Anatomie Lp 1 Nervos

MADUVA SPINARII
Topografia radiculo-vertebrala
are forma unui cilindru turtit antero-posterior incepe deasupra lui C1 si se termina intre L1-L2 43-45 cm lungime prezinta doua intumescente (pt. plexurile pt. nervii membrelor): C5 -T1 si T12-L2 nervii ies prin gaurile intervertebrale DM - dermatomere VM - visceromere NM - neuromer Maduva spinarii se termina prin conul medular care se continua pana la coccis cu filum terminale (FT).In prima portiune a acestuia, exista o mica dilatatie (ventricul terminal) si de o parte si de alta nervii rudimentari coccigieni 2 si 3. Portiunea distala a FT fuzioneaza cu dura mater si se termina in periostul coccisului. Ca dovada a metameriei initiale, maduva este organizata in segmente numite neuromere. Un neuromer inerveaza un visceromer si un dermatomer, toate cu acelasi numar. Desi maduva spinarii este mai scurta decat canalul medular, nr. de neuromere este egal cu nr. orificiilor de conjugare intervertebrale si cu nr. nervilor spinali: NRNE = NRORCJ = NRNSP Intotdeauna nervul spinal paraseste canalul vertebral prin gaura de conjugare cu acelasi nr. cu nervul si cu neuromerul de origine; drept urmare, in partea inferioara nervii spinali sunt foarte oblici, acopera conul medular si filum terminale si formeaza COADA DE CAL. NM md. cervicale se termina in dreptul vertebrei C6 toracale se termina in dreptul vertebrei T9 lombare se termina in dreptul vertebrei T11 sacro-coccigiene se termina in dreptul vertebrei L2

Pentru nervul 1-2 coccigian NM de origine se gaseste cu 11 vertebre mai sus.

Astfel: in regiunea cervicala inferioara NM de origine a nervilor spinali se gaseste cu 2 vertebre mai sus decat orificiul de conjugare. Pentru regiunea toracala superioara NM de origine se gaseste cu 3 vertebre mai sus. Pentru regiunea toracala inferioara NM de origine se gaseste cu 4 vertebre mai sus. Pentru nervii lombari superiori NM de origine se gasesc cu 5 vertebre mai sus.

Impartirea md. spinarii in neuromere e dovada metameriei initiale; corespondenta VM, DM

Configuratia externa
membrana limitanta externa de natura gliala, care o acopera la exterior;
aceasta trimite un sept median posterior pana la substanta cenusie un sant median posterior putin adanc doua santuri intermediare (numai in regiunile cervicala si toracala superioara) santurile postero-lateral si antero-lateral prin care trec radacinile posterioare si anterioare ale nervilor spinali fisura anterioara, adanca, dar care nu ajunge pana la substanta cenusie; in interiorul fisurii pia mater formeaza o structura celulara densa =linea splendens prin care trec ramurile arterei spinale anterioare

Substanta alba
Pe sectiune transversala observam ca substanta alba este asezata la periferie sub forma de cordoane; substanta alba este formata din fibre nervoase organizate in fascicule si celule gliale interfasciculare. Este impartita de septul median si fisura mediana in in 2 jumatati simetrice unite prin comisura alba. Comisura alba - intre fisura anterioara si substanta cenusie intermediara (locul unde se intersecteaza fasciculele termice si dureroase). Comisura alba este formata din fibre: INCRUCISATE-conduc sensibilitatea termica si dureroasa MOTORII-din cornul medular anterior pentru nucleii din cornul anterior contralateral Substanta alba se organizeaza in 3 fascicule sau cordoane. Cordoane: anterioare - intre coarnele anterioare si fisura anterioara laterale - intre coarnele anterioare si coarnele posterioare posterioare - intre coarnele posterioare si santul median posterior In substanta alba sunt fascicule de 3 feluri: 1. SENZITIVE (ascendente) la periferie 2. DE ASOCIATIE langa substanta cenusie 3. MOTORII intre primele doua Aceasta dispozitie explica ordinea simptomatologiei in compresiile medulare extrinseci: - parestezie anestezie paralizie In cordoanele(funicule) posterioare trec: - fascicule ascendente: Gracil Goll Cuneat Burdach de-o parte si alta a septului median separate de septul intermediar In cordoanele laterale trec: - fascicule ascendente: spinocerebelos: posterior C-a,p anterior T-lat spinotalamic lateral S R-lat spinoreticular lateral V-lat spinovestibular lateral T spinotectal

- fascicule descendente: corticospinal lateral (piramidal incrucisat) tectospinal lateral reticulospinal lateral vestibulospinal lateral rubro, nigro, olivospinal (extrapiramidale) In cordoanele anterioare trec: - fascicule ascendente: spinotalamic anterior spinoreticular anterior spinovestibular anterior

C-lat T-lat R-lat V-lat R,N,O

T-a R-a V-a

 spinoolivar 0 - fascicule descendente: corticospinal anterior (fascicul piramidal direct Turk) origine:aria motorie principala (neuronii Betz) tectospinal medial origine: coliculul superior(lamina cvadrigemina) C-a reticulospinal medial origine: formatiunea reticulata a trunchiului T-m S fasciculul longitudinal medial de-o parte si alta a fisurii mediane ventrale R-m contine fibre: tecto vestibulo- spinale FLM reticulo de la ncl.interstitial Cajal de la ncl.comisural Darkschewitsch

Substanta cenusie
-formata din: corpi neuronali fibre glie - este dispusa central si pe sectiune transversala poate ficomparata cu litera H, astfel incat ii putem descrie 3 coarne: - coarne: anterioare = motorii scurte si groase
formeaza columna anterioara de-a lungul maduvei l a t e r a le =vegetative numai in regiunea toracala si cervicala inferioara formeaza columna laterala posterioare =senzitive lungi si subtiri formeaza columna posterioara prezinta:cap, gat si baza -este sediul centrilor nervosi medulari

Cele 3 coarne sunt unite prin comisura cenusie (bara centrala) ce are in centru canalul ependimar (central). In jurul canalului ependimar substanta cenusie formeaza substanta cenusie intermediara centrala. Aceasta e impartita de canalul ependimar in: comisura cenusie anterioara comisura cenusie posterioara Restul substantei cenusii din comisura cenusie formeaza substanta intermediara laterala. Deci Substanta intermediara este strabatuta in centru de canalul ependimar. Substanta are doua parti: 1. centrala (anterior si posterior)cele 2 comisuri cenusii(ant si post) 2. lateralasubstanta intermediara laterala In jurul canalului ependimar si in substanta alba, intre cornul posterior si lateral se gaseste substanta reticulata.

as