Copie A Teza Lucru Bună (Reparat)

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................5
REZUMAT......................................................................................................................................8
PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI DE
TEHNOLOGIZARE I AUTOMATIZARE A SECTORULUI AVICOL NAIONAL I
INTERNAIONAL.........................................................................................................................9
Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n Romania i la nivel mondial. .9
I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei..........................................................................11
I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor............................................................................12
I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti................................................................................15
I. 1 .3 Avantajele creterii psrilor...............................................................................................16
I.2 Specii i hibrizi de interes avicol...............................................................................................18
I. 2. 1. Rase de gini la nivel mondial.............................................................................................18
I. 2. 2 Rase de gini la nivel naional....................................................................................................18
I. 2. 3 Hibrizi industriali de gain..................................................................................................19
I.2.4. Rase i hibrizi din alte specii de psri de interes zootehnic............................................................23
I.3 Sisteme de cretere i exploatare...............................................................................................32
I.3.1. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua:..................................................32
I.3.2. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia carne.....................................................48
I.3.3. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor (aspecte generale).......................52
I.4 Mecanizare, automatizare, informatizare a procesului de productie n avicultura....................55
I.4.1 Sisteme de furajare pentru psri..........................................................................................56
I.4.2 .Sistemele de adpare.............................................................................................................59
I.4.3 Sistemul de ventilaie i de control.........................................................................................62
I.4.4 . Sistemul de alarm i instalaiile de rcire de mare presiune................................................67
I.4.5. Sisteme de nclzire.............................................................................................................69
I.4.6. Iluminatul............................................................................................................................72
I.4.7 Sisteme de supravegere, control i monitorizare.....................................................................73
Cap.II. Evoluia produciilor avicole la nivel naional i internaional...........................................74
II.1 Situaia actual i perspectivele produciei de carne de pasre pe plan mondial....................74
II.2 Situaia actual a produciei avicole naionale.........................................................................75
2.2. Valorificarea produciei avicole...............................................................................................76
Productia de carne de pasare din Romania are nevoie de investitii Deoarece tara noastra este
aflata la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere
la standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii........77
In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are
nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei de
carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt toate
activitati care necesita importante sume de bani. Chiar si derularea de proiecte cu fonduri
europene se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar
al finantarii acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu
finalizarea unei faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si
asa destul de selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile
pentru astfel de investitii (zootehnia si agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu
preferat de bancile din Romania), adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor
va deveni foarte greu de realizat, daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de
oportunitati, cum ar fi castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei
POSDRU/88/1.5/S/52614
fondurilor pentru dezvoltare. La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste
la nivelul institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un
exemplu este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe
zeci de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne.77
Utilizare 3)............................................................................................................................. 83
Piata.Cerea si oferta - definitii. gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba
bunuri si servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara. Elementele pietei:.................................91
piata este considerata un SPATIU ECONOMIC, cel in care se desfasoara activitatea economica insasi si in
care actioneaza aceleasi persoane fizice si juridice, care formeaza agentii comerciali................................91
piata este considerat LOC DE INTALNIRE A AGENTILOR ECONOMICI, care se impart in 2 mari
categorii: cumparatori si vanzatori.............................................................................................. 91
pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta....................................................................91
pe piata se FORMEAZA PRETUL la care se vand si se cumpara bunurile economice si in functie de care
agentii economici se orienteaza ce si cat sa ofere sau sa cumpere.........................................................91
regulatorul pietei este CONCURENTA, relatiile dintre agentii care actioneaza in acelasi spatiu economic
fiind relatii............................................................................................................................ 91
Informaiile colectate sunt sub incidena Dreptului de folosire a informaiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO, conform Legii nr.
677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaie a acestor date
Informaiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):...........................................105
1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de material biologic
pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009).........................................111
SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice................................................................................. 112
Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL..............................................................................113

Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................113
Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................114
Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL.......................................................................115
Tab. 10. Indicatori financiari 2004 AVICOMB-PRIMA SRL.....................................................................116
Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL......................................................................118
2. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de
material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)..................120
SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice.......................................................................121
Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................121

Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................................122
Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................122

Tab. 19. Indicatori financiari 2001 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL..................................................123
2
POSDRU/88/1.5/S/52614

Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...................................................125
Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................126
Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................127
SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice................................................................................... 131
Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL......................................132

Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL....................................................................132
SC SAGEM SRL - Date Economice................................................................................................ 135
Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL..........................................................................135

Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRL....................................................................................136
Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRL....................................................................................136
Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRL...................................................................................138
Tab. 42. Indicatori financiari 2009 SAGEM SRL..................................................................................142
SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice.............................................................................. 144

Actionari........................................................................................................................... 146
Repartizarea profitului................................................................................................................ 148
Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI....................................................................................... 148
Destinaia......................................................................................................................................148
Tab. 54. indicatori financiari AVICOLA BUZAU SA...................................................................................155
Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA........................................................................155
Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA.......................................................................156
Tab. 59. Indicatori financiari 2003 AVICOLA BUZAU SA Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003:
Cresterea altor animale....................................................................................................................158
Analiza structurii performanelor................................................................................................. 190
3
POSDRU/88/1.5/S/52614
6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 Modernizare ferma avicola - S.C. Agro
Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fr cofinantare prin programe
naionale)......................................................................................................................................194
Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL.........................................................195
Tab 89. Indicatori financiari 2001 AGRO DEVELOPMENT SRL Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din
2001: Productia,prelucrarea si conservarea carnii......................................................................................195
Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL.............................................................196
Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL............................................................197
Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL.............................................................201
7. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 Construcie ferma de cretere apuilor de carne i construcii anexe
n localitatea Iojib, com medieul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro Cofinanare Fermierul
2006 cf Legii. nr 231/2005 )................................................................................................................203
SC SAMAVIA SRL - Date Economice............................................................................................. 204
Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL..............................................................................204

Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL.............................................................................204
Tab. 103. Indicatori financiari 2007 SAMAVIA SRL...............................................................................205
Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL................................................................................206
Tab. 105. Indicatori financiari 2009 SAMAVIA SRL...............................................................................206
Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar Magye............210
Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI XVI, declarat monument
istoric.................................................................................................................................. 210
Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din initiativa enoriasilor,
alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-...................................................210
Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului..............................................210
POSDRU/88/1.5/S/52614
INTRODUCERE
Dup anul 1989, odat cu manifestarea inteniei de aderare la Uniunea European, Romnia a
optat definitiv pentru pentru un sistem politic democratic i o economie de pia, concurenial, bazat pe
proprietatea privat, pe mijloace de producie moderne, strategii de dezvoltare n concordan cu
tendinele existente la nivel mondial. A urmat un proces ndelungat de tranziie, un proces de restructurare
a proprieii, de liberalizare a preurilor, de stabilizare macroeconomic, de reaezare i redaptare a
economiei la principiile fundamentale ale cererii i ofertei. Acest proces a necesitat costuri economice,
sociale i politice foarte mari, a fost de multe ori incomplet sau distorsionat, a polarizat i divizat
societatea civil romaneasc, a creat tensiuni i inechiti greu de anticipat, prevenit sau nlturat. Dei n
prezent Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene i a NATO, din punct de vedere
economic i social sunt decalaje mari fa de trile cu tradiie democratic i cu economie de piaa
consolidat. n acest context Agricultura romneasc ramur important a economiei naioanle - cu un
impact covritor asupra nivelului de trai a populaiei, al stabilitii sociale i politice,
important
contributor al PIB, care genereaz venituri la Bugetul de Stat ntre 10 i 14 mld. anual (cca 8-12%), are
de recuperat un important decalaj, necesit cel mai mare nivel investiional si cea mai radical reforma.
Agricultura se bucura astzi de o deosebita atenie n toate tarile lumii, indiferent de nivelul
de dezvoltare economic. n lumea contemporan trile cele mai dezvoltate din punct de vedere
economic sunt i cele mai mari productoare i exportatoare de produse agricole.
Romania are un potenial agricol unanim recunoscut situat la nivelul asigurrii produciei agricole
necesare pentru o populaie de cca 80 milioane. Datorit reliefului variat, regimului hidrologic i climatic,
structura produciei agricole este foarte variat i complet, se pot cultiva i crete majoritatea plantelor i
speciilor de animale domestice. Rolul i locul agriculturii romaneti la nivel naional i european nu poate
fi determinat fr cunoaterea etapelor parcurse in diferitele sisteme sociale i economice. Nivelul actual
de dezvoltare este consecina nemijlocit a acestor etape.
n cadrul ramurii zootehnice a agriculturii, sectorul avicol a fcut fa celei mai mari
provocri, fiind astfel restructurat din temelii ca form de proprietate, retehnologizat masiv ca
urmare a uzurii morale i tehnologice motenite din regimul totalitar dinainte de 1989, modernizat
i extins din mers conform reglementrilor i standardelor UE privind calitatea produciilor avicole
i msurilor de bunastare a animalelor adoptate n ultimii ani, asigurnd n acelai timp un nivel al
produciei relativ constant pe piaa intern i reuind s rectige mare parte din pieele de export
i s acceseze alte piee noi din Uniunea European sau pe tere piee.
5
POSDRU/88/1.5/S/52614
Avantajele acestei ramuri a zootehniei rezultate din caracteristicile biologice si fiziologice ale
psrilor, particilaritilor de reproducie i de crestere a acestora, viteza de inlocuire a generaiilor,
greutatea coporal, randamentul de sacrificare, viteza de crestere, precum i particularitile geoclimatice, structura produciei vegetale, sistemul hidrografic, tradiiile de consum ale populaiei, precum
i poziia geostrategic in cadrul UE i n Europa, evoluia n cretere a cereii de carne de pasre la nivel
mondial pe findul exploziei demografice fr precedent, sunt extrem de favorabile creterii i exploatrii
psrilor, obinerii unei producii avicole extrem de diverse i de cea mai bun calitate, cu rezultate
economice foarte avantajoase pe termen mediu i lung.
Cu toate acestea, n perioada de dup 1989, cnd Romania a trecut la un sistem politic democratic
i la o economie de pia, i pn n prezent, sectorul avicol a avut de nfruntat cea mai mare provocare,
de care a depins supravieuirea i adaptarea la noile condiii economice, creterea productivitii,
eficienei, a rentabilitii la parametrii comparabili cu cei din Uniunea Europeana i pe plan mondial.
Dup anul 1991, odat cu demararea procesului de privatizare din economia romneasc, a luat
fiin i a sporit ca pondere, n producia avicol, sectorul privat. Acesta deine, actualmente, 98 - 99 din
efectivele totale de psri i asigur 98% din producia total de ou i de carne de pasre (ASR - 2002)
(ASR-2006, 2007, 2008). n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie,
profiturile i pieele de desfacere sunt reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni
productori ai domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional.
n acest context i avnd n vedere evoluia rapid tehnologiilor de cretere i exploatare a
psrilor la nivel european i mondial i evoluia pieei i a consumului de carne de pasre, acest setor a
necesitat i necesit un mare volum de investiii, diferena ntre succes i insucces a firmelor avicole din
Romania fiind dat i de posibilitatea accesrii unor surse de finanare avantajoase, sau prezenei
capitalului investiional propriu.
Dei privat, sectorul avicol romanesc se confrunt cu o acuta decapitalizare mai ales n ce priveste
realizarea investiiilor, reprezentate fie de modernizare/reconversie a capacitilor de producie existente
fie extinderea sau infiintarea de noi capaciti. Investiiile asumate ca urmare a procesului de privatizare,
avnd n vedere metodele de privatizare utilizate i termenii n care au fost ncheiate contractele de
privatizare, au reprezentat doar cca 30% din necesarul de modernizare i retehnologizare, acoperind mai
ales de strictul necesar pentru alinierea tehnologic i adaptarea la economia de pia.
Strategia de privatizare n condiii ct mai avantajoase, trecerea din proprietatea statului n
proprietate privat a exploataiilor avicole cu ct mai putine condiii de investiii a avut pentru acest
sector un efect de bumerang, a generat decapitalizare, a permis intrarea pe pia alturi de mari companii
a unor productori mici cu o foarte mare nevoie de finanare. Pentru acoperirea acestei nevoi au aprut o
POSDRU/88/1.5/S/52614
diversitate de surse i instrumente de finanare heterogene din punct de vedere al condiiilor de accesare si
derulare.
Cu toate acestea pana la lucrerea de fa nu a existat un studiu, o analiza amanunit a surselor de
finantarea a investiiilor, prezente pe piaa romaneasc, a gradului de accesare, utilizare i recuperare a
acestora, a efectelor economice asupra sectorului avicol. O analiz pertinent i obiectiv, pe baze
tiinifice ofer informaii deosebit de utile pentru orice prognoz pe termen mediu i lung, necesar la
nivel decizional a pentru programe de dezvoltare, de ameliorare i de investiii. (fig. 1 )
Fig. 1 Rolul de feed- back al analizei surselor de finanare i efectului economic al acestora.
Potenial tehnic, financiar
Potenial tehnic, financiar
i uman al exploataiei
i uman al exploataiei
White field (analiz a

White field (analiz a
surselor de finanare i
surselor de finanare i
implicaiile lor)
implicaiile lor)
Input uri (materiale i

Input uri (materiale i
Nivel decizional
financiare)
Nivel decizional
financiare)
MANAGER
MANAGER
/CONSILIU DE
/CONSILIU DE
ADMINISTRAI
ADMINISTRAI
E
E
Concluzii i recomandri
EXPLOATAIE
EXPLOATAIEAVICOL
AVICOL
Structura
Structura
produciei
produciei
Ameliorare
iAmeliorare
selecie
i selecie
Modernizar
Modernizar
e tehnologic
e tehnologic
Extinderea
Extinderea
capacitii
capacitii
n lucrarea de fa sunt analizate descriptiv i statistic sursele de finanare a investiiilor bugetare

i private existente pe piaa romneasc in perioada 1991-2011, gradul de utilizare a acestora pentru
fnanarea investiiilor, precum i efectele economico-financiare, de crestere a rentabilitii i
productivitii la nivelul exploataiilor avicole.
POSDRU/88/1.5/S/52614
REZUMAT
POSDRU/88/1.5/S/52614
PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI

DE TEHNOLOGIZARE I AUTOMATIZARE A SECTORULUI
AVICOL NAIONAL I INTERNAIONAL
Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n

Romania i la nivel mondial
Stiinta si practica productiei animale au evoluat impreuna, la inceput cu prioritati ale practicii, mai
recent cu prioritati ale stiintei.1 Consecintele domesticirii, provocate, in principiu, prin intensificarea
actiunii unor factori ai evolutiei existenti si in natura si prin adaugarea altor factori ai evolutiei au
generat acest domeniu stiinific al imbinrii unor condiii naturale cu cele generate de habitatul uman. Sa intensificat in primul rand actiunea consangvinizarii, nu atat datorita vointei omului, desi este de
asteptat sa fi existat si ea, cat datorita efectivelor mici imediat dupa domesticire. Imposibilitatea evitarii
imperecherilor inrudite si erorile de esantionaj au impins in deriva genetica primele populatii dupa
domesticire, cu consecinte de fixare sau de pierdere intamplatoare a unor gene, fie si utile omului sau
necesare speciei salbatice.
Selectia artificiala a determinat nu numai favorizarea la reproductie a exemplarelor cu caractere
mai utile omului, ci si eliminarea totala de la reproductie a exemplarelor nedorite. Faptul este dovedit de
mentionarea castrarii cu 2000 - 1500 i. e. n. (Codul lui Hamurabi). Actiunea conjugata a acestor factori a
grabit modificarea frecventei genelor si diversificarea aptitudinilor productive ale animalelor domestice,
mai mult decat in natura. Diversificarea fenotipica a fost fortata mai tarziu de catre om si in urma
observatiei ca insusirile favorabile intr-un mediu, nu sunt favo-rabile si in altul.
Principalele productii fiind rod al unor functii, domesticirea a cauzat, in primul rand, intensificarea acestor functii. Trecerea sub ingrijirea omului a provocat animalelor domesticite si
Se cere deci mai intai discutata evolutia practicii in productia animala. Ea a inceput cu domesticirea animalelor de catre om. Cronologia
domesticirii diferitelor specii se prezinta in tabelul 1.
Tabelul 1 s Perioada de domesticire a principalelor specii de animale
Epoca istoricaSpecia domesticitaPerioada domesticiriiAlte evenimente importanteAleolitic (> 10000 i.e.n)--Simbioza om - animaleMezolitic (10000 - 5000
i.e.n.)Caine10000 -5000 i.e.n.-Neolitic (5000 - 2000 i.e.n.)--Cultivarea primelor plante (orz, grau, mazare)Porc, oaie, capra5000 i.e.n.-Bivol asiatic4000 i.e.n.Cal3000 i.e.n.Prima diviziune a munciiEpoca bronzului (2000 - 1000 i.e.n.)--Separarea triburilor de pastori de agricultoriGaina1500 i.e.n.-Palmipede1000
i.e.n.-Epoca fierului (dupa 1000 i.e.n.)--Rase locale la specii domestice
In cartea sa 'Teoria oazelor', Childe (1966), considera ca inainte de prima domesticire, in paleolitic (500000 - 10000 i.e.n.), omul a trait intr-un fel de
simbioza cu unele animale. Evenimentul domesticirii animalelor de catre om a devenit asa de important pentru evolutia ulterioara a societatii umane, incat a
fost studiat si definit din mai multe puncte de vedere.
In viziunea sociologiei, domesticirea animalelor a insemnat trecerea omului de la stadiul de pradator la cel de producator. Strict tehnologic,
domesticirea animalelor a reprezentat trecerea sub controlul omului a alimentatiei, ingrijirii, dar mai ales a reproducerii si evolutiei lor. De
asemenea , Darwin, facand mai mult filozofie a stiintei, a vazut in domesticirea animalelor cea mai mare experienta evolutionista facuta de catre om.
POSDRU/88/1.5/S/52614
modificari morfostructurale, asociate cu pierderea unor arme de aparare impotriva mediului

(imbracaminte piloasa, textura pielii, depozite de grasime).
Ca domeniu stiintific al productiei animale, zootehnia, precum agronomia pentru productia
vegetala, apare deci ca un complex de stiinte, cu componente statice (descrierea productiilor si a
mijloacelor de productie in principal, animale, furaje, adaposturi, utilaje) si dinamice (descrierea
mecanismelor de productie si dirijarea lor spre o eficienta economica superioara).
Zootehnia este domeniul stiintific al unei preocupari umane foarte vechi: productia animalelor.
Exploatarea animalelor actuale necesita cunostinte referitoare la productii vizate, alimentatie, tehnologii
de exploatare, reproducie facilitati (constructii, mecanizare), dar nu poate neglija, de asemenea facrtorul
economic sau cel social si cu acest prilej nu poate pierde ocazia modificarii intr-o directie dorita a
animalelor viitoare, (figura 1).
Economie,
marketing,
finane contabilitate
Fig. 1 Domeniile stiintifice ale productiilor agricole

Zootehnia a fost introdusa ca disciplina universitara separata in 1850, de catre Sanson (Franta).
Din 1888, Settegast o face prezenta si in Germania. Tot in Franta, in 1897 are loc separarea in Zootehnie
generala si Zootehnie speciala (Cornevin). In anul 1900 apare Genetica (Johannsen), urmata in 1905 de
Alimentatie (Kellner) si in 1945 de Ameliorare (J. Lush), una din principalele discipline din complexul
stiintelor zootehnice. Ameliorarea este teorie evolutionista aplicata, deci este o stiinta proprie nivelului
populational de organizare a materiei vii.2
Ultima revolutie stiintifico-tehnica a provocat o revolutie industriala si in productia animala. Asociatiile de crestere au disparut, cu tot cortegiul
lor de metode de ameliorare. Isi face loc productia animala in ferme industriale, cu atribute de specializare, concentrare si integrare, pe orizontala si pe
verticala. Exploatarea animalelor devine si ea o stiinta, iar deciziile se iau prin cercetare operationala. In ameliorare apare optimizarea programelor de
ameliorare prin modelare matematica si se generalizeaza incrucisarile industriale, pentru a exploata hibrizi care manifesta heterozis.(
10
POSDRU/88/1.5/S/52614
I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei

Creterea psrilor domestice reprezint o surs viabil de acoperire a cerinelor nutritive ale
consumatorilor din punct de vedere cantitativ, dar i calitativ. Cunoaterea i managementul factorilor
care influeneaz produciile avicole reprezint atuuri ale sporirii acestor producii, n condiii de eficien
economic. Atunci cnd se aplic tehnologii corespunztoare de cretere a psrilor se pot realiza venituri
substaniale pentru fermieri.
n Romnia se acord o atenie deosebit adaptrii sistemelor de cretere i exploatare a psrilor la
cerinele Uniunii Europene. n acelai timp, este necesar s se protejeze ori de cte este posibil acele
caracteristici ale creterii i exploatrii psrilor care reprezint avantaje competitive n termeni de calitate a
produselor i impact asupra mediului nconjurtor. n faza dezvoltrii de soluii noi este important s se depun ct
mai multe eforturi n vederea promovrii sistemelor de producie prietenoase pentru mediul nconjurtor, obiectiv
realizabil avnd n vedere c suprafaa agricol a Romniei este insuficient exploatat.
Este important ca diversele soluii s rspund tuturor cerinelor privind protecia mediului nconjurtor, n
vederea conservarii arealului natural al Romniei, adeseori unic n ansamblul european. Pentru a ndeplini aceste
cerine, echipamentele pot fi modernizate prin accesarea fondurilor structurale europene. Acest manual este destinat
cresctorilor i productorilor, fcnd accesible informaiile tehnice i legale ct i cele cu privire la organizare.
Acestea fac posibil evitarea unor erori fundamentale n activitatea de modernizare a adposturilor existente i
laconstrucia de ferme noi, cu respectarea standardelor de bunstare a animalelor
n ara noastr, interesul fermierilor este mai mare pentru producerea de carne de pasre dect
pentru ou de consum. Speciile avicole destinate produciei de carne fac parte din Ord. Galliformes,
acestea fiind: gina, curca, bibilica, fazanul, prepelia i potrnichea.
Consumatorii de carne de pasre de la noi prefer, n primul rnd, carnea de gin i apoi, carnea
altor specii de psri, care se obine prin creterea i sacrificarea hibrizilor comerciali sau industriali;
acetia ofer fermierilor multiple avantaje, ntre care menionm o succesiune rapid a seriilor de cretere,
nsoit de un rulaj eficient al veniturilor obinute, cu posibilitatea de amortizare pe termen scurt a
investiiilor.
I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor.

Creterea psrilor este una dintre cele mai vechi ndeletniciri ale omenirii, deoarece oule, carnea
i grsimea de pasre au fost dintotdeauna alimente de baz pentru hrana acesteia. Crescute, la nceput, n
efective mici, n gospodriile populaiei, pentru nevoile familiale, psrile domestice de interes economic,
au sporit din punct de vedere numeric de-a lungul timpului, att la noi n ar ct i n alte ri.
Astfel, n Romnia, la nivelul anului 1938, se pare c exista un efectiv de circa 27 milioane de
psri, din care numai 1% erau rase ameliorate, carnea de pasre i oule erau obinute n gospodriile
11
POSDRU/88/1.5/S/52614
populaiei din mediu rural, populaia de aici reprezentnd 85% din populaia rii. Producia avicol de tip
industrial a nceput dup al doilea rzboi mondial, cu combinatele avicole specializate pentru oule de
consum, puse n funciune n 1960-1964; tot n acea perioad s-au construit i 7 combinate pentru
creterea puilor de carne, cu material biologic adus sporadic din Canada. nceputul industriei avicole
romneti este considerat ins anul 1967, cnd se nfiieaz ntreprinderile Agricole de Stat, se elaboreaz
tehnologii de cretere industrial a psrilor, n uniti integrate, se pun bazele seleciei i hibridrii psrilor,
deci a producerii mtcii de reproducie n ara noastr, (dup ample cooperri cu cele mai bune firme de
profil din lume) i prin elaborarea tehnologiilor de cretere industrial a psrilor, n uniti integrate, la
nivel naional i judeean.
ntre 1967-1970 sunt importate liniile pure pentru obinerea hibrizilor de ou i carne, precum i
asistena tehnic, demarndu-se programe de cretere i exploatare pe perioade de 5-10 ani:
Programele Albo 67 - din S.U.A.; Albo 70 - din Canada; Roso 70 - din Canada; Safir - din
Japonia, pentru obinerea hibrizilor specializai pentru ou consum;
Programele: Robro - 69 din Frana; Robro - 70 din Canada - pentru obinerea hibrizilor de
carne;
n anul 1971 s-a nfiinat Centrala pentru Producia Avicol - Bucureti, fapt ce a creat cadrul
organizatoric corespunztor unui sistem de producie avicol complet integrat, similar cu cel al marilor
companii internaionale, ns adaptat la condiiile social-economice din acea perioad ale Romniei (Van,
1998).
Dup 1971, au fost construite noi complexe avicole, complet integrate, pornind de la liniile pure i
pn la comercializarea produciei, au fost puse bazele tiinifice i tehnologice n acest domeniu zootehnic,
iar efectivele i produciile avicole au crescut vertiginos, n uniti specializate i corespunztor dotate din
punct de vedere tehnologic i biologic.
Toi aceti factori au fcut, ca n anul 1989, efectivele totale de psri din Romnia s fie de 127,5
milioane de capete.
Dup anul 1990, mai muli factori, dintre care amintim: criza de sistem; dezinteresul i chiar,
reaua voin a factorilor de decizie; inflaia i nivelul ridicat al dobnzilor; lipsa de furaje; blocajul
financiar i importurile masive de carne de pasre i de ou, au dus la scderea accentuat a efectivelor i
a produciilor avicole i la pierderea materialului biologic (linii pure, hibrizi, mtci), care a fost creat i
crescut cu mari eforturi n anii i n deceniile precedente.
Dup anul 1991, trecndu-se treptat la economia de pia i la demararea procesului de privatizare
din economia romneasc, a luat fiin i a sporit ca pondere, n producia avicol, sectorul privat. Acesta
deine, actualmente, 98 - 99 din efectivele totale de psri i asigur 98% din producia total de ou i de
carne de pasre (ASR - 2002) (ASR-2006, 2007, 2008).
12
POSDRU/88/1.5/S/52614
Schematic n Romania sectorul avicol se incadreaz in evoluia agriculturii din perioada pre i post
decembrie 1989, particularitile imprimate agriculturii de schimbarile de sistem politic, aa cum sunt
prezentate n tabelul urmtor, se regsesc i n exploatarea psrilor.
Tab 1. 1 Evolutia agriculturii n Romania inainte i dup 1989
Infrastructur i tehnologie
Producia agricol
Proprietatea funciar i structura exploataiilor
n Romnia procesul de modernizare a agriculturii a coincis cu perioada regimului totalitar comunist, reforma
funciar a coincis cu desfiinarea proprietii asupra terenului. De aceea este deosebit de interesant o analiz
comparativ a evoluiei urmtoarelor perioade:
nainte de 1989- minciuna
Reforma agricol, naionalizarea, colectivizarea forat ncheiat n
1962, ranii devin salariai ai CAP-urilor sau presteaz munca pe baz
de norme. Se menin proprietile rnesi din zona premontan i
montan ignorate i tolerate de autoriti.
Se implementeaz sistemul economic socialist, proprietatea colectiv
asupra pamntului, desfiinarea rnimii, n final nfiinarea clasei
muncitoare n agricultur.
Terenul agricol comasat forat, asolamente pe suprafee mari
exploatate intensiv, exploataii agricole mari si foarte mari care produc
n condiiile economiei centralizate, ferme vegetale i complexe
zootehnice de mari dimensiuni, mii de ha de teren si sute de mii de
animale (complexe de psri sau porci) sau mii de bovine.
Producia agricol se realizeaz pe baza planului centralizat, sunt
impuse nivelul produciei, alocarea resurselor, consumuri i costuri de
la nivel central. Modernizarea agriculturii se realizeaz unidirecional i
inegal, pe de o parte se construiesc sau modernizeaz obiective mari, se
implementeaz tehnologii moderne de exploatare, pe de alt parte n
CAP uri se menin tehnologii neperformante sau uzate moral cu
productivitate i eficien sczut.
Romnia pstreaz iniial contactul cu lumea occidental n domeniul
agriculturii sunt n continuare importate rase de animale moderne,
specializate, soiuri de plante i tehnologie modern. Dup 1980 se
nregistreaz insa un regres n termeni reali datorit creterii gradului de
izolare al Romniei fa de lumea occidental.
Dei sunt nregistrate niveluri de producie destul de modeste n
majoritatea exploataiilor sunt raportate scriptic producii foarte ridicate,
nejustificat fa de condiiile pedoclimatice concrete i potenialul
genetic i tehnologic al speciilor de interes agricol i zootehnic existent.
Repartizarea preferenial a resurselor genereaz mari diferene ale
nivelului produciei, chiar n exploataiile din aceleai zone
pedoclimatice.Sunt de asemenea de remarcat pierderile tehnologice
ignorate n cea mai mare parte de autoriti care distorsioneaz calitativ
i cantitativ nivelul produciilor.
Construciile agricole i zootehnice sunt tipizate, industria de profil se
dezvolt unidirecional fr a crea alternative, rmne n urma
progresului tehnologic. Sunt realizate mari lucrri de sistematizare a
teritoriului, ndiguiri, desecri, amenajri (terasri, ameliorri de toreni),
sunt redate n circuitul agricol suprafee mari din zone improprii pentru
agricultur (zone inundate, nisipuri, pante, zone mpdurite). Se
construiete un sistem de irigaii foarte vast pe aproape 3,5 milioane de
ha, energofag i dovedit ulterior neperformant economic.
ncepnd cu anul 1980 procesul investiional este ncetinit, sunt folosite
soluii neconvenionale din ce n ce mai ieftine care nlocuiesc dotrile
necesare din import, tehnologiile de cretere i exploatare sunt adaptate
nevoii de cretere exponenial a produciei n defavoarea calitii
produciei obinute i confortului minim al animalelor exploatate.
Dup 1989 - haos

Schimbarea sistemului politic din 1989 marcheaz o cotitur fundamental n
agricultura romneasc. Se pun bazele statului democratic, economic bazat pe
economia de piata. Constituia recunoate i garanteaz proprietatea privat. Se
impune o reparaie a inechitilor generate de cooperativizare.
Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 reconstituie dreptul de proprietate asupra
pmntului, au fost retrocedate suprafeele deinute de CAP uri i IAS uri
proprietarilor de drept.
Restructurarea proprietii agricole si produciei, retehnologizare, tranziia la sistemul
politic democratic i economia de pia, liberalizarea preurilor, prbuirea produciei
industriale auxiliare domeniului agricol, au generat haos n spaiul rural romnesc.
Procesul de privatizare s-a desfurat uneori netransparent, trecerea n proprietatea
privat a exploataiilor agricole a nsemnat de cele mai multe ori schimbarea
destinaiei acestora, desfiinarea exploataiei.
Au luat natere un numr foarte mare de exploataii de subzisten i de ferme mici i
mijlocii private sau de stat fr o strategie coerent i fr nici o perspectiv de
dezvoltare n economia de pia. Romnia are n continuare cel mai mare numr de
exploataii agricole din Europa.
S-au impus n agricultura romneasc n ultimii ani firme transnaionale care produc
hibrizi de plante i animale, maini, utilaje sau echipamente pentru agricultur i
zootehnie, sau prelucreaz/ industrializeaz producia agricol. Au fost importate
soiuri de plante, specii, rase i hibrizi de animale performani, dar insuficient numeric
pentru a influena nivelul produciei agricole i descurajante pentru producia intern
de material biologic, pentru selecie i ameliorare, pentru evoluia efectivelor de
animale i soiurilor de plante autohtone.
Nivelul produciei agricole a sczut dramatic, s-au nregistrat variaii mari de la un an
la altul in dini de fierstru.
Schimbrile de clim din ultima perioad, nivelul redus al precipitaiilor, abandonarea
sistemelor de irigaii, energofage i neperformante au generat o prbuire a produciei
agricole i zootehnice n primii ani dup 1989.
Calitativ se constat o cretere a produselor agricole i zootehnice dar acestea se
situeaz totui sub nivelul calitativ european din punct de vedere al aspectului i
potenialului comercial, din punct de vedere gustativ sunt ns net superioare.
Perioada dintre 1989 si 2000 este foarte dificil din punct de vedere al agriculturii
romneti. Programul de restituire funciar lansat n 1990 prin desfiinarea CAPurilor i mai apoi a IAS-urilor nu a fost urmat, din pcate, de un program de susinere
a dezvoltrii de noi structuri de producie (ferme familiale, ferme asociative) bazate pe
proprietatea privat, de un program de investiii n mijloace de producie noi, de
organizare i reglementare a pieelor agroalimentare bazat pe principiile economiei de
pia.
Exploataiile agricole sufer cronic de lipsa dotrilor i tehnologiei.
Infrastructura este mult rmas n urm, majoritatea lucrrilor de ameliorare sunt pe
suprafee mici, sunt abandonate sau distruse proiectele de infrastructur demarate
anterior cu mici excepii. Sistemul de irigaii se dovedete costisitor, inoperant n
condiiile frmirii exploataiilor pentru care a fost construit, n prezent se utilizeaz
pe cca 10 % din suprafaa iniial.
13
Impact social
nvmnt cercetare
Strategie - Economie agrar
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pentru agricultura de stat i cooperatist au existat obiective precise,

prioritar fiind creterea produciei, sectorul reprezentat de gospodriile
populaiei este n cea mai mare parte ignorat, agricultura i zootehnia
sufer un proces de industrializare la nivelul mijloacelor de producie.
n prima parte a intervalului analizat se investete masiv, se folosesc
dotri i materiale de calitate.
Dup 1980 sectorul agricol resimte din plin efortul financiar al
Romniei pentru plata datoriilor externe i susinerea proiectelor
megalomane demarate n aceast perioad. Se elaboreaz planul
aberant de sistematizare rural, n nevoia imperioas de a recupera tot
mai multe suprafete agricole.
Producia agricol se exporta ntr-o proporie nsemnat att n relaie cu
partenerii tradiionali (n mare parte membrii CAER) dar i n ri din
Europa occidental sau America. Exportul este ncurajat fr a se ine
uneori cont de costurile de producie, productivitatea muncii sau
costurile sociale sau de mediu.
nvmntul i cercetarea agricol sunt adaptate sistemului economic
socialist. Specialitii romni beneficiaz iniial de pregtire temeinic
teoretic i practic. Sunt alocate fonduri nsemnate, se construiesc sau
nfiineaz instituii specifice. nvmntul agricol cunoate o mare
dezvoltare, sunt formai specialiti i lucrtori n agricultur i zootehnie,
n industria alimentar i ramurile industriale adiacente.
Se realizeaz o reea naional de invmnt agricol mediu i superior,
sunt formate i instruite cadre didactice remarcabile internaional, sunt
realizate progrese notabile privind obinerea de soiuri performante de
plante, hibrizi de animale, tehnologii de cultivare a plantelor de cretere
i exploatare a animalelor.Ulterior spre sfritul perioadei, izolarea pe
plan internaional iminena unor schimbri radicale, genereaz un
regres mai ales din punct de vedere calitativ,n acest domeniu.
Fora de munc din agricultur este foarte heterogen, spaiul rural
sufer transformri majore, sistematizare, industrializare forat,
depopulare, srcire, urbanizare forat.
Spaiul rural altfel generos devine o opiune din ce n ce mai rar pentru
tineret, atragerea populaiei rurale n zonele urbane aproape
depopuleaz satele. Agricultura intensiv folosete fora de munc
salariat, dei la nivel declarativ condiiile de munc n agricultur sunt
dure, de cele mai multe ori slab remunerate.
ncrederea populaiei n produsele agricole romneti scade, n spaiul
rural persist nemulumirea legat de colectivizare, dezinteresul fa de
progresul tehnologic i tiinific, apare producia agricol empiric,
paralel, n spaii improprii (curi, spaii din jurul blocurilor, etc.).
Investiiile au un caracter sporadic, modul de alocare a fondurilor nu a fost unul

transparent bazat pe reguli clare, ceea ce a fcut ca acele fonduri n mare parte s fie
practic aruncate n guri negre. Romnia nu a construit propria strategie de
dezvoltare a agriculturii imediat dup ce a hotrt s aplice reforma funciar, n anii
90. Reforma funciar nu a fost urmat imediat de reforma structurilor de producie
agricol, care s contribuie la organizarea unor exploatri viabile, nu au fost definite
instrumentele de susinere a produciei agricole (mod de subvenionare a produciei,
de ncurajare a investiiilor i a modernizrii tehnologiilor de producie, de asigurare a
consultanei de specialitate ctre agricultori etc.), nu s-au organizat pieele produselor
agricole (regulile i normele de comercializare, de stabilire a preurilor de la
productor la consumator, pentru a asigura att stabilitatea preurilor la consumator,
ct i a veniturilor pentru productorii agricoli)
n anii 90 reglementarea comerului mondial cu produse alimentare era la nceputuri
i mai puteam avea nc o politic tarifar proprie.
ntruct aceast oportunitate a fost ratat, Romnia nu mai are acum libertatea din anii
90 i trebuie s compun o politic agricol pornind de la nite variabile date, care
sunt coninute n PoliticaAgricol Comun (PAC) la nivel european.
Domeniul cu cel mai mare regres in aceast perioad. n primii ani cercetarea este n
cdere liber, goana retrocedrilor, schimbarea radical de optic n privina
exploataiilor agricole, asocierea nefericit dintre agricultur i tradiie, nevoia de
reparaie ulterioar a abuzurilor regimului totalitar privind proprietatea i spatiul rural
au generat indecizie i inconsecven n privina acestui domeniu. Reforma
nvmntului, necesitatea formrii unor specialiti pregtii pentru organizarea
produciei n exploataii de mici dimensiuni cu tehnologii incerte sau improvizate, n
regim concurenial a destabilizat iniial nvmntul agricol, n aceast direcie s-au
fcut cele mai multe eforturi de redresare n detrimentul cercetrii.
Introducerea hibrizilor terminali importai n zootehnie a compensat pe termen scurt
nevoia de progres genetic, dar a creat o presiune negativ asupra sistemului de
ameliorare genetic romnesc, selecia i ameliorarea autohton fiind mai slab
reprezentate.
n prezent sunt cca 3,6 milioane de persoane active n agricultura Romniei,
reprezentnd 34,7% din populaia activ. Pe lng locuitorii dintotdeauna ai spaiului
rural sunt i cei care se reorienteaz spre agricultur n urma restructurrii celorlalte
ramuri economice. Confuzia creat ntre tradiia rneasc i exploatarea agricol
(tendina aproape involuntar de a asocia costumul popular i muzica popular cu
activitile n spaiul rural i activitatea n agricultur i zootehnie, particularizeaz
problematica social i psihologic din domeniu. De asemenea se pune accent pe
activitatea i munca in agricultur la nivel familial.
Exist posibilitatea de valorificare a percepiei consumatorilor privind calitatea
gustative superioar a produselor agricole romneti. La nivel rural sunt cele mai mari
progrese, multe sate si localiti au fost renovate i modernizate. Strategia de
reconstrucie a satelor romneti este cea mai coerent. Nivelul de trai al populaiei
rurale a crescut continuu din 1989 pn n prezent, situndu-se totui mult sub nivelul
european mai ales din punct de vedere al infrastructurii i dotrilor cu utiliti.
n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i

pieele de desfacere sunt reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni productori ai
domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional. n aceste condiii economice, este
necesar ca materialul biologic folosit n domeniul avicol, tehnologiile de cretere i exploatare,
supravegherea sanitar - veterinar i calitatea dieteticonutritiv i igienico - sanitar a produselor avicole
(carne, ou, grsimi, ficat), s fie la cele mai ridicate niveluri posibile. n ceea ce privete consumul i
cererea de produse avicole, acesta a crescut n mod constant la nivel mondial, european i zonal.
14
POSDRU/88/1.5/S/52614
I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti

Avicultura este o ramur important a zootehniei care contribuie la aprovizionarea populatiei cu
ou i carne de pasre. Este domeniul zootehniei care se ocup cu elaborarea principiilor de producie,
cretere, ntreinere, mbuntire i nmulire a raselor de psri, precum i de exploatarea lor i de
valorificarea produselor obinute.
Avicultura, n elaborarea principiilor sale, se bazeaz pe studiul dezvoltrii, n decursul timpului,
a activitii practice de cretere a psrilor domestice i pe ultimele date din producie. Verificarea,
aprofundarea, teoretizarea i generalizarea observaiilor i a rezultatelor obinute n producie, precum i
proiectarea dezvoltrii ramurii n etapele care urmeaz se fac n cadrul activitii de cercetare tiinific,
cu ajutorul tiinelor de contingen (genetica i ameliorarea animalelor, alimentaia, fiziologia, etc.).
n acelai timp este unul dintre cele mai dezvoltate i prospere segmente ale zootehniei i asta nu
doar la nivelul rii noastre, ci n ntreaga lume. Prin comparaie, se pare c, dintre toate ramurile agricole,
producia de carne de pasre este cea mai dinamic, creterile fcndu-se simite de la an la an. Dac n
1986, la nivel mondial producia total nsuma aproximativ 30 milioane de tone, patru ani mai trziu
valoarea ei se ridica la aproximativ 33 milioane de tone, trend ascendent care s-a pstrat i n urmtorii
opt ani. Astfel c n 1998 producia mondial de carne era de aproximativ 53 milioane de tone. Unul din
indicatorii cei mai sugestivi ai creterii nivelului de trai al populaiei l reprezint alimentaia. Paralel cu
ridicarea standardului de via i cu diversificarea alimentelor folosite de om, statisticile nregistreaz o
descretere a consumului de calori pe locuitor i o sporire a consumului de proteine, vitamine,
oligoelemente etc. n ceea ce privete consumul de proteine se remarc nu numai o cretere cantitativ dar
i o mbunatire calitativ, reflectat mai ales n tendina de a sporii continuu proporia proteine de
origine animal.
Astfel, dintr-un calcul efectuat pe baza ctorva din statisticile mondiale F.A.O., se constat c n
ultimii 70 75 ani, n Europa, consumul de pine pe locuitor s-a redus la mai puin de jumtate (49-46%),
n timp ce consumul de carne a sporit cu 55-60%, raportul pine/carne ajungnd de la 5,7/1 pn la 1,8/1.
Dat fiind aceast cot deosebit de mare de participare la aprovizionarea omenirii cu protein de cea mai
nalta valoare biologic, la care se adaug coninutul ridicat n vitamine i sruri minerale ale omului
aliment indispensabil , ca i contribuia la satisfacerea cerinelor de diversificare a alimentaiei umane,
precum i datorit unor particuariti biologice ale psrilor, importante pentru economia de ramur,
produciile avicole s-au dezvoltat n ultimele decenii ntr-un ritm deosebit de rapid.
Produciile pricipale ale psrilor oule, carnea, sunt foarte cutate pe pieele din Romnia.
Piaa nc nu este acoperit n totalitate fiind loc de cretere. Sectorul avicol prezint o importan
strategic n dezvoltarea economiei naionale, deoarece are ca destinaie satisfacerea necesitilor
populaiei n produse alimentare i asigurarea ntreprinderilor de procesare cu materie prim. Carnea de
15
POSDRU/88/1.5/S/52614
pasre ocup o pondere semnificativ n structura sortimental a unitilor comerciale. Acest lucru se
datoreaz apariiei unei cereri mai mari din partea consumatorilor pentru acest gen de produse, n
condiiile n care acetia sunt tot mai interesai n a avea o alimentaie corect.
I. 1 .3 Avantajele creterii psrilor
Creterea psrilor, datorit nsuirilor lor productive, pe de-o parte, iar pe de alt parte datorit
particularitilor biologice, necesit cunotiine variate din urmtoarele considerente:
numrul mare de specii (peste 10 specii) cu particulariti biologice, de cretere i de
ntreinere foarte diferite unele de altele (gini, curci, rae, gte, bibilici, fazani, prepelie, puni,
porumbei, etc.);
caracterul complex al produciilor i n special al produciei de ou;
metabolismul foarte intens, care face ca psrile s reacioneze deosebit de repede la cea
mai nensemnat modificare a condiiilor de via;
modul de reproducie caracteristic, ntreaga dezvoltare embrionar fiind sub conducerea
nemijlocit a omului;
gradul nalt de climatizare, mecanizare i automatizare a adposturilor, astfel nct psrile
sunt substrase aproape integral de sub influena condiiilor de mediu natural;
cretere n efective mari, care pot ajunge la milioane de psri pe ntreprindere etc.
Aceleai considerente fac ca tiina i practica creterii psrilor s se mbogeasc deosebit

de repede cu noi date i concluzii. Toate acestea impun o deosebit de temeinic pregtire a specialitilor
ntr-un domeniu biologic foarte larg, care implic o permanent documentare precum i o profilare a lor
pe specii i pe direcii de producie.
Particularitile specifice psrilor confer avantaje deosebite pentru exploatare, astfel:
Prolificitatea. De la o pasre de reproducie, ntr-o perioad de ouat de 30-46 sptmni, se
obine un numr mare de produi pentru carne, astfel ca o pasre poate produce annual, prin produii ei,
150-220 kg carne.
Precocitatea. Psrile specializate pentru producia de ou de consum ncep ouatul la
vrsta de 20-22 de sptmni, realiznd o producie maxim la vrsta de 28-32 sptmni. Exploatarea
tineretului pentru carne se caracterizeaz printr-o vitez de cretere mare, realiznd greutatea vie de 1,5-2
kg la gin la vrsta de 7-9 sptmni.
Puterea de adaptare la diferite sisteme de nreinere. Psrile din majoritatea speciilor au o
mare putere de adaptare la diferitele sisteme de exploatare, suportnd chiar condiii de captivitate stns
(20-25 gini / m2).
16
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aceste particulariti sunt, ns, legate de un dezavantaj care se refer la consumul cerealelor
produse care intr i n alimentaia omului.
Produciile pricipale ale psrilor oule, carnea, sunt foarte cutate pe pieele din Romnia.
Piaa nc nu este acoperit n totalitate fiind loc de cretere. Sectorul avicol prezint o importan
strategic n dezvoltarea economiei naionale, deoarece are ca destinaie satisfacerea necesitilor
populaiei n produse alimentare i asigurarea ntreprinderilor de procesare cu materie prim. Carnea de
pasre ocup o pondere semnificativ n structura sortimental a unitilor comerciale. Acest lucru se
datoreaz apariiei unei cereri mai mari din partea consumatorilor pentru acest gen de produse, n
condiiile n care acetia sunt tot mai interesai n a avea o alimentaie corect.
n acelaii timp pasarile domestice, indiferent de specie si de productia urmarita, nu lipsesc nici
uneia din curtile celor aproape trei milioane de locuinte familiale ale mediului rural de pe intreg cuprinsul
tarii. si, multumita acestora, peste jumatate din populatia tarii are asigurata acoperirea consumului de
produse avicole in proportii chiar mai mari decat media consumului populatiei noastre urbane si chiar a
celui mondial.
Rolul important socio-economic al cresterii pasarilor in conditiile specifice ale satului romanesc,
ale traditiilor seculare ale taranimii si in actualele conditii de aprovizionare cu produse avicole proapete si
de calitate, determina familiile din mediul rural si, de multe ori, chiar din orasele mici sau din mediul
preorasenesc, posesoare de curte, sa nu renunte niciodata la pasari. Pe de alta parte, calitatea deosebita a
produselor avicole taranesti determina, din ce in ce mai mult, sporirea cerintelor populatiei urbane pentru
aceste produse, ca o alternativ la produsele obinute din exploatarea clasic a psrilor.
Toate acestea determin noi oportunitati de abordare a dezvoltarii aviculturii, a armonizarii
sistemelor de intretinere a pasarilor, a calitatii si a modului de obtinere a produselor, a diversificarii
productiei avicole si a corelarii preturilor cu calitatea. |n acest fel, pasarile ar putea fi crescute, mai ales, in
urmatoarele tipuri de management :
avicultura intensiv industriala de supraproductie, realizata in mari complexe integrate pe
produs finit, dar si in unitati intensive mici si mijlocii, impreuna cu care asigura esentialul ratiei
alimentare a populatiei in produse avicole oua de consum, pui de carne de tip broiler si curcani;
avicultura fermiera semiintensiva, care, in conditii de productie ecologica, asigura produse
avicole de elita, sub etichete de calitate gastronomica sau ecologica, oua de consum si pui de gaina
crescuti in semilibertate, precum si toata diversitatea produselor furnizate de celelalte specii de pasari;
avicultura taraneasca de subzistenta rural in domeniul produselor avicole, care, in
conditiile unei serioase imbunatatiri a eficientei cresterii pasarilor in libertate, asigura, partial si pentru
piata, produse avicole de calitate si de cea mai larga diversitate.
17
POSDRU/88/1.5/S/52614
I.2 Specii i hibrizi de interes avicol

Exploatarea zootehnica a pasarilor are in vedere in primul rand urmatoarele specii; gaini, curci,
bibilici, gaste si rate. n afara acestora se exploateaza pentru ou i/sau carne i prepelie, strui, fazani etc.
Datorit nivelului produciei, potenialului productiv, pretabilitii pentru sistemul intensiv de cretere,
calitaii oulor i carnii cea mai inportant specie este gina.
I. 2. 1. Rase de gini la nivel mondial
Sunt prezente un numr foarte mare de rase din fiecare specie, rase primitive sau slab ameliorate,
organizate in general ca baze genetice, i rase ameliorate/perfectionate, care stau la baza raselor i
hibrizilor moderni, ezploatai in sistem intensiv astzi.
Astfel la gini sunt trei grupe de rase, uoare, mixte i grele, din care au evoluat liniile i hibrizii
utilizati pentru producia de ou de consum fie pentru producia de carne. Principalele rase de interes sunt
prezentate in tabelul prezentat n anexa 1
I. 2. 2 Rase de gini la nivel naional
n Romnia sunt prezente majoritatea raselor i hibrizilor industriali existeni pe piaa european.
Potenialul genetic naional. Diversitatea genetic avicol din Romnia este asigurat n cea mai mare
parte de cele 17 linii pure de gini rase uoare, de populaiile aflate n coleciile de rase ale cresctorilor particulari
i de genofondul speciilor de curci i palmipede din institute de cercetare sau staiuni experimentale. Responsabil
pentru conservarea celor 39 de rase de genotec este Federaia Asociaiilor Cresctorilor de psri de curte i
animale mici n rasa pur din Romnia, care cuprinde 19 asociaii ale cresctorilor particulari, iar pentru singura
ras autohton, Gt Gola de Transilvania, s-a constituit Asociaia Cresctorilor de Psri din rasa Gt Gola de
Transilvania Hobby G.G.T. (conform Anexa 2 )
Rase importate Sunt 2 categorii de rese care au fost importate n Romania nc de la nceputul secolului
XX, n special din Europa de vest sau din America, rase specializate pentru producia de ou sau carne i rase mixte.
(conform anexa 2 )
I. 2. 3 Hibrizi industriali de gain
Caracteristici generale ale hibrizilor de
carne Datorit diversitii de hibrizi de carne
care sunt la momentul actual pe piaa
romneasc,
este
necesar
prezentare
general a acestora, pentru a sistematiza

prezentarea materialului biologic cu care
opereaz avicultura industrial. Astfel, n afar
18
POSDRU/88/1.5/S/52614
de pezentarea parametrilor din ghidurile tehnice, prezentm i cteva detalii din practica curent a
creterii i exploatrii puilor de carne.
Cei mai performantii hibrizi pentru carne care exista in Europa in acest moment sunt: Ross
308, Cobb 500, Hybro i Hubbard Flex .
Tabelul I.2.3.1 Valorile necesarului de protein i energie metabolizabil, pentru trei hibrizi
Hibridul COBB-500, este realizat de firma Cobb Breeding Company Ltd din Anglia, fiind
adaptat diverselor tipuri de clima, precum si diferitelor sisteme de crestere. Hibridul de carne Cobb
500 a fost creat de aa natur nct s obin performane mai mari cu cheltuieli mici. Acesta este puin
pretenios n privina cerinelor nutritive, astfel c din punct de vedere proteic, discutnd despre reeta
start (procentul de protein din furaj influeneaz n general preul furajului finit), necesitile acestui
hibrid de carne sunt de 21%-22,5% PB (protein brut), spre deosebire de Ross 308, la care necesarul
variaz ntre 22-25% PB sau Hubbard Flex cu 21-22% PB3.
Din punct de vedere al condiiilor de microclimat, Cobb 500 este pretenios, necesitnd o atenie
deosebit pentru meninerea parametrilor conform ghidului de exploatare. Datorit faptului c are o
vitez mare de cretere, acesta prezint att o sensibilitate accentuat ct i faptul c la creterea pe
aternut permanent, aternutul trebuie meninut n condiii optime. Prezint o capacitate mare de
ingerare a furajului, astfel c, din punct de vedere al timpului de lumin, se pot aplica progame de
lumin cu un timp mare de ntuneric.
Ca i hibrid, Cobb 500 a fost creat n special pentru producia de piept i prezint un randament
ridicat la sacrificare. Ca dezavantaj major al acestui hibrid de carne, datorit vitezei mare de cretere,
specificm apariia sindromului morii subite a puilor. Are o viabilitate excelenta, si nu reclama
Leonard Constantin Stafie Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007
19
POSDRU/88/1.5/S/52614
conditii speciale de crestere. La varsta de 42 de zile, in cazul cresterii puilor nesexati, poate realiza
mase corporale de 2633,7 g, cu un indice de conversie de 1,76.
Tabelul I 2.3.2.Specificaii nutriionale pentru broileri nesexai
Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producia de piept i pulpe, fiind destul de bine
proporionat. Necesit un furaj mai scump pentru a obine performane dar prezint o rezisten mai
bun la condiiile de microclimat. Se gsete pe scar larg la noi n Romnia datrit faptului c
prinii de hibrizi de carne Ross au un procent mai mare de ouat fa de parinii de Cobb 500 ct i
faptul c procentul de ecloziune este mai mare.
Puiul de carne Hybro PN, produs al Companiei Euribrid din Olanda, este recunoscut pentru
performantele ridicate pe care le realizeaza. Produs al unei firme de renume puiul de carne ROSS, este
prezent in mica masura in Romania, insa performantele pe care le realizeaza il recomanda in cresterea
industriala.
n Romnia se cresc numeroi hibrizi comerciali de gin pentru carne i pentru ou. Dintre
hibrizii pentru carne, amintim: Ross 208; Lohmann Meat; Cobb 500; Starbro-Shaver;
Arbor Acres etc. La aceti hibrizi se cunosc schemele de hibridare, performanele morfo - productive,
precum i cerinele de microclimat, ca i cele nutriionale i de sanitaie, dar sunt insuficient cunoscute
caracteristicile crnii produse.
La ora actual, ntlnim frecvent trei hibrizi de carne i este vorba despre Cobb 500, Ross 308 i Hubbard Flex
Comparaiv, Cobb 500 necesit un management tehnologic pretenios dar cu o reet furajer ieftin, Ross 308
necesit un furaj foarte bine echilibrat i mai scump dar din punct de vedere al managementului nu ridic probleme
deosebite. Hubbard Flex este un hibrid care nu ridic pretenii nici din punct de vedere al managementului
tehnologic i nici din punct de vedere al furajrii.
20
POSDRU/88/1.5/S/52614
n tabelul I 2 3.3. v prezentm comparativ greutile corporale ale fiecrui hibrid ct i consumul de
furaj pentru un kg de carne n viu.
Tabelul I.2.3.3 Tabel comparativ al greutii corporale i consumului de furaj
Sursa - Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007

Caracteristici generale ale hibrizilor de gini outoare4 o prezentare comparativ a hibrizilor
care se gsesc pe piaa romneasc i pe cea european. Hibizilor de gini outoare,HY-Line Brown i
HY-Line W36 au un potenial genetic de 357 de ou respectiv 340 ou (vezi tabel).
Tab I.2.3.4. HIBRIZI GINI OUTOARE - DATE COMPARATIVE
Hibridul
Robar SL2001
Albo SL2000
Roso SL2000
HY-Line Brown
HY - Line W36
Potenial genetic
Producie oua/ efectiv mediu
Vrf de ouat
Vrsta la vrf de ouat
Furaje consumate /ou
324 ou
321 oua
93-94%
28 sptmani
142 g
326 ou
314 oua
93-94%
29 saptama ni
98-102 g
326 ou
314 oua
93-94%
28 saptama ni
116-120 g
357 ou
351 oua
93-94%
28 saptamani
113 g
340 ou
332-339 oua
93-94%
28 saptamani
95 g
Vrsta la 50/ ouat
22 saptama ni
22 saptamani
22 saptama ni
20-21 saptamani
20-21 saptamani
Zootehnie,10 Nov 2009
21
POSDRU/88/1.5/S/52614
Greutatea medie a oulor,la:

34 sptmni
70 sptmni
Greutatea corporal medie,
la:
18 sptmni
34 sptmni
70 sptmni
60,9 g
64,9 g
62,9 g
64,9 g
63 g
64,9 g
62,7 g
66,9 g
58,4 g
63,4 g
1580g
2130 g
2270 g
1275 g
1500 g
1430 g
1600g
2100-2150 g
2000 g
1250 g
1520g
1580g
Din punct de vedere al produciilor de ou obinute n condiii de ferm, observm c cei doi
hibrizi au o producie mult mai bun, de 351 ou respective 332-339 ou. Consumul de furaje pentru
producerea unui ou este de 142 g la Robar SL 2001 i 95 g la HY-Line W36. Din datele comparative
privind greutatea medie a oulor, observm c hibridul HY-Line Brown are cele mai bune performane,
respectiv o greutate medie a oulor de 62,7 g la vrsta de 34 de sptmni i 66,9 g la vrsta de 70
sptmni.
Greutatea corporal a ginilor outoare difer n
funcie de hibrid. Astfel, hibridul de ou HY-Line W36 este
cel mai uor, cu 1580 g la 70 sptmni, iar hibridul Robar
SL2001 are greutatea de 2270 g.Consumul de furaje i
producia de ou influeneaz n mod direct cheltuielile unei
ferme care exploateaz gini outoare, iar greutatea
corporal este necesar pentru calcularea densitii pe metru
ptrat, debitul de aer necesar, numr de cuibare, precum i
frontul de furajare i adpare.
Comparnd datele prezentate, se observ c fiecare hibrid prezint avantaje i dezavantaje. n
ara noastr, la momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.
I.2.4. Rase i hibrizi din alte specii de psri de interes zootehnic
Patrimonou naional Palmipede n ultimii ani s-a constatat c biodiversitatea psrilor s-a
diminuat datorit numrului redus de rase, care au corespuns cerinelor zoo-economice, msurile de
conservare luate fiind adaptate pentru fiecare ras de rae: Leeasc, Pekin, Campbell, i Alergtoare
Indian n numr de 450 capete i rase de gte: Toulouse, Emden, Chinez alb i Chinez castanie, n
numr de 130 capete. (Anexa 3)
Rase i hibrizi pentru exploatarea industrial
.Hibrizi de ra Cresterea ratelor prezinta unele avantaje de luat in seama, comparativ cu celelalte specii
de pasari:
ritmul foarte rapid de crestere;
22
POSDRU/88/1.5/S/52614
rezistenta extraordinara a palmipedelor la imbolnaviri;

pretabilitatea ridicata la cresterea extensiva (pe camp, balti, etc.).
Dintre
rasele
specializati
pentru
carne,
[Agroland 2011] 5, enumeram rasa Pekin si hibridul

Mulard. Rasa Pekin este cel mai frecvent crescuta
pentru carne in America de Nord si in Europa.
Calitatile deosebite ale acestei rase sunt viteza mare de
crestere si rata buna de conversie a furajului. La
maturitate ating greutati foarte mari si au un
temperament
extrem
de
linistit.
In tabelele de mai jos, puteti urmari parametrii de

crestere ale bobocilor de rata Pekin.
In concluzie, ratele pentru carne sunt chiar mai
potrivite decat puii de carne pentru cresterea in
gospodarie, datorita avantajelor enumerate mai sus, si
nu in ultimul rand, datorita gustului deosebit al carnii
de rata. Pentru productia de carne si ficat gras se folosesc hibrizii interrasiali si chiar interspecifici,
precum si hibrizii interliniari, existenti mai ales la rasele Pekin si Leseasca.
Hibrizii produsi pe baza de Pekin sunt cei care ating performantele cele mai ridicate pentru
productia de tineret de carne (broiler) fiind si cei mai raspanditi pe plan mondial. Cei produsi de firma
Cherry Valley Farms din Anglia, de exemplu, ating o greutate de livrare de peste 3 kg, cu un consum
specific redus, cu 10-15 zile mai devreme decat ratele locale din diferite tari.
dupa datele centralizate la firma Agroland - lider de piaa in acest domeniu
23
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 medie

Hibridul Star 53 al firmei Grimaud Freres din Franta, avand ca tata susa GL 50, cu o maturitate
sexuala la 25 de saptamani si mama GL 30, cu maturitate la 24 de saptamani si o productie de 230 de oua
in 44 de saptamani ajunge la o greutate de 3 kg la 42 de zile, cu un indice de consum de 2,4. La 49 de zile
bobocii cantares 3,4 kg cu un indice de consum de 2,6
Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 greu

24
POSDRU/88/1.5/S/52614
Dintre hibrizii de rata leseasca (Barbarie) crescuti pentru tineret de carne cu caracteristici
productive foarte ridicate, se pot cita cei produsi de firma Grimaud Freres din Franta. Un alt hibrid foarte
important este mulardul produs prin incrucisarea a doua specii de rate, leseasca pe linie paterna si o rasa
din specia ratelor comune pe linie materna. Atunci cand ratele lesesti si cele comune se imperecheaza in
mod natural, procentul de fertilitate este de obicei foarte scazut. In prezent este obisnuita folosirea
insamantarii artificiale pentru a creste fertilitatea.
Alegerea rasei de rata comuna se opreste cel mai frecvent asupra Pekin-ului, rasa de carne, cu o
buna productie de oua. Se pot folosi si alte rase de carne ca Rouen si Orpington, sau de oua, cum este
Campbell. Rouen este o rasa cu productie mica de oua, Orpington se utilizeaza putin in acest scop, desi
rezultatele obtinute sunt foarte bune, iar Campbell kaki, care produce un numar mare de oua, transmite o
greutate mica bobocilor.
Hibrizi de gsc
Hibrizi de curc cei mai raspanditi sunt: Big 6, Big 12, t6 si T9, cu grad mare de adaptabilitatte
la condiiile specifice din rase grele, specializate pe productia de carne, mai exact hibrizi industriali Big 6
si Hybrid XL, acestea avand o rezistenta mai buna dar nu ajung la performantele celor de mai sus. Big 6
si Hybrid XL se preteaza foarte bine si pentru cresterea in gospodarie, facuta cu dedicare si pricepere,
multi crescatori avand rezultate spectaculoase (in mod frecvent greutate peste 25 kg -la masculi- si
greutatea pieptului peste 10 kg de carne). In afara de conditiile de crestere prezentate aici , foarte
importante sunt furajele administrate in primele luni. De exemplu starter-ul trebuie sa contina minim 27%
proteina, sa fie granulat (2mm) si sa aiba o culoare mai intensa (preferabil rosie) deoarece curcanii au
vederea slaba.
Tabelul I.2.4.1 performantele in crestere ale masculilor de Hybrid XL,
Varsta
Greutate vie Consumul de furaj
Conversia de furaj
Saptamanal Cumulativ
(zile)
(saptamani (Kg)
)
(Kg)
(Kg)
saptamanal
cumulativ
0.17
0.18
0.18
1.06
1.06
14
0.36
0.24
0.42
1.26
1.17
25
POSDRU/88/1.5/S/52614
21
0.77
0.54
0.96
1.32
1.25
28
1.36
0.80
1.76
1.36
1.29
35
2.14
1.11
2.87
1.42
1.34
42
3.08
1.42
4.29
1.51
1.39
49
4.12
1.70
5.99
1.63
1.45
56
5.28
1.94
7.93
1.67
1.50
63
6.49
2.28
10.21
1.88
1.57
70
10
7.75
2.52
12.73
2.00
1.64
77
11
9.05
2.78
15.51
2.14
1.71
84
12
10.39
3.10
18.61
2.31
1.79
91
13
11.76
3.48
22.09
2.54
1.88
98
14
13.15
3.61
27.70
2.60
1.95
105
15
14.51
3.75
29.45
2.76
2.03
112
16
15.87
4.14
33.59
3.04
2.12
119
17
17.19
4.33
37.92
3.28
2.21
126
18
18.48
4.41
42.33
3.42
2.29
133
19
19.73
4.56
46.89
3.65
2.38
140
20
20.91
4.60
51.49
3.90
2.46
147
21
22.06
4.97
56.46
4.32
2.56
154
22
23.14
4.98
61.44
4.61
2.66
(conform producatorului, Hendrix Genetics Ltd. www.hybridturkeys.com)

Bibilicile pentru carne i
ou n fiecare zon probabil
c li se spune ntr-un anumit
fel. n Oltenia li se zice ce
iar n Moldova pichere. Se
pot
creste
impreuna
cu
celelate pasari. prefera un

furaj mai bogat in proteina
(cum
este
starterul
de
curcani) dar este in regula si

sa se furajeze cu starter de
pui. Cresterea bibilicilor in
sisteme
de
intretinere
intensive, desi de curand

practicata, este intr-o continua dezvoltare, promitand profituri uriase, avand in vedere carnea foarte
26
POSDRU/88/1.5/S/52614
cautata in restaurante , atat in cele din Romania cat mai ales in cele din strainatate. Carnea de bibilica are
un continut ridicat de proteina(23%), scheletul este fin si usor, marind randamentul in carne, care poate
ajunge la 72-75% la carcasa pentru friptura. Oul de bibilica are, in medie, 45 g si contine: 13,5% proteina,
12,5% grasimi, 0,8% glucide, 0,9% substante minerale si 72,8% apa. Substanta uscata din continutul
oului de bibilica este cu 3-5% mai mare decat la oul de gaina, iar continutul in vitamina A de 2-3 ori mai
mare. Oul de bibilica are un gust mai aparte, apreciat de consumatori datorita substantei uscate. In
comparatie cu gaina, incidenta bolilor la bibilici este mult mai redusa, la toate categoriile de varsta.
Practic, nu se cunoaste sindromul respirator, inclusiv micoplasmoza respiratorie, pseudopesta,
encefalomielita. Se intalnesc, totusi, boli parazitare(coccidioza, trichomonoza, histamonoze si uneori
aspergiloza si candidoza). Rezultatele bune inregistrate in sistemul intensiv cu hale fara ferestre, pe
asternut sau in baterii, greutatea oului, viteza de crestere, conversia furajelor etc lasa sa se intrevada largi
perspective de dezvoltare a acestei specii de pasari in crescatoriile de la noi din tara
Prepelie Cresterea prepelitelor este o activitate
cunoscuta inca din secolul al XII-lea in Japonia, cand erau
tinute in gospodarii ca pasari de ornament, insa abia dupa a
doua jumatate a a secolului al XIX-lea populatia se inmulteste
considerabil, pasarile fiind crescute si pentru consum. Pe piata
autohtona, desi aceasta indeletnicire este mai noua, s-a format,
odata cu aparitia fenomenului de crestere a acestor pasari si o
piata de desfacere, Exista aproximativ 15 rase de prepelite pe
tot globul, insa mai cunoscute sunt prepelita japoneza si
prepelita faraon, cel mai des intalnite in crescatorii. Prepelita californiana cu mot este una dintre cele mai
mult cautate rase in cazul celor care cresc aceste pasari ca un hobby; la fel si prepelita Madagascar, o
specie destul de rara, dar foarte cautata si apreciata. Prepelita chineza pitica este cea mai mica prepelita de
pe planeta si exista in mai multe variante de culori. Prepelita strauss este cea mai colorata dintre toate
rasele de prepelite (este albastra si are un mot portocaliu). Prepelitele de copac sunt mai rare la crescatorii
de hobby.
Unul dintre principalele avantaje ale cresterii prepelitelor este reprezentat de faptul ca nu solicita
un spatiu larg pentru amplasarea boxelor, pe o suprafata de un metru patrat putand fi tinute aproximativ
120 de pasari. Densitatea recomdata pe metru patrat este insa de 80-100 capete, pentru a se obtine o
productivitate optima. Pentru o economie de spatiu pot fi amplasate pana la 7 boxe suprapuse. Crescatorul
trebuie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asigurarea unei temperaturi constante, intre 18 si 25 de
grade celsius, ferite de curenti de aer. La fel de importanta este lumina din incaperea in care sunt tinute
27
POSDRU/88/1.5/S/52614
prepelitele si evitarea oricaror factori de stres. Curatenia este un alt factor decisiv in crescatorie, astfel
custile, tavitele de apa si recipientele pentru mancare trebuie sa fie curatate frecvent.
Crescatoriile pot fi orientate fie spre productia de oua, fie spre cea de carne, sau mixte. Specialistii
recomanda pentru reproductie trei masculi si noua femele, pentru a asigura o fecundatie de aproape 100%.
Crescatorul ar trebui sa asigure baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4
saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani). Pentru investitii mai reduse se poate folosi si
cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere.
Avantajele cresterii prepelitelor:
dimensiunile mici (care permit de exemplu sa gazduim 100-110 indivizi pe metru patrat);
cantitatea mica de furaje consumata zilnic (25-30g pentru o prepelita adult);
pentru demararea unei mici crescatorii investitia este convenabila
ouatul precoce, abundent si regulat (femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, iar daca
este bine ingrijita poate produce pana la 350 oua/an)
prepelita de carne (faraon) poate fi comercializata la 40-50 de zile avand o greutate de cca.
350-400 grame/buc
intrebuintari multiple: oua, carne, repopulare, dresajul cainilor de vanatoare.
crestere si maturizare sexuala rapida (dupa 40 de zile masculii sunt folositi pentru
reproductie)
rezistenta la boli (daca se pastreaza conditiile optime de igiena, furajare si climat nu apar
probleme de sanatate)6
I.3 Sisteme de cretere i exploatare

Prezentm n continuare principalele caracteristici ale sistemelor de cretere si exploatare a
pasrilor
precum s principalelr direcii de evoluie n perioada urmatoare , definitorii pentru
determinarea necesarului de finanare a sectorului avicol din Romania, avnd n vedere atenia acordat
de ara noastr adaptrii la cerinele Uniunii Europene de cretere i exploatare a psrilor ca necesitate
impus de caracteristicile competitivitii i calitii produselor, a impactului asupra mediului, n sectorul
avicol.
.
I.3.1. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia de oua:
In cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de tehnologii care,indiferent daca se
refera la o spesau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizateprin nivelul la
6
www.quail.go.roPrepelite
28
POSDRU/88/1.5/S/52614
care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea
diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice.
In general,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru
1m de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pretde cost mai scazut.
Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele
:intretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semiliberate la sistemele semiintensive
si in captivitate la sistemele intensive.
Sistemul extensiv de intretinere consta in punerea la dispozitia pasarilor a suprafetelor de teren,
campuri, lucerniere, pajisti sau ape, in functie de specie.Acest sistem este specific gospodariilor
individuale, cand puii obtinuti prin clocitul natural se cresc cu ajutorul clostilor in libertate, folosindu-se
drept closti gaini sau curci.Este indicat ca, in organizarea acestei munci, sa fie asezate mai multe closti
odata pe oua, care sa scoata puii in aceasi zi, dand posibilitatea regruparii puilor la mai multe closti,
pentru ca o parte din ele sa fie folosite pentru productia de oua. La o gaina closca se pot reaprtiza pentru
crestere 15-25 pui, in finctie de marimea ei si de sezon, mai putini iarna si mai multi vara; unei curci pot
fi repartizati cate 25-40 pui, iar la o gasca se pot repartiza pentru crestere cate 15 boboci.Aceasa
repartizare se face in ziua ecloziunii,seara,pt ca,a doua zi,closca respectiva sa aiba nr fixat de pui spre a se
obisnui de la inceput cu ei.Pentru cresterea puilor de catre closti,care nu au ajuns cu clocitul pana la
ecloziune,repartizarea se face dupa 5-15 zile de clocit.In acest scop se ridica 2/3 di oua si in cursul noptii
puii se introduc in numar 2-3 sub closca,urmarindu-se cum se comporta cu ei;in cazul cand ii primeste
restul puilor,se introduce dimineata sub aripi in timp ce closca sta pe cuibar.
Sistemul semiintensiv se recomanda pentrut crescatoriile relativ mici la care se doreste sa se
combine avantajul unui adapost bun,care sa asigure pasarilor conditi de cazare si de productie bune pe
timpul iernii,cu avantajele utilizarii,pe timpul verii,unor spatii inerbate. Cresterea si intretinerea puilor
Cresterea puilor se face in puiernite fara a mai fii folosite clostile.Inca de la incubator,se recomanda sa fie
sortati
pui
dupa
dezvoltarea
corporala,starea
lor
de
voiciune
si
durata
ecloziunii.
Ambalarea si transportul puilor de o zii se face in cutii de carton cu capacitatea de 100 de pui;transportul
se face cu autocamionul,trenul sau avionul. Pui se repartizeaza in puiernita dupa starea lor de voiciune,ia
durata de crestere depinde de anotimp.In general timpul necesar este de 8 saptamani,timp in care puful se
inlocuieste cu penajul juvenil,ce apara corpul puilor de frig,permitand cresterea lor in incaperi
neincalzite.Cresterea in puiernite prezinta anumite avantaje:puii sunt feriti de frig adaposturile pot fii
curatate si dezinfectate usor,iar munca ingrijitorilor poate fii organizata.
Lucrarile ce se executa intr - o puiernita sunt:
pregatirea puiernitelor pentru intrarea in functiune;
primirea si sortarea puilor;

29
POSDRU/88/1.5/S/52614
impartirea puilor pe loturi in compartimente;
ingrijirea si hranire;
scoaterea lor in solarii si padocuri;
curatenia si dezinfectia periodica a adaposturilor;
bonitarea si trecerea puilor in adaposturile de vara.
Durata de crestere a puilor in puiernite depinde de specie, rasa si in special de sezon. Puii de gaina
si de curca au nevoie de intretinere mai indelungata (cel putin 2 luni) decat bobocii de rata si gasca acestia
din urma imbracandu-se cu penaj mult mai repede. Formarea compartimentelor in puiernite este
dreptunghiulara sau patrata, pentru a asigura patrunderea luminii in mod direct pe cel putin 1/3 din
suprafata interioara.culoarul de servici stabileste legatura intre compartimentele puiernitei. Incalzirea cu
sobe cu carbuni, sobe cotlon sau sobe obisnuite nu constitue sistemul cel mai bun, deoarece aerul se
viciaza repede si prezinta pericol de incendiu.De aceea,acolo unde exista sursa de curent electric se
folosesc eleveuzele sau crescatoarele electrice, formate din rezistente bine izolate,montate sub un
reflector.Aparatele de incalzire cu apa calda sunt formate din radiatoare, asezate orizontal la 0,25
cmdeasupra podelei sau din tevi incalzite,situate de-a lungul puiernitei. Echilibrarea factorilor de micro
climat(fizici, chimici si biologici) duc la obtinerea unor rezultate bune in cresterea puilor. Asternutul de
paie tocate,de floarea-soarelui,se aseaza in strat de 5 cm si se primeneste periodic,in special in locurile
unde stationeaza puii mai mult,iar in restul puiernitei o data pe saptamana. Asternutul poate fii format din
talas sau turba, fiind contraindicat rumegusul de lemn,deoarece consumand din el, puii pot suferii de
impaslirea guii si indigestie. In zilele calduroase pui se scot in padocuri,iar dupa varsta de o luna pt a se
preveni aglomerarea lor in colturile puiernitei,se aseaja stingii pentru dormit la o distanta mica de podea.
La puii la care densitatea este mare pe o suprafata mica si cei eclozionati toamna apar o serie de
vici,cum ar fii canibanismul(puii se ciugulesc pana la sangerare).In unele crescatorii s-au putut combate
viciile cu ajutorul hartiei rosii puse in geamuri pentru a masca culoarea rosie a vaselor de sange
superficiale de pe pielea puilor,ce ii tenteaza la ciugulit. O mare importanta se da supravegherii puilor cu
semne de boala,care se izoleaza si daca 24 de ore nu prezinta semne de insanatosire se sacrifica. Ca
masuri preventive se varuiesc zilnic peretii puiernitelor pana la inaltimea de 1 metru si se iau masuri
pentru dezinfectia periodica,precum si pentru vaccinarea puilor. Programul in puiernita se desfasoara in
felul urmator:dimineata se face controlul sanatatii puilor,hranirea si adaparea,se controleaza temperatura
din puiernita,aerisirea,se face schimbarea asternutului reinnoirea dezinfectantilor si dezinfectoare,precum
si curatarea in padocuri. In cursul zilei se face hranirea si schimbarea apei incontinuare,controlul
temperaturii si se scot puii in padocuri,daca timpul permite.Seara,dupa hranire,se controleaza din nou
temperatura in adapost,se observa felul cum dorm puii si daca se urca pe stinghii.Apoi se pregateste hrana
30
POSDRU/88/1.5/S/52614
pentru a doua zii si se preda puiernita schimbului de noapte care va controla starea generala a puilor si
temperatura in puiernita.
Creterea ginilor outoare pe aternut permanent cu acces liber n padoc Este o varinat de
cretere i exploatare a ginilor outoare de viitor, deoarece mbin avantajul unui adpost n care factorii
de microclimat sunt controlai cu influena favorabil a mediului nconjurtor. Din punct de vedere
tehnologic n plus fa de sistemul de cretere la sol pe aternut permanent apare padocul exterior care
conform Regulamentelor Europene ct i a legislaiei romneti trebuie s ntruneasc urmtoarele
condiii:
ginile s poat beneficia n timpul zilei de posibilitatea permanent de micare n aer
liber, cu excepia cazului unor restricii temporare impuse de autoritile veterinare sau vreme;
terenul accesibil ginilor este, n cea mai mare parte, acoperit de vegetaie i nu face
obiectul nici unei alte utilizri, cu excepia livezilor, zonelor mpdurite sau punilor, cu condiia ca
aceast ultim opiune s fie autorizat de autoritile competente,
Pentru spaiile exterioare densitatea psrilor nu trebuie n nici un moment s
depeasc 2500 gini pe hectar de teren la dispoziia ginilor sau o gin la 4 metri ptrai; cu toate
acestea, atunci cnd fiecare gin dispune de cel puin 10 metri ptrai, cnd se practic o rotaie i cnd
ginile au acces liber pe tot spaiul pe toat perioada de via a efectivului, fiecare ngrditur utilizat
trebuie s permit n fiecare moment cel puin 2,5 metri ptrai pentru fiecare gin;
spaiile exterioare nu trebuie s se ntind dincolo de o raz de 150 metri de la trapa de
ieire din cldirea cea mai apropiat; cu toate acestea, se autorizeaz o extindere de pn la 350 metri de
la trapa de ieire din cldirea cea mai apropiat cu condiia s fie repartizate uniform, pe toat suprafaa
spaiului exterior, n sensul acestei dispuneri, un numr suficient de adposturi i jgheaburi, adic cel
puin patru adposturi pe hectar.
Prin utilizarea acestei metode se reduc apariia unor boli tehnologice cum ar fi ciupirea penelor. Ca
un dezavantaj precizm creterea consumului de furaj pe un ou ct i scderea procentajului de ouat.
Modul de echipare al halelor de producie, utilajele tehnologice ct i condiiile de microclimat sunt
identice ca la sistemul de cretere la sol (n funcie de capacitatea de producie, daca sunt effective mici se
vor utiliza sisteme manual i sem-iautomate iar pentru efective mari utilaje complet automatizate).
Reetele furajere trebuie s ntruneasc cerinele nutriionale recomandate de productorii de hibrizi de
gini outoare.
Deoarece astazi Uniunea Europeana ofera fonduri pentru foarte multe tipuri de afaceri agricole si
pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural, multi intreprinzatori au invatat ca folosirea mijloacelor
tehnologice moderne duc la o crestere a productivitatii chiar si in conditiile in care spatiul este limitat.
31
POSDRU/88/1.5/S/52614
Astfel, o microferma de gaini ouatoare -free range - face ca profitul sa fie mai mare decat in cazul
unor ferme traditionale de crestere a gainilor deoarece un astfel de tip de ferma obtine o productivitate
ridicata, iar pretul acestor oua este mai mare decat al celor provenite de la gainile crescute in sistemul care
foloseste baterii.
In prezent, dintr-un total de 334.600 tone de oua romanesti, aproximativ 87% sunt obtinute in
ferme mai mari de 10.000, iar 13% provin din ferme mai mici de 25 de capete. In cazul fermelor cu
efective mai mici de 25 de capete gaini ouatoare, productia este in general pentru autoconsum sau pentru
reimprospatarea efectivelor de gaini.
In plus, din totalul fermelor intensiv-industriale in ceea ce priveste sistemul de crestere si
exploatare a gainilor, doar un procent de 17% foloseste sistemul de crestere in baterii, iar 83% folosesc
cresterea la sol pe asternut permanent.
Cresterea gainilor ouatoare in sistem ecologic prezinta doua posibilitati, iar una dintre acestea este
cea in care sistemul de crestere este cel pe asternut permanent cu acces liber in padoc (free range), iar
ouale produse sunt numerotate cu cifra 1.
O astfel de ferma deschisa in Suceava are o capacitate de productie de 600 de capete gaini
ouatoare pe serie. Microferma respecta toate reglementarile europene si nationale cu privirea la cresterea
gainilor in sistem ecologic. Densitatea pe mp este de maxim 9 gaini ouatoare, iar hranitorile circulare
trebuie sa asigure minimum 4 cm/pasare. Cuibarele ar trebui sa asigure spatiul pentru cel mult 7 gaini, iar
stinghiile de odihna trebuie sa asigure un spatiu minim de 15 cm pentru fiecare pasare.
In cazul padocului, gainile trebuie sa beneficieze pe durata zilei de posibilitatea permanenta de
miscare in aer liber, exceptie facand cazurile in care exista restrictii temporare impuse de autoritatile
veterinare sau de vreme. Terenul folosit ca padoc va fi acoperit de vegetatie si nu va face obiectul niciunei
alte utilizari, cu exceptia livezilor, a zonelor impadurite sau a pasunilor (aceasta ultima optiune trebuie sa
fie autorizata de autoritatile competente).
Toate echipamentele si adaposturile de pasari trebuie sa fie conforme cu prevederile Ordinului nr.
136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru
protectia gainilor ouatoare.
Acest sistem - free range - permite oricand trecerea in sistem ecologic deoarece toate cerintele sunt
similare. Investitia initiala poate pleca de la 3.000 de euro in functie de numarul de pasari, dar poate sa fie
si mai mica mai ales in cazul in care echipamentele si spatiile de crestere sunt amenajate si realizate in
regie proprie. Pretul acestor oua obtinute in sistem -free range- este cu cel putin 50% mai mare decat in
cazul pasarilor crescute in baterii. Standardele comunitare si sistemul de control obligatoriu garanteaza
consumatorilor faptul ca aceste oua sunt obtinute in sistem astfel ca valoarea acestora este mai mare, iar
pretul este justificat.
32
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cresterea semiintensiva a gainilor reprezinta o imbunatatire a cresterii traditionale, pasarile fiind

intretinute in hale de ouat sau cotete, harem prevazute cu solarii si padocuri, prezentand o serie de
avantaje:
reducerea consumului de furaje concentrate, prin utilizarea resurdelor naturale pe
care le asigura o gospodarie;

pastrarea unei bune stari de sanatate a efectivelor, fara adaosuri importante de
substante biologic-active, datorita miscarii pasarilor in aer liber si in soare si datorita posibilitatii acestora
de a-si asigura o parte din viamine si saruri minerale, direct din mediul natural in care traiesc;
investitii relativ mici, constand in general din modernizarea sptiilor existente;
realizarea unei productii sustinute de oua si ceea ce este important, de o excelenta
caliatate, asa numitele oua taranesti, care se bucura de o buna apreciere pe piata, datorica coloratiei
accentuate a galbenusului si gustului superior, comparativ cu al celor obtinute pe cale industriala.
Pentru a-si moderniza crescatoria si a o face semiintensiva, un crescator particular, trebuie sa tina
seama de urmatoarele aspecte:
modernizarea adaposturilor existente;
imbunatatirea tehnologiei de credtere;
completarea ratiilor furajere.
Iarna, pentru fiecare kg de greutate vie este necesar cel putin de 1m de aer proaspat pe
ora.Temperatura din adapost trebuie mentinuta cat mai aproape de nivelul optim 15-25C,la care
productia este maxima cu consumul cel mai redus de furaje.
Mentinerea gainilor in conditii nefavorabile determina pe rand 4 fenomene.La aparitia conditiilor
nefavorabile,se micsoreaza mai intai greutatea oulor,apoi scade ritmul de ouat pana la incetare,urmeaza
scaderea treptata a grautatii corporala si de abia in final pasarile incep sa naparleasca.Conditiile
nefavorabile prin care trec,toamna,gainile sunt scaderea naturala a zilei-lumina.Scaderea duratei zileilumina determina o scadere a productiei de oua,pentru ca lumina este primul dintre factorii care
influenteaza ouatul.
Crescatorul care intentioneaza sa-si modernizeze crescatoria in primul rand va trebui sa-si puna un
bec electric in adapost.In acest fel,atunci cand incepe sa se intunece afara,gainile se retrag in adapost unde
gasesc lumina,hrana si apa,caldura si aer curat.
Asa dar,pe jumatate din suprafata adapostului se amenajeaja paturi de dormit,cu stinghii amplasate
la 40 cm deasupra pardoselii si la distanta de 35 cm intr-o o stinghie si alta.Sub pat se formeaza astfel un
spatiu in care se strag dejectiile pasarilor,care va fii protejat de o plasa de sarma,care sa nu permita
pasarilor sa patrunda in aceasta zona.In cealalta jumatate a adapostului,spre usa de acces,se aseaja un strat
gros de paie (cca 20 cm), iar deasupra acestuia vor exista 2 jgheaburi pentru furaje si un jgheab pentru
33
POSDRU/88/1.5/S/52614
apa.Inaltimea hranitorilor si a dapatorilor va fii astfel calculata in cat marginea superioara a acestora,sa se
afle la inaltimea spinarii pasarilor. Pe peretele frontal vor fii prevazute:usa de acces al crescatorului si una
sau doua ferestre,iar intre ferestre va fii amplasat becul electric in asa fel incat lumina sa vina din aceeasi
directie ca si ziua,sa lumineze puternic zona de hranire si adapare si cat mai putin zona de ouat si patul de
dormit.
Evacuarea aerului viciat se va face de la nivelul patului, printr-un cos de evacuare.Volumul de aer
introdus si evacuat se va asigura, atat prin reglarea deschiderii ferestrelor,cat si prin cosul de evacuare.De
volumul de aer existent in adapost ne dam seama dupa comportamentul pasarilor si prin calitatea
asternutului,care va trebuii sa fie suficient de gros si in permanenta schimbat.Un asternut gros,bine
intretinut, va intra intr- o usoara fermentatie, cu degajeara de caldura, dar fara emanare puternica de
amoniac.
Sunt doua probe care ne indica o ventilatie insuficienta a adapostului: degajarea puternicac de
amoniac,care se simte la nas si la ochi cand intram in adapost si cresterea umiditatii in
asternut,concomitent cu aparitia de condens pe pereti.
Aceste aspecte pot fii evitate daca,concomitent cu marirea ventilatiei,se asigura incalzirea
adapostului,care la ora actuala este destul de costisitoare si de aceea un bun crescator nu trebuie sa ajunga
niodata la aparitia umiditatii si a proceselor fermentatiei in adpost,ci sa le previna printr-o buna izolare
termica a adapostului si printr-o rationala aerisire in timpul iernii.
Sistemul intensiv: reprezinta cea mai moderna forma de crestere si exploatare sa pasarilor, in care,
pe baza mecanizarii complexe si aplicarii celor mai moderne metode de alimentatie, ingrijire,selectie si,
cu un consum minim de munca si furaje, productivitatea pasarilor si productia lor sunt foarte ridicate.
Cresterea pasarilor in sitemul intensiv prezinta o seria de caracteristici.
Halele sunt de mare capacitate,cu suprafete de 1000-1200m,cu mecanizarea si
automatizarea aproape integrala a procesului de productie.
Au fost eliminate padocurile,solariile,lumina naturala,trecandu-se la intretinerea
pasarilor in captivitate (intretinere intensiva).
Pot fifolosite nutreturile combinate ,iar mecanizarea distribuirii hranei micsoreaza
risipa de furaje.
au fost concentrate efective de mari suprafete de suprafete mici de teren,pretizand
doar cca 20% din suprafata de teren necesara in sistemul semiintensiv.
Densitatea pasarilor din adapost se mareste de la 2,5-3 capete pe m la 6-9 capete pe
m in cazul intretinerii pe asternut si stinghii sau la 15-21 capete pe m in cazul exploatarii in baterii.
Datorita concentrarii efectivelor de pasari, se impune specializarea intreprinderilor si
cooperarea dintre ele prin integrarea pe verticala. De exemplu, pentru producerea oualorde consum, este
34
POSDRU/88/1.5/S/52614
nevoie de unitati de selectie si hibridare producatoare a materialului de reproductie; unitati pentru

producerea nutreturilor combinate; ferme de reproductie; statii de incubatie; ferme de crestere a
tineretului de inlocuire; ferme pentru exploatarea gainilor ouatoare ;unitati de prelucrare a produselor si
subproduselor; unitati de desfacere.
Dezvoltarea industriei constructiilor si a materialelor de constructi,precum si
realizarea unoe echipamente de exploatare automate, au creat implicit conditiile necesare imbunatatirii
fluxurilor tehnologice, prin realizarea unor constructii si utilaje in masura sa asigure cerintele fiziologice
si eficienta exploatarii.
Toate adaposturile din sistemul intensiv industrial fuctioneaza pe principiul
populare si depopulare totala (totul plin,totul gol). Popularea si depopularea totala se pot organiza pe
adaposturi,pe grupe de adaposturi sau pe intreaga ferma.
Concentrarea de efective mari pe suprafete de teren mici permit asezarea fermelor
avicole in imediata apropiere a pietelor de desfacere,ceea ce inlatura cheltuielile de transport si usureaza

aprovizionarea populatiei cu produse proaspete.
Sistemele de intretinere intensiva prezinta 2 dezavantaje:
investitii mari la inceput;
aparitia la pasari,ca urmare a densitatii sporite, a unor vicii(spargerea si consumarea
oualor, canibalism).
Aceste neajunsuri pot fii depasite, deoarece cheltuielile sunt compensate de economiile ce se
realizeaza ca urmare a folosirii unei suprafete mici de teren si a sporirii productivitatii muncii iar pentru
vicii, avicultorii au la indemana o serie de masuri cu care sa le previna si sa le combata.
Exploatare gainilor pentru productia de oua pe asternut permanent este o metoda mai putin
costisitoare in ceea ce priveste amenajarile interioare ale halelor; in acelasi timp, constitutie un examen
riguros pentru un bun crescator, deoarece realizarea tuturor factorilor de microclimat, operatie destul de
pretentioasa, influenteaza intr-o masura neinsemnata desfasurarea procesului de crestere. Asternutul este
elementul de baza, calitatea lui conditionand calitatea atmosferei interioare.Acesta trebuie pregatit cu
cateva zile mai inainte, uscat, s nu produc praf, sa nu aib mirosuri anormale. Formarea asternutului
permanent presupune urmatoarele operatii:
direct pe pardoseala se asterne un strat de praf de var cu grosimea de 2-3 mm;
se aseaza materialul ales pentru asternut in strat de 5-8 cm se lasa in repaus timp de
de la 7-10 zile se afaneaza zilnic, pana la fund si se adauga un strat nou de 2-3 cm;
5-7 zile;
se lasa nemiscat timp de 3-5 zile (daca exista tendinta formarii unei cruste, se intervine mai repede);
35
POSDRU/88/1.5/S/52614
se continua afanarea stratului superficial, restul lasandu-se sa fermenteze si sa
se adauga asternut proaspat in strat de 2-5 cm la anumite intervale, in functie de
degaje caldura;
starea timpului si de situatia din hala.
In principiu, asternutul din hala trebuie pastrat in permanenta uscat, fara degajari de amoniac sau
praf. Amoniacul, chiar in limitele admise, cand este usor suportat de om, este daunator puilor, provocand
leziuni oculare si afectiuni respiratorii.De aceea, cele mai mici urme de amoniac trebuie indepartate.
Degajarile de amoniac se evita prin indepartarea portiunulir umede din asternut si din jurul adapatorilor si
prin mentinerea unei densitati optime pe m de suprafata. Materialul pentru asternut trebuie deci sa aiba o
higraoscopicitate ridicata, o capacitate mare de absorbtie, sa ife uscat, sa fie ieftin si usor de
procurat.Deoarece asternutul permanent are miraculoasa calitate de a se autointretine, se va insista putin
asupra acestui aspect care poate deveni periculos. Sunt doua conditii ale pastrarii asternutului
permanent:un strat suficient de gros (25-35 cm) si o umiditate corespunzatoare (20-30%). Daca stratul de
asternut este prea subtire el se deterioreaza prin faramitare, iar dejectiile produse de pasari devin treptat
predominante in asternut.in timpul verii, in conditii de uscaciune a atmosferei si de ventilatie puternica,
umiditatea din asternut scade la 18% si chiar pana la 12%, asternutul devenind prafos. Praful din asternut
reprezinta de fapt dejectii uscate, care se ridica in atmosfera, fiind inspirate de pasari; ca urmare, ele se
lipesc de caile respiratorii, pe mucoasele nazale si oculare si pe piele, fiind infectante si iritante. Daca este
iarna efectul este si mai dezastruos. Cand umiditatea creste intre 30-40%, procesele fementative se
accentueaza, degajarea de amoniac devenind foarte puternica. Fiind un gaz mai usor decat aerul,
amoniacul are tendinta de a urca, de a nu ramane in zona inferioara unde se gasesc pasarile. Daca ins
umiditatea relativa a aerului din hala creste (si este normal sa creasca concomitent cu umiditatea din
asternut), atunci amoniacul nu se mai ridica, ci ramane in zona inferioara, unde se gasesc pasarile,
expunandu-le la actiunea lui nociva.
In acest stadiu, crescatorul insa poate interveni pentru corectarea asternutului, prin:
rascolirea puternica a asternutului, pentru distrugerea crustei, care incepe sa se
formeze si pentru aerisirea lui;
indepartarea din adapost a portiunilor de asternut foarte umed, din jurul adapatorilr
sau de pe langa pereti;
incorporarea de praf de var si superfosfat in asternut, in cantitati de 150-200g/ m;
completarea strtului de asternut cu noi cantitati de asternut uscat si ametecarea
acestuia cu asternutul existent, pentru a scadea umiditatea la valori normale(25%).

Daca in stadiul in care asternutul da semne de deteriorare nu se iau masurile de mai sus,
umiditatea poate ajunge la 40% si chiar mai mult; in aceste conditii, fementarea inceteaza, crusta rece si
36
POSDRU/88/1.5/S/52614
umeda se ingorasa si microclimatul din adapost este total compromis. Dar, chiar si un asternut gros se
poate deteriora, in special in timpul iernii, daca pierderile de apa din adaposturi sunt mari, incarcatura de
pasari pe m este prea ridicata, iar ventilatia este insuficienta. Pentru ca asternutul sa nu se deterioreze,
este necesar ca, saptamanal, acesta sa fie intors. Daca din diferite motive, nu putem efectua aceasta
operatiune, o putem incredinta gainilor:obisnuim gainile ca, in fiecare dupa amiaza, dupa ce au terminat
ouatul, sa le imprastiem in asternut o cantitate mica de graunte (cca 5g ovaz, orz, grau pe gaina), pe care
le scadem din ratia zilnica. Gainile asteapta cu mare placere ora de administrare a grauntelor si apoi le
cauta cu multa atentie si rvn n asternut, rascolindu-l puternic cu ghearele. Calea principala de eliminare
a excedentului de umiditate din asternut ramane insa ventilatia.daca in timpul iernii suntem nevoiti a
reduce rata ventilatiei la 1 m m pe kilocorp, este greu sa evacuam din adapost toata apa acumulata in
asternut, ca urmare, ca o scadere excesiva a ratei ventilatiei, asternutul se umezeste excesiv si deterioreaza
conditiile de microclimat din adapost.Asadar, trebuie retinuta insa o lege a aviculturii: umiditatea, insotita
de frig, este cel mai mare dusman al pasarilor. Daca ar trebui sa alegem intre frig uscat si un frig umed in
orice caz vom evita frigul umed, care surmineaza nu numai productia ci si sanatatea pasarilor.
Exploatarea gainilor pentru productia de oua pe pardoseli de sipci: este o metoda mai pretentioasa
si se bazaeza pe formare unei a doua pardoseli (la o ditanta de 30-40 cm de la pardoseala proriu-zisa a
halei), canfectionat din sipci de dimensiuni potrivite, asezate pe un schelet de stinghii, care ii confera
rezistenta. Prin acest sistem de organizare interioara a halei, se elimina complet asternutul cu toate
cheltuielile pe care le presuspune, dar mai ales ca sursa cea mai importanta de amoniac. Dejectiile cad
printre sipci, pardoseala si de acolo pot fi avacuate zilnic cu ajutorul unor racleti.In functie de sistemul de
avacuare a dejectiilor si a sistemului de ventilatie, densitatea pe unitatea de suprafata este mult superioara
celei folosite la asternutul permanent.Se considera insa ca cel mai bun sistem este cresterea mixta:cca
jumatate din suprafata adapostului se amenajeaza cu stinghii si jumatate cu asternut.
In cresterea intensiva pe asternut permanent, gainile nu mai au acces afara din adapost, intreaga
viata desfasurandu-se intre-un mediu controlat. Gaina se simte la fel de bine pe asternut, ca si pe
pardoseala de sipci, cu conditia ca asternutul sa fie bine intretinut, iar patul din stinghii corect
confectionat. De obicei, pe sipci se amplaseaza instalatia de adapare, iar pe asternutul permanent,
instalatia de hranire.In aceste conditii, apa care se pierde pe ciocul pasarilor sau din eventuale defectiuni
ale adapatorilor nu se scurge in asternut, spre a-l umezi excesiv si a-l deteriora, ci sub patul de stinghii. Pe
de alta parte, intrucat pe pardoseala de sub pat nu se pune asternut, dejectiile care cad acolo nu
fermenteaza aproape deloc si nu degaja amoniac.
Un alt rol al pardoselii de sipci este si acela ca pasarile, dormind pe pat la o inaltime de 30-40 cm
deasupra pardoselii, nu inspira gazele nocive ce se gasesc deasupra asternutului. Pentru ca patul sa fie
confortabil, el trebuie sa indeplineasca unele conditii: sipcile din care este constituit trebuie sa fie
37
POSDRU/88/1.5/S/52614
comode.sunt preferabile sipcile din material de plastic sau din lemn, cu profil rotund, patrat sau
prapezoidal, de o grosime care sa permita cuprinderea comoda a acestora de catre pasari, cu ghearele. Ele
trebuie sa fie suficient de rezistente, spre a nu se rupe atunci cnad pe ele circula crescatorul, pentru
supravegherea si ingrijirea pasarilor. Hranitoarele sunt amplasate pe asternut, pentru ca eventualele
cantitati de furaje cazute din jgheab sa poata fi recuperate de pasari din asternut. Daca vrea sa oua si
constataca in cuibarul ei se gaseste o alta gain, asteapta pana aceasta oua si ii ia locul.chiar daca
cuibarele vezine sunt libere, ea nu ou in alta parte. Poate, insa scapa oul in asternut, daca cuibarul nu i
se elibereaza la timp.Cuibarele trebuie repartizate egal, de-a lungul peretilor, in locuri mai intunecate, dar
ferite de curenti. Cuibarele trebuie sa fie incapatoare, comode, accesibile pasarilor.daca sunt amplasate
prea sus, nu au scarite de acces, nu au asternut curat si uscat de paie, gainile nu le folosesc, preferand sa
oua pe jos, ceea ce degradeaza ouale prin murdarire. Pentru a se obisnui pasarile cu o anumita ordine,
cuibarele se inchd seara si se deschid dimineata, astfel incat puicutele sa nu se obisnuiasca sa doarma in
cuibare, murdarindu-le.
Toate ouale gasite pe asternut se strang si se pun in cuibare pentru ca pasarile sa nu se obisnuiasca
sa oua pe jos..La inceputul perioadei de ouat, din instinct puicutele oua in cuibarele in care mai sunt oua
si le evitape cele goale, astfe, unele cuibare vor fi prea aglomerate, fapt ce va atrage pierderi de oua prin
spargere. Pentru a evita aceste neajunsuri, la inceputul perioadei de ouat se vor pune oua in fiecare cuibar,
spre a determina folosirea lor in masura cat mai egala. Trebuie evitata obisnuirea gainilor de a consuma
ouale sparte, deoarece acest viciu este foarte periculos se poate extinde la un numar mare de pasari. Prin
control sistematic, ouale sparte trebuie identificate la intervale cat mai scurte si indepartate.
Exploatarea gainilor pentru productia de oua in baterii: majoritatea crescatorilor au adoptat
sistemul de crestere in baterii, pe de o parte pentru un control mai riguros al bolilor. Pe langa incarcatura
pe unitatea construita, custile prezinta si alte avantaje in comparatie cu cresterea pe asternut permanent:
eliminarea totala a asternutului si a cheltuielilor ocazionate cu transportul si
manipularea atat la introducerea, cat si la scoaterea lui din adapost.
la un numar de 3 gaini intr-o cusca dispare competitia din colectivitatea mare, cum
este cazul la intretinerea pe asternut adanc.
se pot indeparta usor gainile neproductive si pot fi inlocuite cu gaini prouctive, fara
a deranjea ordinea din hala.
pasarile pot fi usor observate si contentionate; ca atare, se poate face un contro
riguros, sanitar veterinar si al productiei.
se realizeaza o economie de combustibil, datorita caldurii biologice degajata dintr-o
hala populata cu 20000 gaini, comparativ cu o hala de 6000-7000 gaini.

38
POSDRU/88/1.5/S/52614
productia de oua pe unitatea de suprafata creste de 2-6 ori, datorita numarului sporit
de pasari, cat si datorita unui potential marit cu 10-15%.
ouale produse dunt mai curate, acestea rostogolindu-se singure pe usoara inclinare a
plasei-podea,in edectorul de oua,unde nu mai pot fii mudarite,datorita contactului cu un asternut relativ
murdar sau cu murdarirea de la alte pasari,cum se intampla in cazul cresterii pe asternut permanent;
consumul de furaje este mai redus cu 7-10%, evitandu-se risipa de furaje;
incindenta la boli este mult mai redusa,prin lipsa aproape completa de contaminare
a furajului si a apei de la o pasare la alta,plasa de sarma impiedicand pericolul infestarilor cu diferiti

helminti;
creste productivitatea muncii pe muncitor cu peste 20% pe an,datorita mecanizarii
si automatizarii operatiunilor pt hranirea si adaparea pasarilor,recoltarea oualor si evacuarea dejectiilor.

Evident, cresterea in baterii prezinta si unele dejavantaje in comparatie cu cresterea pe
asternut permanent:
este nevoie de o investitie initiala mai mare;
bateria,oricat ar fii ea de simpla,necesita cheltuieli mai mari;
cheltuielile cu constructia sunt mai ridicate,intrucat in acest cazeste nevoie de un
sistem de ventilatie si izolatii termice mai bune;
investitia specifica cu echipamentul din hala este mult mai ridicata;
procentul de oua sparte este mai ridicat la cresterea in baterii,decat pe asternut
permanent,cand ele cad pe stratul de asternut din cuibar amortizand caderea;in baterie,insa,ouale cad pe
pardoseala dura a bateriei si este inevitabil ca unele din ele sa se sparga;
un alt dezavantaj al bateriei il reprezinta calitatea gainilor la sacrificare dupa
terminarea ciclului de productie;
cresterea in baterii presupune o tehnicitatea mai ridicata determinata de densitatea
mare pe unitatea de suprafata.o greseala cat de mica de crestere poate determina canibalismul,accidente
de baterie oboseala de baterie sau aparitia sau difuzarea rapida a unor boli infecto-contagioase.
De aceea, nu este bine sa se treaca la cresterea gainilor in baterii, decat daca se stapaneste foarte
bine tehnologia respectiva, daca se poate asigura o furajare echilibrata si daca se aplica in mod riguros
profilaxia sanitara - veterinara generala si specific.
Tipurile de baterii folosite in cresterea si exploatarea pasarilor pentru productia de oua In tarile cu
aviculture avansata, majoritatea crescatorilor au adoptat sistemul de crestere in baterii, pe de o parte
pentru buna valorificare a spatiului construit, pe de alta parte pentru un control mai riguros al bolilor.
39
POSDRU/88/1.5/S/52614
Clasificarea bateriilor: Dupa forma de asezare a custilor, bateriile pot fi orizontale pe un singur
rand; orizontale pe doua randuri; in trepte sau piramidale si verticale multietajate.
a) Bateria orizontala pe un singur rand (flat-deek) este cea mai simpla constructie folosita de
zonele calduroase, unde nu este necesara construirea de adaposturi, ci numai amplasarea bateriilor sub un
acoperis.Pentru o mai buna utilizare a spatiului, randurile de custi se apropie doua cate doua, in asa fel ca
primele cele doua siruri sa existe un singur jgheab pentru furaje, alimentat mecanic.
Adaparea se face prin jgheaburi sau picuratoare amplasate in parte opusa a jgheabului de
hranire.Podeaua custii este inclinata catre linia de serviciu, pentru ca ouale sa se rostogoleasca in aceasta
directie, in sertarul de colectare sau pe banda colectoare.Dejectiile cad in santul de sub baterie, de unde se
evacueaza periodic. Pentru utilizarea cat mai completa a halelor, au fost concepute flat-deek-uri cu baterii
intinse pe toata suprafata alei, de la perete la perete, cu culoare de trecere amplasate deasupra bateriilor.In
acesrt caz toate operatiile din hala sunt mecanizate, iar numarul de pasari creste la 12-14 capete pe m de
hala.Si cu toate acestea, singurul dezavantaj este densitatea scazuta a pasarilor pe unitatea de suprafata.
b) Bateria cu doua randuri de custi orizontale se remarca prin amplasarea a inca a unui etaj de
custi peste nivelul initial.Pentru ambele nivele se asigura mecanizarea procesului de productie,
realizandu-se pana la 10 gaini ouatoare pe m de
adapost. Iluminatul se completeaza prin amplasarea
unor resurse de lumina sub randul superior. Ca aspect
negative se remarca, circulatia dificila a aerului pentru
randul inferior al custii.
c)Bateria Californiana, piramidala sau in
trepte acest tip de baterii, avand doua sau trei nivele,
se gaseste intr-o gama mai mare de varietati si este
mult raspandita, deoarece prezinta o constructie
simpla, cu sau fara suprapunerea partiala a custii pe
vericala.Ca si in cazul flat-deek-ului, dejectiile sunt colectate in fosele de sub baterii, de unde se
evacueaza, de obicei, la terminarea ciclului de ouat. Adaparea pasarilor se face cu picuratoare, cupe sau
jgheaburi, iar hranirea in jgheaburi de alimentare cu buncare mobile sau transportoare in lant. Recoltarea
oualor se face, fie manual, fie cu benzi transportoare.De regula, numai adapatorul este mecanizat.La noi
se utilizeaza mai mult cu scop experimental.
d) Bateria multietajata verticala este foarte raspandita, in special in Europa. Cu aceste baterii
se pot realize densitati mari pe m de constructie. Bateria se poate mecaniza si automatiza, asigurand deci
si norme mari de deservire pe ingrijitor. Bateria univerasala cu 3 niveluri pentru tineret BU/T are
urmatoarele caracteristici: Scheletul este reprezentat de piciare metalice, legate intre ele prin piese
40
POSDRU/88/1.5/S/52614
metalice, ce ii confera rigiditate. Custile sunt formate din impletituri metalice de sarma zincata. Fiecare
cusca are lungimea de 1,20 m si inaltimea de 0,84m.Podeaua custii este acoperita in primele 8-9
saptamani cu un covoras material plastic, care evita caderea puilor mici printer ochiurile plasei si care
asigura confortul puilor. Sistemul de hranire este compuns dintr-un jgheab si dintr-un buncar
mobil.Buncarul mobil este un caucior metalic cu role, astezate pe doua cai de rulare.el are o capacitate de
cca 300 kg si este transportat de-a lungul bateriei cu un cablu metalic, actionat de un electromotor asezat
in capul de actionare al bateriei.Buncarul mobil distribuie din mers nutret combinat, in cele sase jgheaburi
ale bateriei. Sistemul de adapare de-a lungul fiecaruia dintre cele trei niveluri ale bateriei, in pozitie
centrala, trece cate o teava din PVC cu sectiunea patrata.Pe aceasta teava, din 20 in 20 cm se gaseste cate
o adapatoare cu picuratoare. Sistemul de evacuare a dejectiilor sub fiecare din cele trei niveluri, sub plasapodea se gaseste o alta podea, din sticla de securit, care edecteaza atat dejectiile, cat si apa pierduta de
picuratoare.Periodic, aceste dejectii amestecate cu apa sunt evacuate de catre un plug-raclor catre una din
extremitatiile bateriei, de unde o banda transportoare le antreneaza in exteriorul halei.
Bateria cu 3 niveluri pentru gaini ouatoare BP-3 are urmatoarele dimensiuni si caracteristici:
Custile sunt asezate pe un schelet piramidal cu trei niveluri, cate un rand de custi pentru fiecare latura a
bateriei.scheletul bateriei este sustinut de stalpi metalici rezistenti. Distanta dintre doi stalpi este de 120m,
formand un modul pe care sunt dispuse 18 custi(3 niveluri X2 laturi X3 custi).Fiecare cusca are
dimensiunule:
lungime(front) de 40 cm;
latime(profunzime) de 50 cm;
inaltime de 43 cm la peretele frontal, reducandu-se treptat catre fundul custii,
datorita inclinarii podelei in partea inferioara tesiturii pentru sustinerea foliei din parte superioara a custii.
In functie de lumngimea tipuli de hala, fiecare linie de baterii are N module X 18 custi.Intr-o hala
tip de 55X 18 m pot fi montate, de regula, sase linii de baterii de cate 41 module, capacitatea de cazare a
unei astfel de hale fiind de 17712 gaini (6 linii X 41 module X 18 custi X 4 gaini pe cusca). Instalatia de
furajare este conceputa ca jgheab in circuit inchis, la fiecare nivel al bateriei, furajele fiind antrenate de un
lant transportor, actionat de la capul de actionare.Viteza lantului transportor este de 0,3m/sec, iar debitul
este reglabil cu sibar, care limiteaza dupa dorinta inaltimea stratului de furaj. Automatizare actionarii
lantului de furaje la ore fixe si corelarea programului de furajare cu cel de iluminat, asigura o activitate
normala, fara stresarea gainilor. Instalatia de adapare este construita din bazine cu floto pentru fiecare
nivel si conducte din material plastic, pe care se monteaza adapatorile automate de tip picurator. Gainile
din fiecare cusca au acces la doua adapatori.sub fiecare picurator se afla cate un vas de retentie din
material plastic, ce nu permite scurgerea apei in dejectiile de sub baterie. Instalatia de evacuare a
dejectiilor este compusa dintr-un mechanism de actionare, care antreneaza o lama racloare dintr-un cablu
41
POSDRU/88/1.5/S/52614
de tractiune si doua limitatoare de cursa.Dejectiile cazute pe pardoseala de sub baterii, prin alunecare pe
foliile din polietilena de sub fiecare rand de custi, sunt transportate in zona murdara a halei, de unde un
raclor transversal le elimina din hala.Viteza de deplasare a lamei racloare este de 14m/minut.Evacuarea
dejectiilor se face zilnic, iar raclorul transversal se porneste succesiv, la cca 35 minute.
Instalatia de colectat oua colectarea oualor se face in partea exterioara a bateriei, de-a lungul
custilor.Benziile sunt confectionate dintr-o tesatura tip Trevira, impregnate cu material plastic, au o latime
de 9 cm si o viteza de deplasare de 4m/min in circuit inchis.Ramura active a benzii circula prin socurile
podelelor custii, are formeaza un jgheab collector continuu, pe toata lungimea bateriei. Hranirea gainilor
ouatoare:ca si in cazul tineretului de inlocuire,retetele pentru hranirea gainilor ouatoare sunt alcatuite
dupa norme precise. Cu aceasta reteta se poate obtine o productie de oua de peste 90%, insa trebuie avute
in vedere si urmatoarele aspecte:
apa este un element principal si orice scadere al consumului de apa atrage dupa
sine scaderea,in acelasi procent, a consumului de furaje;
asigurarea apei in orele de consum intens, din zilele calduroase:daca, intr-un climat
temperat, gainile consuma de 1,5-2 ori apacomparativ cu cantitatea de furaje consumata, in cazul
temperaturilor ridicate ele consuma de 5 ori mai multa apa fata de cantitatea de furaje; lipsa apei timp de
12 ore afecteaza productia de oua;
gainile naparlite (chiar partial, consuma o mare cantitate de energie din furaj numai
pentru termoreglare;
raportul energo-proteic trebuie modificat in functie de temperatura si varsta
pasarilor.
Porumbul poate fi substituit in proportie de 20-30% cu orez decorticat sau grau furajer. Furajele
proteice se pot inlocui intre ele, in funcie de resurse,cu respectarea cantitatii totale de proteina bruta,
energie si ceilalti nutrienti necesari.
Unele din caracteristicile furajelor pentru gaini ouatoare trebuie sa fie foarte bine cunoscute,
intrucat cantitatea prea mare sau prea mica din anumite macro sau microcomponente genereaza efecte
negative grave in productie. Astfel, un procent scazut de calciu poate determina, daca nu o scadere
dramatica de oua,in orice caz o inrautatire o cojii oului,care poate merge chiar pana in lipsa completa a
acestuia.
Acelasi lucru se intampla si cu fosforul.Proportia normala in reteta este de 0,6%, dar daca coboara
sub 0,4% sau urca peste 0,8% determina scaderi de productie in ambele cazuri.
De o mare importanta in ratiile gainilor ouatoare este raportul energo-proteic. Atat la gainile ouatoare, cat
si la puii crescuti pentru carne, proteina este aceea care asigura productia de oua sau de carn,pe cand
energia intretine functiile vitale ale organismului si asigura prelucrarea si transformarea proteinei din
42
POSDRU/88/1.5/S/52614
furaje in proteina din oua sau din carnea de pasare. Indicii importanti asupra starii de sanatate a pasarilor
pot fi determinati si de consumul de apa. De obicei, o gaina consuma in medie o cantitate de apa egala cu
1,5 ori cantitatea de furaje. Atunci cand este foarte cald si umiditatea aerului este scazuta,comsumul de
apa se poate dubla sau chiar tripla, fata de normal. Un furaj cu prea putina sare determina o scadere
considerabila a onsumului de apa, dupa cum un furaj prea sarac sau cu un nivel energoproteic mai ridicat
determina o crestere a consumului de apa.
Umiditatea este la fel de importanta sa si ceilalti factori.Asocierea temperaturii ridicate a mediului cu o
umiditate sporita este periculoasa pentru gainile exploatate in baterii.Daca vaporii de apa sunt eliminate
pe masura ce sunt produsi se poate mentine o umiditate normala.
De regula, umiditatea relative nu trebuie sa depaseasca 75%. Viteza curentilor de aer la nivelul
pasarilor nu poate fii mai mare decat la tineretul in baterii, insa in functietot de temperature din hala.
Cand, in conditii exceptionale, temperaturascade sub 10C, viteza curentilor nu trebuie sa depaseasca 0,2
m/s. La temperaturi intre 10-20C, viteza curentilor de aer poate sa fie de maximum 0,4m/s; la
temperature de 20-25C curentii pot fii de 0,8 m/s, iar peste 30C sunt sunt necesari chiar curenti cu
viteza mare, de peste 1m/s, care creeaza pasarilor senzatia de confort termic.
Programul de lumina este indicat ca aprinderea si stingerea luminii sa se faca treptat,cu ceas
programator,simuland zorile si amurgul, printr-un rheostat. Pentru o intensitate luminoasa
corespunzatoare trebuie sa se utilizeze becuri de 40W,asezate la 2,5-3 m distanta unul de altul,asigurand
un flux-luminos de 10 lucsi.
Respectarea unui program riguros de lumina si furajer asigura atingerea unui varf bun de ouat siapoi
mentinerea varfului de ouat pentru cel putin 6 saptamani si intrarea in continuare intr-o curba descendenta
lenta,care incepe,de regula dupa varsta de 30 de saptamani, iar ritmul de scadere a productiei de oua
trebuie sa fie de cca 0,5 procente pe saptamana.
Recoltarea oualor se face direct din cofraje, in lazi, deoarece fiecare manipulare suplimentara
mareste numarul oualor sparte.
Recoltarea mecanica se face cu ajutorul unor benzi textile sau din plastic, cu latimea de 10 cm,
intinse de-a lungul bateriei,in locul sertarelor de recoltare. Suprafata benzii trebuie sa fie sufficient de
aspra, pentru a antrena ouale. Pentru prevenirea procentului riicat de oua sparte, planseul custii are o
inclinatie care asigura rostogolirea oului in jgheabul de colectare, ce este o continuare a pardoselii; daca
planseul este orizontal la nivelul capatului de colectare, pierderile se reduce cu 30-50%.
Planseul trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
sa fie confectionat din sarrma de calibru redus,care sa micsoreze suprafata de
contact cu oul;
43
POSDRU/88/1.5/S/52614
sa aiba o inclinatie gradate,care sa asigure rostogolirea oului ,dar sa franeze viteza
jgheabul de colectare sa aiba o pozitie orizontala,care sa franeze viteza de
de deplasare;
rostogolire, inaite ca oul sa ia contact cu bateria frontala.
Pentru prevenirea spargerii oualor se introduce in ratie:
acidul ascorbic (vitamina C), administrat in doza de 50-100mg/kg furaj sau in apa
bicarbonatul de sodium,in doza de 1,5-2 g/kg furaj,restabileste echilibrul acido-
de baut;
bazic si mareste rezistenta cojii;
clorura de potasiu decongestioneaza rinichii, fiind si o adevarata provitamina D;
acidul acetil salicilic - aspirina), in doza de 50 mg/kg furaj, actioneaza ca un factor
antibioticele administrate prin apa de baut(timp de 3-5 zile) modifica mediul
antistres;
intestinal.
Tehnica hranirii pasarilor adulte este diferentiala in functie de productie, prevazandu-se retete
separate pentru gaini de reproductie din rase usoare, gaini de reproductie din rasele grele si gaini pentru
oua de consum.
Retetele pentru gainile de reproductie din rasele grele trebuie sa fie mai sarace ca valoare
nutritive, fata de cele ale gainilor din rasele usoare.
I.3.2. Sisteme de exploatare a pasarilor pentru productia carne
Cresterea puilor de carne a cunoscut in tara noastra in ultima perioada, transformari radicale
devenind o ramura productive si cu pondere insemnata,cu pronuntat caracter industrial. Acest fapt este
determinat atat de posibilitatea inmultirii lor rapide, cat si de eficienta sporita, prin obtinerea unor
productii mari de carne, cu mare rentabilitate. Puiul de carne asigura realizarea a 100 tone carne pasare
anual, pe o hala obisnuita de 1000m, cu un consum specific de 2-2,5 kg nutret combinat pe kg spor.
Puii pentru carne au o viteza de crestere, se imbraca repede cu penaj, consumul specific este redus,
au pielea neteda, elastica, iar cartilajele sunt moi. Culoarea pielii este galbena sau alba, in functie de
cerintele pietei. Tipul de pui pentru carne depinde de orientarea pietei la un moment dat:se pot solicita
minibroiler in greutate de 600-800 g la taiere sau broiler de peste 2300-2500 g la taiere, in vederea
vanzarii carnii transate. In tara noastra ,broilerul se valorifica la varsta de 8-9 saptamani, la o greutate de
1400-1500g.
44
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tehnologia clasica de crestere a puilor pentru carne se desfasoara in complexe cu o capacitate

productive de 3500-7000, 10000 si 20000 tone productie anuala. Fiecare dintre aceste complexe
realizeaza toate fazele procesului de productie:
tineret de reproductie-parinti din rase grele;
gaini de reproductie-parinti din rase grele;
statia de incubatie;
ferme de pui pentru carne;
abator;
retea comerciala proprie.
Pentru integrarea procesului de productie, sunt obligatorii urmatoarele principii tehnologice:
popularea si depupularea totala(totul plin, totul gol) trebuie sa se faca pe ferme sau
ciclulde productie pentru fiecare serie populate sa fie de 11 saptamani, din care 8
grupe de hale;
saptamani pentru crestere si 3 saptamani de pauza, necesara pentru executarea lucrarilor de depopulare
curatenie, dezinfectie si odihna halelor.
Fiecare grupa de hale este populate din 11 in 11 saptamani, revenind in medie cate 4,7 serii de pui
crescuti annual (52 saptamani:11 saptamani=4,7 serii).
Indeplinirea acestor deziderate permite o activitate industriala continua, in care toate capacitatile de
productie sunt folosite in mod rational si in acelasi timp,iar productia de carne poate aproviziona continuu
si in mod ritmic populatia urbana.
Puiul destinat productiei de carne este un dublu hibrid. Acesta este obtinut din doua linii paterne si
doua linii materne. Se folosec pentru sexare markeri genetici care usureaza manopera necesara.
Parintii din rasele paterne, utilizati in producerea hibrizilor pentru carne, au ca baza incrucisarea
dintre doua lini pure, care au fost selectionate pentru viteza de crestere, comformatie, vitalitate si
rezistenta la boli.
Liniile pure materne sunt selectionate pentru: productie de oua, eclozionabilitate, viteza de crestere,
conformatie corporala; rezistenta la boli. Tehnologia cresterii puilor de carne pe asternut permanent este
preponderate si se desfasoara,in principal,in fermele de productie ale complexelor avicole integrate.
Complexele sunt organizate pe formatiuni de hale, in vederea aplicarii principiului popularii si
depopularii totale.
Descrierea procesului tehnologic Puii se ntrein pe aternut uscat i friabil (se frmieaz)
(conform 2007/43/CE) de la vrsta de o zi pn ating greutatea necesar. Este recomandat ca puii de
carne s fie inui n construcii fr ferestre i fr acces n aer liber. n mod evident, aceste recomandri
45
POSDRU/88/1.5/S/52614
nu se aplic sistemelor de cretere cu acces liber n padoc i sistemelor ecologice. De asemenea, este
recomandat ca adposturile s fie nclzite i dotate cu un sistem de ventilaie, conectat la un sistem de
rezerv pentru alimentarea cu energie electric.
Este necesar ca sistemul de ventilaie s aib o capacitate suficient de mare pentru a evita
supranclzirea i, acolo unde este cazul, s fie folosit n combinaie cu un sistem de nclzire pentru a
elimina excesul de umiditate (2007/43/CE). n plus, n perioadele cutemperaturi ridicate este indicat s se
utilize un sistem de rcire. Este important ca instalaiile s asigure un microclimat propice n adpost
schimb de aer, temperatur, iluminat i nivel de zgomot, corespunztor cu nevoile fiziologice i etologice
(comportamentale) ale psrilor (2007/43/CE).
Puii de o zi sunt livrai de la statia de incubaie n cutii de carton sau plastic, transportai n
camioane cu sisteme de ventilaie i descrcai ntr-un adpost de pui de carne deja pregtit, decontaminat
i nclzit. De-a lungul ciclului de producie, psrilor trebuie s li se asigure condiii de acces la hran i
ap corespunztoare.
Durata ciclului de producie depinde de greutatea de livrare, stabilit de comun acord cu
beneficiarul (abatorul, fabrica de procesare). n funcie de acest parametru, psrile sunt livrate n unul
sau dou loturi (la intervale de cteva zile). Livrarea n dou loturi se numete depopulare parial.
Aceast metod permite creterea produciei de carne pe m2, fr a se depi limita densitii de populare
n faza final de ngrare. Din multitudinea de adposturi pentru pui de carne existente, n continuare au
fost selectate i supuse unei evaluri urmtoarele exemple de construcii:
A adpost de ~ 1.000 m2 - cel mai popular pn n prezent
B adpost de ~ 1.900 m2.
Principalii parametri ai adpostului A (n interior):
lime 12 m,
lungime 84 m,
suprafaa de producie ~ 1.000 m2
Principalii parametri ai adpostului B (interior):
lime 19 m,
lungime 100 m,
suprafaa de producie ~ 1.900 m2
Densitatea la populare Asigurarea unei suprafee de pardoseal suficiente pentru fiecare pui de carne
este un factor esenial pentru dezvoltarea, snttea, calitatea carcasei i bunstarea general a acestuia. n
Uniunea European, densitatea maxim admisibil este stabilit prin legislaie.
n funcie de condiiile i bunstarea asigurate de sistemul de adpost, densitatea la populare
admisibil este de 33 sau 39 kg pe m2. Se poate autoriza o cretere a densitii pn la maxim 42 kg pe
46
POSDRU/88/1.5/S/52614
m2 , n condiiile n care sunt ndeplinite standarde de bunstare foarte nalte pentru o perioad
ndelungat de timp (2007/43/CE) directiv transpus n legislaia naional de Ordinul 30 din 30 martie
2010 pentru aprobarea Normei Sanitare Veterinare privind stabilirea normelor minime de protecie a
puilor destinai produciei de carne.
Densitatea din adposturi depinde de o combinaie a urmtorilor factori: greutatea puiului
lasacrificare, estimarea ratei mortalitii, tipul de sistem de adpost, regiunile climaterice i perioada
anului. n consecin, atunci cnd se stabilete capacitatea de producie a puilor de carne, este esenial s
se cunoasc dimensiunile interioare ale tuturor adposturilor.
Adposturile cu microclimat controlat permit optimizarea confortului pentru pui, dac sunt
dimensionate pentru controlul temperaturii interioare i umiditii n orice perioad a anului. Densitatea la
populare se stabilete n funcie de greutate medie cerut de abator, precum i de dotrile tehnologice (de
exemplu capacitatea de ventilaie) ale adpostului.
Atunci cnd sistemul de ventilaie nu asigur un schimb de aer corespunztor, este indicat ca
numrul de capete de pui pe m2 s scad. O densitate la populare prea mare poate avea un impact negativ
asupra profitului exploataiilor, cauznd pierderi economice considerabile.
Tab. I.3.2.1 Recomandri privind densitatea /m2 la principalii hibrizi de broiler
47
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sursa: ROSS Ghid de management pui de carne, 2002, Hubbard ISA- Ghid de management,
2002, Hubbard ISA- Ghid de management 2002, COBB 500 Ghid de management, 2008
Fig. I.3.2.1 Aspectul unei hale de cresterea a puilor de carne
Adapostul este de asemenea foarte important.Amplasarea unei hale este prima problema care trebuie
rezolvata si oricat ar parea de simpla, poate produce multe neplaceri, in cazul cand nu I se acorda
importanta
cuvenita.Pentru o hala
amplasata
gresit
consecinte
atat
se
suporta
timp
cat
ea
dureaza, sau
trebuie cheltuite noi
sume de bai
pentru
imbunatarirea
remedieri,
izolatiei etc.
de
I.3.3. Evoluia
tehnologiilor
cretere
exploatare a
psrilor
(aspecte
Gini
crescute n baterii
generale)
outoare
mbuntite
48
POSDRU/88/1.5/S/52614
De la 1 ianuarie 2012, creterea ginilor outoare n baterii se poate face numai n sisteme de baterii
mbuntite.
Bateriile mbuntite trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
S asigure cel puin 750 cm de spaiu n cuc pe cap de gin outoare, din care 600 cm
suprafa utilizabil i cel puin 45 cm nlime n cuc;
Suprafaa total n cuc trebuie s fie de minim 2.000 cm;
S asigure cel puin 12 cm front de furajare pe cap de gin outoare;
S existe cel puin dou adptori prin picurare sau dou adptori cu pahar colector n
fiecare cuc;
nclinaia pardoselii nu trebuie s depeasc 14%;
S fie dotate cu stinghii de odihn, asigurndu-se minim 15 cm de stinghie per pasre;
S fie dotate cu un cuibar i o zon cu aternut, iar nlimea cutii deasupra cuibarului i a
zonei cu aternut trebuie s fie de minim 20 cm;
S existe o alee cu limea minim de 90 cm ntre liniile de baterii;
Distana dintre pardoseal i baza unui nivel al bateriei trebuie s fie de cel puin 35 cm;
S fie prevzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.
Gini outoare n sisteme ecologice
Directiva Consiliului 1999/74/CE din iulie 1999 i Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90
(cu amendamentele ulterioare) se aplic i produciei de ou n sisteme ecologice. Totui, o serie de
prevederi specifice sunt formulate n Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 834/2007 din 28 iunie 2007 cu
privire la producia ecologic i Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 care
stabilete norme detaliate cu privire la producia ecologic. Productorii de ou ecologice trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii, dintre care: Oule pot fi marcate ca fiind produs ecologic dac ferma
este autorizat. Autorizarea i controlul anual trebuie efectuate de ctre un organism de control naional,
n conformitate cu reglementrile UE menionate mai sus:
Numrul de gini outoare dintr-un adpost (efectivul) nu poate depi 3.000 de capete;
n sisteme ecologice ginile nu pot fi inute n baterii;
n sistemele ecologice ginile trebuie s aib acces liber n padoc/spaii exterioare cel puin o
treime din perioada de via;
Cel puin o treime din suprafaa net a adpostului trebuie s fie cu aternut;
Densitatea maxim n adpost este de 6 gini outoare pe m de suprafa net;
Densitatea maxim n padoc/(spaiile exterioare) este de 2.500 gini outoare pe hectar;
95% din hrana de origine agricol trebuie s fie ecologic. ncepnd cu 1 ianuarie 2012
furajele trebuie s fie 100% ecologice;
49
POSDRU/88/1.5/S/52614
Este interzis utilizarea de tratamente preventive;

Este interzis utilizarea de aditivi sintetici i produse care conin OMG;
Debecarea este permis doar n cazul unor probleme care afecteaz bunstarea;
Minim 18 cm de stinghie de odihn pe cap de gin;
Minim 1 cuibar la 7 gini sau 120 cm suprafa de cuibar n cuibarele colective;
Puii de carne
Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 stabilete o serie de standarde minime pentru
protecia puilor destinai produciei de carne. Acestea se refer la respectarea anumitor condiii, activiti
de inspecie, monitorizare i urmrire n sistemele de producie intensiv. Standardele nu se aplic pentru
creterea la sol pe aternut permanent, creterea la sol cu acces liber n padocuri exterioare i producia
ecologic de pui de carne.
Conform directivei CE 2007/43, statele membre trebuie s se asigure c densitatea de populare
ntr-o exploataie (ntr-un adpost) nu depete 33 kg/m. Densitatea admisibil de ctre autoriti poate
crete pn la 39 kg/m, cu condiia ca proprietarul sau cresctorul s respecte anumite cerine
suplimentare. Avnd n vedere condiiile de climat i dotrile tehnologice din fermele din Romnia, este
de ateptat ca unele exploataii s funcioneze la limita inferioar a densitii de populare (33 kg/m), iar
altele s fie capabile s ndeplineasc cerinele pentru limita superioar a denistii de populare
admisibile, respectiv 39 kg/m.
Directiva 43/2007/CE permite o densitate de populare sporit pn la maxim 42 kg/m, dac sunt
ndeplinite standarde excepionale privind bunstarea, pentru o perioad ndelungat de timp. n prezent,
aplicarea acestei derogri n Romnia nu este realist, dar este posibil ca unele dintre exploataiile noi i
cu un management performant s ndeplineasc aceste criterii privind densitatea sporit. n cazul n care
proprietarul sau cresctorul dorete s aplice o densitate de populare mai mare de 33 kg/m greutate n
viu, acest lucru trebuie comunicat autoritilor competente cu cel puin 15 zile nainte de popularea
adpostului.
Regulamentul Consiliului nr. 1906/90 din iunie 1990 referitor la standarde de comercializare a
crnii de pasre i Regulamentul Comisiei nr. 1538/91 din 5 iunie 1991 care introduce norme detaliate
pentru implementarea regulamentului 1906/90, amendat prin Regulamentul Comisiei nr. 1980/92,
stabilesc standardele de comercializare a puilor de carne crescui n sisteme extensive n spaii nchise
(cretere la sol pe aternut permanent) i sisteme extensive cu cretere la sol cu acces liber n padoc.
Regulamentul Consiliului (CE) nr.834/2007 din 28 iunie 2007 privind producia ecologic i
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 889/2008 din 5 septembrie 2008 stabilesc normele pentru producia
ecologic de pui de carne.
50
POSDRU/88/1.5/S/52614
Conform prevederilor Directivei 2007/43/CE, sunt stabilite normele minime de protecie i

bunstare a puilor destinai produciei de carne (Oficial Journal L 182, 12/07/2007, p. 0019-0028)
obligatorii pentru exploataiile de cretere intensiv, cu peste 500 de pui destinai produciei de
carne (nu i puilor pentru reproducie). Rspunderea principal pentru aplicarea prevederilor directivei
revine proprietarilor sau cresctorilor responsabili de ngrijirea puilor, n baza unui contract legal. Prin
aceast directiv, statele membre i exprim voina de a nu admite depirea densitii maxime de 33
kg/m2. Se admit, totui, derogri, cu condiia ca proprietarul sau cresctorul s asigure anumite cerine
speciale prevzute n anexa II (existena unor sisteme de alarm i auxiliare, n cazul avarierii unui
echipament automat sau mecanic esenial pentru sntatea i bunstarea psrilor, cum ar fi ventilaia;
meninerea concentraiei de amoniac sub 20 ppm i a concentraiei de dioxid de carbon sub 3000 ppm,
valori msurate la nlimea capetelor puilor; temperatura interioar s nu depeasc temperatura
exterioar cu mai mult de 3oC, atunci cnd temperatura exterioar msurat la umbr depete 30oC;
umiditatea relativ, medie, msurat n interiorul adpostului timp de 48 de ore, s nu depeasc 70%,
atunci cnd temperatura exterioar este sub 10oC). n astfel de situaii, autoritatea veterinar poate admite
o densitate maxim de populare de pn la 39 kg/m2.
Dac exploataia efectueaz monitorizarea, utiliznd ghidurile de bun practic, iar autoritatea
competent nu a identificat deficiene cu privire la cerinele directivei i din evidenele existente, rezult
c, la cel puin apte loturi consecutive, rata cumulativ a mortalitii zilnice s-a situat sub 1% + 0,06%,
nmulit cu vrsta de sacrificare a lotului (exprimat n zile, vezi anexa V). n aceste cazuri, se poate
acorda o derogare suplimentar, densitatea putnd s creasc, n plus, cu 3 kg/m2 (pn la 42 kg/m2)7.
Creterea a raelor de carne este activitate foarte profitabil n condiiile n care sunt ndeplinite
cele mai importante caracteristici tehnologice privind furajarea i asigurarea condiiilor de microclimat.
Creterea raelor se face n 2 faze:
Faza 1, dureaz 2 sptmni, cnd densitatea de populare este de 15-20 cap./mp
Faza 2, dureaz din sptmna 3 cnd densitatea este de 10-12 capete la 3 sptmni
scznd la 8, 6 i respectiv 4 capete la sacrificare, la vrsta de 2 luni
Principalele date tehnologice de exploatare Aternutul: se pot folosi ca aternut paie (curate, fr
mucegai) sau talaj de lemn, care se aeaz ntr-un strat de 5-10 cm grosime. Periodic aternutul se
completeaz pentru a preveni formarea unor zone umede. (inainte de instalarea asternutului, adapostul se
va dezinfecta obligatoriu) n perioadele clduroase (cu temperatura de peste 20 grade C) bobocii pot fi
scoi afar, ns atenie la razele soarelui care pot afecta ochii bobocilor mici.
7
la elaborarea subcaptitolului I.3 s*-au preluat integral datele din manualul Sisteme de adpost pentru psri Standarde de ferm al
autorilor Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie, Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Clin Mainistru
51
POSDRU/88/1.5/S/52614
Temperatura: n primele 7 zile se asigur 30-32 grade C, dup care se reduce cu cte 2-3 grade
C/sptmn pn se ajunge la 16-18 grade C. n prima lun de via bobocii sunt mai sensibili la
temperaturi sczute deoarece sistemul de termoreglare nu este nc bine dezvoltat, ns dup ce se
mbrac n pene pot suporta temperaturi mai joase. Pentru asigurarea temperaturii necesare se recomand
folosirea becurilor de cldura n infrarou 150, 250 W
Lumina: n prima sptmn se asigur lumina 24h/zi, dup care se reduce cu cate o jumatate de ora/zi,
pana la 14 zile, cnd ajungem la 17h/zi, durata care se menine pana la sacrificare, este recomandat,
pentru a sacrifica mai rapid bobocii, meninerea 24h lumina /zi pe toata durata creterii deoarece lumina
stimuleaz consumul de apa i furaje.
Adparea: se asigur permanent apa proaspt la discreie. Pentru adpare se pot utiliza adptorile de la
pui sau adptori tip jgheab (se calculeaza un front de adpare de 5 cm / boboc). Este recomandat ca
adptorile s fie amplasate n locuri n care se poate schimba mai uor aternutul (sau) chiar pe o
suprafaa betonat, cu gratar sau nisip, deoarece frecvent suprafaa din jurul adptorilor va fi umed.
Furajarea: pentru furaje se pot folosi hranitori circulare ca i cele pentru pui sau hranitori tip jgheab
(cand se calculeaza un front de furajare de 2,5 cm/boboc). Se poate folosi de asemenea i furaj mcinat,
nsa acesta se lipeste de ciocul bobocului, caz n care este nevoie de un vas cu ap unde i pot spala
ciocul. Aceasta practic atrage dup sine umezirea aternutului, iar furajele rmase n acest vas cu ap pot
fermenta, astfel devenind sursa de mbolnvire. Pentru evitarea acestor neplceri, vasul cu apa va fi mereu
curat i amplasat ntr-un loc mai uor de curat.
O alta varianta de administrare a furajelor mcinate este sub forma umed. Umezirea furajului se face
chiar nainte de administrare i doar cantitatea care urmeaz a fi consumata n urmtoarele 2-3 ore.
De asemenea, n furajarea raelor se poate folosi i masa verde proaspt i plit care se administreaz de
la dou sptmni n completarea raiei i nu nlocuind furajele de baz.
Aspecte tehnologice ale creterii hibrizilor de gsc
Aspecte tehnologice ale creterii hibrizilor de curc
52
POSDRU/88/1.5/S/52614
Dintre cerinele de intreinere ale hibrizilor de curc amintim: Adapostul trebuie sa fie curat, dezinfectat
si incalzit la 38 grade Celsius (la
nivelul asternutului), inainte de
sosirea puilor.
Asternutul se
pregateste prin asezarea uniforma

a paielor sau a talajului de lemn
intr-un strat de minim 5-7 cm. Pe
asternut se amplaseaza hranitorile
si adapatorile care se vor ridica pe
masura ce puii cresc, astfel ca ei sa
poata consuma apa usor. Inaltimea
adapatorilor si hranitorllor va fi
reglata astfel ca partea de jos a
acestora sa fie la nivelul spatelui
puilor, Lumina se asigura cu
ajutorul unor becuri sau natural
cand puii sunt mai mari. Durata luminii va fi de 23 de ore in primele 3 saptamani, hranitorile se vor
amplasa sub sursa de lumina in special in aceasta perioada pentru a favoriza gasirea lor si consumul
hranei. Dupa 3 saptamani durata luminii se poate reduce la 14 ore pe zi. n primele 3 saptamani puii de
curca nu se orienteaza prea bine, de aceea trebuie sa-i ajutati sa gaseasca hranitorile situate sub sursa de
lumina si sa consume hrana.
Furajarea puilor in primele 4 sapt. se va face cu starter granulat pentru curcani (culoare rosie),
pentru a realiza o baza solida pentru o dezvoltare optima a puilor. Dupa varsta de 5 saptamani se
recomanda furaj granulat crestere curcani si dupa 10-12 sapt. se poate folosi in continuare nutret granulat
crestere faza a doua. In acest moment se pot adauga cereale (porumb+grau), dar e important ca una din
mese sa o reprezinte furajul granulat. Pentru perfectionisti recomandam furajul de finisare dupa 16
saptamani care contine faina de lucerna precum si gluten de porumb. Aceste componente relativ
sofisticate pentru hrana pasarilor, ajuta la obtinerea unei carcase deosebite, carnea avand un gust si o
savoare exceptionale, iar calitatile nutritionale sunt mult peste standard.
Apa se asigura la discretie, fiind permanent proaspata. Pentru a evita deteriorarea asternutului si
udarea puilor in primele 6 sapt. sa fie folosite adapatori destinate puilor mici. Recomandam folosirea
aditivilor pentru dezinfectare si stimulare, in apa de baut
Temperatura coboara cu 2 grade Celsius pentru fiecare saptamana de viata. In prima saptamana
temperatura trebuie sa fie de 36-38 grade Celsius la nivelul asternutului (utilizati un termometru de
53
POSDRU/88/1.5/S/52614
camera pt a masura temperatura la nivelul puilor). Este recomandat pentru incalzirea locala becuri cu
infrarosu, care incalzesc direct puii si astfel faceti economie de energie (un bec infrarosu are durata de
viata aprox. 5-6000 ore). Puii trebuie sa aibe permanent aer curat, temperatura optima, nutret si apa la
discretie.
Aspecte tehnologice ale creterii prepelielor. Nutritia
Hrana prepelitelor reprezinta
aproximativ 70% din investitia facuta de un crescator intr-o astfel de afacere. In Romania se practica
hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit poate consta intr-o dieta
apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum faina de peste, srot de soia sau lapte praf
furajer. Pentru o crescatorie profesionista, in care este necesar un proces de crestere mai rapid, se va apela
la diete cu un inalt grad de proteine. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea
prepelitei adulte, fata de 5-6% cat este raportul la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de
ore. Astfel, calitatea furajului utilizat la hranire devine esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea
sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor rezultate. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, se
recomanda o dieta care sa contina cel putin 1,25% fosfor si 3,5% calciu, desi se poate ajunge si la o
pondere de 3,9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin, dar
au nevoie de calciu pentru oua. Este de retinut faptul ca o prepelita adulta consuma intr-o zi o cantitate de
furaj de aproximativ 25 de grame.
Incubare. Prepelitele prezinta o maturizare sexuala precoce, astfel ca femela depune primul ou
dupa 6-7 saptamani, si poate depune pana la 350 oua intr-un an, iar masculii pot fi folositi la acuplare
dupa 40 de zile. Incubarea de prepelite si cresterea acestora nu sunt foarte complicate, insa este esential ca
ouale folosite pentru incubat sa nu fie mai vechi de 10 zile. Temperatura de incubare este de 37,5 grade
Celsius, si umiditatea de 60% in primele 14 zile. Din ziua a 14-a, pana la iesirea din oua, temperatura
ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar umiditatea trebuie ridicata la 80%. Puii de
prepelita se iau din incubator cand sunt uscati bine. In prima perioada de crestere a puilor de prepelite
trebuie mentinuta temperatura de 37 grade Celsius. Pentru administrarea de apa se pot utiliza adapatoare
pentru pasari, iar ca furaj se poate administra, in primele 5 saptamani, Starter pentru curci sau starter
anume pentru prepelite.
54
POSDRU/88/1.5/S/52614
I.4 Mecanizare, automatizare, informatizare a procesului de productie n

avicultura
Zootehnia romneasc trebuie s se dezvolte pentru a supravieui pieelor agro-alimentare
mondiale, n situaia actual mai mult ca niciodat. Evoluia n acest domeniu nu se poate face n absena
mecanizrii proceselor tehnologice i automatizarea acestora.
Cu att mai mult n avicultur intensiv, unde practic pasrile nu mai iau contact cu mediul
exterior, depinznd in cea mai mare masur de instalatii mecanice de climartizare de aprovizionare cu
furaje i apa de intreinere i de evacuare a dejec iilor i noxelor de recoltare a produciei dar i de
sisteme informatice de prelucrere a datelor privind ameliorarea si selectia, hibridarea i progresul
genetic, presiunea investiional este extrem de mare, progresul tehnic i tehnologic rapid i tendintele
consumatorilor catre produse de calitate din ce n ce mai bun cu preuri accesibile determin o nevoie
acut de finanare a investiiilor. Se poate afirma c sectorul avicol fie al produciei de ou sau de
carne, este un sector care genereaz venituri mari dar cu investiii destul de mari i cu termen mic de
uzur moral.
ncepnd de la calculatoare de proces, la softurile specializate pentru prelucrarea seriilor statistice
n ameliorare i informatizarea aciunilor de selecie care presupun un volum de date foarte mare de la
milioane de indivizi raspndii pe un areal foarte mare ( n avicultur ameliorarea si selecia au devenit
apanajul marilor concerne avicole - fapt ce face aproape imposibil o concurena serioas in ameliorare
din partea unui sector avicol naional orict de bine pus la punct ar fi) toatea acestea creaza o presiune pe
sursele de finanare a investiiilor mult mai mare dect n alte ramuri zootehnice.
I.4.1 Sisteme de furajare pentru psri
Sistemele de furajare i adpare trebuie s rspund urmtoarelor cerine privind buna funcionare:
S asigure fronturi de adpare i de furajare suficient de mari pentru toate psrile;
S fie construite astfel nct s menin igiena furajului i a apei;
S existe o distribuie uniform a dispozitivelor de furajare i de adpare n hala de
S reduc la minim mprtierea furajelor i a apei;
S funcioneze corespunztor pe durata programului de lumin;
S fie uor de curat.
producie;
n prezent, cele mai populare sisteme de distribuie a furajelor n interiorul adpostului sunt
transportoarele spiralate i transportoarele cu lan . Primele sunt utilizate n adposturile n care se pot
trasa linii drepte i exist un numr considerabil de linii de furajare. Transportoarele cu lan pot fi dispuse
55
POSDRU/88/1.5/S/52614
n configuraii relativ complexe i nu creeaz probleme circulaiei pe o direcie transversal.

Silozul de furaje exterior este amplasat adiacent cu unul din pereii adpostului; din siloz, furajele
sunt transportate de preferat cu ajutorul unui transportor spiralat (a se vedea fotografia 3.1). Una sau mai
multe conducte de transport, care pornesc de la linia de furajare spre buncr, aduc furajul prin intermediul
tuburilor telescopice direct n hrnitori. Hrnitorile sunt instalate direct pe conducta pentru furaje.
nlimea se regleaz la nivel centralizat printr-un set de cabluri
din
oel, scripei i o macara

acionat
electric
sau
manual.
Fig. I.4.1.1 Siloz pentru
furaje
Fig.
I..4.1.2
Hrnitori circulare
Un sistem de furajare cu transportor spiralat utilizeaz hrnitori liniare dispuse paralel cu axul
longitudinal al cldirii. Fiecare linie de furajare are ca punct de plecare un buncr de alimentare, uneori
cuplat la sistemul de acionare al transportorului; cel mai frecvent, sistemul de acionare este ns
amplasat la captul liniei de furajare. Hrnitorile sunt instalate direct pe tubulatura transportorului.
Buncrele sunt alimentate direct din siloz, tot de ctre un transportor spiralat.
n general, se utilizeaz dou tipuri de dispozitive de furajare: hrnitori circulare i hrnitori liniare.
Fig. I.4.1.3 Hrnitori liniare
Fig. I.4.1.4 Sistem de stocare i transport
Se recomand ca pentru fiecare adpost s existe unul sau dou silozuri de alimentare, cu o
56
POSDRU/88/1.5/S/52614
capacitate care s permit golirea n maxim 10 zile (de preferat 7 zile), n special acolo unde exist
variaii mari de temperatur. La psrile aflate n cretere, silozul se umple doar parial n faza de
demaraj. Este de preferat ca silozul s fie ridicat pe fundaie separat, la o distan de aproximativ 1 m
fa de peretele adpostului. Acesta trebuie s fie prevzut cu protecie anticoroziv, s fie uor de curaat
i dotat cu orificiu de evacuare a aerului, trap cu capac, scar cu balustrad i vizor. Consumul de furaje
maxim ntr-o perioad de 7 zile este indicat n tabelul 3.1. Capacitatea silozului se stabilete n funcie de
aceste cantiti.
Tabelul I.4.1.1
Consumul de furaje maxim ntr-o perioad de producie de 7 zile
Suprafaa
unitii de
Densitate de
Densitate de
Efectivl total de pui de
Consumul de furaje
producie
populare maxim
populare la livrare
carne pe unitatea de
maxim (g/pui de
Consumul total de
Cantitatea de furaje
(m2)
(kg/m2)
(pui de carne/m2)
producie
carne/zi)
furaje pe efectiv (kg)
pentru 7 zile (tone)
1000
33
39
33
39
15
18
15
18
15.000
18.000
30.000
36.000
210
210
210
210
3.150
3.780
6.300
7.560
22,05
26,46
44,10
52,92
2000
n cazul n care se utilizeaz gru integral, este recomandat s se instaleze un siloz suplimentar. n
prezent, n Romnia nu se obinuite furajarea cu gru integral, dar este recomandat ca sistemul de
furajare s fie pregtit pentru utilizarea n viitor a dou componente.
Sistemul de furajare, inlusiv linia de furajare, poate fi conectat la un computer care controleaz numrul
zilnic de furajri.
De asemenea, sistemul de furajare poate fi dotat cu diveri senzori, inclusiv un senzor care oprete
automat sistemul de furajare atunci cnd este plin. Linia de furajare trebuie echipat cu un buncra.
Aceasta transmite impulsuri electrice sistemului de monitorizare a consumului de furaje.
Transportorul trebuie s aib capacitatea de a distribui furajele automat. Transportoarele, care fac
legtura ntre linia de furajare i sistemul de furajare trebuie prevzute cu o deschidere, care poate fi
nchis pentru fiecare linie de hrnitori circulare (sau fiecare buncra din componena sistemului de
furajare cu lan).
Sistemul de furajare este montat pe un ax de oel cu cabluri pentru ridicare dup depopularea
adpostului. Sistemul este ridicat cu ajutorul unei macarale acionate manual sau mecanic. Elementele de
acionare deservesc ntreaga cldire i au comand central. Toate motoarele trebuie dotate cu sigurane.
Alimentarea cu energie electric poate fi oprit prin ntreruptoare.
n general, sistemul de furajare trebuie s poat rezista la curarea cu presiune mare, folosind ap
i spun. De asemenea, trebuie s se poat aplica decontaminarea prin termonebulizare, cu formol sau ali
dezinfectani asemntori.
57
POSDRU/88/1.5/S/52614
n tabelele de mai jos se regsesc recomandri cu privire la frontul de furajare i cel de adpare.
Tabelul I.4.1.2.
Recomandri privind frontul de furajare i de adpare (1 - 21 zile)

Furajare
Hrnitori
Hrnitori
liniare
circulare
2,5 cm/ pui
70-80 pui
2,5 cm/ pui
70-80 pui
3,5 cm/ pui
100 pui
2,5 cm/ pui
70-80 pui
2,5 cm/ pui
70-80 pui
2,5 cm/ pui
60-70 pui
Tipul hibridului
Ross
Lohmann Meat
Hubbard Isa
Arbor Acres
Hybro PN
Cobb 500
Adpare
Adptori liniare
2,0 cm
2,0 cm
2,0 cm
2,0 cm
2,0 cm
0,6 cm (dup 6 zile crete cu 1,25
cm)
(Sursa: Management guide Ross, Cobb,Lohmann Meat, Arbor Acres, Hybro, 2004)
Tabelul I.4.1.3
Adptori prin
picurare
8-10 pui
8-10 pui
8-10 pui
8-10 pui
8-10 pui
10 pui
Recomandri privind frontul de furajare i de adpare (22-35 zile)
Furajare
Adpare
Hrnitori liniare
Hrnitori
Adptori
Adptori prin
circulare
liniare
picurare
Ross
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Lohmann Meat
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Hubbard Isa
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Arbor Acres
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Hybro PN
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Cobb 500
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
10 pui
Tipul hibridului
Tabelul I.4.1.4
Recomandri privind frontul de furajare i de adpare (36-42 zile)
Furajare
Adpare
Tipul hibridului
Hrnitori
Hrnitori
Adptori
Adptori prin
liniare
circulare
liniare
picurare
Ross
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Lohmann Meat
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Hubbard Isa
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Arbor Acres
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Hybro PN
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
8-10 pui
Cobb 500
7,5 cm/ pui
60-70 pui
3,5 cm
10 pui
I.4.2 .Sistemele de adpare
Este important s se instaleze sisteme de adpare care asigur psrilor ap n cantiti suficiente i
menin calitatea acesteia.
Se consider c sistemul de conducte pentru furnizarea apei i presiunea apei sunt similare celor
dintr-o reea obinuit. De asemenea, sistemul de conducte instalat, care transport apa de la camera
tehnic n centrul adpostului, include evi transversale i se termin cu un ventil / robinet la fiecare linie
58
POSDRU/88/1.5/S/52614
de adptori prin picurare. Sistemul de alimentare cu ap trebuie s aib n componen urmtoarele

elemente:
Figura I.4.2.1 Sistem de alimentare cu ap
1.
Filtru de ap / filtru care poate fi curat
2.
Manometru pentru presiunea de intrare
3.
Apometru de mare precizie

Ventil / Robinet solenoid de 220 V conectat la un
4.
computer
5.
Un medicamentor / pompare extern (0,2-2%)
6.
Reductor de presiune, 0,5 6,0 bari

Manometru pentru presiunea la ieire
7.
8.
Container pentru vitamine / medicamente sub form de soluie

Dimensiunile sistemului de alimentare cu ap trebuie s se stabileasc n
funcie
de un nivel maxim al consumului de ap zilnic de 3.500 l / 10.000 pui de carne.
Valoarea pornete de la premisa unui consum de furaje de 190 grame/pasre la vrsta de 42 de zile. Se
consider c la un raport ap-furaje de 1,8, consumul de ap estimat este de aproximativ 3.500 litri la
10.000 de pui carne.
Este important ca apometrul electric s nu reduc prea mult racordul de intrare a apei. Acet tip de
apometru este necesar pentru a permite nregistrarea consumului de ap din adpost de ctre computer.
Alimentarea cu ap trebuie conectat la un sistem de alarm care avertizeaz fermierul de exemplu n
caz de ntrerupere.
n general, adparea puilor de carne se face din adptori prin picurare. Mai rar, se utilizeaz
adptori circulare, n special la adposturi lungi n care punctele de adpare i camerele de adpare sunt
amplasate la captul dinspre fronton. Pentru o funcionare corect, este necesar ca lungimea liniilor de
adptori cu picurtoare s nu depeasc 60 m.
Adptorile prin picurare n general, un sistem de adpare prin picurare trebuie dimensionat n
funcie de nevoile pssrilor. Pentru a menine calitatea aternutului se recomand adptorile prin
picurare cu pahar colector. n tabelele urmtoare sunt date recomandri cu privire consumul de ap
oferite de diverse companii productoare de hibrizi de carne. Aceste recomandri indic mai degrab
valorile maxime ale consumului de ap pe cap de pui. n general n Romnia se instaleaz o adptoare
prin picurare la 15-18 psri.
59
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. I.4.2.2 Sistem de adpare prin picurare cu pahare colectoare

Este necesar ca nlimea sistemului de adpare s fie reglabil n funcie de faza de cretere a puilor de
carne.
Acesta
se
instaleaz astfel nct s

poat fi ridicat atunci
cnd un lot de pui de
carne
este
scos
din
adpost.
Fig. I..4.2.3 nlimea adptorului prin picurare se regleaz n funcie de vrsta psrilor. (Sursa:
Aviagen 2009)
Rndurile de conducte de ap trebuie montate pe un profil cornier care s mpiedice puii mici s se
aeze pe conduct; o soluie alternativ poate fi utilizarea unei protecii din srm. Sistemul de adpare
este prins cu cabluri de oel i trebuie instalat cel puin un troliu (mecanism de ridicare) cu acionare
manual.
n sistemele de adptori prin picurare, apa este furnizat prin bazin de rupere a presiunii cu rol de
limpezire sau printr-un robinet (supap reductoare) de joas presiune. La livrare sistemul trebuie s fie
complet, cu o eav care s indice nivelul presiunii cu un ventil ataat, precum i cu fitinguri pentru
splarea instalaiei. Sistemul de adpare dintr-un adpost de pui de carne trebuie s reziste la curarea cu
jet de mare presiune i la decontaminarea ulterioar. Trebuie s existe posibilitatea de a folosi
dezinfectani din grupul oxidanilor sau ageni din categoria cloramin / hipoclorit, precum clor sau
diferii compui pe baz de iod.
n plus, este important s se ia n calcul faptul c se vor folosi diferite tipuri de detergeni i acid
citric sau substane similare pentru curarea depunerilor de calcar.
Pentru camerele tampon, presiunea de intrare optim este de minim 2 bari, care asigur att alimentarea
adptorilor, ct i splarea conductelor. Presiunea de funcionare este controlat printr-o unitate de
60
POSDRU/88/1.5/S/52614
msurare i control (vezi Fotografia 3.7). La adptorile prin picurare, reductoarele sunt instalate la
nceputul fiecrei linii de adpare. Liniile de adpare sunt ridicate cu troliuri / dispozitive de ridicare cu
acionare manual sau mecanic. Pentru o funcionare corect a adptorilor, liniile trebuie meninute n
poziie orizontal.
Parametri tehnici de funcionare:
Apa de curare n filtrul cu fante (350) la un debit de
Presiunea apei n conducta principal
Presiunea n evile pe care sunt montate adptorile prin picurare
Presiunea n evile de alimentare a adptorilor circulare

Front de adpare la adptorile circulare (gini, pui de carne,
puicue)
Adptori prin picurare numr de pui de carne per adptoare

Consumul de ap, pui de carne (n medie)
Consumul de ap pentru diverse activiti de rutin:
Splarea camerelor tampon/spaiilor de serviciu
Ap pentru rcirea periodic (n medie)
Apa pentru splarea i decontaminarea adpostului n perioada
vidului sanitar
3-4 m3/h
minim 2 bari
0,1-0,5 bari H2O
0,3-0,5 bari
minim 1,0 cm/pasre
12-18
0,2
l/pasre/zi
3 l/m2/zi
0,3-0,5 l/h/m2
10 l/m2 de pardoseal
Instalaii de ap
Pe lng sistemul de adpare a psrilor, este necesar ca adpostul s fie prevzut cu urmtoarele:
instalaii de furnizare a apei n camerele tampon cu evi cu diametrul 20 mm
robinei de ap dispui de-a lungul unuia din pereii lungi ai camerei de producie 32,
la fiecare 15 m;
instalaii de mare presiune (pn la 100 bari) de-a lungul ambilor perei lungi ai camerei de
producie (deasupra zonelor de ventilaie), cu evi de 20 mm i compensator de lungime, pentru
instalaii cu 120-180 de duze. Pentru aceste instalaii, diametrul conductei principale recomandat este de
cel puin 40 mm.
I.4.3 Sistemul de ventilaie i de control

n general, sistemul de ventilaie trebuie s aib o capacitate suficient de mare pentru a evita
supranclzirea i, acolo unde este necesar, s ndeprteze excesul de umiditate n combinaie cu sistemul
de nclzire. Nivelul de zgomot trebuie redus la minim. Ventilatoarele, sistemul de furajare i alte
echipamente trebuie construite, amplasate, puse n funciune i ntreinute astfel nct s se evite
producerea de zgomot (2007/43/CE).
Sistemul de ventilaie trebuie s fie computerizat pentru a controla i nregistra automat principalii
parametri (greutatea puilor, consumul de furaje i ap etc.) Capacitatea sistemului de ventilaie trebuie s
asigure un schimb de aer de pn la 6,0 m3/or/kg pui. Atunci cnd densitatea de populare este sporit
61
POSDRU/88/1.5/S/52614
(peste 33 kg/m2), sistemul de ventilaie trebuie s nu permit creterea concentraiei de amoniac (NH3)
peste nivelul de 20 ppm i a concentraiei de dioxid de carbon (CO 2) peste 3.000 ppm msurat la nivelul
psrilor.
Atunci cnd temperatura exterioar este mai mare de 30C msurat la umbr, temperatura
interioar nu trebuie s depeasc temperatura exterioar cu mai mult de 3C. n perioada de iarn, cnd
temperatura exterioar scade sub 10C, umiditatea medie (msurat ntr-un interval de 48 de ore) nu
trebuie s depeasc 70% (2007/43/CE).
n Romnia cele mai utilizate sisteme de ventilaie sunt de tip tunel n presiune negativ pe
lungimea adpostului sau ventilaia pe limea adpostului.
Ventilaia pe lungimea adpostului: Ventilatoarele sunt amplasate la un capt al adpostului i
gurile de admisie sunt amplasate la cellalt capt sau / i pe pereii laterali. Admisia se face n mod
natural, iar evacuarea forat cu ajutorul ventilatoarelor.
P e re te fro n to n
P e r e te la t e r a l
P r o ie c t:
B r o ile r 8 0 m x 1 2 m
V e n t ila to r e x h a u s ta r e
1 ,4 m
P r o ie c t:
B r o ile r 8 0 m x 1 2 m
V e n tila to r c u v it e z
r e g la b il 1 ,4 m
Fig I.4.1. Amplasarea ventilatoarelor i a deschiderilor de admisie
62
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. I.4.2 Sistem de ventilaie pe limea adpostului cu admisia amplasat pe ambii perei i
ventilatoarele amplasate pe ambii perei
Din punct de vedere constructiv, la ventilaia pe limea adpostului, sistemul de admisie este
deosebit de simplu, deoarece admisia se realizeaz natural. n pereii laterali se execut fante, n partea
opus de amplasare a ventilatoarelor de evacuare, n treimea superioar a peretelui, avnd dimensiunea de
250 mm / 550 mm. Fantele asigur un flux de ptrundere a aerului de 400 1.250 m3/or.
Fig. I.4.3 Detalii de funcionare a clapetelor de admisie a aerului

Aerul introdus n adpost este dirijat spre tavanul adpostului. Acest lucru se face pentru evitarea
formrii curenilor de aer reci la nivelul solului i pentru a permite aerului proaspt s ajung la
temperatura din interiorul adpostului.
Se recomand ca la intrarea aerului n adpost s se instaleze filtre de reinere a impuritilor. La
evacuarea aerului din adpost se pot utiliza
separatoare de praf. n principal, filtrele trebuie s
ndeplineasc urmtoarele caracterisitici:

S asigure un grad de deprfuire ct mai mare n timpul funcionrii instalaiilor;
Capacitate mare de reinere a prafului;
S fie uor de ntreinut.
Din punct de vedere al principiului de funcionare, se disting urmtoarele tipuri:
Separarea prafului sub influena forelor de frecare;
Separarea prafului sub influena forelor electrostatice;
Separarea prafului sub influena forelor de tensiune superficiale;
63
POSDRU/88/1.5/S/52614
Separarea prafului prin reinere direct datorit dimensiunilor mari ale particulelor de praf
n raport cu golurile materialului filtrant.
n cazul n care se utilizez unul din primele trei tipuri de mai sus, mbcsirea materialului filtrant
se
realizez
pe
toat masa acestuia. n cazul
folosirii
filtrelor
care utilizeaz principiul prin
reinerea
direct
datorit
dimensiunilor,
atunci
mbcsirea
materialului filtrant se realizez
numai la suprafa
i pe partea n care aerul murdar
vine
contact.
Diverse companii au pus la
punct sisteme de
deschidere i nchidere a fantelor
de admisie a aerului n adpost complet mecanizate i automatizate.
Clape
t
admi
sie
Motoar
aer
e
electri
ce de
acion
are
Fant
admisie
aer
contragre
utate
(Sursa: Echipamente avicole, Big Dutchman, 2005)

Fig. I.4.4 Detalii de mecanizare a nchiderii i deschiderii clapetelor de admisie a aerului
Sistemul de evacuare a aerului din adpost se monteaz pe peretele transversal opus locului unde
sunt amplasate fantele de admisie. Ventilatoarele se instaleaz n treimea inferioar a peretelui.
Capacitatea i numrul de ventilatoare se calculeaz n funcie de necesarul de aer ce trebuie evacuat, fr
a produce cureni de aer. La calcularea ventilaiei se ia n consideraie ca ntr-o or, s poat fi nlocuit tot
aerul din adpost.
64
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. I.4.5.
Fant
de admisie aer (Sursa: www.poultec.net,
2010)
Fig. I.4.6.
Ventilator
pentru
evacuare
(Sursa:
www.poultec.net, 2010)
Ventilaie automatizat
Asigurarea
pierderilor
de
unui
energie
acestui factor. Cel mai
aer curat ct i pentru reducerea

termic,
necesit
automatizarea
ieftin sistem de automatizare este,
prin programarea cu ajutorul releului de timp a deschiderii i nchiderii gurilor de admisie ct i a

ventilatoarelor. Principalul dezavantaj este dat de producerea de variaii mari de temperatur n adpost. O
variant mai costisitoare de automatizare, dar mult mai precis, este controlarea a cel puin doi factori de
microclimat (temperatura i umiditatea).
65
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fotografia I.4.7. Unitatea central a unui sistem de ventilaie automatizat (Sursa www.poultec.net,
2010)
Fig. I.4..8. Diverse modele de senzori (Sursa www.poultec.net, 2010)
Senzor
V e n t ila ia
( a d m is ia i e v a c u a r e a )
S is te m u l d e
n c lz ir e
Im p r im a n ta
L u m in a
C o m p u te r
C n ta ru l p e n tru
pui
S is te m u l d e c o n tr o l a l
h r n ir ii
C o n to ru l d e a p
C n ta ru l p e n tru
h ra n
Fig. I.4.9 Sistemul de control al unui ventilator trebuie s poat indica i colecta o serie de
informaii
Toate valorile temperaturii i umiditii sunt prestabilite n memoria computerului. Computerul
primete informaii referitoare la temperatura i umdiditatea din adpost, cu ajutorul senzorilor. Apoi,
regleaz condiiile de climat conform valorilor prestabilite. Computerul poate controla sistemul de
furajare i programul de lumin. De asemenea, acesta recepioneaz parametrii de funcionare de la
apometru, liniile de furajare i balanele / cntarele pentru pui.
I.4.4 . Sistemul de alarm i instalaiile de rcire de mare presiune
Alarma Alarma poate fi conceput ca un sistem de avertizare cu apelare telefonic. Sistemul

66
POSDRU/88/1.5/S/52614
trebuie s poat transmite avertizarea printr-o siren alimentat la 12 V i semnale vizuale.

n caz de alarm, sistemul telefonic va apela automat, pe rnd, o serie de numere nregistrate
anterior, pn cnd alarma este oprit. De asemenea, se poate folosi o conectare ntrziat a apelurilor
telefonice. Se recomand ca alarma s fie programat pentru urmtoarele situaii:
Pan de curent electric
Omiterea fazei (de furajare / adpare)
Depirea temperaturii minime / maxime
Depirea nivelului maxim al umiditii
Defectarea unui senzor
ntreruperea alimentrii cu ap
Absena furajelor
Sistemul automat de control al factorilor de microclimat trebuie s dispun de un sistem alternativ

de energie, n caz de ntrerupere a alimentrii cu energie electric de exemplu un acumulator de 12 V.
Ca o cerin minim, pentru situaii de urgen trebuie s existe un deschiztor al fantelor de admisie a
aerului, montat pe sistemul de ventilaie. Totui, deschiztorul trebuie controlat, pentru a preveni
expunerea la cureni de aer a puilor mici. Totodat, sistemul trebuie s aib capacitatea s reia controlul
de curenilor de aer dup o pan de curent. n adposturile pentru pui de carne, este indicat s se instaleze
un generator de urgen care s alimenteze liniile de furajare i adpare, ventilatoarele etc. pe durata
defectrii sistemului de alimentare cu energie electric.
Instalaiile de rcire n Romnia se utilizeaz n general dou tipuri de sisteme de rcire: prin
pulverizarea apei cu ajutorul duzelor i prin pulverizarea apei cu ajutorul duzelor, folosind aer comprimat.
Acestea asigur rcirea aerului n perioadele cu temperaturi ridicate. Sistemul de mare presiune poate fi
folosit i pentru umezirea adpostului nainte de curare i mprtierea substanelor decontaminante.
Rcirea i umidificarea aerului din adposturi se poate realiza prin diverse metode. n continuare
sunt prezentate dou tipuri de instalaii:
Instalaii de pulverizare a apei cu ajutorul duzelor
Instalaii de pulverizare a apei cu
ajutorul duzelor, folosind aer comprimat
67
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. I.4.4.1.
Instalaie de rcire de mare presiune
Bazin
ap
rupere
presiune
Pomp
ap
Regulator
de
presiune
Duze
pulverizare
ap
Fig. I.4.4.2 Principiul de funcionare al instalaiilor de pulverizare a apei cu ajutorul duzelor

Procedeul este destul de rspndit, dar prezint ca dezavantaj apariia prematur a ruginii pe
prile metalice, datorit picturilor de ap. Mrimea picturilor de ap depinde n cea mai mare parte de
tipul duzei, ct i de presiunea apei care trebuie s fie de 3-6 atm. Din punct de vedere practic, o
pulverizare absolut, fr apariia picturilor de ap nu este posibil. Debitul de ap la nivelul unei duze
se ncadreaz ntre 30-150 litri/or. Un sistem mai eficient este folosirea pulverizrii apei ntr-o poriune
de canal de aer.
Pulverizarea apei cu ajutorul duzelor, folosind aer comprimat.
Avantajul acestui sistem este dat de faptul c se poate obine o pulverizare mai bun. Presiunea aerului din
Reductor
presiune
Rezervor ap
instalaie este de circa 0,5-
Conduct aer
comprimat
1,5
Duze
pulveriza
re ap
atm.
Duzele
sunt
montate direct n hala de

producie, iar datorit unei
Conducte
de ap
68
POSDRU/88/1.5/S/52614
pulverizri bune debitul de ap scade la 6-30 litri / or. Debitul de aer comprimat trebuie s fie de 3-6
m3/h.
Figura I.4.4.3 Principiul de funcionare al instalaiilor de pulverizare a apei cu ajutorul duzelor,

folosind aer comprimat
Pentru a elimina inconvenientele, acest sistem trebuie automatizat. Pentru rcirea aerului din adpost se
pot utiliza i sisteme de baterii de rcire amplasate la gurile de intrare a aerului n hala de producie. Prin
celulele acestor baterii circul ap rece, iar prin trecerea aerului cald acesta se rcete.
Fig. I.4.4.5.
Baterie de rcire a aerului (Sursa: www.poultec.net, 2010)
I.4.5. Sisteme de nclzire

Furnizarea cldurii trebuie s fie controlat automat, n funcie de temperatura i umiditatea
aerului. Pentru a evita creterea excesiv a umiditii relative faza de finisare, poate fi necesar
nclzirea suplimentar. Exist diverse metode de nclzire, de exemplu sistem de nclzire centralizat cu
evi de-a lungul pereilor, sistem de nclzire centralizat cu aeroterme, duze de gaz acoperite sau
arztoare cu ardere deschis, pe pcur sau gaz.
Pentru a estima necesarul de cldur, este necesar s se realizeze un calcul al echilibrului termic pentru
69
POSDRU/88/1.5/S/52614
fiecare proiect, n funcie de poziia geografic i amplasamentul construciei, linia de producie,

densitatea de populare i materialele de construcie utilizate.
Este important ca instalaiile s fie
proiectate i montate de firme autorizate. Necesarul de nclzire pentru un adpost pentru pui de carne cu
suprafaa de producie de 2.000 m2, n condiii extreme, este estimat la circa 300.000 kCal.
Arztoarele Folosirea anumitor modele de arztoare implic un anumit risc de incendiu i, de
aceea, fiecare arztor trebuie prevzut cu dispozitive de captare a scnteilor (parascntei). Cel mai
ntlnit sistem de nclzire n Romnia este nclzirea local cu ajutorul radiantelor de infrarou
alimentate cu gaz metan. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt elemente uor de ntreinut i
asigur confortul biologic al psrilor. Sistemul de nclzire este complet automatizat i lucreaz n
condiii deosebit de grele, praf, umiditate ridicat ct i ageni chimici.
Fig.
I.4.5.1
Radiant de nclzire cu infrarou

nclzire centralizat O alt soluie const n construcia unei ncperi separate pentru cazanul de
nclzire / boiler. La dimensionarea capacitii cazanului de nclzire, trebuie luate n calcul i pierderile
de cldur la cazan, coul de fum i evi. Pierderea total de cldur se ridic la aproximativ 25.000
Kcal/h
70
POSDRU/88/1.5/S/52614
Figura I.4.5.2 Planul unui sistem de nclzire centralizat

Computerul fermei regleaz energia termic furnizat printr-o supap motorizat cu trei ci. n
mod normal, radiatoarele sunt dispuse n adpost de-a lungul pereilor exteriori. Astfel, aerul cald
ndeprteaz aerul rece provenit de la deschiderile de admisie montate n perei.
Figura I.4.5.3
Schia unei aeroterme.
Baterii de nclzire a aerului Bateriile de nclzire se pot monta la gurile de admisie a aerului
sau n centralele de ventilare. Bateriile de nclzire preiau de la un agent primar cldura i o cedeaz
aerului introdus n adpost. n funcie de agentul primar de nclzire, bateriile se clasific n:
Baterii de nclzire funcionnd cu abur, ap cald sau fierbinte;
Baterii de nclzire funcionnd cu gaz;
Baterii de nclzire electrice.
I.4.6. Iluminatul
Toate adposturile trebuie s dispun de sisteme de iluminat care asigur o intensitatea de cel puin
71
POSDRU/88/1.5/S/52614
20 luci n timpul periodelor de iluminare, msurat la nivelul ochiului psrii, i s aib iluminat cel
puin 80% din suprafaa utilizabil (2007/43/CE).
Broilerii prefer s beneficieze de ct mai mult lumin. De aceea, este nevoie de sisteme de
iluminat care s asigure o distribuie ct mai uniform. Lumina neuniform genereaz o distribuie inegal
a puilor de carne, ceea ce poate afecta distribuia dejeciilor i calitatea aternutului. Intensitatea luminii
influeneaz activitatea puilor de carne, fiind necesar ca ea s fie controlat. Lumina puternic duce la
intensificarea activitii. n faza de demaraj, este indicat ca intensitatea luminii s fie de aproximativ 25
luci. Intensitatea se poate reduce pe durata inspeciilor i atunci cnd puii sunt foarte agitai.
n timpul currii adpostului este de preferat o intensitate mai mare de 25 de luci. Intensitatea
luminii este controlat automat, fiind posibil s se utilizeze un program de lumin i s se produc o
atenuare gradual a luminii (semintuneric scurt). n termen de apte zile de la data la care puii sunt
instalai n cldire i pn la trei zile nainte de data prevzut pentru sacrificare, iluminatul trebuie s
respecte un ritm de 24 de ore i s includ perioade de ntuneric care s dureze cel puin ase ore n total,
dintre care cel puin o secven nentrerupt de minim patru ore, excluznd perioadele de semintuneric
(2007/43/CE). Mai multe informaii cu privire la programul de lumin recomandat pot fi gsite n
ghidurile de management ale productorilor de hibrizi de carne. n adposturile pentru pui de carne sunt
de preferat sursele de iluminat cu lungimi de und mai mici de 610 nm. Sursele de lumin care genereaz
lumin n spectrul rou (> 630 nm) sunt de evitat, deoarece aceast lumin poate diminua rata de cretere
a psrilor.
I.4.7 Sisteme de supravegere, control i monitorizare
Fig. I.4.7.1 schema unui sistem de supraveghere integrat (howk eyes)
72
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cap.II. Evoluia produciilor avicole la nivel naional i internaional
II.1 Situaia actual i perspectivele produciei de carne de pasre pe plan mondial.

Din totalul produciei mondiale de carne, carnea de pasre reprezint astzi peste 30% fa de 20%
ct reprezenta n urm cu 15 ani. Astfel, producia de carne de pasre ocup locul doi n ierarhia
produciilor mondiale, dup producia de carne de porc i naintea produciei de carne de vit.
Producia de carne de pasre continu s creasc n rile dezvoltate dar mai ales n cele n curs de
dezvoltare. Producia rilor dezvoltate n anul 2005 s-a ridicat la 34,4 milioane tone (o cretere de 2,3%)
iar pentru anul 2006 se ateapt o cretere de 1%, la 34,7 milioane tone.
n contrast producia rilor n curs de dezvoltare a crescut n 2005 cu 5,3%, la 39,5 milioane tone,
iar pentru anul 2006 este prevzut o cretere de 3-4%, producia urmnd s ajung la aproximativ 41
milioane tone.
Privind nainte F.A.O. anticipeaz c n 2030 producia mondial de carne de pasre va fi n jur de
143 milioane tone, din care rile n curs de dezvoltare vor realiza 93,5 milioane tone.
Se prevede c ntre 2015 i 2030 producia mondial s creasc cu 2,4% pe an iar cea a rilor n curs de
dezvoltare cu 3,1% pe an.
73
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. II.1.1 Dinamica productiei mondiale de carne de broiler de gaina comparativ cu productia totala de
carne de pasare (tone) in perioada 1995-2005 (sursa F.A.O.,2006 )
Specificare
Specification
Productia de
carne de
broiler
de
Productia
totala de
carne
dede
% carne
broiler din
total
ANUL
-YEAR
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
46.613.47 59.048.72 61.621.15 64.376.16 65.990.29 68.438.06 70.008.28
4
3
8
1
0
1
9
54.770.64 69.190.72 71.934.40 75.107.27 76.627.24 79.162.45 81.014.30
3
0
9
1
8
7
1
85.12
85.34
85.66
85.71
86.11
86.45
86.41
74
POSDRU/88/1.5/S/52614
II.2 Situaia actual a produciei avicole naionale

Creterea psrilor pentru carne n Romnia este sectorul care i-a revenit cel mai bine dup
declinul din perioada imediat urmtoare privatizrii fostelor uniti de stat. Performanele tehnice realizate
n 2006 plaseaz avicultura Romniei pe locul 4 n lume i 3 n Europa, dup ri cu tradiie n creterea
psrilor pentru carne precum: Frana i Statele Unite ale Americii.
Sectorul de cretere a psrilor pentru ou s-a dezvoltat mai ncet, cu toate c din totalul oulor
consumate n Romnia un procent de aproximativ 95% sunt din productia intern.
Tab. II.1 1 Dinamica efectivelor i produciilor de pasre n perioada 2001 2011

SPECIFICARE
UM
2001
Efective totale de
psri
Producia total de
carne n viu
mii cap
mii
tone
363
432
436
372
401
361
416
Producia total de
ou
mil.buc
6.001
6.432
6.641
7.381
7.310
7.429
6.522
71.413
2002
2003
77.379
2004
76.616
2005
79.360
2006
79.018
2007
84.991
2008
2009
2010
2011
71.648
70.885
70390
410
410
476
458
6.692
6.211
5.909
5489
82.036
84.373
Tab. II.1.2. Structura dimensional a fermelor de psri la 30 aprilie 2011

TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE
TOTAL
SUB 25 CAPETE
25 - 50 CAPETE
51 - 75 CAPETE
76 - 100 CAPETE
101 - 500 CAPETE
501 - 1000 CAPETE
PESTE 1000 CAPETE
Nr.de expl.
2426750
1876122
365672
119827
49159
15511
188
271
%
din total
100,00
77,31
15,07
4,94
2,03
0,64
0,01
0,01
Efectiv
capete
81382031
25388810
12021440
7282522
4052143
2780096
1945374
27911646
%
din total
100,00
31,20
14,77
8,95
4,98
3,42
2,39
34,30
Rev.pe expl.
capete
33,54
13,53
32,87
60,78
82,43
179,23
10347,73
102995,00
gaina reprezinta peste 85% fiind cea mai apreciata i uor de obtinut. In
ultimii 10 ani proportia acesteia a crescut cu 1,29%, ajungand astfel sa
reprezinte in anul 2005- 86,41% fata de 85,12% cat reprezenta in 1997 (vezi
tabelul nr. 3). Ponderea cea mai mare a fost Tnregistrata in anul 2004 cu o
valoare de 86, 45%. Desj creterea procentuala de la an la an este redusa, de
sub un procent, totusj fizic este mare (de ordinul milioanelor de tone).
75
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. II.1.3Balana i consumul pe locuitor carne pasre

Specificare
CARNE PASRE
Carne
total
n viu
(tone)
Carne
tiat
(tone
)
2004
372200
2008
410200
2009
489100
2010
476400
2011
468200
29776
0
32816
0
39128
0
38112
0
37456
0
anul
Impor
t
carne
total
(tone
)
13045
4
11607
9
13287
5
96115
Expor
t
carne
total
(tone
)
3808
93744
Consu
m
intern
(tone)
Consum
/
locuitor
kg./cap
424406
%
Import
din
consu
m
intern
31
9646
434593
27
20,2
33172
490983
27
22,9
58690
418545
23
19,6
79037
389267
24
18.1
12,6
Sectorul de cretere a psrilor este bine dezvoltat i dinamic, cu o mare capacitate de adaptare la
cerinele pieii. n ultimii ani se constat o cretere a cantitii de carne exportat i o diminuare a
importurilor. Ca urmare, ponderea crnii din import n consumul intern s-a diminuat de la 31% n anul
2004 la 21% n anul 2011
Ajutor de stat pentru bunstarea psrilor i a porcilor

Pentru perioada 16 octombrie 2011 15 octombrie 2012 s-a alocat suma de 291,08. mil lei pentru
psri
2.2. Valorificarea produciei avicole

Sectorul privat deine, actualmente, 98 - 99 din efectivele totale de psri i asigur 98% din
producia total de ou i de carne de pasre (ASR - 2002) (ASR-2006, 2007, 2008). n economia de
pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i pieele de desfacere sunt
reglate i controlate de ctre cei mai mari i mai eficieni productori ai domeniului, att la nivel
mondial i european, ct i la nivel naional.
n aceste condiii economice, este necesar ca materialul biologic folosit n domeniul avicol,
tehnologiile de cretere i exploatare, supravegherea sanitar - veterinar i calitatea dietetico - nutritiv i
igienico - sanitar a produselor avicole (carne, ou, grsimi, ficat), s fie la cele mai ridicate niveluri
posibile. n ceea ce privete consumul i cererea de produse avicole, acesta a crescut n mod constant la
nivel mondial, european i zonal.
Astfel, media pe glob a consumului de carne de pasre era, n anul 1985, de 6,3 kg/cap locuitor/an;
aceasta a crescut la 9,7 kg/cap locuitor/an n anul 1996; la 10,9 kg/cap locuitor/an, n anul 2000; la 11,99
76
POSDRU/88/1.5/S/52614
kg/cap locuitor/an, n anul 2003; la 16,5-17,6 kg/cap locuitor/an, n anul 2004 i la 19,90 kg/cap
locuitor/an, n anul 2005 (ASR-2003-2004; FAO-2004-2005). O curb ascendent a avut-o i consumul
de ou. i la noi n ar, consumul de produse avicole (carne, ou) a nceput s se revigoreze, dup ce n
perioada 1991-2000, avusese loc un declin accentuat (de exemplu, n anul 1997, consumul de carne de
pasre sczuse de la 17,7 kg/cap i locuitor nm anul 1989 la 9,22 kg/cap i locuitor).
Carnea de pasre (i n particular, carnea obinut de la hibrizii comerciali specializai n aceast
direcie aparinnd speciei Gallus domesticus) este cunoscut pentru calitile sale fizice, chimice,
tehnologice, organoleptice i dietetice. Avnd un coninut redus n esuturi conjunctive (fibros, osos,
tendinos i adipos) i o finee accentuat a fibrelor musculare, carnea de pasre se prelucreaz uor, cu
randament ridicat, din ea obinndu-se o mare varietate de preparate culinare specifice (salamuri;
pstrmuri; supe; pateuri, etc). n acelai timp, carnea de pasre are multiple caliti nutritive i dietetice.
Toate aceste constatri fac din oule i carnea de pasre, produse alimentare indispensabile omului.
n Romnia se cresc numeroi hibrizi comerciali de gin pentru carne i pentru ou. Dintre
hibrizii pentru carne, am amintit anterior : Ross 208; Lohmann Meat; Cobb 500; StarbroShaver; Arbor Acres etc. La aceti hibrizi se cunosc schemele de hibridare, performanele morfo productive, precum i cerinele de microclimat, ca i cele nutriionale i de sanitaie. fluxul tehnologic de
abatorizare a puilor broiler de gin, a fost modificat i completat cu unele verigi ale prelucrrii finale
(tranarea, calibrarea, ambalarea), pentru a se putea exploata i valorifica mai bine anumite caracteristici
ale crnii rezultate (participarea mare a pieptului n alctuirea carcasei; stratificarea aparte a musculaturii
pectorale etc). n ceea ce privete valorificarea superioar i diversificat a crnii de pasre.
77
POSDRU/88/1.5/S/52614
Productia de carne de pasare din Romania are nevoie de investitii Deoarece tara noastra este
aflata la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la
standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii.
In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are
nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei de
carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt toate
activitati care necesita importante sume de bani. Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene
se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii
acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei
faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de
selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de
investitii (zootehnia si agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de
bancile din Romania), adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni
foarte greu de realizat, daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati,
cum ar fi castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru
dezvoltare.
La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul
institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un exemplu este

Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe zeci de ani, la
nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne.
Situaia actual a sectorului de cretere a psrilor (fr autoconsum) se prezint astfel: 82 productori ou
consum care realizeaz 1,2 miliarde ou consum pe an, din care:
8 productori care realizeaz peste 40 milioane ou/an;

14 productori care realizeaz ntre 10-40 milioane ou/an;
60 productori care realizeaz mai puin de 10 milioane ou/an.
78 productori de carne de pasre care produc 223 mii tone carne n viu/an, din care:
6 productori care realizeaz peste 10 mii tone/an;

7 productori care realizeaz ntre 5-10 mii tone/an;
65 productori care realizeaz mai puin de 5 mii tone/an.
Un numr de 42 de abatoare, din care:
33 n funciune (dintre acestea doar 6 sunt agreate pentru export UE)

Numr de locuri de munc ocupate direct n avicultur: peste 25.000.
Numr de locuri de munc legate indirect de avicultur: cca. 100.000.
78
POSDRU/88/1.5/S/52614
Volumul investiiilor realizate ntre 2002-2009, conform normelor europene, a fost de 280 milioane euro:
abatoare: 150 milioane euro
ferme: 130 milioane euro

Situaia general ca i perspectivele de evoluie ale produciei n acest sector sunt n bun msur determinate de
nivelul i evoluia consumului de carne de pasre, care, la rndul lor, sintetizeaz efectele aciunii conjugate ale unui
complex impresionant de factori de natur social, economic i, nu n ultimul rnd, politic.
Producia de carne de pasre n viu a crescut n perioada 2006-2008 de la 361 mii tone la 467 mii tone. Media
produciei n perioada 2001-2005 a fost de 397 mii tone greutate vie. n 2008, carnea de pasrea avut o pondere de
31,1% din producia total de carne n viu i greutatea medie la sacrificare a fost de 1,9 kg/cap (anexa 3.25). Creterea
produciei s-a datorat subveniei de 1,6 lei/cap de pui abatorizat.
Tabelul 20. Uniti avicole pe judete
Nr.
crt
.
0
1
JUDEUL
Localitatea
Unitatea
avicol
1
Alba
SC Transavia SA
SC B&B Team
SC Albatros Gold
SC Triticum SRL
Arad
SC Prodagro Cetate
SC Avic. San Roberto
SC Agriprod SRL
Arge
SC Agro Development
SC Haditon Group
SC Haditon 2002
Bacu
SC Agr. Int. Bacau
SC Cobavic SRL
Bihor
SC Avic. Oradea
SC Nutriavi Palota
SC Avivest Oradea
SC Pleops Oradea
SC Avimana SRL
SC Avicom SRL Tasad
Bistria N.
SC Aviagro
SC Mirovia
SC Expert 200
Botoani
SC Eurobusiness
SC Alfa Prod SRL
SC Emanuel Onofrei
Forma de
proprietate
4
Oejdea
Alba Iulia
Alba Iulia
Privat
Privat
iria
Horia
Privat
Privata
Baiculesti
Barla
Barla
Privata
Privata
Privata
Bacau
Horgesti
Privata
Privata
Oradea
Palota
Oradea
Oradea
Privata
Privata
Privata
Privata
Livezile
Beclean
Bistrita
Privata
Privata
Privata
Botosani
Catamarasti Deal
Privata
Privata
79
POSDRU/88/1.5/S/52614
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Braov
SC Avicola Brasov
Gali Galo Codlea
Pasa Prod Ghimbav
Darkom Codlea
Necrisan Rasnov
Avic. Bucuresti
Brila
SC Agrimon SA SRL
Buzu
SC Avic. Buzu
SC Avis Lipia
SC Vis Agri SRL
SC Avirom SRL
SC Agricola Ulmeni
Cara S.
SC Avia Agro Banat
SC Food 2000 SRL
SC Collini SRL
Clrai
SC Drago Vod
SC Avic. Clrai
SC Mixalim
Av. Ciocanesti
Av. Triumf
SC Nutricom
SC Vep Prod
Cluj
SC ONCOS
SC ASENA
SC ALEAVIS
SC TAPOVA
SC ROSICO
SC AMARETO
SC SALPROD
SC INU Trans
Avic. Buc.
Constana
SC Av. Lumina
SC Top Vision
Covasna
SC Nutricod SA
Dmbovia
SC Avic. Crevedia
SC Haditon SRL
SC Avicola Geti
Dolj
SC Felvio Prod
Galati
Brasov
Codlea
Ghimbav
Codlea
Branesti
Codlea
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Stat
Privata
Buzau
Glodeanu-Silistea
Rm. Sarat
Privata
Privata
Privata
Privata
Bocsa
Bocsa
Bocsa
SRL
Privata
SRL
Dragos Voda
Calarasi
Frumusani
Privata
Privata
Privata
Cluj
Privata
Floresti
Cluj
Privata
Privata
Lumina
Navodari
Privata
Privata
Sfantu Ghe.
Privata
Crevedia
Barla, Sat Malu
Gaesti
Privata
Privata
Bucovat
Privata
80
POSDRU/88/1.5/S/52614
17
18
19
20
21
22
23
24
SC Mahena SRL
SC Condor SA Matca
SC Avic. Sivita SA
PFA Tanu Grigore
SC Puiprod SRL
SC Pantheree
SC Avihens Sendreni
SC Vanbet Ivesti
Giurgiu
SC Agronitrisco
SC Golden Cicken
Av. Mihileti
Suraki
SC Mixalim
Gorj
SC Assani Impex
SC Aviinstant
Harghita
SC Avicom
SC Armasis
SC Imp. Exp. Pal-Mar
SC Intercom
Hunedoara
SC Alis Prod SRL
SC Avis 3000 SA
SC Chick SRL
Ialomia
SC Avic. Slobozia
SC Avic. Smirna
SC Real Company
SC List Com
SC Alcrev Manasia
SC Vis Campi SRL
SC Pit SRL
SC Agroferma
SC Esterela Impex
Iai
SC Vita prod
SC Rotsin Vita
SC Arcom International
SC Rom Trading Com.
SC Anova Prod
SC Avic. Iai
SC Avi Top
Ilfov
SC Avic. Buftea
SC ROMSAD 2001
Maramure
SC Avimar
Galati
Matca
Sivita
Draganesti
Tecuci
Gohor
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Mihailesti
Mihailesti
Rasuceni
Frumusani
Straina
Branesti
Tg-Jiu
Privata
Odorheiu-Secuiesc
Cristuru Secuiesc
Gheorgheni
Gheorgheni
SA
SRL
SRL
Privata
Mintia
Mintia
Mintia
SA
SA
SA
Slobozia
Smirna
Sf, Gheorghe
Bucu
Privata
Privata
Privata
Privata
Urziceni
Privata
Gheorghe Doja
Slobozia
Privata
Privata
Vladeni
Podu Iloaiei
Aroneanu
Iasi
Privata
Privata
Privata
Privata
Com. Letcani
Miroslava
Privata
Privata
Buftea
Ciorogarla
Privata
Privata
Baia Mare
Privata
Privata
81
POSDRU/88/1.5/S/52614
25
26
27
28
29
30
31
32
33
SC Galinus
SC Combimar
SC Tovira
SC Filstar
SC Karin
Penes Mar
SC Romavis
SC Laney
Mure
SC Framo SRL
SC Oprea Avicom
SC Silvaur Impex SRL
SC Agroprodal SRL
SC Calibud
SC Diadrag SRL
Neam
SC Gradinaru Rare
SC Morosanu Prest
SC Prod Avicom
Olt
SC AT Grup Scorn
SC Cortina
SC Assani
Prahova
SC Agrisol Int.
SC Semar Trading
SC Metitex
SC Lebrom
Satu Mare
Drosera SRL
SC Ovo Plus SRL
SC Avizooprod
SC Beny Urs SRL
SC Ave Impex
Slaj
SC Transchim
SC Flavoria
Sibiu
SC Apoldavia SRL
SC Midivet SRL
SC Adeltib SRL
SC Avicom SRL
SC Neemia SRL
SC Sibavis SRL
Teleorman
SC Euro Casa Prod.
SC AT Grup Prod.
SC King Hause Cornetu
Timi
Seini
Baia Mare
Seini
Seini
Seini
Sighetu-Marmatiei
Seini
SRL
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Jabenita
Craiesti
Iernut
Vatava
Iernut
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privat
Dumbrava Rosie
Dumbrava Rosie
Piatra Neamt
Privata
Privata
Privata
Scornicesti
Curtisoara
Scornicesti
Privata
Privata
Privata
Boldesti Scaieni
Paulesti-Gageni
SRL- mixt
SRL
Podenii Noi
SRL
Carei
Satu Mare
Carei
Satu Mare
Satu Mare
Privata
Cosniciu de Jos
Hereclean
Privata
Privata
Apoldu de Jos
Apoldu de Jos
Apoldu de Jos
Miercurea Sibiu
Brateiu
Sibiu
SRL
SRL
SRL
SRL
SRL
Privata
Turnu Magurele
Draganesti Vlasca
Mavrodin
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
82
POSDRU/88/1.5/S/52614
34
35
36
SC Betim
SC Aviblan SRL
SC Comagra Bergsu
SC BI FO NI SRL
SC Grup Com SRL
SC Lacy Stores SRL
SC Avi 2000 SRL
Vaslui
SC Interagroaliment
SC A&A Farms SRL
SC Safir SRL
SC Vanbet SRL
SC Prodavis Com
SC Morandi Com
SC Sagem SRL
SC Avicom SA
Vlcea
SC Avic. Bbeni
SC Avic. Mihieti
Vrancea
SC Avic. Focani
SC Aviputna
Becicherecu Mic
Jebel
Beregsau Mare
Varias
Varias
Ortisoara
Giarmata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Privata
Zorleni
Pogana
Valeni
Banca
Zorleni
Vaslui
Rosiesti
Muntenii de Jos
Privata
Privata
Privata
SRL
Privata
Privata
Privata
Privata
Babeni
Mihaesti
Stat
Privata
Focsani
Golesti
Privata
Privata
In privinta staiilor de incubaie pe ansamblul anului 2010 situaia centralizat este urmatoarea:
Tabelul 21. Activitatea staiilor de incubaie
Capacitatea
Numr
Capacitate2)
1001-10000
10001-20000
20001-50000
50001-100000
100001-200000
200001-500000
Peste 500001
TOTAL
1
2
10
16
29
57,0
224,0
3623,0
14623,0
18527,0
Utilizare 3)
pentru ou
954,0
9950,5
10904,5
pentru carne
269,1
2043,9
38265,8
163457,2
204036,0
mixte
3124,0
3124,0
1.Judeul: Romnia are 41 judee i municipiul Bucureti

2.In mii buci
3.Ou introduse n incubator n anul precedent, n mii buci.
Tabelul 22. Ferme de pasari
83
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 23. Efective
84
POSDRU/88/1.5/S/52614
85
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 24. Efectivele pe judete
86
POSDRU/88/1.5/S/52614
Din acest efectiv total pasari ouatoare au fost:

Tabelul 24. Efectivele pasari outoare pe judee
87
POSDRU/88/1.5/S/52614
88
POSDRU/88/1.5/S/52614
Producia de oua i carne a evoluat sinuos cu varfuri si scagderi generate atat de tranziia suferit de ntreaga economie
romneasca ct i n ultima perioada datorat criyei economice globale. Pe ansamblul producia de oua i carne se
prezint astfel:
Tabelul 23. Producia de carne
89
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 23. Producia de oua
90
POSDRU/88/1.5/S/52614
91
POSDRU/88/1.5/S/52614
II.2 Piaa produselor avicole:

Piata.Cerea si oferta - definitii. gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in
contact si schimba bunuri si
servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara.
Elementele pietei:
piata este considerata un SPATIU ECONOMIC, cel in care se desfasoara activitatea

economica insasi si in care actioneaza aceleasi persoane fizice si juridice, care formeaza agentii
comerciali.
piata este considerat LOC DE INTALNIRE A AGENTILOR ECONOMICI, care se

impart in 2 mari categorii: cumparatori si vanzatori.
pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta.
pe piata se FORMEAZA PRETUL la care se vand si se cumpara bunurile

economice si in functie de care agentii economici se orienteaza ce si cat sa ofere sau sa cumpere.
regulatorul pietei este CONCURENTA, relatiile dintre agentii care actioneaza in

acelasi spatiu economic fiind relatii
Cererea de produse agroalimentare Reprezentnd cantitatea de produse agricole si alimentare pe care
cumparatorii sunt dispusi sa o cumpere la un moment dat de pe piata, cererea de produse agroalimentare
se divide n cerere de consum final si cerere de consum productiv. Daca cererea de produse agricole
destinate consumului productive prezinta, n mare masura, caracteristicile cererii manifestate pe piata de
afaceri, cererea populatiei, deci a consumatorilor finali, prezinta o serie de particularitati n cazul
produselor agroalimentare.
Cererea de produse agroalimentare a populatiei este determinata att de factori endogeni ct si exogeni,
obiectivi si subiectivi.
Principalul element formativ al cererii l constituie nevoile de consum alimentar, nevoi ce sunt
rezultatul unor impulsuri de natura fiziologica (senzatia de foame, sete). Produsele agroalimentare asigura
organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice, omul avnd
nevoie de oxigen, apa, protide, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine. Cu exceptia oxigenului si
partial a apei, toate celelalte substante se gasesc n proportii variabile n produsele agroalimentare.
Nevoile de consum alimentar sunt influentate de o serie de factori care determina diferentieri ale
cererii individuale, att sub aspect cantitativ ct si calitativ. Astfel, factorii care influenteaza asupra
nevoilor fiziologice ale individului sunt: vrsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea psihica, efortul
fizic depus, particularitatile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natura endogena, precum si:
clima, conditiile n care lucreaza individul, etc., ca factori de natura exogena. De asemenea, nevoia de
substante nutritive este diferita de la o perioada la alta n cazul aceluiasi individ, fiind determ 818h79i
inata de factori ce nregistreaza variatii n timp: vrsta, stari patologice, metabolice, oboseala, etc.
n ceea ce priveste influenta factorilor endogeni, cererea de alimente este inferioara n cazul
copiilor comparativ cu a adultilor, existnd diferente nu doar din punct de vedere cantitativ ci si structural.
Diferente n alimentatie se nregistreaza si ntre barbati si femei, n general barbatii fiind cei care consuma
o cantitate mai mare de alimente si cu un continut energetic mai ridicat. Astfel, ca rezultat al diferentelor
n ceea ce priveste nevoile fiziologice ale indivizilor n functie de o serie de caracteristici demografice, si
n dorinta de a estima cererea de alimente ale diferitelor colectivitati, se utilizeaza diferite scari de
echivalenta a consumului, una dintre cele mai utilizate fiind scara Oxford. Aceasta presupune estimarea
cererii unei gospodarii n unitati de consum. O unitate de consum (uc) reprezinta consumul sefului
gospodariei (1 uc). Consumul celorlalti membrii adulti ai gospodariei este estimat la 0,7 uc, iar consumul
copiilor la 0,5 uc.
n ceea ce priveste consumul alimentar, nutritionistii considera ca un regim alimentar
normocaloric se situeaza la aproximativ 3000 calorii zilnic si 100 grame proteina, din care 50 grame
proteina de origine animala si 50 grame proteina de origine vegetala.
92
POSDRU/88/1.5/S/52614
Participarea diferitelor grupe de produse agroalimentare la acoperirea nevoilor fiziologice de

consum alimentar al unui individ reprezinta o problema controversata. n literatura de specialitate este
avansata urmatoarea structura , avnd ca reper valoarea energetica: lapte si derivate 15%; carne si peste
8%; oua 2%; zahar si produse zaharoase 8%; grasimi 12%; cereale si leguminoase uscate 40%;
legume si fructe 15%.
n afara elementelor de natura endogena ce tin de individ, cererea de produse alimentare este
influentata de o multitudine de factori externi (exogeni).
Mediul n care locuieste o persoana influenteaza hotartor cantitatea, precum si natura produselor
consumate. n conditii de temperatura redusa, organismul uman are nevoie de un aport energetic ridicat;
pe masura ce temperatura creste, scade necesarul energetic. Comitetul pentru stabilirea nevoilor
energetice, din cadrul F.A.O. a demonstrat ca la scaderea temperaturii cu 10C, creste necesarul energetic
al organismului uman cu aproximativ 3%; iar cresterea temperaturii cu 10C, duce la scaderea acestuia cu
aproximativ 5%.
Un factor determinant al cererii de produse agroalimentare l constituie veniturile populatiei.
Trebuie mentionat ca nivelul veniturilor (peste un anumit nivel care asigura un standard de viata decent),
genereaza modificari de natura calitativa asupra cererii si ntr-o masura nesemnificativa modificari de
natura cantitativa. Cererea de produse agroalimentare, fiind declansata de nevoi primare, este foarte putin
elastica att la variatia preturilor ct si a veniturilor, cel putin din punct de vedere cantitativ. Astfel,
scaderi sau cresteri ale preturilor produselor agroalimentare, sau dupa caz, ale veniturilor populatiei se
reflecta imediat n modificari ale structurii consumului populatiei pe categorii de produse.
Exista nsa si produse superioare, caz n care, o crestere a veniturilor determina cresterea
cheltuielilor pentru acestea (fructe exotice, produse cu grad ridicat de prelucrare, de calitate superioara, cu
numar mare de ingrediente, a caror cost de productie este ridicat, etc.). Diminuarea veniturilor sau
cresterea preturilor determina o migratie a cererii de la produsele mai scumpe, catre produsele inferioare.
Pe de alta parte cresterea puterii de cumparare (rezultat al cresterii veniturilor, sau dupa caz a diminuarii
preturilor), determina orientarea populatiei catre produse mai scumpe, cu grad ridicat de prelucrare,
superioare din punct de vedere cantitativ. De fapt, asa cum am precizat anterior, modificarile veniturilor
precum si ale preturilor determina (ndeosebi n tarile n care nivelul de trai al populatiei este cel putin
decent) doar modificari de natura structurala ale consumului populatiei.
Dincolo de aceste influente de natura obiectiva, asupra cererii de produse agroalimentare
actioneaza o serie de factori subiectivi, care tin de individ: dorinte, aspiratii, preferinte, perceptii cu
privire la diversele produse existente pe piata. Acestea sunt influentate ntr-o masura nsemnata de
proprietatile senzoriale ale produselor agroalimentare, precum si de alte componente acorporale ale
produselor (imagine de marca, pret, instructiuni de preparare), etc.
Gustul, mirosul, culoarea aspectul, aroma, consistenta sunt factori care influenteaza hotartor
cererea pentru aceasta categorie de produse, cererea fiind superioara la acele produse a caror proprietati
senzoriale genereaza senzatii mai placute. De fapt, la momentul actual, exista tendinta ca cererea pentru
produsele agroalimentare sa se formeze ntr-o masura mai mare sub influenta factorilor subiectivi, dect a
celor obiectivi. Acest aspect este determinat de cresterea nivelului de trai al populatiei, ceea ce a dus la
acoperirea necesitatilor fiziologice ale organismului uman, context n care nevoia de a mnca tinde, tot
mai mult, sa se deplaseze catre placerea de a mnca.
Accentuarea concurentei si diversitatea ofertei de produse alimentare, a dus la diferentieri ale
produselor ntr-o mai mica masura prin intermediul caracteristicilor energetice si biologice, ci, ndeosebi
prin intermediul proprietatilor senzoriale si igienico-sanitare. Aceste elemente de diferentiere ale
produselor alimentare amplifica rolul pe care factorii de natura subiectiva l au n formarea si
manifestarea cererii pe piata.
Raspunznd unor nevoi de prima necesitate, n cazul produselor agroalimentare cererea este direct
proportionala cu efectivul populatiei unei piete. Desi cererea pentru produsele alimentare, la nivelul
pietelor nationale, este direct proportionala cu populatia, n cadrul fiecarei tari distributia acesteia nu este
uniforma. Astfel, se manifesta un fenomen de concentrare la nivelul zonelor urbane. Acest fenomen este
explicat pe de o parte de densitatea superioara a populatiei din aceste zone, dar si de fenomenul
93
POSDRU/88/1.5/S/52614
autoconsumului specific populatiei din zonele rurale ceea ce genereaza diferente att la nivelul cererii
totale a pietei (urbane / rurale) dar si la nivelul cererii individuale.
Autoconsumul se poate defini ca fiind un mod de consum n care rezultatele activitatii de
productie sunt utilizate chiar de producator, pentru consumul propriu. n acest caz producatorul este si
consumator, iar produsele/serviciile consumate nu fac obiectul tranzactiilor de piata.
Pentru produsele agroalimentare, comparativ cu alte produse sau servicii, fenomenul
autoconsumului este mult mai extins, iar n cazul anumitor categorii de populatie (ex. tarani) detine o
pondere foarte mare n acoperirea nevoilor de consum.
Fenomenul autoconsumului genereaza diferentieri nu doar cantitative la nivelul cererii de produse
agroalimentare, ci si de natura structurala. Astfel, cererea din zonele rurale se va orienta cu preponderenta
catre acele produse prelucrate la nivel industrial, dificil de obtinut n gospodariile populatiei (ulei, zahar,
etc.), ceea ce determina o pondere sporita a acestor categorii de produse n totalul cererii, comparativ cu
structura cererii din mediul urban.
Concentrarea cererii de produse agroalimentare se manifesta nu numai la nivelul cererii populatiei
(pentru consum final), ci si la nivelul cererii pentru consum intermediar, aceasta concentrare fiind direct
proportionala cu marimea firmei de prelucrare (stocare) a produselor agroalimentare.
O particularitate a cererii de produse agroalimentare, n raport cu cererea altor categorii de
produse, o constituie sezonalitatea acesteia. Manifestata, cu preponderenta, pentru anumite categorii de
produse, sezonalitatea cererii pentru produsele alimentare este determinata att de factori climaterici
(temperatura, umiditate), dar si de evenimente precum sarbatorile religioase, sau week-end-urile.
Astfel, conditiile climaterice influenteaza hotartor consumul de legume si fructe, carne. Daca n
perioadele racoroase cererea este superioara pentru carne, datorita continutului caloric ridicat, aceasta
scade n perioadele calduroase, pe fondul cresterii cererii pentru legume si fructe. Sarbatorile (ndeosebi
cele religioase) si week-end-urile genereaza cresteri ale cererii pentru acele produse cu valoare adaugata
ridicata, produse festive (produse cu calitati organoleptice deosebite, care, de regula, sunt mai bogate n
grasimi, zaharuri, alcool, etc. si al caror consum nu este curent).
De asemenea, caracterul sezonier al productiei agricole si implicit al productiei alimentare,
influenteaza sezonalitatea cererii. Daca sezonalitatea productiei agricole este atenuata la nivelul industriei
alimentare (astfel nct, produse care sunt specifice unui singur anotimp, sunt prelucrate si prin aceasta
pot fi prezente pe piata ntreg cursul anului), sau prin intermediul stocurilor si a importurilor, exista si
produse a caror prezenta pe piata este limitata influentnd implicit cererea pentru acestea.
Dincolo de aceste aspecte, exista produse, de regula de consum curent (cum este cazul celor de
panificatie), a caror cerere este relativ constanta ntreg cursul anului.
Oferta de produse agroalimentare Constituind raspunsul ntreprinderilor din sectorul agricol si alimentar,
la cererea manifestata pe piata de catre utilizatorii industriali de produse agricole si consumatorii finali de
produse alimentare, oferta de produse agroalimentare pe o anumita piata, se constituie din productia
interna, din stocuri si importuri. Aceasta prezinta o serie de particularitati determinate, pe de o parte, de
caracteristicile productiei agricole, ale mediului natural dintr-o anumita zona (tara, regiune), precum si de
caracteristicile cererii pentru acestea.
O caracteristica a productiei agricole, care influenteaza oferta de produse agroalimentare o
constituie sezonalitatea. Aceasta se refera la oscilatiile anuale ale productiei agricole, mult mai accentuate
n cazul productiei vegetale, comparativ cu productia agricola animala.
Oscilatiile sezoniere ale productiei agricole vegetale sunt determinate de succesiunea anotimpurilor,
precum si de ciclurile biologice specifice fiecarei culturi pentru ajungerea la maturitate. Sezonalitatea
productiilor vegetale, este partial atenuata prin utilizarea rezultatelor cercetarilor din domeniul biologiei si
a ingineriei genetice. Astfel, s-a ajuns la descoperirea unor specii si soiuri de plante care au ciclu biologic
redus, dnd posibilitatea obtinerii mai multor recolte n cursul aceluiasi an. De asemenea, se practica
sistemele de cultura fortata, n sere sau solarii, asigurndu-se, astfel, conditiile climaterice (temperatura,
lumina, umiditate), precum si cele legate de necesarul de substante chimice existente n sol, pentru buna
dezvoltare a plantelor.
94
POSDRU/88/1.5/S/52614
n cazul productiei agricole animale, oscilatiile sezoniere sunt mai reduse, si sunt determinate, n
general, de ciclurile de reproducere ale animalelor si ajungerea acestora la maturitate.
Sezonalitatea productiei vegetale, imprima anumitor produse vegetale specificitatea pentru un
anumit anotimp; ca de exemplu: salata, spanacul, ceapa si usturoiul verde sunt specifice primaverii;
ardeii, gogosarii sunt produse specifice verii, iar varza sau telina sunt productii de toamna. n afara
produselor specifice unui anumit anotimp, cu ajutorul metodelor agrotehnice de ntrziere sau de grabire a
ajungerii la maturitate a recoltelor, sunt produse care se gasesc o perioada mai lunga pe piata, n functie
de momentul aparitiei lor fiind denumite: extratimpurii, timpurii, de vara, semitrzii, trzii.
n functie de momentul recoltarii, nsa, proprietatile fizico-chimice si senzoriale ale productiilor
vegetale, chiar si pentru aceleasi specii, difera, influentnd, astfel, destinatia acestora: comercializare n
stare proaspata, prelucrare industriala, stocare n forma n care au fost culese.
Legumele extratimpurii sunt, n general, bogate n apa, ceea ce face ca gustul sa nu fie prea
pronuntat. Fiind recoltate n cantitati mici, pretul este ridicat. Continutul mare de apa, care determina o
perisabilitate pronuntata, precum si pretul ridicat, fac ca aceste produse sa fie destinate comercializarii n
stare proaspata si nu prelucrarii pe cale industriala sau stocarii.
n schimb, productiile vegetale trzii, au un continut scazut de apa, sunt mai putin perisabile, au un
gust mai pronuntat, sunt mai pigmentate, se pot stoca cu usurinta sau pot fi destinate prelucrarii pe cale
industriala.
Utilizarea cercetarilor din domeniul, biologiei, a ingineriei genetice, practicarea sistemelor de
cultura fortata, rezolva doar partial problema sezonalitatii productiei agricole si implicit alimentare. n
conditiile unei cereri de produse agroalimentare ce prezinta fie caracter de continuitate pentru anumite
categorii de produse (pine, cartofi, ceapa uscata, etc.), fie o sezonalitate de intensitate mult mai redusa
dect sezonalitatea specifica productiei agricole (castraveti, rosii), armonizarea cererii si a ofertei se
realizeaza pe seama stocurilor (n cazul produselor care prin proprietatile fizico chimice permit acest
lucru: cartofi, cereale, ceapa, mere, pere, etc.), sau prin intermediul importurilor (n cazul produselor
perisabile capsuni).
Prin intermediul importurilor se asigura si satisfacerea cererii pentru anumite produse care, datorita
conditiilor climaterice pe care le impun, nu sunt specifice pietei respective (de exemplu, pentru piata
romneasca, produsele exotice).
O alta caracteristica a productiei agricole o constituie perisabilitatea, respectiv proprietatea
produselor agricole vegetale sau animale de a-si pierde n timp proprietatile initiale.
Se poate vorbi att de o depreciere calitativa (modificari microbiologice ale produselor agricole) ct
si de pierderi n greutate.
n cazul produselor vegetale perisabilitatea este determinata de caracteristicile fizico-chimice si
biologice ale acestora si conditiile de depozitare. La nivelul plantelor, procesele metabolice continua si pe
perioada pastrarii, astfel ca, n functie de conditiile de depozitare (lumina, umiditate, temperatura,
compozitia atmosferei) aceste procese pot fi stimulate sau dupa caz frnate.
n functie de caracteristicile fizico-chimice si biologice, exista produse agricole vegetale care
prezinta o perisabilitate scazuta, dar si produse care nu-si pastreaza dect un timp foarte scurt proprietatile
initiale. Produsele vegetale perisabile sunt cele care au continut ridicat de apa, cum este cazul legumelor
si fructelor. Aceste produse si modifica ntr-un timp foarte scurt proprietatile senzoriale, fizico-chimice si
microbiologice si sunt sensibile la actiunea unor operatiuni de natura mecanica (recoltare, sortare,
calibrare, manipulare, transport).
Cerealele se ncadreaza n categoria acelor produse, care prin continutul scazut de apa, si rezistenta
mare la actiuni mecanice, pot fi pastrate o perioada ndelungata, cu cheltuieli de pastrare inferioare dect
n cazul produselor puternic perisabile.
Pe lnga deprecierile de natura calitativa, productiile vegetale, cunosc scaderi n greutate pe
perioada pastrarii, care depind, pe de o parte, de specie, soi, conditii de depozitare, iar pe de alta parte,
sunt direct proportionale cu perioada de pastrare. Astfel, n conditiile utilizarii unor depozite frigorifice,
merele nregistreaza o scadere n greutate cu aproximativ 4,6 8%, dupa opt luni de pastrare, iar n
conditiile utilizarii altor tipuri de depozite, dupa cinci luni se ajunge la pierderi de 11 12%. Cartofii scad
95
POSDRU/88/1.5/S/52614
cu aproximativ 7,5 8,5% n greutate dupa sapte luni de pastrare ntr-un depozit frigorific si cu
aproximativ 12 13%, n cazul altor tipuri de depozite.
Tab. 24 Rezistenta legumelor si fructelor la manipulare transport pastrare
N
r.
c
Grupa
Legume
Fructe
rt.
1
.
Foarte
usor
perisabile
Verdeturi, spanac, salata,

andive, dovlecei n floare, ceapa si
usturoi verde, ridichi de luna,
ciuperci, cartofi timpurii, tomate
Ardei, bame, castraveti,
conopida, dovlecei, fasole pastai,
gulioare, mazare verde boabe,
varza de vara, varza de Bruxelles
Afine, capsuni, fragi,

mure, zmeura
Agrise, caise, cirese,

2
Usor
mere si pere de vara,
.
perisabile
piersici, struguri de masa
timpurii, visine
Gutui, mere, pere,
3
Perisa
Cartofi de vara, ridichi de
prune, struguri de masa din
.
bile
toamna, vinete
soiuri trzii
Cartofi de toamna, ceapa
4
Relati uscata, guliii, hrean, praz,
Alune, castane n
.
v rezistente radacinoase, usturoi, varza alba si coaja, migdale, nuci
rosie
Sursa: Diaconescu I. - Merceologie Alimentara, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2004, pag. 135.
Deprecierile calitative la nivelul produselor agricole vegetale, nu impun ntotdeauna eliminarea din
circuitul productiei / consumului. n unele cazuri, cnd deprecierea a afectat doar partial produsul, acesta
este declasat trecnd la o clasa de calitate inferioara.
Desi stocarea urmareste satisfacerea cererii pe perioada ntregului an, iar preturile produselor
agroalimentare sunt superioare n perioadele din afara sezonului, stabilirea perioadei de depozitare n
cazul produselor agricole vegetale, trebuie corelata cu costurile de pastrare si pierderile generate de
deprecierile calitative si cantitative, n unele situatii stocarea nefiind rentabila.
n cazul produselor de origine animala, perisabilitatea calitativa duce n cele mai multe cazuri la
imposibilitatea utilizarii produselor, pierderile generate fiind foarte mari. n stare proaspata aceste
categorii de produse pot fi pastrate, un timp foarte scurt (1-3 zile) n conditii de temperatura deosebite,
astfel ca, pierderile n greutate sunt foarte reduse (1%).
Oferta de produse agroalimentare, ndeosebi de natura vegetala, este influentata de variabilitatea
cantitativa si calitativa a productiei. Cantitatea si calitatea productiei este determinata de factori: climatici,
pedologici si agrotehnici, a caror actiune nu este izolata, acesti factori aflndu-se n raporturi de
interdependenta. Variatia acestor factori genereaza modificari ale productiei de la o perioada la alta sau de
la o regiune la alta, n conditiile cultivarii aceluiasi soi.
Factorii climatici se refera la: temperatura, precipitatii, lumina, etc. Astfel, n anii foarte caldurosi,
plantele au un continut ridicat de zaharuri si scazut de acizi organici, avnd un grad mai mare de
perisabilitate. Fructele ce provin din regiunile cu temperaturi nalte se pastreaza mai greu dect cele din
regiunile mai racoroase.
Apa influenteaza cantitativ si calitativ productia agricola. Fiind un element ce participa la toate
procesele fiziologice, lipsa apei, determinata, pe de o parte, de lipsa precipitatiilor, iar pe de alta parte, de
absenta sistemelor de irigatie, duce la obtinerea unor recolte reduse din punct de vedere cantitativ si de
asemenea, cu valoare alimentara redusa. Insuficienta apei n sol, poate determina realizarea unei coloratii
intense a plantelor. n anii ploiosi si cu temperaturi favorabile, legumele si fructele au dimensiuni mai
mari, sunt bogate n apa, au valoare nutritiva mai scazuta si rezistenta mecanica slaba.
96
POSDRU/88/1.5/S/52614
Lumina influenteaza desfasurarea proceselor fiziologice, continutul de zaharuri al plantelor fiind

direct proportional cu intensitatea acesteia.
Altitudinea actioneaza asupra calitatii produselor agricole, astfel ca, recoltate din zone mai nalte,
fructele prezinta o calitate superioara, comparativ cu cele recoltate din zona de cmpie.
Factorii pedologici se refera la continutul n apa si elemente minerale, precum si la reactia chimica
(pH-ul solului), structura, gradul de aeratie, umiditate ale solului, acestea influentnd calitatea si
cantitatea de produse agricole recoltate.
Factorii agrotehnici se refera la ansamblul lucrarilor realizate de catre om, ce au ca scop asigurarea
protectiei plantelor, pe de o parte, precum si o buna nutritie a acestora. Aceste interventii se concretizeaza
n: ngrasaminte chimice, asolamente, irigatii, tratamente fitosanitare, etc.
n cazul produselor agricole animale, variatiile cantitative si calitative sunt relativ mai reduse, fiind
determinate de tehnologiile de crestere si alimentare a animalelor. n general, produsele de origine
animala, care prezinta anumite defecte calitative sunt eliminate din circuitul consumului uman, si n unele
cazuri chiar si al celui industrial.
O alta particularitate a ofertei de produse agricole este determinata de gradul scazut de concentrare
a productiei agricole att sub aspect geografic ct si economic. Aceasta particularitate se datoreaza
existentei unui numar mare de producatori, dispersati din punct de vedere teritorial, si ntre care exista
mari diferente din punct de vedere al puterii economice. Dispersarea productiei agricole genereaza, pe de
o parte, scaderea puterii de negociere a producatorilor agricoli, n raporturile cu ceilalti agenti situati de-a
lungul filierei de produs, iar pe de alta parte, creeaza reale probleme procesatorilor. Respectiv, oferta de
produse agricole de pe o piata, fiind alcatuita din ofertele unui numar mare de producatori, oferte care, n
general, prezinta caracteristici specifice, procesatorii se afla n imposibilitatea de a achizitiona cantitati
suficiente de produse agricole, omogene.
Gradul de dispersare teritoriala a producatorilor agricoli este diferit de la o piata la alta, pe pietele n
care exista o dispersare mai accentuata (cum este si cazul Romniei), iar oferta producatorilor este
eterogena, procesatorii fiind pusi n situatia de a apela la oferta producatorilor externi.
Problemele generate de dispersarea economica si teritoriala a producatorilor agricoli, ce se
concretizeaza, ndeosebi, n eterogenitatea ofertei de produse agricole ce constituie materie prima pentru
industria alimentara, precum si n forta redusa de negociere a producatorilor agricoli, sunt de importanta
majora pentru orice tara. Pentru rezolvarea acestora, n tarile dezvoltate (cum este cazul tarilor Uniunii
Europene), producatorii agricoli se organizeaza n grupuri de producatori, care desfasoara n comun
marketingul produselor agricole. nfiintarea grupurilor de producatori ofera avantajul ca pot oferi volume
mari de produse agricole de calitate standardizata pentru industria alimentara, limitndu-se astfel
importurile, si ducnd implicit la dezvoltarea sectorului agricol si alimentar. Pe de alta parte, producatorii
agricoli, organizati n astfel de grupuri au o mai mare forta de negociere n raport cu comerciantii
intermediari si super-marketuri, putnd obtine preturi mai bune pentru produsele lor. n fapt, organizarea
acestor grupuri, si implicit cresterea gradului de concentrare a productiei agricole, mbunatateste eficienta
activitatii agricole - cresc veniturile producatorilor, acestia pot avea mult mai usor acces la o serie de
servicii (consiliere, obtinere de informatii despre piata si o mai buna adaptare a ofertei la cerere), au
posibilitatea de a achizitiona n comun o serie de input-uri, ducnd astfel la reducerea cheltuielilor
necesare bunei desfasurari a activitatii lor.
n alte tari, cum este cazul, Romniei, exisa nsa un grad ridicat de fragmentare a productiei
agricole, astfel ca, n mare parte produsele agricole sunt vndute pe pietele taranesti, neintrnd n circuitul
de piata formal. Pe de alta parte, comerciantii si procesatorii au posibilitati limitate de a se aproviziona cu
produse romnesti datorita eterogenitatii ofertei, apelnd cel mai adesea la importuri. n aceste conditii,
veniturile producatorilor agricoli sunt limitate, iar posibilitatile de relansare a sectorului agricol sunt
minime.
nfiintarea grupurilor de producatori, care sa desfasoare n comun marketingul produselor agricole,
este o necesitate. (n cazul Romniei, aceasta constituie o prioritate n pregatirea aderarii la UE, masurile
politice propuse pentru nfiintarea acestor grupuri, care sa duca la cresterea gradului de concentrare a
97
POSDRU/88/1.5/S/52614
productiei agricole si asigurarea unei oferte standardizate, sunt cuprinse n Strategia agricola si rurala
pentru aderarea la Uniunea Europeana, elaborata n februarie 2003.)
Oferta de produse agricole are un caracter rigid. n raport cu alte categorii de produse, productia
agricola nu se poate adapta cu usurinta la modificarile intervenite la nivelul pretului sau al cererii.
Momentul manifestarii cererii pe piata pentru anumite produse agricole, ce se constituie n factor
determinant al deciziei producatorilor agricoli de a cultiva anumite plante, este separat n timp de
momentul n care se obtine respectiva cultura (cultura este ajunsa la maturitate si poate fi destinata
vnzarii). Astfel, decizia producatorilor agricoli este nsotita de un mare risc, care creste pe masura ce
intervalul dintre cele doua momente este mai mare. Acest interval este determinat n primul rnd de
lungimea ciclurilor biologice, specifice productiei vegetale, dar si animale. De exemplu, ciclul biologic
este de cteva luni (4 9 luni) n cazul cerealelor si de ctiva ani n cazul vitei de vie sau a culturilor
pomicole.
n aceste conditii, pe termen scurt si mediu se manifesta o rigiditate a ofertei, att la cererea
industriala ct si la cererea de consum a populatiei. Caracterul de relativa continuitate al cererii populatiei,
n raport cu rigiditatea ofertei de produse agricole, impune procesatorilor sa apeleze fie la stocuri (pentru
acele produse ce pot fi stocate o perioada ndelungata) fie la importuri.
Evolutia consumului de carne fata de perioada comunista a cunoscut o crestere semnificativa.
Romania incepe sa-si schimbe rolul de exportator de carne, si nu numai, intr-unul de importator. Desi
Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ, cand vine vorba de resursele
naturale, departamentul agricol a ajuns la un deficit de peste 5 miliarde USD in ultimii 13 ani.
Astfel vedem ca intre anii 1990-1993 se observa o perioada puternica de declin si o balanta
comerciala negativa. In perioada care urmeaza si pana in 1999 se cunoaste o usoara perioada de redresare
a balantei comerciale agricole, iar din 2000,2001 si pana in prezent departamentul agricol (aici ne referim
cu precadere la cel zootehnic) cunoaste o noua deteriorare. In ceea ce priveste deficitul comercial al
balantei agricole mentionez urmatorii factori interni care au afectat si afecteaza in continuare productia si
comercializarea produselor agricole: structura fragmentara a exploatatiei agricole, incertitudinea
productiei sistemelor de distributie si marketing, volumul oscilant al productilor de carne de la an la an ce
demonteaza strategiile de export, lipsa informatiei de piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste
indeosebi standardele de calitate, avantul importurilor de produse agroalimentare se datoreaza cresterii
sustinuta de cererea de consum a romanilor pentru produse din ce in ce mai variate si de calitate
superioara. Odata cu pretentiile consumatorilor un factor favorizant reprezinta liberalizarea graduala a
comertului cu Uninunea Europeana, insa acesta liberalizare pune Romania in situatia de a nu putea
concura si asta din cauza slabei dezvoltari a infrastructurii de piata, a ineficientei industriei de procesare si
nu in ultimul rand a calitatii slabe in ceea ce priveste produsele din carne si lactate, care nu se ridica la
nivelul european.
Astfel, prin aceasta liberalizare observam o pondere in piata a alimentelor de import
in raport cu cele autohtone.
Strategiile de extindere a capacitii ofertei de produse avicole din Romnia, au urmrit
obiectivele de dezvoltare delimitate prin: eficientizarea activitii de cretere a psrilor; creterea
efectivului de psri, mbuntirea calitii crnii i a produciei de ou consum; conservarea fondului
genetic; mbuntirea performanelor de producie. Strategiile de extindere a efectivelor de psri i
influena asupra strategiilor de pia din Romnia, au fost de asemenea fundamentate prin corelaii i
regresii, dar fiecare dintre ele sunt recomandabile cu precdere n anumite situaii. Privind efectivele de
psri i exportul produselor avicole prin treptele secveniale s-a constatat necesitatea extinderii
difereniate a capacitilor avicole (numai prin amplificarea creterii efectivului de psri peste 25 % se
pot nregistra diferene pozitive a variabilei export/consum).
Din toate acestea reiese c piaa produselor avicole din Romnia analizat prin prisma
efectivelor totale i outoare de psri, indic necesitatea unei creteri a acestor capaciti de
producie. Strategiile de extindere a produciilor avicole n raport cu cerinele pieei naionale
romneti, trebuie s rspund necesitilor de realizare valoric a produselor. Dar, amplificarea
cantitilor de produse avicole exportate va fi posibil numai dup acoperirea acestor necesiti
98
POSDRU/88/1.5/S/52614
interne, alturi de o amplificare i/sau modernizare ale capacitilor de producie din care s
rezulte o cretere calitativ att pentru carne, dar mai ales pentru ou.
Conform ultimelor date din februarie 2010 Piata romanesca de produsele avicole a crescut in anul
2009 cu 15% fata de anul 2008, la 1,1 miliarde de euro, datorita majorarii consumului, pe fondul
stagnarii preturilor, iar anul acesta ar putea scadea cu cateva procente, datorate lipsei subveniilor, care de
la 01.01.2010 nu se mai acorda Astfel, din totalul pietei, circa 750 milioane de euro este valoarea
produselor din carne de pui, care a inregistrat de asemenea o usoara crestere anul trecut. Vanzarile de
carne de pui au fost in crestere usoara fata de anul anterior si au ajuns la 430.000 tone comercializate, cu
o valoare de 750 milioane euro. Exporturile de carne de pui au crescut de aproape patru ori in 2009, de la
8.000 tone la 30.000 tone, iar importurile s-au majorat de la 114.000 tone in 2008, la 125.000 tone.
Exporturile au crescut prin patrunderea cu produsele procesate, cu valoare adaugata mare in multe tari
din Uniunea Europeana. Dup eliminarea subveniilor, pentru anul 2010, se poate lua in calcul o stagnare
a acesteia sau o scadere de cateva procente, pe fondul eliminarii mai multor subventii. Anul viitor ns, din
lipsa subveniilor, lucrurile s-ar putea schimba, importurile de carne de pui vor crete cu 10% - 15%, la fel ca i
preurile, potrivit productorului din sectorul avicol. n condiiile n care au funcionat aceste subvenii, marjele de
profit la productori au fost mici, toate sub 5%, dar au existat. Dac din acele marje lum 14%, ct nseamn
ajutorul de stat n preul crnii, firmele specializate din sector vor fi nevoite s creasc preul. Astfel, trebuie s ne
ateptm la o cretere cu aproximativ 20% a preului la carnea de pui. Astfel, preul puiului va ajunge la
aproximativ 12,6 lei pe kilogram, n 2010, comparativ cu 10,5 lei pe kilogram, n 2009.
II.3 Eficiena economica a creterii pasrilor n Romnia:

Diagnoza strii actuale a sectorului avicol, cunoaterea etapelor de producie, procesare i
comercializare, caracterizate prin puncte tari (care privesc capacitatea i aria pieei avicole, desfacerea cu
amnuntul, integrarea, disponibilitatea materialului genitic ) i puncte slabe (ce se pot enuna prin:
eficiena tehnic sczut, calitatea slab a componentelor furajere, standarde de igien precare, calitatea
slab a materialului genetic, lipsa investiiilor, calitatea necorespunztoare a produselor pe pia, lipsa
investiiilor, nivelurile ridicate ale importurilor).
Structurarea politicilor conform pieei UE, au impus n mod succint enunarea i detalierea
principalelor tipuri de politici aplicate pe plan intern i extern pe piaa produselor agricole (de susinere a
agriculturii, de marketing, de creditare, de subvenionare a inputului, de mecanizare i fiscale).
Prin analiza SWOT s-au putut delimita categorii de strategii adaptate specificului fiecrei uniti avicole
care privesc:
a) urmrirea oportunitilor n creterea produciei avicole la nivel macro i microteritorial,
b) depirea a punctelor slabe semnalate n activitile de producie i distribuie n avicultur
i urmrirea oportunitilor,
c) identificarea a modalitailor de utilizare a punctelor ri n cadrul pieei produselor avicole
pentru a reduce vulnerabilitatea la ameninrile externe,
d) stabilirea a unui plan defensiv pentru a preveni situaia n care punctele slabe devin foarte
vulnerabile n activitile de producie i distribuie la ameninrile externe.
n ansambulul structural al strategiilor, n buna organizar organizare a produciei i pieei
produselor a fost surprins rolul important ce revine managementului n implementarea unor afaceri de tip
modern, materializate n formarea i funcionarea firmelor avicole rentabile.
Structura obiectivelor strategiei marketingului unitii avicole din Romnia este legat de
competitivitatea, perfecionarea sistemului de comunicare n filiera producie consumator de produse
avicole. Tendinele consumului de produse avicole pe piaa UE este orientat spre informarea
consumatorului astfel c ntre productor i consumator s existe o nelegere deplin privind consecinele
consumului.
99
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tabelul 25 Costuri intermediare in agricultura
Pentru acest motiv informaiile clare furnizate consumatorilor sunt indispensabile n sistemul de
marketing. Acestea au rolul de a permite productorilor s comercializeze produsele avicole care provin
din sisteme de cretere care respect bunstarea animal Comunicarea problemelor privind standardele
100
POSDRU/88/1.5/S/52614
ridicate de bunstare animal aplicate n secorul avicol ar trebui s cuprind informaii obiective
referitoare la: metodele de producie aplicate; implicarea unor costuri suplimentare; impactul standardelor
ameliorate de bunstare animal asupra preului produselor avicole etc.
Statul romn a promovat in perioada 2001 - 2008 masuri pentru rentabilizarea sectorului
avicol. Masurile au constat atat in sustinerea produciei avicole cat i susinerea activitii de ameliorare a
efectivelor de psri i crearea de noi hibrizi cu performane de producie superioare.
Tabelul 26 politici agricole de susinere
Act normativ
HGnr.585/2001
(patrimoniugenetic)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
31.896millei
HGnr.756/2002
(patrimoniugenetic)
38.404millei
HGnr54/2002
(subveniipeprodus)
3.000 lei/Kg (399 mld lei

pentru 133 mii tone carne
broiler)
HGnr1556/2002
(subveniipeprodus)
3.000 lei/Kg (59 mld lei pentru 200

mii
tone
carne
broiler)
4.000 lei/kg (611 mld lei pentru 153
miitonecarnebroiler)
HGnr416/2003
(patrimoniugenetic)
34.837mil.lei
HGnr1593/2003
(subveniipeprodus)
5.000lei/Kg(1030,7mld
lei pentru 206,1 mii tone
carnebroiler)
HGnr157/2004
(patrimoniugenetic)
35.440
mil.lei
.HG
nr.64/2005
(subveniipeprodus)
9.000 lei/Kg (142,7 mil lei

pentru 178,3mii tone carne
broiler)
HGnr445/2005
(patrimoniugenetic)
30.459,7mil.lei
HGnr.1853/2005
(subveniipeprodus)
1,4 2,8 lei/Kg (238,8 mil

leipentru118,8milcapete)
HGnr1608/2006
(patrimoniugenetic)
1663,4miilei
OUGnr.123/2006
(ajutordestat)
(subveniipeprodus)
1,6
(227.000miilei)
HGnr853/2007
(patrimoniugenetic)
1.785,8miilei
lei/cap
Cap III Perspectivele de dezvoltare pe termen mediu i lung a creterii psrilor

Analiza
sectorului
primar
psrilor pentru carne n Romnia
sectorul care i-a revenit cel mai
declinul din perioada imediat
privatizrii fostelor uniti de stat.
Performanele tehnice realizate n
plaseaz avicultura Romniei pe
lume i 3 n Europa, dup ri cu
creterea psrilor pentru carne
Frana i Statele Unite ale
Creterea
este
bine dup
urmtoare
2006
locul 4 n
tradiie n
precum:
Americii.
101
POSDRU/88/1.5/S/52614
Sectorul de cretere a psrilor pentru ou s-a dezvoltat mai ncet, cu toate c din totalul oulor
consumate n Romnia un procent de aproximativ 95% sunt din productia intern. Dificultatea principal
n activitatea acestui sector este aceea c o mare parte din oule de consum sunt produse nc n baterii
neconforme cu standardele europene i care vor trebuii nlocuite.
Tabelul 26 dinamica efectivelor i produciilor de pasre n perioada 2001 2010
SPECIFICARE
Efective totale
de psri
Producia total
de carne n viu
Greutatea medie
la sacrificare
Producia total
de ou
UM
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
mii cap 71.413 77.379 76.616 79.360 79.018 84.991 82.036 84.373 71.648 70.885
mii tone 363
kg/cap
1,7
432
436
372
401
361
416
410
410
476
1,8
1,9
1,9
1,8
1,8
2,0
2,0
2,0
2,1
mil.buc 6.001 6.432 6.641 7.381 7.310 7.429 6.522 6.692 6.211 5.909
Tabelul 26 Perspectiva efectivelor i produciilor de carne pasre i ou pentru anii 2011 - 2015
SPECIFICARE
EFECTIVE :
Psri total
d.c. outoare
Carne pasre
Ou
PROD. MEDII
Carne pasre
Ou
CONSUM/LOC.
Carne pasre
Ou
U/M
ANUL
2013
2014
2011
2012
2015
2020
mii cap.
mii cap.
mii tone
mil.buc.
75414
37845
510.5
6623
79185
38639
540.6
6955
83144
39902
565.3
7302
86470
41497
568.6
7594
89064
41799
570.5
7900
95500
43590
610.5
8500
kg/cap
buc/cap
2,17
175
2,17
180
2,17
183
2,18
187
2,18
189
2.22
195
kg./loc
buc/loc
21.0
276
22.0
278
22.9
280
23.1
283
23.6
285
26.2
293
Att efectivul de psri ct i produciile obinute de la acestea, cunosc o cretere accentuat n

perioada 2000-2004, efectivele totale de psri au crescut cu 11,7%, de la 70076 mii capete la 79360 mii
capete, de asemenea i producia de carne pasre crete cu 12,4%, de la 331 mii tone la 372 mii tone.
Analiza sectorului de procesare n sectorul de cretere a psrilor exist n prezent:
78 societi comerciale productoare de carne de pasre;
82 societi comerciale productoare de ou de consum;
56 abatoare, din care:
30 uniti agreate la export
26 uniti n tranziie
Tabelul 26 structura dimensional a fermelor de psri la 30 aprilie 2010
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE
TOTAL
Nr.de expl.
2481199
Efectiv
Rev.pe expl.
din total
capete
din total
capete
100,00
81166628
100,00
32,71
102
POSDRU/88/1.5/S/52614
SUB 25 CAPETE
1881252
75,82
22424813
27,63
11,92
25 - 50 CAPETE
390788
15,75
12732413
15,69
32,58
51 - 75 CAPETE
133757
5,39
8116999
10,00
60,68
76 - 100 CAPETE
57004
2,30
4589768
5,65
80,52
101 - 500 CAPETE
17903
0,72
2900914
3,57
162,04
501 - 1000 CAPETE
211
0,01
127761
0,16
605,50
PESTE 1000 CAPETE
284
0,01
30273960
37,30
106598,45
Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung.

Meninerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.
Asigurarea populaiei cu cantiti suficiente de carne de pasre de calitate i la un pre
accesibil.
Susinerea financiar a produciei de carne de pasre n condiii de eficient economic.
Susinerea financiar are n vedere crearea unui sector competitiv n condiiile alinierii la
standardele Uniunii Europene.
ameliorarea efectivelor de psri pentru mbuntirea calitativ a carcasei de pasre.
stimularea organizrii de exploataii competitive si eficiente.
sporirea veniturilor fermierilor care dezvolt activiti n avicultur.
creterea greutii medii de sacrificare.
Obiective urmarite
Asigurarea necesarului de consum din producia intern.
Corelarea efectivelor i a produciilor cu potenialul productiv i cerinele la un nivel
european.
Eficientizarea activitii de cretere cu performante de producie similare celor comunitare
prin compensarea diferenei ntre preul de producie i cel de valorificare.
Susinerea activitii de ameliorare a efectivelor de psri i crearea de noi hibrizi cu
performane de producie superioare.
Cap IV Stadiul modernizrii capacitilor existente

Performan cu investiii minime Dac majoritatea lucrrilor de specialitate se adreseaz marilor
productori de ou i carne de pasre, care au puterea financiar necesar pentru a angaja specialiti i
dein o palet larg de echipamente avicole, din care pot s aleag, nu la fel putem spune i despre
productorii mici i mijlocii, majoritatea fiind privai de accesul la tehnologiile performante din sectorul
avicol.
Lipsa banilor, incapacitatea economic de a contracta credite avantajoase, precum i instabilitatea
pieelor interne de desfacere, constituie principalele cauze ale investiiilor extrem de reduse n fermele de
psri mici i mijlocii, indiferent de orientarea produciei. n aceste condiii, am considerat absolut
necesar tratarea articolelor de specialitate din punct de vedere al optimizrii lucrrilor specifice,
stabilirea tehnologiei de mecanizare i automatizare, prezentarea ofertelor de inputuri i material biologic
pentru acest sector.
Mai mult, recent a fost lansat msura 141, cu privire la sprijinirea fermelor de semisubzisten. M ntreb
cte firme de consultan din Romnia pot oferi, la ora actual, soluii tehnologice viabile, raportate la
veniturile sau profitul pe care micul productor le poate reinvesti n activitatea pe care o desfoar.
In sectorul broiler situaia modernizrii capacitilor existente i perspective de dezvoltare a
eploataiilor noi sunt cel mai avansate, probleme existnd mai ales in sectorul exploatrii psrilor pentru
producia de ou, unde sunt necesare investiii masive in adposturi i mentinerea materialului biologic la
103
POSDRU/88/1.5/S/52614
nivelul optim de performan. Capacitatea de prelucrare este n acest moment supradimensionat fa de

nivelul actual al produciei, oferind posibiliti ca pe masura cresterii produciei s existe i disponibiliti
mai mari de asigurare apieei internei mai ales a exportului.
Concluzii
Procesul de modernizare a sectorului avicol n Romnia aflat la jumatatea drumului spre o
avicultura performanta aductoare de venituri substaniale pentru proprietarii exploatatiilor si pentru
economia nationala, necesit n continuare investiii. De aceea identificarea surselor de finanare publice
i private din partea statului roman, a UE sau a sitemului financiar bancar este o preocupare major a
instituiilor publice responsabile cu elaborarea i implementarea politicilor agricole i a tuturor
cresctorilor de psri din Romania.
104
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cap. 3. Procesul investiional, sursele de finanare a investiiilor i gradul de

utilizare a acestora n avicultur
Cap. 4. Studiu privind legislaia actual din Romania i UE legat de sursele de

finanare a investiiilor.
p. a. 100 pag
4.PARTEA II CERCETRI PROPRII
Cap. 5. Cercetri privind nivelul investiiilor rezultat n urma procesului de privatizare
Cap. 6. Cercetri privind necesarul de finanare a sectorului avicol pentru conversie in vederea
creterii competitivitii
Cap. 7. Cercetri privind sursele de finanare existente pe piaa din Romania n perioada 2005 2011 i gradul de utilizare a acestora
Cap. 8. Cercetri privind creterea productivitii, a rentabilitii i recuperarea creditelor n
perioada analizat
Cap. 9 Studii de caz...............
Cap. 10 Concluzii i recomandri
105
POSDRU/88/1.5/S/52614
Capitolul I Alctuirea bazei de date

Pentru elaborarea referatului nr. 3 al lucrrii de doctorat a fost necesar sistematizarea i configurarea unei baze
de date specifice pentru studiul de caz aferent proiectului de crecetare. Baza de date trebuia s permit prelucrarea unitar
a datelor colectate, stabilitatea indicatorilor economici ce vor fi analizai, metodologia de abordare a efectelor economico
financiare a investiiile n sectorul avicol, n funcie de sursele de finanare private sau publice atrase, cauze i efecte, i
nu in ultimul rnd s conin informatii cu caracter public.
Au fost colectate datele disponibile privind exploataiile avicole din Romnia in perioada 1990 2011.
Volumul mare de date au impus o prezentare sintetic pentru a fi reliefate aspectele concludente ale temei propuse. Sau efectuat deplasri la sediul multor firme cu profil agricol (ferme vegetale i zootehnice, avicole, abatoare, inteprinderi
de industrializare a produciei agricole, instituii de stat centrale i locale (MADR, APIA , APDRP, Direcii Agricole etc.),
pentru a evidenia contextul economico-financiar i condiiile n care fermele avicole din Romnia i desfoar
activitatea.
S-au efectuat deplasri de scurt durat n uniti avicole din toate judeele cu o pondere mare a sectorului avicol
Buzu, Galai, Constana, Arad, Dmbovia, Vrancea, Iai, Braov, Clrai, Ilfov, Alba, Bistria etc., precum i la DA
Judeene, la Centrele regionale APIA i APDRP, pentru colectare date, informare privind situaia proiectelor de investiii
avicole realizate prin PNDR , sau cu surse private de finanare, informare privind situaia economic si verificarea n
teren a indicatorilor de eficien economic analizai .
Datele colectate sunt extrem de necesare pentru acurateea i precizia determinrii influenei programelor
naionale de stimulare a absorbiei fondurilor EU n procesul de modernizare, pe fondul privatizrii accelerate a
sectorului avicol i dezvoltarea subramurilor de ni.
Sursele de date utilizate

Informaiile colectate sunt sub incidena Dreptului de folosire a informaiilor publicate pe site-ul FIRME. INFO,
conform Legii nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera
circulaie a acestor date Informaiile prezentate pe acest site sunt in conformitate cu Art. 5. alineatul 2 litera f):
(2) Consimmntul persoanei vizate nu este cerut in urmtoarele cazuri:
...
f) cnd prelucrarea privete date obinute din documente accesibile publicului, conform legii;
Au fost utilizate:
1. Arhiva MADR
2. Arhiva APDRP - inclusiv centrele regionale
3. Arhiva APIA
4. Arhivele unitiloe economice cu profil avicol care au realizat investiii in perioada studiat, folosind surse
de finanare publice sau private de pe piaa romneasc
5. Documentele operative DADR; DA (2010-2011)
6. Docomente operative MADR
7. Ministerul Finanelor astfel:
Date firm
Nume complet firma
Adresa
106
POSDRU/88/1.5/S/52614
Numar Inregistrare Registrul Comertului

Cod Fiscal (Cod Unic de Inregistrare)
Stare firma:
Activitate: funciune/ radiata/ lichidare/ faliment/ dizolvare de drept
Stare certificat: certificat de nmatriculare preschimbat/ certificat de nmatriculare

nepreschimbat in termenul legal
Stare autorizaie: meniunea "autorizaie nepreschimbata in termenul legal" unde este cazul
Stare capital subscris: meniunea "capital subscris sub limita legala" unde este cazul
Stare bilan anual: meniunea "bilan anual nedepus la Registrul Comerului pe anul 200X"
unde este cazul
Data ultimei nregistrri la Registrul Comerului
Cod Potal
Telefon
Fax
Stare societate - nregistrat la data..
Observaii privind societatea comerciala:
Data nregistrare
Data prelucrare
Impozit pe profit datorat de bncile comerciale (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit datorat de persoane juridice romane (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit anual (data lurii in evidenta)
Impozit pe profit datorat de persoane juridice strine (data lurii in evidenta)
Impozit pe veniturile microntreprinderilor (data lurii in evidenta)
Accize (data lurii in evidenta)
Taxa pe valoarea adugata (data lurii in evidenta)
Contribuia de asigurri sociale (data lurii in evidenta)
Contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator (data lurii
in evidenta)
Contribuia de asigurri pentru omaj (data lurii in evidenta)
Contribuia pentru asigurri de sntate (data lurii in evidenta)
Taxa jocuri de noroc (data lurii in evidenta)
Impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor (data lurii in evidenta)
Impozit la ieiul si la gazele naturale din producia interna (data lurii in evidenta)
Redevene miniere si petroliere (data lurii in evidenta)
Tip situaii financiare depuse BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT ( lei)

Active imobilizate TOTAL
Active circulante TOTAL, din care
Stocuri (materiale, producie in curs de execuie, semifabricate, produse finite, mrfuri etc.)
Casa si conturi la bnci
Creane
Capitaluri - Total, din care
Capital social subscris si vrsat
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii Total
107
POSDRU/88/1.5/S/52614
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de aafaceri
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profitul brut al exerciiului
Pierderea bruta a exerciiului Profitul net al exerciiului
Pierderea neta a exerciiului
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numr mediu de salariai
Tipul de activitate, conform clasificrii CAEN
Oficiul National al Registrului Comerului
Portalul Instanelor
Selecia exploataiilor care fac obiectul studiului de caz:
S-au parcurs 2 etape de selecie:
Selecia iniial in funcie de profilul de activitate si sursa de finanare. A constat in extragerea din arhivele studiate a
tutunror exploataiilor care au accesat pentru investiii sursele de finanare studiate, precum i un eantion reprezentativ de
exploataii avicole, n general mari i foarte mari, care s-au nfiinat/modernizat in regie proprie sau cu capital strin privat. S-au
obinut tabele ca n exemplul de mai jos:
Tab.1 Surse de date
Msura 121 PNDR
Exemple de proiecte finalizate pe tipul ramurii agricole pasri de curte
Nr.
Crt.
Nume beneficiar
Titlul proiectului
SC GRADINARU
RARES SRL
SC SAGEM SRL
Achiziii utilaje ferma de pasri SC

Grdinaru Rare SRL
Modernizare ferma avicola pentru creterea
puilor de carne
Modernizare ferma cretere la sol pui carne,
loc. Lipov, jud. Vaslui
Modernizare ferma gini oua consum
2
3
4
SC MORANDICOM SRL
SC VANBET SRL
SC ERTIM
TOMUTASRL
SC KARIN SRL
SC TRITICUM
SEBES SRL
SC ALBATROS
GOLD SRL
SC GOLDEN
GALINA SRL
Modernizare ferma de pasri - gini outoare

- si centru de ambalare oua, localitatea Beriu,
jude Hunedoara
Achiziie de utilaje pentru dezvoltare si
modernizare ferma de gini outoare
Hala gini outoare si depozit de dejecii a
SC Tritium Sebe srl - dotare cu
echipamente pentru producia de oua de
consum, tractor cu accesorii si autoutilitare
Modernizare ferma gini outoare
Construire ferma gini oua consum in
sistem intensiv - Vulcan, Jud. Basov
Tipul
ramurii
agricole
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Tipul de
investiie
Maini
Valoare
Plai
publica efectuate
contract
231.715
298.349
Cldiri
1.000.000
1.293.072
Maini
497.845
741.041
Maini
995.403
1.085.946
Maini
76.898
76.587
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Maini
177.069
255.937
Maini
485.148
765.766
Pasri de
curte
Pasri de
curte
Maini
195.157
281.494
Cldiri
999.700
1.417.616
Tab 2 Sau proiecte SAPARD finalizate ca n tabelul de mai jos:

108
POSDRU/88/1.5/S/52614
Lista contracte ncheiate pentru Msura 3.1 "Investiii n exploataii agricole" a Programului SAPARD
Nr.
Crt
Beneficiar
Titlul proiectului
GAVRILIU C. GHEORGHE
Persoana fizica autorizata
SC REAL COMPANY SRL
SC ALE AVIS SRL CLUJ

NAPOCA
SC ROMAVICOM SRL
S.C. VIS AVIS S.A VADU

CRISULUI
S.C. AVIS LIPIA S.A.
SC Avia Itul SRL
S.C. ROMSAD 2001

PRODCOM S.R.L.
S.C. SURAKI S.R.L.
10
SC ASENA SRL
Construcie microferma pasri outoare, sat Luncani, comuna

Mrgineni, judeul Bacu
Modernizarea activitatii de crestere a puilor de carne in conformitate cu
cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. REAL COMPANY SRL
ferma Malu, Jud. Ialomita
Modernizarea halelor de pasari si retehnologizarea sistemului de
crestere a puilor de carne la ferma 7 Gilau jud. Cluj
Achzitia de echipamente tehnologice pentru ferma zootehnica de
crestere a puilor din satul Mintia, comuna Vetel, judetul Hunedoara
Dotarea complexului avicol Calacea, jud. Bihor, cu echipamente
pentru pasari reproductie rase grele
Modernizare ferma de pui de carne SC AVIS LIPIA SA, comuna
Merei, sat Lipia, judetul Buzau
Modernizare hale pui de carne, comuna Santimbru, DN 1, jud. Alba
EXTINDEREA FERMEI AVICOLE APARTINAND SC
ROMSAD 2001 PRODCOM SRL, COMUNA CIOROGIRLA,
JUDEUL ILFOV
Modernizare ferma de crestere a strutilor, comuna Rasuceni, judetul
Giurgiu
Modernizarea si retehnologizarea fermei de crestere a puilor de carne
la ferma nr.7, Gilau, halele 7, 8 si 9
11
S.C. PRIMA NOVASRL
12
SC MARAGRI IMPEX SRL
13
SC A&A FARMS SRL
14
SC Agrimon SRL
15
SC CORA AGROTURISM SRL

BISTRITA
16
SC SPAT PROMOTOR
ENTERPRISE SRL
17
SC INTERAGROALIMENT
SRL
18
SC NUTRIAVI SRL
19
S.C. INTERCOM S.R.L.
20
S.C. MIXALIM IMPEX S.R.L.
21
SC TRITICUM SEBES SRL
Modernizarea fermei avicole apartinand SC PRIMA NOVASRL Calarasi prin achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru
activitatea productiva
Modernizarea fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din
cadrul SC MARAGRI IMPEX SRL, jud.Braila
Dotarea cu echipamente a fermei de gaini ouatoare, loc. Bogesti, Jud.
Vaslui
Modernizarea a trei hale de crestere gaini ouatoare - SC AGRIMON
SRL, ferma Plopu, ,jud.Braila
Ferma pentru cresterea strutilor africani
Modernizare hala pui de carne si gaini ouatoare si constructie aferenta
instalatie de producere a furajelor complexe in localitatea Teius, str
Ardealului, nr. 67-69, jud. Alba
Achizitia de masini, instalatii si echipamente pentru ferma de crestere
pui de carne din satul Simila, com.Zorleni, jud.Vaslui
Dotarea complexului de crestere a pasarilor din localitatea Tamaseu
judetul Bihor
Infiintare ferma de pasari pentru carne prin achizitionare de utilaje si
echipamente tehnologice cu montaj la SC Intercom SRL, Gheorghieni,
jud Harghita
Reparatii, reabilitare, modernizare si retehnologizare hale pentru
cresterea puilor de carne SC MIXALIM IMPEX SRL, localitatea
Mihailesti, judetul Giurgiu
Construire ferma agrozootehnica de gaini, alei, imprejmuire, depozit
dejectii, Pianu de Jos, DJ 104A, jud. Alba
Valoare
public
- EURO 52.760,18
205.271,60
93.434,59
41.000,00
227.666,47
222.049,20
161.649,21
251.138,89
168.558,08
79.007,17
186.620,96
101.238,29
38.255,46
247.610,53
87.182,72
89.618,80
242.133,80
246.686,02
67.367,65
209.581,50
454.231,03
109
POSDRU/88/1.5/S/52614
22
S.C. PUI DE NUCI S.R.L.
23
SC DRAGONUL CILNIC SRL
24
Rom Trading Company SRL
Investitie in ferma S.C. PUI DE NUCI S.R.L. din satul Nuci, comuna
Vasilati, judetul Calarasi prin achizitionarea a trei linii complete de
crestere a puilor Broiler la sol
DOTARE CU UTILAJE PENTRU CRESTEREA PUILOR SI
IMPREJMUIRE FERMA,CALNIC,STR.MORII
NR.413,JUD.ALBA
Modernizarea a 4 hale ferma avicola crestere pui de carne
49.000,50
28.616,37
150.398,21
25
S.C. AVICOLA BUCURESTI

S.A.
Modernizarea S.C. AVICOLA BUCURESTI S.A. prin achizitie utilaje

statie de incubatie , achizitie utilaje hale tineret si adulte , precum si
masina de transport pui , punct de lucru Mihailesti , judetul Giurgiu si
sucursala Codlea , judet Brasov
26
SC PRODAVIS COM SRL
Modernizarea fermei de pasari Sohodau, sat Zorleni comuna Zorleni

judetul Vaslui
125.818,16
27
S.C. AGRAFOOD S.R.L.
Investitie noua , incubator de pasari in comuna Ion Roata , jud. Ialomita
901.504,53
28
SC AVICOLA IMPEX SRL
29
SC SAFIR COM SRL
30
SC PVM TRANS SRL
31
S.C. CALIBUD S.R.L.
32
S.C. BENY URS S.R.L.
33
SC AVE IMPEX SRL
34
SC VANBET SRL BARLAD
35
SC Stanica Co SRL
36
SC VIS AVIS SA
37
S.C. BI-FO-NI S.R.L.
38
SC AGRITECH SRL
39
S.C. NECRI SAN S.R.L.
40
SC AVICOM SA
41
SC GRADINARU RARES SNC
42
S.C. BORA BORA S.R.L.
43
SC LANEY SRL
44
SC DROSERA SRL
45
SC MORANDI-COM SRL
Modernizare ferma de pasari ale SC AVICOLA IMPEX SRL,

Comuna Mihaesti, Judetul Valcea prin realizarea de lucrari de
amenajare si prin achizitionarea de utilaje crestere pasari
Infiintare ferma pui pentru carne, com. Floresti (hala 9 si 10), Com.
Gilau, Hala 14, Jud. Cluj
Modernizare ferma reproductie de pasari in localitatea Pausa, jud Bihor
Achizitionarea unei masini de transport speciale pentru oua - localitatea
Bogata (jud. Mures)
Modernizarea sistemului de crestere gaini ouatoare in localitatea Botiz,
Jud. Satu Mare
Modernizare si retehnologizare ferma de pui de carne si statie de
incubatie- loc Botiz, jud Satu Mare
Modernizare hale crestere pui carne la sol localitatea Salcioara comuna
Banca judetul Vaslui
infiintare ferma zootehnica crestere gaini outoare, com. Simian, jud.
Mehedinti
Extinderea capacitatii de incubatie, comuna Vadu Crisului, str Haltii nr
75, jud Bihor
Modernizarea SC Bi-Fo-Ni SRL prin dotarea cu utilaje pentru
exploatarea gainilor - Varias, judetul Timis
Infiinare ferma de struti, comuna Lechinta, satul Tigau, judetul Bistrita
Nasaud
Modernizare ferma de gaini ouatoare in localitatea Rasnov, jud. Brasov
Modernizare hala pentru cresterea gainilor pentru productia de oua
pentru consum, localitatea Muntenii de Jos, jud. Vaslui
Achizitii utilaje ferma de pasari (gaini ouatoare) SC GRADINARU
RARES SNC, sat Izvoare, comuna Dumbrava Rosie, judetul Neamt
Construire hale pentru pasari si spatii anexe pentru deservire in comuna
Galda de Jos, judetul Alba
Modernizare microferma pasari ouatoare
Dezvoltarea SC Drosera SRL prin modernizarea frmei de pasari,
municipiul Carei, Judetul Satu Mare
Modernizare ferma gaini oua consum, Lipovat, jud. Vaslui
997.639,16
351.620,12
69.199,37
375.176,95
14.495,79
125.240,35
988.536,24
166.055,80
210.453,63
878.762,00
68.564,48
182.620,74
246.491,17
242.111,00
107.093,99
172.738,80
48.273,29
526.932,78
74.122,43
110
POSDRU/88/1.5/S/52614
Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C.

Avicola Crevedia SA
Modernizare ferma avicola prin achizitie utilaje - SC Nutricod SA,
judetul Covasna
46
S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A.
47
S.C. NUTRICOD S.A.
48
S.C. NEEMIA S.R.L.
Modernizarea fermei avicole Neemia din localitatea Brateiu, jud. Sibiu
40.488,79
49
SC ROMAVIS SRL
Dezvoltare activitate ferma pasari. Achizitie echpamente hala gaini oua

de consum la SC ROMAVIS SRL Seini, jud Maramures
153.454,65
50
S.C. INCUBA
REPRODUCTION S.R.L.
Modernizare hale ferma productie rase grele (tineret si adulti) pentru

productie oua de incubatie, Vintu de Jos, jud. Alba
475.035,67
51
S.C. CONCORD TRADING

S.R.L.
Modernizare ferma avicola, S.C. CONCORD TRADING S.R.L.,

com. Gurbanesti jud. Calarasi
257.132,69
52
S.C. AVI SIMAR S.R.L.
Infiintare ferma gaini ouatoare, prin extindere de hala si dotari de

utilaje, la SC Avi Simar SRL, Paclisa, Alba Iulia, jud. Alba
46.035,68
53
S.C. AGRO DEVELOPMENT

S.R.L.
Modernizare ferma avicola - S.C. Agro Development S.R.L., com.

Baiculesti jud. Arges
854.573,86
54
AF MIU
55
S.C. AVICOLA TARTASESTI

S.A.
56
SC EXEMPLU COM SRL
57
SC COMBIMAR SA
58
SC ODRA COM SRL
59
SC MILUCA SRL
60
SC SAMAVIA SRL
61
SC MARACHIM SRL
62
SC ECO INTERNATIONAL
SRL
64
SC SMS ELECTRIC SRL
65
SC INTERAGROALIMENT
SRL
66
SC AVI-TOP SA
67
SC A & A FARMS SRL
68
S.C. ANTONIO PROD SF SRL
69
S.C. PANTHEREE IMPORTEXPORT SRL
Modernizare ferma de gaini ouatoare in satul Sinleani, localitatea

Livada, judetul Arad
Modernizare ferme parinti rase grele la S.C. AVICOLA TARTASESTI
S.A
Extindere si modernizare ferma pasari, comuna Satulung, sat Hideaga,
judetul Maramures
Achizitia de echipamente si dotari la ferma de pasari apartinand SC
COMBIMAR SA , amplasata in localitatea Baia Mare, judetul
Maramures
Microferma gaini ouatoare, sat Luizi Calugara, comuna Luizi
Calugara, judetul Bacau
Ferma de crestere a puilor de carne la standarde UE, in comuna Lunca
Banului, judetul Vaslui
Constructie ferma de crestere a puilor de carne si constructii anexe in
localitatea Iojib, com Mediesu Aurit, judetul satu mare
localitatea Mediesul aurit, judetul Satu Mare
localitatea Mediesul Aurit, judetul satu mare
Ferma pasari ouatoare si sera pentru culturi vegetale, loc. Tg. Neamt,
jud. Neamt
Investitie mixta - modernizare ferma pui carne etapa finala si
modernizare ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Zorleni,
judetul Vaslui
Modernizarea fermelor de pui carne din cadrul SC AVI-TOP SA, in
localitatile Miroslava, Targu Frumos si Razboieni, judetul Iasi
Investitie mixta - modernizare ferma gaini oua consum si modernizare
ferma vegetala prin achizitii utilaje - comuna Pogana, judetul Vaslui
Ferma de crestere a puilor de carne la SC ANTONIO PROD SF SRL
din satul Nuntasi comuna Istria judetul Constanta
Modernizare ferma pasari prin achizitii de echipamente specifice
crestere gaini outoare din Gohor, judetul Galati
737.492,49
653.344,09
94.055,15
877.796,31
217.240,19
11.389,78
70.226,58
405.902,37
554.877,71
224.560,72
227.205,16
137.766,89
750.000,00
720.272,70
203.444,36
1.000.000,00
50.425,18
111
POSDRU/88/1.5/S/52614
Infiintare ferma gaini ouatoare apartinand S.C. Euro-Casa Prod S.R.L.,

com. Odobesti jud. Dambovita
Construire ferma gaini si statie de preparare hrana in conformitate cu
cerintele Uniunii Europene in cadrul S.C. Avigab S.R.L., com. Grindu
jud. Ialomita
70
S.C. EURO-CASA PROD S.R.L.
967.296,47
71
S.C. AVIGAB S.R.L.
72
S.C. AVICOLA SLOBOZIA S.A.
73
S.C. AVIHENS COMPANY SRL
74
S.C. CONDOR SA
75
S.C. LITTLE BY LITTLE SRL
Modernizarea si retehnologizarea ferma pasari reproductie rase grele la

SC LITTLE BY LITTLE SRL comuna Cudalbi, Jud. Galati
288.883,89
76
S.C. AVICOLA BUZAU SA
Reabilitare ferma de crestere pui de carne verguleasca SC AVICOLA

BUZAU SA, loc . Buzau, Jud. Buzau
963.429,33
924.583,56
Modernizare ferme pasari ale S.C. Avicola S.A. Slobozia, jud. Ialomita
prin realizarea de lucrari de amenajare si prin achizitionarea de utilaje
crestere pasari si alte echipamente si modernizare FNC
968.263,90
Achizitia independenta de sisteme si echipamente pentru activitatea

productiva in cadrul fermei avicole apartinand SC AVIHENS
COMPANY SRL Com. Sendreni, Jud. Galati
Modernizarea fermei avicole apartinand SC CONDOR SA prin
achizitia de utilaje destinate cresterii gainilor ouatoare in ferma nr.1
comuna Matca, si ferma nr.2, Sat Blanzi, Com. Corod, Jud. Galati
148.493,18
797.639,26
24.640.702,04
Tab 3. Si tabele rezultate din situaiile opewrative de la nivelul DADR; MADR ca n exemplul:
BANCA
Nr.crt.
6.1
6.2
12.4
21.1
52.4
31.6
38.1
Jud.
BN
BN
CL
HR
MM
SM
VS
Agent economic
SC AVICOMB PRIMA SRL
SCCAROL OVIDIU COM SRL
SC AVISTAR SRL
SC IMPORT-EXPORT PAL MAR SRL
SC FIlSTAR SRL
SC BELCOMEX SRL
SC AVICOM SA
BCR 305
BCR 305
BRD 301
BCR 305
BRD A2
CEC 311
CEC 311
Nr. / data
contract de credit
Msura
ID
ID
ID
ID
ID
ID
ID
12/209/03,04,09
24/483/20,07,09
22/26,03,09
97/17.12-09
70/02,03,09
3/12.05.09
278/05,06,09
Suma
118084,61
254526,75
37640
912500
117000
20.000,00
507.840,00
Prin prelucrarea bazei de date astfel constituit au fost selectate toate exploataiile care au accesat programe de
finanare a investiiilor. S- a trecut astfel la etapa a doua:
Selectarea propriu zis a exploataiilor care fac obiectul studiului de caz. Din fiecare list i categorie de beneficiari au
fost extrase 2 exploataii cu un volum al investiiilor mai mare de 30 % din total capital, s-au aplicat coeficieni de corecie
asupra rezultatelor financiare obinute, n funcie de perioada de derulare a investiiei, de nivelul dobnzilor aferente surselor de
finanare folosite, de ponderea i amploarea investiiei, curs de schimb etc.
S-a obinut astfel setul de rezultate economice supuse analizei i lotul experimental al exploataiilor ce fac obiectul
studiului de caz.
Capitolul II Prezentarea Exploataiilor

Prezentarea celor 7 exploataii precede analiza descriptiv a utilizrii surselor de finanare studiate. Cele 7 uniti
economice sunt de marime medie si mic, cu mare apetit investiional i in care s-au realizat investiii n perioada 2004-2010.
1. SC AVICOMB-PRIMA SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008 Achiziii de
material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)
112
POSDRU/88/1.5/S/52614
Producerea nutreturilor combinate.

Cresterea si exploatarea gainilor pentru oua consum, colectarea, sortarea, marcarea, depozitarea si
valorificarea oualor pentru consum.
Inscrisa in data de 09.08.2010
Judet: Bistrita Nasaud
Oras: Beclean
Adresa: Str. CODRULUI 30 Beclean
Cod Postal: 425100
Cod Unic de Identificare: RO 4346083
Nr. Registrul Comertului: J6/439/1993
Stare societate : INREGISTRAT din data 21 Iulie 1993
Anul infintarii : 1993
Evolutia profitabilitatii pentru AVICOMB-PRIMA SRL
Informatii Generale preluate la data de 14-May-2010
Firma Infintata in anul 1993
Ultima Inregistrare la ANAF: 13 Februarie 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 13 Februarie 2008
Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2003
Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-08-1998
Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanelor sociale incepand cu data de 0101-2007
Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 31-01-2004
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2003
Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 14 angajati
SC AVICOMB-PRIMA SRL - Date Economice
Cifra de afaceri: 1,762,081 Lei
Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 227,187 Lei
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 214,686 Lei
Salariati: 14 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Cresterea pasarilor
Pierderea neta: 0 Lei
Datorii Total: 609,581 Lei
Cheltuieli totale: 2,548,750 Lei
Venituri totale: 2,334,064 Lei
Active imobilizate TOTAL: 317,405 Lei
Active circulante TOTAL: 1,302,904 Lei
Stocuri: 464,070 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 755,705 Lei
Cheltuieli in avans 0 Lei
Venituri in avans 0 Lei
Capitaluri: 1,010,728 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
fig 2 Evoluia profitului brut
Fig.
113
POSDRU/88/1.5/S/52614
Patrimoniul public: 0 Lei

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 240,000 Lei
Sursa: http://www.firme.info/avicomb-prima-srl-cui4346083/
Firma este Activa conform ANAF (16.09.2011) si nu are obligatii restante la buget. (30.06.2011)
Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL
An
2010
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
Cifra de
aafaceri
1,762,081
1,921,576
1,735,991
1,456,396
1,853,440
2,485,565
1,837,727
1,051,223
680,460
510,894
170,612
Datorii
Stocuri
Venituri
Cheltuieli
609,581
685,135
725,309
896,792
496,593
368,875
189,721
37,899
198,212
70,877
30,520
464,070
580,131
481,705
458,490
350,767
247,511
249,739
117,143
174,811
79,791
45,549
2,334,064
2,450,082
1,982,084
1,905,069
2,085,098
2,910,775
2,067,360
1,361,910
875,276
600,086
275,102
2,548,750
2,379,295
1,917,464
1,796,731
1,824,589
2,719,429
1,952,321
1,330,040
864,959
596,435
274,928
Profit net/
Profit Brut/
Activ
Pierdereneta Pierdere bruta imobilizate
-227,187
-214,686
317,405
59,347
70,787
367,843
54,281
64,620
380,328
90,720
108,338
187,258
218,506
260,509
72,939
145,901
191,346
38,893
87,670
115,039
43,427
24,140
31,870
10,919
7,813
10,317
9,291
2,784
3,652
11,033
133
175
13,131
Active
Disponibilitati
Capital
Salariati
Capitaluri
circulante
banesti
Social
1,302,904
14
83,129 1,010,728 240,000
1,317,062
10
39,282
999,770 240,000
1,252,217
8
120,261
907,236 240,000
1,562,490
9
335,058
852,956 240,000
1,185,890
8
52,013
762,236 240,000
839,848
7
64,959
509,866 240,000
510,259
10
55,114
363,965 240,000
303,275
8
49,204
276,295 240,000
241,075
7
48,814
52,155 40,000
104,186
8
8,334
44,342 40,000
58,946
6
6,840
41,558
202
Nota: Toate valorile sunt in Lei (RON)

Tab 5. Indicatori financiari 1999 AVICOMB-PRIMA SRL
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Active circulante TOTAL
Stocuri
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Capital social subscris si varsat
170,612 Lei
133 Lei
0 Lei
175 Lei
0 Lei
6 angajati
0 Lei
30,520 Lei
274,928 Lei
275,102 Lei
13,131 Lei
58,946 Lei
45,549 Lei
0 Lei
2,364 Lei
4,152 Lei
0 Lei
41,558 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
202 Lei
Tab. 6. Indicatori financiari 2000 AVICOMB-PRIMA SRL

Cifra de afaceri
510,894 Lei
114
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
2,784 Lei
0 Lei
3,652 Lei
0 Lei
8 angajati
0 Lei
70,877 Lei
596,435 Lei
600,086 Lei
11,033 Lei
104,186 Lei
79,791 Lei
0 Lei
801 Lei
15,260 Lei
0 Lei
44,342 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
40,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
680,460 Lei
7,813 Lei
0 Lei
10,317 Lei
0 Lei
7 angajati
0 Lei
198,212 Lei
864,959 Lei
875,276 Lei
9,291 Lei
241,075 Lei
174,811 Lei
0 Lei
10,578 Lei
6,872 Lei
0 Lei
52,155 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
40,000 Lei
115
POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
1,051,223 Lei
24,140 Lei
0 Lei
31,870 Lei
0 Lei
8 angajati
0 Lei
37,899 Lei
1,330,040 Lei
1,361,910 Lei
10,919 Lei
303,275 Lei
117,143 Lei
0 Lei
6,041 Lei
130,888 Lei
0 Lei
276,295 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei
Tab. 9 Indicatori financiari 2003 AVICOMB-PRIMA SRL

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
1,837,727 Lei
87,670 Lei
0 Lei
115,039 Lei
0 Lei
10 angajati
0 Lei
189,721 Lei
1,952,321 Lei
2,067,360 Lei
43,427 Lei
510,259 Lei
249,739 Lei
0 Lei
205,406 Lei
0 Lei
0 Lei
363,965 Lei
0 Lei
116
POSDRU/88/1.5/S/52614
Patrimoniul public
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei
2,485,565 Lei
145,901 Lei
0 Lei
191,346 Lei
0 Lei
7 angajati
0 Lei
368,875 Lei
2,719,429 Lei
2,910,775 Lei
38,893 Lei
839,848 Lei
247,511 Lei
0 Lei
527,378 Lei
0 Lei
0 Lei
509,866 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei
Evoluia principalilor indicatori economici reflect efortul investiional al inteprinderii la nivelul anului 2008 i 2009 dar i
sprijinul primit prin aplicarea la PROGRAMUL FERMIERUL 2008
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
1,853,440 Lei
218,506 Lei
0 Lei
260,509 Lei
0 Lei
8 angajati
0 Lei
496,593 Lei
1,824,589 Lei
2,085,098 Lei
72,939 Lei
1,185,890 Lei
350,767 Lei
117
POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
783,110 Lei
0 Lei
0 Lei
762,236 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
1,456,396 Lei
90,720 Lei
0 Lei
108,338 Lei
0 Lei
9 angajati
0 Lei
896,792 Lei
1,796,731 Lei
1,905,069 Lei
187,258 Lei
1,562,490 Lei
458,490 Lei
0 Lei
768,942 Lei
0 Lei
0 Lei
852,956 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei
Tab 13. Indicatori financiari 2007 AVICOMB-PRIMA SRL

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
1,735,991 Lei
54,281 Lei
0 Lei
64,620 Lei
0 Lei
8 angajati
0 Lei
725,309 Lei
1,917,464 Lei
1,982,084 Lei
118
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
380,328 Lei
1,252,217 Lei
481,705 Lei
0 Lei
650,251 Lei
0 Lei
0 Lei
907,236 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
1,921,576 Lei
59,347 Lei
0 Lei
70,787 Lei
0 Lei
10 angajati
0 Lei
685,135 Lei
2,379,295 Lei
2,450,082 Lei
367,843 Lei
1,317,062 Lei
580,131 Lei
0 Lei
613,623 Lei
0 Lei
0 Lei
999,770 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
1,762,081 Lei
0 Lei
227,187 Lei
0 Lei
214,686 Lei
14 angajati
0 Lei
119
POSDRU/88/1.5/S/52614
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
609,581 Lei
2,548,750 Lei
2,334,064 Lei
317,405 Lei
1,302,904 Lei
464,070 Lei
0 Lei
755,705 Lei
0 Lei
0 Lei
1,010,728 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240,000 Lei
Tab. 15. Indicatori financiari tabel sintetic

An
Bilant
2010
2009
2008
2007
2006
Cifra
Aafaceri
1 762 081
2 223 218
1 921 576
1 735 991
1 456 396
Profit
-227 187
213 546
59 347
54 281
90 720
Active
Active
Capitaluri
Angajati
Imobilizate Circulante
Proprii
609 581
317 405
1 302 904
1 010 728
14
552 157
352 629
1 437 444
1 237 916
685 135
367 843
1 317 062
999 770
10
725 309
380 328
1 252 217
907 236
8
896 792
187 258
1 562 490
852 956
9
Datorii
Fig. 3 Evoluia profitului net
Fig 4 Evoluia cifrei de aafaceri
120
POSDRU/88/1.5/S/52614
2. SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL (proiect finanat prin programul Fermierul 2008

Achiziii de material biologic pentru o populare a fermelor n baza Legii nr. 231/2005 i a OMADR 102/2009)
Judet: Harghita
Oras: Gheorgheni
Adresa: Str. POMPIERILOR 156 Gheorgheni
Cod Postal: 535500
Stare societate : INREGISTRAT din data 04 Decembrie 1992
Ultima Inregistrare la ANAF: 14 Mai 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 14 Mai 2008
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 0101-2007
SC IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL - Date Economice
121
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cifra de aafaceri: 4,862,978 Lei

Profitul net: 76,745 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 93,669 Lei
Pierdere brut: 0 Lei
Cresterea pasarilor
Datorii Total: 4,912,733 Lei
Active imobilizate TOTAL: 6,647,260 Lei
Stocuri: 1,726,945 Lei
Venituri in avans 3,456,591 Lei
Capitaluri: 694,809 Lei
Fig.5 Evolutia profitului brut
Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

An
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
Cifra de
Profit net/
Profit Brut/
Activ
Active
Disponibilitati
Datorii
Stocuri
Venituri Cheltuieli
Salariati
Capitaluri
aafaceri
Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante
banesti
4,862,978 4,912,733 1,726,945 5,377,029 5,283,360
76,745
93,669 6,647,260 2,416,873
10
95,006 694,809
2,390,576 5,235,391 799,949 2,426,570 2,349,528
59,665
77,042 4,258,861 5,556,026
10
1,125,532 906,920
1,945,104 146,339 168,417 1,942,656 1,493,456
380,458
449,200
693,915 278,538
7
41,454 826,114
976,629 526,763 164,300 960,324 951,498
7,484
8,826
553,105 269,928
5
25,104 296,270
594,981 574,944 154,173 573,856 561,794
10,132
12,062
620,408 265,722
7
20,622 311,186
647,729 487,445
71,177 651,153 623,775
22,998
27,378
512,995
82,452
7
4,256 116,864
469,005 483,058
98,863 481,558 474,657
5,176
6,901
427,000 129,698
11
9,850
93,866
206,169
40,906
23,780 217,871 216,557
985
1,313
105,300
24,297
11
495
88,691
241,453
28,701
15,915 241,470 241,092
284
379
98,151
18,208
16
1,942
87,706
199,448
31,248
12,650 199,704 197,433
1,916
2,271
101,059
17,611
13
373
87,422
127,804
43,209
10,328 154,243 153,959
213
284
50,491
13,214
18
396
23,006
83,305
19,833
4,686
84,217
84,207
6
10
18,703
5,211
9
162
8,293
Tab 17. Indicatori financiari 1999 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Capital
Social
100,000
100,000
100,000
100,000
100,000
1,000
1,000
1,000
84,910
1,000
1,000
1,000
83,305 Lei
6 Lei
0 Lei
10 Lei
0 Lei
9 angajati
0 Lei
19,833 Lei
84,207 Lei
122
POSDRU/88/1.5/S/52614
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
84,217 Lei
18,703 Lei
5,211 Lei
4,686 Lei
0 Lei
363 Lei
0 Lei
0 Lei
8,293 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei
127,804 Lei
213 Lei
0 Lei
284 Lei
0 Lei
18 angajati
0 Lei
43,209 Lei
153,959 Lei
154,243 Lei
50,491 Lei
13,214 Lei
10,328 Lei
0 Lei
2,490 Lei
0 Lei
0 Lei
23,006 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Restaurante

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
199,448 Lei
1,916 Lei
0 Lei
2,271 Lei
123
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
13 angajati
0 Lei
31,248 Lei
197,433 Lei
199,704 Lei
101,059 Lei
17,611 Lei
12,650 Lei
0 Lei
2,737 Lei
1,850 Lei
0 Lei
87,422 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
241,453 Lei
284 Lei
0 Lei
379 Lei
0 Lei
16 angajati
0 Lei
28,701 Lei
241,092 Lei
241,470 Lei
98,151 Lei
18,208 Lei
15,915 Lei
0 Lei
399 Lei
0 Lei
0 Lei
87,706 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
84,910 Lei
124
POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
206,169 Lei
985 Lei
0 Lei
1,313 Lei
0 Lei
11 angajati
0 Lei
40,906 Lei
216,557 Lei
217,871 Lei
105,300 Lei
24,297 Lei
23,780 Lei
0 Lei
23 Lei
0 Lei
0 Lei
88,691 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei
Tab 22. Indicatori financiari 2004 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
469,005 Lei
5,176 Lei
0 Lei
6,901 Lei
0 Lei
11 angajati
0 Lei
483,058 Lei
474,657 Lei
481,558 Lei
427,000 Lei
129,698 Lei
98,863 Lei
0 Lei
20,985 Lei
0 Lei
0 Lei
93,866 Lei
0 Lei
125
POSDRU/88/1.5/S/52614
Patrimoniul public
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Tab. 24 Indicatori financiari 2006 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei
647,729 Lei
22,998 Lei
0 Lei
27,378 Lei
0 Lei
7 angajati
0 Lei
487,445 Lei
623,775 Lei
651,153 Lei
512,995 Lei
82,452 Lei
71,177 Lei
0 Lei
7,019 Lei
0 Lei
0 Lei
116,864 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,000 Lei
594,981 Lei
10,132 Lei
0 Lei
12,062 Lei
0 Lei
7 angajati
0 Lei
574,944 Lei
561,794 Lei
573,856 Lei
620,408 Lei
265,722 Lei
154,173 Lei
0 Lei
126
POSDRU/88/1.5/S/52614
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006: Cresterea pasarilor
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizpentru riscuri si cheltuieli
Tab. 26 Indicatori financiari 2008 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
90,927 Lei
0 Lei
0 Lei
311,186 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
100,000 Lei
976,629 Lei
7,484 Lei
0 Lei
8,826 Lei
0 Lei
5 angajati
0 Lei
526,763 Lei
951,498 Lei
960,324 Lei
553,105 Lei
269,928 Lei
164,300 Lei
0 Lei
80,524 Lei
0 Lei
0 Lei
296,270 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
100,000 Lei
1,945,104 Lei
380,458 Lei
0 Lei
449,200 Lei
0 Lei
7 angajati
0 Lei
146,339 Lei
127
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
1,493,456 Lei
1,942,656 Lei
693,915 Lei
278,538 Lei
168,417 Lei
0 Lei
68,667 Lei
0 Lei
0 Lei
826,114 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
100,000 Lei
2,390,576 Lei
59,665 Lei
0 Lei
77,042 Lei
0 Lei
10 angajati
0 Lei
5,235,391 Lei
2,349,528 Lei
2,426,570 Lei
4,258,861 Lei
5,556,026 Lei
799,949 Lei
0 Lei
3,630,545 Lei
0 Lei
3,672,576 Lei
906,920 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
100,000 Lei
4,862,978 Lei
76,745 Lei
0 Lei
128
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
93,669 Lei
0 Lei
10 angajati
0 Lei
4,912,733 Lei
5,283,360 Lei
5,377,029 Lei
6,647,260 Lei
2,416,873 Lei
1,726,945 Lei
0 Lei
594,922 Lei
0 Lei
3,456,591 Lei
694,809 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
100,000 Lei
Fig.6,7;8,9;10. Statistici firm
129
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aafaceri Profit Datorii Active

Circulant
Proprii 3. SC GOLDEN GALINA SRL (Proiect - Construire ferm gini ou consum n sistem
intensiv - finanat prin Msura 121 din PNDR)
Judet: Brasov
Oras: Codlea
Adresa: Str. BIRSEI 34 CODLEA
Cod Postal: 505100
Stare societate : INREGISTRAT din data 13 May 2009
Informatii Generale preluate la data de 11-Jan-2011
Ultima Inregistrare la ANAF: 23 September 2010
130
POSDRU/88/1.5/S/52614
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 September 2010

Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 19-MAY-09
Firma platitoare de tva incepand cu data de 19-MAY-09
Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 17-AUG-10
Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 17-AUG-10
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 17AUG-10
Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 17-AUG-10
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 17-AUG-10
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 17-AUG-10
Aceasta firma nu a avut salariati in 2010.
SC GOLDEN GALINA SRL - Date Economice
Cifra de afaceri: 15,546 Lei
Profitul net: 907 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din : Cresterea pasarilor
Datorii Total: 505,275 Lei
Cheltuieli totale: 14,474 Lei
Venituri totale: 15,546 Lei
Active imobilizate TOTAL: 500,136 Lei
Active circulante TOTAL: 6,246 Lei
Stocuri: 3,200 Lei
Creante: 0 Lei
Venituri in avans 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 200 Lei
Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL

Cifra de
Profit net/
Profit Brut/
Activ
Active
Disponibilitati
Capital
An
Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli
Salariati
Capitaluri
aafaceri
Pierdere neta Pierderebruta imobilizate circulante
banesti
Social
2009 15,546 505,275 3,200 15,546
14,474
907
1,072
500,136
6,246
0
3,046
1,107
200
Tab. 29. Indicatori financiari 2009 GOLDEN GALINA SRL

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
15,546 Lei
907 Lei
0 Lei
1,072 Lei
0 Lei
0 angajati
0 Lei
131
POSDRU/88/1.5/S/52614
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
505,275 Lei
14,474 Lei
15,546 Lei
500,136 Lei
6,246 Lei
3,200 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
1,107 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
200 Lei
4. SC SAGEM SRL(Proiect Modernizare ferm avicol pentru creterea puilor de carne finanat prin Msura 121 din PNDR)
Parte a grupului de firme SAFIR are o evolutie similara cu celelalte ferme SAFIR i
reprezint Povestea unei aafaceri de success. La 15 ani de la nfiinare, SC Safir
SRL este un nume de referin pe piaa alimentar din judeul Vaslui i, treptat,
tinde s devin la fel pe plan regional i naional. Ceea ce prea, n 1991, un
debut optimist dar nesigur, s-a dovedit a fi un gest curajos i o carte jucat
profesionist.
Cheia succesului a constat n preluarea mai multor ferme i a unui abator,
vechi sau dezafectate, renovarea i repunerea lor n funciune prin retehnologizare
progresiv, pn la standardele actuale, europene. Profitul reinvestit, alturi de
proiectele de finanare european au reprezentat practic al doilea ingredient al
evoluiei din toi aceti ani.
La nfiinarea societii, n anul 1991, obiectul principal de activitate a fost morritul i panificaia, iar
sediul la moara de gru i porumb din localitatea Vleni, judeul Vaslui. Doi ani mai trziu, firma i
extinde activitatea la creterea puilor, al crei succes a condus, n 1994, la cumprarea i modernizarea
fermei de la Micleti.
n 1995, SC Safir SRL devine membru al UCPR.
n 1999, ferma Micleti ajunge s includ deja 2 hale pui de carne cu o capacitate de 24.000 pui pe
serie i 2 hale de gini ou consum, cu o capacitate de 12.000 capete ambele dotate cu tehnologie
modern conform normelor europene.
Un pas important l face n 2000, odat cu repunerea n funciune, prin modernizare i
retehnologizare, a fostului abator Avicola Vaslui, inactiv nc din 1996. Efortul de modernizare a
abatorului (spaii de frig, utilaje) a fost rspltit permind desfurarea activitii
n condiii de profitabilitate i a determinat achiziia, n anul 2002, a fermei de la
Roieti, mrind astfel capacitatea firmei de cretere a puilor, care a ajuns la
65.000 pui/serie, realizndu-se 5 serii anual.
n decembrie 2004, firma a lansat un nou brand corporatist care include
att numele firmei, foarte cunoscut la nivel local, ct i imaginea stilizat a unui
coco, pentru sugerarea obiectului de activitate, vizndu-se pe viitor extinderea
activitii i n alte judee.
132
POSDRU/88/1.5/S/52614
Propriile investiii, cumulate cu implementarea n ultimii doi ani a proiectelor Sapard se reflect
azi n rezultate remarcabile: 200 de angajai, din care 175 personal de execuie, prezena n key accounts,
magazine proprii de desfacere, o cifr de aafaceri de 12 milioane RON n 2005, reprezentnd o cretere
fa de 2004 de peste 50% i o marc proprie, Deliciosul de Vaslui. Dezvoltarea firmei a continuat, n
2005, n colaborare cu alte 4 firme nfiinnd un centru de colectare, sortare i marcare ou la Lipov,
judeul Vaslui, cu o capacitate de 14.000 ou/h.
n 2006, SC Safir SRL lanseaz o nou identitate de brand i un nou slogan simultan cu
aniversarea a 15 ani de activitate. Sub acelai nume, Deliciosul de Vaslui, apare o nou imagine care
reflect transformrile produse la nivel tehnologic i organizatoric n cadrul firmei.
Imaginea, distinct de tot ceea ce a aprut pe pia, include 3 culori eseniale care definesc cele mai
importante caliti ale produsului: verde prospeime, galben sntate i rou via i energie.
Produsul se adreseaz astfel clienilor dornici de o via activ, sntoas, prin utilizarea unui produs n
care pot avea deplin ncredere i care se gtete foarte repede. ntregul brand vine cu un aer proaspt, cu
un design aliniat la tendinele europene, imagine care poziioneaz produsul ntre cele de ncredere.
Odat cu aniversarea a 15 ani de activitate firma desfoar o serie de aciuni promoionale menite
s vizeze toate categoriile de public cu care intr n contact: clieni
finali i intermediari, salariai, media, instituii publice partenere.
Rezultatele s-au concretizat att n diversificarea ofertei proprii de
produse din carne de pasre i ou, ct i n ctigarea mai multor
parteneri de aafaceri. Pentru acetia, SC Safir SRL livreaz furaj pentru
pui, medicamente i asisten veterinar. Cea mai modern linie de
abatorizare din ar nu este un mit, ea funcioneaz aici i deservete,
pe lng fermele din proprietatea Safir i ali cresctori de pui. Ca
pandant al tehnologizrii, normele sanitar-veterinare ntrunesc astzi
toate standardele n vigoare, produsele SC Safir SRL fiind recunoscute
ca printre cele mai de ncredere de pe pia.
Investiii importante s-au realizat n 2004 i 2006, prin implementarea a dou proiecte Sapard n
valoare total de 2.100.000 , la abatorul din Vaslui. n cadrul acestei etape de dezvoltare s-a pus n
funciune cea mai modern linie de abatorizare din Romnia. Pe lng aceast sum, firma a mai investit
din fondurile proprii 1.000.000; s-au obinut astfel avantaje importante care vor influena activitatea
firmei pe viitor:
s-a crescut capacitatea de abatorizare de la 2000 la 4000 capete/h;
s-au amenajat spaiile conform legislaiei europene n domeniu;
sunt respectate toate normele legate de mediu, normele sanitar-veterinare i cele de sntate
public i igien.
O marc proaspt pentru un produs proaspt. Introducerea pe pia a
produsului refrigerat a determinat relansarea mrcii Deliciosul de Vaslui, odat cu
sporirea eforturilor de marketing ale companiei. Binecunoscut i apreciat
anterior pe plan local, n 2006 marca a mbrcat haine noi i se pregtete s
cucereasc noi piee. Noua identitate reflect cele mai importante caliti ale
produsului (gust, prospeime, sntate), precum i valorile productorului
(responsabilitate, siguran alimentar, respect, transparen). La 15 ani de
activitate a SC Safir, repoziionarea mrcii Deliciosul de Vaslui marcheaz, pe lng semnificaia
aniversar, orientarea ctre categoria consumatorilor tineri, dinamici, preocupai de sntate.
Gama complet de produse i servicii include:
Produse din carne de pasre congelate i refrigerate sub marca Deliciosul de Vaslui;
Servicii abatorizare;
Cretere pui de carne;
Producie ou consum.
Distribuia produselor din carne se realizeaz pe ntreg teritoriul judeului
Vaslui n sistem propriu. Firma deine i 4 magazine proprii de desfacere (2
133
POSDRU/88/1.5/S/52614
n Vaslui, unul n Vleni i unul n Brlad). Sistemul de management integrat al SC Safir SRL este n
conformitate cu standardele ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005 i SR EN ISO 22000:2005. Aria de
desfacere s-a extins treptat, ajungnd acum s cuprind, pe lng magazinele proprii din Vaslui, Vleni i
Brlad, marile puncte de retail Billa, Kaufland i Gima. Prin demararea de noi proiecte de achiziii i
tehnologizare se dorete ajungerea, n perioada imediat urmtoare, la nivelul de 450.000 capete/serie.
Obiectivele sunt ambiioase, dar nu imposibile: cucerirea uneia dintre poziiile de supremaie pe plan
regional i ptrunderea pe pieele Uniunii Europene.
Judet: Vaslui
Oras: Gara Rosiesti
Adresa: Gara Rosiesti
Cod Postal: 737467
Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Septembrie 1997 Anul infintarii : 1997
Evolutia profitabilitatii pentru SAGEM SRL
Ultima Inregistrare la ANAF: 23 Ianuarie 2009
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 23 Ianuarie 2009
SC SAGEM SRL - Date Economice
Profitul net: 1,416,531 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 1,634,545 Lei
Fig 7. Evolutia profitului brud
Cresterea pasarilor
Creante: 4,294,182 Lei
134
POSDRU/88/1.5/S/52614

Locul 1 in Top Aafaceri Romania, localitatea GARA ROSIESTI, domeniul 01: Agricultura, vanatoare si servicii anexe.
Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL
An
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
Cifra de
aafaceri
22,034,531
15,933,590
8,875,305
2,626,974
1,296,677
1,407,034
175,415
129,579
89,383
72,696
69,538
61,031
Datorii
Stocuri
Venituri
Cheltuieli
7,404,911 404,358 21,766,465 20,131,920

8,939,837 1,839,515 19,604,093 18,002,093
8,453,356 1,265,061 10,108,473 9,782,919
3,019,507 1,103,646 3,988,724 3,948,708
1,245,251
98,081 1,296,684 1,292,238
1,142,154
85,594 1,416,130 1,399,209
30,741
16,625
178,356
173,353
29,524
13,941
129,579
132,887
25,702
12,878
89,384
94,009
13,668
5,699
72,698
74,741
12,697
4,291
69,539
69,211
9,494
2,368
63,009
63,825
Profit net/
Profit Brut/
Activ
Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate
1,416,531
1,634,545 8,941,568
1,378,686
1,602,000 9,838,823
283,865
325,554 5,394,928
33,566
40,016 1,467,342
3,600
4,446
997,427
13,755
16,921 1,015,121
2,328
5,004
12,456
-5,252
-3,308
13,247
-5,966
-4,626
14,660
-2,303
-2,043
10,207
328
328
11,840
-816
-816
10,981
Active
Disponibilitati
Salariati
Capitaluri
circulante
banesti
4,706,086
60
7,546 3,234,554
4,389,832
63
54,535 1,903,023
3,582,765
30
189,191 524,337
1,792,637
8
65,579 240,472
454,730
11
40,187 206,906
330,339
11
37,180 203,306
18,787
3
2,081
502
14,451
3
510
-1,826
14,467
3
1,422
3,425
6,768
3
1,069
3,307
6,466
3
2,032
5,609
3,794
3
1,426
5,282
Tab. 31 Indicatori financiari 1999 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Capital
Social
195,000
195,000
195,000
195,000
195,000
195,000
5,950
5,950
5,950
5,950
5,950
5,950
61,031 Lei
0 Lei
816 Lei
0 Lei
816 Lei
3 angajati
0 Lei
9,494 Lei
63,825 Lei
63,009 Lei
10,981 Lei
3,794 Lei
2,368 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
5,282 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
5,950 Lei
Tab. 32. Indicatori financiari 2000 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2000: Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutunn
Cifra de afaceri
69,538 Lei
135
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
328 Lei
0 Lei
328 Lei
0 Lei
3 angajati
0 Lei
12,697 Lei
69,211 Lei
69,539 Lei
11,840 Lei
6,466 Lei
4,291 Lei
0 Lei
143 Lei
0 Lei
0 Lei
5,609 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
5,950 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2001:Comert cu amanuntul al prod.alim.bauturi,prod.tutun
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
72,696 Lei
0 Lei
2,303 Lei
0 Lei
2,043 Lei
3 angajati
0 Lei
13,668 Lei
74,741 Lei
72,698 Lei
10,207 Lei
6,768 Lei
5,699 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
3,307 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
136
POSDRU/88/1.5/S/52614
5,950 Lei
Tab . 34. Indicatori financiari 2002 SAGEM SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002:Comert cu amanuntul al produselor alimentare bauturi, tutun
Cifra de afaceri
89,383 Lei
Profitul net
0 Lei
Pierdere net
5,966 Lei
Profit brut
0 Lei
Pierdere brut
4,626 Lei
Salariati
3 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
25,702 Lei
Cheltuieli totale
94,009 Lei
Venituri totale
89,384 Lei
14,660 Lei
14,467 Lei
Stocuri
12,878 Lei
0 Lei
Creante
0 Lei
Cheltuieli in avans
0 Lei
Venituri in avans
0 Lei
Capitaluri
3,425 Lei
Patrimoniul regiei
0 Lei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
5,950 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultura
Cifra de afaceri
129,579 Lei
Profitul net
0 Lei
Pierdere net
5,252 Lei
Profit brut
0 Lei
Pierdere brut
3,308 Lei
Salariati
3 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
29,524 Lei
Cheltuieli totale
132,887 Lei
Venituri totale
129,579 Lei
13,247 Lei
14,451 Lei
Stocuri
13,941 Lei
0 Lei
Creante
0 Lei
Cheltuieli in avans
0 Lei
137
POSDRU/88/1.5/S/52614
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
-1,826 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
5,950 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2004:Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultur
Cifra de afaceri
175,415 Lei
Profitul net
2,328 Lei
Pierdere net
0 Lei
Profit brut
5,004 Lei
Pierdere brut
0 Lei
Salariati
3 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
30,741 Lei
Cheltuieli totale
173,353 Lei
Venituri totale
178,356 Lei
12,456 Lei
18,787 Lei
Stocuri
16,625 Lei
0 Lei
Creante
81 Lei
Cheltuieli in avans
0 Lei
Venituri in avans
0 Lei
Capitaluri
502 Lei
Patrimoniul regiei
0 Lei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
5,950 Lei
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2005: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultur
Cifra de afaceri
1,407,034 Lei
Profitul net
13,755 Lei
Pierdere net
0 Lei
Profit brut
16,921 Lei
Pierdere brut
0 Lei
Salariati
11 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
1,142,154 Lei
Cheltuieli totale
1,399,209 Lei
Venituri totale
1,416,130 Lei
1,015,121 Lei
138
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
330,339 Lei
85,594 Lei
0 Lei
207,565 Lei
0 Lei
0 Lei
203,306 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
195,000 Lei

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2006:Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, agricultur
Cifra de afaceri
1,296,677 Lei
Profitul net
3,600 Lei
Pierdere net
0 Lei
Profit brut
4,446 Lei
Pierdere brut
0 Lei
Salariati
11 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
1,245,251 Lei
Cheltuieli totale
1,292,238 Lei
Venituri totale
1,296,684 Lei
997,427 Lei
454,730 Lei
Stocuri
98,081 Lei
0 Lei
Creante
316,462 Lei
Cheltuieli in avans
0 Lei
Venituri in avans
0 Lei
Capitaluri
206,906 Lei
Patrimoniul regiei
0 Lei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
195,000 Lei
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
2,626,974 Lei
33,566 Lei
0 Lei
40,016 Lei
0 Lei
8 angajati
139
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
3,019,507 Lei
3,948,708 Lei
3,988,724 Lei
1,467,342 Lei
1,792,637 Lei
1,103,646 Lei
0 Lei
623,412 Lei
0 Lei
0 Lei
240,472 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
195,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
8,875,305 Lei
283,865 Lei
0 Lei
325,554 Lei
0 Lei
30 angajati
0 Lei
8,453,356 Lei
9,782,919 Lei
10,108,473 Lei
5,394,928 Lei
3,582,765 Lei
1,265,061 Lei
0 Lei
2,128,513 Lei
0 Lei
0 Lei
524,337 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
195,000 Lei

Cifra de afaceri
15,933,590 Lei
140
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
1,378,686 Lei
0 Lei
1,602,000 Lei
0 Lei
63 angajati
0 Lei
8,939,837 Lei
18,002,093 Lei
19,604,093 Lei
9,838,823 Lei
4,389,832 Lei
1,839,515 Lei
0 Lei
2,495,782 Lei
0 Lei
3,385,795 Lei
1,903,023 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
195,000 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
22,034,531 Lei
1,416,531 Lei
0 Lei
1,634,545 Lei
0 Lei
60 angajati
0 Lei
7,404,911 Lei
20,131,920 Lei
21,766,465 Lei
8,941,568 Lei
4,706,086 Lei
404,358 Lei
0 Lei
4,294,182 Lei
0 Lei
3,008,189 Lei
3,234,554 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
141
POSDRU/88/1.5/S/52614
195,000 Lei
Tab. 44
Fig. 8 grafic al prinicipalilor indicatori economici.
5. SC AVICOLA BUZU SA (Proict SAPARD 2006 Reabilitare ferm de cretere pui de carne
verguleasca Masura 3. 1 din PNADR - fr cofinantare prin programe naionale)
Judet: Buzau
Oras: Buzau
Adresa: DN 2B, KM 9+270-KM 9+527(P STANGA) BUZAU
Cod Postal: 0
Stare societate : INREGISTRAT din data 27 Noiembrie 1992
Evolutia profitabilitatii pentru AVICOLA BUZAU SA
Ultima Inregistrare la ANAF: 03 Martie 2010
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 03 Martie 2010
142
POSDRU/88/1.5/S/52614

Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand
cu data de 01-01-2007
SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice

Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 1,998,383 Lei
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 1,976,383 Lei
Cresterea pasarilor
Cheltuieli in avans 157,403 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 147,986 Lei
Capital social subscris si varsat: 42,760,627 Lei
Fig 9. Evolutia profitului brut
Structura acionariatului
Societatea comercial Avicola Buzu SA este persoan juridic, organizat ca societate pe aciuni cu capital integral
privat din data de 27 iulie 1998, capitalul social subscris i vrsat la data de 31.12.2009 este de 42,760,627 lei, valoarea
nominal a unei aciuni fiind de 0.10 LEI/aciune.
Tab. 45. Structura actionariat.
De-a lungul timpului (anii 1999-2005) capitalurile societii s-au modificat n felul urmtor:
Data
Tip de operatie
Nr de act. Nr de actiuni Actiuni
Val nom Val nom final
modificarii
init
final
Init (ron)
(ron)
18.03.2005 Majorare cap soc
418.957.265 427.606.265 8.649.000
0,1000
0,1000
17.12.2002
Majorare cap soc
405.880.861 418.957.265
13.076.404
0,1000
0,1000
16.02.2002
Majorare cap soc
398.463.633 405.880.861
7.417.228
0,1000
0,1000
07.06.2000
Majorare cap soc
47.164.427
351.299.206
0,1000
0,1000
398.463.633
143
POSDRU/88/1.5/S/52614
24.02.2000
Majorare cap soc
37.703.721
47.164.427
9.460.706
0,1000
0,1000
24.06.1999
Majorare cap soc
34.857.575
37.703.721
2.846.146
0,1000
0,1000
Fig. 9 Evolutia CAPITALULUI
Capitalul social (subscris i vrsat) este deinut n proporie de 66.85% de SC Aaylex Trading SRL Bucureti, care n
iulie 1998 a cumprat pachetul de aciuni proprietate FPS, iar diferena de 33.15% aparine acionarilor persoane fizice i
juridice.
Tab. 46 Actionariat
Actionari
Numar de
Valoare totala
%
actiuni
actiuni (LEI)
S.C. Aaylex Trading S.R.L.
Persoane fizice si juridice (PPM)
285,845,039
141,761,226
28,584,504
14,176,123
66,85%
33,15%
Total
427,606,265
42,760,627
100,00%
Fig. 10 Structura actionariat

Conducerea executiv a societii:
144
POSDRU/88/1.5/S/52614
Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societii comerciale. Pentru fiecare, prezentarea urmtoarelor
informaii:
a) Termenul pentru care persoana face parte din conducerea executiv;
Carmen Vlad Director General nedeterminata
Mihai Iliescu Director General Adjunct nedeterminata
Sirbu Oprea Director Tehnic nedeterminata
Lefter Alexei Director Mecano-Energetic nedeterminata
Meleaca Gabriel Expert Contabil determinata pana la 01.03.2011
Gheorghe Galer Director Abator nedeterminata
Alexandru Popescu Director Resurse Umane nedeterminata
Viorel Dragu Director Logistica nedeterminata
b) Participarea persoanei respective la capitalul societii comerciale.
Carmen Vlad 2.699.372 actiuni 0,6312 % participare la capital social.
Lefter Alexei 381 589 actiuni 0,08923% participare la capital social.
Prtile afiliate
Prile sunt considerate afiliate atunci cnd una dintre ele, fie pe baza proprietii, drepturi contractuale, relaii familiale
sau altele, are abilitatea s controleze direct sau indirect sau s influeneze semnificativ cealalt parte.
Prile afiliate includ de asemenea persoanele care sunt acionari majoritari, managementul i membrii Consiliului de
Administraie al Societii precum i membrii familiilor lor.
Persoanele afiliate societii:
1. S.C. AAYLEX TRADING S.R.L.;
2. S.C. AAYLEX DISTRIBUTION S.R.L.;
3. S.C. AVIS LIPIA S.A.;
4. S.C. SIMEX S.A.;
5. EXPERT CONTABIL MELEACA GABRIEL;
6. S.C. AAYLEX PROD S.R.L..
Tab 47. Soldurile cu prile afiliate se prezint astfel:
Parti afiliate
Tranzactii
1.Vanzare de stocuri
Aaylex Distribution
31.12.2008
31.12. 2009
64,545,105
21,302,670
3,730,712
4,399,062
15,137,464
14,328,998
Aaylex Trading
Avis Lipia
Aaylex Prod
454,850
Simex Bucuresti
TOTAL
2.Achizitii de stocuri si imobilizari

Aaylex Distribution
Aaylex Trading
Avis Lipia
Simex Bucuresti
TOTAL
Aaylex Distribution
3.Vanzari de servicii
83,868,131
57,564
58,373,505
16,575,856
75,006,935
1,620,737
487,590
2,056
40,520,376,000000
233,699
38,205,374
10,528,477
6,800
8,974,350
496,653
145
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aaylex Trading
Avis Lipia
Aaylex Prod
Aaylex Distribution
Aaylex Trading
Avis Lipia
Simex Bucuresti
Aaylex Prod
Meleaca Gabriel
(expert contabil)
Aaylex Distribution
Aaylex Trading
Avis Lipia
Meleaca Gabriel
Atena Development
Aaylex Prod
TOTAL
4.Achizitii de servicii
TOTAL
5.Creante
91,989
2,409,453
48,336
4,170,515
100
1,478,493
62,596
2,037,842
5,842
336,461
8,915
24,000
790,180
624,000
3,350,169
51,588
3,588
24,000
959,682
912,000
1,789,398
5,301,027
7,890,313
336,554
4,935,044
5,408
18,666
1,096,543
6,993,744
2,585,006
9,190
4,252,320
14,282,528
13,840,260
1,266,070
8,192,548
9,520
1,468,138
244,912
1,925,791
2,610,508
125
4,781,336
TOTAL
6.Datorii
Aaylex Distribution
Aaylex Trading
Avis Lipia
Simex Bucuresti
Meleaca Gariel
TOTAL
Tranzacionarea titlurilor societii:

Piaa valorilor mobiliare emise de societatea comercial
Piaa reglementat pe care se tranzacioneaz valorile mobiliare emise este Bursa de Valori Bucuresti Rasdaq. Principalele
caracteristici ale valorilor mobiliare emise de SC AVICOLA BUZAU SA: sunt emise sub form dematerializat,
nominative, indivizibile i au aceeasi valoare conferind acionarilor drepturi egale. Aciunile societii sunt tranzacionate pe
o pia reglementat i nu fac obiectul unei oferte publice de preluare. Societatea nu a facut obiectul unei fuziuni,
reorganizari ,i nu are filiale.
Dividende
Dividendele sunt nregistrate n situaiile financiare dup cum au fost declarate de ctre Companie i aprobate de
acionari. Societatea nu a distribuit dividende n ultimii 3 ani.
Repartizarea profitului
Repartizrile din profit ctre acionari sau salariai propuse sau declarate dup data bilanului contabil, nu sunt
recunoscute ca obligaii la sfritul anului astfel ncheiat.
Tab. 48. REPARTIZAREA PROFITULUI
Destinaia
Profit / (Pierdere) net(a) de repartizat:
Repartizare profit la rezerve legale
31 Decembrie
2008
31 Decembrie
2009
(3,761,653)
-
3,467,421
(166.726)
146
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profit / (Pierdere) nerepartizat(a)
(3,761,653)
3,300,695
Informaii privind relaiile ntreprinderii cu alte uniti n care deine titluri de participare pentru anul 2009:
Fig. 11. GRAFIC DESFACERE
S.C.
AVICOLA
BUZU SA deine aciuni
la BASA Buzu cu valoare
nominal de 1,370 lei i la SC
Rina Buzau cu valoare
nominala de 5,000 lei.
Cifra de afaceri n sum
de LEI 112,951,850 a fost
obinut prin :
Valorificarea pe piaa
intern a produselor realizate
in proportie de 95.68%;
Valorificarea pe piaa
extern a produselor realizate
in proportie de 4.32%;
Costurile societatii: se fac eforturi permanente pentru meninerea costurilor la un nivel n aa fel nct societatea s
rmn competitiv pe pia;
Cota de piata : aproximativ 6 %.
Indicatori de funcionare a sistemelor interne de reglementare a relaiei acionar-manager

Fig. 12. Structura i componena consiliului de administraie
147
POSDRU/88/1.5/S/52614
Componena Consiliului de Administratie la 31 Decembrie 2009 este urmtoarea:

Bogdan Stanca- Presedinte
Damu Carmen- Director General
Fetinca Viorel Administrator
Gruia Bogdan-Administrator
Tab 49. Pentru preedintele Consiliului de Administraie prezentm activitatea profesional:
Data
1987 1988
Loc
Alexandria
1988 1989
Bucureti
1990 - 1991
Bucureti
1991 - 1991
1994
prezent
2000 prezent
Funcia
Inginer proiectant
Descriere
Atribuii specifice postului
Centrala Electronicii
i Electrotehnicii
S.C. TehnoimportExport
Inginer
Atribuii specifice postului
ef serviciu import
export aparatur
Bucureti
S.C. Flanco
Director Adjunct
Bucureti
S.C. Aaylex Trading

S.R.L.
S.C. Aaylex
Distribution S.R.L.
Director Asociat
ncheierea de contracte i acte

necesare importului de aparatur
biomedical
Toate atribuiile legate de conducerea
companiei
companiei
companiei
Bucuresti
Compania
IPTE
Director Asociat
148
POSDRU/88/1.5/S/52614
1998 prezent
2001 prezent
Buzu
Lipia
S.C. Avicola Buzu

S.A.
S.C. Avis Lipia S.A.
Administrator,
Preedinte CA
Administrator,
Presedinte CA

companiei
companiei
Dup cte se observ din schema Consiliului de Administraie, firma Avicola Buzu se ncadreaz n sistemul unitar de
guvernan corporativ, firma fiind condus de un consiliu de administraie i directori.
Componentele modelului unitar de guvernan corporativ sunt:
Adunarea general a acionarilor
Aceasta este format din acionarii respectiv proprietarii afacerii i reprezint organul de conducere superior al entitii
Consiliul de administraie
Acesta este format din unul sau mai muli administratori,n acest ultim caz ,numrul lor fiind impar.Membrii consiliului
de administraie sunt numii de ctre AGA (Adunarea General a Acionarilor) Societile pe aciuni a cror situaii
financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare sunt administrate de cel puin trei administratori.
n cazul n care ntr-o societate pe aciuni are loc delegarea atribuiilor de conducere ctre directori,majoritatea
membrilor consiliului de administraie trebuie s fie format din administratori neexecutivi.
Membri neexecutivi ai consiliului de administraie sunt cei care nu au fost numii directori.
Directori
Consiliul de administraie poate delega conducerea societii unuia sau mai multor directori,numind pe unul dintre ei
director general. Directorii pot fi numii dintre administratori sau din afara consiliului de administraie. Preedintele
consiliului de administraie poate fi numit i director general. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare
anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare financiar,delegarea conducerii entitii prin numirea de directori este
obligatorie. Director al societii pe aciuni este numai acea persoan creia i-au fost delegate atribuii de conducere a
companiei.
Auditul financiar i auditul intern
Auditul financiar se va desfura cu precdere la societile a cror situaii financiare anuale fac obiectul prevederilor
legale n acest sens.
Dac o entitate este supus auditului financiar atunci ea este obligat s organizeze funcia de audit intern n cadrul
entitii.
Remunerarea administratorilor
n anul 2009, cheltuielile cu salariile pltite administratorilor i directorilor au fost de 707,988RON
Membrii Consiliului de Administraie au dreptul la:
-o remuneraie lunar de 1200 lei pe lun.
-o remuneraie suplimentar lunar de 30% din remuneraia lunar, pentru ndeplinirea unor funcii n cadrul C.A.
(membru n comitetele consultative)
- o remuneraie suplimentar lunar de 1100 lei, pentru ndeplinirea funciei de preedinte C.A.
-decontarea cheltuielilor de cazare i transport , pe baza documentelor justificative pentru participarea la edinele
Consiliului de Administraie, i pentru deplasrile n ar i n strintate n interesul societii
Nu s-au acordat avansuri i credite directorilor i administratorilor n timpul exerciiului financiar 2009.
Activitatea consiliului de administraie
Consiliul de administraie se ntrunete cel puin o dat la 3 luni. Preedintele convoac consiliul de administraie,
stabilete ordinea de zi, vegheaz asupra informrii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea
de zi i prezideaz ntrunirea. Consiliul de administraie este, de asemenea, convocat la cererea motivat a cel puin 2 dintre
membrii si sau a directorului general. n acest caz, ordinea de zi este stabilit de ctre autorii cererii. Preedintele este
obligat s dea curs unei astfel de cereri. Convocarea pentru ntrunirea consiliului de administraie va fi transmis
administratorilor cu suficient timp nainte de data ntrunirii, termenul putnd fi stabilit prin decizie a consiliului de
administraie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va ine edina i ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt
prevzute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar n cazuri de urgen.
149
POSDRU/88/1.5/S/52614
La fiecare sedin se ntocmete un proces-verbal, care cuprinde numele participanilor, ordinea deliberrilor, deciziile
luate, numrul de voturi ntrunite i opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de ctre preedintele de edin i de ctre
cel puin un alt administrator. Directorii sunt convocai la orice ntrunire a consiliului de administraie, ntruniri la care
acetia sunt obligai s participe. Ei nu au drept de vot, cu excepia directorilor care sunt i administratori.
Consiliul de administraie este nsrcinat cu ndeplinirea tutunror actelor necesare i utile pentru realizarea obiectului de
activitate al societii, cu excepia celor rezervate de lege pentru adunarea general a acionarilor.
n cursul anului 2009 consiliul de administraie s-a ntlnit de mai multe ori pentru a discuta anumite aspecte.
Pe data de 24.04.2009, consiliul de administraie s-a reunit pentru a stabili durata mandatului noului administrator
precum i rennoirea mandatului administratilor existeni,ncepand de la data expirrii actualului mandat,pe o perioad de
nc 4 ani.
Pe 05.05.2009, consiliul de administraie a hotrt convocarea AGA pentru data de 26.05.2009 n vederea aprobrii
situaiilor financiare pentru anul 2008.
Pe data de 03.08.2009 consiliul de administraie s-a ntlnit i a hotrt convocarea AGA extraordinar pe data de
10.09.2009 n scopul completrii actului constitutiv cu obiecte de activitate secundare precum manipulri i transporturi.
Relaia AVICOLA BUZU cu instituiile de credit
La 31.12.2009, societatea Avicola Buzu SA are angajate mprumuturi bancare, bncile jucnd un rol important n
finanarea activitii de investiii i exploatare.
Acionarii Avicola Buzu au aprobat, pentru 2009, un plafon de creditare pentru investiii i finanarea activitii
curente n valoare total de maximum 65 milioane lei(17,6mil euro)
Firma va mprumuta trei milioane euro pentru desfurarea activitii, iar creditele vor fi garantate cu bunuri mobile
i /sau imobile din activele firmei.
Creditele vor fi contractate pentru finantarea unor investitii, cu sau fr cofinanare din fonduri europene sau din
bugetul de stat, cu o contribuie proprie de maximum patru milioane euro,aa cum este prezentat n raportul anual al
administratorului.
n ceea ce privete relaia cu bncile partenere menionm c exist o bun i stabil colaborare, bazat pe principiul
avantajului reciproc, nenregistrndu-se ntarzieri la plata dobnzilor i la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.
Indicatorii gradului de ndatorare:
Tab. 50. Rata datoriilor (Total datorii/Total activ)
Element
Total datorii
Total activ
Rata datoriilor
2007
36.111.751
104.137.751
34,67%
2008
51.410.062
115.271.122
44,59%
2009
46.070.162
113.711.938
40,51%
Rata obligaiilor totale la total activ msoar procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii
prefer rate ale obligaiilor sczute, deoarece cu ct este mai sczut rata cu att este mai mare protecia la pierderile
creditorilor n cazul lichidrii.
Cu ct raportul este mai mic, cu att mai conservator se dovedete a fi managementul societii, care se bazeaz pe
sursele proprii de finanare ale companiei.
Pe de alta parte, o gestiune eficient a fondurilor mprumutate se poate concretiza ntr-un randament al activelor mai
ridicat, adic profitabilitate mai ridicat; mrimea gradului de ndatorare difer n funcie de politica firmei, dar i de sectorul
de activitate creia i aparine societatea.
Solvabilitatea patrimoniala(Capitaluri proprii/Total Pasiv*100) care reprezint gradul in care unitatea
patrimoniala poate face fa obligaiilor de plat:
Tab. 51 Solvabilitatea patrimoniului
Element
20
2008
2009
07
150
POSDRU/88/1.5/S/52614
Capitaluri proprii
Total capitaluri plus datorii
Solvabilitatea patrimoniala
62.613.630
98.725.381
63,42%
58.849.764
115.271.122
51,05%
62.245.555
108.315.717
57,46%
Solvabilitatea patrimonial este considerat bun ntruct nivelul acestui indicator este mult peste nivelul
considerat minim de 30 %. Acest indicator arat ponderea surselor propii n pasivul total al societii.
Tab. 52. Evoluia creditelor contractate de societate n perioada 2007-2009:
Descriere
31Dec 2007
31 Dec 2008
Credite TL - BRD Bucuresti
Credite TL-Verguleasa
Dob de platit BCR
Credite pe tr.scurt BCR
Credit BCR Linie
Credit lei Banca Romaneasca
Credit EUR Banca Romaneasca
Credit lei Romexterra
Credit lei TS Romexterra
Total
1,624,588
7,636,738
1,640,000
780,000
1,196,866
12,878,19
2
31 Dec 2009
1,681,254
7,081,153
196,181
13,001,600
1,689,915
835,711
4,769,750
3,688,752
32,944,316
1,579,909
6,081,854
172,811
16,970,400
1,411,971
846,093
3,678,535
2,479,695
1,011,819
34,233,087
Fig 13. Grafic, structura mprumuturilor se prezint astfel:
Se observ c ponderea cea mai mare a creditelor contractate o deine Banca Comerciala Romn
Vom prezenta mai detaliat cteva din creditele existente la 31.12.2009:
Contract de credit nr.902/21.09.2007 BRD
Tab. 53. Credite
Destinatie
Construire statie epurare ape uzate la abatorul de pasari
Valoare credit
Data contractului
Data ultimei plati
Soldul la 31 Decembrie 2009
EUR 450,000
21.09.2007
21.09.2017
LEI 1,579,909 (EUR 373,678)
din care scadent in 2010 : LEI 203,860 (EUR 48,214)
Sume restante
Garantii
- Garantie reala mobiliara pe sume de bani viitoare in valoare de EUR

151
POSDRU/88/1.5/S/52614
486,000, ipoteca asupra teren arabil situat in Municipiul Buzau

Act Aditional nr.301/58664G/15.06.2007 la Cotr. de credit nr.301/58664/28.07.2006 BCR
Destinatie
Reabilitare Ferma de pui Verguleasa
Valoare credit
EUR 2,200,000
Data contractului
15.06.2007
Data ultimei plati
25.03.2014
LEI 6,081,854 (EUR 1,438,471)
din care scadent in 2010: LEI 1,431,077 (EUR 338,460)
Sume restante
Garantii
- Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra contului si subconturilor
in lei si in valuta deschise la BCR Buzau, iopteca asupra imobilului - teren si
constructii situat in comuna Movila Banului, sat Cioranca, jud.Buzau , Ferma 1
Sahateni
Contract de credit nr DCCM 944/24815/09.12.2009 Banca Comerciala Romana
Destinatie
Capital de lucru
Valoare credit
LEI 4,162,000
Data contractului
09.12.2009
Data ultimei plati
26.04.2010
Durata
4 luni
Sume restante
Garantii
LEI 4,162,000
- Garantie reala mobiliara fara deposedare asupra conturilor si
subconturilor in lei si in valuta deschise la BCR Buzau;
- Ipoteca asupra imobilelor si terenurilor detinute de catre SC Avicola
Buzau SA conform Acordului cadru de finantare pentru activitatea curenta de
productie agricola DCCM nr259/9544/18.06.2008;
Act aditional nr.8/1821/17.12.2009 la contractul de credit bancar nr 1821/16.04.2008 MKB Romexterra Bank
Destinatie
Linie de credit
Valoare credit
LEI 2,500,000
Data contractului
17.12.2009
Durata
5 luni
LEI 2,479,695
Garantii
- Ipoteca asupra imobilului situat in Buzau, Soseau Brailei, km 5 ( Ferma
nr. 5 );
- Contract de garantie corporatista nr 1345/29.10.2008, garantor SC
Aaylex Trading SRL ;
-Contract de garantie reala asupra disponibilitatilor din conturi nr
692/16.04.2008 ;
- Ipoteca asupra imobil Sector Mecanic situat in Buzau ;
- Ipoteca asupra imobil Sediu administrativ situat in Buzau;
Pentru anul 2010, Aaylex Trading, compania care controleaz producatorul de carne de pasre Avicola Buzu,
intenioneaz s contracteze credite de aproximativ 25 de milioane de euro de la Banca Comerciala Romana (BCR) pentru
a investi n construcia unui complex agricol, potrivit informatiilor aprute in Monitorul Oficial. Acesta va fi amplasat n
localitatea Buzu i va cuprinde un abator de psri, o staie de epurare i o staie de biogaz. Complexul agricol va fi finantat
prin intermediul a dou credite, unul pe termen scurt i unul pe termen lung.
152
POSDRU/88/1.5/S/52614
Creditul pe termen scurt, contractat pe o perioad de un an i cu o valoare de 12,9 mil. lei (circa 3 mil. euro), va fi
folosit pentru acoperirea cheltuielilor necesare dezvoltrii acestui proiect, cu posibilitatea de a fi transformat n linie de credit
pentru desfurarea activitii curente dup finalizarea complexului agricol.
Cel de-al doilea credit, de 21,5 milioane de euro, va fi luat pe o perioad de zece ani i va fi folosit pentru construcia
complexului i achiziia de utilaje i echipamente. Din aceast sum, 10,5 mil. euro vor fi contractai sub form de credit de
investiii i 11 mil. euro, sub form de credit ipotecar.
Tab. 54. indicatori financiari AVICOLABUZAU SA
An
2010
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
Cifrade
aafaceri
107,564,988
117,220,790
92,485,727
80,213,917
92,554,521
83,786,869
63,374,864
57,634,317
42,377,909
28,512,550
13,533,547
Datorii
Stocuri
Venituri
Cheltuieli
46,364,303
51,410,062
41,524,121
20,369,092
17,283,936
22,059,055
24,273,767
23,454,523
31,404,774
18,868,631
13,468,792
22,415,095
14,232,830
23,844,575
21,143,090
14,001,533
9,180,533
8,583,133
9,705,081
7,284,054
5,718,485
4,096,748
111,228,712
119,892,149
100,123,323
80,936,737
96,049,304
83,905,301
67,440,806
69,409,675
45,762,102
31,490,045
19,150,445
113,205,095
123,653,802
102,215,752
79,755,649
87,473,925
82,002,854
67,320,672
62,322,236
52,772,344
32,989,110
18,976,111
Profitnet/
ProfitBrut/
Activ
Pierdereneta Pierderebruta imobilizate
-1,998,383
-1,976,383 77,603,322
-3,761,653
-3,761,653 78,866,942
-2,142,625
-2,092,429 72,050,970
919,182
1,181,088 40,759,942
7,919,311
8,575,379 40,925,928
1,902,447
1,902,447 40,187,971
120,134
120,134 41,019,858
7,087,439
7,087,439 41,344,898
-7,010,242
-7,010,242 44,265,379
-1,499,065
-1,499,065 46,614,883
2,481
174,334 48,905,411
Active
Disponibilitati
Salariati
circulante
banesti
32,685,734
694
223,699
36,272,890
827
288,294
32,086,781
789
491,224
25,891,383
799
1,381,376
21,211,607
828
514,920
16,820,669
677
720,872
15,925,665
927
481,927
15,163,409
927
254,064
11,799,100
901
185,653
10,924,960
719
549,975
4,773,769
773
26,177
Capitaluri
60,255,345
58,849,764
62,613,630
44,330,880
42,747,314
34,828,003
32,671,755
33,054,785
24,659,706
38,732,927
40,231,991
Capital
Social
42,760,627
42,760,627
42,760,627
42,760,627
42,760,627
42,760,627
41,895,727
41,895,727
40,588,086
39,846,363
4,716,443
Tab 55. Indicatori financiari 1999 AVICOLA BUZAU SA

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 1999: Cresterea animalelor
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
13,533,547 Lei
2,481 Lei
0 Lei
174,334 Lei
0 Lei
773 angajati
0 Lei
13,468,792 Lei
18,976,111 Lei
19,150,445 Lei
48,905,411 Lei
4,773,769 Lei
4,096,748 Lei
0 Lei
162,595 Lei
476,533 Lei
0 Lei
40,231,991 Lei
0 Lei
0 Lei
14,220 Lei
4,716,443 Lei
Tab. 56. Indicatori financiari 2000 AVICOLA BUZAU SA

Cifra de afaceri
28,512,550 Lei
153
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
1,499,065 Lei
0 Lei
1,499,065 Lei
719 angajati
0 Lei
18,868,631 Lei
32,989,110 Lei
31,490,045 Lei
46,614,883 Lei
10,924,960 Lei
5,718,485 Lei
0 Lei
3,133 Lei
4,641,026 Lei
0 Lei
38,732,927 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
39,846,363 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
42,377,909 Lei
0 Lei
7,010,242 Lei
0 Lei
7,010,242 Lei
901 angajati
0 Lei
31,404,774 Lei
52,772,344 Lei
45,762,102 Lei
44,265,379 Lei
11,799,100 Lei
7,284,054 Lei
0 Lei
181,156 Lei
4,141,868 Lei
0 Lei
24,659,706 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
154
POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003: Cresterea altor animale
Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
40,588,086 Lei
57,634,317 Lei
7,087,439 Lei
0 Lei
7,087,439 Lei
0 Lei
927 angajati
0 Lei
23,454,523 Lei
62,322,236 Lei
69,409,675 Lei
41,344,898 Lei
15,163,409 Lei
9,705,081 Lei
0 Lei
464,775 Lei
4,733,119 Lei
0 Lei
33,054,785 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
41,895,727 Lei
63,374,864 Lei
120,134 Lei
0 Lei
120,134 Lei
0 Lei
927 angajati
0 Lei
24,273,767 Lei
67,320,672 Lei
67,440,806 Lei
41,019,858 Lei
15,925,665 Lei
8,583,133 Lei
0 Lei
6,854,235 Lei
0 Lei
0 Lei
155
POSDRU/88/1.5/S/52614
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
32,671,755 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
41,895,727 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
83,786,869 Lei
1,902,447 Lei
0 Lei
1,902,447 Lei
0 Lei
677 angajati
0 Lei
22,059,055 Lei
82,002,854 Lei
83,905,301 Lei
40,187,971 Lei
16,820,669 Lei
9,180,533 Lei
0 Lei
6,912,893 Lei
0 Lei
0 Lei
34,828,003 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
42,760,627 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
92,554,521 Lei
7,919,311 Lei
0 Lei
8,575,379 Lei
0 Lei
828 angajati
0 Lei
17,283,936 Lei
87,473,925 Lei
96,049,304 Lei
40,925,928 Lei
21,211,607 Lei
156
POSDRU/88/1.5/S/52614
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
14,001,533 Lei
0 Lei
6,688,784 Lei
0 Lei
0 Lei
42,747,314 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
42,760,627 Lei

Cifra de aafaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
80,213,917 Lei
919,182 Lei
0 Lei
1,181,088 Lei
0 Lei
799 angajati
0 Lei
20,369,092 Lei
79,755,649 Lei
80,936,737 Lei
40,759,942 Lei
25,891,383 Lei
21,143,090 Lei
0 Lei
3,366,241 Lei
0 Lei
0 Lei
44,330,880 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
42,760,627 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
92,485,727 Lei
0 Lei
2,142,625 Lei
0 Lei
2,092,429 Lei
789 angajati
0 Lei
157
POSDRU/88/1.5/S/52614
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
41,524,121 Lei
102,215,752 Lei
100,123,323 Lei
72,050,970 Lei
32,086,781 Lei
23,844,575 Lei
0 Lei
7,750,306 Lei
0 Lei
0 Lei
62,613,630 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
42,760,627 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
117,220,790 Lei
0 Lei
3,761,653 Lei
0 Lei
3,761,653 Lei
827 angajati
0 Lei
51,410,062 Lei
123,653,802 Lei
119,892,149 Lei
78,866,942 Lei
36,272,890 Lei
14,232,830 Lei
0 Lei
21,751,090 Lei
131,290 Lei
4,877,086 Lei
58,849,764 Lei
0 Lei
0 Lei
134,210 Lei
42,760,627 Lei

Cifra de afaceri
Profitul net
107,564,988 Lei
0 Lei
158
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
1,998,383 Lei
0 Lei
1,976,383 Lei
694 angajati
0 Lei
46,364,303 Lei
113,205,095 Lei
111,228,712 Lei
77,603,322 Lei
32,685,734 Lei
22,415,095 Lei
0 Lei
10,046,264 Lei
157,403 Lei
3,678,825 Lei
60,255,345 Lei
0 Lei
0 Lei
147,986 Lei
42,760,627 Lei
Avnd n vedere marimea i importana acestei uniti va fi supus unei analize financiare profunde la
nivelul anilor 2005- 2006 data nceperii investiiei, avnd n vedere ca face parte dintre unitile economici care au
asigurat cofinanarea proiectelor de investiii din surse proprii far a apela i la alte programe de sprijin naionale.
Din acest punct de vedere unuitatea va fi folosit ca etalon pentru analiza statistica ulterioar indicele RIR n acest
caz va fi unitar.
Prezentarea general a S.C. AVICOLA BUZAU S.A.
SC Avicola Buzau SA a fost nfiinat n anul 1982, odat cu nceperea primelor lucrri de construcii, respectiv cu
ferma de reproducie rase grele (FRRG) Sahateni, dup care a urmat execuia seciei de incubaie, 4 ferme de cretere pui
carne i Abatorul de psri Buzu, pus n funciune n anul 1988.
Dup anul 1989, a continuat activitatea de investiii privind modernizarea i retehnologizarea capacitilor de producie
existente. Astfel, n anul 1991 s-a cumprat ferma de pui carne Zoreti, iar ntre anii 1995 1996 s-a realizat i pus n
funciune Fabrica de furaje combinate i, de asemenea, s-au retehnologizat principalele capacitti cu utilaje i instalaii din
import (Abatorul de psri, ferma de reproducie, Staia de incubaie i parial fermele de cretere pui pentru carne).
n anul 2004 a fost nceput modernizarea staiei de incubaie, proces finalizat n 2006.
ncepnd cu anul 2005 SC Avicola Buzu SA a nceput un program de investiii pentru modernizarea abatorului de
psri i a fermelor de pui de carne existente, aciune ce a continuat n anul 2007 cu modernizarea fermei Verguleasa printrun program de cofinanare Sapard. n urma acestei investiii producia de carne a abatorului propriu a crescut cu 280 to/luna.
Tot n cursul anului 2007, au fost finalizate toate investiiile legate de protecia mediului pe toate platformele societii,
i anume: staii de epurare pentru Abatorul de psri, pentru ferma Galai, pentru ferma Sahateni i pentru ferma Verguleasa,
platforme betonate pentru depozitarea gunoiului la toate fermele de pui de carne precum i la ferma de reproducie i
punctele de colectare a cadavrelor de psri, prevzute cu spaii frigorifice.
Ca urmare, n acest moment, toate platformele de producie ale societii au Autoriozaie Integrat de Mediu i i-au
realizat toate msurile de protecie a mediului impuse prin aceste autorizaii.
159
POSDRU/88/1.5/S/52614
Obiectul de activitate al SC Avicola Buzu SA, pentru care este autorizat s funcioneze l constituie creterea psrilor
pentru producia de carne i ou, abatorizarea psrilor vii i comercializarea produselor din carne pasre prin magazinele
proprii i alte societi de comert.
n vederea realizrii obiectivelor de activitate pentru care este autorizat i de valorificare a produselor din carne, SC
Avicola Buzu SA este organizat dup cum urmeaz:
Tab. 66. Structura capacitatilor de productie
Capacitate
o ferm gini reproducie pentru producerea de
ou pentru incubaie
-11,500 mii oua/an;
o staie de incubaie pentru obinerea puilor de o
zi pentru carne
-8,340 mii cap pui de o zi;
4 ferme pentru creterea puilor de carne cu o
capacitate de
-13,000 to/an carne in viu;
Abator pentru pasari Buzau
-14,000 to/an carne in viu intr-un schimb
Fabrica de nutreuri combinate
- 10 to/h furaje;
Magazine pentru prezentare i desfacere in -15 magazine (aproximativ 1400 to carne/an volum
municipiile Bucureti i Buzu
desfacere, din care un magazin pentru vanzarea furajului);
Pentru funcionarea obiectivelor de producie existente la capacitile de producie proiectate, societatea are angajat o
for de munc de 697 persoane la data de 31.12.2009 cu contract de munc pe perioad nedeterminat.
Principalii clieni ai societii sunt: Aaylex Distribution, Avis Lipia, Aaylex Trading, Avicola Smirna si Kaufland
Romania.
Principalii furnizori ai societii sunt: Aaylex Trading, Avis Lipia, Avicola Smirna, Aaylex Distribution, GDF Suez
Energy Romania.
Organizarea i conducerea contabilitii
Pentru anul 2009 la S.C. Avicola Buzu S.A, contabilitatea este organizat ntr-un singur serviciu funcional, format
din 9 salariai.n cadrul Serviciului funcioneaz Oficiul de calcul, care deservete att Serviciul de contabilitate ct i
sistemele instalate la FNC, Abator i ferme de producie.
La nivelul fermelor de producie i sectoarelor de deservire se conduce eviden primar de care rspund responsabilii
economici din cadrul fermelor i sectoarelor respective.
Documentele justificative, vizate de eful de ferm i responsabilul economic al fiecrei ferme sau sector, sunt depuse
la compartimentul contabilitate, unde se nregistreaz n evidena contabil a societii.
n exerciiul financiar 01.01-31.12.2009, documentele justificative de nregistrare n contabilitate au fost ntocmite
corect i la zi, fiind nregistrate n contabilitate n conformitate cu legislaia n vigoare.
Rspunderea pentru inerea contabilitii conform normelor contabile revine n primul rnd personalului din cadrul
compartimentului contabilitate i directorului economic.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ine pe fiecare ferm, sector i centralizat la nivel de societate, iar n cadrul lor, pe
categorii i pe fiecare mijloc fix n parte.
Contabilitatea valorilor materiale se conduce pe fiecare gestiune n parte, i n cadrul acesteia, pe categorii de materiale
i pe fiecare material n parte, cantitativ i valoric.
Contabilitatea clienilor, furnizorilor, a celorlalte creane i obligaii se ine pe fiecare crean sau obligaie de plat,
analitic pe facturi, pe termene de plat i forme de decontare.
Contabilitatea cheltuielilor i veniturilor este condus pe ferme i sectoare de activitate, iar n cadrul lor pe feluri de
cheltuieli, dup natur etc.
Aproximativ 90% din documentele justificative de nregistrare n contabilitate sunt prelucrate cu ajutorul
calculatoarelor, fiecare persoan din cadrul compartimentului fiind dotat cu cate un calculator.
Performanele financiare ale ntreprinderii
Tab 67 Actiuni.
Tab 68. Tranzacii
Informatii despre emisiune
Totaluri 52 saptamani
Numar total actiuni
427.606.265
Tranzactii
2.956
Volum
34.216.357
160
Valoare 1.807.670,0800
POSDRU/88/1.5/S/52614
Valoare Nominala
Capital Social
0,1000
42.760.626,50
Fig 15 Evolutia pe ultimele 12 luni
sursa:www.bvb.ro
Tab. 69. Informaii financiare anuale
Elemente
2009(RON)
2008(RON)
2007(RON)
Active imobilizate - Total
80.177.219,00
78.866.942,00
72.050.970,00
Active circulante - Total

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total
33.365.014,00
36.272.890,00
31.911.606,00
39.804.738,00
43.468.905,00
27.216.668,00
Active circulante, respectiv datorii curente nete
-6.907.999,00
-7.064.725,00
4.870.113,00
Total active minus datorii curente

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de
un an - Total
Venituri in avans
73.269.220,00
71.802.217,00
76.921.083,00
6.265.424,00
7.941.157,00
8.895.083,00
4.914.639,00
4.877.086,00
5.412.370,00
Capital subscris varsat
42.760.627,00
42.760.627,00
42.760.627,00
Total capitaluri proprii

Creante - Total
62.245.555,00
58.849.764,00
62.613.630,00
13.937.797,00
21.751.090,00
7.575.131,00
46.070.162,00
51.410.062,00
36.111.751,00
Cifra de afaceri neta
112.951.850,00
117.220.790,00
92.485.727,00
Venituri din exploatare - Total
112.833.373,00
119.769.772,00
99.555.635,00
Datorii - Total
161
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cheltuieli din exploatare - Total
104.173.421,00
118.424.228,00
99.003.435,00
8.659.952,00
1.345.544,00
552.200,00
Venituri financiare
136.913,00
122.377,00
567.688,00
Cheltuieli financiare
5.314.777,00
5.229.574,00
3.212.317,00
Rezultat financiar
Rezultat curent
-5.177.864,00
-5.107.197,00
-2.644.629,00
Venituri extraordinare
3.482.088,00
0,00
-3.761.653,00
0,00
-2.092.429,00
0,00
Cheltuieli extraordinare
0,00
0,00
0,00
Rezultat extraordinar
Venituri totale
0,00
0,00
0,00
112.970.286,00
119.892.149,00
100.123.323,00
109.488.198,00
123.653.802,00
102.215.752,00
3.482.088,00
-3.761.653,00
-2092.429,00
3.447.421,00
-3.761.653,00
-2.142.625,00
Rezultat din exploatare
Cheltuieli totale
Rezultat brut
Rezultat net
Rezultat / actiune
PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA
CAPITALULUI
Eficienta capitalului disponibil
Profit inainte de dobanzi si impozit(A)
Capital disponibil (B)
A/B
Eficienta capitalului propriu
Profitul net/ (pierdere) (A)
Capital propriu (B)
A/B
Rata profitului operational
Profit inainte de dobanzi si impozit (A)
Venituri din exploatare (B)
A/B
Rata profitului net
Profitul net (A)
Venituri Totale (B)
A/B
Rata activelor totale
Total active (B)
A/B
SOLVABILITATE
Rata datoriei
2006
2007
2008
2009
2,052,074
45,223,724
4.54%
(764,599)
71,508,713
-1.07%
(193,639)
66,790,922
-0.29%
7,687,832
68,510,911
11.22%
919,182
44,330,878
2.1%
(2,142,625)
62,613,630
-3.42%
(3,761,653)
58,849,764
-6.4%
3,467,421
62,245,555
5.6%
2,052,074
80,464,183
2.55%
(764,599)
(193,639) 7,687,832
99,555,635 119,769,772 112,833,373
-0.77%
-0.16%
6.81%
919,182 (2,142,625) (3,761,653) 3,467,421

80,936,737 100,123,323 119,892,149 112,970,286
1.14%
-2.14%
-3.14%
3.07%
2,052,074
(764,599)
(193,639) 7,687,832
66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938
3.08%
-0.73%
-0.17%
6.76%
162
POSDRU/88/1.5/S/52614
Total obligatii (A)

Total active (B)
A/B
Levier Financiar
Capital Propriu (A)
Total active mai putin datorii curente nete (B)
A/B
Rata acoperirii dobanzii
Dobanda (B)
A/B - ori
20,369,092 36,111,751 51,410,061 46,070,161

66,719,020 104,137,751 115,271,122 113,711,938
30.53%
34.68%
44.60%
40.51%
LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU

Rata lichiditatii generale
Active curente
Obligatii curente
A/B
Rata rapida a lichiditatii
Active curente
Stocuri
Obligatii curente
(A-B)/C
44,330,878
45,223,724
98.03%
62,613,630
71,508,713
87.56%
58,849,764
71,802,217
81.96%
62,245,555
73,907,131
84.22%
2,052,074
870,986
2
(764,599)
1,327,830
(1)
(193,639)
3,568,014
(0)
7,687,832
4,205,734
2
2008
2009
2006
2007
25,959,078
21,495,296
1.21
32,086,781
32,629,038
0.98
36,404,180
48,345,991
0.75
33,534,719
44,719,377
0.75
25,959,078
21,143,089
21,495,296
32,086,781
23,844,575
32,629,038
36,404,180
14,232,830
48,345,991
33,534,719
19,093,978
44,719,377
0.22
0.25
0.46
0.32
Perioada incasarii clientilor

Clienti (A)
Cifra de afaceri (B)
(A/B)*365 zile
Perioada imobilizarii stocurilor
Stocuri (A)
Costul productiei vandute (B)
(A/B)*365- zile
Perioada achitarii furnizorilor
Furnizori (A)
Cumparari ale perioadei (B)
(A/B)*365 - zile
SITUAIA DATORIILOR
Descriere
Sume datorate institutiilor de credit
Avansuri incasate in contul comenzilor
Datorii comerciale
Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte
datorii pentru asigurarile sociale
2009
34,233,087
869,201
8,924,198
2,043,676
2,204,301
80,213,917
10
3,988,629 14,752,948
8,354,600
92,485,727 117,220,790 112,951,850
16
46
27
21,143,089
51,183,437
151
23,844,575
68,629,744
127
14,232,830
80,647,039
64
19,093,978
66,472,671
105
4,595,789
51,183,437
33
7,983,942
68,629,744
42
13,616,018
80,647,039
62
8,924,198
66,472,671
49
2008
32,944,316
151,091
13,616,018
4,698,636
2007
23,914,074
1,548,274
7,983,942
2,665,461
2006
7,261,651
4,112,631
4,595,789
4,399,021
163
POSDRU/88/1.5/S/52614
S-a constatat o cretere a activelor imobilizate n anul 2009 fa de anii anteriori datorit investiiilor realizate.
n cursul anului 2009 societatea nregistreaz o cifra de afaceri n sum de 112.951.850 lei fa de 117.220.790 lei,
reprezentnd cifra de afaceri din anului 2008. Acest indicator cunoate o scdere relativ n cursul anului 2009 de 3,64 % .
Astfel, se constat o scdere a cifrei de afaceri n 2009 fa de 2008 datorit suspendrii activitii la punctele de consum de
la ferma Galai i ferma Zoreti n vederea modernizrii acestora.
Veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare pe activiti, n anul 2009, se prezint astfel:
Tab. 70 Venituri.
Nr.crt
Activitatea
Venituri
Cheltuieli
Rezultate
1
Exploatare
112.833.373
104.173.421
8.659.952
2
Financiare
136.913
5.314.777
(5.177.864)
3
Impozit profit (minim)
14.667
14.667
Total
112.970.286
109.502.865
3.467.421
Dup cum rezult din cifrele menionate n tabelul de mai sus, activitatea de exploatare a generat un profit n sum de
8.659.952 lei.Activitatea financiar a generat o pierdere n sum de 5.177.864 lei, cauzat n principal de dobnzile i
diferenele de curs valutar la creditele angajate de societate n cursul anului 2007, 2008 i 2009.
Profitul nregistrat la 31 dec. 2009 este de 3.467.421 lei. Propunerea de repartizare a acestuia este cea de acoperire a
pierderilor din anii precedeni.
n anul 2009 s-a nregistrat o cretere considerabil a indicatorilor de profitabilitate i rentabilitate datorit nregistrrii de
profit. De asemenea, valoarea EBITDA depete cheltuielile cu dobnzile nregistrate n 2009, n anii anteriori acesta
neacoperind dobnzile datorate.
Rata datoriei nregistreaz valori favorabile, ns s-a constatat o scdere a ratei lichiditii generale din anul 2006 pn n
anul 2009, avnd o valoare mai mic dect 1.
n privina riscurilor la care este supus societatea managementul apreciaz c nu exist un risc de pia care prin
eventuale efecte ale riscului valutar (generate de fluctuaii ale cursului de schimb la creditele n valut contractate) i ale
riscului ratei dobnzii la valoare just, s poat influena n mod semnificativ rezultatul activitii curente n perioada care
urmeaz. n ceea ce privete relaia cu bncile partenere exist o bun i stabil colaborare, bazat pe principiul avantajului
reciproc, nenregistrndu-se ntrzieri la plata dobnzilor i la rambursarea ratelor aferente creditelor contractate.
Tab. 71. Profilul de activitate al societii
Simbol
AVZU
Piata
RGBS
Capital social (lei)
42.760.626,50
Nr. De actiuni
427.606.625
Free float (%)
33,64%
Free float (lei)
143.848.734
Tab. 72 CONDUCERE
Consiliu de Administratie si Executiv
Presedinte
BOGDAN STANCA
Director General
CARMEN DAMU
Tab 73. STRUCTURA ACTIONARIATULUI
Actionar
Actiuni
AAYLEX TRADING S.R.L.
283.757.531
ALTI ACTIONARI
143.848.734
Total
427.606.265
Procent
66,36%
33,64%
100 %
Societatea comerciala Avicola Buzau SA este persoana juridica, organizata ca societate pe actiuni cu capital integral
privat din data de 27 iulie 1998, la care capitalul social subscris si varsat la data de 30.06.2006 este de 42.760.626,5 lei, din
care 66,85 % este detinut de SC Aaylex Trading SRL Bucuresti, care in iulie 1998 a cumparat pachetul de actiuni
proprietate FPS, iar diferenta de 33.15 % apartine actionarilor persoane fizice si juridice.
164
POSDRU/88/1.5/S/52614
Obiectul de activitate al SC Avicola Buzau SA, pentru care este autorizata sa functioneze il consituie cresterea
pasarilor pentru productia de oua incubatie si carne, abatorizarea pasarilor vii si comercializarea produselor din carne pasare
prin magazinele proprii si alte societati de comert.
In vederea realizarii obiectivelor de activitate pentru care este autorizata si de valorificare a produselor din carne,
SC Avicola Buzau SA este organizata dupa cum urmeaza:
Tab. 75. Organizare pe ferme
Capacitati
ferma gaini reproductie pentru producerea de oua pentru incubatie
- 11.500 mii oua/an;
statie de incubatie pentru obtinerea puilor de o zi pentru carne
- 8.340 mii cap pui de o zi;
4 ferme pentru cresterea puilor de carne cu o capacitate de
- 11.000 to/an carne in viu;
Abator pentru pasari Buzau
-12.000 to/an carne in viu intr-un schimb
Fabrica de nutreturi combinate
10 to/h furaje;
Magazine pentru prezentare si desfacere in municipiul Bucuresti si Buzau -5 magazine (458 to carne/an vol. desf.);
Pentru functionarea obiectivelor de productie existente la capacitatile de productie proiectate, societatea are
angajata o forta de munca de 788 persoane la data de 31.06.2006 cu contract de munca pe perioada nedeterminata.
S.C. AVICOLA SA BUZAU deine Platforma Mineru format din fermele avicole nr.3 si nr.5. unde desfsoar
activitatea de crestere intensiva a pasrilor, respectiv a puilor pentru carne de consum, folosind tehnologia de crestere la sol
pe asternut permanent din resturi vegetale pe principiul totul plin totul gol.
Etapele fluxului tehnologic sunt:
Pregtirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conine dejecii solide, splarea halei cu apa
sub presiune si detergeni biodegradabili , dezinfecie, vruirea pereilor, formarea unui nou pat de circa 20 cm grosime,
dezinfecie.
Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cca 35-45g
Cresterea, ntreinerea si exploatarea pasrilor : la sol, timp de circa 46 de zile, prin asigurarea condiiilor de
microclimat n hale, aplicarea unui management nutriional si utilizarea eficient a apei si energiei conform recomandrilor
BAT
Livrarea pasrilor la sfrsitul perioadei de exploatare ctre diversi beneficiari. Cresterea puilor pentru carne, cca
320.000 capete pe serie, in cadrul fermei Mineru se realizeaz in 20 de hale, cu o suprafaa utila de 20.000 m2, care sunt
grupate cate zece hale de crestere pentru fiecare ferma. Puii se livreaz la abator pentru sacrificare si au greutatea medie de
2,2 kg/ pui, se cresc astfel intr-un an 5,5 serii. La sfrsitul fiecrei serii urmeaz o perioada de 21 zile pentru vid sanitar si
igienizarea halelor.
Halele de pasri sunt construcii cu structura de rezistenta din beton, fr ferestre cu sistem de iluminat artificial,
ventilaie forata, sistem de nclzire pentru a nclzi toata hala. Cldirile sunt izolate termic, cu acoperis tip planseu si
nvelitoare din tabla zincata. O hala are o ncpere de crestere deservita de un hol de acces comun in care sunt montate
instalaiile de control electronic pentru msurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilaie si a sistemului de nclzire a
halelor cnd este cazul.
Puii de carne adusi de la staii de incubaie specializate sunt crescui max.45 de zile pe asternut din materii vegetale
(rumegus de lemn, resturi vegetale mrunite), utilajele, 3 linii de furajare si patru linii de adpare, fiind atrnate deasupra
asternutului pentru a putea fi reglate n funcie de vrsta puilor si a putea fi ridicate la cca.2,5 m la depopulare. Aceast
tehnologie asigura densitatea medie de 15-16 capete pui/ mp si o manipulare usoar a dejeciilor (cca.60% umiditate) care
pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea ciclului de producie. Furajele sunt depozitate temporar in buncrul de
8 to, amplasat in lateralul fiecrei hala de crestere. Din aceste buncre se asigura furajul necesar in halele de producie.
Sistemul de distribuie a furajului este un transportor cu snec, soluie constructiva care reduce emisiile de praf generate de
sistemul de hrnire
Tab 76. Niveluri de furajare pentru pui de carne Sistem de crestere
165
POSDRU/88/1.5/S/52614
In cadrul Platformei avicole Buzu sunt respectate condiiile de nutriie pe faze de crestere a pasrilor, in
conformitate cu recomandrile BAT si in conformitate cu tehnologia de crestere a pasrilor de carne la sol, cu asternut
permanent.
Sistemul de adpare este cu picurtor si tvi de plastic. Apa pentru pasri este disponibila fr restricii. Sistemul
este astfel construit nct sa aduc tot timpul suficienta apa pentru pasri, dar sa previn pierderile de apa si umezirea
dejeciilor. Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor ci si apa folosita pentru curenia
adposturilor, echipamentelor si curii fermei. Apa folosita pentru curenie afecteaz n particular, volumul de apa rezidual
produs n ferma Sistemul de ventilaie este forat. In halele de crestere sunt montate 4 ventilatoare de 40.000 mc/h, un
ventilator de 13.000 mc/h cu turaie variabila, si 3 ventilatoare de coama de 13.000 mc/h care utilizeaz gaz metan, mai
puin poluant. Halele de crestere sunt oarbe, fr ferestre, o hala are in dotare un numr de 66 de fante cu clapei pentru
admisia aerului. Fluxul de aer poate sa circule transversal sau longitudinal.
Ventilaia se aplica atunci cnd este necesara rcorirea aerului si meninerea compoziiei acestuia la nivelele cerute.
Iluminatul se asigura difereniat n funcie de vrsta, este artificial, pentru ca halele de crestere sunt oarbe. Cadavrele de
psri sunt stocate temporar n pubele de cca 60 l n camera frig special amenajat pn cnd sunt preluate de ctre SC
Comagra SRL Buzu n vederea eliminrii. Medicamentele sunt depozitate temporar in cadrul unei ncperii speciale,
dotata cu rafturi si nchis cu cheia, care este organizata in cldirea filtrului sanitar si se administreaz de regul n apa. Pe
amplasament se desfsoar si activiti conexe cum ar fi:
- activitatea de ntreinere si reparaii curente ale utilajelor(ventilatoare, liniile de furaj, adptorile, etc);
- activiti sanitar veterinare;
Din activitatea platformei rezult :
1. Produse:
1.760.000 de capete pui de carne/ an, cca. 3600 to/ an, pentru abatorizare.
2. deseuri:
Dejecii solide/ 02 01 06 550-600 t/an
Deseuri de esuturi animale/ 02 01 02 30 t/an
Deseuri menajere/ 20 03 01 1,2 t/an
Deseuri de ambalaje hrtie carton/ 15 01 01 0,5 t/an
Deseuri de ambalaj mase plastice/ 15 01 02 0,2-0,3 t/an
Deseuri metalice / 02 01 10 1 t/an
Nmol staie de epurare/ 19 08 12 2 t/an
Dotri
hale pentru cresterea puilor - 10 hale/ferm x 2 = 20 hale cu o suprafaa util total de 20.000 mp si o suprafaa
construita de 21500 mp;
filtru sanitar 1 buc/ ferma x 2, organizat n cldire tip parter,
2 puuri forate de alimentare cu apa, la adncimea de 100m,
bazin din beton armat, semingropat cu un volum de 300 mc;
magazie pentru materiale diverse;
soproane pentru asternut;
platforme betonate;
grup electrogen;
platforma, pentru stabilizarea dejeciilor, cu o suprafaa de 2.500 mp.
166
POSDRU/88/1.5/S/52614
buncre de la 8 to/ fiecare hala, si linii de distribuie a furajelor in hale, cate 3 lini pentru fiecare compartiment
transportoare cu snec
pompa de nalta presiune cu jet reglabil, pt. igienizarea halelor, cu doua posturi de splare 1 buc;
instalaii de distribuie a apei in cadrul halelor, cate 4 linii in fiecare compartiment de crestere, cu sistem picurtor si
cupa de plastic care sa preia pierderile;
ventilatoarele de coama 3 buci a cate 13.000 mc/h
ventilatoare ventilaie transversala 4 buci pe peretele din exterior, cu un debit de 40.000 mc/h
un ventilator de 13.000 mc/h cu turaie variabila;
staia de epurare ape uzate cu 2 treapte: mecanic si biologic
platform betonat cu suprafaa S=160mp pentru depozitarea asternutului cu dejecii si a nmolurilor de la staia de
epurare cu o capacitate de cca 2400 mc
microcentralele termice de la filtrele sanitare cu o capacitate de combustie < 50MW;
2 rezervoare motorina capacitate total 40 to Societatea in cadrul fermei foloseste un numr redus de autovehicule:
tractor mic cu lama-1 buc;
camion cu remorca - 1 buc;
tractoras cu ncrctor frontal 1buc;
Fig. 16
S.C. AVICOLA BUZAU S.A. prezint pentru perioada anilor 2004-2006 urmtorul buget de venituri si chltuieli:
Tab. 77 Buget
SITUATIE PATRIMONIALA
TOTAL ACTIV
Active imobilizate
2004
11.240.072
7.456.234
2005
10.964.727
7.984.301
2006
11.735.972
8.357.890
167
POSDRU/88/1.5/S/52614
Imobilizari necorporale
Concesiuni, brevete
Alte imob necorporale
Imobilizari corporale
Terenuri si cladiri
Instalatii tehnice si mas.
Alte instalatii, utilaje si mobilier
Avansuri pt imob corporale
Imobilizari financiare
Active circulante
Stocuri
Materii prime si mat. Consum.
Productie in curs de exec.
Produse finite si marfuri
Creante
Creante comerciale
Alte creante
Investitii financiare pe termen scurt
Casa si conturi la banci
Cheltuieli in avans
TOTAL PASIV
Datorii pe termen scurt
Institutii de credit
Avans incasat in contul comenzilor
Datorii comerciale
Alte datorii
Datorii termen lung
Institutii de credit
Datorii comerciale
Alte datorii
Total datorii
Provizioane
Venituri in avans
Capitaluri proprii
Capital subscris
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Rezultatul reportat
Rezultatul exercitiului
Repartizarea profitului
datorii bancare
dat+cap
CPR
3.783.838
1.678.005
11.240.072
2.436.788
957.110
3.393.898
0
273.491
7.572.683
1.465.298
0
7.572.683
100,00%
15.670
16.445
7.015.956
3.456.788
2.345.700
978.912
234.556
20.890
2.867.450
495.859
435.680
0
60.179
1.391.085
1.338.948
52.137
0
658.324
112.976
8.947.570
4.015.689
2.997.650
877.248
187.945
35.682
3.245.788
454.389
454.389
0
0
1.479.011
1.423.699
55.312
0
868.332
132.294
10.964.727
3.001.567
0
0
654.834
2.346.733
851.099
0
0
851.099
3.852.666
0
294.122
7.802.484
1.865.437
3.789.420
4.258.945
-2.968.256
-127.607
0
11.735.972
3.744.577
0
0
980.432
2.764.155
993.872
0
0
993.872
4.738.449
0
342.671
6.654.852
1.989.675
4.078.943
4.997.623
-4.789.566
378.177
378.177
0
7.802.484
100,00%
0
6.654.852
100,00%
Contul de profit si pierdere se prezint astfel pentru perioada ce cuprinde anii 2004-2006 n cadrul firmei S.C.
AVICOLA BUZAU S.A. :
168
POSDRU/88/1.5/S/52614
Tab. 78 Profit i pierdere

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
2004
2005
2006
12.578.934
13.894.522
15.634.086
13.448.232
16.424.932
132.766
187.435
Variatia stocurilor
Productia imobilizata
459.655
532.899
14.040.653
17.145.266
6.045.799
6.414.307
16.721
98.564
154.798
183.600
18.344
21.489
2.186.150
2.321.874
839.061
954.780
Alte cheltuieli de exploatare
3.218.904
3.652.765
Cheltuieli cu prestatii efectuate de terti
2.090.254
2.842.075
Cheltuieli, taxe si varsaminte asimilate
126.389
148.881
12.799.036
14.696.420
16.638.335
REZULTAT DIN EXPLOATARE

Venituri din dobanzi
Alte venituri financiare
6.723.677
-655.767
506.931
435.668
0
Total venituri financiare
1.145.689
Cifra de aafaceri
Productia vanduta
Venituri din vanzarea marfurilor
Alte venituri din exploatare

Total venituri din exploatare
19.522.713
Cheltuieli cu materii prime si consumabile

Alte cheltuieli materiale
Cheltuieli privind energia si apa
Cheltuieli privind marfurile
Cheltuieli cu personalul
Ajustarea valorii imobilizarilor
Provizioane
Total cheltuieli din exploatare
Cheltuieli privind dobanzile

Alte cheltuieli financiare
Total cheltuilei financiare
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT
Venituri extraordinare
435.668
416.705
213.683
200.460
176.521
1.201.377
390.204
357.597
-55.688
18.648
59.108
Cheltuieli extraordinare
REZULTATUL EXTRAORDINAR
VENITURI TOTALE
0
20.668.402
0
14.476.321
137.648
279.057
157.137
17.561.971
169
POSDRU/88/1.5/S/52614
CHELTUIELI TOTALE
PROFIT BRUT
Impozitul pe profit
PROFITUL NET
Lichiditi
Denumire indicatori
Indicatori de lichiditate
Lichiditatea curenta
Lichiditatea imediata
Indicatori de risc
Gradul de indatorare
Rata de acoperire a cheltuielilor cu
dobanda
Indicatori ai productiei
Viteza de rotatie a activelor imob
Viteza de rotatie a activului total
Indicatori de profitabilitate
14.000.413
6.667.989
6.667.989
15.086.624
-610.303
0
-610.303
Algoritm de calcul
16.995.932
566.039
90.566
475.473
2004
2005
2006
Active curente/Datorii curente

(Active curente-Stocuri)/Datorii curente
1,55
n/a
0,96
0,79
0,87
0,75
Capital imprumutat/Capital propriu

Profit inainte de impozit si dobanzi/cheltuieli cu
dobanda
0,12
0,11
0,15
n/a
-1,86
3,82
Cifra de aafaceri/Active imobilizate

Cifra de aafaceri/Total active
1,69
1,12
1,74
1,27
1,87
1,33
Rentabilitatea financiara
Profit net/Capitaluri proprii
Rentabilitatea activelor
Profit net/Total active
88,05
% -7,82%
59,32
% -5,57%
53,01
% -4,39%
7,14%
4,05%
Marja bruta din vanzari

Profit brut/Cifra de aafaceri
3,62%
Analiza evoluiei poziiei financiare
Analiza evoluiei activelor Analiza evoluiei activelor imobilizate
n 2005 fata de 2004:
Se nregistreaz o cretere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 7,1% cretere care urmeaz n
linii generale creterea imobilizrilor corporale (simbolizate IC) de 7,2% datorit unei proporii semnificative a valorii IC in
totalul AI.
n 2006 fa de 2005 :
Activele imobilizate au crescut ntr-un procent nesemnificativ de 3%, datorit cresterii imobilizrilor
necorporale i financiare cu 30 % respectiv 38 %, n condiiile n care valoarea imobilizrilor corporale se menine la un
nivel aproximativ constant.
1. Evoluia imobilizrilor necorporale :
Imobilizrile necorporale ale entitii sunt reprezentate doar la dou posturi bilaniere: Concesiuni brevete, licene,
mrci, drepturi i valori similare i alte imobilizri necorporale (simbolizate C) i Avansuri i imobilizri necorporale n
curs (simbolizate Avn). Din notele la situaiile financiare aflm c la prima categorie, imobilizrile necorporale sunt
reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe
informatice.
Analiza evoluiei imobilizrilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificrii imobilizrilor corporale
(IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mrime) privind creterea sau scderea valorii la aceast categorie.
n 2005 fa de 2004:
Imobilizrile necorporale ale ntreprinderii cresc cu 31,79 % (IIN=131,79 %) cretere datorat unor noi
achiziionri de programe informatice, acestea influennd asupra valorii imobilizrilor necorporale n mod semnificativ
(cretere la 557 %) .
170
POSDRU/88/1.5/S/52614
De asemenea, se continu ritmul decontrii avansurilor fa de furnizori mai vechi de imobilizri

necorporale, ceea ce genereaz o reducere a avansurilor rmase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (I Avn=
33,16%).
n 2006 fata de 2005:
Imobilizrile necorporale au nregistrat o crestere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorit cresterii simultane att a
valorii nete contabile a programelor informatice, n urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) ct mai
ales datorit decontrii integrale a avansurilor pentru imobilizri necorporale.
Anul 2005 se remarc prin investiii substaniale n investiii nemateriale ca urmare a dotrilor masive la toate
departamentele administrative ale societii cu softuri informatice, mai performante i mai de actualitate.
2. Evoluia imobilizrilor corporale
Imobilizrile corporale ale ntreprinderii sunt reprezentate de Terenuri i construcii (T), Instalaii tehnice i maini
(I), Alte instalaii, utilaje i mobilier (Ai) i Avansuri i imobilizri corporale n curs (Avc).
Categoria Avansuri i imobilizri corporale n curs este reprezentat:
n mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizri corporale ce urmeaz a fi decontate pe
msura facturrii imobilizrilor respective (informaii obinute din notele la situaiile financiare).
Societatea analizat procedeaz ns i la obinerea unor imobilizri cu fore proprii .
Deoarece imobilizrile corporale reprezint n majoritate capacitile productive ale entitii care particip, ca factor
de producie esenial, la crearea de valoare, analiza evoluiei imobilizrilor corporale necesit dou abordri eseniale:
din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a capacitilor
productive, de la un an la altul
din punct de vedere intensiv, aspect care pune n eviden msura eficienei utilizrii respectivelor capaciti
n producie, subliniind aspecte privind eficiena modului de gestionare a acestora. (Analiza corelativ a ICAN i IIC )
ICAN- indicele cifrei de afaceri nete
ICAN- indicele valorii nete a imobilizrilor corporale
Societatea a procedat la o amortizare a imobilizrilor corporale prin metoda liniar de amortizare, ceea ce va
genera rezultate comparative ale valorii nete contabile nregistrate pentru imobilizrile corporale, pe toat perioada analizat.
n cazul existenei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizri, pentru anumite perioade, s-ar fi impus
retratarea informaiilor, la un limbaj comun privind metoda contabil utilizat, n msura n care modificrile constatate ar fi
influenat semnificativ rezultatele.
Analiza extensiv a evoluiei imobilizrilor corporale (ritmul modificrii imobilizrilor corporale)
n 2005 fa de 2004:
Se nregistreaz o cretere nesemnificativ, a imobilizrilor corporale, de doar 2,57%, datorat n principal
creterii valorilor la terenuri i construcii (cu 17,32 %) care a influenat asupra creterii totale a imobilizrilor corporale
destul de semnificativ, avnd n vedere i ponderea destul de ridicat a acestora n total imobilizri corporale .
Se constat de asemenea o cretere substanial a achiziiilor de Alte instalaii, utilaje, mobilier comparativ cu
ieirile similare nregistrate pentru aceste componente (n principal reprezentate de amortizare), n procent de aprox 60 %.
Deoarece procentul acestei categorii n total imobilizri corporale nu este semnificativ , aceast cretere nu va afecta
semnificativ creterea total de imobilizrilor corporale.
Ritmul de cretere al imobilizrilor corporale este ncetinit de reducerea volumului avansurilor fa de furnizorii de
imobilizri corporale rmase de decontat pe msura decontrii acestora.
n general o cretere a valorii nete contabile a imobilizrilor se datoreaz creterii valorii de intrare sau diminurii
amortizrii i provizioanelor aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedent (VNC = valoarea
de intrare-amortizare-provizioane). Din notele la situaiile financiare constatm constituirea de provizioane pentru
depreciere la construcii i instalaii tehnice i maini ntr-o msur semnificativ,n 2005 comparativ cu 2004, cretere care
a fost ns contrabalansat de intrrile de imobilizri, aa c per total valoarea net contabil aferent acestor posturi
bilaniere a crescut n 2005 fa de 2004.
171
POSDRU/88/1.5/S/52614
n 2006 fa de 2005:
Ritmul de cretere a imobilizrilor corporale este mai pronunat ca n anul anterior (14,7%) i a fost datorat n
principal de creterea avansurilor fa de furnizorii de imobilizri. Aceast cretere a generat o cretere a imobilizrilor
corporale cu 25,8 %.
n sensul creterii imobilizrilor corporale au influenat ins nesemnificativ creterile valorii nete a terenurilor i
construciilor sau a altor instalaii.
Singura component care a ncetinit puin ritmul de cretere al imobilizrilor corporale e reprezentat de
instalaiile tehnice i maini unde singura modalitate de ieire a fost reprezentat de amortizare i provizioane.
Remarcam de asemenea n 2006 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizri corporale mai
puin pentru cele n curs, ntr-o msura mai semnificativ pentru construcii. De asemenea remarcam creterea valorii nete
contabile a imobilizrilor corporale ca efect al reevalurii n baza HG 1553/2003 (informaiile se culeg din notele la situaiile
financiare).
Per ansamblu, constatm ns ca majorrile i diminurile de valoare la imobilizri corporale au acelai ritm,
genernd o meninere aproximativ la aceiai parametri a valorii capacitilor productive.
Analiza intensiv a evoluiei imobilizrilor corporale (Analiza corelativ a ICAN i IIC )
n 2005 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie: ICAN =118,95 % > IIC =103,49%. Efectele reprezentate de cifra de aafaceri
net cresc ntr-un ritm mai accentuat dect eforturile reprezentate de capacitile de producie. Acest aspect evideniaz o
utilizare mai eficient a imobilizrilor corporale n 2005 fa de 2004.
n 2006 fa de 2005:
Se constat urmtoarea situaie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %). Constatm de asemenea o cretere mai
accentuat a cifrei de aafaceri nete comparativ cu creterea de imobilizri corporale situaie ce reflect de asemenea o
utilizare eficienta a imobilizrilor corporale n 2006 fa de 2005.
Dac ar fi s realizm o comparaie a eficienei utilizrii imobilizrilor corporale de-a lungul perioadei analizate
constatm c aceast este mai accentuat n 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizrilor corporale
este mai mare cu 15,46 % n 2005/2004 comparativ cu 10,72 % n 2006/2005. n anul 2006, creterea capacitilor
productive s-a reflectat ntr-o cretere a eficienei utilizrii acestora superioara celei din anul 2005.
3. Evoluia imobilizrilor financiare
Imobilizrile financiare ale ntreprinderii sunt reprezentate de Titluri de participare deinute la societile din cadrul
grupului (Tg) i Alte creane (Acr).
Din notele la situaiile financiare aflm ca entitatea (societatea Alfa) este parte dintr-un grup. Aceasta deine 10,69 %
din capitalul societii Beta, n urma ofertei publice de preluare, finalizat la sfritul anului 2005. De asemenea, tot din note
aflm ca Societatea Alfa a acordat mprumuturi pe termen lung unor societi cu care are relaii de parteneriat,credite
reflectate la categoria Alte creane.
n 2005 fa de 2004:
Constatm c gradul de angajare al entitii pe piaa de capital se dubleaz n 2005 comparativ cu 2004, (I IF =
202,56 %), aceasta n principal datorit achiziiei de titluri de participare deinute la societile din cadrul grupului, precizate
mai sus.
Au loc rambursri ale mprumutului pe termen lung n procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent
n 2006 fa de 2005:
Imobilizrile financiare cresc fantastic cu aprox. 68,4 % (IIF = 31,6 %) crestere explicat prin cresterea veniturilor
realizate din investirea n aciuni si alte titluri de valoare.
Se poate observa c i la categoria imobilizri financiare, n anul 2006, s-a acordat o atenie deosebit, volumul
investiiilor pe pieele de capital fiind mai mare n acest an comparativ cu ceilali ani supui analizei.
172
POSDRU/88/1.5/S/52614
Analiza evoluiei activelor circulante

Activele circulante ale ntreprinderii scadn primul an aproximativ n acelai ritm de cretere n anul urmtor, de 22
%, ca atare implicaiile asupra valorii totale a activelor circulante vor fi deci difereniate.
n 2005 fa de 2004:
O proporie semnificativ din scderea Activelor circulante de aprox. 21,4 % se datoreaz n principal
scderii realizat de volumul creanelor (Icr = 77,9 %) precum i stoprii destul de accentuate a investiiilor mobiliare
(investiiilor financiare pe termen scurt), de asemenea ajungnd la o valoare sczut a acestora ( IIFTS = 77,9 %).
Observm c ritmul de cretere a activelor circulante este reprezentat de evoluia descresctoare a
volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).
n 2006 fa de 2005:
Activele circulante cresc aproximativ n acelai ritm cu care au sczut n anul anterior (de aprox. 22% )
cretere datorat n principal, creterii volumului creanelor cu mai mult de o treime din valoarea lor i a investiiilor
financiare pe termen scurt, la o valoare cu ceva mai mare de dublul valorii lor realizate pentru perioada precedent ( ICr =
135,24 % i IIFTS = 229,42 %).
Constatm c disponibilitile din cas i banc au nregistrat o crestere semnificativ, cu 29,5 %, ( ICB =
70,5 %), ns influena asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redus datorit ponderii reduse de astfel de
lichiditi n activele circulante.
1. Analiza evoluiei stocurilorVolumul stocurilor evolueaz diferit de la un an la altul astfel:
n 2005 fa de 2004
Volumul stocurilor scade cu aprox. 34%, ( IS = 66,18 %).
Scderea volumului stocurilor din 2005 fa de 2004 se datoreaz scderii volumului tutunror categoriilor
de stocuri, o scdere accentuat nregistrndu-se la avansuri pentru cumprri de stocuri , de aprox. 92%, (I Avs =
7,67 %), prin decontarea masiv a acestora.
n 2006 fa de 2005:
Se nregistreaz o scdere mai uoar a volumului total al stocurilor cu aprox.9 % (IS = 91 %).
Scderea nesemnificativ a volumului stocurilor din 2006 fa de 2005 se datoreaz scderii volumului
stocurilor de materii, materiale i a produciei n curs de execuie ntr-un ritm uor mai accentuat (I SMP = 61,3 %,
ISSPCE = 91,72 %) .
a) Analiza evoluiei stocului de materii prime i materiale

Deoarece materiile prime i materialele reprezint unul din factorii de producie eseniali pentru orice societate cu
profil productiv, se impune ca analiza evoluiei acestei categorii de stocuri sa fie abordat sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a stocurilor de
materii prime i materiale, de la un an la altul (Analiza ISMP,)
- din punct de vedere intensiv, aspect care evideniaz eficienei utilizrii resurselor materiale n producie,
subliniind aspecte privind eficiena modului de gestionare a acestora (Analiza corelativ a ISMP, ICM, ICAN )
Referitor la evaluarea stocului de materii prime i materiale la ieirea din patrimoniu se stie c entitatea a schimbat
metoda de evaluare n 2005 fa de cea utilizat n 2004, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la
metoda FIFO, pe care o menine i n 2006 (informaii obinute din notele la situaiile financiare aferente anului 2005).
Profesionistul contabil al societii apreciaz c aceast metod (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor s corespund
mai bine cu operaiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internaionale de fabricaie GMP
(standarde de fabricaie utilizate n sectorul produselor farmaceutice).
Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui s in seama de modificrile de
metode contabile aplicate, dac acestea genereaz un rezultat semnificativ modificat. n cazul nostru cheltuielile cu materiile
prime i materialele cresc, comparativ cu varianta meninerii aplicrii metodei CMP, cu 18.709 lei. Ca atare valoare stocului
final de materii prime i materiale apare majorat cu 18.709 lei fa de varianta meninerii metodei CMP.
173
POSDRU/88/1.5/S/52614
Calculnd procentul acestei creteri n total stocuri de materii prime i materiale n 2005 constatm c acesta este sub
1 % adic o cretere de 0,75% . Fiind o cretere procentual nesemnificativ rezultat de modificarea politicii contabile de
reevaluare a stocurilor, nu se justific o recalculare a valorii stocurilor de materii prime i materiale.
Analiza extensiv a evoluiei stocurilor de materii prime ( SMP)
n 2005 fa de 2004 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datoreaz creterii
consumurilor de materii prime i materiale ntr-o proporie mai mare ca aprovizionrile.
n 2006 fa de 2005 stocurile de materii prime i materiale cresc cu 4,29% (ISMP = 104,29 % ) acest
lucru se datoreaz creterii ritmului achiziiilor mai mult dect ritmul ieirilor (achiziii n devans), unor consumuri mai mici,
creterii cantitii de materiale lansate n producie datorit modificrii cererii, creterii preului de achiziie respectiv
costurilor etc.
Analiza intensiv a evoluiei SMP (Analiza corelativ a ISMP, ICM, ICAN )
ISMp indicele stocurilor de materiale
ICM- indicele cheltuielilor de materiale
ICAN indicele cifrei de aafaceri nete
n 2005 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94% (>100%).
Situaia reflect o stare favorabil a gestionrii stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul
creterii gradului de valorificare a lor, datorit creterii vnzrilor, scderii normelor de consum, scderii costului de
achiziie.
n 2006 fa de 2004:
Se constat urmtoarea situaie:ISMP = 104.29 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN = 110,87 >100% i
ICAN > ICM. Situaia reprezint o cretere a stocurilor de materii prime i materiale pe fondul creterii gradului de
valorificare a materiilor prime.
Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime i materiale apare ca fiind mai puin
eficient. n concluzie n 2006, societatea i gestioneaz mai bine stocurile de materii prime i materiale comparativ cu
anul 2005.
Analiza evoluiei stocurilor de producie n curs de execuie (SPCE)
Este abordat sub dublu aspect:
- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden creterea sau scderea de valoare a stocurilor de
producie n curs de execuie (ISPCE )
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficiena modului de gestionare a
produciei pe flux (analiza corelativ ntre ISPCE i ISPF).
Analiza extensiv a evoluiei SPCE
Privind ritmul modificrii stocurilor de producie n curs de execuie se observ n 2005 si n 2006 c valoarea
stocurilor se menine aceeasi, adic 0. Pentru o analiz mai pertinent a evoluiei stocurilor de producie n curs de execuie
se impune adncirea analizei din punct de vedere intensiv. Nu se observ nici o difern n ceea ce priveste gestionarea
stocurilor n curs de excuie deoarece valoarea acestora n cursul anilor analizai este 0.
a) Evoluia stocurilor de produse finite
Se constat o scdere a stocurilor de produse finite att n 2005 ct i n 2006 dar mai pronunat
n 2006 (de 100% fa de 2005 si de 112 % fa de 2004).
174
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aceast situaie se coreleaz cu creterea volumului vnzrilor reflectate prin cifra de aafaceri net
ntr-un ritm mai pronunat n 2004 (ICAN= 118,95 %) comparativ cu 2005 (ICAN = 110,87) rezultnd o gestionare
favorabil a stocurilor de produse finite pe toat perioada analizat. Per ansamblu exist o gestionare mai bun a stocurilor
de produse finite n 2004 fa de ceilali ani supui analizei.
b) Evoluia avansurilor pentru cumprri de stocuri
Se constat o scdere foarte pronunat a avansurilor acordate furnizorilor de materii i materiale
n 2006 comparativ cu o scdere mult mai mic n 2005 (de aprox. 12 %, IAvs = 87,98 %). Acest lucru l explicm prin
angajarea unor avansuri fa de furnizorii de stocuri ntr-o valoare foarte pronunat n 2004 care vor fi ns decontate n cea
mai mare msur n anul urmtor.
2. Analiza evoluiei creanelor

Exist o detaliere elementelor de creane i datorii ale entitii, furniznd urmtoarele informaii necesare analizei:
n ce privete creanele aferente activitii de exploatare, pentru cei trei ani analizai, regsim o detaliere a
acestora pe natura lor pe categoriile de creane comerciale, creane fa de buget i salariai. Ultimele dou categorii sunt
raportate n schema de bilan la postul bilanier cu denumirea Alte creane.
Toate creanele entitii se ncadreaz n graficele de recuperare i ca atare nu exist creane nencasate n
termen. Analiznd ritmul modificrii creanelor constatm urmtoarele:
Volumul acestora scade n 2005 fa de 2004 si apoi creste n 2006 fa de 2005 dar meninndu-se sub
nivelul din 2004.
Influena evoluiei elementelor componente ale creanelor asupra totalului creanelor se face difereniat,
astfel:
n 2005 fa de 2004 scderea volumului creanelor este datorat exclusiv scderii volumului
creanelor comerciale ( ICCOM = 72,86 %), n condiiile n care volumul altor creane creste semnificativ (cu 15 %, IAcr=
114,97 %).
n 2006 fa de 2005 creterea volumului creanelor este datorat att creterii volumului
creanelor comerciale ( ICCOM = 106,3 %) ct i datorit creterii volumului altor creane IAcr = 105,8 %),
a) Analiza evoluiei creanelor comerciale
Necesit o abordare sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune n eviden extinderea sau diminuarea activitii comerciale ,
pus n eviden prin ritmul modificrii creanelor comerciale (ICCOM)
- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiena modului de gestionare a creanelor comerciale
(analiza corelativ ntre ICCOMi ICAN).
Analiza extensiv a volumului creanelor comerciale
n valoare absolut, volumul creanelor comerciale este n cretere de la un an altul, valoarea cea mai
ridicat fiind nregistrat pentru anul 2006, ceea ce reflect o extindere a activitii comerciale de la un an la altul.
Ca i ritm de cretere al activitii comerciale, se constat c cel mai ridicat ritm de cretere se nregistreaz
ns n 2006 (ICCOM = 117,1 % ) comparativ cu 2005 (ICCOM = 105,23 %)
Situaia de mai sus reflect o extindere mai accentuat a activitii comerciale n 2006 comparativ cu
ceilali ani. Aspectul este apreciat drept favorabil n toi anii deoarece, acesta se datoreaz strict creterii volumului
vnzrilor din activitatea comercial (nu este cazul unor acumulri de creane nencasate n termen, deoarece, aa cum
rezult din notele la situaiile financiare, toate creanele comerciale se ncadreaz n graficele de recuperare).
Analiza intensiv a volumului creanelor comerciale
n 2005 fa de 2004
175
POSDRU/88/1.5/S/52614
Se constat urmtoarea situaie: ICCOM = 105,23 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel c
ICCOM > ICAN.
Situaia de mai sus reflect o extindere a activitii comerciale care nu este nsoit de o politic
corespunztoare de ncasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este nsoit de un ritm corespunztor al ncasrilor.
Rezult o acumulare a volumului creanelor care duce la scderea vitezei de rotaie a creanelor comerciale n 2005 fa de
anul precedent.
Situaia de mai sus apare ca urmare a hotrrii conducerii a relaxa termenele de plata pentru
meninerea vnzrilor intr-un ritm dinamic.
Relaxarea politicii de ncasare a creanelor comerciale este una de moment, conjunctural, n timp
ea trebuind s fie atent supravegheat i corectat pentru a nu genera probleme de lichiditate i blocaj financiar.
n 2006 fa de 2005:
Se constat aproximativ aceeai situaie mai puin favorabil de mai sus: ICCOM = 117,1 % (>100%), ICAN
=110, 87% (>100%) astfel c ICCOM > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotaie a creanelor comerciale,
comparativ cu anul precedent.
Pentru a compara eficiena modului de gestionare a creanelor comerciale de la un an la altul se va calcula i
compara ritmul de scdere al vitezei de rotaie al creanelor comerciale (Analiza indicatorilor de activitate).
k
CAN 2 / CCOM 2
I 2 /1k 2 x100
x100 82%
iar
k1
CAN1 / CCOM1
k
CAN3 / CCOM 3
I 3 / 2k 3 x100
x100 57%
k2
CAN2 / CCOM 2
Va rezulta c pe fondul unei gestionri ineficiente a creanelor comerciale n ambii ani situaia este mai puin
nefavorabil n 2005 pentru c ritmul de scdere a vitezei de rotaie este mai mic ( de 18 % comparativ cu 43 % ct este n
2006).
Dei are loc o extindere a activitii comerciale pe toi anii, cu un ritm de cretere mai pronunat n 2006,
politica activitii comerciale nu este corelat cu o politic adecvat de ncasare a creanelor comerciale. Politica aplicat
este una conjunctural, aplicat n vederea dinamizrii aafacerilor. La nivel managerial ar trebui s se ia decizii privind
diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de ncasare).
b) Evoluia altor creane
Privind ritmul modificrii altor creane se constat urmtoarele:
n 2005 fa de 2004:
Se constat o diminuare a acestor categorii de creane n 2005 comparativ cu 2004 (I Acr = 60,37 %).
Situaia se coreleaz cu diminurile masive de personal datorate restructurrii personalului (de la 873 angajai, existeni la
sfritul anului 2004, la 773 existeni la sfritul anului 2005, deci o scdere cu 13 %.) n aceste condiii, este firesc s scad
att volumul cheltuielilor salariale ct i volumul creanelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.
n 2006 fa de 2005:
Se constat o cretere a volumului acestor tipuri de creane comparativ cu 2005 (IAcr = 103,12 %). Pe
fondul unei reduceri mult mai puin accentuate de personal n 2006 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajai la 750
angajai, deci o scdere cu doar 3%) are loc o cretere a salariului mediu pe angajat la nivelul societii (cu mai mult de 10
%), ceea ce se reflect ntr-un volum crescut al cheltuielilor salariale n 2006 fa de 2005 cu aprox. 14 %. Situaia va
explica reducerea corespunztoare nregistrat pentru avansurile chenzinale acordate n anul 2006 comparativ cu 2005.
n condiiile n care volumul creanelor salariale este semnificativ n volumul altor creane (peste 80 %),
evoluia acestora din urma este explicat n cea mai mare msur. Diferena de 20 %, este dat de creane rezultate din
impozite i taxe achitate n plus, care au nregistrat i ele o cretere fa de valoarea lor din anul 2005, influennd de
asemenea n direcia creterii altor creane.
Toate aceste categorii de creane se afl n termen, ca urmare creterea acestor creane este urmarea
fireasc a desfurrii activitii din cadrul ntreprinderii.
176
POSDRU/88/1.5/S/52614
3.Analiza evoluiei trezoreriei

Analiznd ritmul de evoluie al trezorerie se constat o cretere a trezoreriei de la un an la altul, ntr-un ritm mai
pronunat n 2006 fa de 2005. Pe cele dou componente reprezentate de investiiile financiare pe termen scurt i
disponibilitile din cas i banc evoluia nu e uniform i n consecin nici implicaiile asupra valorii totale a trezoreriei.
n 2005 fa de 2004:
Are loc o cretere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferent anului precedent (ITR
=171,26 %).
Creterea trezoreriei este generat n proporie semnificativ de efectuarea de investiii mobiliare ntr-un
volum majorat fa de anul anterior (IIFTS =193,68 %).
ntreprinderea deine de asemenea lichiditi n cas i banc ntr-o valoare superioara anului anterior ((ICB
= 123,11 %) ceea ce genereaz o cretere a trezoreriei ntr-o proporie mai puin semnificativ, datorit att unei ponderi mai
reduse a acestora n totalul trezoreriei (vezi Cap. I tabelul Analiza structurii poziiei financiare .
n 2006 fa de 2005:
Se nregistreaz de asemenea un ritm de cretere al trezoreriei accentuat 30,9% peste nivelul nregistrat
anii precedeni.( ITR= 130,9 %)
Creterea volumului trezoreriei se datoreaz exclusiv extinderii substaniale a investiiilor pe piaa
mobiliar, la o valoare mai mult dect dublat (IIFTS =229,42 %)
Cresterea lichiditilor din cas i banc apare ca un rezultat firesc, avnd n vedere cele analizate pn
acum respectiv: gestionare mai eficient a imobilizrilor corporale comparativ cu anul anterior, micsorarea duratei ciclului
de fabricaie al produselor n 2006 comparativ cu 2005, o crestere a vitezei de rotaie a creanelor comerciale, o gestionare
mai puin eficient a stocului materii prime i de produse finite fa de anul anterior.
Pentru o apreciere pertinent a modului de gestionare a trezoreriei trebuie ns fcute corelaii complexe cu alte
aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmrit i anume: structura poziiei financiare, realizarea echilibrului financiar,
indicatorii de lichiditate i solvabilitate precum i cu tabloul fluxurilor de numerar. Trezoreria ntreprinderii este n cretere
de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de cretere n 2006. Din cadrul acestor active va trebui acordat o atenie
special gestionrii creanelor comerciale n vederea unei mai bune corelri a ritmului livrrilor cu ritmul ncasrilor.
Analiza n dinamic a cheltuielilor n avans
Se cunosc urmtoarele:
Entitatea are nchiriate n regim de leasing operaional 5 mijloace de transport pe o perioad de 3 ani
(2004-2006).
n plus, n 2005, entitatea nchiriaz nc 2 mijloace de transport pentru a fa unei activiti de distribuie
a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producie i comercializare mult extinse n anul 2005.
Chiriile aferente, se pltesc lunar, n mod anticipat.
Analiznd ritmul modificrii cheltuielilor n avans se constat o cretere foarte pronunat a cheltuielilor n avans n
2006 fa de 2005, acestea aproape se dubleaz fa de 2004. Utiliznd informaiile din notele explicative, putem conchide
c valoarea substanial a cheltuielilor n avans din 2005 este datorat unor chirii suplimentare achitate anticipat de
ntreprindere, referitoare la mijloacele de transport nchiriate n mod suplimentar n 2005 n condiiile extinderii activitii de
producie i comercializare.
Analiza evoluiei datoriilor
Datoriile entitii sunt reprezentate att de datoriile propriu-zise concretizate n obligaiile actuale ale entitii rezultate
din relaiile cu diveri teri ct i veniturile n avans i respectiv provizioanele pentru riscuri i cheltuieli.
n ceea ce priveste situaia creanelor i datoriilor constatm urmtoarele:
177
POSDRU/88/1.5/S/52614
Entitatea analizat nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un
an).
Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanare fiind n ntregime pe termen scurt provenind din:
datorii comerciale (datorii fa de furnizori),datorii fa de salariai, datorii fiscale, datorii fa de acionari (referitoare la
dividende de plat) i alte datorii (dar mai puin datoriile bancare i fa de grup).
Nu exist pli restante, toate datoriile entitii fiind n termen.
Tab 79. Evoluia datoriilor
Sold la 31.12.2004 Sold la 31.12.2005 Sold la 31.12.2006
l. Furnizori
850788
810748
892005
2. Furnizori de imobilizri
703708
789673
825618
3. Datorii fa de salariati
310244
396547
457812
4. Asigurri sociale i somaj
423566
488692
541069
5. Impozite si taxe
1014569
1256784
1875321
6. Dividende de plat
78645
93217
127590
7. Alte obligaii
12378
16788
19034
TOTAL
3393898
3852449
4738449
Evoluia datoriilor (propriu-zise) ale entitii,detaliate dup natur avnd n vedere c datoriile comerciale sunt
reprezentate de datorii fa de furnizorii de materii prime i materiale i furnizorii de imobilizri, datoriile sociale sunt
reprezentate de datorii fa de salariai i partea corespunztoare din asigurrile sociale i omaj, impozitele i taxele
reprezint n fapt datorii fiscale, datoriile fa de acionari sunt reprezentate n ntregime de dividende de plata iar la alte
datorii se cuprind datoriile ntreprinderii mai puin datoriile bancare i fa de grup.
Tab. 80 Datorii nebancare.
Valori absolute (lei)
Indici cu baza n lan (%)
datorii
2004
2005
2006
2004
2005
2006
1. Datorii comerciale
1554496
1600421
1717623
100
102,95
107,32
2. Datorii sociale
733810
885239
99888
100
120,63
112,83
3. Datorii fiscale
1014569
1256784
1875321
100
123,87
149,21
4. Datorii fa de acionari
78645
93217
127590
100
118,52
136,87
5. Alte datorii
12378
16788
19034
100
135,62
113,37
TOTAL
3393898
3852666
4738449
100
113,51
122,99
Din analiza ritmului de evoluie al datoriilor pe total i pe componente pe perioada 2004-2006 se constat urmtoarele:
Totalul datoriilor evolueaz n cretere de la un an la altul ntr-un ritm mai accentuat n 2006 (39 % n
2006 comparativ cu doar 13,55 % n 2005). Pe elementele componente situaia se prezint difereniat.
Datoriile comerciale nregistreaz o meninere aproape la acelai nivel n 2005 dup care n 2006 cresc cu
aprope jumtate din valoarea lor cu48,8 %.Toate datoriile comerciale sunt n termen de plat, deci o cretere a lor o
considerm favorabil pentru c entitatea beneficiaz de surse gratuite de finanare pe perioada creditului comercial.
Un ritm de cretere ridicat l constatm la datoriile fiscale att n 2005 ct i n 2006 cu o valoare mai
accentuat n 2005. Avnd n vedere c ntreprinderea nu are pli restante i nici nu a avut anumite faciliti fiscale la care s
se fi renunat pe perioada analizat creterea datoriilor este urmarea fireasc a extinderii activitii sale mai ales n 2005,
rezultnd astfel o mas impozabil suplimentar. De altfel o dezvoltare a ntregii activiti majorare a lor n 2005 ca apoi
aproape s se dubleze n 2006. mai ales n anul 2005 am constatat-o deja din analizele efectuate pn acum.
O evoluie deosebit nregistreaz datoriile fa de salariai unde se constat o uoar
Asimilm datoriilor i elementele de venituri n avans i respectiv provizioanele pentru riscuri i cheltuieli.
Referitor la evoluia acestor elemente constatm urmtoarele:
Observm c ntreprinderea realizeaz o cretere accentuat a veniturilor n avans n 2005 de 7,9%.
De asemenea privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli entitatea nu a constituit nici un provizion n
perioada 2004-2006. La nivelul perioadei analizate, are loc o cretere a datoriilor entitii, mult mai pronunat pentru
anul 2006, datorat n principal creterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluia capitalurilor entitii i
178
POSDRU/88/1.5/S/52614
respectiv cu indicatorii de structur corespunztori, pentru a pune n eviden aspecte mult mai pertinente legate de
evoluia gradului de ndatorare.
Analiza evoluiei capitalurilor
Toate capitalurile ntreprinderii sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o cretere a capitalurilor
proprii de-a lungul perioadei analizate ntr-un ritm uor mai accentuat n 2005 de 3,61% comparativ cu scderea de
17,2% n 2006 ).
Un rol informaional extrem de important pentru analiza evoluiei capitalurilor entitii revine Situaiei modificrii
capitalului propriu , cea de-a treia component a situaiilor financiare obligatoriu de ntocmit de entitile ncadrate la
categoria de mrime mare.
n 2005 fa de 2004:
Aa cum rezult din Situaia modificrii capitalului propriu, aferent anului 2005 creterile nete de capitaluri proprii
la nivelul anului 2005 sunt de 229.801 lei i se datoreaz:
reevalurii patrimoniului societii la 31.12.2002, conform HG 403/2000, nregistrndu-se diferene
favorabile din reevaluare, n suma de 54.378 lei;
constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, n suma de 61.286 lei;
constituirii de rezerve din profitul net, reprezentnd faciliti fiscale i venituri din vnzri de mijloace fixe,
n suma de 114.137 lei.
n 2006 fa de 2005:
Din situaia modificrii capitalului propriu, aferent anului 2003, constatm c valoarea diminurii capitalurilor
proprii este de 1.147.632 lei i se datoreaz:
reevalurii patrimoniului societii la 31.12.2006, conform HG 1553/2003, nregistrndu-se diferene

nefavorabile din reevaluare, n suma de 345.698 lei;
diminurii rezervelor n suma de 256.700 lei, corectarea diferenelor de reevaluare pentru terenuri n
sum de 365.200 lei i diminurii rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la seciile de vopsire cu suma de
180.034 lei.
Aa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorri de capital social pe perioada 2004-2006 toate creterile
de capitaluri proprii fiind datorate creterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de ntreprindere, a rezultatului
exerciiului reprezentai n toi anii de profit i a rezultatului reportat.
Cu excepia rezervelor din reevaluare toate aceste componente au nregistrat creteri mai accentuate n 2005 datorit
extinderii masive a activitii ntreprinderii n acest an. ntreprinderea beneficiaz deci pe toat perioada analizat de o
majorare a surselor proprii de finanare cu efecte favorabile asupra ntririi capacitii de autofinanare i asupra
ameliorrii indicatorilor de ndatorare, n special pentru anul 2005.
Comparativ cu evoluia datoriilor, constatm c n anul 2005 ritmul de cretere al modificrii capitalurilor este
superior ritmului de cretere al datoriilor (ICPR=122,67% i IDT=107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de
ndatorare.
n anul 2006 ritmul de cretere al modificrii datoriilor devanseaz ritmul de cretere al capitalurilor (ICPR=112,78%
i IDT=161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de ndatorare.
Analiza structurii poziiei financiare
Analiza structurii activelor
Din analiza ratelor generale ale activelor se constat o pondere mai accentuat a activelor circulante comparativ cu
activele imobilizate (n medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toi anii supui analizei. Ponderea activelor
circulante crete de-a lungul celor trei ani analizai pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate n cadrul activelor
ntreprinderii. Din analiza ratelor generale de structur ale actelor deducem c, pe perioada analizat, entitatea se
orienteaz mai mult spre activitatea curent (de exploatare)n defavoarea activitii investiionale.
Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constat:
179
POSDRU/88/1.5/S/52614
Pe elemente de stocuri se constat c ponderea o dein produsele finite i mrfurile (aprox. 50%) n 2005,
dup care n 2006 ponderea majoritar revine stocurilor de materii prime (46%).
Ponderea avansurilor pentru cumprturi de stocuri e semnificativ n 2004 (aprox.16%), dup care scade
semnificativ n 2005 i 2006 la aproximativ 1%, datorit, n principal, scderii substaniale a nivelului avansurilor n mrime
absolut ca urmare a decontrii accentuate a lor. Gradul de lichiditate al activelor circulante crete pe perioada 2004-2006
n special datorit politicii optime de gestionare a stocurilor aplicate de entitate. Constatm un exces de lichiditi propriuzise (trezorerie) peste nivelul apreciat optim de specialiti, asupra crora apreciem c managementul entitii ar trebui s
se ocupe n vederea unei redirecionrii spre o rentabilizare superioar a lor.
Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii
Din analiza ratelor generale de structur (ale totalului datoriilor i capitalurilor) se desprind concluzii privind
orientarea surselor de finanare ale entitii spre surse proprii respectiv atrase. n cazul societii analizate, se constat
urmtoarele:
n cadrul surselor de finanare a entitii, ponderea covritoare este reprezentat de sursele proprii
capitaluri proprii (aprox. 88 % n anii 2004 i 2005) urmat de o uoar scdere (cu aprox. 10 %) n 2006.
Aceast uoar scdere a ponderii capitalurilor proprii n totalul surselor de finanare n 2006 este pus pe
seama creterii mai pronunate a surselor atrase a datoriilor n 2006.
Ratele interne ale datoriilor i capitalurilor pun n eviden mutaiile structurale interne nregistrate la fiecare
categorie.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu i
lung, Rata provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli i Rata veniturilor n avans) se constat c ponderea semnificativ o
dein datoriile curente,n 2004 i 2006 n scdere pronunat n 2006 datorit constituirii de provizioane pentru riscuri i
cheltuieli n 2006 ntr-o msur substanial, acestea ajungnd s reprezinte 1/3 din totalul datoriilor n anul 2006. n
condiiile n care entitatea nu deine datorii peste 1 an, Rata datoriilor pe termen mediu i lung are o valoare nul.
Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate doar de datorii curente nebancare, se
observ urmtoarele:
Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale
i apoi de datorii fa de salariai. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile fa de furnizorii de materii prime i
materiale i furnizorii de imobilizri.
Ponderea cea mai mare n cadrul datoriilor comerciale o dein datoriile pentru furnizorii de materii
prime i materiale. O finanare majoritar pe seama datoriilor comerciale e considerat favorabil, deoarece sunt surse
gratuite de finanare, iar nivelul lor se ncadreaz n termenul contractual (informaii obinute din notele la situaiile
financiare).
Remarcm o pondere nsemnat a datoriilor fiscale, cu tendin de scdere n 2006, aceasta fiind
datorat dezvoltrii normale a activitii i implicit a creterii bazei impozabile i nu acumulrii de datorii neachitate.
Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constat urmtoarele:
Ponderea capitalului social n capitalurile proprii evolueaz de la aprox. 1/3 n 2005 la
aproximativ 1/4 ct este n 2006.
Situaia de mai sus se datoreaz meninerii neschimbate a capitalului social concomitent cu o
cretere sistematic la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale).
Se poate constata c entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele dect cele din capitalul
social, din dorina de a nu afecta valoarea ctigurilor actualilor acionari, protejnd astfel interesele acestora.
4.Analiza echilibrului financiar
Analiza lichiditii i solvabilitii ntreprinderii
Privind starea de lichiditate, pe perioada analizat putem face urmtoarele aprecieri :
Exist un excedent de lichiditate general pe toi anii supui analizei care evolueaz
ascendent aproximativ n acelai ritm. Privit sub form relativ acest excedent depete semnificativ limita superioar a
180
POSDRU/88/1.5/S/52614
intervalului de siguran financiara ceea ce reflect un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de
achitat. Exist un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate n direcia obinerii de beneficii viitoare.
Se constat de asemenea un excedent de lichiditate intermediar, n cretere pe toi

anii supui analizei. n form relativ se nregistreaz o acoperire intermediar excedentar n cretere n 2005 urmat de o
uoar scdere n 2006, ns pe toat perioada reprezint mult peste limita superioar a intervalului de siguran financiar.
Putem aprecia i n acest caz c exist un nivel mult prea mare al activelor foarte lichide (creane i trezorerie) pentru a
acoperi nevoile de finanare pe termen scurt.
n 2004 se constat o acoperire deficitar a trezoreriei ncadrat ns n intervalul de

siguran financiar. n anii urmtori ns trezoreria devine puternic excedentar depind limita superioar a intervalului de
siguran financiar i aceasta datorit creterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu creterea mai puin accentuat a
datoriilor curente. ntreprinderea cel mai probabil a apelat n scopul ameliorrii strii de lichiditate la operaii speculative pe
piaa mobiliar deoarece din ceea ce am constatat pn acum consolidarea strii de lichiditate s-a realizat prin puternice
investiii n acest domeniu i mai puin pe seama creterii disponibilitilor din cas i banc. Per ansamblu putem aprecia
c ntreprinderea deine lichiditi prea mari comparativ cu datoriile imediate de acoperit situaie ce poate avea n viitor
repercusiuni n vederea obinerii de beneficii economice viitoare.
Privind starea de solvabilitate a entitii constatm urmtoarele:
Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu i lung i de asemenea nu dispune de credite
bancare. Deci toate nevoile de finanare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de alt natur dect cele
bancare.
Ca rezultat a celor menionate mai sus solvabilitatea general n ambele sale forme va fi maxim.
Din analiza ratelor de dependen financiar se poate constata ca ntreprinderea are un grad de dependenta
financiara foarte mic i ncadrat n intervalele de siguran admise. Se poate constata ca n 2006 gradul de dependen
financiar al ntreprinderii nregistreaz nivelul cel mai mare ncadrat ns i n acest an, foarte confortabil, n intervalele de
siguran financiar.
Rata de acoperire a dobnzilor indic un nivel de acoperire a dobnzilor foarte confortabil datorit faptului
c ntreprinderea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobnzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt
reprezentate n principal din dobnzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase). Per ansamblu se poate
constata ca lipsa ndatorrii genereaz un nivel al lichiditii i solvabilitii extrem de confortabil. Optica utilizatorilor
relativ la aceste rezultate va fi difereniat n funcie de natura acestor utilizatori de informaii financiare. Astfel:
- investitorii nu vor privi investiia n entitatea analizat, ca fiind foarte atractiv, deoarece managementul
acesteia las de dorit, existnd prea multe lichiditi neutilizate.
- bncile ns vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, i anume acela de a asigura o
capacitate de rambursare a creditelor foarte bun, este astfel atins.
Analiza echilibrului financiar patrimonial prin capitalul de lucru
Capitalul de lucru este calculat i raportat prin structurile bilaniere valabile la data ntocmirii situaiilor
financiare ale anilor 2004-2006 la postul E. aparnd ns sub denumirea de Active circulante respectiv datorii curente
nete. Indicatorul este identic cu lichiditatea general n form absolut calculat anterior.
Putem deci constata c ntreprinderea deine un capital de lucru pozitiv n toi anii analizai, ntr-o valoare
semnificativ i n cretere de la un an la altul, ntr-un ritm de cretere uor mai pronunat pentru anul 2005. Acesta i va
permite ca o parte important din activele curente s i le finaneze pe seama capitalului angajat formate n general doar din
capitaluri proprii (ntreprinderea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu i lung). Concluzionnd, putem vorbi de o
situaie foarte buna a echilibrului financiar pe toat perioada analizat, innd cont de blocajul financiar cu care s-a
confruntat sistemul sanitar n 2005, generator de mari sume mari de recuperat pentru productorii de medicamente.
Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate
Din evoluia vitezei de rotaie a activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale entitii se constat urmtoarele:
Viteza de rotaie a activelor imobilizate:
Ca valoare este cu mult sub media rilor dezvoltate (sub media de 7,5 rotaii) ns la nivelul economiei
romneti ea este considerat foarte bun.
181
POSDRU/88/1.5/S/52614
n dinamic, viteza de rotaie a activelor imobilizate crete n general pe toat perioada analizat, cu un
ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 KAI =114,12 % > I 06/05 KAI = 111,38 %)
n cadrul activelor imobilizate, imobilizrile corporale apar ca fiind cel mai bine gestiune pe toat perioada
de analiz, comparativ cu celelalte categorii de imobilizri. Acest aspect este susinut de viteza de rotaie a acestora n
cretere de la un an la altul, totui constatnd un ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 KIC =115,16 % > I 06/05 KIC =
110,73 %)
Viteza de rotaie a totalului stocurilor
Ca valoare se situeaz sub pragul critic de 6 rotaii pe an, n 2004, dup care aceasta cunoate o redresare
semnificativ pe toat perioada, depind valoarea critic att n 2005 ct i n 2006.
n dinamic, viteza de rotaie a stocurilor crete de la un an la altul, cu un ritm de cretere mult mai
accentuat n 2005. (I 05/04 KS =179,58 % > I 06/04 KS = 108,48 %). Situaia trebuie pus pe seama dinamizrii aafacerilor
entitii n 2005, pe fondul aplicrii unor politici de relaxare a termenelor de ncasare a creanelor fapt ce a dus la o
accelerare masiv a vnzrilor n aceast perioad.
Pe elemente de stocuri se constat o cretere mai accentuat a vitezelor de rotaie a acestora n 2005, la
toate categoriile de stocuri, urmat de o cretere mai puin accentuat, chiar scdere la anumite categorii de stocuri, n 2006.
Viteza de rotaie a creanelor
Ca valoare se situeaz cu mult sub media de 12 rotaii, pe toat perioada analizat.
n dinamic, viteza de rotaie a creanelor cunoate chiar o scdere de la un an la altul, o scdere mai
semnificativ nregistrndu-se n 2005. (I 05/04 KCr = 60,19 % I 06/05 KCr = 78,22 %). Situaia este pus pe seama relaxrii
termenelor de ncasare a creanelor comerciale (care dein ponderea se,nificativ n totalul creanelor) n scopul dinamizrii
aafacerilor, pe fondul blocajului financiar n care se afla sistemul financiar romnesc n 2005.
Raportul viteza de rotaie a creanelor/viteza de rotaie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru,
chiar dac n 2006 acesta cunoate o uoar ameliorare.
Situaia reflect o gestionare inadecvat a creanelor societii pe toat perioada analizat, mai ales n 2005
cnd viteza de rotaie a acestora scade mult mai accentuat.
Viteza de rotaie a totalului activelor scade de la un an la altul, situaie cauzat exclusiv de volumul prea mare al
creanelor angajate de societate, care genereaz o vitez de ncasare a acestora mult prea lent. S-a constata de altfel c toate
elementele de activ, cu excepia creanelor (ne referim la activele imobilizate i stocuri) au o viteza de rotaie n cretere de la
un an la altul.
Viteza de rotaie a datoriilor
n dinamic, viteza de rotaie a datoriilor cunoate o cretere n 2005 cu 10 % n timp ce n 2006 aceasta
scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 05/04 KDT = 110,78 % > I 06/05 KDT= 68,49 %).
Raportul viteza de rotaie a creanelor/viteza de rotaie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru,
chiar dac n 2006 acesta cunoate o uoar ameliorare.
Situaia reflect o gestionare inadecvat a datoriilor societii pe toat perioada, mai ales n 2005 cnd
viteza de rotaie a acestora crete.
La nivelul societii analizate, cea mai bun gestionare se realizeaz la active imobilizate si stocuri. Categoria
creane/datorii cunoate o gestionare inadecvat n toate aspectele analizate, cunoscnd ns o ameliorare n 2006. Cu
toate acestea echilibrul financiar al entitii nu este afectat.
Tab. 81 Sinteza analizei poziiei financiare a societii AVICOLA BUZAU pe perioada 2004-2005
Categorie
Active
Puncte forte
Puncte slabe
activele entitii
eficientei gestiunii capacitailor productive i a
stocurilor
ponderea elementelor de active circulante mai puin
lichide (stocurile) n paralel cu o cretere a elementelor
cu o lichiditate superioar (creanele, trezoreria).
n timp se amelioreaz politica de ncasare a creanelor
activele mai lent dect datoriile entitii

ritmul de cretere al eficienei gestiunii capacitilor
productive i a stocurilor
Ponderea creanelor n total active circulante crete foarte
accentuat
Politic foarte relaxat de ncasare a creanelor comerciale
182
POSDRU/88/1.5/S/52614
comerciale
Datorii
Capitaluri proprii
care induce totalului activelor o diminuare a vitezei de rotaie

a activelor
n timp se amelioreaz uor politica de gestionare a Gestionare inadecvat a raportului creane/datorii
raportului creane/datorii
Trezorerie pozitiva, n cretere
Un nivel al lichiditii i solvabilitii extrem de Nivelul exagerat al lichiditilor firmei reflect un
confortabil
management deficitar n gestionarea cash-ului
Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat ritmul de cretere al capitalului de lucru
(capitalul de lucru este substanial reprezentat) i de
asemenea evolueaz favorabil (n cretere)
Nu apeleaz la credite bancare
datoriile mai repede dect activele
Un grad redus de ndatorare, autonomie foarte mare
gradul de dependen financiar
Se modific structura datoriilor n favoarea datoriilor
ce implic costuri minime (datorii comerciale)
capitalurile proprii pe toat perioada
ritmul de cretere al capitalurilor proprii
Se apeleaz la surse proprii create de entitate - se
protejeaz interesele vechilor acionari
Analiza performanelor financiare

Analiza pe nivele a performanelor financiare
Nivelul de exploatare. n ceea ce privete activitatea de exploatare se constat o extindere accentuat a acesteia de
la un an la altul cu preponderen n 2005.
Rezultatul exploatrii se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat, n cretere de la un an la altul,
ntr-un ritm de cretere mai accentuat n 2005 (I 05/04 REXP =128,75 % > I 06/05 REXP = 111,25 %)
Cifra de aafaceri net realizeaz o cretere de la un an la altul ntr-un ritm mai accentuat n 2005 ((I 05/04 CAN
= 118,95 % > I 06/05 CAN = 110,87 %) datorit creterii mai accentuate att a vnzrilor de produse finite ct i a vnzrilor de
mrfuri n aceast perioad.
Producia exerciiului nregistreaz o cretere n ritm mai accentuat n 2006 (I 06/05 Qex = 114,51 > I 05/04 Qex=
101,55% > %). Factorii de influen ai acestei evoluii a produciei exerciiului n 2006 sunt:
obinerea de surplus de producie stocat n 2006 comparativ cu deficitul substanial de producie
stocat n 2005, singurul factor cu influen pozitiv asupra creterii produciei exerciiului
creterea produciei vndute ntr-un ritm mai lent n 2006 comparativ cu 2005 (I 06/05 Qv = 111,06
% I 05/04 Qv= 114,05 % ) - factor cu influen negativ ce a determinat diminuarea ritmului de cretere al produciei
exerciiului n 2006
diminuarea substanial a produciei de imobilizri n 2006, cu aproape faa de valoarea anului
anterior - factor cu influen negativ ce a determinat diminuarea ritmului de cretere al produciei exerciiului n 2006
Att marja comercial ct si marja industrial cresc de la un an la altul nsa se constat o cretere extrem de
accentuat a marjei comerciale n 2005 (de 10,8 ori) datorit extinderii masive a activitii comerciale a ntreprinderii n
acest an.
Marja industrial, n cretere de la un an la altul, nregistreaz n schimb un ritm de cretere uor mai
accentuat n 2006 (I 06/05 MC = 120,37 % > I 05/04 MC = 107,68 % ). Factorii care au condus la o cretere mai accentuat ai
marjei industriale n 2006 constau n :
Creterea produciei exerciiului ntr-un ritm mai accentuat n 2006 dect creterea nregistrat n
perioadele precedente (factorii i-am pus n eviden anterior)-factor cu influen pozitiv
Creterea cheltuielilor cu prestaiile externe ntr-un ritm mai lent n 2006 comparativ cu creterea
mai accentuat a acestora n anul 2005 (I 06/05 LT = 113,37 % I 05/04 LT = 139,10 % ) factor cu influen pozitiv
183
POSDRU/88/1.5/S/52614
n sensul diminurii ritmului de cretere al marjei industriale au influenat creterea cheltuielilor

materiale n 2006 dup ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli, dimpotriv s-a diminuat. (I 06/05 CM = 105,08 % > I 05/04 CM
= 86,2 % ) factor cu influen negativ
Valoarea adugat nregistreaz o cretere de la un an la altul iar evoluia sa urmeaz trendul de evoluiei
al marjei industriale deoarece aceasta din urm are o pondere semnificativ n valoarea adugat.
n cazul ratelor valorii adugate se poate constata c
Aproape jumtate din valoarea nou creat de entitate este utilizat pentru autofinanarea activitii,
pe ntreaga perioad analizat, cu o nesemnificativ tendin de deteriorare (sub 1 %).
Finanarea personalului din valoarea adugat este n scdere de la un an la altul, ns cu toate
acestea se menine semnificativ comparativ cu celelalte direcii de finanare. Constatm un ritm de scdere mult mai
accentuat al acestui procent de finanare, n 2005 datorit scderii semnificative a volumului salariilor angajailor ca urmare
a restructurrilor de personal din aceast perioad, de la 873 angajai, existeni la sfritul anului 2004, la 773 existeni la
sfritul anului 2005, deci o scdere cu 13 %.
O pondere destul de mare din valoarea adugat este alocat finanrii proprietarilor pe toat
perioada analizat, ea meninndu-se aproximativ constat (n jur de 12 % pe perioada analizat).
Exploatnd informaiile aferente situaiilor financiare ale perioadei 2004-2006 obinem o detaliere a rezultatului
explorrii dup funcie astfel:
Tab. 82 Rezultate financiare
Specificare
Valori absolute (lei)
Indici cu baza n lan (%)
2004
12.578.934
10.920.903
2005
13.894.522
11.477.516
2006
15.634.086
12.985.570
2004
100
100
2005
110,45
105,09
2006
112,51
113,13
876.543
1.000.515
1.223.714
100
114,14
122,30
4.Costul marfurilor achizitionate

5. Cheltuielile activitatilor auxiliare
6. Cheltuielile indirecte de producie
5.897.034
1.956.448
2.190.369
6.045.799
2.090.254
2.340.948
6.414.307
2.842.075
2.505.474
100
100
100
102,52
106,83
106,87
106,09
135,96
107,02
7. Rezultatul brut aferent cifrei de aafaceri nete (1-2)
1.658.031
2.648.516
3.652.765
100
145,77
109,57
100
113,47
1. Cifra de aafaceri net

2.Costul bunurilorvndute i al serviciilor prestate (3+4+5+6)
3. Cheltuielile activitii de baz
8. Cheltuieli de cercetare
2.417.006
3.218.904
9.Cheltuieli de desfacere
325.766
357.903
100
166,57
10.Cheltuieli generale de administratie
126.389
148.881
100
117,79
11.Alte venituri din exploatare
459.655
532.899
100
1.658.031
-701.275
115,93
-
12. Rezultatul din exploatare (7-8-9+10)
653.875
100
Din cele de mai sus se poate constata o scdere a rezultatului n 2005 si apoi o crestere n 2006. Acest
evoluie se datoreaz creterii cifrei de aafaceri nete i a altor venituri din exploatare ntr-un ritm mai accentuat dect costul
bunurilor vndute i a cheltuielilor de cercetare, desfacere i generale administrative.
Remarcm o cretere accentuat a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere
activitii comerciale.Valorile n cretere ale cheltuielilor generale de administraie mpreun cu cheltuielile de cercetare,
desfacere au generat de asemenea diminuri ale rezultatului exploatrii.
Nivelul financiar
Rezultatul exploatrii se concretizeaz pe toat perioada n profit si respectiv pierdere care evolueaz ns
difereniat de la un an la altul.
Astfel n 2005 se constat o diminuare a profitului de natur financiar cu mai mult de 1/3 din valoarea
aferent anului anterior.
n 2006 se constat ns o ameliorare a perfomanelor activitii financiare, realizndu-se o cretere a
profitului finananciar cu aproape din valoarea anului anterior, nivelul realizat fiind ns cu mult sub nivelul anului 2004.
184
POSDRU/88/1.5/S/52614
Nivelul extraordinar
Activitatea extraordinar este foarte slab reprezentat la nivelul entitii. n nici unul dintre anii analizai nu
s-au nregistrat profituri din activiti extraordinare.
Nivelul global
Rezultatul curent se concretizeaz n profit aproape pe toat perioda analizat, n cretere de la un an la
altul, cu un ritm de crestere mai accentuat n 2006 ( I 06/05 RC = 234,72 % > I 05/04 RC = 42,37 % ).
Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat,excepie fcnd anul
2005 cand avem o scdere semnificativ.
Rezultatul net al exerciiului se concretizeaz n profit aproape pe toat perioada analizat ,excepie
fcand anul 2005, iar tendina de evoluie este asemenatoare cu cea a rezultatului brut al exerciiului.
Capacitatea de autofinanare este de asemenea pozitiva, i n cretere de la un an la altul, anul 2006
remarcndu-se de asemenea printr-o cretere mai accentuat i la acest capitol. ( I 06/05 CAF = 120,67 % > I 05/04 = 116,61 %
).
Evoluia performanelor financiare n analiza Contului de profit i Pierdere pe orizontal se pornete de la
rezultatul net al exerciiului i se explic variaiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate n
obinerea sa cu defalcarea lor pe cele trei activitti: exploatare, financiar, extraordinar i n cadrul lor dup natura.
Rezultatul net al exerciiului este reprezentat n toi anii de profit cu un ritm de cretere mai pronunat n 2005.
Reducerea profitului net este cauzat de urmatorii factori principali:
- rezultatul brut al exercitiului
- impozit pe profit.
n 2005/2004 Evoluia rezultatul brut
Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n pierdere pe perioada analizat, a sczut fa de 2004

foarte mult fiind o valoare negativ . Evoluia rezultatului brut al exerciiului pe perioada analizat trebuie explicat prin
prisma evoluiei veniturilor i cheltuielilor entitii, pe fiecare element de venituri i cheltuieli, clasificate dup natur.
Pe total activitate, scderea rezultatului brut al exerciiului atat de semnificativ se datoreaz unei
scderi a veniturilor totale comparativ cu o meninere aproape la acelai nivel a cheltuielile totale ale entitii,n anul 2005
fa de anul 2004. (I 05/04 VT = 65,5 % > I 05/04 CT = 100,77 %)
Pe cele 3 activiti ale entitii, creterea rezultatului brut al exerciiului s-a datorat:
scderii destul de semnificative a rezultatului exploatrii cu 28,75 % datorit unei scderi a
veniturilor din exploatare de 6,48 % concomitent cu o meninere aproape nemodificat a nivelului cheltuielilor de
exploatare. (I 05/04 VEXP = 65,5 % > I 05/04 CT = 100,01 %) factori cu influen pozitiv asupra creterii rezultatului din
exploatare i i implicit asupra majorrii rezultatului brut al exerciiului
diminurii rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorat creterii cheltuielilor de natur
financiar, cu aproape jumtate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natur financiar
destul de semnificative (cu aproape 20 %). (I 05/04 CF = 147,53 % > I 05/04 VF = 79,72 %) factori cu influen negativ
asupra diminurii rezultatului financiar i implicit asupra diminurii rezultatului brut al exerciiului
diminurii rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva n 2004 la un nivel nul al acestuia n

2005. factor cu influen negativ asupra diminurii rezultatului brut al exerciiului.
n cadrul activitii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:
Factori cu influen negativ ce au determinat scderea rezultatului brut al exerciiului:
Creterea a cifrei de aafaceri net cu aproape 1/5 din valoare realizat n anul precedent (I 05/04CAN =
118,95 % )
scderea veniturilor din vnzarea mrfurilor mai accentuat dect scderea cheltuielilor cu
mrfurile aferente (I 05/04VM = 78,74 % > I 05/04CD = 118,37 % )
185
POSDRU/88/1.5/S/52614
Chetuielile materiale cresc cu aprox 14 % datorit cresterii valorii tutunror elementelor de cheltuieli
de natur material, o scdere mai substanial nregistrnd la alte cheltuieli materiale (altele dect cu materii prime/
materiale si energie/ap)
Cheltuielile cu personalul cresc cu aprox 10 % (I 05/04CP = 109,87 % datorit scderii semnificative
a volumului salariilor angajailor ca urmare a diminurii numrului de angajai cu aprox.13% si datorit faptului c au fost
mrite semnificativ salariile angajailor rmasi.
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai mult
de dublul valorii acestora n perioda precedent datorit creterii mult mai accentuate a relurilor (anulrilor) de depreciere
comparativ cu creterea (majorarea)deprecierilor.(I 05/04AjAc= - 220,83 % )
Cheltuielile cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate cresc semnificativ n 2005, cu aproape 1/3
datorit aplicrii unor msuri fiscale refectate n cota de impozitare , att la nivelul politicii de impunere naionale ct i la
nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entitile economice. I 05/04IT = 121,2 % )
Veniturile din productia stocat au sold debitor n 2005 comparativ cu un sold creditor substanial
realizat n 2004. Acest fapt se explica prin aceea c, n cursul anului 2005 s-au vndut produse finite ntr-o valoare care
depete volumul produselor finite obinute n cursul exerciiului (vnzrile s-au facut i pe seama acumularilor de produse
finite obinute n anii anteriori). Existena unui sold debitor al produselor finite reflectate n contul 711 Variaia stocurilor,
influenteaza rezultatul brut al exerciiului n sensul scderii lui;
Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 , n sensul creterii acestora influennd:
- creterea cheltuielilor cu prestaiile terilor cu aproape 40 % ( I 05/04LT= 139,1 % )
- creterea cheltuililor aferente cedrii activelor cresc cu 30 % (I 05/04 Ced = 130,95 )
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
crete cu 2/3 datorit unui volum de cretere al deprecierii care depete semnificativ volumul relurilor (sau anulrilor) de
depreciere. (I 05/04AjI = 166,59 )
Evoluia impozitului pe profit. Impozitul pe profit a sczut la 0 n 2005 deoarece s-a nregistrat o pierdere, adica
-610.303 lei. Situaia este explicata prin prisma existenei unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior dect
volumul veniturilor neimpozabile n 2005, comparativ cu 2004. Privind evoluia performanelor generale ale activitii, n
perioda 2004-2005 sintetizm urmtoarele puncte forte/puncte slabe:
Tab. 83 Evoluia performanelor pe perioada 2005/2004
Puncte forte
1. Global
Producia exerciiului
Marja comercial (semnificativ)
Valoarea adugat
Crete capacitatea de autofinanare
2.Pe activiti
a.Activitatea de exploatare Rezultatul exploatrii
CAN
Puncte slabe
Profitul net al exerciiului
Impozit pe profit 0
Rezultatul net
Sold debitor 711

veniturile din vnzarea mrfurilor mai lent
dect cheltuielilor cu mrfurile aferente
Venituri din producia de imobilizari
Ajustarea imobilizarilor
Chelt. cu prestaiile externe
Cheltuieli cu cedri de active
Alte chelt din exploatare si chelt. cu
materialele
Chelt cu personalul
Chelt. cu impozite i taxe

186
POSDRU/88/1.5/S/52614
Ajustarilor privind AC
b. Activitatea financiar
cheltuieli cu dobanzi
c. Activitatea extraordinar
Cheltuielile extraordinare (la 0)
Rezultatul financiar
Rezultatul extraordinar
Veniturile extraordinare
(la 0)
n 2006/2005:
Rezultatul brut al exerciiului se concretizeaz n profit pe toat perioada analizat, n cretere de la un

an la altul, ntr-un ritm de cretere mai accentuat n 2006 (I 06/05 RBE = 115,56 % > I 05/04 RBE = 78,37 %) . Evoluia rezultatului
brut al exerciiului pe perioada analizat trebuie explicat prin prisma evoluiei veniturilor i cheltuielilor entitii, pe fiecare
element de venituri i cheltuieli, clasificate dup natur.
Pe total activitate, creterea rezultatului brut al exerciiului destul de semnificativ (de 22 %) se

datoreaz unei creteri a veniturilor totale comparativ cu o meninere aproape la acelai nivel a cheltuielile totale ale
entitii,n anul 2006 fa de anul 2004.
Pe cele 3 activiti ale entitii, creterea rezultatului brut al exerciiului s-a datorat:
creterii destul de semnificative a rezultatului exploatrii cu 188,75 % fa de 2005 datorit unei
creteri a veniturilor din exploatare de 24,6 % concomitent cu o meninere aproape nemodificat a nivelului cheltuielilor de
exploatare. (I 06/05 VEXP = 124,6 % > I 06/05 CT = 103,1 %) factori cu influen pozitiv asupra creterii rezultatului din
exploatare i i implicit asupra majorrii rezultatului brut al exerciiului
cresterii rezultatului financiar cu aproape 300 % datorat creterii veniturilor de natur financiar.
n cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:
Factori cu influen pozitiv ce au determinat creterea rezultatului brut al exerciiului:
Creterea a cifrei de aafaceri net cu aproape 1/5 din valoare realizat n anul precedent (I
06/05
CAN = 114,7 % )
Creterea veniturilor din vnzarea mrfurilor mai accentuat dect creterea cheltuielilor cu
mrfurile aferente (I 06/05VM = 142,1 % > I 06/05CD = 116,2 % )
Alte venituri din exploatare cresc fa de 2005 cu 15,9%
Cheltuielile cu personalul scad cu aprox 20 % I 06/05CP = 80,87 % datorit scderii

semnificative a volumului salariilor angajailor ca urmare a diminurii numrului de angajai cu aprox.13 %.
Volumul cheltuielilor cu ajustrile pentru deprecierea valorii activelor circulante scade cu mai
mult de dublul valorii acestora n perioda precedent datorit creterii mult mai accentuate a relurilor (anulrilor) de
depreciere comparativ cu creterea (majorarea)deprecierilor.(I 06/05AjAc= - 220,83 % ).
Impozitul pe profit creste fa de valoarea pe care o avea n 2005, adica 0, n 2006 acesta este de 90.566 lei.
Tab. 84. Evoluia performanelor pe perioada 2006/2005
Puncte forte
1. Global
Profit net al exerciiului,
Profit brut al exerciiului,
Producia exerciiului
Marja comercial (semnificativ)
Valoarea adugat
Crete capacitatea de autofinanare
2.Pe activiti
a.Activitatea de exploatare Rezultatul exploatrii
CAN
Puncte slabe
Impozit pe profit
Sold debitor 711

187
POSDRU/88/1.5/S/52614
veniturile din vnzarea mrfurilor mai accentuat

dect cheltuielilor cu mrfurile aferente
Venituri din producia de imobilizari
Alte venituri din exploatare (venituri din cedri de
active)
Ajustarea imobilizarilor
Chelt. cu prestaiile externe
Cheltuieli cu cedri de active
Alte chelt din exploatare si
cele cu materialele
Chelt cu personalul scdere semnificativ

Chelt. cu impozite i taxe
Ajustarilor privind AC
b. Activitatea financiar
cheltuieli cu dobanzi
c. Activitatea extraordinar
Cheltuielile extraordinare (la 0)
Rezultatul financiar
Rezultatul extraordinar
Veniturile extraordinare
(la 0)
Analiza structurii performanelor

Analiza structural a performanelor financiare pe baza rezultatului brut
Se constat c activitatea de exploatare genereaz ponderea semnificativ a rezultatului exerciiului, peste
80 %.
n 2005/2004 activitatea de exploatare tinde s piard mai mult teren n ce privete capacitatea de a genera
profit brut, n favoarea celorlalte activiti crora anul anterior li s-a acordat o importan superioar. Aceasta deoarece se
constat o pondere a rezultatului activitii de exploatare n total rezultat n scdere destul de pronunat de la un an la altul.
Cauzele constau n:
Pe de-o parte, scdere mai accentuat a rezultatului exploatrii comparativ cu creterea rezultatului
brut al exerciiului (I 05/04 REXP = 87,5 % I 05/04 RBE= 112,6 %)
Pe de alt parte, diminurii rezultatului financiar (cu aprox. 40 %) i a rezultatului extraordinar (cu
100 %) comparativ cu anul precedent (I 05/04 RF = 62,07 % i I 05/04 REXTR = 0 %)
n 2006/2005, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activiti se menine n linii generale acelai.
Cauzele constau n:
Pe de-o parte, creterea mai lent a rezultatului exploatrii comparativ cu creterea rezultatului brut al
06/05
exerciiului (I REXP = 111,24 % I 06/05 RBE= 112,37 %)
Pe de alt parte, n redresarea activitii financiare, aceasta finalizndu-se cu profit financiar n 2006
n cretere fa de anul precedent. (I 06/05 RF = 122,96 % > > I 05/04 RF = 62,07%).
Analiza structural a performanelor financiare pe baza veniturilor totale
n ce privete raportul structural efort (cheltuial)/efect (venit) pe total activitate i pe nivele:
Raportul ntre eforturile generale ale entitii (concretizate n cheltuieli totale) de a genera efecte generale
(sub form de venituri totale) se situeaz la un nivel puin peste 70 % pe toat perioada analizat, cu o uoar tendin de
ameliorare a raportului efort/efect n 2006, dup care se menine aproximativ n aceiai parametri.
n perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din aceast perioad
contribuie n principal mai buna gestionare a activitii de exploatare n aceast perioad, deoarece pe fondul meninerii
aproximativ a aceluiai volum de cheltuieli de exploatare se obin venituri din exploatare i implicit venituri totale n
cretere fa de anul anterior. (I 06/05 CT = 100,01 % i I 06/05 VEXP = 126,48 %, I 06/05 VT = 114,62 %).
n perioada 2006/2005, meninerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale aproximativ la
parametri anului anterior nu este nsoit de meninere a aceluiai raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea
188
POSDRU/88/1.5/S/52614
cheltuielilor din exploatare n total venituri totale crete uor n 2006/2005 (de la 69,55 % la 70,28 %), cretere
contrabalansat de scderea ponderii cheltuielilor financiare n total venituri, n aceiai perioad (de la 1,71 % la 1,21 %)
n ce privete raportul structural efect (venit)/efect (venit) pe total activitate i pe nivele:
Raportul ntre efectele generate de activitatea de exploatare (sub form de venituri din exploatare) i efecte
totale generate de ntreaga activitate (sub form de venituri totale) se situeaz la un nivel extrem de substanial, de peste 93
% pe toat perioada analizat, cu tendin de accentuare de la un an la altul.
Situaia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de
activitatea financiar i extraordinar, la obinerea de venituri totale.
Referitor la activitatea financiar, chiar dac cel puin n 2006 activitatea financiar cunoate o
redresare fa de anul precedent, veniturile activitii de exploatare cresc ntr-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural
genereaz un grad de participare a veniturilor financiare la obinerea de venituri totale, n scdere. (I 06/05 VF = 106,6 % I 06/05
VEXP = 123,5%, )
Referitor la activitatea extraordinar, aceasta este nul n 2005 i 2006. Privind structura
performanelor generale ale activitii, n perioda 2004-2006 sintetizm urmtoarele puncte forte/puncte slabe:
Tab 85. Evoluia structurii performanelor pe perioda 2004 -2006
Puncte forte
Puncte slabe
Activitatea de exploatare genereaz ponderea semnificativ a Activitatea financiar restrns mai ales n
rezultatului exerciiului, peste 80 %, n pe toat perioada 2005
analizat
Activitatea de exploatare furnizeaz peste 93 % din veniturile
Ponderea cheltuielilor financiare n total
totale, n pe toat perioada analizat
venituri n 2005/2004
Ponderea cheltuielilor totale n veniturile totale
Ponderea cheltuielilor financiare n total venituri n 2006/2005
Activitate extraordinar nesemnificativ
Analiza rentabilitii financiare
Se constat o diminuare a ratei rentabilitii financiare pe toat perioada de analiz, n medie cu 2 % de la
un an la altul, situaie ce reflect o diminuare a eficienei utilizrii capitalurilor acionarilor, de la un an la altul. Cauzele
constau ntr-o cretere mult mai lent a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creterea surselor
proprii altele dect rezultatul net al exerciiului. Privit prin prisma modelului multiplicativ al ROE (
ROE MP x K AB x LF
RNE CAN
AB
x
x
) evoluia nefavorabil a ratei rentabilitii financiare este cauzat de
CAN
AB CPR
urmtorii factori:
Diminuarea marjei profitului net pe toat perioada analizat - influen negativ asupra ratei
rentabilitii financiare.
Diminuarea vitezei de rotaie a activelor totale pe toat perioada analizat, cu un ritm de scdere
mai accentuat n 2005 - influen negativ, asupra ratei rentabilitii financiare.
Gradul de finanare a activelor entitii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte mult n
2005 (- influen pozitiva asupra ratei rentabilitii financiar, ns nesemnificativ comparativ cu influena negativ a celorlai
factori din model). n 2006, acesta crete semnificativ comparativ cu perioada precedent, ceea ce genereaz o influen
negativ, de asemenea substanial n direcia reducerii ratei rentabilitii financiare.
Analiza rentabilitii economice
i n ce privete modul de utilizare a resurselor entitii se constat o diminuare sistematic a valorii
majoritii ratelor de rentabilitate economic, pe toat perioada analizat. (rata rentabilitii economice, rata rentabilitii
activelor, rata profitabilitii activelor, rata profitabilitii vnzrilor). Pe fondul creterii profiturilor societii de la un an la
189
POSDRU/88/1.5/S/52614
altul, scderea ratelor de rentabilitate economic este explicat prin creterea mult mai accentuat a resurselor care au
concurat la obinerea unor efecte ntr-un ritm de cretere mai puin accentuate.
Exist o singur excepie de la cele prezentate mai sus i anume rata rentabilitii generale, care se afl n
uoar cretere n 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezint volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale n
2006 comparativ cu anul precedent, n condiiile n care rezultatul net al exerciiului a cunoscut o cretere semnificativ,
Mergnd pe filiera factorilor de influen, situaia se explic prin:
Reducerea semnificativ a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionri a
stocurilor de materiale n 2006)
Reducerea semnificativ a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurrilor de personal
masive, aplicate n 2005.
Analiza rentabilitii investiiilor de capital
Rezultatul pe aciune (EPS) evolueaz n cretere pe toat perioada analizat.
Coeficientul de capitalizare bursier (P/E) nregistreaz ns o uoar diminuare de la un

an la altul. Indicatorul exprim o ncredere a investitorilor n viitorul firmei diminuat, situaie valabil ns pentru tot mediul
economic investiional, nc ntr-o form incipient. Se constat ns c de la inceputul anului 2006 aciunile AVICOLA
BUZAU au urmat tendina general de crestere a pieei.
Raportul valoare de pia/valoare contabil aciune reflect o valoare de pia aciunilor

de peste 4,5 ori mai mare dect valoarea contabil, i de asemenea raportul evolueaz favorabil (n cretere). Indicatorul
reflect astfel o entitate bine condus i cu posibiliti de cretere, de cretere n viitor.
Valoarea dividendelor ce revin pe o aciune (DIVA) este de asemenea n cretere de la un

an la altul
Randamentul dividendelor (RDIV) evolueaz de asemenea n cretere de la un an la

altul, ceea ce reflect un ctig ncasat de acionari n urma investiiilor n aciunile entitii, n cretere.
Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflect un nivel suficient al profiturilor

pentru a se acorda dividende ct i pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depete semnificativ pragul de 250 %
considerat minim acceptat, chiar dac n 2006 nregistreaz o uoar diminuare.
Pe fondul unei diminuri ale ratelor interne de rentabilitate economic i financiare, per ansamblu ncrederea pe
care o genereaz societatea analizat n ochii investitorilor este una semnificativ, ceea ce reflect o entitate cu reale
posibiliti de cretere n viitor.
Analiza fluxurilor de trezorerie
Societatea analizat este ncadrat la categoria entiti mari astfel c aceasta este obligat s raporteze situaiile
financiare n formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de ntocmit i raportat. Ca atare Situaia
fluxurilor de trezorerie este ntocmit i raportat prin situaiile financiare anuale ale societii analizate
Constatm c metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirect.
Pentru o interpretare pertinent a datelor s-ar impune o analiza factorial a trezoreriei pe cauzele generatoare
(activitatea de exploatare, investiii i finanare) de-a lungul celor trei ani analizai:
Tab 86. Fluxuri
2004
2005
2006
TR
149,2 %
81,25 %
102,6 %
TR (exploatare)
264,2 %
149,6 %
150,35 %
TR (investiii)
- 48,6 %
-136,5 %
104,5 %
I TR (finanare)
-38,4 %
-151,80 %
101,2 %
Se poate constata c ntreprinderea realizeaz un excedent de trezorerie pe toat perioada de analiz,
excedent ns mult accentuat ca mrime absolut 2006.
Pe toat perioada analizat, se constat c activitatea de exploatare contribuie n mod exclusiv la obinerea
de excedent de trezorerie, finalizndu-se cu excedent pe toat perioada, cu un nivel mult mai pronunat n valoare absolut
n 2006.
190
POSDRU/88/1.5/S/52614
Activitatea de investiii i finanare genereaz ambele deficit de trezorerie, pe toat perioada de analiz. Se
observ per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiii i o adncire a deficitului de trezorerie la activitatea
de finanare.
n 2004 se constat un excedent de trezorerie, n cretere foarte accentuat fa de anul precedent (de mai
mult de 5 ori). Prin prisma celor 3 activiti generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total
activitate se explic astfel:
Activitatea de exploatare genereaz un excedent de trezorerie, destul de substanial i care a
contribuit n mod favorabil i exclusiv la creterea trezoreriei generale a entitii, cu un ritm de cretere extrem de substanial
(de 264,2 %). Ca i cauze cu influen foarte favorabil am putea meniona ritmul de ncasare mai accentuat al creanelor
comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din aceast perioad.
Privind activitatea de investiii n 2004 constatm c ea se finalizeaz cu deficit de trezorerie
cauzat de efectuarea unor pli privind achiziionarea de imobilizri mai mari dect ncasrile din vnzarea de imobilizri i
din ncasrile de dobnzi. Influena asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducnd la scderea acesteia cu 48,6
% comparativ cu anul precedent.
Activitatea de finanare se ncheie cu deficit de trezorerie datorit unor achitri de rate de credit
precum i datorit unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende n acest an. Influena asupra trezoreriei
generale este de asemenea una negativa, ducnd la scderea acesteia cu 38,4 % comparativ cu anul precedent.
n 2005 activitatea entitii analizate se finalizeaz cu excedent de trezorerie, n scdere fa de cel realizat
anterior, ntr-un ritm de scdere de 71,25 %. Pe cele 3 activiti, trezoreria se genereaz astfel:
Excedentul obinut se realizeaz exclusiv pe seama activitii de exploatare observnd c o
gestionare mai bun a stocurilor influeneaz favorabil asupra trezoreriei n timp ce gestionarea raportului creane/datorii are
implicaii negative asupra trezoreriei.
Remarcm n 2005 un volum mult mai accentuat al investiiilor n imobilizri contrabalansat de
un volum al dobnzilor ncasate destul de mare, existnd n final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiii
destul de accentuat.
Activitatea de finanare genereaz un pronunat deficit datorit unui volum mult mai mare de
disponibiliti alocate remunerrii proprietarilor n 2005 comparativ cu anul precedent.
n 2006 se obine un excedent de trezorerie foarte accentuat, i n cretere fa de anul trecut cu 82,06 %.
Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedeni, constatm c n acest an excedentul are valoarea absolut
cea mai pronunat. Pe cele 3 activiti, trezoreria se genereaz astfel:
Activitatea de exploatare este i n acest an principala generatoare de trezorerie excedentar,
ducnd la o cretere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicaiile trebuie cutate ntr-un volum foarte mare al provizioanelor i
deprecierilor constate n acest an precum i ntr-o majorare a datoriilor care au generat acumulri de trezorerie.
Remarcm n acest an c cel mai mare deficit de trezorerie este generat de activitatea de finanare
datorit unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care genereaz o diminuare semnificativ a volumul
trezoreriei generate n acest an, respectiv cu 37,29 %)
Activitatea investiional realizeaz n acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situaie datorat
pe de-o parte reducerii plilor aferente noilor achiziii i pe de alt parte creterii dobnzilor ncasate n contul
disponibilitilor fructificate prin depozite bancare.
Activitatea societii este generatoare de excedent de trezorerie scade n 2005,dar se remarc un ritm de cretere
substanial mai ales n 2006.
Analiza riscului de faliment
Se poate constata c potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fr dificulti financiare pe toi anii
analizai (Z > 3) dei situaia cunoate o uoar nrutire n timp. Oricum ntreprinderea nu apare ca fiind total lipsit de
dificulti financiare dat fiind valoarea lui Z foarte apropiat de limita de 3 care realizeaz diferenierea ntre cele dou
stri .
Potrivit modelului Canon-Holder starea financiar a ntreprinderii de-a lungul celor trei ani se prezint
mult mai consolidat. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaie a intervalelor de siguran financiar. i evoluia
191
POSDRU/88/1.5/S/52614
strii financiare difer dup acest model constatnd n acest caz c ntreprinderea obine cele mai bune performane n 2006
iar n 2005, dimpotriv, scorul performanelor este cel mai sczut.
Situaia financiar a entitii apare ca fiind una favorabil, fr dificulti financiare. Pentru rezultate mai
pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesitilor concrete ale economiei romneti. n lipsa
acestora, concluziile trebuie corelate i integrate n concluziile generate de analiza extensiva realizata n capitolele
anterioare.
Tab 87. Analiza bonitaii bancare a SC AVICOLA BUZAU S.A.
PUNCTE TARI
OPORTUNITI
Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate,

Politica de dividend aproape previzibil.
PUNCTE SLABE
Valoare mare a creanelor.
Mrirea cotei de pia,

Expansiune pe pieele strine.
AMENINRI
Ameninri minime in ceea ce priveste restituirea creantelor
RIR = 1 supraunitar; nu reprezinta o problem va SC AVICOLA BUZAU S.A s se imprumute de pe piaa

bancar, fapt dovedit prin asigurarea cofinanrii pentru proiectul de investiii relizat prin SAPARD.
6. SC AGRO DEVELOPMENT SRL (Proict SAPARD 2006 Modernizare ferma avicola - S.C. Agro
Development S.R.L., com. Baiculesti jud. Arges - chelt eligibile 854.573,86 Euro - fr cofinantare prin programe
naionale)
Oras: Zigoneni
Adresa: 59 Zigoneni; Cod Postal: 117076; Cod Unic de Identificare: RO 11071430
Stare societate : INREGISTRAT din data 23 Mai 2002
Evolutia profitabilitatii pentru AGRO DEVELOPMENT SRL
Informatii Generale preluate la data de 11-Apr-2010
Ultima Inregistrare la ANAF: 18 Iulie 2008
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 18 Iulie 2008
Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data de 01-01-2007
Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane
juridice sau fizice 01-01-2007
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor
incepand cu data de 01-01-2003
SC AGRO DEVELOPMENT SRL - Date Economice
Profitul net: 3,250,379 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 3,755,649 Lei
192
POSDRU/88/1.5/S/52614

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din Cresterea pasarilor Fig 18. Diagrama reyultate financiare
Venituri in avans 464,348 Lei
Capital social subscris si varsat: 8,979,350 Lei
Tab. 88 . indicatori financiari AGRO DEVELOPMENT SRL
An
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
Cifra de
afaceri
38,523,608
42,192,407
30,379,859
28,099,681
11,658,361
8,188,440
13,943,824
5,127,561
12,011,969
648,916
Datorii
Stocuri
Venituri
Cheltuieli
2,107,227
7,620,151
9,265,639
5,671,739
4,912,752
2,833,817
2,482,045
6,773,054
5,591,476
1,711,401
2,836,740
5,822,258
8,521,388
3,217,687
2,998,473
5,544,187
4,518,383
2,739,370
2,375,452
0
38,045,583
41,732,411
36,196,960
29,470,793
11,250,292
10,460,205
13,292,478
6,988,848
28,276,397
652,087
34,289,934
37,749,684
35,867,958
29,305,752
11,707,630
9,740,980
12,374,607
6,842,763
29,997,981
642,644
Profit net/
Profit Brut/
Pierdere neta Pierdere bruta
3,250,379
3,755,649
3,462,782
3,982,727
277,902
329,002
120,906
165,041
-457,338
-457,338
719,225
719,225
917,871
917,871
146,086
146,086
-1,721,584
-1,721,584
800
9,443
Activ
Active
Disponibilitati
Salariati
Capitaluri
imobilizate circulante
banesti
12,256,208 3,399,356
89
65,638 13,083,989
14,761,981 8,368,058
166
252,565 12,806,145
10,653,594 10,239,653
137
236,103 9,300,744
8,775,070 5,919,511
145
66,939 9,022,842
9,009,485 4,562,292
113
6,889 8,659,025
5,789,546 6,160,634
101
15,804 9,116,363
5,120,902 5,758,282
114
61,161 8,397,139
10,272,919 3,956,268
117
13,484 7,479,268
8,982,682 3,922,532
0
144,915 7,333,182
661,811 1,091,013
0
5,448
77,894
Capital
Social
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
8,979,350
2,400
Tab 89. Indicatori financiari 2001 AGRO DEVELOPMENT SRL

Tipul deactivitate,conform clasificarii CAENdin 2001:Productia,prelucrarea siconservarea carnii
Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
648,916 Lei
800 Lei
0 Lei
9,443 Lei
0 Lei
0 angajati
0 Lei
1,711,401 Lei
642,644 Lei
652,087 Lei
661,811 Lei
1,091,013 Lei
0 Lei
0 Lei
193
POSDRU/88/1.5/S/52614
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
656,130 Lei
429,435 Lei
0 Lei
77,894 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
2,400 Lei
Tab. 90 Indicatori financiari 2002 AGRO DEVELOPMENT SRL

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2002: Produse pe baza de carne (inclusiv din carne de pasare)
Cifra de faceri
12,011,969 Lei
Profitul net
0 Lei
Pierdere net
1,721,584 Lei
Profit brut
0 Lei
Pierdere brut
1,721,584 Lei
Salariati
0 angajati
Pierderea neta
0 Lei
Datorii Total
5,591,476 Lei
Cheltuieli totale
29,997,981 Lei
Venituri totale
28,276,397 Lei
8,982,682 Lei
3,922,532 Lei
Stocuri
2,375,452 Lei
0 Lei
Creante
806,159 Lei
Cheltuieli in avans
617,915 Lei
Venituri in avans
0 Lei
Capitaluri
7,333,182 Lei
Patrimoniul regiei
0 Lei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei
Tab. 91. Indicatori financiari 2003 AGRO DEVELOPMENT SRL
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din 2003:
Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
5,127,561 Lei
146,086 Lei
0 Lei
146,086 Lei
0 Lei
117 angajati
0 Lei
6,773,054 Lei
194
POSDRU/88/1.5/S/52614
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
6,842,763 Lei
6,988,848 Lei
10,272,919 Lei
3,956,268 Lei
2,739,370 Lei
0 Lei
1,203,413 Lei
0 Lei
0 Lei
7,479,268 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
13,943,824 Lei
917,871 Lei
0 Lei
917,871 Lei
0 Lei
114 angajati
0 Lei
2,482,045 Lei
12,374,607 Lei
13,292,478 Lei
5,120,902 Lei
5,758,282 Lei
4,518,383 Lei
0 Lei
1,178,739 Lei
0 Lei
0 Lei
8,397,139 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
8,188,440 Lei
719,225 Lei
0 Lei
195
POSDRU/88/1.5/S/52614
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
719,225 Lei
0 Lei
101 angajati
0 Lei
2,833,817 Lei
9,740,980 Lei
10,460,205 Lei
5,789,546 Lei
6,160,634 Lei
5,544,187 Lei
0 Lei
600,643 Lei
0 Lei
0 Lei
9,116,363 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
11,658,361 Lei
0 Lei
457,338 Lei
0 Lei
457,338 Lei
113 angajati
0 Lei
4,912,752 Lei
11,707,630 Lei
11,250,292 Lei
9,009,485 Lei
4,562,292 Lei
2,998,473 Lei
0 Lei
1,556,930 Lei
0 Lei
0 Lei
8,659,025 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei
196
POSDRU/88/1.5/S/52614

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
28,099,681 Lei
120,906 Lei
0 Lei
165,041 Lei
0 Lei
145 angajati
0 Lei
5,671,739 Lei
29,305,752 Lei
29,470,793 Lei
8,775,070 Lei
5,919,511 Lei
3,217,687 Lei
0 Lei
2,634,885 Lei
0 Lei
0 Lei
9,022,842 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
30,379,859 Lei
277,902 Lei
0 Lei
329,002 Lei
0 Lei
137 angajati
0 Lei
9,265,639 Lei
35,867,958 Lei
36,196,960 Lei
10,653,594 Lei
10,239,653 Lei
8,521,388 Lei
0 Lei
1,482,162 Lei
56,274 Lei
2,383,138 Lei
9,300,744 Lei
197
POSDRU/88/1.5/S/52614
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
42,192,407 Lei
3,462,782 Lei
0 Lei
3,982,727 Lei
0 Lei
166 angajati
0 Lei
7,620,151 Lei
37,749,684 Lei
41,732,411 Lei
14,761,981 Lei
8,368,058 Lei
5,822,258 Lei
0 Lei
2,293,235 Lei
7,503 Lei
2,711,246 Lei
12,806,145 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei
Tab 98. Indicatori financiari 2010 AGRO DEVELOPMENT SRL

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
38,523,608 Lei
3,250,379 Lei
0 Lei
3,755,649 Lei
0 Lei
89 angajati
0 Lei
2,107,227 Lei
34,289,934 Lei
38,045,583 Lei
12,256,208 Lei
3,399,356 Lei
2,836,740 Lei
198
POSDRU/88/1.5/S/52614

Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
0 Lei
496,978 Lei
0 Lei
464,348 Lei
13,083,989 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
8,979,350 Lei
Fig 19 Statistici firma
199
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fig. 20 Diagrama rezultatelor economice
7. SC SAMAVIA SRL (Proict SAPARD 2006 Construcie ferma de cretere apuilor de carne i construcii
anexe n localitatea Iojib, com medieul aurit, jud. Satu Mare - chelt eligibile 554.877,71Euro Cofinanare
Fermierul 2006 cf Legii. nr 231/2005 )
Judet: Satu Mare
Oras: Mediesu Aurit
Adresa: Str. PRIMAVERII 1 Mediesu Aurit
Cod Postal: 447185
Telefon: - (Ajutor*)
200
POSDRU/88/1.5/S/52614
Fax: Cod Unic de Identificare: RO 18437211

Stare societate : INREGISTRAT din data 01 Martie 2006
Ultima Inregistrare la ANAF: 22 Ianuarie 2009
Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF 22 Ianuarie 2009
SC SAMAVIA SRL - Date Economice

Cifra de faceri: 6,333,988 Lei
Profitul net: 72,221 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Cresterea pasarilor
Cheltuieli in avans 17,106 Lei
Capital social subscris si varsat: 240 Lei
Fig 21. Evoluia profitului brut
Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL

Cifra de
Profit net/ Profit Brut/
Activ
Active
Disponibilitati
Capital
Datorii Stocuri Venituri Cheltuieli
Salariati
Capitaluri
afaceri
Pierdere neta Pierdere bruta imobilizate circulante
banesti
Social
2009 6,333,988 6,331,714 622,938 8,133,224 8,047,247
72,221
85,977 5,049,054 3,532,822
10
1,270,495 517,766
240
An
201
POSDRU/88/1.5/S/52614
2008 2,416,864 6,496,960 868,403 3,228,022 3,153,904

2007 109,454 4,868,845 1,701,429 110,285 86,027
2006 16,807
7,176
11 16,809 20,623
62,087
20,377
-3,814
74,118 4,955,199 3,656,372

24,258 3,128,336 2,123,968
-3,814
2,879
693
9
0
0
49,975 445,545
222,928 383,459
682 -3,604
240
240
21
Tab 101 Poziia ca Beneficiar Fermierul 2006

BANCA
Nr.crt.
31.39
Jud.
SM
Agent economic
SC SAMAVIA SRL
BCR J475
Nr. / data
contract de credit
Msura
3.1
Valoarea credit
aprobat (RON)
28614/28.08.07
Tab. 102. Indicatori financiari 2006 SAMAVIA SRL

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
709.480,00
16,807 Lei
0 Lei
3,814 Lei
0 Lei
3,814 Lei
0 angajati
0 Lei
7,176 Lei
20,623 Lei
16,809 Lei
2,879 Lei
693 Lei
11 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
-3,604 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
210 Lei
109,454 Lei
20,377 Lei
0 Lei
24,258 Lei
0 Lei
0 angajati
0 Lei
4,868,845 Lei
86,027 Lei
110,285 Lei
202
POSDRU/88/1.5/S/52614

Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
3,128,336 Lei
2,123,968 Lei
1,701,429 Lei
0 Lei
199,611 Lei
0 Lei
0 Lei
383,459 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240 Lei
Tab 104. Indicatori financiari 2008 SAMAVIA SRL

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
2,416,864 Lei
62,087 Lei
0 Lei
74,118 Lei
0 Lei
9 angajati
0 Lei
6,496,960 Lei
3,153,904 Lei
3,228,022 Lei
4,955,199 Lei
3,656,372 Lei
868,403 Lei
0 Lei
2,737,994 Lei
219,260 Lei
1,888,326 Lei
445,545 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240 Lei

Cifra de faceri
Profitul net
Pierdere net
Profit brut
Pierdere brut
6,333,988 Lei
72,221 Lei
0 Lei
85,977 Lei
0 Lei
203
POSDRU/88/1.5/S/52614
Salariati
Pierderea neta
Datorii Total
Cheltuieli totale
Venituri totale
Stocuri
Creante
Cheltuieli in avans
Venituri in avans
Capitaluri
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
10 angajati
0 Lei
6,331,714 Lei
8,047,247 Lei
8,133,224 Lei
5,049,054 Lei
3,532,822 Lei
622,938 Lei
0 Lei
1,639,389 Lei
17,106 Lei
1,749,502 Lei
517,766 Lei
0 Lei
0 Lei
0 Lei
240 Lei
Fig 22 indicatori economici SAMAVIA
Fig 23 Statistici firm
204
POSDRU/88/1.5/S/52614
205
POSDRU/88/1.5/S/52614
Foto1. imagini din faza de construcie a investiiei
Foto 2 Faze intermediare
Foto 3 Aspet initial
206
POSDRU/88/1.5/S/52614
Foto. 4 Imagini din timpul construciei
Samavia - Productie si dezvoltare ferma pui

Procesul tehnologic Dup achiziionarea puilor, acetia sunt introdui n cele 3 hale special amenajate pentru cretere i
ngrare. n decursul a 42 de zile puii sunt monitorizai, vaccinai, vitaminizai de personal specializat, societatea avand
ncheiat contract de prestare de servicii cu medic veterinar care impreuna cu seful de ferma supravegheaz procesul de
cretere i dezvoltare a psrilor pe ntreg ciclul de producie iar abatorizarea se realizeaz n abatoare autorizate sanitar
veterinar.
Locaie: Comuna Apa este situata in partea de est a judetului Satu Mare, in vecinatatea judetului Maramures, la o
distanta de 38 km de Satu Mare, pe drumul european E671.
Din punct de vedere administrativ, comuna cuprinde trei sate si anume Apa centrul administrativ al comunei,
Someseni, Lunca Apei.
Prima atestare documentara a localitatii Apa apare in anul 1215 in lucrarea lui Makrai, - A Kozepcori Szatmar
Magye.
Biserica Reformata, inconjurata de un zid de aparare inalt de 2 m, are turnul in stil gotic, datand din sec.XI XVI,
declarat monument istoric.
Biserica Ortodoxa - Pogorarea Sf. Duh - din Apa, zidita din piatra si caramida, a fost ridicata intre 1848-1863, din
initiativa enoriasilor, alaturi de cea din lemn , inaltata in cinstea -Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril-.
Comuna Apa poarta amprenta marelui carturar si patriot Vasile Lucaciu, fiu al satului.
Cap. III Investiii Realizate i Sursele De Finanare Accesate
Explataiile avicole calificate pentru analiza economic propus au realizat n perioada 2005 2010 proiecte de
investiii privind producia avicol utiliznd diverse surse de finanare existente pe piaa romneasc. Astfel sunt 2 inteprinderi
avicole care au realizat proiecte de investiii constnd n achiziia de material biologic pentru popularea fermelor de gini
outoare respectiv achiziia de puicue de inlocuire-, 2 uniti de cretere i exploatarea psrilor care au realizat proiecte de
207
POSDRU/88/1.5/S/52614
modernizare sau construcie ferme avicole prin msura 121 din PNDR, 2 exploataii cu proiecte de investiii realizate prin
Programul SAPARD cu utilizarea surselor proprii de cofinanare i 1 exploataie care a realizat un proiect de investiii pe
masura 3.1. din PNADR ( SAPARD) cu accesarea Finanrii prin Programul Fermierul 20096 (sprijin de stat pentru
realizarea investiiilor n agricultur.)
Investiiile realizate se incadreaz in categoria investiii pentru infiinarea i modernizarea exploataiilor agricole i au
in comun utilizarea componentei de finanare nerambursabil din fonduri Europene sau similarea acestora.
n tabelul de mai jos vor fi prezentate pe scurt obiectivele de investiii realizate.
Tab. 106. obiectivele de investiii
Beneficiar
0 1
Valoaretotal
Euro
4
Perioadaderealizare
3
SCAVICOMBPRIMASRL
SCIMPORTEXPORTPAL
MARSRL
Obiectivuldeinvestiii
2
Achiziiaa50.001puicuedeozipentruinlocuireefectivdegainioutoare
nexploataie
Achiziia a 135.000 puicue Hisexde ozipentruinlocuire efectivde gaini
outoarenexploataie
SCGOLDENGALINASRL
Constituirefermaginiouconsumnsistemintensiv
mai2009-iulie2010
SCSAGEM SRL
Modernizarefermavicolpuibroiler
mai2009-ianuarie2011
1.293.072,00
1.000.000,00
Reabilitarefermadecreterepuzidecarne
aprilie2006-iunie2007
1.926.858,66
963.430,00
SCAVICOLABUZUSA
SCAGRODEVELOPEMENT
SRL
Modernizarefermavicolcucircuitinchispentrupuidecarne
aprilie2007-august2010
1.709.147,72
854.573,86
SCSAMAVIASRL
ConstrucieFermedecreterepuidecarne iconstruciianexe
1.109.755,42
7.488.804,35
554.877,71
4.388.758,85
Aprilie-Iunie2009
Decembrie2009martie2010
august2007mai2010
Fdneramb.Euro
5
27.500,55
13.750,28
216745,84
108.372,92
1.417.616,00
999.700,00
Fig. 24. Exemplu de plan de afaceri (pentru achiziia de material biologic la SC AVICOMB PRIMA SRL )
208
POSDRU/88/1.5/S/52614
209
POSDRU/88/1.5/S/52614
210
POSDRU/88/1.5/S/52614
211
POSDRU/88/1.5/S/52614
212
POSDRU/88/1.5/S/52614
Exemplu de aviz de plat i de aviz favorabil condiie pentru accesarea credditului fermierul
Adeverine necesare pentru accesare
213
POSDRU/88/1.5/S/52614
214
POSDRU/88/1.5/S/52614
Diploma de studii care atesta pregtirea in domeniu a administratorului sau proprietarului

215
POSDRU/88/1.5/S/52614
Documentul de plata ( factura )

216
POSDRU/88/1.5/S/52614
217
POSDRU/88/1.5/S/52614
218
POSDRU/88/1.5/S/52614
219
POSDRU/88/1.5/S/52614
220
POSDRU/88/1.5/S/52614
221
POSDRU/88/1.5/S/52614
222
POSDRU/88/1.5/S/52614
223
POSDRU/88/1.5/S/52614
224
POSDRU/88/1.5/S/52614
Graficul de rambursare a creditului

Acest priect de investiii a fost finanat integral n baza
Legii 231/2005 credite pentru achiziionarea de material biologic
pentru prima populare a fermei Investiii Directe, ca i proiectul nr.
2, iar proiectul nr 7 a fost finanat prin componenta de creditare a
contrubuiei proprii pentru realizarea proiectelor SAPARD.
Acest tip de credite au caractesitici specifice dezvoltate pe
larg in referatul nr. II dina care amintim:
Fondul pentru creditarea investiiilor, constituit la dispoziia
MAPDR conform art. 1 din Legea nr. 231/2005, accesat i derulat
225
POSDRU/88/1.5/S/52614
de ctre instituiile selectate8, poate fi utilizat de beneficiarii prevzui la art. 6 pentru investiii n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole investiii directe - , precum i pentru completarea
sumelor necesare cofinanrii proiectelor de investiii finanate din fonduri nerambursabile n cadrul unor programe
comunitare i naionale sau n completarea creditelor acordate de instituiile de credit din surse proprii9 cofinanare.
Cofinanarea msurilor SAPARD i investiiile directe au cunoscut trei etape succesive, reglementate n baza unui
ordin anual emis de ministrul agriculturii pentru anii 2005, 2006 i 2007 .
Asigurarea Contribuiei proprii prin credite din fonduri publice naionale
Obiectivul de investiii - cofinanarea msurilor SAPARD - a fost abordat n anii 2005 i 2006, cunoscut fiind
faptul ca proiectele pe SAPARD trebuiau depuse cel trziu pn la data de 31 iulie 2006, derularea acestora i realizarea
propriu-zis a investiiei fiind posibile, ns, i ulterior acestei date.
Astfel, primul ordin emis a fost OM nr. 979/2005 care stabilea urmtoarele obiective i plafoanele acordate ce pot
beneficia de finanare din creditele acordate de instituiile selectate n condiiile Legii nr. 231/2005, respectiv :
a) pentru msura 1.1 din Programul SAPARD mbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i
piscicole : carne 250.000 , lapte i produse lactate 250.000 , vin 150.000 , fructe i legume 150.000 , pete i
produse piscicole 150.000 i plante textile 150.000 , plafonul calculndu-se cu echivalare n lei la momentul
acordrii creditului ;
b) pentru msura 3.1 din Programul SAPARD investiii n exploataiile agricole : horticultur ( din care
floricultur 1,5 % ) 30.000 , viticultur 50.000 , pomicultur 40.000 , sere 150.000 , ferme de vaci de
lapte/bivolie 40.000 , cretere i ngrare de taurine 40.000 , ferme de oi/capre 40.000 , ngrtorii de berbecui
40.000 , ferme de porci 40.000 i ferme de psri 40.000 ;
c) pentru msura 3.4 din Programul SAPARD dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care s
genereze activiti multiple i venituri alternative : servicii agricole 50.000 , acvacultur 100.000 i procesarea, la
nivelul fermei, a produselor tradiionale i/sau ecologice 100.000 .
De menionat c, dei valoarea investiiei este calculat n Euro, la momentul acordrii creditului se face
echivalarea n lei la nivelul de schimb valutar valabil pentru data respectv.
Suma alocat n baza acestui ordin pentru anul 2005 a fost, conform art. 1, alin. (2), de 30 milioane Ron.
O.M. nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investitii, criteriile tehnice de acordare, precum si
plafonul maxim al creditelor ce se acorda n anul 2006, n conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor n
agricultur, stabilete suma alocat Fondului pentru creditarea investiiilor n anul 2006, ce se asigur de la bugetul de stat
prin bugetul aprobat MAPDR, la valoarea de 700 milioane lei, din care 600 milioane sunt repartizate cofinanrilor
proiectelor SAPARD.
Conform art. 2, alin. (1) din ordin, lista obiectivelor de investiii din Programul SAPARD care se cofinaneaz i
plafoanele maxime ale creditelor acordate de instituiile selectate beneficiarilor de credite prevzui la art. 6 din Legea nr.
231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur sunt stabilite n anexa nr. 1. , ce face parte din prezentul ordin10
Finanarea obiectivelor de investiii din Programul SAPARD se face cu respectarea prevederilor fielor tehnice ale
msurilor, ale cheltuielilor eligibile, precum i ale procedurilor de implementare tehnic i financiar elaborate de Agenia
SAPARD, iar plafoanele maxime ale creditelor se majoreaz cu cel mult 20% numai pentru acoperirea cheltuielilor privind
decontarea taxei pe valoarea adugat, a taxelor vamale i de import., a comisioanelor bancare, precum i a costurilor de
garanie aferente implementrii proiectului din fonduri SAPARD.
Confom anexei nr. 1, au fost stabilite urmtoarele obiective de investiii din cadrul Programului SAPARD, detaliate
, ca i anterior, pe msuri, precum i plafonul maxim de creditare a acestora, respectiv :
a) pentru msura 1.1 mbuntirea prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole : carne 750.000
, lapte i produse lactate 750.000 , vin 750.000 , fructe, legume i cartofi 750.000 , pete i produse piscicole
750.000 , plante textile 750.000 , cereale 750.000 i oleaginoase 750.000 ;
8
Legea nr. 231/2005privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,

piscicultur, precum i n activiti nonagricole, art. 4
9
Idem , art. 3, alin (2)
10
OM nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii, criteriile tehnice de acordare, precum i
plafonul maxim al creditelor ce se acord n anul 2006, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur, art. 5
226
POSDRU/88/1.5/S/52614
b) pentru msura 3.1 investiii n exploataii agricole : culturi de cmp 150.000 , horticultur ( din care
floricultur 1,5% ) 150.000 , viticultur 150.000 , pomicultur 150.000 , sere 250.000 , ferme de vaci de
lapte/bivolie 150.000 , cretere i ngrare taurine 150.000 , ferme de oi/capre 150.000 , ngrtorii de berbecui
100.000 , ferme de porci 150.000 , ferme de psri 200.000 i alte ferme vegetale i de cretere a animalelor i
psrilor specializate n obinerea de produse pentru consumul uman 100.000 ;
c) pentru msura 3.4 dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care s genereze activiti multiple i
venituri alternative : servicii agricole 100.000 , acvacultur 250.000 , alte tipuri de activiti turistice n spaiul rural
100.000 , activiti meteuguri, procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olrit, brodat, mpletit, pielrie, papur i
rchit, instrumente muzicale 100.000 , alte activiti : sericicultur, apicultur, cultivarea ciupercilor, procesarea
ciupercilor, procesarea fructelor de pdure i de arbuti fructiferi, procesarea plantelor medicinale i aromatice, melci i
broate 100.000 i procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiionale i/sau ecologice 250.000 .
Dup cum se observ, dezvoltarea ariei de finanare prin Fermierul a cunoscut o cretere absolut, att n ceea ce
privete obiectivele de investiii care sunt cofinanate ( fa de anul precedent, unde erau finanate 19 obiective, anul 2006
finana un numr de 32 obiective de investiii ) ct mai ales, n ceea ce privete suma alocat n total programului ( 700
milioane Ron spre deosebire de anul 2005, an n care s-au alocat 30 milioane RON !!! ) i plafoanele maxime de creditare
( dac suma maxim pn la care se putea acorda cofinanare era n anul 2005 de 250.000 , n anul urmtor, aceast sum
a fost mrit la nivelul de 750.000 ). Se evideniaz, aadar, primele semne ale succesului implementrii Programului
Fermierul la nu mai puin de 1 an de la adoptarea Legii nr. 231/2005.
Investiii directe
La nceputul derulrii Programului Fermierul, s-a avut n vedere punerea la dispoziia celor care vroiau sa
beneficieze de fondurile acordate prin SAPARD de la UE, a unui instrument care sa-i ajute la demararea proiectului prin
asigurarea unui ajutor financiar n condiii foarte avantajoase, cunoscut fiind problema lipsei cofinanrii private.
Astfel, OM nr. 979/2005 a stabilit ajutor financiar numai pentru obiective de investiii eligibile prin Programul
SAPARD, nu i pentru proiecte de investiii neeligibile.
Acumulnd experiena derulrii fondurilor pe anul 2005 i observnd succesul obinut prin implementarea Legii
nr. 231/2005 pe partea de cofinanare, autoritile responsabile cu elaborarea OM nr. 100/2006 au prevzut, n anexa nr. 2, o
list cu proiecte de investiii directe, care nu sunt eligibile n cadrul Programului SAPARD, precum i plafoanele maxime
ale creditelor acordate n anul 2006, astfel :
a) achiziionarea de tractoare agricole noi 15.000 /proiect ;
b) achiziionarea de maini i utilaje agricole pentru ferme vegetale i zootehnice 5.000 /proiect ;
c) investiii n depozite pentru cereale i oleaginoase 30.000 /proiect ;
d) achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline
35.000 /proiect, caprine i ngrtorii de taurine 10.000 /proiect, ovine, ngrtorii de berbecui sau de porci 20.000
/proiect i gini outoare, pui de carne sau strui 5.000 /proiect.
Datorit faptului c pentru proiectele SAPARD erau nfiinate Agenii SAPARD, devenite ulterior Agenii de Pli
pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, care aveau obligaia de a verifica investiia, de la nivelul de proiect pn la finalizarea i
punerea n funciune, chiar i ulterior, n cazul investiiilor directe a fost necesar impunerea anumitor condiii care s asigure
controlul asupra investiiilor efectuate.
Astfel, n OM nr. 100/2006, n anexa nr. 3, sunt prezentate o serie de reguli, referitoare att la achiziionarea de
tractoare agricole noi i a mainilor i utilajelor agricole ( existena certificatului de omologare de la producatori, asigurarea
garaniei pe perioad de 18 luni de la cumprare, precum i a pieselor de schimb pe o perioad cel puin egal cu durata
normal de funcionare ), la investiiile n depozite pentru cereale i oleaginoase ( execuia mprejmuirii, a fundaiei,
achiziionarea i montarea celulelor de depozit i a aparaturii adiacente, construcia laboratorului i dotarea acestuia cu
aparatura necesar ), ct i la achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor ( animalele
achiziionate trebuie sa ndeplineasc anumite cerine minime de performan, confirmate prin certificate de origine, n
cadrul unui proiect, numrul de capete trebuie s se ncadreze ntr-un anumit interval ( de la 3 capete, n cazul struilor, pn
la 20.000 de capete, n situaia puilor de carne), dup achiziionarea acestora se impune pstrarea lor n producie, acolo
unde este cazul, pe o perioad determinat 120 zile pentru miei, 30 de zile pentru puii de o zi, 63 de sptmni n cazul
puicuelor de o zi pentru producia de ou, 90 de zile pentru purcei -, iar beneficiarii Programului Fermierul trebuie s
227
POSDRU/88/1.5/S/52614
certifice faptul c au parcurs sau parcurg o form de pregtire profesional n domeniul creterii animalelor ori un curs de
specializare de scurt durat, iar n cazul persoanelor juridice, au angajat o persoan care ndeplinete aceste condiii ).
Pentru anul 2007, a fost adoptat ordinul aferent, respectiv OM nr. 820/2006, care delimiteaz, de aceast dat,
numai obiectivele care se vor bucura de finanare pe investiii directe, partea de cofinanare pe SAPARD fiind ncheiat.
Datorit faptului c sumele acordate n anul 2006 pentru investiii directe nu au fost angajate n totalitate, spre
deosebire de cele prevzute la capitolul cofinanare, OM 820/2006 a stabilit numai lista obiectivelor de investiii creditate n
anul 2007 n condiiile Legii nr. 231/2005, fr a mai stabili si plafoanele maxime aferente, acestea rmnnd cele prevzute
n OM nr. 100/2006, iar creditarea propriu-zis realizndu-se din fondurile alocate pentru anul 2006.
Obiectivele de investiii finanate n baza OM 820/2006 sunt urmtoarele :
a) achiziionarea de tractoare agricole noi ;
b) achiziionarea de maini, utilaje agricole pentru ferme vegetale i zootehnice ;
c) investiii n depozite pentru cereale i oleaginoase ;
d) achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor : vaci de lapte, inclusiv bubaline,
ngrtorii de taurine, ovine, caprine, ngrtorii de berbecui, gini outoare, pui de carne, strui i ngrtorii de porci ;
e) organizarea i funcionarea laboratoarelor acreditate pentru efectuarea analizelor fizico-chimice ale produselor
agroalimentare ;
f) reamenajarea unor suprafee de orezrii ;
g) susinerea plantaiilor viticole, pomicole, de arbuti fructiferi i hamei tinere pn la intrarea pe rod;
h) retehnologizarea fabricilor de bere i suplimente alimentare;
i) introducerea programelor de certificare a calitii, sisteme bazate pe analiza riscurilor i punctelor critice de
control ( HCCP ), inclusiv seriile ISO, a sistemelor de urmrire i de asigurare a respectrii normelor de autenticitate n
vederea comercializrii ;
j) dotarea tehnic ( tractoare i utilaje ) pentru producerea rsadului, cultivarea, recoltarea, sortarea, mpachetarea,
/balotarea tutunnului, precum i instalaii de uscare a tutunnului ;
k) dotarea tehnic pentru cultivare, recoltare, uscare, condiionare, ambalare, depozitare, prelucrare, procesare,
msurarea, analiza, cercetarea i controlul parametrilor fizici, chimici i microbiologici, pentru ventulaie i filtrare a aerului
n spaiile de procesare a plantelor medicinale i aromatice n diferite forme de utilizare, inclusiv predozate ;
l) centre de mecanizare i/sau asociaii pentru mecanizare specializate pentru servicii n agricultur ;
m) brutrii, inclusiv mijloace de transport specializate ;
n) distilerii pentru uic i rachiuri de fructe, inclusiv mijloace de transport specializate ;
o) exploataii de animale de blan, inclusiv achiziia de material biologic ( nurci, dihori, vulpi argintii, vulpi polare,
nutrii i iepuri) ;
p) cabinete private sanitare veterinare construcie i dotare ;
q) fabrici de nutreuri combinate ( de pn la 10t/h ) ;
r) achiziionarea de animale de reproducie cu mare valoare geneticdin speciile bovine, porcine, ovine, caprine i
psri ;
s) achiziii necesare prelurii, modernizrii i/sau nfiinrii fermelor ;
t) instalaii fixe sau mobile pentru producerea de energii alternative ;
u) susinerea producerii de material sditor baz pentru plantaii mam furnizoare ramuri altoi, coarde altoi,
plantaii marcotiere portaltoi pentru nfiinarea pepinierelor pomicole, viticole i dendrologice ;
v) susinerea producerii de material sditor certificat pentru pomi, arbuti fructiferi, stoloni pentru cpunrii i/sau
material sditor pentru hamei, cartof i plante medicinale i aromatice ;
x) uniti noi sau modernizarea unitilor existente necesare depozitrii produselor agroalimentare i refacerea
infrastructurii pieelor.
Dei zona de aciune a programului s-a diversificat pe hrtie, n teren au beneficiat de susinere i finanare aceleai
proiecte stabilite n OM nr.100/2006, respectiv plafoane maxime, datorit nealocrii de fonduri noi pe anul 2007 si stabilirii
de plafoane maxime pentru toate obiectivele de investiii nominalizate n OM nr. 820/2006.
De menionat c, alturi de condiiile favorabile de acordare a creditului, respectiv termenul maxim de restituire
pn la 10 ani, perioada de graie ntre 1 i 5 ani, n funcie de specificul proiectului de investiii i dobnda sczut ( de
maxim 5% conform conveniilor ncheiate ntre MAPDR i instituiile selectate prin licitaie ), beneficiarii creditelor pentru
investiii n agricultur, neeligibile pentru a obine finanare nerambursabil din fonduri comunitare care dezvolt activiti ai
228
POSDRU/88/1.5/S/52614
cror indicatori de performan tehnico-economic respect prevederile din planul de aafaceri, pot beneficia de o reducere a
sumei de rambursat, calculat ca procent din volumul creditului.11
Nivelul reducerii sumei de rambursat poate fi de pn la 50% din volumul creditului acordat, difereniat n funcie
de tipul proiectului de investiii. Nivelul acestei reduceri, condiiile i modul de acordare se stabilesc i se aprob periodic,
prin hotrre a Guvernului, la propunerea MAPDR12, iar sumele pentru acordarea reducerilor se asigur din fond13.
De asemenea, n cazul investiiilor neeligibile pentru finanare nerambursabil din fonduri comunitare, costul
privind ntocmirea documentaiilor de acordare a creditelor se suport din fond i nu va putea depi 3 % din volumul
creditelor acordate14.
Metodologia de derulare
Implementare
Adoptarea legislaiei necesare funcionrii Programului Fermierul fiind definitivat, s-a trecut la iniierea procedurii
tehnice pentru derularea sumelor puse la dispoziia Fondului pentru creditarea investiiilor, acesta fiind accesat i derulat, n
conformitate cu metodologia aprobat de MAPDR, de ctre bnci comerciale i alte instituii de credit autorizate potrivit
prevederilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancar, republicat, precum i instituii financiare al cror obiect principal
de activitate const n efectuarea uneia sau mai multora dintre activitile financiare prevzute la art. 11 alin. (1), lit. b)-i) din
Legea nr. 58/1998, republicat.15
nainte de a analiza modalitatea de punere la dispoziia instituiilor financiare a sumelor, trebuie explicat regimul
Fondului pentru creditarea investiiilor n agricultur.
Conform art. 1 din legea 231/2005 n vederea stimulrii dezvoltrii investiiilor n agricultur, industrie alimentar,
silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, se constituie la dispoziia MAPDR Fondul pentru creditarea
investiiilor , denumit n continuare fond
Fondul se constituie din alocaiile aprobate prin bugetul de stat cu aceast destinaie la dispoziia MAPDR i se
reconstituie din sumele rambursate i din dobnzile pltite de ctre instituiile de credit. Fondul se gestioneaz de MAPDR
i se utilizeaz pentru :
a) acordarea de credite beneficiarilor prevzui la art. 6 din Legea nr. 231/2005;
b) acoperirea costurilor ntocmirii documentaiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor;
c) acordarea de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite.
Sumele neutilizate din fond la finele fiecrui an, angajate de MAPDR cu instituiile selectate i evideniate n contul
special al fondului deschis la Trezoreria Statului, la dispoziia MAPDR, se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru
acoperirea obligaiilor care decurg din contractele de credit ncheiate de ctre bncile comerciale, instituiile de credit sau
instituiile financiare16 cu categoriile de solicitani17, n limitele sumelor prevzute n conveniile de lucru dintre MAPDR i
instituiile selectate.
Sumele existente n fond la finele fiecrui an , provenite din rambursri de credite i pli de dobnzi la creditele
acordate i evideniate n contul special al fondului se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru acordarea de noi
credite, n condiiile Legii nr. 231/2005.
Sumele reprezentnd rate de credit scadente i pli de dobnzi aferente acestora, rambursate de beneficiarii
creditului pentru investiii n agricultur, industrie alimentar, silvicultur, piscicultura, precum i n activiti nonagricole,
existente n conturile instituiilor selectate la finele anului n curs, se vireaz pn la data de 20 decembrie n contul special
deschis la Trezoreria Statului, la dispoziia MAPDR, se reporteaz n anul urmtor i se utilizeaz pentru acordarea de noi
credite, n condiiile Legii 231/2005.
MAPDR aloc sume din fond instituiilor, pe baza conveniilor de lucru ncheiate cu acestea18, n urma desfurarii
licitaiei prin care acestea vor fi selectate.
11
Lege nr.231/2005, art. 11, alin. (1)

Idem, art. 11, alin. (2)
13
Idem, art. 11, alin. (3)
14
Idem, art. 12
15
Idem, art. 4
16
Prevzute la art. 4 din Legea nr. 231/2005
17
Prevzui la art.6 din Legea nr. 231/2005
18
Legea nr. 231/2005, art. 5, alin. (1)
12
229
POSDRU/88/1.5/S/52614
n urma licitaiilor organizate la sediul MAPDR n anii 2005 i 2006, au fost declarate ctigtoare i au primt
dreptul de a derula sumele din fond, urmtoarele instituii financiare:
BCR (Convenia 1074/2005, J475/2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia J 475 );
BRD Convenia 17/11.04.2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia nr17/2006);
CEC (Convenia 119244/23.03.2006 i Act Adiional nr.1/2007 la Convenia nr.119244); BC CARPATICA-SIBIU
(Convenia 119246 / 23.03.2006 i Act Adiional nr1/2007.la Convenia nr. 119246).
Pentru cei doi ani, Fondurile alocate de MAPDR instituiilor selectate au fost de 651,000,000.RON astfel :
-30,000,000 RON n anul 2005
-450,000,000.RON n anul 2006 pentru proiectele cu cofinanare SAPARD i investiii directe
(15,000,000.RON).
-201 ,000,000.RON tot pentru anul 2006 prin Act Adiional pentru a acoperi integral nevoia de finanare pentru
proiectele depuse prin SAPARD pn la data de 31 iulie 2006 .
Sumele repartizate pe baza Conveniilor i Actelor Adiionale sunt :
BCR
- 30,000,000.00 RON Convenia 1074/2005
- 325,000,000.00 RON Convenia J475/2006
-153,500,000.00 RON Act Adiional nr.1/2007 la Convenia J475
BRD
-50,000,000.00 RON Convenia nr. 17/11.04.06
-25,000,000,00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de Lucru nr. 17/2006
CEC
-25,000,000.00 RON Convenia de lucru nr. 119 244 /2006
-12,500,000.00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de lucru nr. 119244/2006
BCC
-20,000,000.00 RON Convenia de lucru nr119246/2006
-10,000,000.00 RON Act Adiional nr.1 la Convenia de Lucru nr119246/2006
n cuprinsul conveniilor si al actelor adiionale, au fost stabilite urmtoarele puncte ce reglementeaz drepturile i
obligaiile celor 2 pri semnatare, MAPDR i instituia selectat, astfel : prile contractante, obiectul conveniei de lucru,
utilizarea sumei alocate, aplicabilitate, durat, documente, standarde, caracterul confidenial al conveniei, drepturi de
proprietate intelectual, responsabiliti, verificri, penaliti, amendamente, ncetare, cesiune, fora major, soluionarea
litigiilor, limba i legea care guverneaz convenia, comunicri.
Cel mai important aspect al conveniilor este determinat de condiiile pentru derularea creditelor acordate din
sumele accesate din Fondul pentru creditarea investiiilor n agricultur, respectiv :
- Creditele se vor acorda cu respectarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur i
Normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, utiliznd procedurile de lucru stabilite prin normele proprii de creditare
ale instituiei selectate.
- Rambursarea sumelor accesate din Fondul pentru creditarea investiiilor n agricultur precum i a dobnzilor aferente
se face n rate echivalente cu ratele creditelor acordate beneficiarilor creditelor pentru investiii n agricultur i la datele
stabilite prin graficele de rambursare a creditelor acordate beneficiarilor de credite pentru investiii n agricultur.
- Rata de dobnd perceput de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale pentru suma aprobat n vederea
accesrii de ctre instituia selectat este de 0,02% pe an.
- Rata de dobnd perceput de instituia selectat de la beneficiarii creditului acordat pentru investiii n agricultur este
de 5% pe an din sumele accesate din fond .
Acordarea unei perioade de amnare, la rambursarea dobnzilor datorate de ctre beneficiarii creditelor pentru
investiii n agricultur, egal cu perioada de graie a creditului primit.
Nivelul comisionului pltit de instituia selectat pentru sumele trase din fond i neutilizate este de 0,01%, pentru
fiecare zi ntrziat, din volumul acestor sume.
- n cazul nerestituirii sumei disponibile la sfritul anului, de ctre instituia selectat aceasta va plti o penalizare de
0,01% pentru fiecari zi ntrziat calculate asupra sumei nerestituite.
- n cazul necomunicrii imposibilitii de a accesa i derula suma repartizat, potrivit angajamentului asumat, instituia
selectat va plati o penalizare de 1% calculat asupra sumei n cauza.
230
POSDRU/88/1.5/S/52614
n ceea ce privete ncheierea contractelor de finanare a proiectelor de investiii dintre beneficiar i instituia
selectat, volumul creditului acordat nu va putea depi nivelul stabilit prin ordinul ministrului emis anual, iar la acordarea
creditului, instituia financiar este obligat s nu solicite participarea beneficiarului cu fonduri proprii.
Garantarea creditelor acordate potrivit Legii 231/2005 se poate reliza de ctre fondurile de garantare i/sau de ctre
mprumutat prin certificate de depozit, garanii reale pe animale, maini i utilaje agricole, ipotec asupra cldirilor i
terenurilor agricole, plantaiilor sau orice alte garanii agreate de instituiile de credit.
Conform Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP i FEGA, prin
preluarea riscului de creditare de ctre fondurile de garantare, se constituie la dispoziia MAPDR Fondul de garantare a
creditelor n scopul garantrii instrumentelor financiare pe care instituiile de credit le pun la dispoziie beneficiarilor
fondurilor SAPARD, FEADR, FEP i FEGA
MAPDR aloc FCGR SA i FNGCIMM SA sume din fond n scopul acordrii de garanii instituiilor de
credit, iar alocarea acestora se efectueaz pe baz de convenii ncheiate ntre MAPDR i fondurile de garantare, separat
pentru fiecare fond : SAPARD, FEADR, FEP i FEGA.
n baza art. 4 din Legea nr. 218/2005, sumele alocate i dobnzile aferente acestora sunt utilizate de fondurile de
garantare pentru constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere a acestuia de pn la 5 ori, acoperirea riscului
asumat de fondurile de garantare din garaniile acordate pe seama fondului, prin plata soldului garaniei, n cazul
contractelor de garantare executate de instituiile de credit pentru mprumutaii care nu i ndeplinesc obligaiile asumate
prin contractele de credit i pentru acoperirea comisioanelor datorate fondurilor de garantare de ctre persoanele fizice
autorizate i asociaiile familiale constituite conform legii, acestea fiind scutite de la plata comisionului de garantare. Nivelul
comisioanelor de garantare se aprob anual, difereniat, n funcie de tipul de credit i de tipul de proiect, prin ordin al
ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale.
Garantarea creditelor acordate beneficiarilor se realizeaz n 3 modaliti:
1. n cazul creditelor pe termen scurt, acordate n scopul asigurrii surselor de finanare necesare realizrii
produciei, procentul de garantare va fi de pn la 50 % din valoarea creditului;
2. n cazul creditelor pe termen scurt, mediu i lung, acordate beneficiarilor FEADR, FEP i FEGA, n scopul
realizrii de investiii, procentul de garantare va fi, dup caz, de 70-100 % din valoarea creditului;
3. n cazul creditelor acordate pentru cofinanarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD i al celor ncadrate
n prevederile OUG nr. 59/2006 ( SAPARD-ul romnesc ) privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanrii publice
nerambursabile pentru proiectele de investiii din cadrul Programului SAPARD, procentul de garantare va fi pn la 100 %
din valoarea creditului.
Prin urmare, instituiile de credit nu suport nici un risc n ceea ce privete derularea sumelor prin Programul
Fermierul, pentru c atunci cnd un beneficiar se afl n imposibilitatea de a plti creditul, fondurile de garantare pltesc n
locul lui instituiei financiare creditoare, iar aceasta acht, la rndul su, ministerului, suma utilizat n acordarea creditului
beneficiarului falimentar. Recuperarea creantelor nscute asupra beneficiarului nepltitor cad, conform Legii nr. 218/2005,
n sarcina fondurilor de garantare.
i atunci, cum s nu fie atrase instituiile financiare s acorde credit dintr-un fond ce nu le aparine, fr riscul de a
pierde ceva, ns avnd certitudinea c derularea acestor fonduri le vor aduce n vistierie procente corespunztoare sumelor
utilizate?19
Contractarea i derularea creditului
Contractarea
ntocmirea proiectului. Primii pai sunt vizita la Direcia Agricol, pentru a stabili afacerea, i apoi la Oficiul
Judeean de Consultan, pentru a afla documentaia necesar ntocmirii proiectului. n aceasta etap potenialul investitor se
prezint la DADR judetene/mun. Bucuresti cu ideea sa de aafaceri i primeste asistenta si ndrumare pentru ntocmirea
proiectului, precum i lista cu firmele de consultanta autorizate s ntocmeasc astfel de proiecte sau apeleaz la ajutorul
unei firme de consultan sau consultant independent. De asemenea OJCA ntocmesc gratuit proiecte de investiii a caror
19
stricto sensu, beneficiile constau n sumele reprezentnd dobnda stabilit prin convenii 4,5-5 % perceput la
valoarea creditului
231
POSDRU/88/1.5/S/52614
valoare nu depaseste 10.000,00 . Durata acestei etape variaz de la 1 la 3 luni n functie de complexitate i de actele
necesare.
Proiectul va include cererea de finantare si toate anexele necesare: studiul de fezabilitate, dovada proprietatii
terenului, arendarii, concesionarii sau a altui document care sa certifice dreptul de utilizare a suprafetei respective pentru o
perioada de minimum cinci ani de la data depunerii proiectului, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism,
plan de aafaceri, CV, ultimul bilant contabil, experienta profesionala in domeniu, dovedita prin prezentarea unei copii a
diplomei de studii sau a unor documente care sa ateste o experienta profesionala in domeniu de minimum trei ani (copie a
cartii de munca) sau angajament scris ca beneficiarul va urma un curs de pregatire profesionala inainte de efectuarea primei
plati a primei compensatorii, dovada asigurrii contributiei private la realizarea proiectului, s.a.m.d.
Obinerea scrisorii de confort ( dovada asigurrii contributiei private)20 :
La cererea solicitantilor, bncile analizeaz oportunitatea acordarii unui credit i decid asupra emiterii unei scrisori
de confort21 cu o valabilitate de minimum 180 de zile, care s reprezinte angajamentul ferm al acesteia de acordare a
creditului n situatia n care beneficiarul va prezenta contractul de finantare ncheiat cu Agentia SAPARD.
Scrisoarea de confort va fi acceptata de catre Agentia SAPARD ca document justificativ care atesta partial sau
integral capacitatea de cofinantare a proiectului de catre solicitant.
Pentru accesarea cofinanrii proiectelor de investiii SAPARD prin Programul FERMIERUL este necesar o
scrisoare de confort de la una din instituiile financiare care deruleaz sumele alocate prin Conveniile de lucru ncheiate
dup finalizarea procedurii de licitaie organizate de MAPDR pentru selectarea acestora.
n cazul investiiilor directe, a proiectelor declarate neeligibile pe SAPARD, scrisoarea de confort nu mai este
necesar.
ncheierea contractului de finanare cu Agentia SAPARD (APDRP).
Dac proiectul respect toate cerinele Programului SAPARD, inclusive dovada contribuiei private a finanrii, va
fi declarat conform, dup care, este declarat eligibil pentru finanare.
Astfel, potenialul beneficiar devine un beneficiar al Programului SAPARD, fiind ntiinat n scris despre
eligibilitatea proiectului su. Este ncheiat contractul de finanare dintre beneficiar i Agenia SAPARD.
Dup acest moment, beneficiarul poate demara investiia propus prin proiectul su cu surse proprii, din fondurile
pe care le posed sau credite, dup care va primi sprijinul financiar nerambursabil de 50% din valoarea total eligibil a
proiectului.
Avnd n vedere c Programul SAPARD nu acorda avans, ci doar ramburseaza cheltuielile efectuate n etapele
stabilite, beneficiarul se va prezenta cu o situaie centralizatoare cuprinznd cheltuielile eligibile efectuate i documentele
justificative (facturi, contracte, etc.).
Obinerea avizului DADR judeene/ mun. Bucureti.
20
Contribuia privat contribuia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD; dovada existenei
contribuiei private trebuie fcut nainte de contractarea proiectului; contribuia privat se poate asigura astfel :
- din surse proprii trebuie dovedit prin extras de cont bancar sau certificat de depozit.
- prin credit bancar trebuie dovedit prin scrisoare de confort / extras de linie de credit.
21
Scisoare de confort definiie i caracteristici
- reprezint o confirmare a capacitii de plat a acestuia, respectiv certificarea existenei i disponibilitii
fondurilor necesare perfectrii tranzaciei comerciale sau financiare
- beneficiarul scrisorii de confort este partenerul comercial sau finanatorul intern/extern al clientului bncii
- scrisoarea poate fi emis n baza resurselor proprii ale clientului, a unor credite aflate n curs de derulare sau
a unor finanri viitoare
- angajeaz rspunderea ferm a bncii privind respectarea condiiilor prevzute n scrisoarea de
confort
- Moneda: lei i/sau valut
- Perioada de valabilitate: pn la ncheierea unui contract sau cel mult 1 an de la data emiterii
- Destinaie: orice destinaie legal
- Condiie: la baza solicitrii trebuie s existe intenia ncheierii unui contract comercial pentru cumpararea
unui/unor bunuri/servicii de la un/unii furnizori din ar i/sau strinatate i/sau ncheierea altor tipuri de tranzacii.
- Scrisoarea de confort i nceteaz valabilitatea odata cu ncheierea contractului comercial/tranzacie pentru
care a fost solicitat.
232
POSDRU/88/1.5/S/52614
Conform prevederilor HG nr. 934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur pentru aprobarea creditelor este necesar
avizarea documentaiei de credit prin direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene, respectiv a municipiului
Bucureti; Avizul se elibereaza n maxim 10 zile lucrtoare de la data solicitrii.
Baza de date constituit cu ocazia acordrii acestui aviz este foarte important pentru desfurarea programului.
Ofer un control initial al accesrii fondurilor pentru a nu permite suprapunerea a dou sau mai multe credite, succesiv sau
concomitent, de la instituii financiare diferite, pentru proiecte diferite, acordate din fondul pentru creditare investiiilor
constituit in baza Legii nr. 231/2005.
Avizul are rolul principal de a informa banca n privina ncadrarii proiectului de investiii n tipurile de investiii i
plafonul maxim aprobate anual prin ordin al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale.
Contractul de credit cu banca. A doua vizita la banca - obinetea creditului pentru cofinanare propriu zis,
necesar pentru realizarea proiectului de investiii.
Beneficiarul depune o cerere de credit (formular tipizat cuprinde i o rubrica referitoare la participarea fondurilor
de garantare, FGCR IFN SA i FNGC IMM IFN SA, la constituirea garaniilor) la sucursala bancii de la care doreste sa
obtina creditul (una din bancile selectate s deruleze fondurile pentru creditarea investiiilor n agricultur).
Cererea de credit, avnd la baz Contractul de Finanare SAPARD, trebuie nsotit de alte documente specifice
activitaii de creditare. Banca analizeaz documentaia de creditare, din perspectiva condiiilor impuse de MAPDR prin
conveniile de lucru i conform normelor proprii de creditare.
Analiza creditului, n condiiile n care documentaia depus de beneficiar este complet se desfsoar n 2 etape,
la nivelul sucursalei bancare judeene i la nivel central, ntr-un interval de cca. 30 zile i se concretizeaz prin incheierea
unui contract de credit, ultima etap pentru accesarea fondurilor necesare.
n prezena unui proiect de investiii directe, la baza creditului va sta proiectul de investiii ntocmit conform
legislaiei n vigoare.22
Derularea creditelor
Odat contractul de creditare ncheiat, solicitantul ncepe derularea proiectului a crui implementare i monitorizare
permanent este asigurat de reprezentantul OJCA pentru Programul Fermierul. Expetul OJCA ajut la ntocmirea
dosarelor de achiziii prin selectarea celor mai buni furnizori de bunuri i servicii pentru realizarea proiectului, condiia UE
fiind ca pentru orice achiziie de bunuri de peste 10.000 s fie identificate cel puin 3 oferte.
Plata acestor achiziii se face de ctre banc direct furnizorului, n urma solicitrii de plat ( cererea de tragere ) a
beneficiarului nsoit de documentaia justificativ.
Instituia bancar transmite solicitarea de plat ctre MAPDR unde va fi prelucrat de compartimentele de
specialitate i eliberat suma aferent n contul bncii. Dac solicitarea este fcut de o sucursal, aceasta este transmis
MAPRD prin intermediul sediului central, iar transferul banilor se face n acelai mod.
La nivelul MAPDR, procedura de verificare i avizare a solicitrilor de plat emise de bnci din fondul pentru
stimularea investiiilor n agricultur, industria alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti non agricole se
deruleaz dup cum urmeaz:
1. Dup nregistrarea la secretariatul Direciei generale buget finane i fonduri europene, n cadrul Biroului
Fermierul, se verific n baza de date corectitudinea, realitatea, veridicitatea i conformitatea solicitrii de plat, urmrinduse ncadrarea cererii de tragere n plafonul maxim alocat bncii emitente, ncadrarea n plafonul maxim alocat conform
Legii nr. 231/2005, ncadrarea n plafonul aprobat prin contractul de finanare aprobat cu banca, precum i ncadrarea
proiectului de investiii n condiiile stabilite prin convenia de lucru ncheiat cu banca.
2. Cererea de tragere se avizeaz conform celor de mai sus n cadrul Biroului Fermierul i ulterior, este verificat de
directorul general i compartimentul bun de plat.
3. Compartimentul de specialitate Biroul Fermierul elaboreaz i semneaz ordonanarea de plat n baza cererii de
tragere emise de banc i se anexeaz la aceasta.
Documentaia se avizeaz n mod corespunztor la compartimentul contabilitate, controlorul financiar preventiv
propriu, controlorul financiar preventiv delegat i ordonatorul principal de credite.
22
n funcie de obiectiv i de valoarea acestuia, proiectul de investiii poate fi ntocmit de beneficar, de OJCA ( gratuit pn la
10.000 ) sau o firm de consultan specializat
233
POSDRU/88/1.5/S/52614
4. Pentru operativitatea derulrii avizrii, acest traseu este urmrit de Biroeul Fermierul pn la emiterea ordinului
de plat de ctre compartimentul financiar.
Ordinul de plat se semneaz de ctre directorul direciei financiar contabilitate, iar documentaia final n original
i copia ordinului de plat se arhiveaz n cadrul compartimentului de specialitate.23
5. Plata efectiv ctre beneficiarii proiectelor de investiii este urmrit i centralizat pe baza extraselor de cont de
ctre Biroul Fermierul, care deine baza de date.
Extinderea Programului Fermierul postaderare
Adoptarea Planului Naional de Dezvoltare Rural
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) este un instrument de finanare creat de Uniunea
European pentru a sprijini rile membre n implementarea Politicii Agricole Comune1. Nu doar Romnia va beneficia de
acest Fond ci i alte state membre.
FEADR reprezint o oportunitate de finanare pentru spaiul rural romnesc, n valoare de aproximativ 7,5
miliarde de euro, ncepnd cu 2007 i pn n 2013. Similar cu Programul SAPARD, i FEADR se va baza pe principiul
cofinanrii proiectelor de investiii private.
Fondurile europene vor putea fi accesate n baza a dou documente-cheie:
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i Planul Naional Strategic pentru Dezvoltare Rural.
PNDR reprezinta instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si a
fost elaborat pentru perioada 2007 2013.
Principalele instituii implicate n implementarea Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 sunt:
MAPDR - Direcia General Dezvoltare Rural care ndeplinete funcia de Autoritate de Management pentru
Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 (PNDR) i asigur gestionarea corespunztoare a fondurilor
comunitare, stabilind prioritile i msurile concrete de aciune;
Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP), ca organism de plat, pentru toate msurile din
PNDR, cu excepia celor destinate zonelor defavorizate;
Agenia de Pli i Intervenie n Agricultur, de asemenea ca organism de plat, pentru zonele defavorizate.
Obiectivele specifice de investiii
Prioritile programului, concretizate n 4 domenii (axe) sunt:
Axa I Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic- 45% din totalul fondurilor UE, reprezentnd suma
de 3.246.064.583 euro;
Msurile din Axa 1 vizeaz mbuntirea eficienei sectoarelor agricol i forestier n vederea pregtirii acestora s
fac fa concurenei cu un mediu comercial deschis pieei externe. Rezultatele ateptate sunt: o for de munc agricol mai
bine pregtit, cu o structur pe vrst mult mbuntit, o mai bun utilizare a terenului, ptrunderea pe pia a fermelor de
semi-subzisten, o agricultur comercial modern, creterea valorii adugate i mbuntirea calitii produselor, care vor
asigura pe viitor creterea productivitii i competitivitii sectoarelor agricol i forestier.
Sprijinul va fi direcionat ctre microntreprinderi i ntreprinderile mici i mijlocii, considerate a fi mai capabile
dect ntreprinderile mari s dezvolte produse noi, s valorifice mai bine resursele locale prin inovare i adaptare. Prioritile
alese din cadrul acestei axe iau n considerare att nevoile de dezvoltare, ct i necesitatea de a continua anumite msuri din
perioada de preaderare.
Axa II mbuntirea mediului i a zonelor rurale 25% din fondurile UE, n sum de 1.805.375.185 euro;
Obiectivul msurilor din Axa 2 este de a mbunti mediul n spaiul rural, de a mbunti biodiversitatea printr-un
management durabil al terenurilor agricole i forestiere. Msurile includ zone defavorizate, Natura 2000 i programul de
mpdurire. Schema LFA intenioneaz s sprijine continuarea activitii agricole n astfel de zone, meninnd astfel
peisajul. Schema Natura 2000 este ndreptat ctre fermierii din zonele cu habitate cu valoare natural ridicat.
Principalul element al programului silvic sprijinul pentru mpdurire este inclus, de asemenea, n aceast Ax.
Programul va permite meninerea plantrilor la un nivel suficient n vederea atingerii obiectivelor economice i de mediu.
Axa III Calitatea vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale 30% din fondurile europene,
totaliznd suma de 2.046.598.320 euro;
23
Biroul Fermierul
234
POSDRU/88/1.5/S/52614
mbuntirea calitii vieii n mediul rural, diversificarea economiei rurale, promovarea cunoaterii i
mbuntirea potenialului uman reprezint obiectivele strategice ale acestei axe. Msurile vizeaz comunitatea rural, n
general, prin dezvoltarea ntreprinderilor din mediul rural, bazate pe resurse naturale, a turismului, renovarea satelor i
promovarea iniiativelor privind mediul n vederea completrii activitilor din cadrul fermei i pentru furnizarea unor
oportuniti alternative de angajare a populaiei din mediul rural. Aceste msuri au fost alese n concordan cu punctele
slabe ale mediului rural (precum venituri sczute, dependena excesiv de agricultura de subzisten, abilitile de
antreprenoriat reduse, infrastructura neadecvat), dar i a punctelor tari (resurse cu valoare natural ridicat, patrimoniu
cultural bogat etc.). Astfel, prin aceast abordare, zonele rurale ar trebui s ating o calitate a vieii n mediul rural, la fel ca
n mediul urban.
Axa IV LEADER va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adic 123.462.653 euro.
Msurile din Axa 4 vizeaz sprijinirea dezvoltrii rurale prin mbuntirea guvernanei locale i promovarea
potenialului endogen. Abordarea LEADER va contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1, Axa 2 i Axa 3 prin
intermediul strategiilor de dezvoltare local integrat i prin aciuni inovative.
Beneficiarii programului
Din Fondul constituit n baza Legii nr. 231/2005, suplimentat n anul 2008 prin OUG nr. 72/2008, se acord
credite pentru cofinanarea proiectelor de investiii depuse prin PNDR pe msurile stabilite prin OM nr. 430/2008 i OM
nr.102/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, n domeniul agricultur, respectiv 121 Modernizarea exploataiilor
agricole i 123 Creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere din PNDR.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Msura 121 sunt fermierii, definii, conform PNDR, ca fiind
persoane fizice sau juridice, care practic, n principal, activiti agricole - activitate principal conform Certificatului de
nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerului - a cror exploataie este situat pe teritoriul rii, are o dimensiune
egal sau mai mare de 2 UDE24, i care este nregistrat n Registrul fermelor/Registrul agricol. Astfel, pentru a beneficia de
sprijin prin FEADR, un solicitant trebuie sa aib ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de
nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerului, respectiv codul CAEN 01xx; totodat obiectul de activitate vizat de
proiect nu poate fi constituit din activiti pe baz de tarif sau contract.
Pentru sprijinul acordat prin Msura 123, beneficiarii eligibili sunt persoane fizice autorizate i persoane juridice
nregistrate n baza legislaiei din Romnia ca microntreprinderi, ntreprinderi mici i mijlocii ( n conformitate cu
Recomandarea (CE) nr. 361/2003 ) i alte ntreprinderi, astfel:
Pentru investiiile viznd creterea valorii adugate a produselor agricole:
- Micro-ntreprinderi i ntreprinderi Mici i Mijlocii definite n conformitate cu Recomandarea (CE)
nr. 361/2003, respectiv n conformitate cu Legea nr. 346/2004, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Alte ntreprinderi care nu sunt micro-ntreprinderi, ntreprinderi mici i mijlocii, care au mai putin de
750 angajati sau cu o cifr de aafaceri care nu depete 200 milioane Euro definite n conformitate cu art. 28 din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
- Cooperative agricole de procesare a produselor agricole constituite conform Legii nr. 566/2004;
- Societi cooperative de valorificare constituite conform Legii nr. 1/2005;
- Asociaii familiale25 constituite conform Legii nr. 300/2004;
24
Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei
exploataii agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei
uniti de dimensiune economic este de 1.200 Euro.
25
Avnd n vedere c Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale, a fost abrogat de OUG nr. 44 din
16 aprilie 2008 i OUG nr. 38/2009 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile
individuale i ntreprinderile familiale, publicat n Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008, ncepnd cu aceast dat, beneficiarii
Persoanele fizice autorizate i Asociaiile familiale se nlocuiesc cu Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale sau ntreprinderi
familiale, aa cum prevede noul cadru normativ. Beneficiarii aflai n relaii contractuale cu APDRP au obligaia s notifice n scris Agenia
referitor la noua form de organizare pentru care au optat. Radierea din Registrul Comerului a beneficiarilor care nu i-au exercitat dreptul
de opiune, n condiiile art. 39 din OUG nr. 44/2008, va duce la ncetarea contractelor de finanare.
235
POSDRU/88/1.5/S/52614
Grupuri de productori constituite conform Ordonanei nr. 37/ 2005 cu modificrile i completrile ulterioare, care
au ca scop comercializarea n comun a produselor agricole i silvice i aparin urmtoarelor forme juridice :
societi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/1990
cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/2004.
n ceea ce privete domeniul investiiilor directe, se acord credite pentru finanarea proiectelor de investiii
neeligibile pentru finanarea prin fonduri europene care se ncadreaz n tipurile de investiii aprobate prin Anexa nr. 2 a
OM nr. 430/2008 i OM nr.102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 cu modificrile i completrile ulterioare, respectiv achiziia de
material biologic pentru o singur populare a fermelor.
Creditele se acord beneficiarilor din categoriile prevzute la art. 6 din Legea nr. 231/2005, cu modificrile i
completrile ulterioare, respectiv:
- productori agricoli individuali nregistrai n Registrul exploataiilor agricole;
- asociaii agricole familiale, asociaii de productori agricoli, grupuri de productori i cooperative agricole,
constituite conform legislaiei n vigoare;
- societi agricole private, respectiv asociaii agricole cu personalitate juridic, constituite conform legislaiei
n vigoare;
- societi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaiei n vigoare.
- persoane fizice autorizate conform legislaiei n vigoare;
- deintori de pduri i asociaii ale acestora;
- consilii locale.
Obiective de investiii
Om nr. 430/2008 i Om nr. 102/2009 stabilesc tipurile de investiii, att pe domeniul de cofinanare, ct i n ceea
ce privete investiiile directe, neeligibile prin PNDR, i plafoanele maxime ale creditelor ce se acord n anii 2008 i 2009,
n condiiile Legii nr. 231/2005
Cofinanare PNDR
Obiectivele de investiii din Programul Naional de Dezvoltare Rural/Programul Operaional pentru Pescuit i plafoanele
maxime ce se acord sunt prevzute n anexele nr. 1 ce fac parte integrant din OM nr. 430/2008 i OM nr. 102/2009 dup
cum urmeaz :
a) msura 121 PNDR modernizarea exploataiilor agricole - cu excepia achiziiilor independente de maini,
echipamente i utilaje agricole, dac aceste achiziii nu prevd i construcii 1.000.000 pentru toi beneficiarii, cu
excepia formelor asociative i 2.000.000 pentru formele asociative constituite conform legislaiei n vigoare ;
b) msura 123 PNDR creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere cu excepia sectoarelor care
primesc cu exceptia sectoarelor care primesc sprijin prin schemele de ajutor de stat aferente masurii 123, aprobate prin
Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 211/2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea
IMM-urilor care proceseaza produse agricole n vederea obtinerii unor produse alimentare, altele dect cele prevazute n
anexa 1 la Tratatul CE, precum si a celor care desfasoara activitati de procesare a produselor agricole n vederea obtinerii si
utilizarii surselor de energie regenerabila si a biocombustibililor" si "Stimularea microntreprinderilor din domeniul
prelucrarii primare a produselor forestiere, lemnoase si nelemnoase", publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
267 din 4 aprilie 2008 2.000.000 pentru toi beneficiarii , cu excepia formelor asociative i 3.000.000 pentru formele
asociative constituite conform legislaiei n vigoare ;
c) msura 21 POP investiii productive n acvacultur 500.000 ;
d) msura 28 POP - investiii n procesarea i comercializarea petelui-500.000 .
Investiii directe
n ceea ce privete sectorul tipurilor de investiii care nu beneficiaz de finanare din fonduri europene i plafoanele
maxime de creditare pentru anul 2008, acestea sunt cuprinse n anexele nr. 2 ale OM nr. 430/2008 i OM nr. 102/2009,
delimitndu-se un singur domeniu, de aceast dat, acceptat pentru finanare, respectiv :
- achiziionarea de material biologic pentru o singur populare a fermelor de bovine pentru lapte i carne 110.00
/proiect cu o investiie maxim de 2.100 pe cap de juninc, ovine 100.000 /proiect, cu o valoare maxim de 300
236
POSDRU/88/1.5/S/52614
/femel, 600 /berbec testat dup performane proprii i 1.000 /berbec testat dup descendeni, caprine 40.000 /proiect,
cu o valoare maxim de 300 /femel, 600 /ap testat dup performane proprii i 1.000 /ap testat dup descendeni, gini
outoare 120.000 /proiect, cu o valoare a investiiei de maxim 4,8 /cap puicu la vrsta de 15-16 sptmni i 0,65
/cap puicu la o zi i porci 55.000 /proiect cu o valoare maxim de 280 /cap scrofi la ieirea de la testare i 110 /cap
scrofi la minimum 30 kg.
De asemenea, similar ordinelor anterioare emise de ministrul agriculturii pentru stabilirea tipurilor de investiii i a
plafoanelor maxime, i n acest caz, legat de investiiile directe, sunt stipulate anumite condiii privitoare la materialul
biologic achiziionat, precum i la calitatea celui care desfoar investiia.
Se observ o diminuare a obiectivelor de investiii pentru anexa nr. 2 fa de anii anteriori, ns acest fapt este redat
prin prisma investiiilor eligibile pe anexa nr. 1 pentru PNDR i POP, care acoper aproape toate domeniile de aciune din
agricultur, evitndu-se astfel suprapunerea anumitor tipuri de investiii, cel mai la ndemn fiind exemplul achiziiilor de
tractoare , maini i utilaje agricole care a reprezentat un important punct de discuie ntre Biroul Fermierul, de la nivelul
MAPDR i potenialii beneficiari din toat ara. i referitor la anexa nr. 1 se observ un alt tip de abordare, n concordan
cu msurile adoptate pentru PNDR i POP, lrgindu-se aria de investiii prin utilizarea unor termeni mai generali, fr a mai
fi nevoie de enumerarea activitilor eligibile pentru cofinanare, astfel, dei la prima vedere s-ar prea ca au fost limitate
obiectivele de investiii, la o analiz mai atent de observ exact contrariul.
Metodologia de derulare .Implementare
Hotrrea, la nivelul forurilor cu putere de decizie, de prelungire a Programului Fermierul pn la sfritul anului
2009 fiind aprobat, era necesar adoptarea actelor normative care s permit aplicarea, n fapt, a acestuia.
n primul rnd, MAPDR trebuia abilitat s pun la dispoziia Fondului pentru creditarea investiiilor alte sume de
la buget, sumele acordate pentru anii 2005 i 2006 ( cu prelungire inclusiv pe 2007 ) fiind deja angajate. Astfel, prin
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 72 din 4 iunie 2008 privind autorizarea MADR pentru asigurarea unor msuri
financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole - Fondul de creditare a fost suplimentat cu suma 760
milioane lei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale fiind autorizat s ncheie angajamente legale interne n anul 2008,
(Convenii de Lucru) cu instituii financiare selectate prin licitaie, n limita sumei de 760 milioane lei, asigurat de la
bugetul de stat, cu termene de plata in anii 2009, 2010, 2011.
De asemenea, trebuia abordat problema asigurrii garantrii creditelor angajate i pe aceast perioad. Prin
urmare, MAPDR a elaborat Hotrrea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotrrii Guvernului nr. 876/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor
SAPARD prin preluarea riscului de ctre fondurile de garantare, respectiv prin care se extinde procedura de garantare a
creditelor i pentru proiectele aferente PNDR finanat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ct i pentru
cele finanate prin Fondul European pentru Pescuit, astfel c Legea nr. 218/2005 care a fost modificat i completat prin
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 126/2006, aprobat cu modificri prin Legea nr. 155/2007 stabilete condiiile de
garantare i devine aplicabil i pentru garantarea creditelor acordate prin Fermierul 2008.
Aprobarea prelungirii Programului Fermierul fiind dat, banii alocai i garantarea rezolvat, mai rmneau de
stabilit aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime acordate.
Conform Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiii
i a plafoanelor maxime al creditelor ce se acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur industrie alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i
completrile ulterioare, n anul 2008 suma prevzut s fie accesat i derulat, n vederea acordrii de credite pentru
finanarea investiiilor din aceste domenii este de:
a) 660 milioane lei pentru finanarea proiectelor de investiii eligibile, din care:
- 630 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013
(PNDR);
- 30 milioane lei pentru proiecte din cadrul Programului Operaional pentru Pescuit (POP);
b) 100 milioane lei pentru finanarea proiectelor de investiii care nu beneficiaz de finanare din fonduri
europene, cu meniunea reinut de art. 1, alin. (3) din ordin ca, din suma de 630 milioane lei, s se asigure finanarea
proiectelor de investiii n fermele de cretere a animalelor pentru lapte, n capaciti de depozitare i procesare a laptelui i n
silozuri pentru cereale, respectiv 100 milioane lei pentru investiii n fermele de cretere a animalelor pentru lapte i 80
237
POSDRU/88/1.5/S/52614
milioane lei investiii n silozuri pentru cereale. ncadrarea n sumele prevzute mai sus va fi calculat de instituiile
financiare selectate, procentual din valoarea sumelor totale acordate n urma licitaiei.
Cadrul juridic fiind stabilit, a urmat elaborarea unui calendar n vederea organizrii licitaiilor pentru declararea
instituiilor financiare ctigtoare ce vor derula sumele alocate, astfel:
9 iulie - publicare anun licitaie
10 iulie ncepere vnzare documentaie - BCR, BancPost, Carpatica, BRD. Au fost nominalizate pentru nceput
aceste 4 instituii pentru c deja erau angrenate n derularea fondurilor alocate n anii precedeni, cumprarea documentaiei
de participare fiind posibil de orice alt instituie financiar-bancar interesat
8 august - depunere oferte
11- 22 august - evaluare oferte i comunicare rezultat
25-31 august - perioada de primire a contestaiilor (dac nu sunt contestaii)
1-5 septembrie - ncheiere convenii cu bncile selectate.
Alocare MADR
LOT 1 : cofinanare PNDR:
1. BANCA COMERCIALA ROMANA
- 178.002.000 lei
2. CEC BANK S.A.
- 95.568.000 lei
3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA - 124.344.000 lei
4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE
- 117.480.000 lei
5. S.C. BANCPOST S.A.
- 39.336.000 lei
6. RAIFFEISEN BANK
- 105.270.000 lei
LOT 2 : investiii directe :
1. BANCA COMERCIALA ROMANA
- 28.474.000 lei
2. CEC BANK S.A.
- 16.015.000 lei
3. BANCA COMERCIALA CARPATICA SA
- 19.822.000 lei
4. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE
- 18.790.000 lei
5. S.C. BANCPOST S.A.
6. RAIFFEISEN BANK
- 16.839.000 lei
Se observ c fa de anii 2005 i 2006 cnd au avut loc primele licitaii i au participat 4 bnci , de aceast
dat i interesul din partea instituiilor financiare a fost mrit, ctigtorii fiind acum n numr de 6.
Conveniile ncheiate ntre MAPDR i bncile selectate au stabilit o serie de drepturi i obligaii, n cea mai
mare parte fiind pstrate dispoziiile primelor convenii ncheiate, respectiv cele din 2005 i 2006.
Diferenele majore au constat n faptul c s-au ncheiat convenii separate pe cele dou direcii de creditare,
respectiv cofinanare PNDR i POP i finanarea investiiilor directe, pentru fiecare n parte fiind stipulat suma
acordat de minister bncilor. De asemenea, n conveniile noi, sunt nominalizai beneficiarii n mod concret 26, fiind
exceptate de la acordarea creditelor categoriile de beneficiari prevzui la punctele f) i g) din Legea nr. 231/2005,
respectiv deintorii de pduri i asociaii ale acestora i consiliile locale.
Procedurii tragerilor din Fond i este acordat o mai mare atenie, prin inserarea n textul conveniilor din
2008 a etapelor propriu-zise ce trebuie parcurse pentru definitivarea acesteia cu succes, iar dobnda de lucru variaz
intre 5,5-6,2%, fara a se percepe alte comisioane si taxe suplimentar la acest nivel de dobnd.
n ceea ce privete celelalte puncte din cuprinsul conveniilor, nu sunt diferene majore de fond, ceea ce denot, nc o
dat, bunul mers i atenta implementare i monitorizare, chiar de la nceput, a Programului Fermierul.
Contractarea i derularea creditelor
Contractarea
Elaborarea proiectului. Pentru a putea primi fonduri nerambursabile este necesar un proiect de investii.
Direciile pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (DADR) judeene i a Municipiului Bucureti sunt punctele de plecare n
conturarea proiectului pe baza opiunii potenialilor beneficiari. Pliantele i ndrumarele editate de MAPDR i APDRP,
disponibile la sediile DADR judeene i sediile APDRP din fiecare jude i din regiunile de dezvoltare ale Romniei,
precum i pe paginile de internet www.apdrp.ro i www.madr.ro ofera informaiile cu caracter general privind pregtirea,
26
n cazul conveniilor anterioare, precizarea referitoare la beneficiari se rezuma prin trimiterea la art. 6 din Legea nr. 231/2005
238
POSDRU/88/1.5/S/52614
ntocmirea i depunerea proiectului de investitii. De asemenea ghidul solicitantului (elaborat de APDRP) prezint regulile
necesare pentru pregatirea, ntocmirea si depunerea proiectului de investitii, precum si modalitatea de selectie, aprobare si
derulare, contine lista indicativa a tipurilor de investitii pentru care se acorda fonduri nerambursabile, documentele, avizele
si acordurile necesare, modelul Cererii de Finantare, al Studiului de Fezabilitate si al Memoriului justificativ, al Contractului
de Finantare, precum si alte informatii utile realizarii proiectului si completarii corecte a documentelor. Pentru ntocmirea
proiectului, n funcie de valoarea financiar, se poate apela la instituii ale statului abilitate n acest sens, n spe Agenia
Naional de Consultan Agricol prin cele 42 de Oficii Judeene de Consultan Agricol, instituii private de consultan
care ofer contra unui comision asisten complet pentru ntocmirea proiectului (studiul de fezabilitate, planul de aafaceri,
diferite studii, bugetul proiectului, .a.) sau poate fi alctuit de beneficiar. Expertii APDRP pot acorda, pe loc sau n termenul
legal (maxim 30 de zile), orice informatie necesara pentru accesarea fondurilor europene,dar nu au voie sa acorde
consultanta privind realizarea proiectului. Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu
cel putin unul dintre obiectivele specific i cuprinde ca i n cazul SAPARD-ului att cheltuieli eligibile ct i neeligibile.
Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea acelor cheltuieli eligibile, cheltuielile neeligibile urmnd a
fi suportate integral de ctre beneficiarul proiectului.
Pentru proiectele de investiii neeligibile pe PNDR, faza elaborrii proiectului urmeaz. n principiu, aceiai pai, cu
meniunea c APDRP, de aceast dat, nu trebuie consultat, competena de ndrumare, verificare i soluionare revenind
exclusiv DADR. Depunerea proiectului de investiii. Proiectul trebuie s conin cererea de finanare27 (un document tip
care se completeaz pe baza modelului oferit gratuit de APDRP), precum i o serie de documente justificative, care difer n
funcie de tipul investiiei alese28.
Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile prin FEADR, solicitantul poate beneficia de fonduri
n avans ( conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, cu modificrile i completrile ulterioare, ale
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, i, respectiv, ale Hotarrii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general
de implementare a msurilor cofinanate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural 2007-2013, cu
modificrile i completrile ulterioare ) pentru demararea proiectului. Aceast opiune trebuie specificat n Cererea de
Finanare unde exist o rubric n acest sens.
Documentaia complet (original i copie) se depune la Oficiul Judeean de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit (OJPDRP) al judeului unde are loc implementarea proiectului, personal de ctre responsabilul legal naintea datei
limit care figureaz n licitaia de proiecte.
Se analizeaz conformitatea i eligibilitatea proiectului, la nivel OJPDRP i CRPDRP, n funcie de valoarea
proiectului i de structura proprietii i prin sondaj de APDRP.
Comitetul de Monitorizare al PNDR stabilete sesiuni pentru depunerea proiectelor i pentru fiecare sesiune face
un anun de lansare a licitaiei n care se vor prezenta suma alocat i durata sesiunii.
Selectia proiectelor. Pe baza sistemul de punctaj aferent criteriilor de selecie stabilit de Autoritatea de
Management, n consultare cu Comitetul de Monitorizare, fiecare proiect eligibil primete un punctaj i se alctuiete o list
a proiectelor depuse pentru finanare n ordine descresctoare a punctajului obinut. n funcie de sumele alocate i de
numrul i valoarea proiectelor depuse, sunt selectate proiectele care se ncadreaz peste un anumit punctaj limit atunci
cnd sunt fonduri suficiente pentru proiectele depuse, sau descresctor pn la epuizarea sumei alocate cnd valoarea
27
Cererea de finanare reprezint solicitarea completat electronic pe care potenialul beneficiar o nainteaz pentru
aprobarea contractului de finanare a proiectului de investiii n vederea obinerii finanrii nerambursabile; cererea de
finanare n format Excel, existent n prezent, va fi nlocuit n scurt timp, urmnd ca n perioada urmtoare completarea
cererii de finanare s se fac doar n format PDF. Diferena dintre formularul actual i cel nou al cererii de finanare const n
formatul utilizat pentru completarea acesteia. Formatul PDF este conceput special pentru formulare electronice i este sigur
din punct de vedere al structurii, nepermind modificarea, tergerea sau adugarea informaiilor de ctre persoanele
neautorizate i nici modificarea ordinii acestora n interiorul formularului. De asemenea, se permite validarea datelor nc de la
nceperea introducerii acestora, ceea ce reduce riscul completrii eronate a formularului. Astfel, se poate evita situaia n care
proiectul trebuie redepus din cauza unei simple greeli de completare. Un alt avantaj, l reprezint faptul c pentru vizualizarea
i completarea noii versiuni nu este necesar achiziionarea unui program specializat, fiind suficient descrcarea gratuit de pe
internet a aplicaiei necesare.
28
Studiu de fezabilitate, situaii financiare, certificate de proprietate, diferite autorizaii ( de mediu, sanitara veterinara ), cazier
( fiscal i judiciar ) i alte acte specifice, n funcie de beneficiar i de proiect
239
POSDRU/88/1.5/S/52614
proiectelor este mai mare dect suma alocat n sesiunea respectiv. Aprobarea directorului general al Autoritii de
Management reprezint decizia final asupra seleciei proiectelor depuse i a finanrii lor.
Contractarea fondurilor nerambursabile. Dup primirea Raportului n care sunt incluse proiectele aprobate
pentru a fi finanate, APDRP notific beneficiarul privind decizia de selecie. n termen de 15 zile lucrtoare de la primirea
notificrii, beneficiarul trebuie s se prezinte la sediul Centrului Regional de care aparine, pentru semnarea contractului de
finanare.
Din momentul semnrii contractului, n maxim 3 luni se ncep lucrrile de realizare a proiectului, durata total de
execuie nu poate depi 3 ani, ( 2 ani pentru proiectele care nu prevd i construcii ).
Semnarea contractului de finanare cu APDRP nu este condiionat de obinerea scrisorii de confort sau extrasului
de cont privind asigurarea contribuiei private n realizarea proiectului, este suficient declaraia pe proprie rspundere a
beneficiarului c va asigura cofinanarea.
n conformitate cu legislaia european, dup aderarea la UE, n Romania prin cumulul ajutoarelor de stat sau din
Fonduri Europene nu se poate depi intensitatea maxim stabilit prin Planul naional de Dezvoltare Rural aprobat la
Bruxelles. n acest context n contractul de finanare sunt prevzute msuri speciale pe toat durata derulrii acestuia, astfel
beneficiarul este obligat sa informeze asupra oricrei forme de ajutor de stat primit pentru susinerea proiectului i s depun
la sediul Autoritii Contractante, n termen de maxim 15 zile de la data obinerii ajutorului de stat dar nu mai trziu de data
depunerii primei pli ulterioar obinerii ajutorului i concomitent cu aceasta depune, bugetul modificat prin care
diminueaz ajutorul nerambursabil.
De asemenea contractarea creditelor pentru cofinanarea proiectelor de investiii, n baza Legii nr. 213/2005,
implic etape suplimentare rezultate din aplicarea prevederilor OM 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de
implementare a msurilor din cadrul Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i Programului operaional
pentru pescuit n ceea ce privete aplicarea regulii cumulului ajutoarelor i OM nr. 340/2009 privind modificarea si
completarea OM 40/2009.
Obinerea avizului favorabil din partea DADR judeene/ Mun. Bucureti. Avizarea documentaiei de credit prin
direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene, respectiv a municipiului Bucureti, conform prevederilor HG nr.
934 din 11 august 2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind
stimularea investiiilor n agricultur, se concretizeaz prin eliberarea unui aviz favorabil, la solicitarea beneficiarului
contractului semnat cu APDRP care dorete s acceseze credit de la bncile selectate care deruleaz fondurile alocate de
MAPDR pentru cofinanare.
Avizul are rolul de a informa banca creditoare c proiectul de investiii face parte din categoria celor care pot fi
finanate n condiiile Legii nr. 231/2005, respect prevederile actelor normative care reglementeaz creditarea din fondul
pentru creditarea investiiilor n agricultur i nu a mai fost solicitat i contractat alt credit de ctre beneficiar n aceleai
condiii de la alta banc sau pentru alt proiect.
n cazul investiiilor pe Anexa nr. 2, avizul prealabil al DADR are o importan covritoare, prin prisma faptului
c, spre deosebire de investiiile eligibile pe PNDR, unde APDRP desfoar ntreaga activitate de control, responsabilitatea
tutunror aciunilor i actelor rmne n sarcina DADR. Verificarea, att a documentelor ct i a condiiilor de pe teren se
definitiveaz n termen de 10 zile lucrtoare de la data depunerii proiectului la DADR.
Contractarea creditului bancar pentru cofinanare. Bncile creditoare analizeaz solicitrile beneficiarilor
nsoite de documentaiile aferente (contractul cu APDRP, proiectul de investiii, avizul favorabil eliberat de DADR, precum
i documentele pentru analiza creditului din punct de vedere al normelor interne de creditare specifice fiecrei instituii
financiare), pe parcursul a 30 zile n medie, parcurgndu-se, n funcie de sumele solicitate, etapele de aprobare, de la
sucursala bancar unde au fost depuse documentele pn la compartimentele de credit din cadrul centralei bancare
naionale, sau chiar, pentru sume mai mari, internaionale, penru bncile conduse n sistem dualist.
Beneficiarul este anunat n privina rezultatului analizei de credit i, pentru creditele aprobate, cu acordul expres al
acestuia, se calculeaz nivelul deducerii din ajutorul nerambursabil european a diferenei de dobnd dintre nivelul de
referin comunicat lunar de UE i nivelul practicat pentru sumele alocate de MAPDR, pentru suma creditat aferent
cheltuielilor eligibile ale proiectului.
n final este semnat contractul de credit i banca trimite APDRP documentele rezultate ca urmare a aplicrii
formulei de calcul al deducerii i macheta creditului aprobat beneficiarului respectiv. Dup aprobarea creditului pentru
cofinanare, beneficiarul ntocmete cu APDRP un Act Adiional la Contractul de Finanare nerambursabil, n urma
dininurii sprijinului acordat cu suma reprezentnd ajutorul de stat rezultat din diferena de dobnd.
240
POSDRU/88/1.5/S/52614
La prima tragere din credit este obligatorie prezentarea Actului Adiional la Contractul de Finanare semnat cu
APDRP.
Derularea ulterioar a sumei contractate pentru cofinanare urmeaz aceleai etape prezentate n cazul creditelor
pentru cofinanarea proiectelor contractate prin SAPARD, cu meniunea c n cazul rambursrii anticipate intensitatea
ajutorului nu se recalculeaz din punct de vedere al diferenei de dobnd.
n cazul proiectelor de investiii neeligibile pe PNDR, cererea de creditare, nsoit de documentaia nsoitoare
( proiect, studiu de fezabilitate, cash flow, documente ce fac parte din structura garaniilor ) i de avizul prealabil din partea
DADR, se depun la banc, pentru aprobarea creditului.
Analiza dureaz n medie 30 de zile, perioad n care instituia financiar verific documentele i situaia de pe
teren, la captul acestei perioade, pentru proiectele care corespund din punct de vedere al normelor interne de creditare ale
bancii i se ncadreaz n prevederile Legii nr. 231/2005, se aprob creditul i este semnat contractul de creditare cu
beneficiarul.
Pentru plata efectiv a animalelor achiziionate, beneficiarul prezint la banc factura sau contractul de vnzarecumprare n forma agreat de banc mpreun cu avizul de plat eliberat de la Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare
Rural, n urma analizei facturii proforma i a documentelor aferente necesare ( certificat de origine, dovada spaiului de
cazare, etc.)
Pentru acest tip de credite se acord, dac rambursarea integral conform graficului stabilit cu banca i ndeplinirea
condiiilor necesare prevzute n art. 17 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilorn agricultur, aprobate prin HG nr. 934/200529, o reducere calculat ca procent din valoarea creditului ce poate
fi de pn la 50%30.
Pe baza documentelor prezentate i a avizului de plat, sucursala bancar emite Cererea de Tragere i, dup
aprobarea la nivel central al instituiei financiare, este remis MAPDR n vederea plii.
Derularea creditelor
Derularea creditelor suport aceeai procedur prezentat n cadrul metodologiei de derulare a creditelor pentru
Programul SAPARD i investiiile directe, neeligibile pe programul de pre-aderare, att la nivelul bncilor ( sucursale i
sediul central ) ct i la nivelul central al MAPDR, de la solicitarea de plat depus de beneficiar la banc i pn la emiterea
ordinului de plat i centralizarea situaiilor de ctre direciile de specialitate, ulterior obinerii tutunror vizelor, din cadrul
MAPDR.
Sunset clause
Conform prevederilor Programului Naional de Dezvoltare Rural, sprijinul acordat n cadrul PNDR pentru
msurile i operaiunile acoperite de prevederile art. 36 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene ( privind sprijinul
pentru sectorul agricol) nu va fi cumulat cu niciu un alt ajutor de stat n nelesul art. 87 (1) din Tratat sau cu alt sprijin
financiar furnizat de statele membre, dac o astfel de cumulare ar conduce la depirea intensitii maxime a sprijinului
stipulat de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
29
Condiiile de acordare a reducerilor sunt urmtoarele:
plata ratelor de credit i a dobnzilor aferente la termenele prevzute n graficele de

rambursare a creditelor ncheiate ntre beneficiari i instituia selectat;
respectarea indicatorilor de performan tehnico-economic din planul de afaceri;
punerea n funciune a investiiei la termen, conform prevederilor din studiul de
fezabilitate;
prezentarea unui certificat fiscal din care s rezulte c beneficiarul nu are datorii
restante la bugetele componente ale bugetului general consolidat;
prezentarea unui certificat constatator emis de registrul comerului;
nregistrarea obiectivului de investiii de ctre beneficiarii persoane juridice n evidena
contabil a acestora;
declaraia pe propria rspundere a beneficiarului de credite, din care s reias c nu se
afl n procedur de faliment sau de executare silit.
30
Legea nr. 231/2005, art. 11, alin. (2)
241
POSDRU/88/1.5/S/52614
Aplicarea acestei prevederi a PNDR const n reducerea intensitii sprijinului acordat prin PNDR ori de cte ori acesta este
cumulate cu alte forme de sprijin furnizate de statele member cum ar fi ajutoarele de stat.
Conform prevederilor Tratatului de aderare a Romniei la U. E., Romnia are posibilitatea s aplice Sunset
Clause, clauz care permite continuarea acordrii anumitor msuri de ajutor de stat pn la finalul anului 2009, cu condiia
de a fi communicate Comisiei n termen de 4 luni de la data aderrii, iar Legea nr. 231/2005 i Legea nr. 218/2005 fac
obiectul acestei derogri.
Problema cumulrii ajutorului acordat de statul romn prin Programul Fermierul cu fondurile alocate prin PNDR a
aprut datorit stabilirii, n cuprinsul conveniilor de lucru ncheiate de MAPDR cu instituiile selectate n toamna anului
2008, a ratei dobnzii percepute de bnci n derularea asumelor acordate. Astfel, dobnda aferent creditelor acordate
beneficiarilor Legii nr. 231/2005 era cuprins ntre 5,5 i 6,2 %. n condiiile n care, s-ar fi contractat un credit liber, n mod
direct de la o instituie de credit din sursele proprii ale acesteia, nivelul dobnzii ar fi fost cel de pe pia de la momentul
respectiv, undeva n jurul valorii de 15-16%. De menionat c valoarea acestei dobnzi era calculat pe baza indicelui
DUBOR, la nivelul UE i era valabil pe o perioad de 3 luni de la comunicare, actualizarea sa realizndu-se trimestrial.
Tocmai aceast diferen de dobnd a fost terenul de discuie ntre autoritile romne i Comisia European, iar urmare
acestora, concluzia a fost una singur : diferena de dobnd constituie ajutor de stat mascat i trebuie anulat.
Foarte important de adugat este faptul c aceast problem afecteaz numai partea de cofinanare pentru fondurile
europene, investiiile directe, conform anexei nr. 2 din OM 430/2008, avnd posibilitatea s se deruleze fr resticii, n
aceleai condiii ca i n anii trecui.
Analiza proiectelor de investiii
Exploataiile avicole studiate aiu prezentat fiecare proiecte de investiii care au fost analizate att n cadrul
Comitetelor de analiza ale agentiilor de plai responsabile cu eligibilitatea, contractarea, ulterior i monitorizarea acestora
ct i de instituiile financiar care au produse pentru finantarea realizrii acestor proiecte.
Analiza unui proiect de investiii are in vedere eficiena acestuia. Astfel:
R1
E1
Pi
c
a
b
d
c
Ro
Po
Eo
Graficul corelaiilor n analiza eficienei

n care: PI - proiectul supus analizei,
Po - baza de comparaie (proiect similar,stare predeterminat sau existent),
Ri/o - resurse aferente proiectului PI ,respectiv Po ,
Ei/o - efecte ataate proiectului PI ,respectiv Po ,
a - analiza corelaiei de tip: efort/efort,
b - analiza corelaiei de tip: efect/efect,
c - analiza corelaiei de tip efect/efort sau efort/efect,
d - analiza comparativ a nivelului indicatorilor de eficien.
Analiza conceptului de eficien este un proces complex. Studiul corelaiei dintre eforturi i efecte trebuie
completat cu o analiz comparativ n raport cu o baz de comparaie prestabilit. Aceast analiz poate fi de tip cu i fr
proiect sau comparare cu situaii/stri similare pe plan intern sau extern, sau cu niveluri normative.( S.3. Managementul
proiectelor europene- Prof.univ.dr. Stoian Marian)
Apar ns probleme dificile de evaluare,pornind de la; natura lor diferit, modul i locul de manifestare, etc. Ideal
ar fi ca, la ndemna specialistilor-analiti s se afle o metodologie unitar,complet de evaluare care s elimine aceste
242
POSDRU/88/1.5/S/52614
impedimente,astfel nct s se poat calcula un indicatorglobalizator de efecte. Teoretic acest lucru este posibil cu regula
paralelogramului deformabil.
Menionm c n figura respectiv nu exist nici o corelaie ntre sensul sau mrimea sgeilor i mrimea
efectelor reprezentate.
In practic, nsumarea efectelor de natur diferit este dificil de realizat, dac nu imposibil. De aceia, se procedeaz
la o analiz secvenial pe tipuri de efecte. In consecin, atunci cnd studiem eficiena unei actiuni, n funcie de efectele
luate n calcul, putem vorbi de eficien economic, eficien social, eficien ecologic,.a. .( S.3. Managementul
proiectelor europene- p. 73 - Prof.univ.dr. Stoian Marian)
Vom prezenta sintetic parile tari i prtile slabe ale acestor proiecte
Tab. 107 Parti tari i parti slabe
proiect/beneficiar
Puncte tari
Domeniul de activitate
Puncte slabe
Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanarea
proiect 1
simplitatea de execuie i aplicare

proiectarea cu deficiene a cash flow, desfacerea

produciei, stabilitatea pieei
Lipsa obiectiv general menit sa atraga finanarea
proiect 2
proiect 3
Prevederi tehnologice nerealiste privind nivelul

produciei. Proiectarea eronat a cash flow,
nivelul de manoper redus, durata de executie redus desfacerea produciei, stabilitatea pieei
obiective slab conturate
soluii tehnologice cu grad mare de uzur moral
oportunitatea folosirii Fondurilor EU
solutia de modernizarea radical
Proiect 4
progresul tehnologic foarte rapid

volatilitatea pieei
Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru
investitori
orientarea catre tehhnologii moderne

gradul de intergare ridicat
243
POSDRU/88/1.5/S/52614
obiectiv specific bine definit
soluii tehnologice clasice

imposibilitatea utrilizrii fondurilor publice de sprijin
al IMM
oportunitatea utilizrii fondurilor EU

gardul de integrare
Proiect 5
marimea investiiei n raport cu cifra de afacedri
proiect 6
nu vizeaz dect o parte a exploataiei, fapt ce

genereaz pe termen mediu disfuncionaliti n
exploatare
Obiectiv specific salb definit, neatractiv pentru
investitori
cel mai bine prezentat i intocmit

solutia de modernizarea radical
orientarea catre tehhnologii moderne
gradul de intergare ridicat
proiect 7
Analiza surselor de finanare

Tab. 108 Proiectele analizate au fost finanate conform tabelului de mai jos
proiect
/beneficiar
proiect 1
proiect 2
proiect 3
Proiect 4
Proiect 5
proiect 6
proiect 7
Sursa de finanare
fonduri publice
naionale
Fermirerul 2008
Fermirerul 2008
709.480,00
Fonduri Europene
Nerambursabile
999.700,00
4.210.000,00
4.056.037,48
3.597.755,95
2.336.035,16
%
dobnd
la credite
DAE
5%
5%
17,54%
16,38%
24,74%
20,05%
5,49%
Dob total +
comisioane
3 222,49
120 700,04
4 251 487,06
1 970 321,02
3 302 126,28
2 541 371,90
113 201,19
cost total
creditare
121 306,49
1 033 200,04
8 502 311,43
4 096 371,02
5 555 052,48
6 538 478,21
829 775,99
indatorare
-62.264,19
-576950,04
-4.293.574,43
-113.628,98
-1.499.015,00
-2.580.946,66
1.506.259,17
Tab 109. grafic de rambursare pentru un credit Fermierul

Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Sold
912 500,00
899 082,08
885 608,26
872 078,29
858 491,95
844 849,00
831 149,20
817 392,32
803 578,12
789 706,37
775 776,81
761 789,21
747 743,33
733 638,93
719 475,76
705 253,57
Dobanda
3 802,08
3 746,18
3 690,03
3 633,66
3 577,05
3 520,20
3 463,12
3 405,80
3 348,24
3 290,44
3 232,40
3 174,12
3 115,60
3 056,83
2 997,82
2 938,56
Principal
13 417,92
13 473,83
13 529,97
13 586,34
13 642,95
13 699,80
13 756,88
13 814,20
13 871,76
13 929,56
13 987,60
14 045,88
14 104,40
14 163,17
14 222,19
14 281,44
Comision
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Rata lunara
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
244
POSDRU/88/1.5/S/52614
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
Total
690 972,13
676 631,18
662 230,47
647 769,77
633 248,81
618 667,34
604 025,12
589 321,89
574 557,40
559 731,39
544 843,60
529 893,78
514 881,67
499 807,01
484 669,54
469 469,00
454 205,12
438 877,64
423 486,29
408 030,82
392 510,95
376 926,41
361 276,93
345 562,25
329 782,10
313 936,19
298 024,25
282 046,02
266 001,21
249 889,55
233 710,76
217 464,55
201 150,65
184 768,78
168 318,65
151 799,97
135 212,47
118 555,86
101 829,84
85 034,13
68 168,44
51 232,47
34 225,94
17 148,55
2 879,05
2 819,30
2 759,29
2 699,04
2 638,54
2 577,78
2 516,77
2 455,51
2 393,99
2 332,21
2 270,18
2 207,89
2 145,34
2 082,53
2 019,46
1 956,12
1 892,52
1 828,66
1 764,53
1 700,13
1 635,46
1 570,53
1 505,32
1 439,84
1 374,09
1 308,07
1 241,77
1 175,19
1 108,34
1 041,21
973,79
906,10
838,13
769,87
701,33
632,50
563,39
493,98
424,29
354,31
284,04
213,47
142,61
71,45
120 700,04
14 340,95
14 400,70
14 460,71
14 520,96
14 581,46
14 642,22
14 703,23
14 764,49
14 826,01
14 887,79
14 949,82
15 012,11
15 074,66
15 137,47
15 200,54
15 263,88
15 327,48
15 391,34
15 455,47
15 519,87
15 584,54
15 649,47
15 714,68
15 780,16
15 845,91
15 911,93
15 978,23
16 044,81
16 111,66
16 178,79
16 246,21
16 313,90
16 381,87
16 450,13
16 518,67
16 587,50
16 656,62
16 726,02
16 795,71
16 865,69
16 935,97
17 006,53
17 077,39
17 148,55
912 500,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
17 220,00
1 033 200,0
Cap. IV Prelucrarea datelor obinute

Datele obinute s-au prelucrat printr-o metod modern descris in continuare, utilizat pentru evaluarea
eficienei economice. Metoda const unui sistem de indicatori ce asigur comparabilitatea dintre eforturile, cu investiia i
cu producia, i efectele realizate.
Indicatori folosii sunt::
A. Veniturile brute: indicator de volum ce desemneaz totalitatea veniturilor i ncasrilor din activitatea
curent i din alte activiti, nregistrate n decursul unui interval de timp.
B. Cheltuielile totale: ce cuprinde dou categorii distincte:
- cheltuieli cu investiia:
245
POSDRU/88/1.5/S/52614
- cheltuieli cu producia:
Cth I h Ch
Cth reprezint cheltuielile totale pentru anul h; Ih cheltuielile cu investiia din anul h; Ch cheltuielile de
producie ale anului h.
C. Raportul dintre venituri i costuri, actualizate (beneficiu / cost) asigur comparabilitatea dintre veniturile
totale i costurile totale nregistrate de un proiect de investiii, utiliznd tehnica actualizrii la momentul nceperii lucrrilor
de investiii.
d D
1
Vh
(1 a)h
RV d D h 1
C
1
(I h C h )
(1 a)h
h 1
RV/C reprezint raportul dintre venituri actualizate i costuri totale actualizate;
Vh venitul obinut n anul h (se au n vedere veniturile anuale, realizate din vnzarea produciei de baz, precum
i cele din alte activiti);
Ih investiia anual; Ch cheltuielile anuale de producie;
a coeficientul de actualizare; d durata de realizare a obiectivului de investiii; D durata de funcionare a
obiectivului.
Decizia de implementare a unui proiect depinde de relaia n care se afl raportul dintre venituri i costuri
actualizate fa de 1. Un proiect poate fi acceptat numai dac Rv/c 1 (valoarea veniturilor nregistrate permite acoperirea
cheltuielilor efectuate i obinerea unui profit).
O valoare a raportului Rv/c = 1 corespunde unei situaii critice n care veniturile totale acoper doar cheltuielile
totale. Acceptabilitatea unui astfel de proiect este discutabil i poate fi decis fie pe baza utilizrii i a altor indicatori sau pe
baza aprecierii importanei sociale, strategice naionale a proiectului respectiv.
Situaia n care Rv/c 1 impune respingerea proiectului pe baza imposibilitii acestuia de a genera efecte suficiente
pentru acoperirea eforturilor depuse.
D. Flux de numerar (CASH-FLOW) : se stabilete ca diferena ntre veniturile brute i cheltuielile
ocazionate de implementarea proiectului. Se calculeaz sub form:
- static:
CFh = Vh (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D
- dinamic: CFhact = [Vh (Ih + Ch)]
1
1 a h , h = 1,2,...,d+D
E. Venitul net actualizat (V.N.A.) : se calculeaz ca diferen ntre veniturile totale actualizate i cheltuielile totale,
cu investiia i de producie,
d D
d D
1
1
1
(I
C
)
[Vh (I h C h )]
h
h
h
h
VNA
(1 a) h 1
(1 a)
(1 a) h
h 1
h 1
actualizate la acelai moment.
VNA
d D
Acceptabilitatea
unui
proiect pe baza acestui indicator
este determinat de existena unor
valori pozitive ale V.N.A
amin
RI
R
amax
Rata de
actualiz
are
VNA-
Fig. 29 Calculal ratei interne de renta
246
POSDRU/88/1.5/S/52614
F. Rata intern de rentabilitate (R.I.R.) exprim acel nivel al coeficientului de actualizare la care venitul net
actualizat este egal cu zero.
Determinarea RIR se poate face n dou moduri:
- grafic
- analitic.
Calculul analitic al R.I.R. se face dup expresia:
Acceptabilitatea unui proiect pe baza acestui indicator se face prin comparaie cu eficiena medie realizat pe
VNA
RIR a min (a max a min )*
VNA VNA
ramura respectiv.
G. Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno). C.R.N.A. exprim efortul total cu investiia i cu producia,
exprimat n lei, ce se face pentru obinerea unei uniti valutare nete.
d D
1
(1 a)h
CRN A d D h1
1
[Vh (I h C h )]
(1 a )h
h 1
(I
Ch )
Ih investiiile anuale, exprimate n lei; Ch cheltuielile de producie fcute n anul h, exprimate n lei;
Vh veniturile anuale, exprimate n valut; Ih i Ch investiia i cheltuielile anuale de producie, exprimate n
valut;
a i a rata de discontare a monedei naionale, respectiv a valutei;
d i D durata de execuie i de funcionare a viitorului obiectiv economic. (Planificarea multianuala a proiectelor de
investitii Conf. univ. RZVAN CTLIN DOBREA)
Tab 110. Aplicnd aceste calcule se obine tabelul:

proiect
/beneficiar
proiect 1
proiect 2
proiect 3
Proiect 4
Proiect 5
proiect 6
grad de
Bonitatea bancar indatorare
RIR
Rv/c
-0,60
0,80/1
0,40
-0,85
0,76/1
0,65
1,60
1,15/1
0,98
1,43
2,25/1
0,79
2,51
0,98/1
1,00
2,43
0,80/1
0,99
2,35
2,1
5,3
5,18
6,33
6,15
CRNAlei/EUR
4,26
4,18
5,60
4,86
4,10
3,98
247
POSDRU/88/1.5/S/52614
proiect 7
1,10
3,00
0,35
18
2,25
Concluzii
Interpretea final a rezultatelor obinute va fi prezentat n cadrul lucrrii de doctorat, setul complet de date
urmnd a fi colectat pana n luna iunie 2012, cnd vor fi incheiate creditele aferente cheltuielilor principale generate de
realizarea proiectelor de investiii
Rezultatele prezente scot n eviden 3 concuzii ale acestei analize financiare:
1. Ofer cu claritate informaii despre utilitatea masurilor adoptate de ctre statul roman pentru sprijinirea
investiiilor n sectorul avicol.
2. Reprezint un reper al impactului economic pe care programul Fermierul l-a avut in privina accederii la
finanare din Fonduri Europene a micilor exploataii, rezultatele obinute arat c dei bonitatea bancar i gardul de
ndatorare sunt extreme de nefavorabile pentru realizarea investiiei respective, rezultatele economice i viabilitatea
exploataiei sunt foarte bune. De asemenea se poate observa ca rambursarea creditelor aferente nu are influente
asupra produciei obinute dect n cazul Start Up- urilor (proiectele 3 i 7) fr ca acest lucru s fie reflectat de piat
datorit cotei procentuale mici deinut de producia respectiv. Concluzia major a studiului este reprezintat de
fundamentarea prin reyultate exacte a necesitii implicrii fondurilor publice naionale, prin msuri adecvate, n
activitate de creditare, simpla msur de garantare nefiin suficient pentru apermite miciulor exploataii s reprezinte o
alternativ productiv viabil.
3. De asemenea ca revers al acestor masuri se sprijin vor patrunde n piat exploataii cu o rentabilitate
artificial, generat de intensitatea sprijinului, care in cazurile studiatea ajungea pana la cca 100% (exemplul 7 unde
suma datrat beneficiar era aproape egal cu suma primit ca sprijin respective suma din Fonduri Nerambursabile
SAPARD + diferenta de dobnd fa de procentul pieei + diferena de comisioane stabilite prin Conveniile de lucru
cu MADR
Lucrarea de fa imbin analiza din punct de vedere tehnologic i de formulare a proiecxtelor de investiii n
sectorul agricol cu analiza financiar modern. De asemenea se poate concluziona c fiecare proiect de investiii in
parte se poatre evalua printr-o analiz Cost Beneficiu, analiza iutilizat pe pia doar n sistemul bancar pentru
creditele de avvergur i de catre evaluator pentru proiectele de investiii publice realizate pe un orizont mediu i lung
care implic obiective strategice.
Bibliogafie
I.SURSE EDITE
* Capatana O., Societatile comerciale, Ed. Lumina, Bucuresti, 1991.
* Carpenaru St. D., S.David, C.Predoiu, Gh. Piperea, Legea societatilor comerciale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti
2006
* Costin Mircea N., Miff Angela, Falimentul-Evolutie si actualitate, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000.
* Ionescu Luminita, Insolventa si contabilitatea lichidarii societatilor comerciale, Ed. Cartea Universitara,
Bucuresti, 2007.
* Letea Crina-Mihaela, Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
* Luha Vasile, Insolventa in lumina reglementarilor actuale, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2007.
* Turcu Ion,Trat de insolventa, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2006,
*Tudorache Minodora - Filiera avicol. Ed. Printech, Bucureti, 2006.
*Van Ilie .a. - Creterea i industrializarea puilor de carne. Ceres, Bucureti, 2003.
*Mircea A., Mircea D., Piloni de susinere financiar a dezvoltrii capacitii administrative, Bucureti, 2009
248
POSDRU/88/1.5/S/52614
*Fuerea, Augustin Manualul Uniunii Europene Ediia a III-a, revzut i adugit, Editura Universul Juridic,
Bucureti, 2006
*Mazilu, D. Integrarea european. Drept comunitar i instituii europene, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001
*Marcu, V. Drept Instituional Comunitar Ediia a II-a, revzut i adugit, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2001
*Leonte J., Gurc D., Cmpeanu V., Piotet Ph, Politica Agricol Comun Consecine asupra Romniei,
Institutunl European din Romnia, Bucureti, 2003
*Pascariu G. C., Uniunea European. Politici i preuri agricole, Editura Economic, Bucureti, 1999
*RZVAN CTLIN DOBREA Planificarea multianuala a proiectelor de investitii Editura ASE, Bucureti 2009
II. STUDII, ARTICOLE, PUBLICATII
* Grosaru Mircea, Relatia judecator-sindic practician in insolventa, o relatie deschisa ce trebuie cultivate, in
Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Maer Alina , Actul de adjudecare in derularea unor proceduri de insolventa, in Phoenix, octombrie-decembrie,
2007
* Maer Alina, Coordonate psihologice ale activitatii de reorganizare judiciara si lichidare, in Phoenix, aprilie-iunie
2008
* Miff Angela, Noua procedura a insolventei-actualitate, traditie si perspective, in Revista romana de Drept al
aafacerilor; nr.1/ 2007, Ed. Rosetti, Bucuresti 2007.
* Sarcane Ana-Irina, Valorificarea bunurilor debitoarei in procedura de insolventa reglementata prin Legea nr.
85/2006, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Stanescu Arin Octav, Practicianul in insolventa, atributiile si rolul sau in cadrul procedurii reglementate de noua
lege a insolventei, in Phoenix, aprilie-septembrie 2006
* Tarnoeanu Stan, Limitele legale ale lichidarii in cadrul procedurii insolventei, prin raportare la drepturile
asociatilor/actionarolor asupra averii debitorului falit, in Phoenix , octombrie-decembrie 2008.
* Turcu Ion, Legea privind procedura insolventei-o noua etapa in reforma legislativa, in Phoenix, aprilieseptembrie 2006
III. LEGISLATIE
* Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei
* Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal
* Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.
*Legislaie FERMIERUL
Tratatul de Instituire a Comunitilor Europene
Tratatul de adrerare a Romniei i Bulgariei la Uniunea Europeana
Raportul Comisiei Europene, Direcia General Agricultur, Agricultural Situation in the Candidate
Countries. Country Report on Romania, Brussels, 2002
Raportul Comisiei Europene, Direcia General Agricultur, Agriculture in the European Union.
Statistical and Economic Information 2002, Brussels, 2002.
Rezoluia Parlamentului European din 13 ianuarie 2009 referitoare la politica agricol comun i sigurana
alimentar mondial ( 2008/2153(INI))
Programului Naional de Dezvoltare Rural 2007 2013 versiunea consolidat 08 februarie 2008 Numr
CCI: 2007RO06RPO001
ndrumar Programul Fermierul editat de Agenia Naional de Consultan Agricol, 2006
ndrumar PNDR -Versiune consultativ pe msuri editat de Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i
Pescuit, 2007
Politica agricol lucrare elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 Formarea funcionarilor
publici n administraia local n aafaceri europene i managementul ciclului de proiect, implementat de Institutunl
European din Romnia n colaborare cu human dynamics n anul 2003 i face parte din Seria Micromonografii
Politici Europene, versiune actualizat.
Ordin nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2009, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile ulterioare
249
POSDRU/88/1.5/S/52614
Ordin nr. 40/2009 pentru stabilirea unor reguli detaliate de implementare a msurilor din cadrul
Programului Naional de Dezvoltare Rural i Programului Operaional pentru Pescuit n ceea ce privete aplicarea
regulii cumulului ajutoarelor, cu modificrile i completrile ulterioare
Ordin nr. 430/2008 pentru aprobarea tipurilor de investiii i a plafoanelor maxime ale creditelor ce se
acord n anul 2008, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie
alimentar, silvicultur, piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i completrile ulterioare
Ordonan de Urgen nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale pentru
ncheierea de angajamente legale interne n anul 2008 n vederea asigurrii unor msuri financiare pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,
piscicultur, precum i n activiti nonagricole.
Ordonana nr. 31/2007 privind reglementarea unor msuri financiare pentru stimularea gradului de absobie
a fondurilor alocate prin Programul SAPARD
Ordin nr. 820/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii i a criteriilor tehnice de acordare a
creditelor n anul 2007, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur.
Hotrre nr. 1645/2006 pentru stabilirea nivelului reducerii sumei de rambursat din volumul creditului
acordat n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, difereniat n funcie de tipul
proiectului de investiii, pentru anul 2006, precum i pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, aprobate prin Hotrrea Guvernului
nr. 934/2005.
Legea nr. 473/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 59/2006
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanrii
publice nerambursabile pentru proiectele de investiii din cadrul Programului SAPARD, cu modificrile ulterioare
Hotrre nr. 1644/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 59/2006, cu modificrile i completrile ulterioare
Hotrrea Guvernului nr.759/2006 pentru aprobarea fielor tehnice ale msurilor 1.1 "mbuntirea
prelucrrii i marketingului produselor agricole i piscicole", 1.2 "mbuntirea structurilor n vederea realizrii
controlului de calitate, veterinar i fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare i pentru protecia
consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiii n exploataiile agricole",
3.2 "Constituirea grupurilor de productori", 3.3 "Metode agricole de producie destinate s protejeze mediul i s
menin peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice care genereaz activiti multiple
i venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "mbuntirea pregtirii profesionale" i 4.2 Asisten tehnic" din
Programul naional pentru agricultur i dezvoltare rural finanat din fonduri SAPARD
Ordin nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiii, criteriile tehnice de acordare, precum
i plafonul maxim al creditelor ce se acord n anul 2006, n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea
investiiilor n agricultur, cu modificrile i completrile ulterioare
Hotrre nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind
stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural, Fondul european
pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol, prin preluarea riscului de creditare de ctre fondurile de
garantare, cu modificrile ulterioare
Lege nr. 218/2005 privind stimularea absorbiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rural, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol, prin preluarea riscului de
creditare de ctre fondurile de garantare, cu modificrile ulterioare
Ordinul nr. 979/2005 pentru aprobarea listei obiectivelor de investiii i a plafonului maxim al creditelor ce
se acord n anul 2005 n condiiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, cu modificrile
ulterioare
Hotrre nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.
231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur.
Lege nr. 231/2005 privind stimularea investiiilor n agricultur, industrie alimentar, silvicultur,
piscicultur, precum i n activiti nonagricole, cu modificrile i completrile ulterioare.
IV. INTERNET
Site-uri
www.europa.eu
www.europa.eu/index_ro.htm
www.eur-lex.europa.eu/ro/index.htm
250
POSDRU/88/1.5/S/52614
www.ec.europa.eu/agriculture
www.madr.ro
www.ier.ro
251

Copie A Teza Lucru Bună (Reparat)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copie A Teza Lucru Bună (Reparat)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

pe piata se exprima si se intalnesc cererea si oferta....................................................................91

Tab. 4. Indicatori financiari AVICOMB-PRIMA SRL..............................................................................113

Tab 16 Tabel indicatori financiari IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL...........................................121

Tab. 18. Indicatori financiari 2000 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................122

Tab. 20. Indicatori financiari 2002 IMPORT-EXPORT PAL-MAR SRL......................................................124

Tab. 28. Centralizator al indicatorilor financiari GOLDEN GALINA SRL......................................132

Tab. 30. Tabel indicatori financiari SAGEM SRL..........................................................................135

SC AVICOLA BUZAU SA - Date Economice.............................................................................. 144

Tab. 100. indicatori financiari SAMAVIA SRL..............................................................................204

White field (analiz a

Input uri (materiale i

n lucrarea de fa sunt analizate descriptiv i statistic sursele de finanare a investiiilor bugetare

PARTEA I CERCETRI PRIVIND NIVELUL ACTUAL AL GRADULUI

Cap. 1. Evoluia tehnologiilor de cretere i exploatare a psrilor n

modificari morfostructurale, asociate cu pierderea unor arme de aparare impotriva mediului

Fig. 1 Domeniile stiintifice ale productiilor agricole

I.1 Avicultura ca ramura importanta a zootehniei

I. 1 .1 Scurt istoric dialectic al creterii psrilor.

Proprietatea funciar i structura exploataiilor

Dup 1989 - haos

Strategie - Economie agrar

Pentru agricultura de stat i cooperatist au existat obiective precise,

Investiiile au un caracter sporadic, modul de alocare a fondurilor nu a fost unul

n economia de pia, performanele tehnologice avicole, costurile de producie, profiturile i

I. 1 .2 Avicultura - perspective i oportuniti

numrul mare de specii (peste 10 specii) cu particulariti biologice, de cretere i de

caracterul complex al produciilor i n special al produciei de ou;

mai nensemnat modificare a condiiilor de via;

modul de reproducie caracteristic, ntreaga dezvoltare embrionar fiind sub conducerea

gradul nalt de climatizare, mecanizare i automatizare a adposturilor, astfel nct psrile

sunt substrase aproape integral de sub influena condiiilor de mediu natural;

Aceleai considerente fac ca tiina i practica creterii psrilor s se mbogeasc deosebit

Prolificitatea. De la o pasre de reproducie, ntr-o perioad de ouat de 30-46 sptmni, se

Precocitatea. Psrile specializate pentru producia de ou de consum ncep ouatul la

Puterea de adaptare la diferite sisteme de nreinere. Psrile din majoritatea speciilor au o

I.2 Specii i hibrizi de interes avicol

general a acestora, pentru a sistematiza

Leonard Constantin Stafie Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007

Sursa - Articol publicat n revista Ferma nr. 1(45)/2007

Vrsta la 50/ ouat

Zootehnie,10 Nov 2009

Greutatea medie a oulor,la:

rezistenta extraordinara a palmipedelor la imbolnaviri;

[Agroland 2011] 5, enumeram rasa Pekin si hibridul

In tabelele de mai jos, puteti urmari parametrii de

dupa datele centralizate la firma Agroland - lider de piaa in acest domeniu

Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 medie

Fig I.2.4.2 parametri tehnologici pentru hibrizii de raa Star 53 greu

Greutate vie Consumul de furaj

(conform producatorului, Hendrix Genetics Ltd. www.hybridturkeys.com)

celelate pasari. prefera un

curcani) dar este in regula si

intensive, desi de curand

I.3 Sisteme de cretere i exploatare

precum s principalelr direcii de evoluie n perioada urmatoare , definitorii pentru

pregatirea puiernitelor pentru intrarea in functiune;

primirea si sortarea puilor;

impartirea puilor pe loturi in compartimente;

scoaterea lor in solarii si padocuri;

curatenia si dezinfectia periodica a adaposturilor;

bonitarea si trecerea puilor in adaposturile de vara.

ginile s poat beneficia n timpul zilei de posibilitatea permanent de micare n aer