Epiteliul pluristratificat keratinizat este format dintr-un strat bazal de celule pe un singur rand asezate pe o membrana bazala
si este curpins de keratinocite care provin din ectoderm. Aceste keratinocite au o structura poliedrica cu diametrul mare ce
este perpendicular pe membrana bazala, nuclei mari, se coloreaza intens pentru ca are un metabolism intens.
-Celula Langerhans care este o celula prezentatoare de antigen. Ea este defapt macrofagul pielii. Ea traverseaza membrana
bazala, duce informatia in ganglionii limfatici si acolo o preda limfocitelor T care vor elibera raspunsul imun specializat.
Celula Langerhans va da informatia din ganglionul limfatic spre limfocitul T helper cu receptori pentru antigen.
Deasupra acestor celule se afla stratul spinos(malpighian) care are 20 de randuri celulare care isi modifica forma si vor deveni
patrate. Celulele au spini adica legaturi intercelulare sau desmozomi.Desmozomii sunt proteine de adeziune formate din
condensarii citoplasmatice cu care se leaga de celula vecina si viceversa.
Stratul granulos deasupra celui spinos din epiderm contine celule mai aplatizate care au vizibil la microscop granulele de
keratina(keratohialina).
Stratul cornos este reprezentat de celule moarte cu multa keratina. Celulele nu au nucleu dar aici se afla mantaua lipidica a
pielii.
Procesul de diferentiere!!!
-> este de 28 zile(14 zile pana in stratul granulos si 14 zile in stratul cornos).
Citokinele legate de keratinocite sunt IL-1,3,4,5,6,10, TNF-alfa, Factorul de crestere a fibrablastilor(FGF), factorul de
crestere al keratinocitelor(KGF), factorul de crestere al insulinei(IGF), GM-CSF.
Celula stem se divide intr-o celula stem identica si una care va intra in procesul de diferentiere. Celula stem are capacitatea de
proliferare si diferentiere mare, ciclul sau de viata fiind unul lent. Celula din gastrula este tutipotenta. Mai exista si celule uni
sau multipotente.
Celulele stem apar si la sustinerea glandelor sebacee. Ele ajung la nivelul pielii doar atunci cand este nevoie(cand exista o
leziune). Celulele mezenchimale devin epiteliale.
Fiecare organ are celule stem dar nu ca cea din originea nisei.
DERMUL este un tesut conjunctiv (derm papilar si derm fibrilar sau profund)
Limita dintre derm si epiderm nu este in linie dreapta datorita papilelor dermice.
Fibroblastii din derm produc substanta fundamentala, fibre de colagen, fibre de actina,fibronectina,aminoglicani, enzime,
transglutaminaze, proteoglicani.
Fibroblastii din dermul papilar se divid mai mult decat fibroblastii din dermul fibros.
Dermul se termina la nivelul tesutului grasos. In derm se formeaza plexuri la nivelul papilei dermice va da o papila care va
forma o retea=circulatia terminala la nivelul papilei.
HIPODERMUL format din noduli grasosi de adipocite care au rolul de a se interpune intre nervi si formatiuni. Celulele din
hipoderm au caracter de celule stem.
Melanocitul se formeaza in creasta neurala si este condus de un factor stem ce are un ligand(kit)-> marker tumoral pentru
melanom.
Glandele sebacee isi varsa secretia in foliculii pilosi la nivelul tijei. Secretia sebumului este pe pielea si pe firul de par.
Glandele sudoripare.
Procese patologice:
-Parakeratoza inseamna keratinizarea accelerata imperfecta cu aparitia nucleilor la nivelul stratului cornos.
-Hipergranuloza reprezinta ingrosarea stratului granulos al epidermului prin apozitia unui numar crescut de straturi de celule
granuloase.
Leziuni elementare:
-Papula este o mica leziune la suprafata pielii, bine delimitata care poate fi palpata. Poate fi dermica sau epidermica.
Alte leziuni:
Intre germenii patogeni si cei care sunt cantonati la suprafata pielii exista o competitie proces numit interferenta bacteriana.
-Ph-ul