UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI DE MEDICINĂ

VETERINARĂ”ION IONESCU DE LA BRAD”IAŞI

PROIECT

LA

DISCIPLINA MARKETING

TEMA PROIECTULUI

Studiul de caz privind aprovizionarea cu lapte si paine a municipiului Bacau.

Toma Iulian Ionel I.D.-I.E.A. GRUPA 229 AN III

Cuprins

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.

3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentru produsele

paine si lapte.

4. Autoconsumul la produsele paine si lapte.

5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe de varsta,

grupe de venituri, socio - profesionala.

6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele paine si lapte a

populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totale anuale de aprovizionare cu
aceste produse.

6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Bacau
pentru produsele paine si lapte.

6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si lape

pentru localitatea Bacau.

7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii.

8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.

1.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele paine si

lapte, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuate, in localitatea Bacau,
judetul Bacau.

Nevoile de consum se pot satisface atât prin autoconsum cât şi prin intermediul pieţei
agroalimentare, dar în special apare ca o etapa de pregatire profesională având un
puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc, dar şi pentru cei care-l studiaza
în pregatirea lor profesională.

Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul la care se află
localitatea Bacau judetul Bacau în piramida socio-economică a localitaţilor româneşti,
dar şi abaterile de la normele optime privind protecţia consumatorilor.

Acest studiu pune în prim plan cunoaşterea problemelor reale ce se află pe piaţa
produselor agroalimentare având o importanţa deosebită pentru formarea profesională
a noilor specialişti in domeniul agrar.

Concluzia rezidă din simplul fapt că, problemele ce apar pe această piaţă sunt direct
legate de producţia agricolă şi indirect de nivelul cultural al zonei.

Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca comerciantii si
producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor, cerinte care in ultima
perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie tot mai agresiva.

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.

Judetul Bacau se regaseste in regiunea istorica Moldova si se invecineaza la nord cu

judetul Neamt, in sud cu judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si la vest cu judetul
Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face parte din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani, Suceava, Iasi, Neamt si Vaslui.

Suprafaţa judetului Bacau este de 6621 kmp, numar de locuitori la 01-07-2017 este de
719844, numar total de unitati administrative 93 din care numar de municipii 3, numar
orase 5, numar comune 85.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza
din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile
stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei,
estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia).
Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului
Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la
Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc.

Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la
aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase
si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului.
In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase
ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la
lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine
organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi
apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din
12 Martie 1399.

Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale

raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important
oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al
XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara
industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte.

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentru produsele

paine si lapte.

Studiul aprovizionării cu produse alimentare reprezintă o activitate de marketing, ca

orice activitate de marketing şi aprovizionarea cu diferite produse atrage după sine
studierea nevoilor de consum.

Prin studierea nevoilor de consum se înţelege cercetarea lor şi formele de manifestare

a acestora pe piaţă. Acestea se regăsesc pe piaţă sub forma cererii de consum şi/sau
cererii de servicii.

Plecând de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate şi ierarhizate astfel:

· nevoi fiziologice,

· nevoi de prim ordin,

· nevoi obligaţii şi aspiraţii,

· nevoi solvabile.
Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihnă etc., acestea ocupând
primul loc între celelalte (după A.H. Maslow).

Nevoile solvabile: operează pe piaţă sub forma cererii de consum, iar cele insolvabile
în prezent, într-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat că între nevoi se stabilesc anumite
relaţii de ordine diferite în functie de locul pe care-l ocupă nevoile în viaţa socială,
aceste relaţii sunt:

· relaţii de prioritate,

· relaţii de completare,

· relaţii de asociere,

· relaţii rivale sau care se exclud.

Relaţiile de prioritate apar pe piaţă o dată cu creşterea încrederii consumatorilor într-

un anumit produs în defavoarea altuia.

Relaţiile de completare sau asociere sunt acele relaţii care se stabilesc atunci când un
produs satisface mai multe nevoi.

Relaţiile rivale sau cele care se exclud apar atunci când o anumită nevoie poate fi
satisfăcută de un alt produs din aceeaşi gamă.

Evaluarea şi măsurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu

ajutorul normelor de consum, care reprezintă rezultatul unor cercetări ştiinţifice, în
domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de ştiinţă , de renume

mondial şi în acelaşi timp, intră în preocupările unor organisme naţionale de stat sau
internaţionale. Această problemă s-a multiplicat foarte mult o dată cu evoluţia
societăţii şi îmbunătăţirea nivelului cultural al umanităţii.

Raţia alimentară normală fiind alcătuită din diferite produse cu procentaje diferenţiate
pe sortimente, împrenună alcătuind caloriile necesare pentru un consum optim.

În literatura de specialitate se arată că, nevoia zilnică de hrană a unui om obişnuit este
de 2400-3000 calorii, 70 g de proteină, 70 g. grăsimi, 0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C.
etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localităţi sau
ţări, astfel în anul 2007 s-a înregistrat următoarele valori a acestui indicator:

· Media mondială 2647 cal.

· Ţări în curs de dezvoltare 2420 cal

· Ţări dezvoltate 3502 cal

· America de N 3923 cal

· Europa 3534 cal

· C.S.I. 3264 cal

· România 2800 cal

· Africa 2326 cal

Din cercetările şi studiile publicate de specialişti în domeniul marketingului rezultă că,

o alimentaţie raţională trebuie să cuprindă:

1. 25-30% grăsimi alimentare;

2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animală;

3. 55-60% glucide, din care cantităţi mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Alţi autori apreciază că un regim alimentar normacologic trebuie să cuprindă:

· carne şi produse din carne 4-8%,

· lapte şi derivate din lapte 30-55%,

· ouă 3-4%,

· grăsimi (în afară de cele din carne, lapte şi ouă) 12-17%,

· cereale şi derivate din cereale 25-45%,

· legume şi fructe 14-17%,

· zahăr şi produse zaharoase 7-8%,

· băuturi nealcoolice 2-3%,

Cererea de produse agricole este determinată de nevoia de cumpărare şi este generată

de următorii factori:

· procesul de urbanizare;

· factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei şi structura acesteia;

· consumul alimentar actual;

· micşorarea nivelului de calorii.

După ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, România se află în zona sărăciei

(depăşind pragul de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea
hranei 65-70%, în timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimând un nivel de
viaţă foarte scăzut.

După părerea subectivă a diverşilor autori întalnim o varietate de bugete normative:

· buget minim de consum,

· buget moderat,

· buget al belşugului,

· buget etalon (presupune satisfacerea completă a nevoilor de consum),

· buget raţional.

Evaluarea şi comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor

de consum. Cercetările nutriţioniştilor în domeniul nevoilor de consum au evidenţiat
existenţa unui prag critic al cheltuieilor cu alimentaţia, care constituie limita minimă
pentru o alimentaţie normală.

Astfel, normele de consum prezintă numeroase diferenţieri în funcţie de nivelul de

dezvoltare economică, condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a populaţiei din
teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ţară la ţară,
de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luând în atenţie aceşti indicatori
putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum în Romania.
Prin aceasta a fost posibilă apariţia unor bugete de consum , aceste bugete se referă la
o familie normală de 2 persoane adulte şi doi copii şi cuprind principalele posturi de
consum, produse alimentare şi servicii.

S-a înregistrat în anul 2007 următoarele norme de consum:

Ø Pâine 11,4 kg/lună*pers.

Ø Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.

Ø Cartof 4,7 kg/lună*pers

Ø Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers

Ø Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.

Ø Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers

Ø Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers

Ø Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.

Ø Peşte proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.

Ø Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.

Ø Telemea de oaie şi vacă 0,650 kg/lună*pers.

Ø Branză proaspătă şi smântână 0,350 kg/lună*pers.

Ø Ouă 15 buc./lună*pers.

Ø Ulei 1 litru/lună*pers.

Ø Zahăr 1 kg./lună*pers.

Ø Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.

Ø Orez 0,5 kg/lună*pers.

Ø Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.

În general, normele de consum presupun existenţa unor limite între care este posibil să
se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai nevoile esenţiale
(normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor proiecţii de viitor ale
consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să fie satisfăcute, situaţia când
vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

În evoluţia stabilirii normelor optime de consum ştiinţa a permis elaborarea unor

bugete de consum tip, denumite şi bugete normative.

În perioada 2019-2020, pentru asigurarea nevoilor de hrană ponderea cheltuielilor de

consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explică că populaţia ţării noastre se află în zona
sărăciei, cu un nivel de trai scăzut.(tab.1).

Tabelul 1

Structura bugetelor pe cheltuieli în România - %

Specificare Anii 2019 2020

Cheltuieli totale de consum,

din care: 100 100

Consum alimentare şi băuturi 51.4 57.8

Îmbrăcăminte şi încălţăminte 16.8 10.1

Locuinţe şi înzestrarea cu bunuri 12.3 14.9

Medicamente şi îngrijire medicală 1.0 1.5

Transport şi telecomunicaţii 6.7 7.4

Cultură, învăţământ şi educaţie 7.1 3.7

Alte cheltuieli pentru uz personal 4.7 4.6

Norme de consum

Normele de consum apar ca o necesitate în procesul evaluării şi comensurării nevoilor

de consum, care reprezintă rezultatul unei lungi perioade de cercetare ştiinţifică în
domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetică, pshiologie, urbanismul etc.
În general normele de consum presupun existenţa unor limite între care este posibil să
se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai nevoile esenţiale
(normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor proiecţii de viitor ale
consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să fie satisfăcute, situaţia cand
vorbim de norme ideale de consum sau