MADUVA SPINARII

Este adapostita in canalul vertebral care se formeaza prin suprapunerea vertebrelor.Se intinde de la
nivelul primei vertebre cervicale-atlas pana la a 2-a vertebra lombara la adult iar la nou nascut L3.
In perioada fetala, M.S ocupa tot canalul vertebral, dar apoi, prin ritmul difeit de crestere,M.S creste mai
putin decat canalul vertebral.Are 43-45 cm. lungime si diametrul aproximativ 1 cm.De la L2 se continua
filum terminale conjunctiv un fir de tesut conjunctiv care prinde M.S de vertebrele coccigiene.M.S nu
ocupa nici in grosime canalul vertebral pentru ca intre invelisurile meningeale si canalul osos este un spatiu
epidural in care se gaseste tesut adipos cu rol de protectie a M.S in timp ce coloana vertebrala realizeaza
miscari.
M.S prezinta curburi la fel ca si coloana vertebrala.Faptul ca M.S. este mai scurta decat coloana
vertebrala noi discutam despre regiuni ale M.S si spunem maduva cervicala,toracala,lombara,sacrala dar
aceste regiuni nu corespund cu regiunile coloanei vertebrale
.Ex:
maduva cervicala este numai pana la nivelul vertebrelor C1-C6
maduva toracala C6-T9
maduva lombara T9-T12
sacrala L1-L2
M.S are o structura segmentara avand 31 segmente medulare corespunzatoare celor 31 perechi de
nervi spinali.Dezvelind M.S de invelisurile meningeale mai putem observa in configuratia externa faptul ca
M.S nu este egal de groasa pe toata intinderea sa ;are 2 umflaturi-intumiscente una cervicala C3-C6 si alta
lombara T1-L1.La nivelul acestor umflaturi M.S este mai groasa iar centrii la acest nivel sunt mai
numerosi.La aceste segmente se formeaza nervi mai grosi si plexuri mai puternice care inerveaza
musculatura membrelor(plexul brahial,plexul lombar si sacral care inerveaza musculatura membrelor
inferioare).
Aspectul extern este de cordon de culoare alba, nu este perfect cilindric ci este usor turtit dorsoventral.In sctiune transversala are contur eliptic usor turtita antero-posterior.Diametrul transversal este ceva
mai mare 11 mm fata de cel antero-posterior de 9 mm.La terminarea M.S se formeaza un con medular care
se continua cu filum terminale de natura conjunctiva si ultimele perechi de nervi spinali care se orienteaza
inferior formeaza impreuna coada de cal.
Indepartand aceste meninge vom observa santuri la exterior(fisuri) aflate atat pe fata anterioara cat si
pe cea posterioara-fisura mediana anterioara de aproximativ 3 mm in timp ce pe fata posterioara este un sant
median posterior care este foarte ingust, foarte subtire.
In afara de aceste 2 santuri mediane mai exista alte santuri colaterale-2 posterioare acestea sunt
corespunzatoare radacinii posterioare ale nervilor posteriori.Prin aceste santuri intra radacina posterioara
senzitiva.Acestea se gasesc in directia coarnelor posterioare.
Celelalte 2 santuri colaterale-anterioare prin care pleaca radacinile anterioare ale nervilor spinalimotorii.Santurile posterioare delimiteaza fasciculele Goll si Burdach.
Structura interna a M.S
Substanta cenusie-formata din corpii neuronali-neuroni-senzitivi,motorii,vegetative,celule
gliale,neuroni de asociatie.In cazul M.S substanta cenusie este la interior cu aspect de fluture cu aripile
intinse, aspect de litera H
Substanta alba la exterior-o substanta alba formata din prelungirile neuronale-fibrele axonice mai
lungi,inveliti cu teaca de mielina
Substanta cenusie
Formata din 2 perechi de coarne prelungiri ale substantei cenusii,coarnele posterioare,cele anterioare
ne apar mai apar mai evidente mai ales in regiunea toraco-lombara si o pereche de coarne laterale sunt
vegetative sunt mai evidente in regiunea toraco-lombara unde se gasesc centrii nervosi vegetativi.
In lungul M.S se gasesc coloane de substanta cenusie coloane posterioare,anterioare,laterale.Exista diferente
intre aspectul coarnelor anterioare si posterioare.Aceste coarne nu sunt egale ca forma si lungime.

Coarnele posterioare sunt lungi si subtiri ajungand pana aproape de periferia M.S .Coarnele anterioare sunt
mai scurte si mai groase.Coarnele laterale se afla intree coarnele anterioare si posterioare.Intre cornul
posterior si periferia M.S ramane o portiune de substanta alba-zona marginala Lissauer
Comisura anterioara in centrul M.S strabatuta de canalul ependimar.Fiecare corn anterior si posterior prezinta
o baza si un varf.Varful coarnelor este somatic iar baza coarnelor este vegetative sau viscerala.Deutoneuronii
cailor tactile, termice formeaza fasciculele ascendente.Spre baza coarnelor posterioare in partea interioara
este o ingrosare care poarta numele de nucleu Clark si o alta ingrosare spre exterior poarta numele de nucleu
Bechterev-unde se gasesc deutoneuroni ai cailor proprioceptive inconstiente-spinocerebeloase FlechsigGowers
Cornul lateral
Spre partea posterioara a cornului lateral este zona viscero-senzitiva cu neuroni viscero-senzitivi-neuroni care
primesc informatii de la viscere-de la chemoreceptori, baroreceptori, interoreceptori.
In partea anterioara exista zona viscero-motorie care inerveaza musculature neteda viscerala
Cornul anterior
Reprezinta zona somato-motorie cu neuroni somato-motori.Acesti neuroni inerveaza musculatura striataneuroni multipolari radiculari alfa.Cei gama inerveaza fusurile neuromusculare
Acesti neuroni informeaza centrii nervosi si formeaza grupele musculare de la spate-ceafa,member
superioare, member inferioare, muschii toracelui, centru frenic, muschii abdomenului.Aceste coarne sunt
vegetative si sunt mai pronuntate in regiunea toraco-lombara, centrii nervosi vegetative simpatico in coarnele
lateralecum sunt: centrul pupilo-dilatator,cardioaccelerator,vasomotor,pilomotoi,sudorali,mictiunii,defecatiei.
In segmentele sacrale sunt centrii parasimpatici S2-S4-centrul mictiunii,defecatiei,centrii erctiei si
ejacularii.Portiunea cuprinsa in jurul canalului medular-comisura cenusie.Portiunea superioara este
senzitiva(posterioara) iar portiunea inferioara este motori(anterioara)
Substanata reticulata medulara
In afara de substanta compacta de forma literei H mai exista o forma de substanta cenusie dispusa profund in
substanta alba intre cornul posterior si cornul lateral.Numele de reticulata sugereaza ca aceasta substanta
cenusie este dispusa in forma de retea gramajoare, insule de neuroni adica nu este compacta.Aceasta
substanta reticulata se continua si la nivelul encefalului(trunchi, bulb,mezencefal, diencefal) fiind o substanta
cu functie vegetativa in aceasta substanta intalnim centrii vegetative in care se formeaza functii vegetative
care adapteaza organismul in anumite situatii.Sunt centrii nervosa somatici si vegetative care integreaza M.S
cu celelalte organe si cu mediul de viata.
STRUCTURA INTERNA A M.S
Substanta alba
Asezata la exterior, in jurul substantei cenusii;este formata din fibre nervoase adica prelungirile neuronilormielinizate
A) fibre scurte care nu parasesc M.S ele realizand conexiuni intre diversele segmente medulare,aceste
fibre scurte formeaza fascicule intersegmentare situate mai ales in jurul substantei cenusii si printre
fasciculele de fibre lungi;aceasta categorie nu parasesc M.S
B) fibre lungi, realizeaza conexiunile M.S cu celelalte etaje ale nevraxului(sistemul nervos central) cu
trunchiul cerebral,cu cerebelul,diencefalul,ajungand pana la scoarta cerebrala sunt fibre de
proiectie.Dupa sensul in care ele conduc influxul nervos sunt fibre ascendente prin care M.S
realizeaza functia de conducere.aceste fibre urca la bilb, la cerebel,talamus si se proiecteaza pe
scoarta cerebrala iar alte fibre lungi formeaza caile descendente care aduc de la scoarta cerebrala si
etajele superioare influxul nervos la M.S.Aceste cai descendente pot avea origine corticala (provenind
de la scoarta) sau pot avea origine subcorticala, in nucleii de substanta cenusie(aglomerari de corpi
neuronali)
Aceste cai descendente deservesc sensibilitatea corpului (simbolic reprezentate cu albastru iar cu culoare
rosie-fibrele motricitatii).Aceasta substanta alba asezata la periferie este impartita in 3 perechi de
cordoane(fascicule de fibre din substanta alba).Exista astfel cordoane posterioare,anterioare si laterale.
In interiorul acestor cordoane vom gasi fascicule de fibre nervoase sau tracturi.Denumirea acestor
fascicule se da dupa segmentele pe care le conexeaza.De exemplu daca un fascicul merge de la M.S pana

la Talamus-fascicul spino-talamic.O alta denumire-dupa pozitia acestor cordoane-anterior daca se afla in

cordonul anterior.
O alta denumire dupa directia fibrelor-fascicul direct daca fibrele merg pe aceeasi parte si fascicul
incrucisat daca fibrele isi schimba directia.
Dupa functia lor, sunt ale sensibilitatii daca sunt ascendente si fascicule ale motricitatii daca sunt
descendente.
Putem analiza fasciculele de fibre in 2 moduri:
-anatomic-dupa topografia lor in aceste cordoane de substanta alba
-fiziologic-dupa functia pe care o realizeaza
CAILE ASCENDENTE (ALE SENSIBILITATII)
Sensibilitatea1a-exteroceptiva- in legatura cu mediul extern
1b-proprioceptiva
1a exteroceptiva-poate sa fie tactila-grosiera-reprezentata de fasciculul spinotalamic anterior
N1-protoneuronul in ganglionul spinal
N2-deutoneuronul in coarnele posterioare ale M.S
N3-tritoneuronul-nucleii senzitivi de releu din Talamus
-fina-fasciculul spinobulbar Goll-Burdach
N1-ganglionul spinal
N2-bulbul rahidian
N3-Talamus-se proiecteaza apoi pe scoarta cerebrala-aria senzitiva-girul postcentral-reprezentarea
homunculus senzitiv
Sensibilitatea termica si dureroasa-condusa prin fasciculul spinotalamic lateral
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta-fasciculele spinocerebeloase
-direct-Flechsig
-incrucisat Gowers
N1-ganglionul spinal
N2-baza coarnelor posterioare
N3-cerebel-in nucleii cerebelosi sau in scoarta cerebeloasa
Constienta-prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach
CAILE DESCENDENTE(ALE MOTILITATII)
Aceste fascicule au originea in etaje superioare ale nevraxului, sunt formate din axoni ai neuronilor motori fie
din scoarta cerebrala fie nuclei motori din trunchiul cerebral si formeaza caile descendente.Fac sinapsa cu
motoneuroni din coarnele anterioare
Motilitatea poate fi:
A) constienta prin cai corticospinale(cai piramidale) sunt formate din axonii neuronilor piramidali
-fasciculul piramidal direct-in cordonul anterior deoparte si de alta a fisurii mediane anterioare-fibrele acestea
se incruciseaza la nivel medular dar se incruciseaza treptat
-fasciculul piramidal incrucisat-in cordonul lateral-incrucisarea fibrelor se realizeaza in bulbul rahidian unde
se afla decustia piramidala(aproximativ 80 % din aceste fibre se incruciseaza in bulb)
B) involuntara,inconstienta,automata,stereotipa
originea: in nucleii subcorticali-sunt cai extrapiramidale avand originea in alti centrii nervosi:
-nuclei din trunchiul cerebral:rubrospinal,nigrospinal in mezencefal
Tectospinal-in coliculii cvadrigemeni din tectumul mezencefalic
Olivospinal,vestibulospinal in bulb
Reticulospinal-in substanta reticulata a trunchiului

NERVII SPINALI
Realizeaza conexiunea M.S cu receptorii si efectorii adica primesc impulsuri de la organele de simt.Nervii
spinali fac parte din sistemul nervos periferic realizand legatura M.S cu structuri somatice(pielea si muschii
striati dar si cu organele interne)
Nervii spinali sunt micsti avand atat fibre senzitive cat si fibre motorii somatice sau vegetative
Sunt in numar de 31 de perechi-fiecarei perechi ii corespunde cate un segment medular
-8 perchi sunt cervicali
-12 sunt toracali
-5 perechi sunt lombari
-5 perechi sacrali
-1 pereche este coccigiana
Radacina posterioara este senzitiva are pe traseul ei un ganglion spinal (exista deci 31 perchi de ganglioni)
In ganglionii spinali se gasesc neuroni pseudounipolari senzitivi.Axonul formeaza radacina posterioara care
patrunde in M.S.
In M.S se gasesc atat neuroni somatosenzitivi cat si neuroni viscerosenzitivi ce primesc informatii de la
organele interne.Neuroniisomatosenzitivi pot face sinapsa in coarnele posterioare
Radacina anterioara
-este formata din axonii neuronilor motori din coarnele anterioare-sunt neuroni multipolari sau motoneuroni
alfa si gamma.
Tot in radacina anterioara mai exista si fibre motorii provenite de la neuroni din coarnele lateralevisceromotori care inerveaza musculatura neteda a viscerelor.
Trunchiul comun este mixt-se alatura fibrele senzitive cu cle motorii este scurt si trece prin gaura
intervertebrala.
Pentru ca M.S este mai scurta, ultimele perechi au pozitie oblica in jos-inervand membrele inferioareultimele perechi formand coada de cal.
Trunchiul se distribuie mai departe periferic formand cele 4 ramuri mixte
-ramura meningeala se intoarce in canalul vertebral si inerveaza meningele
-ramura comunicanta alba-cu fibre mielinizate
-ramura comunicanta cenusie-cu fibre nemielinizate realizeaza legatura cu lanturile de ganglioni
laterovertebrali simpatici
Celelalte ramuri dorsala si ventrala inerveaza pielea si muschii striati numai ca ramura dorsala merge pe
spate(ramurile dorsale sunt metamerice fiecare nerv merge pe un anumit traiect si nu se amesteca intre ei)
Ramurile ventrale se amesteca intre ei si formeaza mai multe plexuri