12.12.

12 curs farmaco
Crizele epileptice - de grand mal aura
De petit mal crize de absenta cu inconstienta acestei crize.
Epilepsie senzoriala amortire membre
Antiepileptice- oprire criza
- prevenirea altor crize cu scaderea frecventei si intensitatea lor.
- limitarea focarului epileptogen
Tratamentul de lunga durata fara vindecare , cu intervale libere de boala ( remisiune), presupune ani de
tratament, cu asociere de medic, intrerupere dupa 5 ani de la ultima criza, cu scaderea progresiva a
dozelor.la oprirea brusca apare status epilepticos cu crize de grand mal inconstante.
Efecte adverse - sedarea cu sedativ hipnotice , efectul anticonvulsivant apare la doze mai mici, apare
toleranta ce intereseaza doar efectul sedativ.(ex diazepam intereseaza si efectul anticonvulsivant). Efectul
sedativ se potenteaza in urma asocierii de medic, la alcoolici efectul se accentueaza.epilepticii trebuie sa
evite alimente sau buturi cu efect stimulant al snc.
- scaderea performantelor intelectuale se manif in per efectului sedativ cu intensit mare.
Inductia enzimatica - explica partial toleranta
- la pac cu porfirie hep agraveaza, la epileptice cu anticoag orale risc de accident trombotic, contraceptive
orale cu epilepsie efectul primelor dispare.
Infl antiepilep asupra fatului- efecte teratogene acc.
-Fen imunologice cu reactii alergice pruriginoase
-Sindrom lupus like la fenitoina de exemplu
Mecanisme de actiune pe animale de lab. Crize electrice prin administrare de socuri electrice seamana cu
crizele de petit mal. Crize chimice cu subst antiepilep exemplu fenteprazol seamana cu crizele de grand
mal.
Crizele de grand mal - medic utile preferential pt astfel de crize
- fenitoina, in convulsii tonice, agraveaza petit mal, eficace in nevralgii, mec de act prin blocarea unor
canale de sodiu in focar, neuronii nu mai descarca impulsuri, blocheaza can de sodiu dim miocardul
ventricular-(aritmii ventriculare aceeasi clasa cu lidocaina), cu inducerea de aritmii, produce greata,
varsaturi, dureri abd, fen imunologice ( hipertrofia gingivala). Nu se fol ca anestezic local( cum e
lidocaina).
-Carbamazepina struct asem antidepresivele triciclice, cu ef anticonvulsivant si in nevralgie, acelasi mec
ca si fenitoina, in crizele de grand mal si convulsii tonico clonice. Efecte adverse de intensit mai mica, nu
produce efectul de lupus like sau hipetrofie gingivala.
-fenobarbital, util si pt convulsiile febrile sau de meningita, mec de act prin modularea alosterica in int
canalului de clor, cu ment lui deschis, potentare mare cu alte medic snc.
- primidona, mec de act asemenea fenitoinei, apoi in ficat este metab in fenobarbital, efectul antiepilep
mic, efectul sedativ intens.
Crizele de petit mal - trimetadona, blocheaz can de calciu, reactii adverse multe
- Etosuximida, bine tolerata produce sedativa nesemnif
Crizele asociate - cu spectrul larg - acidul valproic, efecte pe toate crizele, mai bine suportat, de rezerva.
Status epilepticus - crize tonice clonice generalizate subintrante, adm im apoi iv,
- diazepam -act pe rec gaba, nu se fol in trat cronic deoarece in 3-4 luni dispare ef prin toleranta, adm in
urgenta
- clonazepam, cu toleranta mai putin intensa, in trat cronice
-gabapentin cu facilit elib ac gaba aminobutiric
-Vigabacrina cu facilit metab in fantasmele sinaptica, cu efecte adverse de distrugere a neuronilor.
Antiparkinsoniene
B parkinson distrug degenerativa a neuronilor dopaminergici din tractul nigro striat, poate fi de ordinul
traumatic, sau la pers normale, fara traumatism.

Adm de dopa, liposolubil, precursor de dopamina, nu a functionat, apoi trihexifenidil reface echil
acetilcolina dopamina in tractul extrapiramidal, dar da ef psihotice.
Dopa- eficacitate buna la inceput, dar pana la snc parcurge mai multe terit la periferie unde se poate transf
in dopamina, unde pot aparea aritmii,
Inhibitor de dopaminaza carbidopa si benzepazida.