Cuprins

Introducere………………………………………………………………………...………………………………2

1. Caracteristica întreprinderii.......................................................................................................................3
2. Capacitatea de producție. Volumele de producție.....................................................................................5
3. Resurse materialo-energetice………………………………...……………………………………………6
4. Resursele umane și retribuirea muncii……………………………………………………………...……10
5. Rezultatele econimico-financiare……………………………………………………..………………….13
6. Eficiența investițiilor……………………………………………………………………………………..16
7. Eficiența activității întreprinderii………………………………………..……………………………….17
8. Indicatorii tehnico-economici principali ai întreprinderii………………………………………………..19
Concluzie finală………………………………………………...………………………………………..19
Bibliografie………………………………………………………………………………………………20

1
 Introducere

Industria panificaţiei ocupă un loc însemnat în cadrul producţiei bunurilor de consum, în primul rând

datorită faptului că pâinea constituie un aliment de bază, care se consumă zilnic.

Produse-le de panificaţie furnizează organismului uman o parte însemnată din substanţele care
îi sunt necesare pentru activitatea vitală, menţinerea stării de sănătate şi conservarea capacităţii de muncă.

Datorită însuşirilor nutriţionale pe care le încorporează, produsele de panificaţie reprezintă forme utile

de valorificare în consum a făinii, ca derivat obţinut din prelucrarea industrială a grâului. Se realizează diferite
sorturi de pâine albă, semialbă (intermediară)şi neagră, produse de franzelărie simple şi cu adaosuri, produse
dietetice.

Valoarea nutritivă a produselor de panificaţie cu deosebire a pâinii,reprezintă un element important

pentru raţia zilnică şi constituie obiectul unor serii de largi cercetări în domeniul nutriţiei raţionale. Această
valoareeste conferită nu numai de aportul energetic (caloric), bazat pe conţinutul sporit la glucide şi lipide
(grăsimi). Este cunoscut faptul că puterea calorică a pâinii reprezin-tă 2200—2400 cal/Kg. Pâinea albă şi
produsele de franzelărie reprezintă aproximativ 43%, pâinea semialbă 20%, pâinea neagră 18%, iar produsele
făinoase 19%.Industria de panificaţie şi produse făinoase se orientează din ce în ce mai mult pe baza studiilor şi
indicaţiilor referitoare la cerinţele de consum (cantitativ, sortimental şi în ce priveşte calitatea) ţinându-se
totodată seama de fenomenele care stau la baza proceselor tehnologice. Tehnologiile de fabricaţie se vor
perfecţiona, îndreptându-se atenţia spre unele probleme ca: aplicarea procedeului de preparare continuă a
alatului pentru  pâine;  introducerea frământării rapide şi a muncii; creşterea productivităţii şi ridicarea gradului
de securitate a lucrătorilor.

Organizaţia işi desfăşoara activitatea în diverse spaţii şi cladiri:depozit de materii prime şi auxiliare,
spaţiu pentru recepţia materiilor prime şi auxiliare,spaţiu de preparare, dospire,zona de coacere,spaţiu de
răcire/ambalare pîine, depozitare, livrare produse finite,birouri,vestiare şi anexe.

Îmbinând tradiţia cu tehnologia modernă societatea reuşeste să realizeze o varietate de produse de foarte bună
calitate, cunoscute şi apreciate pe piaţa autohtonă şi anume:

- 25 sortimente de pâine: franzelă albă, pâine neagră, pâine bătută de coajă, pâine cu cartofi, pâine cu secară,
pâine multicereal, pâine pentru diabetici, pâine graham, pâine ţărănească,etc.

- 5 sortimente de cozonaci cu diverse umpluturi

2
- 50 sortimente specialităţi de panificaţie : cornuri, batoane, plăcinte cu diferite umpluturi, croissante, gogoşi,
chifle, covrigi, foietaje, etc.

- 25 sortimente de patiserie : fursecuri, foi de plăcintă, saleuri, chec etc.

- 30 sortimente produse de cofetărie : ecler, savarină, cremşnit, diplomat, prăjituri asortate, etc.

- produse fast-food : sanwich-uri, pizza ;

- pesmet.

Datorită experienţei a reuşit să realizeze produse unice pe piaţă care satisfac cele mai exigente cerinţe ale
consumatorilor.

Calitatea şi siguranţa reprezintă o prioritate asupra căreia se concentrează întreg personalul societăţii, iar
rezultatele se măsoară prin “vocea” consumatorilor.

1. Caracteristica întreprinderii
Pentru fabricarea sortimentului descrise în lucrarea data, au fost folosite tehnologii de producer larg
răspândite, ce asigură pregătirea produselor de calitate înaltă. În legătură cu faptul că la momentul dat, piața
acestor produse este supraâncărcat cu produse de calitate proastă (tehnologia de producer a acestor produse nu
corespunde normelor în vigoare), considerăm că producția produsă în cadrul acestori linii tehnologice va fi larg
întrebată, creând o concurență demnă de produselor de o calitate mai joasă și analogică. Faptul dat se lămurește
prin folosirea produselor naturale în procesul de producer, fără orice adaos de natură sintetică (nenaturală).

Materia primă achiziționată conform rețetelor este folosită rational pentru fabricarea întregului sortiment.
Reeșind din acest fapt se trage concluzia urmatoare – că producerea este rentabilă, economic efectivă și în stare
de concurență pe piață.

Pentru fabricarea sortimentului descris în lucrarea data, au fost folostie tehnologii de producer larg
răspândite, ce asigură pregătirea produselor de calitate înaltă.

Orice întreprindere dispune de secțiile:

- pastrare a materiei prime;

- de producere;
- de depozitare a produsului gata pentru consum.
Făina este păstrată într-un depozit mare corespunzător necesarului de făină pe 15 zile de producţie şi altul
mai mic (de zi), în acesta din urmă făina încălzindu-se, întrucât este amplasat în vecinătatea sălii de producție.

3
 Temperatura aerului în depozit fiind de 10-12°C, o bună aerisire şi lumină natural suficientă, respectiv
coeficient de luminozitate 0,12, camera fiind aerisita periodic.

În cadrul secției de producere se realizează procesul propriu zis de fabricare a produselor de panificație.
La fabricarea produselor de panificaţie se utilizează ca materii prime principale şi auxiliare făina, drojdia,
sarea, apa, grăsimile, substanţele dulci, laptele şi altele, în funcţie de sortiment. Prin însuşirile pe care le au,
materiile prime influenţează asupra desfăşurării procesului tehnologic şi a calităţii produselor.

Pentru a se asigura introducerea în fabricaţie numai a materiilor corespunzătoare, în vederea realizării unor

produse de bună calitate şi încondiţii economice superioare, este necesară efectuarea riguroasă a recepţiei.
Materiile folosite în procesul tehnologic trebuie să corespundă din punctul de vedere al cantităţii şi să
îndeplinească o serie de condiţii tehnice de calitate, conform normativelor în vigoare. Aceasta presupune că
recepţia se referă la verificarea cantităţii cât şi, mai la verificarea calităţii.

Pentru producerea produselor de panificație se ține cont de urmatoarele etape:

 Pregătirea făinii
 Amestecarea făinii
 Cernerea făinii
 Indicii fizici :
a. Culoarea
b. Mirosul 
c. Gustul
d. Conţinutul de impurităţi
 Pregătirea apei tehnologice
 Pregătirea sării

Deoarece produsele de panificaţie sunt produse de bază în alimentaţie, iar oferta existentă la ora actuală
este destul de variată, pentru a fi competitivi pe piaţă trebuie să acordăm o atenţie deosebită produselor.
Controlul calității în industria panificației constă în:

 controlul calităţii materiilor prime ( făină, drojdie );

 controlul pe fazele procesului tehnologic;
 controlul calităţii produselor finite.

Materiile prime sunt însoțite de buletine de analiză emise de către furnizori fiind recepționate din
punct de vedere calitativ și cantitativ de către întreprindere. Astfel în cadrul laboratorului s-a realizat recepția

4
calitativă verificându-se fiecare indice comparativ cu standartele și normele în vigoare. Pentru început se
verifică aspectul general al lotului, apoi se recoltează probe pentru analiza de laborator.

2. Capacitatea de producție. Volumele de producție

Planul de producer și realizare se elaborează în expresie natural și valorică. În baza indicatorilor
naturali, nomenclatura și sortimentul producției se planifică necesaru în resurse economice pentru atingerea
obiectivelor prevăzute.

Volumele de producție planificate în expresie natural trebuie argumentate în baza capacității de

producție al întreprinderii ce exprimă cantitatea de producție maximă ce se poate fabrica într-o perioadă dată, în
condițiile folosirii depline a utilajelor existente în corespundere cu regimul optim de lucru și de organizare a
procesului de producție.

Tabelul 2.1 Planul de producție pe sortimente

Nr. Denumirea produsului Um Vp/schimb Vp/anual

1 2 3 4 5
2 Iris kg 150 99000
3 Korovka kg 150 99000
4 Pâine cu semințe kg 900 594000
5 Franzela "Botanica" kg 1500 990000
6 Total   2704 1782000

Întreprinderea proiectată va lucre în 3 schimburi, durata căruia este de 8 ore, într-un an cu 220 de zile
lucrătoare.

Exemplu de calcul:

“Iris” = 150 kg/sch*220zile*3schimb=99000 kg/an

Concluzie: În dependență de volumul de producție pe schimb – 8h și numărul de zile lucrate de

întreprindere pe an -220, am obținut planul anual de producție pe sortimente și un total de producție de 1782000
kg/an.

1. Bomboane “Iris” - 99000 kg/an

2. Bomboane “Korovka” – 99000 kg/an
3. Pâine cu semințe – 594000 kg/an
4. Franzela “Botanica” – 990000 kg/an

După planificarea indicatorilor naturali al programului de producție se elaborează indicatorii valorici.

5
 Tabelul 2.2 Calculul vânzărilor nete

Nr. Denumirea produsului Um Planul anual Pretul la o Suma/lei

de productie unitate de
produs,lei
1 2 3 4 5 6
2 Iris kg 99000 71 7.029000
3 Korovka kg 99000 63 6.237000
4 Pâine cu semințe kg 594000 8 4.752000
5 Franzela "Botanica" kg 990000 4,5 4.455000
6 Total       22.473000

Exemplu de calcul:
Suma= Vplanul*Preț=99000*71lei/kg=7.029000 lei

Concluzie: În urma calculelor, am obținut indicatorii valorici ai programului de producție annual 22.473
de mii lei. Cea mai mare sumă am obținut-o la bomboanele cu prețul mediu, “Iris” – 7.029 mii lei și “Korovka”
– 6.237 mii lei.

3. Resurse materialo-energetice
Acest compartiment se bazează pe calcularea necesității în unități naturale și valoricce ale resurselor
materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producție: materie primă, material principale
și auxiliare, apă tehnică și potabilă, energie electrică, canalizare etc.

Calculele materiei prime și auxiliare se efectuează în baza materiei prime și materialelor principale
prevăzute în schema tehnologică ale proiectului. Prețurile pentru o unitate de resurse material-energetice de
piață la momentul elaborării proiectului.

La efectuarea calculelor pe sortimente am ținut cont de rețeta de fabricare a fiecărui tip de produs,
necesarul de materie primă și auxiliară pentru o unitate de producție 100kg materie primă necesară.

Calculul valoric al resurselor material-energetice vor fi incluse în următoarele tabele:

1. Bomboane “Iris” – 1,5 t/schimb

2. Bomboane “Korovka” – 1,0 t/schimb
3. Pâine cu semințe – 1.0 t/schimb
4. Franzela “Botanica” – 1,5 t/schimb

6
 Tabelul 3.1. Calculul resurselor materialo-energetice pentru bomboanele ,, Iris”,99000kg/an

Pretul pretul pentru o unitate de

pentru o produs pentru tot vol de productie
den materialo- unitate, norma de
Nr energetice U.m. lei consum suma,lei cantitatea suma, lei
Materia primă
1 Zahar tos kg 15 0,00389 0,05835 3,8511 57,7665
2 Nuci de kaju kg 290 0,0042 1,218 4,158 1205,82
3 Unt kg 117 0,035 4,095 34,7 4054,05
4 Zahăr pudră kg 27 0,00598 0,16146 5,9202 159,8454
5 Melasă l 200 0,0003114 0,06228 0,31 61,6572
Lapte
6 condensat l 43 0,00278 0,11954 275 11834,46
7 Cacao praf kg 242 0,0084 2,0328 832 201247,2
Esență de
8 vanilie l 490 0,0004 0,196 39,6 19404
Materialele principale, auxiliare si resurse energetice    
energie
1 electrica kw 1,80 0,065 0,117 6435 11583
2 Apă tehnică m3 13,5 0,016 0,216 1584 21384
3 Apă potabilă m3 17,39 0,016 0,27824 1584 27545,76
4 canalizare m3 13,5 0,016 0,216 1584 21384
  Total       8,77067   319921,5591

Exemplu de calcul :

Cantitatea p/u tot volumul producției MP = Norma de consum*VP anual/Randament =

0,00389*99000/100 = 3,8511kg;

Cantitatea p/u tot volumul producției MA = Norma de consum*VP anual = 0,065*99000 = 6435 kg;

Suma totală = Preț per unitate* Cantitatea p/u tot volumul producției

Concluzie: În tabelul dat am calculat necesarul de resurse materialo-energetice și volumul de materie

primă și auxiliară în sumă de 319921,5591 lei pentru a produce 99000,00 kg de Iris.

Tabelul 3.2. Calculul resurselor materialo-energetice pentru bomboanele ,, Korovka” ,99000kg/an

7
 Pretul pretul pentru o unitate de
pentru o produs entru tot vol de productie
den materialo- U.m unitate, norma de
Nr energetice . lei consum suma,lei cantitatea suma, lei
Materia prima
1 Zahar tos kg 15 0,04754 0,7131 47,1 705,969
2 Melasă l 210 0,0194 4,074 19,2 4033,26
3 Unt kg 117 0,0121 1,4157 12 1401,543
Lapte
4 condensat l 43 0,0388 1,6684 38,4 1651,716
5 Vanilin kg 250 0,00032 0,08 0,32 79,2
Materialele principale, auxiliare si resurse energetice    
energie
1 electrica kw 1,80 0,065 0,117 6435 11583
2 apa tehnica m3 13,3 0,016 0,2128 1584 21067,2
3 Apa potabilă m3 17,39 0,016 0,27824 1584 27545,76
4 canalizare m3 13,5 0,016 0,216 1584 21384
  Total       8,77524   89451,648

Concluzie: În tabelul dat am calculate necesarul de resurse materialo-energetice și volumul de materie

primă și auxiliară în sumă de 89451,648 lei pentru a produce 99000 kg/an de bomboane Korovka. Și am aflat
că voi avea nevoie de 8,77524 lei pentru a produce 100kg de produs.

Tabelul 3.3. Calculul resurselor materialo-energetice pentru pâine cu semințe, 594000 kg/an

Pretul pretul pentru o unitate de

pentru o produs pentru tot vol de productie
den materialo- U.m unitate, norma de suma,le
Nr energetice . lei consum i cantitatea suma,lei
Materia prima
Făină de grâu
1 cal.sup kg 12,75 0,04 0,51 238 3029,4
2 Crupe de grâu kg 15 0,06 0,9 356 5346
3 Ou buc 2 0,008 0,016 47,5 95,04
4 Sare kg 10 0,0008 0,008 4,75 47,52
5 Drojdie kg 875 0,0002 0,175 1,19 1039,5
6 Chimen kg 250 0,001 0,25 5,94 1485
Materialele principale, auxiliare si resurse energetice    
1 energie electrica kw 1,80 0,065 5,6 #### 69498
2 apa tehnica m3 13,50 0,016 34,6 9504 128304
3 Apă potabilă m3 17,39 0,016 34,78 9504 165274,56
4 canalizare m3 13,5 0,016 27 9504 128304
  Total       103,839   502423,02
8
 Concluzie: În tabelul dat am calculate necesarul de resurse materialo-energetice și volumul de materie
primă și auxiliară în sumă de 502423.02 lei pentru a produce 594000 kg de pâine cu semințe. Și am determinat
că voi avea nevoie de 103,839 lei pentru a produce 100kg de produs.

Tabelul 3.4 Calculul resurselor materialo-energetice pentru Franzelă ”Botanica”, 990000kg/an

Pretul pretul pentru o unitate de

den pentru o produs pentru tot vol de productie
materialo- unitate, norma de
Nr energetice U.m lei consum suma,lei cantitatea suma,mii lei
Materia prima
1 Făină de grâu kg 12,75 0,001 0,01275 9,9 126,225
2 Sare buc 10 0,0015 0,015 14,85 148,5
3 Drojdie kg 875 0,001 0,875 9,9 8662,5
4 Zahăr kg 15 0,006 0,09 59,4 891
5 Margarină kg 38,5 0,0035 0,13475 34,65 1334,025
Materialele principale, auxiliare si resurse energetice    
energie
1 electrica kw 1,80 0,065 5,6 64350 115830
2 apa tehnica m3 13,5 0,016 34,6 15840 213840
3 Apă potabilă m3 17,39 0,016 34,78 15840 275457,6
4 canalizare m3 13,5 0,016 27 15840 213840
  Total       103,1075   830129,85
Total Resurse 224,49241 1741926,077

Concluzie: În tabelul dat am calculate necesarul de resurse materialo-energetice și volumul de materie

primă și auxiliară în sumă de 830129,85 pentru a produce 990000 kg de franzelă ”Botanica”. Și am aflat că voi
avea nevoie de 103,1075 pentru a produce 100kg/produs.

Concluzie finală: În aceste 4 tabele sunt prezentate calculele materialo-tehnice pentru fiecare tip de
produs, cât și volumul total necesar pentru fiecare. Astfel am obținut că cele mai mari cheltuieli de resurse
materialo-energetice la 100kg se fac la fabricarea următoarelor sortimente în ordinea:

1. Franzelă “Botanica” – 1741926,077

2. Pâine cu semințe – 502423,02
3. Bomboane “Iris” – 319921,5591
4. Bomboane “Korovka” – 89451,648

9
Suma totală anuală necesară pentru materia primă, material principale și auxiliare, resurse energetice pentru
fabricarea sortimentului propus este: 1741926,077 lei.

4. Resursele umane și retribuirea muncii

În acest compartiment vom calcula personalul industrial productive pe categorii, fondul total de salarii și
salariul mediu lunar al unui lucrător.

Deseori managerii de vârf a organizațiilor locale nu acordă atenția cuvenită a resurselor umane de care
dispune. Nu trebuie de uitat că resursele umane sunt unicele resurse din cadrul întreprinderii care nu-și pierd
valoarea în timp, ci din contra și-o majorează. Reieșind din aceasta o gestiune eficientă a resurselor umane este
critică pentru o întreprindere ce își dorește de a fi competitive pe piață.

Personalul – sunt toți angajații din cadrul unei întreprinderii în conformitate cu prevederea codului muncii.

Personalul întreprinderii se clasifică în:

 Personal industrial productive;

 Personal neindustrial.

La rândul său personalul se divizează pe categorii:

 De bază – care influențează nemijlocit procesul de producere;

 Auxiliar – care nu produc bunuri, ci doar deserves locurile de muncă;
 Conducători, specialiști, funcționari;
 Conducători de vârf, medii;
 Specialiști – tehnolog, economist, inginer, etc;
 Funcționari – casier;
 Personal de deservire – deridicătoare, casangerii;
 Paza – 75% astăzi au paza din afară.

Categoriile sunt necesare pentru determinarea formei și sistemului de salarizare și pentru determinarea
metodei de includere a cheltuielilor salariale în costul producției. În dependență de gradul de calificare se
determină și salariul de post al angajatorului.

Numărul muncitorilor ocupați în procesul principal de producție se introduce în următorul tabel:

Numărul personalului industrial productiv și fondul de salarizare

10
  
      Fondu efectiv, ore    
Categoria de calif Nr pe un Fondul de
muncit Retributii muncitor In total retrib Salariu med lunar
Operator la
receptie/depozit. 1 30 3000 3000 90000 7 500,00
Zdrobire,alegere
2 30 3000 6000 180000 7 500,00
Operator la mașina de
zdrobit 2 25 3000 6000 150000 6 250,00
Preparatori de mixt
1 25 3000 3000 75000 6 250,00
Muncitori la prepararea
glazurii 2 30 3000 6000 180000 7 500,00
Operator la linia de
ambalare 2 25 3000 6000 150000 6 250,00
Muncitori la pregatirea
Mp 1 30 3000 3000 90000 7 500,00
Operator la termocamera
2 25 3000 6000 150000 6 250,00
Muncitori la frigider
2 35 3000 6000 210000 8 750,00
Muncitori la spalat stative
1 20 3000 3000 60000 5 000,00
Muncitor la depozitare
2 35 3000 6000 210000 8 750,00
Livrare 3 35 3000 9000 315000 8750
Total 21 345 36000 756000 260820000 1 035 000,00

Exemplu de calcul:

Salariu mediu lunar= Fondu de retribuire/Nr.muncitorilor/Nr.luni

Fondu retribuire = Tariful*Fondul Efectiv

Fondul de remunerare reprezintă totalitatea sumelor necesare pentru acordarea sumelor bănești
personalului în măsura în care fiecare a contribuit sub aspect calittiv și în măsura realizării sarcinilor
întreprinderii.

În cazul personalului industrial productiv, fondul total de retribuire va constitui 1035000 lei, inclusiv CAS
– impozite sunt de 24%, în sumă e 191116,8 lei, asigurări medicale – 4%, în sumă de – 47779,2 lei.

Tabelul 4.2 Lista de state a personalului administrative specialist si auxiliar

11
 Salariu Luni
Functia angajat Nr. De unitati lunar lucrate Salariu total, mii lei
Director 1 18000 12 216000
Director
adjunct 1 15000 12 180000
Maistru 1 6000 12 72000
Contabil 1 10000 12 120000
Sef sectie prod. 1 11000 12 132000
Tehnolog 1 11000 12 132000
Hamal 2 5000 12 120000
Paznic 1 4000 12 48000
Mecanic 2 5000 12 120000
Electrician 1 4500 12 54000
Sofer 2 3500 12 84000
Deridicatoare 1 3500 12 42000
Total 15 96500 144 1320000
      asig soc 237600
      asig med 59400

Exemplu de calcul:

Salariu total=Salariu lunar*Nr.luni lucrate/100

Salariu total=18000*12/1000=216 mii lei

Concluzie: În cazul personalului de conducere, fondul total de salarizare va constitui 1320 mii lei,
inclusive CAS-impozite 24%, în sumă de 237,6 mii lei, asigurări medicale – 4% în sumă de 59,4 mii lei din
salariul total.

Determinând numărul lucrătorilor, în continuare vom calcula fondul total de salarii.

Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fondul principal și fondul suplimentar de salarii.

În fondul principal de salarii se include:

 Fondul tarifelor de salarii;

 Prime din fondul de salarii;
 Suplimente pentru lucruri în schimburile de noapte;
 Suplimente pentru condiții grele, dăunătoare de muncă;
 Alte suplimente.

În fondul suplimentar de salarii se include:

12
  Plăți pentru concediu;
 Alte plăți prevăzute de legislație.

Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul tarifar suplimentele de
salarii nominalizate mai sus. Mărimea acestor suplimente se stabilește în procente către plata după tarif și sunt
primite în calcule, cum s-a stabilit la întreprindere. Mărimea salariului suplimentar se stabilește în procente de la
salariul principal și variază între 15%.

Fondul de salarii al altor categorii de lucrători (specialiști și conducători) se planifică în faza salariilor
lunare de funcții și numărul de luni lucrate pe an.

Numărul total de lucrători pe categorii și fondul lor de salarii se prezintă în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 Personalul întreprinderii și fondul de salarii

Categoria personalului Numărul, oameni Fondul total de salarii, mii lei

Personalul de conducere și auxiliar 21 1035000
Personalul de bază 15 1320000
Total 36 2355000

Concluzie: Anual pentru remunerarea muncii se cheltuie 2355 mii lei, dintre aceștia 1035 mii lei
reprezintă fondul de salarizare pentru personalul de conducere, în număr de 21 persoane; fondul de salarizare
pentru personalul de bază – 15 persoane – 1320 mii lei.

5. Rezultatele economice-financiare
Acesta este compartimentul cheie doarece pe baza acestuia se determină eficiența proiectului.

Cheltuielile ce formează costul de producție se grupează astfel:

1. Cheltuieli materiale, inclusiv combustibilul și energia livrată din altă parte. În acest element se
include valoarea materiei prime, materiei de bază, materiale auxiliare, combustibil, energie,
ambalaj și materiale de ambalaj, valoarea resurselor utilizate.
Valoarea resurselor materiale se includ în cheltuieli după prețul de cumpărare și se introduc în
costul producției fără impozitul pe valoarea adăugată.
2. Cheltuieli pentru retribuirea muncii. Reflectă cheltuielile pentru remunerarea muncii, calculată
după tarife, adaosuri, premii, plata concediilor.
3. Cotizațiile pentru asigurări sociale de stat. Reflectă defalcările organelor asigurării sociale.
4. Uzura mijloacelor fixe, arată suma cotelor de amortizare.
13
 5. Alte cheltuieli, cheltuieli pentru reclamă, reparația MF, de deplasări, reprezentative, pentru
pregătirea cadrelor, pentru plata procentelor creditelor bancare.

Clasificarea cheltuielilor după elemente economice este necesară pentru calcularea cheltuielilor pe
întreprindere în total.

Profitul reprezintă partea suplimentară a valorii care se obține în urma efectuării unui ciclu de producție și
este sursa principală pentru dezvoltarea de mai departe a întreprinderii.

Profitul poate apărea pe 3 direcții de activitate ale întreprinderii:

1. Profit din activitatea de bază sau activitatea operațională, care este cel mai important tip de
profit;
2. Profitul din activitatea investițională;
3. Profitul din activitatea financiară.

Se disting următoarele tipuri de profit ce se calculează astfel:

1. Profit brut – acel profit cre se obține prin diferența dintre vânzările nete și costul vânzărilor;
2. Profitul perioadei de gestiune – acel profit care se supune impozitării;
3. Profitul net – diferența dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare și cheltuielile pe
impozitul pe profit, care rămâne la dispoziția întreprinderii.

Tabelul 5.1 Principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderii

Nr
. Indicatori U.m. Perioada de calcul
1 Vânzări nete lei 22473000
2 Costul vânzărilor inclusive: lei 4869211,293
1.Cheltuieli materiale directe lei 1741926,077
2.Cheltuieli leg de remunerarea muncii lei 2355000
3.Contribuții la asigurari sociale lei 423900
4.Cheltuieli de producție indirecte lei 348385,2154
3 Profit brut lei 20731073,92
4 Cheltuieli ale perioadei inclusive: lei 730690,6939
1.Cheltuieli comerciale lei 730381,6939
2.Cheltuieli generale și administrative lei 486921,1293
3.Alte cheltuieli operaționale lei 243460,5646
5 Rezultat din activitatea operațională lei 20000383,23
6 Cota impozitului pe venit lei 12
7 Valoarea impozitului de venit lei 2400045,987
8 Profit net lei 17600337,24

14
 Formule de calcul:

Profit brut = Vânzări nete – Costul vânzărilor = 22473000 - 1741926,077 = 20731073,92 lei;
Cheltuieli de producție indirecte = Cheltuieli materiale directe * 15% = 1741926,077 * 15% = 348385,2154 lei;
Cheltuieli comerciale = Costul vânzărilor * 15% = 4869211,293 * 15% = 730381,6939 lei;
Cheltuieli generale și administrative = Costul vânzărilor * 10% = 4869211,293*10% = 486921,1293 lei;
Alte cheltuieli operaționale = Costul vânzărilor * 5% = 4869211,293 * 5% = 243460,5646 lei;
Rezultat din activitatea operațională = Profit brut – Cheltuieli ale perioadei = 20731073,92 - 730690,6939 =
20000383,23 lei;
Valoarea impozitului pe venit = Rezultatul din activitatea operațională * 12% = 20000383,23 * 12% =
2400045,987 lei;
Profit net = Rezultat din activitatea operațională – Valoarea impozitului pe venit = 20000383,23 - 2400045,987 =
17600337,24 lei.

Concluzie: În urma calculelor efectuate în acest tabel am determinat profitul net al întreprinderii, acesta
fiind 17600337,24 de lei, acest profit este rezultatul activității economico-financiare după impozitare și luarea în
calcul a cheltuielilor directe, indirecte, comerciale, generale și administrative și alte cheltuieli operaționale.

Cheltuieli la asigurări sociale pot fi luate la nivel de 24% din cheltuielile legate de remunerarea muncii.

Cheltuielile indirecte de producție constituie 13% din cheltuielile materiale directe.

Cheltuielile comerciale constituie 15% din costul vânzărilor.

Cheltuielile generale și administrative constituie 10% din costul vânzărilor.

Rezultatele activității financiare și investiționale în cazul construcției fabricii, secției noi nu vor fi luate în
considerație.

6. Eficiența investițiilor

Tabelul 6.1 Volumul investițiilor capitale

Indicatorii Cantitatea unitati Prețul pentru o unit Suma totală,

15
 lei
Cheltuieli pentru utilaj    
a) prețul utilajului      
Iluminația electrică a utilajului 1 30000 30000
Instalații sanitare 1 20000 20000
Instalații de răcire/ăncălzire 1 30000 30000
Depozitare/rafturi 1 4000 4000
Instalații de temperare 3 330000 990000
Tunel racire caramelă 1 280000 280000
Malaxor caramelă 2 250000 500000
Masina pentru umplere 2 200000 400000
Ambalator 2 100000 200000
Total 2454000
b) cheltuieli transportare, montare 245400
Cheltuieli pentru construcția
încăperilor suplimentare de producție 14 7800 109200
Total investiții capitale 2808600

Exemple de calcul:

Pentru determinarea cheltuielilor de transportare, montare a utilajelor, de regulă se iau 10% din costul
utilajului.

Cheltuieli transportare, montare = Total cheltuieli pentru utilaj * 0,1 = 2454000 * 0,1 = 245400 lei;

Suma totală = Cantitate, unități * Prețul pentru o unitate = 1 * 3000 lei = 3000 lei.

Concluzie: Conform calculelor efectuate am obținut suma pentru totalul de investiții capitale de 2808600
lei.

7. Eficiența activității întreprinderii

În acest compartiment se vor calcula indicatorii eficienței activității întreprinderii.

Tabelul 7.1 Indicatorii eficienței activității întreprinderii

Nr. Indicatorii U.m. Perioada de calcul

16
 1 Rentabilitatea vânzărilor % 22,39
2 Rentabilitatea producției % 26,92
3 Rentabilitiatea muncii în baza prod. lei 624250
Marfă
4 Cheltuieli la 1 leu producție marfă lei 0,21
5 Cost unitate la 1kg prod.finit lei 27,32
6 Preț unitate la 1kg prod.finit lei 322,45

La calcularea indicatorilor din tabel se utilizează următoarele formule de calcul:

 Rentabilitatea vânzărilor:
Pb
R v= ∗100 %
VV

Pb – profitul brut
VV −volumul vânzărilor
R v= (20731073,92/22473000)*100%=22,39

 Rentabilitatea producției:
Pb
R pr = ∗100 %
C pr
C pr- costul producției
Pb- profitul brut
R pr = (20731073,92*4869211,293)/100 = 26,92

 Productivitatea muncii în baza producției marfă, mii lei /om:

v=
∑ qi∗p i
Ns
q i- volumul producției de tipul i
pi- prețul producției de tipul i
N s - numărul mediu scriptic al personalului

 Cheltuieli la 1 leu producție marfă, lei:

17
 Ci
C m=
Pm

C i- costul total al producției

Pm- producție marfă
C m= 4869211,29/22473000=0.21

 Costul unitar la 1kg produs finit

Cht
C u=
VP

Cht -cheltuieli totale de producție

VP – volumul producției
C u= 4869211,293/1782000 = 27,32

 Prețul unitar la 1kg produs finit

P=C u+TVA(20%)+ M p(10%...20%)

C u-costul unitar de producție

TVA- taxa pe valoare adăugată, 20% din cost
M p- marja de profit, 15%
P= 146,5+146,5*0,2+146,5*0,15= 322,45 lei.

Concluzie: În acest compartiment am determinat rentabilitatea vînzărilor – 22, 39 %, rentabilitatea

producției – 26,92 %, cheltuielile la 1 leu de producție marfă – 0,21 bani, iar productivitatea muncii în baza
producției marfă – 624250 lei. Am aflat costul și prețul unitar pentru fiecare produs în parte. Aceștia sunt pilonii
ce stau la baza studierii eficienței activității economice.

Următorul tabel va fi unul generalizator al indicatorilor tehnico-economici principali ai întreprinderii

proiectate.

8. Indicatorii tehnico-economici principali ai întreprinderii

Volumul vînzărilor nete lei 22473000

18
 Volumul de producție:
1.Iris
99000
2.Korovka lei 99000
3.Pâine cu semințe
594000
4.Franzela "Botanica"
990000
4869211,29
lei
Costul producției 3
persoan 36
Personalul întreprinderii inclusiv e
persoan 21
Personalul industrial productiv e
persoan 15
Personalul administrativ e
Fondul total de salarii lei 2355000
Salariul mediu lunar lei 7187,5
Cheltuieli la 1 leu producție marfă lei 0,21
Productivitatea muncii lei/om 364178,571
Rentabilitatea vînzărilor % 22,39
Rentabilitatea producției % 26,92
20731073,9
lei
Profitul brut 2
17600337,2
lei
Profitul net 4
Termenul de recuperare a investițiilor 1,14
capitale ani
Exemplu de calcul:

T=K/ Pn,

T- termenul de recuperarea investițiilor;

K – volumul total al investițiilor;
Pn- profitul net.
T = 2808600/17600337,24 = 1,14

Concluzie finală:
În urma proiectării acestei întreprinderi am ajuns la concluzia ca această afacere este destul de avantajoasă
și va avea succes pe piața de desfacere a Republicii Moldova.
În urma efectuării calculului necesar am conștientizat că investițiile în domeniul dat sunt foarte
binevenite, ca argument este faptul că recuperarea resurselor bănești investite în această afacere va dura în jur
de 1,14 ani. Un alt indicator ne indică că pentru a obține un leu venit cheltuim doar 0,21 bani și rentabilitatea
vînzărilor este de aproximativ 22,39%, iar profitul net anual al întreprinderii constituie 17600337,24 lei, ceea ce
denotă faptul că întreprinderea se va putea dezvolta cu succes și va putea să extindă gama de produse.

19
 Respectiv, putem trage concluzie că producerea este rentabilă, economic efectivă și în stare de a ține piept
concurenței pe piața de desfacere.

Bibliografie:
1. Îndrumar metodic „Managementul în industria alimentară”, Țurcan Iuliu
2. http://proalimente.com/cum-se-fabrica-painea-tehnologia-de-obtinere-a-painii
3. MOLDOVEANU Gh., Tehnologia panificaţiei, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1978;

20