Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE.............................................................................................................................2
Capitolul I. Argumentarea tehnico-economică................................................................................3
1.1 Conceptul întreprinderii de tip „Cafenea”.............................................................................3
1.2 Criterii de proiectare a secției Bucate calde..........................................................................3
Capitolul II. Calcule tehnologice.....................................................................................................7
2.1 Elaborarea programului de lucru a întreprinderii, numărului de consumatori pentru o zi....7
2.2 Determinarea numărului de bucate pe grupe de bucate realizate pentru o zi........................8
2.3 Elaborarea meniului tehnologic.............................................................................................9
2.4 Elaborarea programului de producere a întreprinderii.........................................................11
2.5 Calcule tehnologice pentru secția bucate calde...................................................................13
2.5.1 Programul de lucru al secției bucate calde...................................................................13
2.5.2 Determinarea numărului de personal............................................................................13
2.5.3 Determinarea cantității de materie primă.....................................................................14
2.5.4 Calculul de aluat procesat în secția bucate calde..........................................................16
2.5.5 Calculul cantității de elemente de umplutură pentru preparate....................................16
2.5.6 Calculul utilajului mecanic pentru secția Bucate calde................................................17
2.5.7 Calculul utilajului termic al secției bucate calde..........................................................22
2.5.8 Calculul utilajului frigorific pentru secția bucat calde.................................................24
2.5.9 Calculul utilajului nemecanic pentru secția bucate calde.............................................26
2.5.10 Calculul și selectare suprafața utilă și totală a secției bucate calde............................28
Concluzie.......................................................................................................................................29
Bibliografie....................................................................................................................................30
Cafeneaua este un local public de dimensiuni mici sau mijlocii unde se servește pe lângă
cafea, produs de la care își dobândește și numele, băuturi alcoolice, ceaiuri, băuturi răcoritoare,
prăjituri și gustări rapide. Termenul de „cafenea” provine din cuvântul grecesc kafenés.
Primele cafenele au început a fi deschise în jurul anului 1550, în Istanbul, apoi numărul
lor a crescut într-un ritm destul de rapid. Acestea erau puncte de întâlnire ale turcilor, locuri în
care bărbații se întâlneau pentru a discuta și a ieși din cotidian. Sultanii au încercat, în unele
rânduri, să desființeze cafenele, dar acest lucru prejudicia strângerea taxelor obținute din
comerțul cu cafea. În scurt timp, cafenelele au devenit un lucru comun în Turcia, dar și în
teritoriile cucerite de aceștia. În Europa Apuseană, aceste localuri turcești au intrat prin filiera
austro-ungară, imperiu care era un mediator între Sfântul Imperiu Roman și Imperiul Otoman.
Una dintre primele cafenele turcești din Europa Apuseană a fost La Bottega del Caffé care a
ființat în Veneția după anul 1624.
În cafenea sunt preparate și realizate băuturi reci și calde, produse lactate, preparate de
patiserie și cofetărie, la fel și bucate de complexitate medie, într-un sortiment restrâns. În orele
de seară pentru recreerea și agrementul consumatorilor în cafenea pot fi organizate întâlniri
tematice, evolua formații muzicale sau pot fi utilizate înregistrări audio. În cafenele de categorie
superioară consumatorii sunt deserviți de către chelneri iar în cafenelele de categoria a doua
funcționează pe baza auto deservirii. Cafenelele se clasifică în:
Pentru acest proiect de an tema este: „Proiectul secției Bucate calde a unei cafenele La
clatite cu 60 locuri”. Cafeneaua este un local public de dimensiuni mici sau mijlocii unde se servește
pe lângă cafea, produs de la care își dobândește și numele, băuturi alcoolice, ceaiuri, băuturi răcoritoare,
prăjituri și gustări rapide. Termenul de „cafenea” provine din cuvântul grecesc kafenés .Pentru acest
proiect aș încerca să aduc ceva inovator, care în țara noastră nu este, și anume metoda
comandării și deservirii. Clienți vor putea comanda prin intermediul unor tablete care vor vi la
fiecare masă și comanda transmisă direct la bucătărie. Deservirea clienților va avea loc prin
intermediul unei benzi electrice pe care va fi comanda și fiecare client va putea lua preparatele
comandate de pe ia. În sală va fi și o persoană care va monitoriza toate acestea, va face curat
după clienți, va ajuta clienții. În zilele încărcate vor putea fi și chiar două persoane.
Secţia Bucate Calde este destinată pentru tratamentul termic a produselor şi a semifabricatelor
deasemenea în secţia dată se mai prepară bulioane, supe, sosuri, garnituri, bucate de felul 2, şi
deasemenea aici se efectuează tratamentul termic pentru produsele destinate secţiei rece şi a
bucatelor dulci.
În secţia Bucate Calde se tratează termic atît produsele culinare ce se prepară nemijlocit în
Secţia Caldă cît şi semipreparatele ce au fost preparate iniţial în alte secţii.
Un lucru important pentru organizarea lucrului în secţia Bucate Calde este specializarea
lucrătorilor la prepararea unor tipuri de bucate aparte. Cea mai răspîndită specializare este-
prepaparea felului l şi felului 2. Din această cauză în secţia Bucate Calde sunt prezente 2
sectoare:
1. pentru pregătirea supelor;
2. pentru pregătirea bucatelor de baza, a sosurilor si garniturilor
subdiviziuni.
Secţia Bucate Calde reprezintă secţia de finisare, şi este necesară amplasarea acesteia în cadrul
înterprinderii astfel încît ca să se asigure comunicarea comoda între secţii şi sălile de comerţ.
Legătura cu secţii este necesară deoarece secţia Bucate Calde are nevoie de un contact
permanent şi cît mai facil cu celelalte secţii pentru a uşura lucrul în orele de vîrf.
Cerinţele sanitaro-igienice faţă de secţia Bucate Calde sunt deosebite, deoarece aici
are loc procesul de finisare a procesului de pregătire a bucatelor, urmînd faza directă de servire
a consumatorului.
Se interzice fluxul de materie primă, semipreparate şi veselă folosită prin aceasta secţie.
Secţia Bucate calde se planifica in vecinătatea secţiei Bucate Reci, iar în unităţi mici
(pîna 75 locuri) se admite înbinarea acestor secţii într-o încăpere divizată în sectoare de
producere, asigurate cu sisteme de ventilare, pentru menţinerea condiţiilor de temperatură
anumita pentru fiecare secţie.
La unităţile cu deservire de către chelneri secţia Bucate Calde se organizează astfel ca să se
asigure comunicarea directă cu secţiile bucate Bucate Reci si Secţia de Distribuire, cu bufetul
intern, cu încăperile pentru tăierea pîinii, cu secţia de Spălare a Veselei.
Eliberarea preparatelor din secţia Bucate Calde la comanda chelnerilor se asigură din secţiuni
la care parametrii se calculează reişind din normativul 0.25m/loc din sala.
Obținerea unor rezultate economice și sociale bune într-o unitate de alimentație publică,
depinde în mare parte de modul în care a fost proiectată, construită sau reamenajată pe
compartimente și fluxuri tehnologice, care trebuie să cuprindă elementele de bază: activitatea de
producție, de servire, activități auxiliare și servicii suplimentare. Pentru proiectarea
întreprinderilor de alimentație publică se efectuează o serie de calcule tehnologice
indispensabile. Aceste calcule permit determinarea programului de producție al întreprinderii
proiectate, numărul de angajați, echipamentul necesar, suprafețele întreprinderii etc.
P∗φ∗X
N i=
100
Unde:
N i – numărul de consumatori
P – numărul de locuri în sală = 60
φ – rotația unui loc la ora dată;
X – procentul de completare a sălii.
Rezultatele se vor introduce în tabelul următor.
Coeficientul de
Rotația unui loc în Numărul de
Orele de lucru completare a sălii,
sală timp de o oră consumatori
%
1000-1100 1 40 24
1100-1200 1 40 24
1200-1300 1 30 30
1300-1400 1 50 30
1400-1500 1 40 24
1500-1600 1 30 18
1600-1700 1 40 24
1700-1800 1 50 30
1900-2000 0.6 40 14
2000-2100 0.5 40 12
2100-2200 0.5 20 6
2200-2300 0.5 20 6
Total 253
Fluxul de consumatori
30
25
20
15 30 30 30
24 24 24 24
10
18
14
11 12
5
6 6
0
10:00- 11:00- 12:00- 13:00- 14:00- 15:00- 16:00- 17:00- 18:00- 19:00- 20:00- 21:00- 22:00-
11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00Nr. de cons
17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:00 2300
n=m∗N
Unde:
n- numărul de bucate realizate pe zi;
m-coeficientul de întrebuințare a bucatelor (pentru cafenea m = 2);
N-numărul de consumatori pe zi;
n=2∗253=506 buc .
Băuturi calde – 5;
Sucuri – 4;
Bucate reci – 3;
Bucate de bază – 5;
Preparate de patiserie, cofetărie – 4;
Preparate de desert, înghețată – 3.
*** - Internet
Numărul de
Nr. Gramajul unei
Preparate de baza bucate per
rețetei porții
schimb
*** Clatita Vanatoreasca 320/20 30
*** Clatita Bavaria 260/20 50
*** Clatita Boiereasca 200/120 55
*** Beef Lasagna 380 42
*** Supă cremă de ciuperci 300/130/40 25
*** Clatita cu Nutella si Piersici 230 30
*** Clatita Capricio 250/30 20
Clatita cu Lapte condensat si Dulceata
*** 260 15
de visina
*** Clatita Bucuria 230/30 15
Total 282
*** - rețetă de pe internet.
n
N 1=
H∗λ
Unde:
N 1 – numărul efectiv de lucrători;
n – numărul de bucăți, de preparate pentru un schimb;
H – productivitatea unui lucrător pe schimb;
𝝀 – coieficientul, care corespunde ritmului de creștere a intensității procesului de muncă (1,14).
n 30
N 1= = =0,19
H∗λ 175∗1,14
N 2=N 1∗α
Unde:
N 2 – numărul total de lucrători;
α – coeficient de recalculare (1,32).
N 2=N 1∗α=1,30∗1,32=1,71≈ 2 lucrători
A B C D E F G H I Total,
Denumirea
30 50 55 42 25 30 20 15 15 ml, g,
MP
un. un. un. un. un. un. un. un. Un. buc.
Făină 1 875 1 000 2 250 1 500 3 025 2 100 11 750
Ouă 30 b. 20 b. 15 b. 15 b. 20 b. 30 b. 60 b. 45 b. 0 b.
Unt 225 120 225 624 1 350 894 3 438
Ciuperci 7500 7 500
File somon 750 750
Caviar rosu 375 375
Zahăr 750 100 75 258 1 650 600 3 433
Branza
philadelphi 150 150
a
Zahăr pudră 150 60 210
Ulei de fl.
360 1 000 102 1 462
soarelui
Piept de
50 45 40 90 225
pui
Lapte 500 750 624 1 874
Sare 20 15 20 12 15 82
Dulceata de
660 660
visina
Brânză Feta 570 570
Mascarpone 300 1 125 1 425
Carnaciori
45 45
vanatoresti
Parmezan 1 125 1 125
Cartofi pai 880 880
Carne
tocată de 1 640 1 640
vită
Ceapă 560 560
Usturoi 108 108
Salata
108 108
iceberg
Piper negru
2 2
măcinat
Pastă de
108 108
tomate
Smântână 230 230
patrunjel 332 332
Castraveti 1200 1200
Pentru pregătirea supelor avem nevoie de pregătirea bulionului de oase. Pentru pregătirea 1 l
de bulion de oase avem nevoie de 300g de oase, morcov – 8 g, pătrunjel – 6 g, ceapa – 8g,
apă – 1250g.
Vc tot = 1,85*74.5 = 138 (l) vom alege un cazan cu volumul de 160 l, КПЭ - 160
Morcov – 20 g
Ceapă – 20 g
Apă – 920g
Se va selecta cazanul КПЭ – 160, fiind utilizat atit pentru prepararea bulionului din oase cit
si din pasare
n∗f ∗τ
F 0=
120
F ut =1,3∗F0
ПЭ-0.51 (1.0х0.8х0.33)
1∗0,0468∗30
F 0= =0,0117
120
n
m=
a
Unde:
m – numărul de tăvi, necesare pentru prepararea unei denumiri de preparat, unit.;
n- numărul de bucăți conform programului de lucru pentru un schimb;
a – capacitatea de completare a unei tăvi, buc/unit.
m∗τ
T i=
c∗60
Unde:
Ti – timpul parțial de lucru al cuptorului pentru prelucrarea termică a unui fel de preparat;
τ - durata prelucrării termice, min.;
c – numărul de tăvi plasate concomitent în cuptor, unit.;
60 – transfer de minute în ore;
g∗a∗c∗60
Q=
τ
Unde:
Q – productivitatea dulapului de coacere pentru prepararea unui anumit preparat, kg/h;
g – gramajul unei porții/buc. de preparat, supus tratării termice, kg;
a – cantitatea de produs plasată pe o singură tavă, porț./buc. ;
c – numărul de tăvi plasate în dulapul de coacere (c = 6);
τ – timpul unei rotații.
b) Atunci cand produsul alimentar este prelucrat in tigaie in strat – inăbuşirea varzei,
prepararea pilafului (pentru preparate neporţionate), suprafaţa tigăii electrice necesare se
calculează după formula:
Fcalc=G/(b*K*ρ*φ) , unde:
Plitele electrice se folosesc pentru fierberea bucatelor în cantităţi mai mici (în cratiţe) şi
prăjirea lor în tigăi. Calcularea plitei se efectuează cu scopul determinării suprafeţei necesare a
plitei pentru veselă (cratiţe, tigăi) folosită în afara orelor de vârf (din tabelul Graficul de
comercializare a preparatelor lichide, bucatelor calde de bază, sosurilor, garniturilor,
băuturilor calde).
Pentru preparate prăjite - numărul de bucate pentru 1 oră, pentru preparate fierte - 2 ore.
Pe plita electrică se pregătesc cantităţi nu prea mari de supe, preparate din carne, peşte, bucate
Suprafaţa calculata plitei folosite la prepararea preparatului dat se determină din formula:
Fp=nv*f*t/60 , unde:
Se calculează:
η=t/T , unde:
Qneces.=G*60/τ , unde:
treal=Gtot/Qreal , unde:
η=treal/T , unde:
C=η/ηconv. , unde:
Suprafața utilă a secției bucate calde se determină ca suma formată din suprafețele
ocupate de utilajele tehnologice.Calculul suprafeței utile este prezentat în tabelul 3.7.
Dimensiunile,mm
Suprafaţa
Denumirea Marca Numărul Suprafaţa
Lungimea
Înălțimea
Lățimea
utilajului,
utilajului utilajului de utilaj utilajului
m2
utilaj termic
utilaj mecanic
utilaj nemecanic
Total 7.8528
S ut .
Stot = ;
k
unde: k – coeficient de utilizare a suprafeței încăperii (Tabelul 4.60 [6] k=0,3).
7,8528
Stot = =26,17 m2 ;
0,3
Comparînd cu suprafața secției Bucate calde din sursa [13],(42 m2)alegem suprafaţa
secţiei de 35 m2.
5. https://www.topk.ro
6. https://retete.unica.ro
7. https://www.lauralaurentiu.ro