Anatomie Lp1 Nervos

MADUVA SPINARII
Topografie radiculo-vertebrala
are forma unui cilindru turtit antero-posterior
incepe deasupra lui C1 si se termina intre L1-L2
43-45 cm lungime
prezinta doua intumescente (pt. plexurile pt. nervii membrelor):
C5-T1 si T12-L2
nervii ies prin gaurile intervertebrale
MM
DM - dermatomere
VM - visceromere
NM - neuromer
NRNE = NRORcj = NRNSP
Maduva spinarii se termina prin conul medular care se continua
pana la coccis cu filum terminale (FT).In prima portiune a acestuia, exista
o mica dilatatie (ventricul terminal) si de o parte si de alta nervii
rudimentari coccigieni 2 si 3.
Portiunea distala a FT fuzioneaza cu dura mater si se termina in
periostul coccisului.
Ca dovada a metameriei initiale, maduva este organizata in
segmente numite neuromere.
Un neuromer inerveaza un visceromer si un dermatomer, toate cu
acelasi numar.
Desi maduva spinarii este mai scurta decat canalul medular, nr. deo
neuromere este egal cu nr. orificiilor de conjugare intervertebrale si cu nr.
nervilor spinali.
Intotdeauna nervul spinal paraseste canalul vertebral prin gaura de
conjugare cu acelasi nr. cu nervul si cu neuromerul de origine; drept
urmare, in partea inferioara nervii spinali sunt foarte oblici, acopera conul
medular si filum terminale si formeaza COADA DE CAL.
NM md. cervicale se termina in dreptul vertebrei C6
toracale se termina in dreptul vertebrei T9
lombare se termina in dreptul vertebrei T11
sacro-coccigiene se termina in dreptul vertebrei L2
Astfel, in regiunea cervicala inferioara NM de origine a nervilor
spinali se gaseste cu 2 vertebre mai sus.
Pentru regiunea toracala superioara NM de origine se gaseste cu 3
vertebre mai sus.
Pentru regiunea toracala inferioara NM de origine se gaseste cu 4
vertebre mai sus.

Pentru nervii lombari superiori NM de origine se gasesc cu 5

vertebre mai sus.
Pentru nervul coccigian NM de origine se gaseste cu 11 vertebre
mai sus.
Impartirea md. spinarii in neuromere e dovada metameriei initiale;
corespondenta VM, DM
Configuratia externa
membrana limitanta externa de natura gliala, care o
acopera la exterior; aceasta trimite un sept median
posterior pana la substanta cenusie
un sant median posterior putin adanc
doua santuri intermediare (numai in regiunile cervicala si
toracala superioara)
santurile postero-lateral si antero-lateral prin care trec
radacinile posterioare si anterioare ale nervilor spinali
fisura anterioara, adanca, dar care nu ajunge pana la
substanta cenusie; in interiorul fisurii pia mater formeaza
o structura celulara densa =linea splendens prin care trec
ramurile arterei spinale anterioare
Substanta alba
Pe sectiune transversala observam ca substanta alba este asezata la
periferie sub forma de cordoane; substanta alba este formata din fibre
nervoase organizate in fascicule si celule gliale interfasciculare.
Cordoane:
anterioare intre coarnele anterioare si fisura anterioara
laterale intre coarnele anterioare si coarnele posterioare
posterioare intre coarnele posterioare si SMP
Comisura alba intre fisura anterioara si substanta cenusie
intermediara (locul unde se intersecteaza fasciculele termice si
dureroase).
Substanta cenusie
-formata din:
- corpi neuronali
- fibre
- glie
- este dispusa central si pe sectiune transversala poate fi
comparata cu litera H astfel incat ii putem descrie:
- coarne:
- posterioare, lungi si subtiri
- laterale, numai in regiunea toracala si
cervicala inferioara

- anterioare, scurte si groase

Substanta intermediara este strabatuta in centru de canalul
ependimar. Substanta are doua parti:
- centrala (anterior si posterior)
- laterala
In jurul canalului ependimar si in substanta alba, intre cornul
posterior si lateral se gaseste substanta reticulata.
In substanta alba sunt fascicule de 3 feluri:
1. SENZITIVE (ascendente) => la periferie
2. DE ASOCIATIE => langa substanta cenusie
3. MOTORII => intre primele doua
Aceasta dispozitie explica ordinea simptomatologiei in compresiile
medulare extrinseci:
- parestezie
- anestezie
- paralizie
In cordoanele posterioare trec:
- fascicule ascendente:
- Goll-Burdach
- Gracil
- Cuneat
In cordoanele laterale trec:
- fascicule ascendente:
- spinocerebelos: - posterior
- anterior
- spinotalamic lateral
- spinoreticular
- spinovestibular
- fascicule descendente:
- corticospinal lateral
- reticulospinal lateral
- tectospinal lateral
- rubro, nigro, olivospinal (extrapiramidale)
In cordoanele anterioare trec:
- fascicule ascendente:
- spinotalamic anterior
- spinoreticular anterior
- spinoolivar si spinovestibular
- fascicule descendente:
- corticospinal anterior
- reticulospinal anterior
- tectospinal medial
- fascicul longitudinal medial