INERVAȚIA SENZITIVĂ A

TERITORIULUI ORO-MAXILO-
FACIAL
 DATE DE NEUROFIZIOLOGIE PRIVIND
TRANSMITEREA ȘI PERCEPȚIA DURERII
ÎN TERITORIUL ORO-MAXILI-FACIAL
 Durerea este o stare anormală produsă de o
activitate patologică a sistemului senzorial.
 Substratul material al sensibilităţii dureroase
cuprinde structuri neuro-anatomice şi factori
neuro-chimici care realizează mecanismul de
producere, de mediere şi de modulare al
acesteia la diferite niveluri atât ascendente cât
şi descendente, la care se adaugă influenţe
educaţionale şi motivaţionale .
 STRUCTURILE NEURO-ANATOMICE
ALE DURERII
 Neuronul este unitatea structurală a
sistemului nervos, capabilă să transfere
mesaje între sistemul nervos central (SNC) şi
toate părţile componente ale corpului. Există
două tipuri de bază:
 neuronul senzorial – aferent şi
 neuronul motor – eferent.
 Este formată din:
- corpul celular (SNC, ganglioni)
- prelungiri: 1.axonul
2. dendrite
 Zona dendritică compusă dintr-o arborescenţă
de terminaţii nervoase libere este segmentul
cel mai distal al neuronului senzorial.
 Axonul este o structură fină, tubulară , învelit
de celule de susținere - celule Schwann.
 Celulele Schwann sunt acoperite de lamele de
mielină
 Acestea sunt întrerupte la intervale regulate
de ,, nodurile Ranvier,, unde au loc
schimburile de ioni
 RECEPTORI PERIFERICI pentru durere:
-Terminațiile nervoase libere (TNL) bine reprezentate la
nivelul tegumentului, al mușchilor scheletici, în fascii,
tendoane, aponevroze pentru durerea difuză

-Formațiunile încapsulate corpusculii Golgi, Meissner, Ruffini,

Vater-Pacini și Krause.. Ei determină percepția specifică de
temperatură, presiune, tact, vibrații.
 CĂILE AFERENTE - trei tipuri de fibre a căror
viteză de conducere variază direct proporțional
cu diametrul lor:
1.Fibrele de tip A-γ sunt mielinizate, cu
diametrul de 2-6 μ și au o viteză de conducere
foarte mare, până la 120 m/s. Ele conduc durerea
ascuțită, imediată, care dispare repede după
încetarea stimulului algogen.
 2. Fibrele de tip A-δ, mielinizate, sunt fibre
vegetative preganglionare și transmit
sensibilitatea dureroasă viscerală.
3. Fibrele de tip C, nemielinizate, cu diametrul
sub 1 μ și conductibilitate lentă, de 1-2 m/s.
Conduc durerea surdă, profundă, care persistă un
timp după încetarea stimulului.
 Căile de conducere a sensibilității în
teritoriul oro-maxilo-facial
 Primul neuron este situat în ganglionul
trigeminal Gasser
 Axonii neuronali din acest ganglion se împart în
ramuri ascendente și ascendente ce se îndreaptă
spre al II-lea neuron în care fac sinapsă
 Ramurile ascendente fac sinapsă în nucleul
principal al trigemenului din punte și aduc
sensubilitatea cutanată a feței
 Ramurile descendente, rădăcina descendentă
a trigemenului, fac sinapsă în nucleul spinal
al trigemenului
 CENTRII DE INTEGRARE:
- În talamus - tractul spino-talamic face sinapsă
cu mai mulți nuclei iar durerea este parțial
conștientizată ca suferință.
- Din talamus stimulii pleacă spre cortex,
sistemul limbic și hipotalamus.
- Pe scoarță stimulii se proiectează pe aria
prefrontală de asociație și integrare .
 FIZIOLOGIA TRANSMITERII
IMPULSULUI NERVOS
Când nervul este inactiv, în celulă există
un potențial electric de repaus de -50 mV/ -70
mV; interiorul nervului este saturat cu ioni de
K iar exteriorul este saturat în ioni de Na.
Celula este polarizată.
 La excitare apare un aflux de ioni de Na în celulă
astfel încât nervul în interior este încărcat pozitiv
(40 mV) . Această diferentă de potențial se
numește potențial de acțiune, iar fenomenul
,,depolarizare,, (0,3ms)
 Când celula este depolarizată maxim se închid
canalele de Na și ionii de K ies din celulă și astfel
apare impulsul nervos
 Repolarizare durează 0,7ms: potențialul de
repaus intracelular ajunge din nou la -50 ~ -70
mV.
 Acest proces implică eliminarea ionilor de Na
cu ajutorul energiei furnizate de pompa Na/K
Transmiterea impulsului nervos
un impuls nervos este unidirecțional:
- impulsul produs prin stimularea unui
neuron motor se propagă spre mușchi,
- impulsul produs prin stimularea
neuronului senzitiv se propagă către SNC
 NERVUL TRIGEMEN
 Este un nerv cranian mixt:
- filete motorii- inervează mușchii masticatori
- filete senzitive recepționează impulsuri de la
nivelul: tegumentului feței, mucoaselor masivului
facial, dinților
- filete vegetative secretorii inervează glandele
mucoasei nazale și glandele palatine
 Originea reală
 A filetelor motorii se găsește în nuclii somato-
motori și accesor din trunchiul cerebral
 A fibrelor senzitive se găsește la nivelul
ganglionului Gasser
 Originea aparentă
 Pe fața anterioară a protuberanței, la limita
dintre aceasta și pedunculii cerebeloși mijlocii
 TRAIECTUL RĂDĂCINII SENZITIVE
 De la nivelul etajului posterior al craniului se
îndreaptă în sus și înainte până atinge marginea
superioară a stâncii temporalului
 Își schimbă direcția în jos și înainte și se etalează sub
forma unui evantai - ,,plexul triunghiular,,
 Se termină în concavitatea ganglionului Gasser
 Ganglionul Gasser este situat pe fața antero-
superioară a stâncii temporalului într-o lojă
fibroasă formată de o dedublare a durei-mater,
numită cavum Mekel
 De pe marginea anterioară a ganglionului
Gasser se desprind cele trei ramuri terminale:
- nervul oftalmic
- nervul maxilar
- nervul mandibular
 NERVUL OFTALMIC
 Este un nerv senzitiv şi asigură sensibilitatea
cutanată de la nivelul etajului superior al feţei
 NERVUL MAXILAR
 Este un nerv exclusiv senzitiv şi asigură
sensibilitatea etajului mijlociu al feţei
 După ce se desprinde de pe marginea
anterioară a ganglionului Gasser se îndreaptă
înainte şi înafară spre gaura mare rotundă
prin care iese din craniu şi are un traiect în
baionetă
 Ajunge în fosa pterigopalatină pe care o
traversează, se angajează prin fanta
sfenomaxilară şi ajunge în canalul infraorbitar și
ia denumirea de nerv infraorbitar
 Străbate acest canal însoțit de artera
suborbitară
 RAMURI TERMINALE
 Se desprind la 5mm sub gaura
infraorbitară împreună cu
ramurile terminale ale arterei
suborbitare sub denumirea de
buchetul suborbitar
1. palpebrale pentru pleoapa
inferioară
2. jugulo-labiale pentru
pielea obrazului și buza
superioară
3. nazale pentru pielea aripii
nasului
 RAMURI COLATERALE
 1. ramul orbitar se anastomozează cu nervul
lacrimal constituind arcada orbito-lacrimală
 2. ramul sfeno-palatin se desprinde la nivelul
fosei pterigo-palatine și dă:
a) nervii nazali superiori inervează mucoasa
faringiană
b)nervii nazoplatini – inervează 1/3
anterioară a bolții palatine
c)nervii palatini : anterior (inervează 2/3
posterioară a bolții palatine), mijlociu, posterior
 RAMURI COLATERALE
 3. nervii dentari supero-posteriori în număr de
2-3 coboară pe tubererozitatea maxilarului,
pătrund în canalele alveolare posterioare
formând un plex dentar din care pleacă filete
nervoase care inervează molarii, osul maxilar
și mucoasa sinusului maxilar
 RAMURI COLATERALE
 4. nervul dentar supero-anterior se desprinde
în canalul infraorbitar la 5mm înaintea găurii
suborbitare, se angajează în canalul dentar
anterior săpat pe peretele anterior al sinusului
maxilar și se distribuie incisivilor, caninului,
osului alveolar, parodonțiu alveolar
 RAMURI COLATERALE
 5. ramul meningeal mijlociu se distribuie
durei- mater din etajul mijlociu al craniului
 ÎN CONCLUZIE
 Nervul maxilar asigură sensibilitatea:
 pielii obrazului,
 aripii nasului,
 pleoapei inferioare,
 buzei superioare,
 mucoasei orale și nazale inferioare,
 a dinților superiori,
 a palatului și nazo-faringe
- parodonțiu și os alveolar
 NERVUL MANDIBULAR
 Este un nerv mixt, senzitiv şi motor
 Prezintă două rădăcini :

1. senzitivă, groasă ce se desprinde de pe faţa

antero- externă a ganglionului Gasser
2. motorie, subţire situată sub prima
 TAIECT ŞI RAPOARTE
 Se îndreaptă înainte şi în afară spre gaura
ovală, iese din craniu ajunge în fosa
zigomatică unde se împarte în ramuri
colaterale şi terminale
 Este însoţit de artera mică meningee şi de un
plex venos
 RAMURI TERMINALE
 După ieşirea din gaura ovală se împarte în două
trunchiuri:
a) anterior: 1. nervul temporal profund mijlociu
inervează fața profundă a mușchiului temporal
2. nervul temporo- maseterin pentru
mușchiul maseter și partea posterioară a
temporalului
 3. nervul temporo- bucal, pe faţa externă
a muşchiului pterigoidian extern se divide:
 ram motor, ascendent, n. temporal profund
anterior pentru mușchiul temporal
 ram senzitiv, descendent, n. bucal, cu ramuri
superficiale și profunde pentru pielea obrazului,
mucoasa jugală și gingivală de la premolarul
doi la ultimul molar
b) posterior:
1. trunchiul comun de nervi pentru
muschii pterigoidian intern, peristafilin extern
și mușhiul ciocanului
2. nervul auriculo-temporal care
inervează: pielea capului, articulația temporo-
mandibulură, membrana timpanului și
pavilionul urechii
 3. Nervul alveolar inferior este ramura cea mai
voluminosă , se îndreaptă în jos și înainte însoțit
de artera alveolară inferioară și trece între
muschii pterigoidieni intern și extern.
 Ajunge pe fața internă a ramului ascendent al
mandibulei și pătrunde în canalul dentar inferior
pe care îl parcurge până la nivelul găurii
mentoniere unde se împarte în ramuri terminale:
mentonier ( buza inferioară și bărbia) și incisivo-
canin( incisivi, canin si mucoasa de la acest nivel).
 Din acest nerv se desprind și ramuri colateral:
- nervul milo-hioidian ce inervează
mușchiul milo-hioidian și burta anterioară a
digastricului
- ramuri dentare ce inervează molarii,
premolarii și parodonțiu
- un ram anastomozant pentru nervul
lingual- inconstant
4. Nervul lingual – coboară pe fața internă a
ramului ascendent în fața nervului alveolar
inferior, între mușchii pterigoidieni , încrucișează
marginea inferioară a buccinatorului și ajunge
pe marginea laterală a limbii în șanțul gingivo-
alveolar deasupra glandei submandibulare.
Inervează mucoasa linguală din fața V-ului
lingual, pilierii anteriori ai vălului palatin,
amigdalele palatine
 RAMURI COLATERALE
 Nervul recurent meningeal însoţit de artera
mică meningee
 Inervează dura- mater
 ÎN CONCLUZIE
 Nervul mandiular asigură sensibilitatea:
 dinților inferiori
 mucoasa jugală și gingivală de la premolarul
doi la ultimul molar
 hemimandibula respectivă
 mucoasa labială
 limba înaintea V-ului lingual
 pielea 1/3 inferioara a obrazului,
 pielea regiunii labio-mentoniere
 pielea regiunii temporale