în special siliconii de adiţie.
 Materiale elastice ireversibile
Elastomeri siliconici
Indicaţii de utilizare:
-amprentarea final a câmpurilor protetice
-siliconii de adiţie se folosesc la amprentarea pentru inlay şi punţi
adezive
-orice tip de amprentare pentru obţinerea de microproteze conjuncte.
Contraindicatii:
- Persoanele cu manifestari alergice la unele componente chimice;
- Confectionarea mai multor modele pe aceasi amprenta;
- Când se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele cu mai multe
microdetalii nu se recomanda utilizarea siliconilor cu reactii de
condensare.
 Materiale elastice ireversibile
Polieterii
Baza-polieter

Acceleratorul - ester al acidului sulfuric (2,5 - diclorbenzen

sulfonat)
Materiale elastice ireversibile
Polieterii
 Materiale
fotopolimerizabile
Avantaje:
- Practicianul are control asupra timpului de lucru;
- Materialul are proprietati fizice, mecanice, clinice, excelente.

Dezavantaje:
- Necesitatea lingurilor speciale transparente;
- Depozitarea materialului prelevat din tub/seringa intr-un loc intunecos
daca se intârzie inserarea lingurii pe câmpul protetic;
- Dificultatea polimerizarii in zonele greu accesibile spotului luminos.
 Dezinfectia materialelor
de amprenta
• Prin metode externe – chimice si/sau fizice;
• Prin inglobarea in materialul de amprenta a unor materiale
antiseptice.
Metode chimice/fizice:
• Sterilizare:
 Termica – valabila numai pt gipsuri;
 Prin radiatii – contraindicate alginatelor;
 Cu formaldehida – solutia produce alergii, dermatoze, eczema; gaz
– modifica alginatele;
 Imersie in solutii dezinfectante – spectru insuficient al substantei; -
poate produce modificari ireversibile ale materialului de amprenta.