Radiologie

I.Radioimagistica toracopulmonara

-Opacitatile apar prin: 1.scaderea cantitatii de aer alveolar (inlocuirea aerului-pneumonia, resorbtia aerului-atelectazie), 2.cresterea
densitatii tesutului interstitial (fibroze, inflamatii), 3.cresterea volumului vascular (staza) sau prin 4.lichide patologice (in alveole,
bronhii, pleura).

-Opacitatile pot fi: nodulare (grI.micronodulari-TBC miliara, grII-infiltrat TBC, grIII-cancer nodular, grIV-chist hidatic), intinse
(voal, pulmonare, pleurale) sau liniare (fine, trabeculare subtiri/grosiere, in banda, reticulare).

-Natura opacitatilor nodulare poate fi: exudativa (bronho-pneumonie), productiva (TBC), chistica lichidiana (chist hidatic,
bronhocel) sau tumorala (t.primare, metastaze).

-Opacitatile intinse in voal se caracterizeaza prin: opacitate discreta, intensitate minimala, origine pleurala sau parenchimatoasa.

-Opacitatile intinse pulmonare pot fi sistematizate (lob, segment) sau nesistematizate.

-Opacitatile pleurale pot fi: lichidiene sau de pahipleurita.

-In functie de gradul de intensitate al opacitatii: minimala-voal, medie-condensare pneumonica sau mare-pleurezie/atelectazie.

-Originea opacitatilor liniare poate fi: vasculara, interstitiala, pleurala sau pericardica.

-Hipertransparentele apar prin: 1.cresterea transparentei pulmonare (cresterea continutului aerian alveolar, aer bronsic, scaderea
vascularizatiei, distrugeri tisulare), 2.pneumotorax, 3.pneumomediastin sau 4.gaze in cavitatile juxtafrenice (pneumoperitoneu,
eventratii, hernii).

-Hipertransparentele pot fi: intinse (difuze, sistematizate, pleurale) sau localizate (buloase-emfizem, cavitare-caverna TBC/chist
aerian, tubulare-bronsiectazii, liniare-pneumotorax/pneumomediastin).

-Imaginile mixte sunt combinatii intre opacitati si hipertransparente in acelasi proces patologic, putand fi: 1.pulmonare (chist
hidatic, abces, caverna, cancer extravazat), 2.pleurale (hidro-, pio-, hemo-, pneumotorax), 3.mediastinale (mediastinite, perforatii
esofag), 4.pericardice (hidro-, pio-, hemo-, pneumopericard) sau de 5.vecinatate (eventratii, hernii diafragmatice).

-Imaginile complexe sunt: pulmonare (noduli+focare intinse in bronhopneumonia pseudolobara), pleuro-pulmonare

(pneumonie+pleurezie), mediastino-pulmonare (complex primar tuberculos-afect+adenita) si cardio-pulmonare
(cardiomegalie+edem pulmonar).

-Principalele sindrome radiologice pulmonare sunt: 1.alveolare (I.hiperaeratie, II.alveolar retractil si III.alveolar neretractil),
2.interstitial (peribronhovascular, parenchimatos), 3.de obstructie bronsica (bronsii mici/mari) 4.si vascular (hipovascularizatie,
hipervascularizatie).

-Sdr.de hiperaeratie (hiperinflatie) consta in cresterea cantitatii de aer alveolar cu/fara modificari ale peretilor alveolari, care
radiologic se caracterizeaza prin: distensie pulmonara (aplatizare diafragm, cresterea diametrului cranio-podal, deschiderea
sinusurilor, rotunjirea domului si aspect de ''clopot, butoi'') si hipertransparenta (scaderea gradului de absorbtie la Rx prin scaderea
aerului alveolar sau prin scaderea patului vascular si a fluxului sangvin arteriolo-capilar).

-Exemple de sdr.de hiperaeratie sunt: emfizemul din BPOC (centrolobular/centroacinar), emfizemul senil atrofic (panacinar),
obstructie bronsie mare (supapa ventil expirator-cancer endobronsic/corp strain) sau emfizemul vicariant (atelectazie lob/plaman).

-Sdr.alveolar retractil consta in disparitia aerului alveolar prin rezorbtia cu/fara lipsa de umplere, pe teritorii variabile (de la acin la
pulmon) si cuprinde: atelectazia (intinsa sistematizata-lob/segment, perilezionala-chist/tumora, lamelara-bazala sau acinara-
bronsiolita), colapsul pasiv (pneumotorax, pleurezii, toracoplastie) sau atelectazia adeziva (retractie alveolara in lipsa
surfactantului-nou nascuti).

-Atelectazia sistematizata (din CBP) are semne directe (condensare-opacitate pulmonara, diminuarea volumului pulmonar ocupat:
in ''evantai''-pleura libera sau ''aspiratie'' retractila cu plamanul fixat la hil-pleura simfizata) si indirecte (tractionari, retractii,
emfizem compensator contralateral, hernie pulmonara transmediastinala).

-Sdr.alveolar neretractil e dat de obtiratia (umplerea) alveolara cu lichid/tesuturi patologice, fara reducerea volumului pulmonar
ocupat, de diferite cauze (exudat-inflamator/alergic, transudat-edem pulmonar, bronhoaspirat, sange, substante straine-
proteinoze/litiaza alveolara), cel mai frecvent in pneumonia franca bacteriana si se manifesta radiologic prin: opacitate
sistematizata lobara/segmentara/subsegmentara (dreptunghi pneumonic Weil-Mouriquand) sau opacitate nesistematizata-infiltrat
in ''aripi de fluture''.

-Sdr.interstitial peribronhovascular se manifesta prin: ingrosarea terii conjunctivale (hil cu contur scamosat), opacitati hilifuge (de
la hil spre baza si trabecule ''evantai''), linii Karley A (limfatice turgide, camp mijlociu ''U''), linii Kerley B (edem cronic
veno/limfatic sept interlobular, perete axilar in ''trepte de scara'') si linii bordante subpleurale (sinusuri costo/cardiofrenice).

-Sdr.interstitial parenchimatos se manifesta prin: ''sticla mata''-infiltratia septului alveolar, imagini miliare, imagini nodulare grII
(silicoza, carcinoza), imagini reticulare (''fagure''-viroza, colagenoze), imagini reticulo-nodulare.

-Sdr.de obstructie a bronsiilor mari are radiologic semne: dinamice (fenomen de ''pendul mediastinal'' prin stenoza cu ventil) si
statice (emfizem sistematizat-debut, atelectazie sistematizata-segment/lob/pulmon).

-Sdr.vascular cuprinde: plaminul hipovascular (cauzat de hipoplazia a.pulmonare-sdr.Mc Leod, de stenoza a.pulmonare, de
embolia pulmonara sau de shunturi cardiace dreapta stanga-tetralogia Fallot) si plaminul hipervascularizat (tip arterial-Cord
sportiv cu cresterea calibru vascular fara cresterea rezistentei periferice/shunt stanga dreapta cu cresterea rezistentei periferice; tip
venos-staza vasculara prin stenoza mitrala).

-Sdr.vascular cu plamin hipovascularizat se caracterizeaza radiologic prin: hipertransparenta pulmonara si desen pulmonar sarac
difuz sau localizat.

2.Aparatul digestiv

-Modificarile de tonus alte tubului digestiv sunt: hipertonia (reducerea calibrului segmentului afectat cu evacuare rapida si
distensia segmentului urmator), hipotonia (createrea calibrului segmentului afectat, pliurile mucoasei mai sterse-evacuare redusa),
atonia (Dilatarea exagerata persistenta) si spasmul (ingustare progresiva pe o portiune scurta: segmentar sau local-pe sfincter
anatomic).

-Modificarile undelor peristaltice (depresiuni simetrice ale lumenului de adancimi variabile) sunt: hiperkinezia (adanci ''disecante''
fragmentand coloana substantei de contrast), hipokinezia (epuizarea capacitatii de contractie prin obstactol) si akinezia.

-Modificarile de secretie sunt: hipersecretia in stomac (opacitate neomogena a lumenului digestiv cu ''fulgi de zapada''-dati de
aglomerari de particule de sulfat de bariu), hipersecretia intestinala (opacificare neomogena a lumenului cu reliefului mucos si
persistenta unor pete de substanta de contrast dupa evacuare).

-Timpul de evacuare (esofag in 5-7sec, stomac in 1-2h, intestin in 3-5, coloana baritata ajungand in valva ileocecala in 18-24h).

-Modificarile de pozitie sunt: ptoza (situat inferior de pozitia normala prin alungirea lig.de sustinere), ascensiunea (data de
fibroze, act chirurgical, infectii cloazonate, hernia hiatala), impingerea (prin procese inlocuitoare de spatiu), tractiunea (fibroza,
infectii localizate, infiltrare neoplazica) si torsiunea-volvulus (Pliuri intersectandu-se intre ele).

-Modificalile de dimensiune sunt: cresterea lungimii, cresterea calibrului (megacolon) si reducerea lungimii (schirul gastric,
rectocolita ulcero-hemoragica si B.Crohn).

-Stenozele pot fi: benigne (inflamatii sau tumori benigne; au lungimi mari, unice/multiple, afectare circumferentiala, aspect de
''palnie'') sau maligne (Lungime mica, de obicei unice, excentrice-rar pe toata circumferinta, contur Neregulat, reducere brusca a
calibrului-''Pinteni maligni'', pliurile lipses la nivelul stenozei, rigiditatea cu imagini de semiton).

-Modificarile de contur sunt: amprenta (conturul apare deplasat-semiton insa organul nu este deplasar), neregularitatile, ancoasele
(denivelari retractile rotunjite), incizurile (denivelari retractile ascutite), rigiditatea (aproape intotdeauna proces malign) si
intreruperea conturului (proces tumoral cu dezvoltare endoluminala).

-Plusurile de umplere (imagini aditionale luminale care proemina in interiorul lumenului ca proeminente opace-substanta de
contrast) sunt: diverticulii (defecte ale muscularei-''pungi'' de pulsiune sau de tractiune-fibroza), spiculi (defecte mucoase mici 1-
2mm in inflamatii) si nisele (ulcerati-plusuri de umplere in solutii de continuitate, apar in lumen sau in formatiuni tumorale ca
opacitati-substanta de contrast, contur regulat/neregulat, inconjurat de obicei de inel de transparenta).

-Nisele pot fi: benigne (ulceroase-pliurile converg spre nisa) sau maligne (pliurile dispar-intrerupte).

-Nisele benigne sunt: imagini aditionale care proemina din conturul lumenului digestiv, cu versantii de contur regulat si fundul
regulat/neregulat/sters, are in general suprafata mai mica decat profunzimea, unica sau in nr redus (2-3), contur regulat si inel de
edem-banda de transparenta, are aspect ''stelat''-pliurile converg spre nisa).
-Nisa maligna nu proemina in conturul tubului digestiv, are contur neregulat cu fund tot neregulat, intensitatea substantei de
contrast este mai mica decat in portiune sanatoase, suprafata este intotdeauna mai mare decat profunzimea, iar in jurul ei pliurile
sunt intrerupte.

-Lacunele (minusuri de umplere) sunt: formatiuni protruzive in lumen, de origine inflamatorie/tumorala, unice/multiple, benigne
sau maligne.

-Lacunele benigne sunt rotunde/ovalare, cu contur bine precizat, pot prezenta pediculi-banda transparenta intre lacuna si pliuri,
uneori pot prezenta ulceratie-opacitate in mijlocul ulceratiei in ''inel cu pecete''.

-Lacunele maligne: apar la nivelul unei formatiuni tumorale neoplazice (vegetante, infiltrante) in general unice, cu contur
neregulat si sters-''pinten malign'' -semiton la patrunderea substantei de contrast, pliurile sunt groase cu contur sters, pot prezenta
in unterior nise maligne.