Sunteți pe pagina 1din 76

Pomicultura,

Viticultura
si
Vinificatia
,
nr.5-6 [59-60] 2015
,

Publicaţie ştiinţifică de profil categoria „C”

Mâine a n u l s e - n oi e ș t e
Stimaţi colegi, în aceste zile ne
! luăm rămas
versatul an
bun de la zbuciumatul şi contro
are în sufle-
2015, care a lăsat sedimente am
. Multe din
tele oamenilor de bună-credinţă
rat, dar suntem
speranţele noastre s-au spulbe
Încrederea că
siguri că nu pentru totdeauna.
fa ne face să
binele, până la urmă, va trium
tru a instaura în
perseverăm şi să muncim pen
bunăstarea.
ţara noastră pacea, liniştea şi
un nou an –
La poarta timpului bate timid
reaminti în sea-
2016. Cetele de urători ne vor
ra de Revelion că mâine anul
porneşte, e, ne
se-noieşte, pluguşorul se
în toa Şi
te.
vor ura de sănătate şi de belşug
adresăm unii
noi la fiecare sfârşit de an ne
ritate. Profit şi
altora urări de bine şi prospe
re Dumneavoas-
eu de această ocazie şi vin căt
e de admiraţie
tră cu cele mai sincere cuvint
mele ştiinţei. Vă
pentru tot ceea ce faceţi în nu
sănătate, bucu-
doresc în anul care vine multă
ină în casele şi
rii de la cei dragi, pace şi lum
sufletele Dumneavoastră!

La Mulţi Ani! Cu respect,


Constantin DADU,
director general al IŞPHTA
FACULTATEA
DE HORTICULTURĂ
A UASM
La Simpozionul Ştiinţific consacrat aniversării a 75-a
de la crearea Facultăţii de Horticultură, organizat în
zilele de 1–2 octombrie a.c., au fost prezentate lucrări
75 de ani
cultăţii de Agricultură (Universitatea de Ştiinţe Agricole
şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,
România) le-a fost decernată „Medalia UASM” .
semnate de autori din 8 ţări (România, Ucraina, Marea
Britanie, Austria, Finlanda, Turcia, Rusia, Moldova), care De asemenea, pentru performanţe deosebite în pregătirea
reprezintă 48 de instituţii de învăţământ, inclusiv 16 specialiştilor de înaltă calificare au fost înmânate Diplome
din Republica Moldova. În total au fost prezentate 198 de onoare ale UASM următorilor colaboratori: Victor Sfe-
de lucrări, care au fost publicate în: „Lucrări ştiinţifice clă, prodecan, lector univ. superior, Catedra de silvicultură
UASM”, volumul 42, partea I (Pomicultură – 46, Legu- şi grădini publice, Vasile Gorgos, conf. univ., dr., Catedra
micultură – 17, Silvicultură şi grădini publice – 40) şi de protecţie a plantelor, Vladimir Andrieş, conf. univ., dr.,
partea a II-a (Viticultură şi vinificaţie – 59; Protecţia şeful Catedrei de legumicultură, Gheorghe Căldare, conf.
plantelor – 36). univ., dr., Catedra de viticultură şi vinificaţie, Sergiu Popa,
lector univ. superior, dr., şeful Catedrei de pomicultură, Ta-
Simpozionul a fost susţinut financiar de Academia de tiana Zavtoni, laborant, Catedra de viticultură şi vinificaţie,
Știinţe a Moldovei în baza Hotărârii CSŞDT nr. 152 din Cleopatra Talmaci, Natalia Manziuc, laborante superioare,
25 iunie 2015 și este înscris în Registrul de Stat al pro- Catedra de protecţie a plantelor.
iectelor din sfera ştiinţei şi inovării.
Academicianul coordonator al secţiei Ştiinţe Agricole
Şedinţa festivă a fost deschisă de către decanul facultă- a AŞM, dl Boris Gaina, a menţionat că corpului profe-
ţii, conf. univ. dr. Gheorghe Nicolaescu, cu raportul „Fa- soral-didactic al Facultăţii de Horticultură, precum şi
cultatea de Horticultură la 75 de ani”. întregului colectiv al UASM le revine un rol deosebit
în dezvoltarea complexului agroindustrial al Republicii
La şedinţă au participat viceministrul Agriculturii şi Moldova, fiind şi unica instituţie de profil din ţară. Dom-
Industriei Alimentare al Republicii Moldova, Eduard Gra- nul academician a remarcat, de asemenea, rezultatele
ma, care a venit cu un mesaj de felicitare din partea Mi- remarcabile obţinute de membrii colectivului pe parcur-
nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru sul anilor.
întregul corp didactic şi studenţii facultăţii şi a înmânat
diplome de onoare pentru merite deosebite în pregătirea Cuvinte de felicitare au fost adresate de către dna Lucia
specialiştilor de înaltă calificare următorilor colaboratori: Draghia, prof. univ., dr., decan al Facultăţii de Horti-
Gheorghe Nicolaescu, decan, conf. univ., dr., Catedra de cultură (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
viticultură şi vinificaţie, Elizaveta Moroşan, conf. univ., Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, România),
dr., Catedra de viticultură şi vinificaţie, Nichita Croitoru, Veaceslav Mazăre (Universitatea de Ştiinţe Agricole
conf. univ., dr., şeful Catedrei de protecţie a plantelor, şi Medicină Veterinară a Banatului, „Regele Mihai I al
Iachim Gumeniuc, conf. univ., dr., şeful Catedrei de silvi- României” din Timişoara, Mircea Bărbuceanu Univer-
cultură şi grădini publice, Maria Pometco, laborant supe- sity of Piteşti, România), Rudolf Derczeni (Universitatea
rior, Catedra de protecţie a plantelor. „Transilvania” din Braşov), Andrei Ştirbu (ICŞ pentru
Viticultură şi Vinificaţie „Tairov”, Ucraina), Aliona Mi-
În mesajul de felicitare, rectorul Universităţii Agrare ron (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice), Mihai
de Stat din Moldova, academicianul Gheorghe Cimpo- Rapcea (Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi
ieş, a amintit şi de acele personalităţi (cadre didactice, Tehnologii Alimentare), Vasile Botnari (Institutul de
savanţi, specialişti ai economiei naţionale etc.) care pe Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor).
parcursul anilor au dus faima instituţiei peste hotarele
republicii. ***

Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, în baza La acest ceas aniversar, membrii colectivului Institu-
deciziei Consiliului de administraţie al UASM dnei Lu- tului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii
cia Draghia, prof. univ., dr., decan al Facultăţii de Horti- Alimentare, Vă urează la mulţi ani şi mari realizări pe
cultură, şi dlui prof. univ., dr. Teodor Robu, decan al Fa- viitor.
<<... din sumar <<... из содержания <<... from the summary
nr.5-6 [59-60] 2015
Pomicultura,
Viticultura
si
3 I. PARTICULARITĂŢILE FONDĂRII PLANTAŢIILOR MODERNE DE VIŢĂDEVIE
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
I. PECULIARITIES OF THE FOUNDATION OF CONTEMPORARY GRAPEVINE PLANTATION
Vinificatia
,
,
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICOPRACTICĂ,
AMPLASAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE ÎN FUNCŢIE DE INFLUENŢA ANALITICĂ ŞI DE INFORMAŢIE
7 FACTORILOR ECOLOGICI REVISTA PUBLICĂ MATERIALE ÎN LIMBILE
M. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO, A. DUMITRAŞ, D. BRATCO, ROMÂNĂ, RUSĂ ŞI ENGLEZĂ
Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
PLACEMENT OF THE VINEYARDS DEPENDING ON THE ECOLOGICAL FACTORS FONDATOR:
M. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO, A. DUMITRAŞ, D. BRATCO, Scientific and Practical
Institute of Horticulture and Alimentary Technologies IP Institutul Ştiinţifico-Practic
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
PARTICULARITĂŢILE DE DEZVOLTARE A UNOR SOIURI DE STRUGURI DE MASĂ
10 M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare COLEGIUL DE REDACŢIE:
PECULIARITIES OF DEVELOPMENT OF SOME TABLE GRAPE VARIETIES Constantin DADU, preşedinte al colegiului, doctor
M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Scientific and Practical Institute habilitat în agricultură.
of Horticulture and Alimentary Technologies Vlad ARHIP, vicepreşedinte al colegiului.
UNELE ASPECTE TEHNOLOGICE PRIVIND PRODUCEREA DIFERITOR TIPURI Ilie DONICA, doctor habilitat în agricultură, profesor
DE VINURI MOLDOVENEŞTI cercetător, academician AŞ AS.
22 E. RUSU, doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, L. OBADĂ, doctor în tehnică,
conferenţiar cercetător, M. CIBUC, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură Petru ILIEV, vicedirector pe ştiinţă, doctor
şi Tehnologii Alimentare în agricultură.
SOME TECHNOLOGY ISSUES ON DIFFERENT TYPES OF MOLDOVAN WINE PRODUCTION Petru AVASILOAIE, şef Direcţie politici de piaţă în
E. RUSU, PhD in technical, professor, L. OBADĂ, doctor of engineering, docent M. CIBUC, sectorul vitivinicol, MAIA RM.
researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies Mihai SUVAC, şef Direcţie politici de piaţă pentru
FABRICAREA PRODUSELOR NONALCOOLICE DIN STRUGURI NEMATURAŢI produse de origine vegetală, MAIA RM.
25 R. GOLUBI, E. IORGA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Nicolae TARAN, doctor habilitat în tehnică, profesor
Alimentare, B. GAINA, Academia de Ştiinţe a Moldovei universitar.
THE MANUFACTURING OF NONALCOHOLIC PRODUCTION FROM UNRIPENED GRAPES
R. GOLUBI, E. IORGA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies, Mihail RAPCEA, doctor habilitat în agricultură, profe-
B. GAINA, Academy of Sciences of Moldova sor cercetător.
Boris GAINA, academician.
INFLUENCE OF DEALCOHOLIZATION PROCESS ON STABILITY OF WHITE AND RED WINES
AGAINST DIFFERENT HAZES Tudor CAZAC, doctor în agricultură, conferenţiar
29 S. STOLEICOVA, PhD student Scientific and Practical Institute of Horticulture and Food Technologies cercetător
ИЗУЧЕНИЕ ВЛИЯНИЯ РАЗЛИЧНЫХ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ ОБРАБОТОК НА КАЧЕСТВЕННЫЕ Eugenia SOLDATENCO, doctor habilitat în tehnică,
ПОКАЗАТЕЛИ, СТАБИЛЬНОСТЬ БЕЛЫХ СУХИХ ВИН К БЕЛКОВЫМ И КОЛЛОИДНЫМ conferenţiar cercetător.
32 ПОМУТНЕНИЯМ Valeriu CEBOTARI, şef secţie Viticultură, MAIA
ХРИСТЕВА О., ТАРАН Н., СОЛДАТЕНКО Е., Научно-практический институт садоводства, RM.
виноградарства и пищевых технологий
Gheorghe NICOLAESCU, doctor în agricultură, con-
THE SCRUNITY OF THE INFLUENCE OF DIFFERENT TECHNOLOGICAL TREATMENTS
ON QUALITY PARAMETERS OF WHITE DRY WINES, AND ON THEIR STABILITY TO PROTEIN ferenţiar universitar, decan al Facultăţii de Horticul-
AND COLLOIDAL CLOUDING tură, Viticultură, UASM.
O. KHRISTEVA, N. TARAN, E. SOLDATENKO, Scientific and Practical Institute of Horticulture Anatol BALANUŢA, doctor în tehnică, profesor uni-
and Food Technologies versitar, şef al Catedrei de oenologie, UTM.
ДИАГНОСТИКА ВИРУСА ЯМЧАТОСТИ ДРЕВЕСИНЫ ЯБЛОНИ МЕТОДОМ Victor BUCARCIUC, doctor habilitat în agricultură,
ПОЛИМЕРАЗАЦЕПНОЙ РЕАКЦИИ profesor cercetător, IŞPHTA
42 ПРОДАНЮК Л.Н., научный сотрудник лаборатории вирусологии, Научно-практический институт Savelii GRIŢCAN, doctor în agricultură, conferenţiar
cадоводства, виноградарства и пищевых технологий cercetător, IŞPHTA.
DIAGNOSIS OF VIRAL SCROBICULATE OF AN APPLE WOOD, BY THE METHOD Valeriu BALAN, doctor habilitat în agricultură, profe-
OF POLYMERASECHAIN REACTION
L.N. PRODANYUK, Virology Laboratory Researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and sor universitar, UASM.
Alimentary Technologies Veaceslav VLASOV, doctor habilitat în agricultură,
profesor, IVV „Tairov”, Odesa, Ucraina.
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA PRODUCERII CARTOFULUI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA Gheorghe ODAGERIU, dr. inginer chimist, cercetător
44 P. ILIEV, director de proiect instituţional, vicedirector pe ştiinţă al IŞPHTA ştiinţific gradul II, Academia Română, Filiala Iaşi,
Centrul de Cercetări pentru Oenologie.
THE CLIMATE CHANGE AND ITS IMPACT ON POTATO PRODUCTION IN MOLDOVA
P. ILIEV, director of institutional project, deputy director of science at Scientific
and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies ECHIPA REDACŢIEI:
Vlad ARHIP – redactor-şef. Tel.: 022-28-54-21
SEMINŢELE DE STRUGURI  MATERIE PRIMĂ RENTABILĂ Maria CORNESCO – stilizator-corector.
PENTRU PRODUCEREA CO2EXTRACTELOR Tel.: 022-28-54-59
51 L. ODOBESCU, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare Nina CLIPA – operatoare.
GRAPE SEEDS  THE COST EFFECTIVE RAW MATERIAL FOR PRODUCING OF CO2EXTRACTS Imagini realizate de Dumitru BRATCO
L. ODOBESCU, Junior Researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture Paginator-designer – Victor PUŞCAŞ
and Alimentary Technologies
E-mail: pomicultura85@gmail.com
FORTIFICAREA FĂINII DE GRÂU CU SUPLIMENTE DE VITAMINE ŞI MINERALE
56 S. POPEL, doctor în tehnică, E. DRAGANOVA, L. PARŞACOVA, A. COLESNICENCO, E. PÎRGARI, J. CROPOTOVA, Publicaţia a fost înregistrată prin decizia Ministerului Jus-
Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare tiţiei al Republicii Moldova din 06.06.2011. Certificat de
ENRICHMENT OF A WHEAT FLOUR WITH VITAMIN AND MINERAL SUPPLEMENTS înregistrare MD 003114, ISSN 1857-3142
S. POPEL, doctor of engineering, E. DRAGANOVA, L. PARSHACOVA, A. COLESNICENCO, E. PIRGARI, Revista „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia” a fost
J. CROPOTOVA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies atestată prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă
şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Mol-
ELABORAREA UNUI NOU SORTIMENT DE PRODUSE ALIMENTARE DIN DOVLEAC
62 L. IUŞAN, doctor în tehnică, cercetător ştiinţific superior, G. TERENTIEVA, cercetător ştiinţific, V. CARAGIA, dovei, nr. 151 din 21 iulie 2014.
doctor în tehnică, şef. lab. „Tehnologia produselor alimentare”, L. GORGAN, cercetător ştiinţific, Institutul Adresa: MD 2070, Chişinău, or. Codru,
Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
str. Vierul, 59
THE ELABORATION OF THE NEW ASSORTMENT OF PUMPKIN PRODUCTS Tiraj – 2000 ex.
L. IUSHAN, doctor of engineering, senior scientific researcher, G. TERENTIEVA, researcher, V. CARAGIA,
doctor of engineering, chief. Lab. „Food Technology” , L. GORGAN, researcher, Tipar: Foxtrot SRL
Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies mun. Chişinău, str. Florilor, 1
Tel.: (+373) 49-39-36; fax: (+373) 31-12-39
4  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

LANSAREA OPERAŢIUNILOR LA CASA DE AMBALARE


DE LA COSTEŞTI
Dl Ion Sula, ministru în exerciţiu
al Agriculturii şi Industriei Alimen-

tare, a participat la evenimentul de


lansare a Casei de ambalare a stru-
din prima sursă

gurilor de la Costeşti, unde au fost


prezenţi ambasadorul României în
Moldova, Marius Lazurca şi cel al
SUA, James Pettit.
Casa de ambalare de la Costeşti
a devenit funcţională datorită
sprijinului oferit de Agenţia SUA
pentru Dezvoltare Internaţiona-
lă (USAID) şi Programul Români-
ei de Cooperare pentru Dezvoltare
(RoAid), precum şi a contribuţiilor
din partea producătorilor locali aso-
ciaţi în cooperativa FructBioImpex.
Edificiul de ambalare a fost con-
struit în cadrul proiectului de dezvol- MAC-P şi ale producătorilor locali elaborarea cerinţelor tehnice.
tare regională „Grup de producători asociaţi în cooperativă. ACED a jucat Casa de ambalare de la Costeşti
şi casă de ambalare pentru servicii un rol crucial la etapa de pregătire a are două linii de ambalare a stru-
moderne de marketing la export”, proiectului de la Costeşti prin efec- gurilor, cu capacitatea de 6 tone pe
cu o investiţie de 27 milioane de lei, tuarea unui studiu de fezabilitate a oră şi un frigider cu capacitatea de
sumă ce include contribuţiile Fondu- acestuia, perfectarea pachetului de 1 500 tone. Beneficiarul acesteia
lui Naţional pentru Dezvoltare Regi- documente pentru grant, organiza- este primăria s. Costeşti şi va fi ges-
onală, Proiectului Băncii Mondiale rea activităţilor de demonstrare şi tionată de FructBioImpex.

TREI COMPANII VINICOLE AU ACCESAT CREDITE


DE 1 MILION DE EURO
Alte 13 întreprinderi vinicole care deja au contractat credite pen-
au depus actele pentru a contracta tru mijloace circulante în valoare
credite preferenţiale, în cadrul pro- de 600 mii de euro).
gramului „Filiera vinului”, disponi- Suma maximă a creditului pen-
bile pentru finanţarea mijloacelor tru achiziţia de struguri este de
circulante în scopul procurării stru- 600 000 de euro pentru un bene-
gurilor pentru vin de la producătorii ficiar. BEI va finanţa până la 50 la
autohtoni. Solicitările de finanţare sută din valoarea contractelor de
a 17 vinării, declarate eligibile, se cumpărare a strugurilor. Termenul
cifrează la peste 8 milioane de euro. Dobânda este de 3,73 la sută. maxim de creditare pentru finan-
În cadrul programului „Filiera vi- Toţi agenţii economici din sec- ţarea achiziţiei strugurilor este de
nului” sunt disponibile pentru a fi torul vinicol, indiferent de faptul 5 ani, cu o perioada de graţie nu mai
accesate 10 milioane de euro. Banii dacă au beneficiat anterior sau nu mare de 2 ani.
sunt un împrumut contractat de de credite în cadrul programului Prin oferirea creditelor preferen-
Guvernul RM de la Banca Europea- „Filiera vinului”, sunt eligibili şi vor ţiale pentru achiziţionarea struguri-
nă de Investiţii. putea obţine finanţarea mijloacelor lor pentru vin, autorităţile Republi-
Creditele sunt acordate prin in- circulante în scopul procurării stru- cii Moldova îşi propun să catalizeze
termediul Ministerului Finanţelor. gurilor pentru vin (cu excepţia celor dezvoltarea sectorului vitivinicol.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  5

CZU: 634.8:631.543 considerabile pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii (care se


recuperează peste 8 ani de la fondare), o atenţie deosebi-
tă trebuie acordată alegerii soiului (Registrul soiurilor de
I. PARTICULARITĂŢILE plante al RM, 2014), pregătirii din timp a terenului, plan-
tării viţelor altoite în termen optim şi efectuării calitative
a lucrărilor de îngrijire a plantaţiilor nou fondate.
FONDĂRII PLANTAŢIILOR Fondarea plantaţiilor viticole se efectuează în confor-
mitate cu recomandările agrotehnice aprobate de Minis-
terul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM şi în baza
MODERNE DE VIŢĂDEVIE proiectelor elaborate de birourile de proiectare licenţiate,
specializate în domeniul proiectării plantaţiilor multianu-
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, Institutul Ştiinţifico-Practic de ale. Atât înfiinţarea, cât şi exploatarea plantaţiilor viticole
Horticultură şi Tehnologii Alimentare presupune planificarea şi efectuarea tuturor lucrărilor pre-
văzute de tehnologie, începând de la plantare (planificare)
REZUMAT. Prezenta lucrare vizează principiile şi până la recoltare.
tehnologice de bază privind planificarea şi fondarea de noi Nerespectarea recomandărilor agrotehnice şi tehnolo-
plantaţii de vii longevive cu recolte stabile şi de calitate gice existente privind proiectarea şi fondarea plantaţiilor
superioară, având drept obiectiv sporirea eficienţei şi noi (frecvent întâlnită în practică) duce la urmări foarte
dezvoltarea durabilă a ramurii. La înfiinţarea plantaţiilor grave. Astfel, plantaţiile fondate fără respectarea tehno-
logiei de cultură pot fi afectate din start de diferiţi fac-
noi de viţă-de-vie s-a acordat o atenţie deosebită alegerii
tori biotici şi abiotici. De obicei, plantaţiile amplasate pe
terenului şi a soiurilor potrivite (corespunzător condiţiilor sectoare nepotrivite sunt frecvent expuse gerurilor, care
ecologice, pedologice şi geografice), schemelor de presupun ulterior lucrări de restabilire şi refacere. În con-
plantare, metodelor moderne de cultivare, plantare şi secinţă scade longevitatea şi productivitatea plantaţiilor,
formare a butucilor, metodelor de conducere, susţinere producătorii de struguri şi bugetul ţării înregistrând mari
şi îngrijire a plantaţiilor viticole. Recomandările pierderi materiale şi financiare.
ştiinţifico-practice sunt destinate agenţilor economici, Pentru evitarea acestor probleme, înainte de înfiinţa-
producătorilor de struguri din Republica Moldova. rea noilor plantaţii, deţinătorul de teren şi specialiştii biro-
ului de proiectare urmează să ia decizii corecte, argumen-
CUVINTECHEIE: viţă-de-vie, soiuri, alegerea terenului, tate din punct de vedere tehnologic, vis-a-vis de alegerea
schema de plantare, amplasarea pe teren, metode de con- terenului şi a soiurilor (corespunzător condiţiilor ecologi-
ducere, susţinere şi îngrijire a plantaţiilor viticole. ce, pedologice şi geografice). În mod deosebit vor fi apli-
cate metodele de cultivare, schema de plantare, formele
de conducere, susţinere, metodele de plantare şi formare
MATERIAL ŞI METODĂ a butucilor. Beneficiarul va încheia din timp contracte cu
întreprinderile pepinieristice pentru producerea cantităţii
Cercetările ştiinţifice au fost efectuate în condiţii de şi sortimentului necesar de material săditor, prevăzut de
producţie în plantaţiile secţiei experimentale şi filialele proiect, va asigura cu materiale necesare pentru îndepli-
de producţie ale IŞPHTA, în scopul elaborării proiectelor nirea lucrărilor de fondare (stâlpi de spalier, sârmă, tutori,
de fondare a noilor plantaţii pentru diferite regiuni vitico- araci ş.a.) conform prevederilor proiectului.
le (Sud şi Centru). Evidenţele privind creşterea organelor Tematica sus-menţionată a fost abordată la şedin-
anuale, fertilitatea absolută şi relativă în diferiţi ani, cer- ţa tehnico-ştiinţifică, desfăşurată în cadrul MAIA la
cetările şi evaluarea viabilităţii ochilor de iarnă, a gradului
de afectare a ţesuturilor coardelor anuale şi a lemnului
14.12.2014, cu genericul „Situaţia fitosanitară în planta-
ţiile viticole, înfiinţarea de noi plantaţii de viţă-de-vie şi 
multianual de temperaturile critice minime, evidenţele protecţia lor de boli, dăunători şi flavescenţa aurie”.
viticultură
privind termenele optime de recoltare şi comportarea so-
iurilor în diferite condiţii (de mediu, îngrijire agrotehnică, REZULTATE ŞI DISCUŢII
metode de cultură protejată-neprotejată, sisteme de sus-
ţinere, tăiere şi formare, protecţie contra bolilor şi dău- Alegerea şi pregătirea terenului pentru planta-
nătorilor) au fost efectuate în diferite faze şi perioade de re. Fiind o cultură care posedă înalte proprietăţi adap-
dezvoltare a plantaţiilor nou fondate, odată cu executarea tive la condiţiile de mediu, viţa-de-vie poate fi cultiva-
lucrărilor de supraveghere de către proiectanţi a viilor ti- tă pe majoritatea tipurilor de soluri, cu excepţia celor
nere, în conformitate cu metodele de cercetări şi evidenţe mlăştinoase, sărate şi cu risc de erodare. În funcţie de
recunoscute în agrotehnica viţei-de-vie. condiţiile de sol şi relieful pe care au fost amplasate,
plantaţiile viticole se deosebesc după cantitatea şi cali-
INTRODUCERE tatea producţiei, gradul de rezistenţă la ger şi la diferiţi
agenţi fitopatogeni.
Viţa-de-vie este o cultură care poate fi exploatată efi- La alegerea terenului se va evita amplasarea plan-
cient pe un termen de cel puţin 25 de ani – Legea viei şi taţiilor pe terenuri plane, în văi sau în depresiuni unde
vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 (Monitorul Oficial frecvenţa atacurilor şi riscul afectării de temperaturile
nr. 75–78 din 19.05.2006). Plantaţiile întreţinute conform critice minime de iarnă, de îngheţurile de primăvară şi bo-
tehnologiei îşi păstrează productivitatea şi după expira- lile criptogamice este mai mare. Se va evita plantarea pe
rea termenului de exploatare. Luând în calcul investiţiile soluri cu fertilitatea înaltă (bogate în conţinut de humus),
6  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

unde, de regulă, viţa creşte viguros, formează lăstari la- După eliberarea de buruieni şi rădăcini a sectorului
comi şi sensibili la ger. destinat plantării, cu un an-doi înainte de plantare se vor
Pentru înfiinţarea plantaţiilor noi nu se vor folosi te- semăna culturi cerealiere (secară, grâu, porumb etc.), care
renurile cu apa freatică la suprafaţă, cele ce conţin săruri vor contribui la îmbunătăţirea fertilităţii solului.
nocive, precum şi pantele cu o înclinaţie mai mare de 25o. Pregătirea terenului destinat plantării constă în stabili-
Cele mai bune pante pentru amplasarea viţei-de-vie rea reţelei de drumuri, măsuri de protecţie a solului contra
sunt cele calde, cu expoziţie sudică, sud-estică sau sud- eroziunii, parcelarea terenului, în caz de necesitate, dre-
vestică (partea superioară a pantei sau cea de mijloc), cu narea şi evacuarea excesului de apă, instalarea sistemului

soluri uşoare nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, deoarece de alimentare cu apă prin picurare etc. Procedeele legate
calitatea strugurilor este mult mai înaltă în cazul am- de pregătirea şi amenajarea terenului depind în mare mă-
viticultură

plasării viţei-de-vie pe soluri mai sărace (medii sau slab sură de gradul de înclinaţie a pantelor care determină atât
productive). Pantele cu altă expoziţie pot fi folosite pentru dimensiunile şi configuraţia tarlalelor, delimitarea zonelor
cultivarea soiurilor timpurii şi rezistente la temperaturile de înierbare, cât şi direcţionarea şi orientarea rândurilor
critice minime. în parcele. Astfel, la o înclinaţie de 0–2o rândurile se orien-
Pentru a diminua riscurile legate de fondarea incorectă tează în direcţia nord-sud; la înclinaţia de 2– 12o, în scopul
a viilor tinere, alegerea incorectă a terenului pentru plan- prevenirii eroziunii solului, orientarea rândurilor se face
tare şi alegerea spectrului de soiuri corespunzător condiţi- pe direcţia curbelor de nivel (în curmezişul pantelor), iar la
ilor pedologice (condiţiilor de sol) şi ecologice (amplasarea 12–24o se face fragmentarea pantei prin terasare.
lor pe pante), astfel de lucrări trebuie efectuate numai de Delimitarea zonelor de înierbare depinde şi de gradul
birourile de proiectare licenţiate şi, în mod special, de in- de înclinaţie a pantelor. Pe pante cu un grad mai mare
stituţiile de cercetări din domeniul vitivinicol în colabora- de 6–8o, tarlalele vor fi delimitate obligatoriu de zonele de
re cu conducătorii şi agronomii întreprinderii viticole. înierbare. Pe pantele cu un grad mai mic nu sunt necesare
Conform prevederilor Legii viei şi vinului, înlocuirea zone de înierbare. În funcţie de pantă se schimbă şi su-
plantaţiilor viticole defrişate cu plantaţii noi se permite prafaţa unei tarlale, care variază de la 10 până la 25 ha.
după o pregătire corespunzătoare a terenului în decursul Pe pantele cu o înclinaţie de până la 8o lungimea optimă
a cel puţin 6 ani de la defrişarea plantaţiei anterioare. Te- a unei tarlale este de 600–1 000 m, pe când pe pantele
cu o înclinaţie mai mare de 12o (unde se prevede terasa-
rea) lungimea unei tarlale se recomandă a fi în limite de
300–500 m.
După îndeplinirea complexului de procedee agroteh-
nice pentru ameliorarea terenului destinat plantării în-
cep lucrările propriu-zise de pregătire a solului înainte de
plantare.

Pregătirea solului înainte de plantare. În urma


exploatării intensive a solului, a efectuării arăturilor la
una şi aceeaşi adâncime pe parcursul a mai multor ani
are loc deteriorarea structurii acestuia şi se formează un
strat compact de pământ denumit „talpa plugului”. În ca-
zul în care stratul puternic tasat nu se afânează înainte
de înfiinţarea noilor plantaţii viticole, se creează condi-
ţii care împiedică circulaţia aerului şi a apei (pătrunderii
în profunzime), ceea ce influenţează negativ creşterea şi
dezvoltarea rădăcinilor viţei-de-vie. Pentru crearea unor
condiţii favorabile dezvoltării sistemului radicular al viţei-
de-vie, în faza de pregătire a solului, conform tehnologiei
existente, se prevede desfundarea solului la o adâncime de
renul selectat trebuie curăţat de orice specii de plante, ar- 60–65 cm, iar în unele cazuri şi până la 80 cm.
buşti spontani şi rămăşiţe de plante multianuale, diferite Înainte de efectuarea acestei operaţii, în mod obliga-
pietre, trunchiuri şi rădăcini ale plantelor. toriu se administrează îngrăşăminte organice (mraniţă,
O atenţie deosebită se va acorda combaterii buruieni- băligar, compost ş.a.) şi minerale (fosfor şi potasiu) con-
lor perene rămase după defrişarea culturii precedente – a form recomandărilor prevăzute de proiect. În funcţie de
viilor îmbătrânite (a sectoarelor puternic îmburuienite). În administrarea solului cu substanţe nutritive, normele de
mod deosebit se vor combate dăunătorii din sol, buruie- îngrăşăminte pot varia: la băligar – între 40 şi 60 t/ha şi
nile perene cu rizomi (pirul târâtor – Agropyron repens), mai mult, la fosfor – între 200 şi 500 kg/ha, la potasiu –
stoloni sau drajonii cu muguri adventivi (pălămida – Cir- între 400 şi 700 kg/ha substanţă activă. Îngrăşămintele
sium arvense) ş.a. În aceste cazuri se efectuează o arătură se repartizează uniform pe suprafaţa solului, apoi se în-
adâncă, care scoate din adâncime rădăcinile cu rizomi sau corporează în sol la adâncimi optime, pentru dezvoltarea
drajoni. În caz de necesitate, buruienile pot fi combătute rădăcinilor culturii. O astfel de administrare a îngrăşămin-
prin erbicidare, folosind erbicide cu acţiune totală, care telor este eficientă pentru o perioadă de circa 6-8 ani şi
distrug rădăcinile plantelor perene din adâncime, stopând mai mult (perioadă pe parcursul căreia plantele tinere se
astfel sărăcirea de mai departe a solului şi îmbunătăţind dezvoltă activ şi intră pe rod).
fertilitatea lui (regimul de apă, aer şi căldură). Desfundatul solului se efectuează prin câteva metode:
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  7

- desfundatul cu întoarcerea brazdei se efectuează pe dată nu se repetă mai frecvent de o dată la 10 ani (în ulti-
întreaga suprafaţă pe soluri argiloase grele, argilo-nisipoa- mii ani gerurile aspre se repetă o dată la 5 ani). Astfel de
se, argiloase; forme sunt recomandate pentru utilizare în cazul cultivă-
- desfundatul în fâşii se efectuează parţial pe direcţia rii soiurilor cu rezistenţă medie şi sporită la temperaturile
rândurilor pe soluri cu fertilitatea medie, argiloase, nisi- critice, care posedă o bună regenerare după afectarea de
poase, pe sectoare situate pe pante; ger; la cultivarea soiurilor amplasate pe platouri înalte, pe
- desfundatul în gropi se efectuează pe sectoare mici partea superioară sau pe cea de mijloc a pantei.
(familiale). Trebuie să menţionăm că atât locurile joase ale reliefu-
În ultimii ani, tot mai mult se atrage atenţia aratului lui (partea de jos a pantei, sectoarele cu depresiuni, fundul
fără întoarcerea brazdei cu ajutorul maşinilor speciale – vâlcelelor, locurile umede şi închise ş.a.), cât şi podişurile
scarificatoare de tip SPA ş.a. (www.moldagrotehnica.md.). cu o înălţime mai mare de nivelul mării, cu 280–300 m,
Această metodă nu distruge structura solului în profil, evi- sunt mai puţin favorabile pentru cultivarea viţei-de-vie. În
tă tasarea lui şi formarea „tălpii plugului”, nu afectează asemenea cazuri nu se recomandă cultivarea viţei-de-vie,
fertilitatea solului, diminuează manifestarea clorozei fie- inclusiv în sisteme de cultură protejată.
rice în plantaţiile nou fondate (diminuează impactul con- Distribuirea soiurilor pe grupe după gradul lor de rezis-
ţinutului înalt de calcar din sol asupra plantelor). tenţă la geruri nu este una absolută, deoarece caracterul
În cazul plantării de primăvară, cel mai bun termen manifestării acestor afectări diferă de la un an la altul. Ca
agrotehnic pentru desfundatul terenului îl constituie luni- urmare, unele soiuri pot fi atribuite unei alte grupe după
le august–septembrie, însă nu mai târziu de 3-4 luni îna- rezistenţa lor la ger. O anumită influenţă în acest sens o
inte de plantare, când solul este relativ umed. poate avea şi rezistenţa plantelor la factorii de mediu în
În scopul evitării eroziunii solului pe pante desfunda- condiţiile de cultivare, gradul de afectare de diferiţi agenţi
tul se efectuează de-a curmezişul acesteia. Pentru a reţine fitopatogeni ş.a.
zăpada şi a acumula o cantitate cât mai mare de apă în sol Conform recomandărilor IŞPHTA aprobate de Minis-
arătura nu se nivelează. Primăvara, înainte de marcare şi terul Agriculturii şi Industriei Alimentare („Protecţia vi-
plantare, solul se nivelează pe diagonală (încrucişat). ilor Moldovei împotriva temperaturilor joase, 2000”), şi
În cazul plantării de toamnă, aratul se va efectua în lu- ale altor publicaţii (М. Кухарский, В. Чебану, Ф. Оларь,
nile mai–iunie. Este foarte important ca viţele să fie plan- 2012–2013), gruparea soiurilor de viţă-de-vie, conform re-
tate într-un sol bine afânat, fără buruieni şi cu o umidi- zistenţei lor la ger, a fost reevaluată ţinându-se cont de
tate suficientă. Plantarea trebuie finisată până la apariţia noile date obţinute şi includerea în Registrul de Plante de
îngheţurilor, viţele fiind bine muşuroite. Nu se recomandă soiuri noi pentru vin şi struguri de masă (tab. 1).
plantarea de toamnă pe terenurile slab protejate de vân- În cazul plantării soiurilor slab rezistente la ger în
turile reci şi pe terenuri nisipoase, care pot să îngheţe în regiunea de Sud (al III-lea raion agroclimateric al Mol-
profunzime. dovei) şi în cea de Centru (al II-lea raion agroclimateric)
Plantarea în gropi se efectuează primăvara sau toam- se recomandă utilizarea sistemului semiprotejat sau pro-
na. Plantarea de toamnă are şi unele priorităţi, deoarece la tejat al culturii viţei-de-vie (Почва, климат, виноград.
această etapă asigurarea cu apă este mai bună, (plantarea Кишинев, 2000). În afara acestui areal se recomandă
se face în gropi săpate din timp). Pe solurile mai uşoare se cultivarea doar a soiurilor timpurii şi mediu-timpurii,
sapă gropi cu dimensiuni de 40 x 40 cm la o adîncime de cu amplasarea lor în cele mai favorabile locuri. Pentru
60 cm, pe solurile mai grele – cu dimensiuni de 60 x 80 cm a înregistra un nivel economic mai avansat, sistemul de
la o adâncime de 70 cm. În fiecare groapă se administrea- cultivare şi sortimentul viticol la fondarea plantaţiilor
ză un amestec de îngrăşăminte, care conţine 1,2–2 kg de noi trebuie selectate ţinându-se cont şi de experienţa
mraniţă, 6–8 g de salpetru amoniacal (NH4NO3), 10–12 g acumulată în regiunea dată.
de superfosfat şi 4–5 g sare de potasiu, care înainte de a fi
introduse în gropi se amestecă bine cu sol afânat. Dozele
* Clonele europene: Sauvignon 297, Merlot R3; R12;
R18, Chardonnay R4; R8; R10, Malbec 594 ş.a., unele soiuri 
de îngrăşăminte (mraniţă şi superfosfat) sunt aproximativ de masă – Codreanca, Kişmiş lucistâi şi Kişmiş moldove-
viticultură
aceleaşi pentru mai multe tipuri de soluri. nesc, se caracterizează prin rezistenţă slabă la iernare. De
aceea la cultivarea lor în sisteme neprotejate (pe tulpină)
Alegerea soiurilor şi amplasarea lor pe teren. în condiţii nefavorabile de mediu (la amplasarea lor în
Alegerea celor mai potrivite soiuri de viţă-de-vie pentru partea de jos a pantei, în văi, depresiuni etc.) acestea pot
înfiinţarea plantaţiilor noi se efectuează în conformitate fi afectate de temperaturile critice minime (sub pragul de
cu prevederile aprobate de Registrul soiurilor de plante al rezistenţă biologică a soiului). În aceste cazuri se recoman-
R. Moldova, 2014 şi Recomandări agrotehnice, 1989. La dă utilizarea culturii semiprotejate care prevede cepi de
amplasarea soiurilor pe sector se va lua în considerare re- rezervă (siguranţă), amplasaţi la baza tulpinii, care trebuie
lieful, condiţiile climatice specifice locului, proprietăţile protejaţi iarna de ger prin muşuroire.
fizico-chimice ale solului, gradul de rezistenţă a soiului la Pentru prevenirea apariţiei clorozei fierice în planta-
ger şi fluctuaţiile de temperatură din timpul iernii, peri- ţiile nou fondate trebuie de ales din timp şi cu precauţie
oada de maturare şi particularităţile biologice ale soiului. portaltoiul pentru soiurile selectate, astfel încât rezistenţa
În funcţie de regiune, zona viticolă şi gradul de rezis- soiurilor de portaltoi să corespundă criteriului pericolului
tenţă a soiurilor se determină specificul sistemului de con- afectării de cloroză (nivelului conţinutului de carbonaţi în
ducere a culturii (protejat–neprotejat) şi agrotehnica fiecă- sol) (tab. 2).
rui soi. În regiunile viticole industriale (de Sud şi de Centru
ale RM viţa-de-vie se cultivă preponderent după forme cu Schema plantării. În baza rezultatelor obţinute pe
tulpină înaltă, dacă temperaturile critice de iarnă în zona parcursul a mai multor ani de cercetare şi a datelor experi-
8  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 1
Schema orientativă de repartizare a soiurilor pe grupe privind rezistenţa lor
la ger în condiţiile Republicii Moldova

Gradul de re-
de rezistenţă

Ochii viabili

ţesuturilor
Rezistenţa
la ger (0C)

Afectarea

(puncte)
zistenţă
Grupa

(%)
*Soiul, specia, hibridul

viticultură

Portaltoaie, descendente din V. labrusca, F=0


I înalt -28…–35 80-100
V. amurensis, hibrizi americani ș.a. X=0
F=1
II sporit -23–25 50-79
X=0
Augustovschi, Bianca, Solearis, Hibernal, Romulus, Saperavi
severnâi, Burmunc, Ovidiopolski, Decabrski, Vostorg, Talis-
man, Mărgăritar, Prezentabil, Pameati Negrulea, Podaroc II(a) -24–25
Zaporojiu, Novâi podaroc Zaporojiu, Muscat de Ialoveni, Alb
de Oniţcani, Ialovenschi ustoicivâi

Viorica, Riton, Legenda, Floricica, Negru de Ialoveni, Perve-


neţ Magaracea, Rusmol, Suholimanski belâi, Goluboc, Alb
de Suruceni, Frumoasa albă, Startovâi, Guzun, Marta, Iubilei
F=1
Juravelea, Muscat timpuriu, Osennii ciornâi, Tudor, Riesling II(b) -23–24 50-79
X=0
de Rhin, Rkaţiteli, gr. Pinot, Sauvignon (soiuri de bază), Mus-
cat Ottonel, Cabernet-Sauvignon, Saperavi, Apiren negru de
Grozești, Apiren extratimpuriu, Apiren roz basarabean ș.a.

Aligote, Feteasca (grupa), Traminer, Chardonnay, Sauvignon


clonele F2, F5, Silvaner, Codrinschi, Merlot, Rubin Tairovski,
Jemciug Csaba, Muscat iantarnâi, Chasellas, Rară neagră,
me- F=1-2
Coarnă neagră, Leana, Moldova, Lora, Muscat de Bugeac, III -20…–22 30-49
diu X=0-1
Rannii Magaracea, Gammay Freaux, Irșai Oliver, Codreanca,
Kișmiș moldavschi, Kișmiș lucistâi, Apiren alb, Apiren roz,
Arcadia ș.a.
Cardinal, Regina viilor, Muscat de Hamburg, Caraburnu, Mal-
F=1-4
bec, Muscat belâi, Miuller Turgau, Pervomaiski, Uni blanc, IY slab -17–19 10-29
X=1-2
Italia, Victoria (rom), Alfons Lavalle, Mecita

Legendă: F– floemul, X – xilemul.

Tabelul 2
Gradul de rezistenţă a soiurilor de portaltoi la conţinutul de carbonaţi activi în sol
(Index Gale în %, criteriul pericolului afectării de cloroză)
Soiul portaltoi Rezistenţa la carbonaţii activi ( % )
Riparia Gluar 6
Riparia x Rupestris 101-14 9
Riparia x Rupestris 3309 11
Berlandieri x Riparia SO4 17
Berlandieri x Riparia Kober 5BB 20
Berlandieri x Riparia Crăciunel 2 20
Berlandieri x Rupestris Ruggeri 140 17–20
Chasselas x Berlandieri 41 B 40
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  9

mentale generale în condiţii de producţie s-a constatat că CZU: 634.8 : 663.2 : 581.5
distanţa de plantare a viilor cu susţinere pe tulpină înaltă
(destinate obţinerii producţiei-marfă de calitate) depinde
în mare măsură de fertilitatrea solului şi particularităţi-
le biologice ale soiurilor. În general, distanţa dintre rân-
AMPLASAREA PLANTAŢIILOR
duri variază între 2,5 şi 3,0 m, iar pe pantele mai abrupte
de 12o, unde efectuarea lucrărilor de întreţinere a solului
este dificilă, intervalul stabilit este mai mare şi constituie
VITICOLE ÎN FUNCŢIE
3,2–3,5 m. În unele cazuri, pentru soiurile cu vigoare slabă
(forme mici de tipul Guyot ş.a.) distanţa dintre rânduri se
recomandă a fi de 2,5 m, mai cu seamă în cazul amplasării
DE INFLUENŢA FACTORILOR
lor pe soluri sărace şi uscate.
Asemenea distanţe între rânduri îmbunătăţesc con-
diţiile de iluminare, conduc la o aerisire mai bună a bu-
ECOLOGICI
M. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO,
tucilor, asigură o productivitate mai înaltă (cantitativă şi A. DUMITRAŞ, D. BRATCO, Institutul Ştiinţifico-Practic
calitativă) şi permit efectuarea calitativă a lucrărilor de de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
întreţinere. Acumularea mai bună a lemnului multianual,
înregistrată în plantaţiile amplasate la astfel de distanţe
între rânduri, contribuie la sporirea rezistenţei la ger, la INTRODUCERE
atacurile îngheţurilor de primăvară şi măresc considerabil
longevitatea plantaţiilor viticole. Viticultura este şi va rămâne şi pe viitor una dintre
Distanţa dintre butuci pe rând depinde de vigoarea de cele mai importante ramuri ale economiei naţionale a Re-
creştere a soiului, portaltoiului, de sistemul de susţinere publicii Moldova, o sursă primordială pentru asigurarea
şi forma butucului, fertilitatea solului, variind între 1,0– industriei prelucrătoare cu material necesar producerii vi-
1,25 şi 1,75–2,0 m. nurilor de calitate înaltă, precum şi cu soiuri de struguri de
Astfel, în cazul soiurilor cu vigoare mică (Muscat Otto- masă pentru satisfacerea necesităţilor crescânde ale ţării.
nel, Traminer, Pinot (grupa), Chardonnay, Rkaţiteli, Muscat Astfel, în anul 2015 recolta de struguri a constituit peste
de Hamburg, Chasselas roze, Irşai Oliver ş.a.) distanţele în- 450 mii de tone.
tre butuci sunt mai mici şi constituie 1,00–1,25 м (mai rar Obiectivul principal al dezvoltării viticulturii autohto-
1,50 м). Distanţe mai mici pot fi prevăzute şi pentru plan- ne rezidă în ameliorarea semnificativă a calităţii produc-
taţiile înfiinţate pe pante, unde solurile sunt erodate, mai ţiei, creşterea duratei de exploatare a butucilor, evalua-
sărace în substanţe nutritive, mai ales dacă sunt conduse rea ştiinţifică a condiţiilor ecologice. În acest context este
după forme de talie mică (de exemplu, forma Guyot ş.a.). important a cunoaşte principalii factori ecologici care
Soiurile cu vigoare medie (Aligote, Silvaner, Riesling, influenţează creşterea şi dezvoltarea plantaţiilor viticole,
Saperavi, Jemciug Csaba, Muscat chihlimbariu, Chasselas metodele de determinare a indiciilor calităţii, de stabilire
alb, Regina viilor ş.a.) se recomandă a fi amplasate la dis- a caracterelor ecologice şi biologice ale plantaţiilor viticole
tanţe de 1,25–1,50 м între butuci. (M. Gnatâşin, 1990, M. Chisil, 1999, M. Rapcea, 2002).
La soiurile cu vigoare mare de creştere, amplasate pe În scopul stabilirii particularităţilor ecologice ale unei
soluri mediu fertile şi la o aprovizionare suficientă cu apă, regiuni viticole se efectuează cercetări expediţionale com-
distanţa între butuci (pasul plantării) poate fi majorată plexe concomitent cu analiza ecologo-economică a stării
până la 1,50–1,75 м (Feteasca, Sauvignon, Merlot, Codrin- ramurii din gospodăria respectivă: componenţa solului, re-
schi, Legenda, Floricica, Muscat de Ialoveni, Viorica, Ca- colta, calitatea producţiei, nivelul agrochimic, indicii econo-
bernet, Alb de Suruceni, Rară neagră, Coarnă neagră, Co-
dreanca, Moldova ş.a.).
mici de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, determinarea
principalelor cauze ce duc la scăderea rentabilităţii ş.a. 
În cazul plantaţiilor de viţă-de-vie pentru struguri de O atenţie deosebită se acordă evaluării aprofundate a
viticultură
masă cultivate în regiunea de Sud în condiţii de irigare, resurselor ecologice ale regiunii viticole, îndeosebi a par-
pasul plantării poate fi de 1,75, mai rar de 2,0 m (Codrean- ticularităţilor reliefului (asigurarea cu căldură şi pericolul
ca, Prezentabil, Guzun, Moldova ş.a.). de îngheţ), care determină potenţialul biologic al teritoriu-
Mai bine reacţionează la majorarea distanţei între bu- lui. Obţinerea unor recolte înalte depinde în mare măsură
tuci soiurile cu creştere viguroasă (inclusiv cele de masă de condiţiile pedoclimatice.
cu rezistenţă complexă la boli). Pentru sporirea productivităţii soiurilor de viţă-de-vie
În plantaţiile înfiinţate pe suprafeţe mici, familiale este necesar ca de rând cu identificarea parametrilor eco-
(până la 1 ha) suprafaţa de nutriţie poate fi redusă până la logici să fie instalată o bioindicaţie ecologică pentru fieca-
2,0–2,5 x 1,00–1,5 m. re soi viticol în parte. În baza cercetărilor efectuate pot fi
Aşadar, suprafaţa optimă de nutriţie se stabileşte în elaborate paşapoartele agroecologice pentru principalele
fiecare caz concret, reieşind din condiţiile ecologico-geo- soiuri de viţă-de-vie.
grafice şi pedoclimatice ale sectorului şi particularităţile
agrobiologice ale soiului. MATERIALE ŞI METODE

RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Nicolae Perstniov, doctor ha- Obiectul de cercetare – landşaſtul viticol.
bilitat în agricultură, profesor universitar. Drept sursă de informaţie au servit materialele geo-
morfologice, topografice, organizarea teritoriului, condiţii-
Materialul a fost prezentat la 05.03.2015.
le agrobiologice şi climatice.
10  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

În urma cercetărilor expediţionale a fost determinată Astfel, în sectorul Chetrosu iluminarea solară constituie
starea plantaţiilor viticole din gospodăriile amplasate în 2403 ore/an, iar în sectorul Moscovei – 2534 ore/an.
toate regiunile viticole ale Republicii Moldova: SA „Vis- Analizând dinamica precipitaţiilor în perioadele de
mos”, sectorul Chetrosu, raionul Anenii Noi, şi sectorul dezvoltare a plantelor viticole, se poate constata că în pri-
Moscovei, raionul Cahul, SA „Basvin”, sectorul Basarabeas- ma jumătate a anului distribuirea precipitaţiilor lunare a
ca, raionul Basarabeasca, Colegiul Naţional de Viticultură fost optimă. Raportul dintre temperaturile active şi preci-
şi Vinificaţie. Pentru fiecare sector experimental au fost pitaţii a variat între 1,0 şi 1,1, ceea ce confirmă dezvolta-
determinate: soiul viţei-de-vie, anul şi schema de plantare, rea satisfăcătoare a plantelor. Însă din luna august şi până

particularităţile reliefului şi ale învelişului de sol, recolta în octombrie plantele au înregistrat o insuficienţă majo-
şi calitatea strugurilor în ultimii 2-3 ani. ră de umiditate, ceea ce a avut un impact asupra tuturor
viticultură

La evaluarea factorilor ecologici ai fiecărui soi de viţă- plantaţiilor din gospodăriile de bază. Cantitatea anuală de
de-vie s-a ţinut cont de amplasarea regiunii viticole, ca o precipitaţii a variat de la 263–272 (regiunea de Sud) până
biogeosistemă complexă unică (ampelobiogeocenoza): la 287–315 mm (regiunea de Centru). În această perioa-
- relieful, microclimatul şi gradul de fertilitate; dă procedeele de respiraţie a plantei le-au predominat pe
- studierea cantitativă a variabilităţii în spaţiu a fi- cele de asimilare.
ecăruia dintre factorii ecologici şi identificarea relaţiilor b) Caracteristica orografică a teritoriilor din gospodă-
dintre ei; riile de bază.
- efectuarea analizei ecologo-economice în vederea de- Ne vom referi la sectoarele experimentale amplasate
terminării relative a factorilor ecologici pentru eficienti- pe teritoriul celui de-al doilea raion agroclimatic. Carac-
zarea utilizării producţiei de struguri. teristica sectoarelor amplasate în gospodăriile de bază în
În afară de aceasta, au fost luate în calcul şi datele funcţie de gradul de înclinare a pantei, expoziţia şi înălţi-
acumulate în secţia de Ecologie şi amplasarea plantaţiilor mea deasupra nivelului mării este prezentată în tabelul 2.
perene, precum şi ale Staţiei republicane „Hidrometeo”. c) Condiţiile de sol în gospodăriile de bază.
Investigarea învelişului de sol şi analizele de laborator
REZULTATE ŞI DISCUŢII au scos în evidenţă diferite caracteristici pedologice. E ne-
cesar de menţionat că predomină cernoziomurile carbona-
а) Caracteristica ecologică a cercetărilor efectuate în tate obişnuite şi levigate. Grosimea stratului de sol (A+B)
gospodăriile de bază. variază între 70 şi 98 cm, componenţa granulometrică a
Pentru ca plantaţiile viticole să se dezvolte satisfăcător solului – argiloasă, uşor argiloasă şi greu argiloasă. Apele
şi să aibă o perioadă de exploatare cât mai îndelungată, subterane nu ies la suprafaţă.
este necesar să fie elaborată caracteristica microclimaterică În urma cercetării materialelor analitice disponibile
a terenului investigat. Rezultatele investigaţiilor la forma- putem constata că solurile sunt destul de favorabile pen-
rea regimului termic (∑tact) au demonstrat că pe parcursul tru dezvoltarea plantaţiilor viticole. Rezerva de humus în
perioadei de cercetare regimul termic variază, în funcţie de stratul de 1 m variază între 97 şi 190 t/ha. În solurile car-
amplasarea gospodăriilor de bază (tab. 1), de la 3709°C în bonatate carbonaţii se află la o adâncime de 70–100 cm.
regiunea de Centru până la 3890°C în regiunea de Sud. Conţinutul maxim de carbonaţi constituie 10,7%, iar la
La formarea substanţelor organice în struguri un rol formele active – 82%. Pe cernoziomurile levigate carbona-
important îl joacă lumina solară. Insuficienţa de ilumina- ţii nu sunt depistaţi. Reacţia pH a solului este neutră sau
re duce la diminuarea procesului de fotosinteză, iar lipsa uşor alcalină. Conţinutul compuşilor de fosfor are un nivel
acestuia din urmă – la consumarea substanţelor organice mediu şi mai sus de mediu, iar al celui de potasiu este me-
acumulate. De aceea cunoaşterea particularităţilor con- diu. Procese de eroziune nu sunt înresgitrate.
diţiilor de iluminare a plantaţiilor viticole ne permite să d) Dezvoltarea elementelor de fructificare ale butucilor
determinăm nivelul de dezvoltare a plantei. de viţă-de-vie.
În funcţie de amplasarea plantaţiilor se schimbă şi ilu- Studierea dezvoltării elementelor productive ale butuci-
minarea solară, deşi la un nivel mai mic în raport cu ∑tact. lor de viţă-de-vie va permite de a determina impactul condi-

Тabelul 1
Schimbarea sumei temperaturilor active în funcţie de amplasarea gospodăriilor
de bază, a. 2015
Denumirea Lunile de observare
gospodăriilor de bază 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
„Vismos”, Chetrosu,
- - - 234 821 1516 2319 1061 3562 3808 - -
raionul Anenii Noi
Colegiul Naţional de
Viticultură și Vinificaţie - - - 230 801 1498 2291 3001 3475 3709 - -
din Chișinău
„Basvin”, raionul
- - - 251 880 1591 2390 3115 3592 3878 - -
Basarabeasca
„Vismos”, Moscovei,
- - - 259 897 1601 2409 3150 3615 3890 - -
raionul Cahul
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  11

Тabelul 2
Caracteristica orografică a sectoarelor viticole experimentale amplasate
în gospodăriile de bază
Locul amplasării con- Înălţimea deasupra
Gradul de nivelului
Soiul de viţă-de-vie form gradului de încli- Expoziţia
înclinare
nare mării talvegului
I. „Vismos”, Chetrosu, raionul Anenii Noi
Pinot franc partea de mijloc a pantei E 3-5° 100 40
Pinot gris partea de mijloc a pantei SE 3-5° 95 35
Merlot partea de mijloc a pantei SV 4-6° 110 45
Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SV 4-6° 105 40
II. Colegiul Naţional de Viticultură și Vinificaţie din Chișinău
Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 140 40
Sauvignon partea de mijloc a pantei SV 4-6° 145 145
III. „Basvin”, raionul Basarabeasca
Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SE 3-5° 180 56
Merlot partea de mijloc a pantei SE 3-5° 160 50
Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 150 40
Chardonnay partea de mijloc a pantei SV 3-5° 155 48
Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-5° 146 40
IV. „Vismos”, Moscovei, raionul Cahul
Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-6° 112 30
Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SE 3-5° 120 35
Muscat Ottonel partea de mijloc a pantei E 3-6° 102 30
Chardonnay partea de mijloc a pantei SE 3-5° 138 60

Тabelul 3
Dezvoltarea elementelor de bază de fructificare ale butucilor de viţă-de-vie, a. 2013
Numărul coar- Numărul
Ochi ră- Dezvoltaţi Coeficienţii
delor de rod de inflo-
Denumirea soiului mași la tă-
rescenţe, de fruc-
iere, buc. buc. % buc. % de rodire
buc. tificare
I. „Vismos”, Chetrosu, raionul Anenii Noi
Pinot franc 43,0 30,7 71,5 27,5 89,5 35 1,14 1,27


Pinot gris 42,0 28,9 69,0 25,2 87,1 33 1,14 1,31
Merlot 58,0 39,4 68,0 33,4 84,7 39 0,99 1,17
Cabernet-Sauvignon 55,0 38,0 69,0 35,1 92,0 43 1,13 1,23 viticultură
II. Colegiul Naţional de Viticultură și Vinificaţie din Chișinău
Aligote 51,0 36,7 72,0 29,5 80,3 41 1,11 1,39
Sauvignon 58,0 42,3 73,0 38,1 90,0 52 1,22 1,36
III. „Basvin”, raionul Basarabeasca
Cabernet-Sauvignon 55,0 39,3 71,5 36,1 91,8 47 1,19 1,30
Merlot 57,0 39,9 70,0 34,9 87,4 50 1,25 1,43
Aligote 45,0 32,8 73,0 30,1 91,7 45 1,37 1,49
Chardonnay 40,0 27,6 69,0 26,6 96,3 32 1,16 1,20
Pinot franc 37,0 25,9 70,0 22,0 84,9 33 1,27 1,50
IV. „Vismos”, Moscovei, raionul Cahul
Pinot franc 41,0 27,9 68,0 25,1 89,8 35 1,25 1,39
Cabernet-Sauvignon 51,0 35,2 69,0 33,0 93,7 49 1,39 1,49
Muscat Ottonel 39,0 26,3 67,5 22,4 85,1 31 1,18 1,38
Chardonnay 37,0 25,2 68,0 20,1 79,7 29 1,15 1,44
12  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

ţiilor ecologice asupra lor (E. Zaharova, Ia. Potapenco, 1975, CZU: 634. 85:631.5
A. Adjiev, 2006 – Rusia, Ia. Godelman, 1990, M. Chisil, 1999,
M. Rapcea, 2002 – Moldova, M. Oşlobeanu, 1990 – România).
Aşadar, e foarte important de a cunoaşte care este impac-
tul factorilor ecologici asupra plantaţiilor viticole, ceea ce ar
PARTICULARITĂŢILE
facilita şi determinarea proprietăţilor biologice ale organelor
de creştere ale butucilor. Folosind o abordare conformă şi o
analiză de sistem la determinarea condiţiilor ecologice adec-
DE DEZVOLTARE
A UNOR SOIURI

vate potenţialului biologic al plantelor viticole, a fost propus


coeficientul ecologic corespunzător.
viticultură

Reglarea încărcăturii butucilor cu ochi şi lăstari este


un procedeu agrotehnic important pentru dezvoltarea bu-
tucului de viţă-de-vie şi obţinerea unui nivel maxim de
productivitate. Rezultatele obţinute în urma studierii ele-
DE STRUGURI DE MASĂ
M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Institutul
mentelor de fructificare la soiurile de viţă-de-vie cerceta- Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
te sunt prezentate în tabelul 3, acestea variind în funcţie
de condiţiile de dezvoltare. Procentul evoluării mugurilor ABSTRACT. In the paper is presented the assessment
variază în limitele 68,0–73,0% în regiunea de Centru şi
of some new varieties for table grapes. Are indicated
67,5–69,0% în regiunea de Sud. Evaluarea lăstarilor de
fructificare constituie 80,3–92,0% în regiunea de Centru their agrobiological peculiarities (given by the authors),
şi 79,7–93,7% în regiunea de Sud. the action of agrotehnical element and rationing of the
grape production. Are revealed the commercial quality
CONCLUZII of grapes that have a special significance for actual
markets.
1. Determinarea potenţialului biologic al unui soi viti-
col specific asigură amplasarea acestuia în condiţii ecolo- KEYWORDS: table grapes, resistance, fertility, producti-
gice optime. Cunoaşterea impactului fiecărui factor ecolo- vity, quality.
gic permite stabilirea unui nivel maxim de specializare şi
raionare a viticulturii.
2. Toate culturile viticole sunt atribuite la categoria INTRODUCERE
plantaţiilor cu plasticitate sporită. Pentru obţinerea unor
recolte calitative şi stabile e necesar de a identifica me- În scopul obţinerii anuale a recoltelor stabile şi de
todele de evaluare reprezentativă a resurselor ecologice, calitate (struguri şi boabe de dimensiuni mari de culoa-
în special determinarea potenţialului termic al teritoriului re uniformă, aspect atractiv şi transportabilitate înaltă),
(asigurarea cu căldură şi pericolul de îngheţ). cultivarea soiurilor de struguri de masă necesită o abor-
3. În funcţie de condiţiile de amplasare a plantaţiilor viti- dare diferenţiată pentru fiecare soi. Toate acestea pot fi
cole, în regiunea de Centru (sectorul Chetrosu, raionul Anenii obţinute doar prin selectarea celor mai valoroase soiuri şi
Noi, şi Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie) a fost amplasarea lor în locuri favorabile, în funcţie de condiţiile
înregistrat un nivel mai sporit la dezvoltarea mugurilor. pedoclimatice. Majoritatea soiurilor de masă sunt predis-
4. Au fost stabilite metodele de determinare şi progno- puse la supraîncărcare, meire şi mărgeluire, diferenţiindu-
zare a temperaturilor minime ale aerului şi de acumulare se între ele după rezistenţa la boli şi dăunători. În funcţie
a temperaturilor active în regiunile investigate. Totodată, de aceste particularităţi, se aplică diferite sisteme de cul-
graţie obţinerii unui spectru larg de materiale analitice este tivare: neprotejată (pentru soiurile rezistente la ger), semi-
posibilă determinarea particularităţilor ecologice şi agrobi- protejată (cu rezistenţă medie), protejată (slab rezistente).
ologice ale soiului de viţă-de-vie şi alegerea corectă a con- Atât formele de conducere a butucilor, cât şi schemele de
diţiilor de amplasare a plantaţiilor de exploatare, ceea ce în plantare sunt alese în funcţie de vigoarea de creştere a
consecinţă asigură obţinerea unor recolte înalte şi calitati- soiului. O influenţă însemnată asupra calităţii şi cantităţii
ve, de asemenea, şi o perioadă mai îndelungată a butucilor. strugurilor o are tăierea în uscat a viţei-de-vie şi operaţiile
în verde ale butucului, care stabileşte sarcina finală a bu-
tucilor (normarea inflorescenţelor şi a lăstarilor).
BIBLIOGRAFIE
MATERIAL ŞI METODĂ
1. М.Ф. Кисиль. Основы ампелоэкологии. Кишинёв, 2006.
2. M. Oșlobeanu. Viticultura generală. București, 1980.
3. М.П. Рапча. Научные основы ампелоэкологической оценки и Cercetările s-au efectuat în câmpurile experimentale
освоения виноградо-винодельческих центров Республики Молдова. ale IŞPHTA (Ialoveni, Plopi, Cantemir, şi SRL ,,Terra-vitis”,
Кишинёв, 2002, 332 с. Cahul ş.a). Drept obiect de cercetare au servit soiurile de
4. С. Кисиль, В. Даду, В. Рапча. Создание виноградников, садов и masă autohtone şi cele introduse [1]. Soiurile se cultivă
ягодников в Республике Молдова. 2014, 243 с.
în mare parte în sistem neprotejat pe forme cu tulpină,
iar unele – semiprotejat, cu cepi la capul butucului, care
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  N. Perstniov, doctor habilitat se muşuroiesc peste iarnă (Arcadia, Codreanca şi analo-
în agricultură, profesor universitar. gice). Schemele de plantare – 2,5–2,8–3,0 x 1,25–1,5–
1,75 m. Schema experienţei este consecutivă, într-un sin-
Materialul a fost prezentat la 18.11.2015. gur rând, fiecare variantă include câte 3 repetiţii, în re-
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  13

petiţie – câte 5-10 butuci. Pentru aprecierea eficacităţii tovschi), în scopul sporirii producţiei-marfă (80–90%).
elementelor tehnologice, asupra obiectelor studiate s-au Numărul exagerat de inflorescenţe pe butuc poate să re-
efectuat observări după S. Macarov, 1964; V. Dospehov, zulte fie din atribuirea unor încărcături mari de ochi la
1979; D. Petraş, 1980; M. Lazarevschi, 1971; Cernomoreţ tăiere, fie din cauza fertilităţii ridicate a soiului. În astfel
M., 1985, 1989 şi îndrumările agrotehnice. De exemplu, de situaţii strugurii se dezvoltă neuniform, boabele rămân
au fost efectuate analiza stării ochilor după perioada de mici, neuniforme ca mărime şi culoare, iar maturarea lor
toamnă-iarnă, evidenţa elementelor de fertilitate şi pro- este întârziată. Pentru a avea o recoltă cât mai mare de
ductivitate, estimarea gradului de maturare a coardelor, struguri-marfă, de bună calitate, aspectuoşi, care să poată
aprecierea fertilităţii embrionare ş.a. fi valorificaţi mai bine, este necesar să se înlăture de pe
butuc o parte din inflorescenţe, proporţional cu vigoarea
REZULTATE ŞI DISCUŢII de creştere a soiurilor, tehnologia practicată şi condiţiile
pedoclimatice. Această operaţie se execută imediat după
Operaţiile în verde. Operaţiile în verde la viţa-de- apariţia inflorescenţelor, când butucii încă nu sunt îndesiţi
vie reprezintă un complex de măsuri fitotehnice aplicate de lăstari, iar a doua reglare se face după legatul florilor,
pe parcursul perioadei de vegetaţie, care urmăresc diverse concomitent cu răritul boabelor sau scurtarea strugurilor.
scopuri: dirijarea corectă a organelor butucului în spaţiu Cârnitul lăstarilor se aplică mai frecvent la soiurile cu
şi a capacităţii de creştere şi de fructificare a viţei-de-vie, vigoare mare în perioada când puterea lor de creştere sca-
finisarea normării sarcinii cu lăstari şi rod, maturarea mai de (vârfurile lăstarilor se îndreaptă în sus), suprimându-se
bună a coardelor şi ameliorarea calităţii recoltei etc. vârfurile tinere ale lăstarilor cu şi fără rod. Se va urmări
Plivitul lăstarilor de prisos constituie un procedeu de ca executarea cârnitului să se facă în termene optime,
importanţă majoră care contribuie la crearea unor condi- deoarece această operaţie efectuată prematur şi prea dur
ţii mai bune de iluminare, aerisire şi nutriţie a lăstarilor poate provoca creşterea unui număr mare de copili, ceea
rămaşi, stabilindu-se un raport favorabil între fructificare ce influenţează negativ maturarea lemnului, cu efecte ne-
şi creştere. Prin aplicarea plivitului se definitivează încăr- gative asupra stării fitosanitare. Cârnitul se execută astfel,
cătura butucului cu lăstari şi rod. Sarcina optimă de lăstari ca deasupra ultimului strugure de pe lăstar să rămână cel
verzi pe butuc este determinată de proprietăţile biologice puţin 12 internoduri la soiurile pentru vin şi 15 la cele
ale soiului şi sistemul de conducere a butucilor, fiind eva- de masă. Fiind aplicat în termene optime, acesta stopează
luată pentru diferite categorii de soiuri reieşind din numă- creşterea lăstarilor, conduce la maturarea lor mai bună,
rul optim de lăstari pe butuc la un metru liniar de spalier substanţele plastice fiind direcţionate spre boabe. Frec-
cu conducere verticală. venţa şi necesitatea efectuării operaţiilor în verde la viţa-
În funcţie de acest criteriu, s-a stabilit următoarea sar- de-vie depind în mare măsură de proprietăţile biologice
cina optimă de lăstari verzi pe butuc: ale soiurilor şi condiţiile climatice ale anului.
pentru soiurile de masă cu strugurii mari – 15-20 de Particularităţile tăierii viţei-de-vie. Formarea şi
lăstari/metru liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de dirijarea creşterii butucului se realizează prin aplicarea
mărime medie – 20-25 lăstari/metru liniar de spalier. lucrărilor de tăiere. Doar la o sarcină optimă de rod, asigu-
Legatul lăstarilor este o lucrare obligatorie, care con- rată prin efectuarea corectă a tăierii coardelor (după lun-
tribuie, mai ales în viile tinere, la crearea formei butucu- gime şi numărul de ochi), ţinându-se cont şi de fertilitatea
lui. Legatul în verde este o operaţie foarte importantă în embrionară a ochilor de iarnă, în asociere cu alte elemente
viile pe rod cu susţinerea verticală a lăstarilor, deoarece agrotehnice din ciclul tehnologic al culturii viţei-de-vie,
prin dirijarea corectă a lăstarilor în spaţiu şi dispunerea pot fi obţinute recolte de struguri stabile şi de calitate.
lor cât mai bună la soare se îmbunătăţesc situaţia fitosa- Termenele executării tăierii în uscat a butucilor. Tă-
nitară şi maturarea. ierea butucilor se execută anual, de regulă, în perioada de
Ciupitul constă în suprimarea vârfurilor de creştere
(2-3 internoduri) a lăstarilor şi se face în diferite scopuri:
iarnă şi primăvara devreme. Efectuarea tăierii şi legatul
în uscat cu întârziere, în perioadele umflării mugurilor şi 
- evitarea meierii, a avortării florilor şi ovarelor şi îm- pornirii lor în creştere, pot duce la pierderi considerabile
viticultură
bunătăţirea calităţii strugurilor soiurilor cu flori funcţi- de muguri, mai cu seamă a celor centrali şi la micşorarea
onal femele (Lora, Talisman ş.a.); prevenirea mărgeluirii recoltei, la întârzierea maturării boabelor.
boabelor la soiurile cu flori hermafrodite normale: (Cardi- Regulile de tăiere. În timpul executării tăierii în uscat
nal, Codreanca ş.a.), cu 2-3 zile înainte de înflorit; se elimină 90% din creşterile anuale ale viţei-de-vie, în
- accelerarea formării scheletului şi organelor de fruc- urmă căreia pe organele butucului rămân multe răni. De
tificare ale butucului după afectări grave de ger şi renova- aceea la efectuarea tăierii în uscat trebuie respectate anu-
rea scheletului în viile îmbătrânite (lăstarii lacomi apăruţi mite reguli care permit excluderea formării rănilor mari.
pe braţe se ciupesc la lungimea de 3-5 internoduri, provo- De regulă, scurtarea coardelor se face imediat deasupra
când astfel dezvoltarea pe ei a copililor); nodului la distanţa de 1,0–1,5 cm. La înlăturarea completă
- compensarea parţială a pierderilor recoltei de stru- a coardelor de un an, a braţelor tinere sau a punţilor de rod
guri (2–3 t/ha) se aplică doar la soiurile cu maturare extra- se vor lăsa cioturi de 0,3–0,5 cm, iar la înlăturarea braţelor
timpurie şi timpurie în cazul afectărilor în iernile geroase sau tulpinilor afectate se vor lasă cioturi mai lungi, de la
(la apariţia lăstarilor sterili din ochii dorminzi pe cordoa- 2–3 până la 5 cm, care se vor suprima în timpul tăierii în
ne aceştia se ciupesc, lăsându-le 3-5 internoduri pentru a uscat din anul următor. Tăierile executate prea adânc (fără
provoca creşterea copililor, care la multe soiuri (Codrean- a fi lăsate cioturi) provoacă răni mari, duc la pieirea ţesu-
ca) sunt fertili. turilor în profunzime, iar ulterior şi la pieirea organului
Normarea inflorescenţelor şi strugurilor se impune butucului.
la soiurile fertile (Muscat timpuriu, Codreanca, Augus- Tăierea butucilor viţei-de-vie. Tăierea butucilor este
14  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

un element important al agrotehnicii soiurilor, care in-


fluenţează semnificativ vigoarea de creştere a butucilor,
cantitatea şi calitatea producţiei de struguri. Sunt foarte
sensibile la supraîncărcare cu rod soiurile de masă cu stru-
guri mari (Osennii ciornâi, Codreanca, Arcadia, Cardinal),
iată de ce la stabilirea sarcinii şi lungimii de tăiere se va
ţine cont de starea iernării, fertilitatea ochilor pe lungi-
mea coardei ş.a.

Sarcina de rod. Sarcina de rod a butucilor este în


strânsă corelaţie cu alte elemente agrotehnice, cum
viticultură

Tabelul 1
Elementele agrotehnice, calitatea şi productivitatea la unele soiuri de struguri de masă
Sarcina optimă la bu- Calitatea pro-
Lung. Producţia
Schema de plan- tuc cu: ducţiei
de
Soiul tare tota- mar- IGA
tăiere lăs- stru- zahar, acidit.,
(m) ochi lă, fă,
(ochi) tari guri g/dm 3
g/dm 3
t/ha %
Soiuri cu maturare extratimpurie și timpurie
Augustovschi 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 24-26 26-28 10-12 80 160-190 6-7 25
Carmen 3,0x1,50 2+3-4 30-35 22-24 10-15 12-20 90 180-200 6-8 30
Muscat iantar- 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+4-5 30-45 26-30 22-25 10-12 80-85 160-180 6-7 28
nâi
Codreanca 3,0x1,50 2+3-4 30-35 20-25 10-15 14-16 85-90 150-160 6-8 25
Arcadia 3,0x1,50 2+3-4 35-45 20-25 10-15 14-20 90 150-160 5-6 30
Prezentabil 3,00x1,50-1,75 2+3-4 30-35 20-25 20-22 14-16 90 170-190 6-7 24
Muscat tim- 3,00x1,50 2+3-4 30-35 24-28 20-22 10-12 90 170-190 6-8 23
puriu
Cubani 3,0x1,50 2+3-4 35-45 30-35 10-12 14-18 90 180-200 5-6 30
Soiuri cu maturare medie și medie-timpurie
Mărgăritar 2,75-3x1,25 2+4-6 30-35 24-26 18-20 9-12 85 170-190 7-8 24
Victoria (rom.) 2,5 x1,50 (protejat) 2+3-4 30-35 15-20 10-15 14-16 85-90 150-170 6-7 25
Kișmiș lucistâi 3,00x1,25-1,50 2+4-5 35-40 24-26 20-22 10-13 85-90 160-170 7-8 23
Leana 2,75-3,00 x1,50 2+3-4 30-35 24-28 20-24 12-16 90 160-180 6-7 26
Frumoasa albă 2,75-3,00 x1,50 2+3-5 30-35 20-25 18-20 12-14 85 160-170 7-8 21
Startovâi 2,75-3,00 x1,25 2+4-6 30-40 20-25 18-20 12-13 80 190-200 7-8 25
Tudor 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 20-22 15-20 13-19 85 160-180 6-7 26
Soiuri cu maturare medie-tardivă
Alb de Suru- 2,75-3,00 x1,5 2+4-5 35-40 24-28 20-24 14-16 80 160-180 7-8 25
ceni
Osennii ciornâi 3,0 x 1,50 2+3-4 25-30 20-25 10-15 16-20 90-95 160-170 7-8 21
Ialovenschi 2,75-3,00 x1,50 2+3-4 35-40 24-28 20-22 12-14 85-90 160-170 6-8 21
ust.
Muscat de Bu- 2,75-3,0 x 1,25 2+3-4 30-35 24-28 22-26 10-11 80 150-160 8-9 19
geac
Kișmiș moldo- 2,5-3,0 x 1,50 (pro- 2+3-4 30-35 25-30 18-20 14-16 90-95 190-210 7-9 26
venesc tejat)
Coarnă neagră 2,75-3,00 x 1,50 2+5-6 35-40 18-22 18-20 12-14 90 160-180 6-7 26
Guzun 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 20-25 15-20 10-12 85-90 160-180 7-8 25
Soiuri cu maturare tardivă
Italia 2,75-3,0 x1,5-1,75 2+4-6 30-35 20-25 12-15 14-16 80-90 150-190 6-10 25
Moldova 3,0 x 1,50 2+4-5 30-35 20-25 18-20 16-18 90-95 160-180 8-9 20
Pamiati Ne- 2,75-3,0 x1,5-1,75 2+3-4 30-40 20-25 12-15 16-18 90-95 160-170 6-7 27
grulea
Iubilei Jura- 2,75 - 3,00 x1,25 2+4-6 30-35 20-25 15-18 14-16 80-90 170-180 8-9 20
velea
Tabelul 2
Caracteristica agrobiologică a soiurilor de struguri de masă în RM
Perioada Greutatea medie: Rezistenţa soiului la:
Culoa- % lăs- Coef. de Rezis-
de ve- Vigoarea de Cap. de re-
rea boa- tari fer- fertilitate boabe, strugure, tenţa la 0
Soiul getaţie creștere ger, C boli, notă generare
belor tili (CFR) g g iernare
(zile)
Augustovschi albă 100-110 medie 80-90 1,2 2,5-3 180-200 sporită -25 2-3 ridicată
Carmen neagră 100-115 viguroasă 70-85 1,0 8-12 600-800 sporită -23 2,5-4 ridicată
Muscat iantarnâi albă 110-120 medie 66-72 1-1,2 2,0-2,5 180-240 medie -22 4-5 medie
Codreanca neagră 110-120 mai sus de medie 70-85 1,4 6-7 440 medie -22 3,0-3,5 slabă
Arcadia albă 110-120 medie-viguroasă 55-75 0,9-1,5 8-10 500-700 medie -21 3,0-3,5 medie
nr.

Prezentabil albă 110-120 viguroasă 74 1,2 5-6 300-400 sporită -24 2-3 medie
Muscat timpuriu albă 110-120 mai sus de medie 75-90 1,3 6-7 350-400 sporită -23 2,5-3,25 slabă
Cubani neagră 120-125 medie-viguroasă 70-85 1,0-1,2 10-12 700-900 medie -22 3,0-3,5 ridicată
Victoria albă 125-130 medie 50-60 0,8-1,0 12-14 600-800 slabă -18-19 4-5 slabă
Mărgăritar albă 120-130 medie 75-90 1,7 6-7 400 sporită -25 2,5-3 ridicată
Kișmiș lucistâi roz 125 medie-viguroasă 70 0,9 3-4 275 slabă -19-21 4-5 slabă
Leana albă 130-135 medie 85-90 1,4 4-5 215 medie -22 2-3 ridicată
Frumoasa albă albă 130-140 medie 75-90 1,5 6-8 404 sporită -23 2,75-4 ridicată
Startovâi albă 135 medie 70-80 1,4 3-5 560 sporită -24 2,5-5 ridicată
Tudor neagră 135-140 medie 70-80 0,7 6-8 500-700 sporită -23 2-3 ridicată
Alb de Suruceni albă 140-145 medie-viguroasă 75-80 1,5 3-5 280 sporită -24 2,5-3 ridicată
Osennii ciornâi neagră 140-155 viguroasă 70-80 1,1-1,3 6-8 380-420 sporită -23-24 2,0-2,5 medie
Ialovenschi ust. albă 145-150 viguroasă 60-70 1,3 6-8 400-520 sporită -25 2,0-3,0 ridicată
Muscat de Bugeac neagră 145-150 medie 75 0,8 4-5 310 medie -22 2,0-2,5 medie
Kișmiș mold. roz 150-155 viguroasă 60 0,8 4-6 600-1100 slabă -20 4-5 slabă
Coarnă neagră neagră 150-160 viguroasă 60-70 0,8-1,0 3-5 170-200 medie -22 3-4 ridicată
Guzun albă 150-160 medie 79 1,2 4-5 300-400 medie -21-23 2,5-3,0 ridicată
Italia albă 155-160 viguroasă 35-50 0,2-0,5 7-9 500-600 slabă -18-19 4-5 slabă
5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  15

Moldova neagră 155-165 viguroasă 65-80 1,0 5-6 240-320 sporită -22 2,5-3,0 medie
Pamiati Negrulea neagră 155-165 viguroasă 60-70 0,8-0,9 7-9 500-700 sporită -23 2,5-3,0-4 ridicată
Iubilei Juravelea roz 160-165 medie și înaltă 70-85 1,4 5-7 420 sporită -24 2,5-3,0 medie

viticultură

16  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

ar fi: lungimea de tăiere a coardelor, forma butucului, rităţile biologice ale soiului. În funcţie de regiune, zona
schema de plantare etc. Fiind o mărime variabilă, aceas- viticolă şi gradul de rezistenţă a soiurilor, se determină
ta se stabileşte ţinându-se cont de condiţiile climatice specificul sistemului de conducere a culturii (protejat–ne-
din anul precedent, starea ochilor după iernare, ferti- protejat) şi agrotehnica fiecărui soi. De aceea soiurile Vic-
litatea lor embrionară şi depunerea inflorescenţelor pe toria (rom.), Cardinal, Italia, Muscat de Hamburg trebuie
lungimea coardei de rod [2]. Interacţiunea dintre sarci- cultivate pe forme protejate, soiurile Kişmiş lucistâi, Arca-
na butucului, lungimea de tăiere a coardelor şi sistemul dia, Kişmiş moldovenesc cu rezistenţă medie la ger şi ier-
de conducere a butucului este în funcţie de particulari- nare se recomandă să fie cultivate pe forme semiprotejate

tăţile biologice ale soiului. (formele pe cordon cu cep de rezervă la capul butucului),
Pentru stabilirea sarcinii de rod, în practica viticolă se iar soiurile Augustovschi, Muscat timpuriu, Prezentabil,
viticultură

foloseşte şi metoda biologică de reglare a sarcinii de rod, Leana, Guzun, Osennii ciornâi, Alb de Suruceni, Tudor şi
elaborată în cadrul INVV: analogice lor pot fi cultivate pe forme neprotejate în regi-
 Dacă recolta obţinută în anul precedent a fost satisfă- unile de Centru şi de Sud, respectându-se toate recoman-
cătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, iar dările de amplasare.
lăstarii au avut o creştere normală, atunci la tăierile din
anul următor se va stabili aceeaşi încărcătură cu ochi 3. Tăierea butucilor în uscat este unul dintre cele mai
şi formaţiuni de rod pe butuc ca şi în anul precedent importante procedee agrotehnice aplicate viţei-de-vie,
(păstrându-se şi forma butucului). care determină productivitatea şi longevitatea plantaţii-
 În cazul în care cantitatea recoltei a fost inferioară celei lor, mărimea şi calitatea recoltei, rezistenţa la ger, boli şi
caracteristice soiului, iar lăstarii au crescut prea vigu- dăunători. Formarea şi reglarea creşterii butucului se rea-
ros, atunci pentru o dezvoltare normală a lăstarilor şi lizează prin aplicarea lucrărilor de tăiere, efectuarea ope-
obţinerea recoltei planificate încărcătura butucului în raţiilor în verde: legatul şi dirijarea corectă a lăstarilor în
anul viitor se va majora prin numărul de coarde de rod spaţiu, înlăturarea lăstarilor de prisos, ciupitul, plivitul şi
lăsate pe butuc. Sarcina butucului poate fi dirijată şi cârnitul. Doar la o sarcină optimă de rod, ca urmare a efec-
prin mărirea lungimii coardelor de rod sau a numărului tuării corecte a tăierii coardelor (după lungime şi numărul
de cepuri lăsate pe cordoane ori pe capul butucului. de ochi), ţinându-se cont şi de fertilitatea embrionară a
 Dacă butucii prezintă creşteri anuale slabe din cauza ochilor de iarnă, în asociere cu alte elemente agrotehnice
supraîncărcării cu rod, afectării de secetă, grindină sau din ciclul tehnologic al culturii viţei-de-vie, pot fi asigurate
maladii, atunci se vor lua măsurile necesare pentru re- producţii de struguri stabile şi de calitate.
stabilirea creşterii lăstarilor. Aceasta se realizează prin
reducerea lungimii de tăiere a coardelor de rod şi mic- 4. Sarcina optimă de lăstari verzi pe butuc este deter-
şorarea sarcinii cu ochi pe butuc. minată de proprietăţile biologice ale soiului şi sistemul
 Dacă încărcătura cu ochi pe butuc a fost determinată de conducere a butucilor, reieşind din numărul optim de
prin metoda biologică, atunci la tăierea în uscat a plan- lăstari pe butuc la un metru liniar de spalier cu condu-
taţiilor formate pe tulpină se va ţine cont de lungimea cere verticală. În funcţie de acest criteriu, s-a stabilit ur-
coardei de rod care trebuie scurtată până la 3-4 sau mătoarea sarcina optimă de lăstari verzi pe butuc: pentru
5-6 ochi, în funcţie de vigoarea de creştere a soiului. soiurile de masă cu strugurii mari – 15-20 lăstari/metru
La formele protejate şi semiprotejate sarcina de rod se liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de mărime medie
va calcula reieşind din lungimea coardei de rod, care se – 20-25 lăstari/metru liniar de spalier. Însă în funcţie de
recomandă a fi scurtată până la 6-8 ochi. sistemul de conducere numărul lăstarilor poate fi mărit
La stabilirea lungimii optime de tăiere a coardelor tre- cu aproximativ 20%. Operaţiile în verde de plivit şi nor-
buie să se ia în calcul grosimea coardei de rod la bază, gra- mare a strugurilor se recomandă să fie efectuate până la
dul de maturare a lemnului, starea ochilor după iernare. înflorit. La soiurile cu strugurii foarte mari (Codreanca şi
analogice) e necesar ca la butuc să fie lăsaţi 10-12 bucăţi,
CONCLUZII iar la soiurile cu struguri mari – 15-20 de bucăţi şi 25-30
la soiurile cu struguri mici şi medii (Augustovschi şi ana-
1. Soiurile de masă de selecţie nouă se caracterizează logice). Normarea repetată a strugurilor se efectuează la
în general prin rezistenţă complexă la boli şi temperaturile necesitate în funcţie de soi şi condiţiile de mediu.
critice minime şi au o sensibilitate mai mare la condiţiile
favorabile versante. Trebuie să se ia în calcul şi faptul că
majoritatea soiurilor din această grupă sunt predispuse
supraîncărcării cu rod, ceea ce influenţează negativ asu- BIBLIOGRAFIE
pra puterii de creştere a lăstarilor, calităţii producţiei de
struguri, provocând în consecinţă afectări frecvente de 1. Catalogul soiurilor de plante al RM, 2015.
geruri şi fluctuaţiile de temperatură din timpul iernii. Im- 2. Cuharschi M., Botnarenco A., Antoci A., Condur M., Cucu V.
plementarea unei tehnologii corespunzătoare de cultură, Determinarea fertilităţii, viabilitatea ochilor și a stării ţesuturilor la
coardele viţei-de-vie în urma afectării de îngheţuri și geruri. Revista
argumentată din punct de vedere biologic, ecologic şi eco- „Pomicultura,Viticultura și Vinificaţia”, 2014, nr. 1, p. 8–9. ISSN 1857-3142.
nomic, va îmbunătăţi potenţialul productiv al soiurilor noi
de viţă-de-vie în condiţii de producţie.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Alexei Mîţu, doctor în agricul-
2. La amplasarea soiurilor pe sector se va ţine cont de tură, cercetător superior.
relief, condiţiile climatice specifice locului, însuşirile fizi- Materialul a fost prezentat la 07.10.2015.
co-chimice ale solului, perioada de maturare şi particula-
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  17

СОСТОЯНИЕ НАУЧНОГО Промышленная культура винограда распространена


в пределах Земли от 30 до 50° северной и южной широт,
между изотермами среднегодовых температур от +10 до +
ОБЕСПЕЧЕНИЯ ОТРАСЛИ 20°С. Согласно данным Всемирной организации виногра-
дарства и виноделия площадь виноградных плантаций в
мире в 2013 г. составляла около 7 500 000 га. Из них 57%
ВИНОГРАДАРСТВА И размещены на европейском континенте, 22% – в Азии, 13%
– в северной и южной Америке, 5% – в Африке и 3% – в
ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ Австралии (рис. 1, 2).
В Украине виноградарско-винодельческий под-
комплекс является составной частью общенациональ-
ПРОИЗВОДСТВА ного продовольственного комплекса и бюджетона-
полняющей, глубоко специализированной отраслью.
ВИНОГРАДНО За последние 20 лет площадь виноградников в Укра-
ине сократилась в 2 раза, а их закладка характеризу-
ется отрицательной тенденцией: в 2013 году в сель-
ВИНОДЕЛЬЧЕСКОЙ скохозяйственных предприятиях заложено только
0,6 тыс. га.

ПРОДУКЦИИ В УКРАИНЕ По состоянию на 2014 год в Украине площадь на-


саждений винограда в плодоносящем возрасте умень-
шилась в связи с исключением из подотчетности вино-
ВЛАСОВ В.В., д. с/х н., член-корреспондент НААН Украины, градников Крыма и составляет 44 тыс. га, из них более
МУЛЮКИНА Н.А., д.с/х н., ШТИРБУ А.В., к.б.н., половины расположены в Одесской области. Три чет-
ДЖАБУРИЯ Л.В., к.т.н., Национальный научный центр верти площадей приходятся на сельскохозяйственные
«Институт виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова»


виноградарство

Рис. 1. Зоны промышленной культуры винограда мира

Рис. 2. Динамика
мировых площадей
виноградников
18  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Таблица 1
Основные показатели выращивания винограда в Украине в 2014 г.

Площадь насаждений в Урожай- Валовый сбор,


Категория хозяйств
плодоносящем возрасте, тыс. га ность, ц/га тыс. т

Все категории 44,0 98,7 435,5


в т.ч.
виноградарство

сельскохозяйственные 31,5 76,5 240,8


предприятия

хозяйства населения 12,5 154,0 194,7


из них Одесская область 27,5 95,9 263,6

предприятия, одна четверть – на хозяйства населения ет около 11% от общего объема. Около 80% виноград-
(табл. 1, рис. 3, 4). ного вина производится в 10 странах мира. В Украине
Высокорентабельным является выращивание столо- в связи с исключением Крыма из подотчетности пере-
вого винограда. В виноградарских странах наблюдается работка винограда и выработка виноматериалов в 2014
тенденция увеличения объемов выращивания столо- году уменьшились почти на 50% по сравнению с пока-
вого винограда, от 150 до 250 млн. ц за последние 13 зателями 2013 года. В структуре потребления спиртных
лет. В Украине предложение выращиваемого столово- напитков в Украине натуральное сухое вино составляет
го винограда не превышает спрос, поэтому больше по- лишь 9% (во Франции – 56%), предпочтение среди на-
ловины столового винограда имеет иностранное про- селения отдается крепким спиртным напиткам (48%) и
исхождение. Несмотря на высокий уровень импорта пиву (40%).
столового винограда, обеспеченность составляет 2,1 кг/ В целом отечественный рынок винограда и вина
душу населения при физиологической норме 8–10 кг. сегодня находится в состоянии застоя. Это связано с
Производство виноградного вина в странах мира невысокой рентабельностью или даже убыточностью
превышает его потребление на 21 млн. гл, что составля- мелких производителей, которая вызвана повышением
стоимости лицензий, низ-
ким уровнем урожайности
насаждений, затратным
продвижением продукции
на рынок. Однако анализ
рынка винопродукции в
розничной торговой сети
свидетельствует о наличии
тенденции повышения спро-
са на данную продукцию,
указывает на значительные
перспективы развития вино-
градарства и виноделия.
Проблемы развития ви-
ноградарства Украины при-
Рис. 3. Динамика площадей виноградников в плодоносящем возрасте
вели к значительному уве-
личению объемов импорта
винопродукции по сравне-
нию с объемом ее экспорта.
Уровень самообеспечен-
ности населения Украины
виноградом имеет суще-
ственные региональные
различия в силу традиций
и обычаев местного насе-
ления. Наполнение рынка
виноградом происходит в
основном благодаря отече-
ственным товаропроизво-
дителям, однако доля им-
порта имеет значительную
Рис. 4. Динамика закладки виноградников в сельскохозяйственных предприятиях тенденцию к росту.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  19

Следует отметить, что недостаток технического ви- развитии и производительности виноградного растения.
нограда в Украине пополняется за счет импорта вино- Научное обоснование методологических принципов
материалов. Потребление виноградного вина на одно- ампелоэкологического районирования и создания ал-
го человека в год в несколько раз ниже европейского. горитма исследования пространственных особенностей
Невысокая насыщенность рынка столовым виноградом влияния экологических условий на виноград позволило
и отечественным виноградным вином вызвана недо- создать крупномасштабную картографическую модель
статочным уровнем производства соответствующей ампелоэкологического районирования юга Украины.
продукции в расчете на одного человека, низкой пла- Практическое применение результатов этой разработки
тежеспособностью населения, отсутствием в отдельных заключается в оптимизации размещения виноградных
регионах страны устоявшихся традиций потребления насаждений на сортовом уровне.
столового винограда и виноградного вина, отсутствием На основе ампелоэкологических исследований Ин-
профессионального управления маркетинговым ком- ститутом «Таиров» (2012 год) был составлен Кадастр
плексом исследуемого подкомплекса. виноградников Украины с учетом экологических усло-
ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» является веду- вий для территории 4 виноградарско-винодельческих
щим учреждением по исследованию проблемных районов Одесской области (общая площадь 11,7 тыс.
вопросов виноградарства и виноделия. В 2015 га, 60% общей площади насаждений области). Прак-
году он празднует свой 110-летний юбилей. В те- тическое воплощение полученных данных ведет к
чение всего периода институт осуществляет на- внедрению европейских принципов контроля количе-
учное сопровождение отечественной отрасли ви- ства и качества виноградарско-винодельческой про-
ноградарства и виноделия. дукции (рис. 5).

АМПЕЛОЭКОЛОГИЯ ГЕНЕРАТИВНАЯ СЕЛЕКЦИЯ

На территории ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» с 1945 Основной задачей селекционеров и ампелографов
года проводятся регулярные метеонаблюдения (наблю- ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» было и остается пополне-
дение за термическим режимом, режимом увлажнения ние и совершенствование сортимента винограда Украи-
воздуха и термическим режимом поверхности почвы, а ны для обеспечения потребителя местной высококаче-
также направлением и скоростью ветра, атмосферными ственной доступной продукцией.
явлениями по сокращенной программе), которые явля- На сегодня в Институте «Таиров» выведено более
ются основой мониторинга условий, сказывающихся на 130 сортов и перспективных форм винограда, из них 34


виноградарство

Рис. 5. Блок-схема показателей кадастра виноградников


20  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

внесены в Реестр сортов растений Украины (23 – столо- сом. Современные эколого-пластичные сорта являются
вых, 9 – технических, 2 – подвойных). Общая площадь генетической основой формирования профиля локаль-
насаждений этих сортов в Украине составляет более ных вин Украины.
10 000 гектаров. Ряд сортов успешно культивируется Сегодня Институт «Таиров» имеет также уникаль-
в России, Молдове, Италии, Чехии и других странах. ный сортимент столовых сортов и форм, многообразие
Сейчас 100 форм проходят испытания в селекционном которого заключается не только во вкусовых особенно-
питомнике. Селекционный питомник ежегодно попол- стях, форме и окраске ягод, но и в сроках созревания
няется перспективными сеянцами, выделяемыми из – от сверхранних до очень поздних сортов. Это воплоти-

10-ти тысячного гибридного питомника. лось в инновационной разработке «Конвейер столовых


Новые генотипы межвидового происхождения, соз- сортов винограда», что позволит обеспечить потребите-
виноградарство

дающиеся в результате выполнения селекционной про- лей свежей продукцией с конца июля–начала августа и
граммы «Стойкость плюс качество», являются основой практически до октября месяца (рис. 7).
для современного сортимента винограда. Лучшие сорта При выращивании сверхранних и ранних сортов и
и формы, полученные при выполнении данной про- форм в тепличных условиях и использовании холодиль-
граммы в результате сложных синтетических и межви- ных установок для хранения поздних сортов период по-
довых скрещиваний, имеют в своем генотипе расчетных требления свежего винограда местного производства
75–85% вида Vitis vinifera, что обеспечивает качествен- можно продлить с середины июля до декабря–января.
ные показатели продукции и от 25 до 15% устойчивых
видов Vitis, в частности американского происхождения, КЛОНОВАЯ СЕЛЕКЦИЯ
значительно повышают адаптивные показатели новых
гибридов 5-6 поколения (рис. 6). Несмотря на необходимость реконструкции ма-
Из винограда технических сортов Мускат одесский, териально-технической базы селекции винограда,
Рубин Таировский, Загрей, Ароматный, Искорка полу- селекционерам института удалось завершить мас-
чают высококачественные ароматные вина. штабную программу по клоновой селекции (с охватом
Выращивание генотипов нового поколения, с их Одесской, Николаевской, Херсонской, Закарпатской
относительной устойчивостью к грибным болезням областей и АР Крым на общей площади виноградных
(на уровне 6-7 баллов по 9-балльной шкале), требует насаждений более 2 000 га с рекомендацией произ-
значительно меньшей пестицидной нагрузки на рас- водству 56 безвирусных и контролируемых по бак-
тения. Практически, как показал многолетний опыт териальному раку клонов 25 технических сортов, 43
на селекционных участках и микроматочниках, в без- клонов 21 столового сорта и 12 клонов 6 подвойных
эпифитотийный год достаточно 3-5 профилактических сортов винограда). Полученным материалом в вино-
опрыскиваний и 5-7 – при наличии эпифитотии. Таким градных питомниках Одесской, Херсонской и Закар-
образом, сложное межвидовое происхождение, геогра- патской областей заложены маточники категории
фическое и генетическое разнообразие исходного ма- «базовые» клонов 32-х привойных и 4-х подвойных
териала позволило получить столовые сорта и формы сортов площадью 34,21 га (рис. 8). Разработаны науч-
нового поколения с сочетанием высокого стабильного ные, методические, нормативные и организационные
качества продукции и значительным адаптивным по- основы сертифицированного виноградного питомни-
тенциалом. ководства Украины.
За последние годы выделен ряд технических форм В ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таиров» создан банк (кол-
винограда (Селена, Ярило, Идиллия мускатная, Вол- лекция) клонов в условиях теплиц на искусственном
шебный, Одесский жемчуг), полученные в результате цеолитном субстрате общей площадью 0,2 га. На се-
сложных синтетических скрещиваний и представляю- лекционных участках заложены исходные и базовые
щие новое селекционное поколение. Вина этих форм по маточники клонов на общей площади 1,53 га (0,73 – тех-
качеству не уступают классическим европейским, при нических, 0,42 – столовых и 0,38 – подвойных сортов).
этом характеризуются эксклюзивным букетом и вку- Полученные результаты были внедрены в круп-

Рис. 6. Сорта винограда, переданные для включения в государственный реестр сортов


растений, пригодных для распространения в Украине
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  21

Рис. 7. Инновационная разработка «Конвейер столовых сортов винограда»

нейших виноградарских питомниках Украины, объемы в условиях реконструкции можно увеличить их количе-
производства посадочного материала в которых состав- ство до 100 000 шт.
ляют более 60% от общих объемов производства сажен- В 2014 году завершено создание базы данных 112


цев винограда в Украине. Платформой системы являет- клонов 54-х сортов различных направлений использо-
ся Центр клоновой селекции винограда, на базе банка вания.

виноградарство
клонов и микроматочников сортов и клонов собствен- В рамках международной программы «Клоны Ев-
ной селекции производится ежегодно до 50 000 при- ропы» в шести виноградарских регионах Украины
витых виноградных саженцев категории «исходный», а проводится изучение 68 клонов 25 сортов винограда,

Рис. 8. Программа клоновой селекции винограда ННЦ «ИВиВ им. В.Е.Таирова»


22  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

интродуцированных из Италии, Франции, Австрии, Гер- БИО И ДНКТЕХНОЛОГИИ


мании, Венгрии и выделен ряд клонов, перспективных
для выращивания в виноградарских регионах Украины. Методология генеративной и клоновой селекции в
ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» широко использует воз-
ТЕХНОЛОГИИ ВИНОГРАДАРСТВА, можности ДНК-технологий. Селекционеры имеют воз-
ВИНОДЕЛИЯ, ПИТОМНИКОВОДСТВА можность с помощью ДНК-технологий устанавливать
И ЗАЩИТЫ РАСТЕНИЙ родительские формы (при использовании для опыления
смеси пыльцы), уточнять родословную сортов и клонов

В ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» проводится посто- винограда, проводить идентификацию и создание ДНК-
янный мониторинг за состоянием виноградников, ба- паспортов сортов и клонов винограда, а также прово-
виноградарство

зирующийся на концепции взаимосвязи винограда с дить ранний скрининг гибридов по признакам, которые
факторами среды. Определение как метеорологических составляют определенный интерес для селекционера.
условий, так и условий роста, развития и формирования Широко используются возможности культуры in
показателей урожайности винограда в течение всего vitro, которые охватывают не только ускоренное раз-
года позволяют научно обосновать внесение соответ- множение сортов и форм винограда, но и ускоренный
ствующих корректив в технологию выращивания вино- скрининг новых генотипов. Так, разработана методи-
града. ка клеточной селекции винограда на устойчивость к
В зависимости от особенностей формирования эм- активному кальцию, создана методика определения
бриональных соцветий, степени подготовленности устойчивости генотипов подвойных сортов винограда к
растений к зимовке, а также зимних повреждений со- различным видам засоления. Кроме того, разработаны
трудниками института предоставляются научные ре- методические основы применения незрелых зароды-
комендации по корректировке системы обрезки вино- шей в селекции безсемянных сортов винограда.
градных насаждений в хозяйствах.
ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» уделяет большое вни- ИСПОЛЬЗОВАНИЕ ВТОРИЧНЫХ
мание разработке инновационных технологий для ви- РЕСУРСОВ ВИНОГРАДАРСТВА
ноградарства. Эти технологии направлены на уход за И ВИНОДЕЛИЯ
почвой на виноградниках и в питомниках, использо-
вание современных материалов и оборудования для их Большое внимание уделяется разработке энерго- и
обустройства и тому подобное. ресурсосберегающих технологий, в частности, вопросу
Разработан и внедрен ряд технологических при- утилизации виноградной лозы. Созданные макетные
емов для виноградного питомниководства, что дает установки для тюкования виноградной лозы содержат
возможность повысить выход привитых саженцев из технические решения, которые уже привлекли внима-
питомника и их качество. Среди этих приемов – ис- ние Евросоюза в рамках участия в международном про-
пользование биологически активных веществ, стимули- екте по использованию вторичных ресурсов винограда.
рующих рост и корнеобразование, применение пленок в Исследование комплекса оздоровительно-полезных
качестве мульчирующих материалов, применение ЭМ- биохимических компонентов и метаболитов винограда
препаратов и многое другое. показали, что они являются перспективным источни-
Разработка и совершенствование современных тех- ком для создания пищевых и кормовых добавок.
нологий защиты виноградников в Институте «Таиров» Институтом проведена оценка технологических на-
базируется на постоянном мониторинге болезней и вре- правлений использования сортов и клонов нового поко-
дителей, а также минимизации применения пестици- ления, разработаны технологии производства столовых
дов с заменой их, по возможности, препаратами био- сухих вин высокого качества, предложены подходы к
логического происхождения. оптимизации сырьевой базы виноделия с учетом ампе-
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  23

лоэкологических принципов и сценариев глобального виноградников, ведение реестра винодельческой про-


изменения климата. дукции, контроль услуг, связанных с исследованиями
Контроль качества продукции отрасли осуществля- и разработками в данном направлении, проведение
ется двумя лабораториями, аккредитованными по ISO маркетинговых исследований с целью определения це-
17-025. Это химико-аналитическая лаборатория отдела левых рынков сбыта и продвижения отечественной про-
виноделия и лаборатория вирусологии и микробиоло- дукции на международные рынки;
гии, работа которых в первую очередь определяет кри- - Следует решить вопрос членства Украины в Меж-
терии качества винопродукции и сертифицированного дународной организации винограда и вина. На сегод-
посадочного материала винограда. няшний день в эту организацию входит 46 стран, в том
ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» играет значительную числе страны с гораздо меньшими объемами виногра-
роль в разработке программ развития отрасли, вносит дарства и виноделия, чем Украина;
и поддерживает предложения в Законы Украины, при- - Необходимо, опираясь на опыт европейских вино-
званные повысить эффективность виноградарско-вино- градарских стран и ассоциированных стран СНГ, выйти
дельческой отрасли. с ходатайством в Министерство аграрной политики и
Ведется совместная работа с Министерством аграр- продовольствия Украины по восстановлению практики
ной политики и продовольствия Украины по созданию финансирования закладки новых насаждений в Украи-
Закона Украины «О рассаде»; совместно с Министер- не как инструмента повышения конкурентоспособности
ством аграрной политики и продовольствия Украины отрасли, а также с целью компенсации уменьшения
продолжается работа по внесению изменений в законы площадей виноградников и объемов продукции вино-
Украины «О винограде и виноградном вине», «О госу- градарства и виноделия в связи с аннексией Крыма;
дарственном регулировании производства и оборота - При создании виноградных насаждений за счет го-
спирта этилового, коньячного и плодового, алкогольных сударственных средств следует учитывать особенности
напитков и табачных изделий». винограда как эколого-пластичной культуры и внести
Учеными разработана Программа развития серти- предпроектную стадию – «технико-экономическое обо-
фицированного питомниководства Украины до 2025 г., снование», основанное на ампелоэкологических иссле-
которая одобрена научно-техническим советом Мини- дованиях, что позволит снизить вероятность негатив-
стерства аграрной политики и продовольствия Украи- ного влияния абиотических факторов на растения и
ны. Разработаны и утверждены на региональном уров- повысить срок амортизации виноградников до 25 лет;
не программы развития виноградарства Одесской и - Необходимо инициировать проведение в течение
Закарпатской областей. 2015 года широкого обсуждения проблем виногра-
Как уже было упомянуто, Институтом «Таиров» дарско-винодельческой отрасли, включая проблемы
было выполнено составление Кадастра виноградников контроля качества винопродукции, с участием пред-
Украины. Продолжение этой работы запланировано в ставителей Министерства аграрной политики и продо-
рамках региональной программы, которая будет вы- вольствия Украины, органов государственного контро-
полняться при содействии Департамента агропромыш- ля, представителей агробизнеса и науки.
ленного производства Одесской областной государ-
ственной администрации.


Регулярно проводятся мероприятия, направленные
на научное сопровождение отрасли: научно-практи-
ЛИТЕРАТУРА

виноградарство
ческие семинары по агротехнике насаждений, при-
менение разработанных институтом систем защиты.
1. Власов В. Виноградарська галузь потребує перетворень /
Ежегодно проводятся фестивали, популяризирующие В. Власов, Л. Джабурія, І. Белоус // Пропозиція. 2014, Спецвипуск, c. 6–9.
продукцию виноградарства и виноделия: фестиваль 2. Джабурія Л.В. Аналіз основних показників розвитку
«Живое вино Украины» и фестиваль столового виногра- виноградарської галузі України / Л.В. Джабурія, І.В. Белоус, Г.В. Бурлак
да «Виноградный калейдоскоп». //Виноградарство и виноделия, 2013, Вип. 50, с. 53–57.
Исследования проводятся в целом на направлениях, 3. Власов В.В. Сучасний стан інноваційного забезпечення галузі
виноградарства та підвищення конкурентоспроможності її продукції/
которые рекомендует Международная организация ви- Власов В.В., Мулюкіна Н.А., Гінгін Л.П.//Підвищення конкурентоспро-
нограда и вина, как мировые тренды в виноградарстве можності сільськогосподарської продукції на внутрішньому та зовніш-
и виноделии. ньому ринках: матер. У Міжнар. Наук.- практ. конф. ( 13–14 червня 2013
Однако результаты всех этих разработок понадобят- р.) Одеса: ОДАУ, 2013, с. 30–37.
4. Власов В.В., Мулюкіна Н.А., Джабурія Л.В. Перспективи
ся отрасли только при условии ее выживания и восста- біотехнологічних досліджень винограду//Вісник аграрної науки, 2010,
новления. Поэтому мы считаем, что только немедленное № 10, с. 38–41.
вмешательство власти поможет сохранить отрасль, сна- 5. Власов В.В. Основы научного обоснования закладки виноград-
чала стабилизировать ее, а затем разработать комплекс ных насаждений столовых сортов в Украине / В.В. Власов, А.В. Штирбу
мер по немедленному выводу из кризиса, а именно: // Сад, виноград і вино України, 2014, №4-6, с. 32–35.
6. Власов В.В. Моніторинг стану виноградних насаджень Одеської
- Нужно создать единый государственный орган області в умовах 2014 року / В.В. Власов, А.В. Штирбу, Е.Б. Мєльнік,
(Национальное бюро винограда и вина) при Министер- В.Є. Суздалова // Сад, виноград і вино України, 2014, №4-6, с. 32–35.
стве аграрной политики и продовольствия Украины, ко- 7. Власов В.В. Практичні поради щодо виконання календарного
торый будет отвечать за реализацию государственной плану агротехнічних робіт на виноградниках/В.В. Власов, А.В. Штир-
бу// Пропозиція. Прибуткове виноградарство України, 2014, № 5, спец-
политики в области виноградарства и виноделия. Среди випуск журналу, с. 34–42.
основных задач структуры должно быть совершенство- 8. Власов В.В. Стан і перспективи розвитку виноградарства
вание законодательной базы в области виноградарства України / В.В. Власов, Л.В. Джабурия, А.В. Штирбу // Виноград. Вино,
и виноделия, ведение единого реестра или кадастра 2013, № 3–4, с. 6–11.
24  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

CZU: 663.21.251 tă pe plan internaţional prin rezoluţia OIV OENO 6/2001


şi OENO 9/2001, adoptate la Congresul OIV din Adelaida

UNELE ASPECTE (Australia). În Moldova folosirea talaşului de stejar a fost


autorizată oficial odată cu adoptarea Reglementării Teh-
nice „Organizarea pieţei vitivinicole” prin Hotărârea Gu-

TEHNOLOGICE PRIVIND vernului nr. 356 din 11 iunie 2015 (publicată în Monitorul
Oficial al RM nr. 150–159 din 19.06.2015).
La moment tot mai multă atenţie se acordă producerii

PRODUCEREA DIFERITOR vinurilor de calitate înaltă. Deşi tehnologia de fabricare


este destul de dificilă şi costisitoare, aceste vinuri repre-
vinificaţie

zintă un segment important în sortimentul stabilit, fiind


TIPURI DE VINURI considerate, din punctul de vedere al calităţii, „cartea de
vizită” a unităţii vinicole [4].
O altă categorie importantă din gama vinurilor o
MOLDOVENEŞTI constituie cele de colecţie. Actualmente tot mai multe
întreprinderi vinicole dispun de vinoteci, în care sunt
păstrate cantităţi impunătoare de sticle. Drept exemplu
E. RUSU, doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, poate servi enoteca Combinatului de Vinuri de Calitate
L. OBADĂ, doctor în tehnică, conferenţiar cercetător, „Mileştii Mici”, care conţine circa un milion de sticle cu
M. CIBUC, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic vin de diferite categorii. La acest capitol vom remarca că
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare principiul folosit în prezent la selectarea vinurilor apte
de a fi trecute în colecţie nu este cel mai reuşit. Astfel că
SUMMARY. Red and white wine production is a vinurile cu particularităţi organoleptice bune, obţinute la
priority of the Moldovan oenologists. At the moment maturare, incluse în colecţie, pot să piardă din calităţi-
there are multiple technological processes that ensure le sale. În contextul celor menţionate, important este nu
the manufacture of different types of wine, different by doar aspectul organoleptic, dar şi compoziţia chimică a
vinului, ce ţine îndeosebi de conţinutul compuşilor con-
organoleptic properties. Besides the classical methods
stituienţi ai extractului.
of making white as well as reds wines today is of Alegerea justă a sortimentului şi a tehnologiilor în
tenused oak shavings. Red wines with special features sezonul vitivinicol este determinată de doi factori impor-
are produced by carbonic maceration of the grapes, and tanţi: vinurile trebuie să fie solicitate pe piaţa de desface-
termovinification is considered an effective method to re; întreprinderea trebuie să dispusă de un potenţial teh-
processing grapes affected by gray rot. Lately it pays nico-tehnologic de fabricare a lor. Însă practica oenologică
special attention to the manufacture of red wines of demonstrează că nu întotdeauna sunt respectate aceste
out standing quality while maintaining on the sediment condiţii. Din cauză că nu există o strategie coerentă ce
of yeast, wine maturation in new barrels and use of ţine de „produs → piaţa vinicolă”, unele unităţi vinicole
glucosidase enzymes. produc vinuri care nu sunt solicitate de către cumpărători
şi rămân acumulate în stocuri. Ulterior calitatea vinurilor
KEY WORDS: assortment, processes, classic, maceration, aflate în stocuri se diminuează.
În contextul celor menţionate, scopul acestui material
oak shavings, yeast sediment, glucosidase enzyme, wine,
este de a familiariza vinificatorii cu unele aspecte ce ţin de
quality. procedeele de producere a vinurilor albe şi roşii cu respec-
tarea corectă a tehnologiilor recomandate.

INTRODUCERE MATERIALE ŞI METODE

În ultimul timp se acordă o atenţie sporită diversifi- Drept obiect de cercetare au servit diferite tipuri de vi-
cării sortimentului de vinuri moldoveneşti, acesta fiind nuri albe şi roşii: de soi, cu utilizarea talaşului, de colecţie.
completat cu noi tipuri, multe dintre ele fiind preluate Calitatea vinurilor respective a fost determinată prin me-
din practica oenologică internaţională. Conform opiniei toda organoleptică.
lui I. Prida [1], din actualul sortiment stabilit la unităţile
vinicole din Republica Moldova se bucură de succes vi- REZULTATE ŞI DISCUŢII
nurile tinere albe şi roşii, vinurile roze, vinurile selecte
cu nuanţe de stejar nobil, vinurile de înaltă calitate (de La moment există mai multe procedee tehnologice de
gardă), vinurile naturale dulci, iar de perspectivă sunt fabricare a vinurilor albe, schematic acestea fiind prezen-
considerate cele organice şi „virgine”. Acest sortiment tate în figura 1. Procedeul clasic, pe larg răspândit în vini-
poate fi completat cu vinuri cu indicaţie geografică şi cu ficaţia moldovenească, prevede procesarea lejeră a strugu-
denumire de origine protejată, fabricarea cărora la ziua rilor şi separarea rapidă a mustului de boştină, limpezirea
de azi este deja oficializată. acestuia cu utilizarea unor adjuvanţi pentru intensificarea
De menţionat că în ultimii ani multe unităţi vinicole procesului şi fermentarea la temperaturi ce nu depăşesc
au implementat tehnologia fabricării vinurilor albe şi roşii 18°C. Practica demonstrează că fermentarea mustului la
cu folosirea talaşului/fragmentelor de stejar denumite şi temperaturi scăzute influenţează benefic calitatea vinului,
cipsuri [2, 3]. Utilizarea talaşului de stejar a fost legifera- îndeosebi substanţele aromatice. Vinul tânăr obţinut este
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  25

menţinut o perioadă scur-


tă pe sedimentul de droj-
die, însă acest proces este
de dorit să se realizeze la
temperaturi ce nu depă-
şesc 12°C. La temperaturi
mai ridicate apare riscul
de oxidare a vinului sau
de îmbogăţire a acestuia
cu substanţe ce redau un
iz neplăcut de drojdie des-
compusă.
În tehnologia vinuri-
lor albe este bine cunos-
cut faptul că calitatea
acestora depinde mult de
suşa (tulpina) de levuri
utilizată la fermentarea
mustului. Suşa de levuri
trebuie să fie aleasă în
corespundere cu tipul de
vin. S-a dovedit că unele
levuri modifică esenţial aroma soiului sau particularităţile Fig. 1. Procedee tehnologice de producere a diferitor tipuri
specifice podgoriei de unde provin strugurii. Este vorba de de vinuri albe
anumite condiţii climato-pedologice destul de importante
pentru calitatea strugurilor şi a vinului. Acele suşe de le- zat. Pentru vinurile albe sunt benefice fragmentele de
vuri destinate vinurilor de larg consum nu pot fi folosite stejar, slab tratate termic, stejarul fiind de provenienţă
la producerea vinurilor de soi. Cu alte cuvinte, pentru vi- americană. Ca urmare a contactului cu fragmentele de
nurile de valoare trebuie să fie folosite levuri ce nu mo- stejar, vinul capătă nuanţe fine de lemn de stejar (boi-
difică compoziţia aromei strugurilor din care este produs se), însă particularităţile de soi sau de podgorie nu mai
vinul. Astfel, procedeele tehnologiei clasice aplicate corect prevalează în aromă. Pe lângă aceasta, trebuie să se ţină
influenţează mai puţin compoziţia chimică a mustului şi cont şi de faptul că astfel de vinuri pot fi consumate în
vinului şi permit obţinerea unor vinuri native. La matura- decurs de câţiva ani. În urma degustării multor mostre
re aceste vinuri îşi îmbogăţesc calităţile organoleptice, pot s-a constatat că vinurile produse prin contact cu frag-
fi păstrate timp îndelungat, mai ales când sunt ţinute în mentele de stejar şi păstrate timp îndelungat îşi modi-
ambalaj de sticlă. fică compoziţia chimică, iar compuşii rezultaţi în urma
Tehnologia clasică este recomandată pentru fabrica- transformărilor înrăutăţesc însuşirile organoleptice.
rea vinurilor tinere de soi şi a vinurilor ce se evidenţiază Culoarea devine brună, iar în aromă şi gust apare un
în anumite podgorii (vin cu tipicitate de areal viticol). La iz de madeira (oxidativ). Evident că astfel de vinuri nu
producerea vinurilor cu personalitate remarcantă, cu nu- pot fi păstrate în colecţie, oricât de bune ar fi calităţile
anţe pronunţate de soi, este folosită macerarea mustului organoleptice iniţiale. În contextul celor menţionate, se
pe boştină de scurtă durată, realizată la o temperatură nu poate concluziona că procedeul de fabricare cu utiliza-
mai mare de 20˚C, sau la valori sub 10˚C. Aici se au în
vedere soiurile aromate Sauvignon, Chardonnay, Muscat,
rea fragmentelor din lemn de stejar poate fi aplicat doar
pentru producerea vinurilor albe, ce nu pretind la mari 
Traminer etc. Deşi criomaceraţia este costisitoare, din valori de soi sau podgorie şi sunt puse în comercializare
vinificaţie
punctul de vedere al calităţii acest procedeu este justificat. fără a fi maturate.
Calitatea vinurilor personalizate mai este influenţată de Procedeul de producere, care prevede menţinerea pe
gradul de maturare şi calitatea strugurilor, fermentarea sedimentul de drojdie fină în butoaie noi, asigură obţi-
mustului limpezit la temperaturi scăzute cu suşe de levuri nerea unor vinuri albe ce se disting prin calităţi înalte.
speciale şi folosirea unor adjuvanţi la tratarea vinului tâ- Datorită transformărilor ce au loc la contactul cu lemnul
năr pentru a elimina substanţele fenolice – catalizatori ai de stejar al butoiului, vinul capătă nuanţe fine de cocos
transformărilor oxidative. În unele cazuri vinul tânăr este sau frişcă. În afară de aceasta, în timpul menţinerii vi-
menţinut pe sedimentul de drojdie cu folosirea enzimelor nului pe sedimentul de drojdie, acesta se îmbogăţeşte
glucozidazice. suplimentar cu substanţe aromatice ce apar în urma
O abordare aparte ţine de utilizarea talaşului de stejar scindării precursorilor aflaţi în sediment. Acest proces
la producerea vinurilor albe. Tehnologia respectivă a apă- are loc sub acţiunea enzimelor glucozidazice ce se află
rut pentru prima dată în ţările vitivinicole din lumea nouă, în vin sau care se adaugă în scopul intensificării trans-
fiind preluată de oenologii din alte ţări, inclusiv din cele formărilor. Evident, tehnologia respectivă de producere
europene. Însă aplicarea tehnologiei respective în practica a vinurilor albe este costisitoare din cauza folosirii bu-
oenologică trebuie realizată cu mare atenţie din mai multe toaielor noi. Vinurile sunt cu mult mai scumpe, însă ca-
considerente. litatea înaltă a produsului obţinut justifică cheltuielile.
Calitatea vinurilor albe fabricate cu talaşul de stejar Aceste vinuri cu personalitate remarcantă servesc drept
depinde, în primul rând, de calitatea materialului utili- carte de vizită a producătorului. Ele îşi ameliorează la
26  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

evident modificată din cauza


transformărilor ce au loc în
boabe în timpul fermentaţiei
în dioxid de carbon. Cu alte
cuvinte, aceste vinuri pre-
zintă interes cât sunt încă
tinere şi sunt protejate de
oxidare.

Tratarea termică a boş-


tinei asigură obţinerea unor
vinificaţie

vinuri taninoase, foarte ex-


tractive, fermentarea malo-
lactică se declanşează ime-
diat după finalizarea celei
alcoolice, iar degradarea
acidului malic decurge foar-
te lent. În aromă se disting
nuanţe de fructe roşii, ami-
lice şi lactice, însă particu-
larităţile de soi se modifică
Fig. 2 . Procedee tehnologice de producere a diferitor ti- totalmente. Acest procedeu este recomandat în cazul pre-
puri de vinuri roşii lucrării soiurilor de struguri cu un potenţial biologic scă-
zut de compuşi fenolici. Se obţin rezultate bune şi în ca-
zul prelucrării strugurilor afectaţi de putregaiul cenuşiu.
maxim proprietăţile organoleptice la o maturare de cel La temperaturi înalte sunt inactivate enzimele oxidative
puţin un an în sticle. – tirozinaza şi lacaza, responsabile de oxidarea intensivă
Vinurile roşii, ca şi cele albe, se produc de mai multe a vinurilor roşii.
tipuri, în funcţie de procedeul tehnologic aplicat (fig. 2). Utilizarea talaşului şi fragmentelor de stejar la pro-
Cel mai frecvent procedeu utilizat în producţia vinicolă la ducerea vinurilor roşii prezintă o alternativă a matură-
vinificaţia în roşu este macerarea-fermentarea mustului rii acestora în butoaie noi. La fabricarea vinurilor roşii
pe boştină. În ultimul timp se consideră că seminţele, ce se folosesc fragmente de stejar tratate termic la o tem-
se depun la fundul vasului, influenţează calitatea vinului. peratură medie sau înaltă. Rezultate mai bune prezintă
Din acest motiv, ele sunt periodic înlăturate din vasul de stejarul de origine europeană. Talaşul de stejar se aplică
fermentare prin purjare. Însă procedeul de separare parţi- în mustuială în timpul macerării-fermentării sau în vi-
ală este mai mult justificat în cazul când o parte din se- nul tânăr, imediat după separarea de boştină. El redă
minţe este zdrobită, fapt ce conduce la îmbogăţirea vinu- vinului nuanţe pronunţate de condimente şi frişcă. Spre
lui cu compuşi care redau acestuia un iz amărui. Ca proce- deosebire de vinurile albe, cele roşii îşi păstrează parti-
deu obligatoriu la fabricarea vinurilor roşii este aplicarea cularităţile organoleptice timp mai îndelungat datorită
fermentării malolactice. Metabolizarea acidului malic în atenuării acţiunii oxigenului de către substanţele feno-
vinurile roşii este mai uşor realizabilă şi cu şanse mai mari lice ale strugurilor.
de succes în cazul efectuării acesteia la etapa de finalizare Un dezavantaj major al utilizării fragmentelor de ste-
a fermentării alcoolice şi menţinerii vinului pe sedimen- jar la producerea vinurilor roşii este instabilitatea taninu-
tul de drojdie. Reţinerea procesului biologic de reducere a rilor extrase din stejar, ceea ce conduce la depunerea lor
acidităţii titrabile poate înrăutăţi calitatea vinului, iar de- în sediment sau pe pereţii sticlei. Evident că aceste vinuri
clanşarea ulterioară a acestuia este destul de anevoioasă păstrate în colecţie nu au premise de a-şi dezvolta calităţi-
şi necesită cheltuieli mai mari. le organoleptice. Ca şi la vinurile albe, particularităţile de
Tehnologia clasică este aplicată la producerea vinurilor soi sunt practic modificate din cauza prevalării în aromă
roşii de soi, native, care pot fi puse în consum de timpuriu şi gust a nuanţelor provenite din extracţia substanţelor
sau după o maturare în vase de stejar de cel puţin doi ani. din fragmentele de stejar.
După maturare şi tratare, în scopul stabilizării, şi îmbute- Procedeul tehnologic ce presupune macerarea îndelun-
lierea în sticle, vinul îşi îmbunătăţeşte calitatea. Păstrarea gată a vinului tânăr pe boştina fermentată cu efectuarea
de lungă durată a lor este benefică pentru obţinerea unui concomitentă a fermentaţiei malolactice asigură extrage-
produs de înaltă calitate. rea compuşilor fenolici, precum şi a altor compuşi în pro-
Vinurile roşii obţinute prin maceraţia carbonică, care porţii mari şi obţinerea vinurilor roşii extrem de extrac-
în ultimul timp este tot mai frecvent utilizată la unităţile tive. La fabricarea acestor vinuri sunt folosiţi struguri re-
vinicole, se disting prin gust rond, lejer, moderat taninos, coltaţi la maturarea deplină sau uşor supramaturaţi, fapt
cu arome pronunţate de fructe roşii, cu nuanţe amilice şi ce permite acumularea în ele a unui grad înalt de alcool.
lactice. Datorită scindării acidului malic în timpul ma- Obligatoriu pentru aceste vinuri este maturarea în butoaie
ceraţiei carbonice vinurile sunt echilibrate şi moi. Ele se noi a vinului demalizat până la un an, apoi în butoaie folo-
realizează ca vinuri tinere imediat după terminarea sezo- site. Durata de maturare este de cel puţin doi ani, iar pen-
nului vitivinicol sau în prima jumătate a anului următor. tru cele mai taninoase termenul de maturare constituie
Păstrarea îndelungată a acestor vinuri nu conduce la îm- 3-4 ani. După maturare şi tratare în scopul redării stabili-
bunătăţirea particularităţilor gustative. Aroma de soi este tăţii faţă de tulburări, vinurile sunt îmbuteliate şi păstrate
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  27

în sticle timp de 3-5 ani. Conform tehnologiei respective, CZU: 664.85


se produc vinuri de o calitate marcantă, deseori numite
vinuri de gardă, ele reprezentând şi faima întreprinderii.
Astfel de vinuri au o perioadă lungă de viaţă, iar păstrarea
lor în colecţie contribuie la îmbunătăţirea substanţială a
FABRICAREA PRODUSELOR
calităţii lor. Ca şi la vinurile albe, tehnologia respectivă
este costisitoare, preţul de comercializare a vinurilor este
mare, însă calitatea excepţională a lor justifică cheltuie-
NONALCOOLICE
lile. În afară de aceasta, fabricarea unor astfel de vinuri
constituie un prestigiu pentru întreprindere şi un argu-
ment esenţial că unitatea vinicolă dispune de un poten-
DIN STRUGURI NEMATURAŢI
ţial tehnico-tehnologic modern şi de specialişti de înaltă
Roman GOLUBI, Eugen Iorga, Institutul Ştiinţifico-Practic de
calificare. Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Boris GAINA, Academia de
Ştiinţe a Moldovei
CONCLUZII
REZUMAT. În raport sunt expuse procedeele de
1. Actualmente în practica oenologică sunt aplicate di-
fabricare a unor produse nonalcoolice din struguri
ferite tehnologii de fabricare a vinurilor albe şi roşii, care
după însuşirile calitative se deosebesc între ele. nematuraţi (preponderent de specia Vitis labrusca)
recoltaţi la diferite etape de coacere – sucuri acide (acre)
2. La alegerea tipului de vin şi a procedeului respectiv şi acidulanţi naturali. Pentru fiecare grup de produse sunt
de producere trebuie să se ţină cont de solicitările pieţei stabiliţi indicii tehnici esenţiali: conţinutul de substanţe
de desfacere pentru a asigura comercializarea vinului ob- uscate solubile, aciditatea titrabilă şi coraportul glucide/
ţinut. aciditate. În baza acidulanţilor produşi conform unei
tehnologii specifice şi a matricelor din fructe şi legume
3. Vinurile albe, precum şi cele roşii, produse cu utili- sunt propuse reţete de fabricare a unei game de produse,
zarea talaşului de stejar, la păstrarea lor un timp îndelun- care prevede substituirea totală a acidulanţilor tradiţionali
gat îşi modifică compoziţia chimică, iar compuşii rezultaţi (acizii acetic şi citric) cu cei obţinuţi din struguri.
înrăutăţesc substanţial însuşirile organoleptice.
Investigaţiile respective au fost precedate de studiul
metabolismului principalilor nutrienţi pe perioada de
4. Procedeul de fabricare a vinurilor cu utilizarea
fragmentelor din lemn de stejar este recomandat în cazul maturare a strugurilor.
producerii vinurilor ce nu pretind la valori de soi sau de
podgorie şi sunt puse în comercializare fără a fi maturate. CUVINTECHEIE: produse nonalcoolice, sucuri cu aciditate
moderată, acidulanţi naturali.
5. O direcţie prioritară în oenologia moldavă se con-
sideră fabricarea vinurilor ce se disting prin proprietăţi INTRODUCERE
organoleptice remarcante, cu particularităţi evidenţiate
de soi sau cu caracteristici specifice de podgorie (terroir), Există proiecte de cercetare pentru obţinerea acidulan-
maturate în butoaie noi şi care constituie un prestigiu de ţilor naturali.
imagine pentru unităţile vinicole. Institutul Naţional de Cercetări în Agronomie în par-
teneriat cu compania Foulon Sopagly (Franţa) au studiat
modalităţile de diversificare a valorificării strugurilor în
scopul obţinerii unui produs ce posedă o aciditate înaltă, 
un conţinut mic de glucide şi aromă pronunţată de stru-
vinificaţie
BIBLIOGRAFIE guri verzi [1].
Institutul de Cercetare pentru Păstrarea şi Procesarea
1. Prida, Ion. Aspecte tehnologice la fabricarea noului asortiment de
Producţiei Agricole din Krasnodar (Rusia) a propus folosi-
vinuri din Moldova. Materialele Conferinţei știinţifico-practice cu partici-
pare internaţională „Vinul în mileniul III – probleme actuale în vinificaţie”.
rea în calitate de substituent al acidului acetic a fructelor
Chișinău, 24–26 noiembrie 2011, p. 149–150. – ISBN 978-9975-45-182-6. sau a sucului de corcoduşe la fabricarea conservelor din
2. Rusu, Emil. Oenologia moldavă. Realitatea și perspectivele. Chiși- legume [2].
nău. Tipografia AȘM, 2006, 267 p. – ISBN 978-9975-62-162-5. Cercetările în vederea valorificării strugurilor de specia
3. Prida, Andrei. Caracteristica chimică a lemnului de stejar în scopul Vitis labrusca au fost efectuate de un grup de autori din
optimizării folosirii lui în vinificaţie. Autoreferat al tezei de doctor în știinţe cadrul IŞPHTA [3, 4]. Studiul recent prevede aplicarea unor
tehnice. Chișinău, 2004. procese şi procedee tehnologice la obţinerea unui randa-
4. Pomohaci N. și al. Oenologie. Prelucrarea strugurilor și producerea ment sporit al sucului din struguri nematuraţi, precum şi
vinurilor. Vol.1. București, Editura Ceres, 2000, 367 p. – ISBN 973-40-0471-9. la producerea unui aliment de calitate (fără depuneri cris-
taline de tartraţi).
Se propune fabricarea unor produse nonalcoolice
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Elena Scorbanov, doctor în din struguri de specia Vitis labrusca – Noah, Isabella,
tehnică. Lidia, în cazul unei recolte considerabile, nesolicitate
la vinificare. Cercetările efectuate s-au soldat cu pro-
Materialul a fost prezentat la 26.08.2015.
puneri de fabricare a sucurilor şi acidulanţilor, aceştia
28  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

din urmă fiind utilizaţi în conserve din legume şi fructe. În prima variantă, după tratarea termică a urmat tur-
Acidifierea băuturilor, pireurilor, preparatelor culina- narea sucului fierbinte în borcane şi ermetizarea lor cu
re şi a conservelor presupune folosirea acizilor organici: capace Twist-off.
citric, malic, fumaric, acetic etc., mulţi dintre ei fiind de În varianta a doua, după tratarea termică a urmat ră-
origine chimică. cirea sucului până la temperatura de 4°C şi menţinerea lui
în aceste condiţii timp de 48 de ore pentru sedimentarea
MATERIALE ŞI METODE tartraţilor. Pentru separarea cristalelor formate, sucul a
fost decantat, apoi direcţionat la concentrare la tempera-

În perioada august–septembrie 2011–2014, de pe lo- tura de 50°C şi presiunea de 720±20 mm coloana Hg, până
turile experimentale ale Colegiului Naţional de Viticultură la obţinerea a 30–32% de substanţe uscate solubile. Sucul
vinificaţie

şi Vinificaţie din Chişinău s-au colectat struguri de specia concentrat a fost turnat în borcane de sticlă Twist-off cu
Vitis labrusca (Isabella şi Noah), la diferite etape de matu- un volum de 380 şi 560 ml.
rare a acestora. Au fost determinate conţinutul total de glucide şi aci-
În sucul fiecărei partide de struguri proaspăt recoltaţi ditatea titrabilă, apoi calculat indicele zahăr/aciditate în
au fost determinate substanţele uscate solubile şi acidi- mostrele de sucuri din strugurii de soiurile Noah şi Isa-
tatea titrabilă şi obţinute mostre de suc semifabricat con- bella (fig. 1, 2).
form procesului tehnologic adaptat la con-
diţii de laborator.
Conţinutul de acizi malic, tartric şi citric a
fost determinat prin cromatografie lichidă de
înaltă performanţă, conform Metodei Generale
OIV. În calitate de fază mobilă s-a folosit solu-
ţia de acid sulfuric de 0,0035 M, viteza fluxului
fiind de 0,5 ml/min., temperatura la coloana
cromatografică – 20°C. Iniţial s-au analizat
soluţii-standard de acid malic, acid tartric şi
acid citric, apoi mostre pregătite din sucuri de
struguri. În coloana cromatografică Zorbax Sax
250x4,6 mm a avut loc reţinerea acizilor pe
perioade determinate, specifice pentru fiecare
substanţă. Analiza cantitativă s-a efectuat la
detectorul matrice cu diode (DAD) la lungimi
de undă de 192, 208 şi 210 nm.
Pentru diminuarea sedimentelor tartri-
ce în suc, s-au folosit răşini schimbătoare de
ioni: Amberlite IRA-410, Amberlite IRA-67,
AV-17, AN-31, Purolite A-400.
Fig.1. Raportul glucide/acizi organici în strugurii de soiul Noah pe durata
REZULTATE ŞI DISCUŢII maturării

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE


A MOSTRELOR EXPERIMENTALE DE SUC
DIN STRUGURI

Strugurii recepţionaţi au fost verificaţi


şi selectaţi, spălaţi cu apă potabilă (presiu-
nea apei – 1,2-1,3 atm), după care a urmat
blanşarea timp de 2-3 min. cu apă fierbinte
(temperatura – 80°C). Strugurii blanşaţi au
fost desciorchinaţi şi zdrobiţi, mustuiala ob-
ţinută a fost tratată cu enzime pectolitice la
o temperatură de 40–42°C timp de 10 min.
şi apoi presată. Sucul obţinut la presare a
fost deburbat şi filtrat. Tratarea termică s-a
efectuat la temperatura de 85°C, durata fi-
ind stabilită în funcţie de tipul materiei pri-
me: 20 min. pentru sucul obţinut din stru-
guri cu o aciditate titrabilă de 2,0–2,5% şi
25 min. pentru cel obţinut din struguri cu o
aciditate de 1,2–2,0%. Condiţiile tratării ter-
mice sunt mai lejere, fiindcă pH-ul sucului a
avut valori de 2,5–3,0, condiţionat de conţi- Fig.2.Raportul glucide/acizi organici în strugurii de soiul Isabella pe durata
nutul de acizi cu efect conservant. maturării
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  29

Conform datelor prezentate în figurile 1 şi 2, se obser- În cazul pretratării termice clasice până la 80°C a bo-
vă o creştere a conţinutului de glucide şi o diminuare a biţelor zdrobite, durata ei este de 10 min., aportul caloric
acizilor organici, rezultatele fiind similare cu cele obţinute fiind considerabil (în acest timp au loc reacţii de oxidare
de Sabir şi colegii la soiurile cultivate în Turcia [5], feno- enzimatică a substanţelor polifenolice). Tratarea cu micro-
men ce corespunde în fond studiilor privind metabolismul unde timp de 4 min., la frecvenţa de 2450 MHz, favori-
principalilor nutrienţi în plantele viţei-de-vie, efectuate de zează o încălzire rapidă a părţii lichide, modifică o bună
Ribereau-Gayon şi Peynod [6]. parte a enzimelor responsabile de oxidarea substanţelor
În baza acestor doi parametri, a fost calculat indicele polifenolice, aroma caracteristică se păstrează mai bine.
zahăr/aciditate, aplicat pe grafice, fiind convenţional deli- La presare se obţin aproximativ aceleaşi cantităţi de
mitate fazele pentru recoltarea strugurilor destinaţi fabri- suc, doar că după tratarea cu microunde, în raport cu cea
cării diferitor produse. Astfel, prima recoltă este optimă clasică, durata este mai scurtă cu 25–30% (5-7 min.).
pentru obţinerea acidulanţilor, a doua – pentru suc cu o Pentru studierea depunerii sărurilor acidului tartric în
aciditate moderată, iar celelalte 3 se află în faza maturării sucuri, pireuri, compoturi de struguri, s-a elaborat un plan
depline şi pot fi direcţionate la procesare pentru obţinerea ce ţine de aplicarea răşinilor schimbătoare de ioni.
sucului conform tehnologiei clasice. Din mostrele iniţiale de suc netratat au fost pregătite
mostre pentru diferite tipuri de anioniţi (Amberlite IRA-
APLICAREA EXPERIMENTALĂ A PROCESELOR 410, Amberlite IRA-67, AV-17, AN-31, Purolite A-400).
MODERNE ÎN PRODUCERE Mai eficient s-a dovedit a fi Purolite A-400, care diminu-
ează conţinutul de acizi organici (tartric, malic şi citric) în
Pretratarea termică a fost efectuată în 2 variante: sucul de struguri cu 18–20% (tab. 2).
a) încălzirea într-un vas de inox timp de 10 min. până la În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele experimentu-
80°C pe reşou electric; b) încălzirea cu microunde timp de lui cu variaţia masei de răşină Purolite A-400 şi a duratei
4 min. în cuptor (ν =2450 MHz, P=800W). la tratarea sucului din struguri de soiul Isabella.
De asemenea, după pretratarea termică doar pentru În baza datelor prezentate în tabelul 3 a fost elaborat
câteva mostre s-a aplicat şi tratarea cu enzime pectolitice un model matematic, a cărui valori calculate conform ecu-
Enovin (Spania), în comparaţie cu alte mostre netratate aţiilor determinate prin aproximaţie să fie similare celor
cu enzime. experimentale.

Tabelul 1
Variaţia randamentului de suc în funcţie de perioada de recoltare
Randament la presare, % din masa materiei prime
Materie tratare cu micro- Data re-
pretratare pretratare tratare cu micro-
primă unde coltării
80°C/10 min. 80°C/10 min. unde
ν =2450 MHz
(schema clasică) + enzime pect. ν =2450 MHz
+ enzime pect.
34,1 45,2 35,3 45,4 09.08
10 kg de 54,5 58,5 54,7 58,8 21.08
struguri de
54,2 58,3 54,4 58,3 28.08
soiul
Isabella 52,5 57,6 52,1 57,5 06.09
51,3 55,8 51,6 56,9 18.09

10 kg de
33,2
54,4
42,3
58,2
34,8
54,1
43,6
58,4
09.08
21.08

struguri de
vinificaţie
53,2 57,5 53,4 58,2 28.08
soiul
Noah 50,5 56,7 51,3 57,9 06.09
48,1 54,4 50,7 57,7 18.09

Tabelul 2
Efectul tratării sucului din struguri cu răşină schimbătoare de ioni
asupra conţinutului de acizi organici
Masa de răşină Separarea acizilor organici la contactul sorbent-suc
Purolite A-400, tartric malic citric
g la 1dm3 % g/dm3 % g/dm3 % g/dm3
20,0 20,0 1,60 6,0 0,70 18,5 0,12
15,0 14,3 1,10 4,3 0,50 14,5 0,09
10,0 7,8 0,60 0 ,8 0,10 10,8 0,07
5,0 1,3 0,10 0,4 0,05 4,8 0,03
2,5 0,6 0,05 0,2 0,02 1,5 0,01
30  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 3
Efectul masei de răşină şi a duratei contactului cu sucul din struguri
Masa de Durata procesului de contact răşină-suc, t=30°C Control
răşină, g 10 min. 12 min. 15 min. 18 min. 20 min. (suc netratat)
Cantitatea de cristale formate la tratarea ulterioară cu frig, g
20 0 0 0 0 0 4,650
15 0,265 0,160 0,055 0,035 0,012 4,655

10 0,650 0,425 0,175 0,155 0,105 4,655


5 1,450 1,150 0,725 0,520 0,300 4,660
vinificaţie

2,5 2,550 2,115 1,815 1,545 1,255 0,655

Am constatat că procesul de diminuare a sedimente- efect de diminuare a formării sedimentelor cristaline tar-
lor tartrice are tendinţă exponenţială atunci când masa de trice atunci când valoarea sa începe de la 16 g/dm3 de suc
răşină aplicată la 1 dm3 de suc din struguri are valori de şi are o durată de 15 min., iar un efect sigur se manifestă
până la 8–10 g şi tendinţă liniară în cazul în care se aplică în intervalul cantităţii de răşină 18–20g/dm3 şi intervalul
8–15 g de răşină, cu trend spre axa „0” (lipsa cristalelor de durată de 15-16 min.
tartraţi).
Prin utilizarea soſtului
Advanced Grapher au fost
determinate ecuaţiile mate-
matice ce au valori apropiate
de datele experimentale de
pe 3 sectoare ale combinaţi-
ilor de parametri – timpul şi
cantitatea de răşină aplicată
la tratarea 1 dm3 de suc.
Diminuarea formării
cristalelor de tartraţi a fost
prezentată drept model ma-
tematic ce include 3 sectoa-
re de valori, prin programul
Excel din pachetul Microsoſt
Office. S-au calculat valorile
funcţiilor pentru toate cele
3 sectoare ale suprafeţei ce
ilustrează modelul mate-
matic al procesului de dimi-
nuare a sedimentelor tartri-
ce cristaline în suc.
Sectorul 1 descrie modelul pe segmentul 0–7 g de răşi- Fig. 3. Reprezentarea grafică a modelului matematic privind
nă, pe durata 0-5 min.: procesul diminuării cu răşină schimbătoare de ioni a crista-
lelor de tartraţi în sucul din struguri
MC=(T·0,0056-0,003)·MR2-(T·0,08+0,1)·MR+4,65
În comparaţie cu acizii organici utilizaţi la producerea
Sectorul 2 descrie modelul pe segmentul 0–7 g răşină, băuturilor, pireurilor şi a conservelor, acidulanţii din stru-
pe durata 6-16 min.: guri sunt naturali şi posedă o valoare nutritivă mai mare.
Contează ca perioada de recoltare a strugurilor desti-
M C = ( 4 , 6 5 ·0 , 9 7 1 e x p ( ( 0 , 8 9 5 ·T- 1 , 0 4 6 5 ) ·M R ) +
naţi fabricării acidulanţilor să fie stabilită în funcţie de
0,0002·MR3
compoziţia fizico-chimică şi indicii organoleptici optimi.
Sectorul 3 descrie modelul pe segmentul 8–15 g răşină, Au fost obţinute mostre experimentale de conserve
pe durata 0-16 min.: din fructe şi legume, în reţeta cărora acizii citric şi acetic
au fost substituiţi cu un acidulant din struguri de soiurile
MC=(0,007·T-0,146)·MR+0,013·T2-0,5·T+5,23, Noah şi Isabella ce conţine 20 şi 30% de substanţe uscate
solubile (varianta concentrată), acestea fiind apreciate or-
unde MC – masa de cristale tartrice, g; T – durata, min.; ganoleptic ( tab. 4).
MR – masa de răşină, g. Mai reuşite s-au dovedit a fi mostrele de pireu de pier-
Conform valorilor ecuaţiilor modelului matematic sici şi tomate conservate, cu acidulant din struguri de soiul
aplicat şi reprezentării grafice obţinute în baza lui, am de- Isabella, acestea urmând a fi perfecţionate prin stabilirea
terminat care sunt parametrii optimi la detartrarea sucu- unui echilibru armonizat de componente şi optimizarea
lui din struguri – cantitatea de răşină Purolite A-400 are ulterioară a proceselor tehnologice.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  31

Tabelul 4 UDC: 663.252: 663.253


Exemple de conserve cu acidulant din
struguri de specia Vitis labrusca
Mostre experi- Apreciere organoleptică,
INFLUENCE
mentale de con-
serve cu acidulant
natural din stru- aspect
puncte
cu-
gust aromă
OF DEALCOHOLIZATION
guri
Dulceaţă din nuci
exterior

4,3
loare

4,2 4,1 4,0


PROCESS ON STABILITY
verzi (ac. Noah)
Compot de cireșe
(ac. Isabella)
4,6 4,5 4,2 4,2 OF WHITE AND RED WINES
Pireu de piersici (ac.
Isabella)
Ardei conservaţi
4,6 4,6 4,3 4,2
AGAINST DIFFERENT HAZES
4,5 4,4 3,9 4,0
(ac. Noah)
Svetlana STOLEICOVA, PhD student Scientific and Practical
Tomate conservate Institute of Horticulture and Food Technologies
4,6 4,5 4,3 4,4
(ac. Isabella)
ABSTRACT. In the article the influence of ethanol re-
CONCLUZII moval process on stability of white and red wines against
different hazes was studied. According to obtained re-
1. În baza coraportului zahăr/aciditate al mostrelor sults it was found that stability of wines obtained by de-
cercetate de suc din struguri recoltaţi în diferite etape
alcoholization depends on quality of initial wine material
de maturare au fost delimitaţi parametrii fizico-chimici
ai materiei prime necesari pentru producerea sucurilor şi and extent of alcohol removed.
acidulanţilor naturali.
2. În scopul majorării randamentului de suc obţinut KEY WORDS: dealcoholization, stability, wine, corrected al-
din strugurii nematuraţi de specia Vitis labrusca au fost coholic content.
aplicate pretratarea termică, tratarea cu microunde şi
preparatul enzimatic. Procedeele propuse au contribuit la
sporirea randamentului cu 15–16%. INTRODUCTION
3. Utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni, în special
Purolite A-400, contribuie la demineralizarea parţială a Stability of wine is one of the main indicators of the
sucului, ceea ce asigură calitatea produsului prin evitarea quality of the finished product. Even a slight haze of wine,
depunerilor cristaline de tartraţi. despite the complete harmlessness and natural compo-
sition, causing the consumer’s negative attitude, reduces
appearance of the produce but usually also affect the fla-
BIBLIOGRAFIE vor [1]. The stability can never be guaranteed under all
circumstances, the winemaker must predict the conditi-
1. Ojeda H., Rigal P., Mikolajczak M., Samson A., Pages B., Schneider R., ons that the wine will endure prior to being consumed,
and then use stability tests to see if the wine will remain

Archambault G., Caille S. , Escudier JL. Raisins verts: de la récolte à la trans-
formation. Application à l’élaboration de verjus. Le Progrès Agricole et vi-
ticole, No 8, 2007. stable under these conditions. Any wine failing a stability
2. Троян З.А., Боненко Ж.Н., Юрченко Н.В., Корастилева Н.Н., test must be treated appropriately prior to bottling. If the- vinificaţie
Лычкинка Л.В. (Краснодарский НИИ хранения и переработки se precautions are not taken, the wine may alter or throw
сельскохозяйственной продукции). Алыча – ценное универсальное
сырье для производства разнообразных консервов. Достиж. науки и a deposit in the bottle, which would lead to all the wine
техн. АПК. 2002, № 3, с. 28–30. Рус. being recalled and either destroyed or treated and re-bot-
3. Iorga I., Achimova T., Golubi R., Fiodorov S., Nojac E., Vlădicescu M. tled, which is a very expensive operation.
Alternative de valorificare a strugurilor de specia Vitis labrusca. „Pomicultu-
ra, Viticultura și Vinificaţia”. 2012, nr. 2[38], 23–24. – ISSN 1857-3142. Moreover, evaluation of the sustainability of wines to
4. Iorga E., Achimova T., Golubi R. Natural acidulants from grape. In: microbial clouding is one of the most important stages in
Technical University of Moldova. Proceedings of the International Confe-
rence Modern Technologies in the Food Industry-2014 (2014, Chișinau, the production of wines. Microbiological control can de-
16–18 october). Ch.: S. n., „Bons Offices”, 2012 p. 210-215. – ISBN 978-9975- tect a variety of infections and to prevent their develop-
80-840-8. ment. Ongoing microbiological control of qualitative and
5. Sabir A., Kafkas E., Tangolar S. Distribution of major sugars, acids
and total phenols in juice of five grapevine (Vitis spp.) cultivars at different quantitative composition of the microflora, its physiolo-
stages of berry development. Spanish Journal of Agricultural Research, gical state, provides obtaining of wines microbiologically
2010, 8(2), 425–433. stable without chemical and organoleptic changes. Thus, a
6. Ribereau Gayon J., Peynod E. Science et technique de la vigne, Bio-
logie de la vigne, tome 1, Dunod, Paris, 1971. special attention should be given at the problem of micro-
biological stability of wine [2,3] .
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Vavil Caragia, doctor în teh- Dealcoholization process is followed by ethanol removal
nică. from wine and concomitant process of wine concentration
occurs which leads to increasing of the concentrations of its
Materialul a fost prezentat la 18.11.2015 non-volatile components. Certain change of wine balance
32  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

can lead to instability against different hazes. Thus, influ- wines with different alcohol content were obtained using
ence of dealcoholization process on wine stability is very vacuum distillation method at the following technologi-
complex question and requires the follow-up study. cal regimes: temperature of 30°C, at the pressure of 0,04
bar, volume of wine 0,5 dm³. Scientific results regarding
MATERIALS AND METHODS the influence of dealcoholization process in dependence of
quantity of removed ethanol on wine stability was studied
Research regarding the influence of dealcoholization and presented in the tables 1 and 2.
process using vacuum distillation on stability of white and Wine is a complex system and its stability is influen-

red wines was carried out in the laboratories of „Biotech- ced by interaction of substances and different external
nology and Microbiology of Wine”, „Quality testing of al- factors [1, 2]. It was established that in the process of deal-
vinificaţie

coholic beverages”at the Scientific and Practical Institute coholization besides the ethanol removal, a concentration
of Horticulture and Food Technologies. In the capacity of of wine occurs which leads to increasing of organic acids,
subject of research experimental batches of white and red proteins, metals and other compounds concentration. The-
wines as well as partial dealcoholized white and red wines se increasing can be responsible for apparition of hazes of
from Chardonnay, Aligote and Merlot grape varieties with different nature.
different alcohol content was used. Kalium concentration According to obtained results, dealcoholization process
was determined using flame emission spectroscopy. Physi- has the influence on the stability of white wines in de-
cal and microbiological stability of wines was determined pendence of stability of initial wine and rate of ethanol
by methods developed by Institute of Vine and Wine „Ma- removal. Obtained white wines are stable to crystal haze
garach” (Yalta, Crimea). Concentration of organic acids was instead of increasing of tartaric acid concentration in the
determined by the method of gas cromatography. range from 2,0 g/dm³ to 3,3 g/dm³ and potassium 1,7 fold
in obtained wines with different alcohol content. Reducing
RESULTS AND DISCUSSIONS the alcoholic content to 5% vol. leads to decrease of wine
stability to crystal hazes.
In order to study the influence of ethanol removal pro- Obtained results demonstrate that colloidal stability of
cess on stability of wine, the samples of white and red wine depends on the stability of initial wine and quantity

Table 1
Influence of dealcoholization process on stability of white wine Chardonnay
Alcohol removed
Parameter Initial wine
1% vol. 2% vol. 3% vol. 5,8% vol. 9,3% vol.
Alcoholic content, % vol. 14,3 13,2 12,1 11,3 8,5 5
Potassium, mg/dm³ 421 422 435 459 506 715
Tartaric acid, g/dm³ 2,0 2,0 2,1 2,1 2,4 3,3
Bio-chemical stability + + + + + -
Protein stability + + + + + -
Colloidal stability + + + + + -
Crystal haze stability + + + + + -
Microbiological stability + + + + - -
Legend: + stable
- unstable

Table 2
Influence of dealcoholization process on stability of red wine Merlot
Alcohol removed
Parameter Initial wine
1% vol. 2% vol. 3% vol. 5% vol. 8,7% vol.
Alcohol content, % vol. 13,8 12,7 11,9 10,5 8,8 5,1
Potassium, mg/dm3 517 517 524 536 619 667
Tartaric acid, g/dm3 1,8 1,8 1,8 1,9 2,1 2,9
Bio-chemical stability + + + + + -
Protein stability + + + + + -
Colloidal stability + + + + + -
Crystal haze stability + + + + + -
Phenolic stability + + + + + -
Microbiological stability + + + + - -
Legend: + stable
- unstable
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  33

of alcohol removed from wine. According to the obtained is unstable due to presence of polyphenols excess in wine
results, initial wine is stable to colloidal hazes and con- aſter dealcoholization process.
sequently aſter the process of ethanol removal, obtained Red wines obtained in the process of ethanol removal
wines remains stable to colloidal hazes upon reaching the have decreased microbiological stability contrary to white
reduction of alcoholic content to 5% vol. Protein instabi- wines. According to obtained results red wines with alcohol
lity of wines occurs due to significant concentration resul- content reduction of 5% vol. and 9% vol. are microbiological
ting in increasing of proteins, polysaccharides and tannin unstable as a result of absence of alcohol inhibitory action.
quantities. These substances are capable of forming com- Obtained red wines are stable to crystal haze except
plex compounds provoking instability to colloidal haze. for wine with alcoholic content of 5,1% vol., as a result
All obtained wines except of wine with alcoholic con- of significant increasing of tartaric acid and potassium
tent 5% vol. are stable to protein haze which indicates on concentration. Concentration of potassium increased from
the fact that stability to protein haze depends on quantity 517 mg/dm³ to 667 mg/dm³ and tartaric acid varies in li-
of removed alcohol from wines. mits from 1,8 g/dm³ to 2,9 g/dm³.
Special attention should be given to the influence of
ethanol removal from wine on microbiological stability. CONCLUSIONS
Correction of alcohol content in wines (20% alcohol reduc-
tion) do not effects the microbiological stability of wines, Thus, analyzing the data obtained it can be concluded
but further ethanol removal significant reduces the mi- that process of ethanol removal influences the stability
crobiological stability of wines because of decreasing of of the obtained white and red wines in dependence of
wine’s preservative units as well as apparition of nutritive initial wine stability and ethanol removal extent. It was
substances such as sugars, acids etc. which contribute and found that initial white and red wines was stable before
facilitate undesirable microorganisms growth. the treatment and the process of ethanol removal did not
During the investigations, it was found that process affect its stability except for wine with alcoholic content
of ethanol removal leads to substantial changes in the of 5% vol. (white wine) and 5,1% vol. (red wine).
composition of red wines. Correction of alcohol content
in limits accepted by OIV practically has no influence on
physical-chemical composition of red wines. Further deal-
coholization affects not only wine intrinsic composition BIBLIOGRAPHY
as well as contribute to decreasing of red wine stability. 1. Таран Н.Г., Зинченко В.И. Современные технологии стабилиза-
Special attention should be given to polyphenolic haze ции вин. Кишинэу: Типогр. АНМ, 2006, 240 с. ISBN- 978-9975-62-056-7.
stability of red wines. Phenolic compounds in wine are 2. Валуйко Г.Г., Зинченко В.И., Мехузла Н.А. Стабилизация вино-
responsible for color, bitterness, astringency and some градных вин. Симферополь: Таврида, 1999, 208 с. ISBN- 966-584-099-1.
of the odors and flavors. Some types of phenolic material 3. http://vinocenter.ru/osnovnye-faktory-stabilnosti-vina.html
polymerize just like protein molecules [3]. These phenolic (visited 21.08.15)
molecules slowly grow in size, and they can cause haze
problems and excessive bottle deposits in red wines. Re- RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Eugenia Soldatenco, doctor
sults have shown that wines with alcohol content reduc- habilitat în tehnică.
tion from 1% vol. to 5% vol. are stable to phenolic haze in
comparison with 9% vol. alcohol content reduction which Materialul a fost prezentat la 09.10.2015.


vinificaţie
34  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

УДК: 663.252: 663.253 Одной из актуальных задач в улучшении качества


белых сухих вин является изучение влияния различных

ИЗУЧЕНИЕ ВЛИЯНИЯ технологических схем обработки на физико-химичес-


кий состав.
Принимая во внимание выше изложенное, целью
РАЗЛИЧНЫХ исследования является изучение влияния различных
технологических обработок на качественные показате-
ли и стабильность белых сухих вин к белковым и колло-
ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ

идным помутнениям.
виноделие

МЕТОДИКА И МАТЕРИАЛЫ
ОБРАБОТОК НА КАЧЕСТВЕННЫЕ ИССЛЕДОВАНИЙ

В качестве опытного образца вина был выбран


ПОКАЗАТЕЛИ, белый сухой необработанный виноматериал Трами-
нер, урожая 2014 года, выработанный на комбинате

СТАБИЛЬНОСТЬ БЕЛЫХ «CRICOVA» SA.


Оценка различных технологических схем обработ-
ки виноматериала Траминер осуществлялась в зави-

СУХИХ ВИН К БЕЛКОВЫМ симости от:


 степени фильтруемости вина;
 характеристики образовавшегося осадка;
И КОЛЛОИДНЫМ  стабильности к белковым помутнениям;
 стабильности к коллоидным помутнениям;

ПОМУТНЕНИЯМ  основных физико-химических показателей вина;


 нелетучего состава вина;
ХРИСТЕВА О., ТАРАН Н., СОЛДАТЕНКО Е., Научно-  содержания металлов в вине;
практический институт садоводства, виноградарства и  электрической проводимости.
пищевых технологий
При проведении исследований были использованы
ABSTRACT. This work includes study results of the методы анализа виноматериалов применяемые в соот-
influence of various technological treatment schemes on ветствии с рекомендациями OIV. При определении со-
physical and chemical characteristics, as well as stabil- держания фенольных веществ в винах использовалась
ity to protein and colloidal casses in Traminer white dry методика, разработанная в НИВиВ «Магарач». Концен-
wine materials. трация содержания белка в виноматериалах опреде-
лялась по методу Лоури [5]. Массовые концентрации
органических кислот, глицерина и 2,3-бутиленгликоля
KEYWORDS: bentonite, gelatine, oak powder, phenolic
были определены на хроматографе методом газовой
substances, protein content, silicon dioxide, tannin, wine хроматографии.
material, total dry extract, glycerine, 2,3-butylene glycol, Содержание металлов (кальция, калия, магния и
physical and chemical characteristics, potassium, calcium, натрия) было определено методом атомно-адсорбцион-
sodium. ной спектрофотометрии на приборе AAS-6 Vario.
Величина электрической проводимости виномате-
риалов была определена кондуктометром Hanna.
ВВЕДЕНИЕ
РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ
Стабильность вина – это состояние или условие, при
котором в вине в течении гарантийного срока не будут На первом этапе исследований было определено
проявляться нежелательные изменения физических, влияние различных схем технологических обработок на
химических или органолептических свойств [1]. стабильность вин к белковым и коллоидным помутне-
За последние десятилетия в виноделии Молдовы ниям. В таблице 1 представлены результаты техноло-
произошло техническое переоснащение винодельчес- гических схем обработки белого сухого виноматериала
ких предприятий, изменения в технологии производ- Траминер против белковых и коллоидных помутнений.
ства белых сухих виноматериалов, а также модифи- При оклейке виноматериала были использованы следу-
цировались и диверсифицировались вспомогательные ющие новые препараты фирмы „Enartis” (Италия): ду-
материалы, используемые для стабилизации вин [3]. бовая пудра – French oak untoasted powder в дозе 2,0 г/
Критерием для выбора рациональной технологической дм3; жидкий диоксид кремния 30% – Сил флок; жела-
схемы и оптимальных режимов обработки виноматери- тин с прочностью студня по Блюму 200 в дозе 0,005 г/
алов является обеспечение их стойкости к испытуемо- дм3; Протомикс (казеинат калия, бентонит, целлюлоза)
му виду помутнения при минимальном расходовании в максимально допустимой дозе 1,5 г/дм3; Кларил СП
этого вещества, а также сохранение органолептических (ПВПП, бентонит, казеин) в максимально допустимой
свойств вина [1]. дозе 1,5 г/дм3.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  35

Таблица 1
Влияние технологических схем обработки виноматериалов на степень
фильтруемости и склонность к белковым и коллоидным помутнениям
Стабильность
Степень филь- Характеристика к помутнениям
№ Схема обработки
труемости осадка
белковым коллоидным
Дубовая пудра +
осадок рыхлый, легко
рыбный клей + бен-
1 хорошая взмучивается, осветле- + +
тонит I; 2,0+0,002+2,0
ние с блеском
г/дм3
Дубовая пудра осадок рыхлый, легко
+ рыбный клей хорошая взмучивается, вино не
2 - -
+ бентонит II; осветлилось, легкий
2,0+0,002+2,0 г/дм3 опал
отличное хлопьеобра-
Танин + рыбный
зование, осадок ком-
3 клей + бентонит I; отличная + +
пактный, рыхлый, вино
0,05+0,002+2,0 г/дм3
прозрачное с блеском
Бентонит II + Сил
осадок компактный,
флок + желатин; хорошая
4 плотный, вино не освет- - -
2,5г/дм3+0,1 мл/
лилось
дм3+0,005 г/дм3
Бентонит I + Сил осадок компактный,
флок + желатин; плотный, вино освет-
5 отличная + +
1,5 г/дм3+0,1 мл/ лилось, прозрачное с
дм3+0,005 г/дм3 блеском
отличное хлопьеобра-
Протомикс (казеинат
удовлетвори- зование, осадок ком-
6 калия, бентонит, цел- - -
тельная пактный, рыхлый, вино
люлоза); 1,5 г/дм3
прозрачное с блеском
Кларил СП (ПВПП,
осадок рыхлый, вино не
7 бентонит, казеин); плохая - -
осветлилось
1,5 г/дм3
Обозначение: Бентонит I – Еnobent Standart; Бентонит II – Bentolit Super (фирмы «Enartis», Италия); + стабильное; - не-
стабильное.

Исходя из данных представленных в табл.1, следует, коллоидному кассах образцах, содержание фенольных
что можно выделить как перспективные схемы обра-
ботки виноматериалов 1, 3 и 5. Во всех этих трех схемах
веществ снизилось на 30–47 мг/дм3, белка на 21,4–
25,5 мг/дм3. Полученные данные подтвердили, что в

был использован бентонит I – Еnobent Standart, кото- данном случае лучшей технологической схемой об-
виноделие
рый по сравнению с бентонитом II – Bentolit Super обла- работки является оклейка с использованием диоксида
дает в 2 раза большей степенью набухания. Лучшими кремния в сочетании с желатином и бентонитом. Ис-
схемами обработки виноматериалов оказались класси- пользование наименьших дозировок оклеивающих ве-
ческая схема с использованием танина + рыбьего клея ществ позволят сократить производственные затраты.
+ бентонита (схема №3), а также схема №5 с использо- Результаты анализов опытных образцов показали
ванием диоксида кремния (Сил флок). Отрицательный на существенное уменьшение приведенного экстракта
результат схем №6 и №7 доказывает тот факт, что не- (на 0,8–1,0 г/дм3).
обходим индивидуальный подход к выбору препаратов Также в процессе исследований было изучено из-
для оклейки виноматериалов. менение нелетучего комплекса виноматериалов, обра-
На втором этапе исследования была поставлена за- ботанных по различным технологическим схемам. Ре-
дача определения количественных изменений в физи- зультаты исследований представлены в таблице 3.
ко-химическом составе исследуемого образца вина, в Результаты анализов подтвердили тот факт, что
том числе содержания фенольных веществ и концен- лучшей технологической схемой для обработки вино-
трации белка в зависимости от используемой техно- материала Траминер является: бентонит + Сил флок +
логической схемы обработки. Полученные результаты желатин. В этом образце после обработки были уста-
анализов представлены в таблице 2. новлены наиболее высокие показатели нелетучих ве-
Результаты анализов физико-химических показа- ществ: глицерина (на 0,9 г/дм3) и -2,3-бутиленгликоля
телей подтвердили, что в стабильных к белковому и (на 27 мг/дм3). Следует отметить, что на изменение со-
36  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Таблица 2
Влияние различных технологических схем обработки на физико-химические
показатели обработанных виноматериалов
Схемы технологических обработок

Единица измерения

Исходный купаж

клей + бентонит;

1,5 г/дм3+0,1 мл/


Танин + рыбный

флок + желатин;

дм3+0,005 г/дм3
+ рыбный клей

Бентонит + Сил
Дубовая пудра

0,05+0,002+
+ бентонит;
2,0+0,002+
2,0 г/дм3

2,0 г/дм3
Наименование показателя
виноделие

Объемная доля этилового спирта % 12,2 11,5 11.6 11.6


Массовые концентрации:
- титруемых кислот г/дм3 6,4 6,05 6,1 6,15
3
- летучих кислот г/дм 0,40 0,36 0,36 0,33
3
- приведенного экстракта г/дм 20,8 19,9 19,8 20,0
3
- сернистого ангидрида общего мг/дм 96 78 81 80
3
- железа мг/дм 1,4 1,3 1,3 1,4
- рН   3,39 3,40 3,39 3,41
3
- фенольных веществ мг/дм 242 210 212 195
3
- белка мг/дм 45,8 24,4 23,0 20,3

Таблица 3
Изменение нелетучего состава белого сухого виноматериала Траминер при
различных технологических схемах обработки

Схемы технологических обработок


Исходный купаж

1,5 г/дм3+0,1 мл/


нит; 0,05+0,002+
Танин + рыбный

флок + желатин;

дм3+0,005 г/дм3
+ рыбный клей

Бентонит + Сил
Дубовая пудра

клей + бенто-
+ бентонит;
2,0+0,002+
2,0 г/дм3

2,0 г/дм3

Физико-химические показатели

Массовые концентрации:
-приведенного экстракта, г/дм3 20,8 19,9 19,8 20,0
-глицерина, г/дм3 5,4 4,3 4,2 4,5
-2,3-бутиленгликоля, мг/дм3 203 177 170 197
-винной кислоты, г/дм3 3,0 2,65 2,7 2,75
-яблочной кислоты, г/дм3 2,4 2,2 2,2 2,3
-молочной кислоты, г/дм3 0,4 0,3 0,3 0,3
3
-лимонной кислоты, г/дм 0,3 0,2 0,2 0,2
-янтарной кислоты, г/дм3 0,4 0,3 0,3 0,3

става органических кислот технологическая схема об- ческих схем обработки виноматериала на содержа-
работки виноматериала практически не влияет, за ис- ние в них некоторых металлов и на значение элек-
ключением изменения содержания винной кислоты (на трической проводимости представляют практичес-
0,25–0,35 г/дм3). кий интерес. В таблице 4 представлены результаты
Исследования по изучению влияния технологи- исследований.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  37

Таблица 4
Влияние различных технологических схем обработки на содержание металлов
и электрическую проводимость обработанных виноматериалов
Содержание металлов, мг/дм3 Электрическая
Схема технологической обработки проводимость,
Na K Ca Mg мСм

Исходный купаж 33,1 803 50,5 49,9 1818


Дубовая пудра + рыбный клей + бентонит;
39,5 785 45,5 46,9 1839
2,0+0,002+2,0 г/дм3
Танин + рыбный клей + бентонит; 0,05+0,002+2,0
39,2 781 44,9 45,3 1838
г/дм3
Бентонит + Сил флок + желатин; 1,5 г/дм3+0,1 мл/
37,5 779 48,7 44,7 1845
дм3+0,005 г/дм3

Как следует из таблицы 4, обработка виноматериа- имеет более высокую адсорбционную способность в
лов бентонитом сопровождается изменением содержа- отношении белков. Использование комплексных пре-
ния катионов металлов. Поскольку, виноматериал был паратов Протомикс (казеинат калия, бентонит, цел-
обработан натриевым бентонитом, в результате обра- люлоза) и Кларил СП (ПВПП, бентонит, казеин) даже
ботки увеличилось содержание натрия по сравнению с при максимальных рекомендованных дозах (1,5 г/
исходным образцом на 4,4–6,4 мг/дм3. Содержание ка- дм3) не дают положительных результатов. Использо-
лия в обработанных винах уменьшилось незначитель- вание силикагеля позволило снизить долю бентонита
но: от 18 до 24 мг/дм3. Также, в обработанных образцах на 0,5 г/дм3 по сравнению с классической схемой об-
виноматериалов наблюдается снижение содержания работки виноматериала. Кроме того, в виноматери-
кальция на 1,8–5,6 мг/дм3, а концентрация магния сни- але, обработанном бентонитом, диоксидом кремния
зилась на 3,0–5,2 мг/дм3. и желатином наблюдаются более низкие показатели
фенольных веществ и белка, что позволило стабили-
ВЫВОДЫ зировать вина против белковых и коллоидных помут-
нений.
Изучение различных современных препаратов Результаты анализов показали, что лучшей техно-
для обработки белых вин против белковых и коллоид- логической схемой обработки виноматериала Трами-
ных помутнений на примере белого сухого виномате- нер является: бентонит + Сил флок + желатин, что под-
риала Траминер урожая 2014 года, выработанного на тверждается наиболее высокими показателями неле-
предприятии «Cricova» SA, дало возможность оценить тучих веществ и достижением надежной стабильности
технологические возможности этих веществ. Резуль- обработанных виноматериалов.
таты пробных оклеек показали, что бентонит Enobent
Standart, который обладает степенью набухания в 2
раза большей по сравнению с другими бентонитами

виноделие
ЛИТЕРАТУРА
1. Валуйко Г.Г., Зинченко В.И., Мехузла Н.А. Стабилизация вино-
градных вин. Симферополь: «Таврида», 1999, 206 с. ISBN 966-584-099-1.
2. Diaur G., Golenco L., Godoroja E., Ivanova V., Chirova A. Eficacitatea
bentonitelor folosite în Moldova şi influenţa lor asupra componenţei
fizico-chimice şi a stabilităţii vinurilor. În: Culegere de lucrări ştiinţifice
(către jubileul de 85 de ani ai INVV), Chişinau, 1995, p. 127–133.
3. Taran N., Soldatenco E. Tehnologia vinurilor spumante. Chişinau,
2011, 302 p. ISBN 978-9975-62-292-9.
4. Таран Н.Г., Зинченко В.И. Современные технологии стабилиза-
ции вин. Кишинэу, 2006, 240 c. ISBN 978-9975-62-056-7.
5. Ţîrdea C. Chimia şi analiza vinului. Iaşi: Ed. „Ion Ionescu de la Brad”,
2007, 1398 p. ISBN 9789731470047.

НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – Maria Antohi, doctor în tehnică.


Материал представлен 16.10.2015.
38  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

1,5-2 раза выше, чем в целом по растениеводству [6].


ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ Однако современное состояние виноградарства и
виноделия области характеризуется сокращением об-
щих площадей виноградников, значительной пестро-
И ОПТИМИЗАЦИЯ той по годам их урожайности и уменьшением валового
сбора винограда. Наблюдается также падение эконо-

ПРОИЗВОДСТВА ПРОДУКЦИИ мической эффективности производства винограда и


винодельческой продукции.

Несмотря на то, что за 2001–2014 годы в сельско-

ВИНОГРАДАРСТВА хозяйственных предприятиях было посажено около


виноградарство

20,0 тыс. га новых виноградников, общая их площадь


сократилась с 34,3 тыс. га в 2001 году до 27,5 тыс. га

И ВИНОДЕЛИЯ ОДЕССКОЙ в 2014 году, в том числе плодоносящие площади соот-


ветственно с 30,6 тыс. га до 20,3 тыс. га, или почти на
треть [1].

ОБЛАСТИ УКРАИНЫ Остается низкой и нестабильной по годам урожай-


ность насаждений. Потенциал производительности
основных сортов винограда используется только на
БЕЛОУС И.В., Национальный научный центр «Институт
виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова», Одесса,
25–40%. В 2001–2011 годы средняя урожайность была
Украина; ДЯЧЕНКО А.П., Одесский национальный аграрный значительно ниже потенциальной и существенно коле-
университет, Одесса, Украина балась по отдельным районам. И только в последние
годы наблюдается значительное повышения урожай-
Статья посвящена разработке механизма ности несмотря на уменьшение объёмов виноградных
стабилизации и дальнейшего развития вино- насаждений (таб. 1.).
градарско-винодельческой отрасли Одесского На низкий уровень производительности влияет вы-
региона на основе использования современных сокая изреженность насаждений. В целом по области
она составляет 22% от общей площади. Особенно вы-
инновационных приемов с целью насыщения
сокой изреженностью характеризуются виноградники
внутреннего продовольственного рынка кон- возрастной группы 26-40 лет (36%).
курентоспособной продукцией и повышения ее Сокращение ежегодных посадок новых виноград-
экспортного потенциала. ников в девяностые годы прошлого века существенно
нарушило процесс воспроизводства насаждений и об-
условило старение общей площади насаждений (сей-
час около 50% виноградников имеют возраст от 20
Виноградарско-винодельческое производство – лет и старше), а также снижение их продуктивности
традиционная и эффективная отрасль агропромыш- и ухудшение качества продукции. Следует отметить,
ленного комплекса Одесской области, которая всегда что начиная с 2000 года, благодаря государственной
играла важную роль в наполнении средствами госу- поддержке отрасли в соответствии с Законом Украи-
дарственного и местных бюджетов, решении важных ны «О сборе на развитие виноградарства, садоводства
социально-экономических проблем региона. Благо- и хмелеводства», объемы закладки новых виноградни-
приятные почвенно-климатические условия южной ков значительно выросли. Так, если в 1996–2000 годах
и центральной части области позволяют выращивать ежегодно закладывали только 400 га новых виноград-
ценные столовые и технические сорта винограда для ников, то в 2006, 2007 годах заложены соответственно
потребления в свежем виде и производства высокока- 2,1 и 2,8 тыс. га. К сожалению, начиная с 2009 года, на-
чественных вин [4]. блюдается значительное сокращение объемов заклад-
В области производится около 40% общегосудар- ки новых насаждений винограда (в 2009, 2010, 2011
ственных объемов винограда и вина. годах посажено соответственно 743, 636 и 521 га) [1].
Промышленным выращиванием винограда в об- Низкая урожайность насаждений, большие затраты
ласти занимаются 229 сельскохозяйственных пред- ручного труда и высокий ценовой диспаритет виногра-
приятий различных форм собственности, а перера- да и материально-технических ресурсов обусловили
боткой винограда, производством виноматериалов, рост себестоимости винограда и, как следствие, сниже-
выдержкой и разливом – 57 специализированных ние экономической эффективности отрасли, а в отдель-
предприятий, из них 16 предприятий – вторичного ные годы – ее убыточность.
виноделия [6]. Положение в области (как и во всей Украине) ос-
Наиболее значительное развитие виноградарство ложняется также вследствие закладки виноградников
области достигло в начале восьмидесятых годов про- на значительных площадях посадочным материалом
шлого века. В этот период общая площадь виноград- низких санитарно-селекционных категорий, что не
ников составляла более 71 тыс. га, а валовой сбор дает возможности создавать полноценные насажде-
винограда – 250–300 тыс. т. Занимая 2% площади ния. Закладка виноградников импортными саженцами
сельскохозяйственных угодий, виноградарство обеспе- не решает эту проблему, поскольку данный посадоч-
чивало более 15% денежных поступлений и 20–25% ный материал в большинстве случаев не соответствует
прибыли от реализации продукции растениеводства. нашим экологическим условиям и приводит к распро-
Уровень окупаемости производственных затрат был в странению системных заболеваний насаждений.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  39

Из-за необоснованно низких закупочных цен на ви- - неблагоприятной ценовой ситуацией на рынке ви-
ноград и роста стоимости материально-технических нограда и материально-технических ресурсов;
ресурсов значительное количество виноградарских - неэффективной структурой управления отраслью
предприятий, особенно те, которые не имеют своей пе- и организационным разъединением субъектов вино-
реработки, отказываются от выращивания винограда. градарско-винодельческого подкомплекса;
Наряду с вышеуказанными факторами, к основным - несовершенством действующего законодательства
проблемам развития отрасли следует отнести также по вопросам виноградарско-винодельческой отрасли;
значительное снижение уровня механизации произ- - отсутствием паритетных экономических отноше-
водства, отсутствие системы подготовки и переподго- ний между субъектами интеграционной структуры
товки кадров специалистов и рабочих массовых про- «производитель винограда – производитель вина»;
фессий и прочее. - отсутствием материальных стимулов и низкими
Продолжает оставаться сложной ситуация в вино- доходами работающих в виноградарстве;
дельческой отрасли. Негативно влияет на ее развитие на- - отсутствием необходимых инвестиций для созда-
личие противоречий между потребностью винодельчес- ния современной материально-технической базы пи-
кого производства в сырье и возможностями сырьевой томниководческих хозяйств;
базы. Значительная часть винодельческих предприятий, - отсутствием системы подготовки и переподготов-
особенно заводов первичного производства, требуют об- ки специалистов и рабочих массовых профессий [5].
новления оборудования из-за его старения и износа. Преодоление негативных тенденций и обеспечение
К негативным факторам следует отнести также от- устойчивого развития отрасли необходимо осущест-
сутствие контроля за качеством винодельческой про- влять по следующим направлениям:
дукции, что обусловило появление на внутреннем 1. Сортовая структурная перестройка отрасли с це-
рынке низкокачественной, фальсифицированной про- лью восстановления площади насаждений и повыше-
дукции, которая не соответствует требованиям нор- ния их урожайности, которая предусматривает заклад-
мативной документации и ставит производителей в ки виноградников:
неравные экономические условия. Требует решения - сортами столового направления до 18–20% от об-
также проблема уменьшения импорта виноматериа- щей площади насаждений, в рамках конвейера про-
лов и вина [4]. изводства в соответствии с эколого-климатическими
Всесторонний анализ сложившейся ситуации по- условиями микрорайона: очень ранних сроков созрева-
зволил ученым Национального научного центра «Ин- ния – 22%, ранних – 22%, средних – 17%, средне-позд-
ститут виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова» них – 17% и поздних – 22%;
сделать следующие выводы. - техническими сортами шампанского направления
Сложная ситуация в виноградарско-винодельчес- (Шардоне, группа Пино, Сухолиманский белый, Тель-
кой отрасли обусловлена: ти-курук) до 10% от общей площади;
- нерациональным размещением виноградников, - техническими белыми сортами (в т.ч. мускат-
без учета агроэкологических условий, подбора сортов ными и коньячного направления) – 25–30% от общей
и схем посадки виноградников; площади;
- нарушением технологии закладки и выращивания - техническими красными сортами (в т. ч. мускат-


винограда; ными) – 35–40%;

виноградарство
Таблица 1
Динамика площадей, урожайности и валового сбора винограда в
сельскохозяйственных предприятиях Одесской области за 2001–2014 годы
Общая площадь в т.ч. плодоносящих Валовый сбор Урожайность
Годы
насаждений, тыс. га насаждений, тыс. га винограда, тыс. т винограда, ц/га
2001 34,3 30,6 86,5 28,3
2002 33,9 29,8 87,7 30,5
2003 32,8 28,6 101,5 35,5
2004 33,1 28,1 77,5 27,6
2005 32,9 27,1 76,9 28,3
2006 31,6 24,8 69,1 27,9
2007 33,1 23,5 80,6 34,3
2008 33,0 23,0 85,0 37,0
2009 31,9 23,1 116,9 50,5
2010 28,5 20,8 93,9 45,0
2011 28,7 22,2 120,2 54,1
2012 29,1 21,9 212,3 72,9
2013 25,8 21,3 256,6 90,1
2014 27,5 20,3 263,6 95,9
40  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

- сортами новой селекции с групповой устойчиво- черенков и саженцев, режимов стратификации при-
стью к абиотическим и биотическим факторам среды вивок, широко применять физиологически активные
– 15–20% (Мускат одесский, Рубин Таировский, Загрей, вещества и полимерные материалы при выращивания
Ароматный и др.). саженцев в школке.
2. Возрастная структурная перестройка, которая 8. Внедрение прогрессивных технологий закладки и
предусматривает обновление 60% имеющихся про- ухода за насаждениями.
мышленных виноградников. В сфере технологий выращивания насаждений вне-
3. Оптимизация размещения виноградников на дрить в практику зональные адаптивные технологии

основе детального учета агроэкологических условий закладки и ухода за виноградниками, базирующиеся


территорий (плодородия и эродированности почв, ре- на системном мониторинге агроэкологической среды.
виноградарство

льефа, агроклиматических ресурсов), актуальность Выполнение технологических операций в агротех-


которого связана, помимо прочего, с тем, что в бли- нические сроки должно обеспечиваться за счет повы-
жайшие 10 лет необходимо будет перезаложить ста- шения уровня механизации, закупки новой техники и
рые малопродуктивные насаждения на площади около эффективного ее использования.
20 тыс. га, что составляет более половины всех суще- 9. Проведение мониторинга фитосанитарного со-
ствующих виноградников области. стояния насаждений и внедрение интегрированной
4. Создание и ведение кадастра виноградников, системы защитных мероприятий против вредителей и
основанном на методах ампелоэкологической оценки болезней.
территории виноградников, который является Государ- 10. Организация производства машин и орудий
ственным документом и содержит следующую инфор- для виноградарства и питомниководства на промыш-
мацию: ленных предприятиях области и стимулирование при-
- географические и геодезические координаты каж- обретения товаропроизводителями виноградарской
дого виноградника; техники.
- данные о владельце; 11. Совершенствование механизма регулирования
- год насаждения; рынка столового винограда, создание сети оптовых
- сорт (в т.ч. подвой и привой); рынков сельскохозяйственной продукции и развитие
- подробную характеристику экологических усло- их инфраструктуры.
вий территории; 12. Гармонизация экономических интересов произ-
- состояние виноградника; водителей сырья и перерабатывающих предприятий.
- урожайность и качество продукции; 13. Осуществление научно-методического обеспе-
- пораженность вредителями и болезнями; чения отрасли виноградарства научными учреждени-
- агротехнические мероприятия, проводимые на ями [4].
винограднике. Исследования показывают, что приоритетным
Технология составления кадастра связана с ис- компонентом современного развития виноградарства
пользованием географических информационных си- является прикладное использование научных дости-
стем (ГИС), которые позволяют проводить широкий жений. Ведь переход виноградарской отрасли и со-
анализ геопространственной базы данных по землям ответствующих хозяйствующих субъектов на иннова-
под виноградники, предоставляют возможность нака- ционную модель развития позволяет своевременно
пливать огромный объем статистических данных по реагировать на динамические изменения рыночной
каждому участку, упрощают сбор, систематизацию и экономики и окружающей природной среды.
представление информации о виноградных насажде- С целью оптимизации планирования производства
ниях. Применение таких приемов, как дистанционное продукции на перспективу использована экономико-
зондирование и мониторинг урожайности, оценка то- математическая модель обеспечения получения мак-
пографических, почвенных и климатических условий симальной прибыли виноградарско-винодельческого
выращивания виноградников с использованием ГИС подкомплекса Одесской области, которая базируется
позволяют определить связь между урожаем и эколо- на обеспеченности подкомплекса необходимым ре-
гическими характеристиками различных площадей на сурсным потенциалом, научно обоснованных нор-
территории массивов, занятых виноградниками. мах производственных затрат и внедрении еще ряда
5. Проведение постоянного мониторинга состояния инновационных преобразований организационного,
виноградников специалистами научных учреждений с экономического и технологического характера. Для
целью оказания консультативной помощи по приме- оптимизации процесса производства продукции вино-
нению комплекса необходимых агротехнических меро- градарства и виноделия в Одесской области исполь-
приятий. зована линейная экономико-математическая модель,
6. Реконструкция виноградников и закладка новых которая включает 31 переменную, на которые накла-
насаждений только сертифицированным посадочным дываются 38 ограничений.
материалом.
7. Укрепление материально-технической базы ви- Z= Xfj max (j J, f F), где
ноградных питомников с целью увеличения производ-
ства сертифицированного посадочного материала. Z – максимальная прибыль виноградарства Одес-
Для этого необходимо ускорить закладку базовых ской области, млн. грн.,
и сертифицированных привойных и подвойных маточ- J – совокупность соответствующих видов деятель-
ников в условиях орошения (капельное и комбиниро- ности;
ванное), внедрять прогрессивные способы хранения F – совокупность результативных показателей.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  41

В качестве критерия оптимальности нами был выбран УДК: 634.22 (478)


показатель максимума валовой прибыли от реализации
продукции виноградарства и виноделия при экономичес-
ки обоснованном уровне производственных затрат.
При условии оптимизации площадей виноградных
НОВЫЕ РАЙОНИРОВАННЫЕ
насаждений (использование земельных ресурсов со-
гласно требованиям научно-обоснованной системы
размещения виноградных насаждений с учетом эко-
СОРТА СЛИВЫ МЕСТНОЙ И
логических условий, закладки сертифицированным
посадочным материалом) и производственной струк- МИРОВОЙ СЕЛЕКЦИИ
туры, повышении урожайности, плановые уровни про-
изводства продукции превышают средние уровни за
период 2007–2011 годов в 3,5 раза.
В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА
Реализация программы развития виноградарской
отрасли и внедрение комплекса организационных, эко- ЖУРАВЕЛЬ А., кандидат сельскохозяйственных наук,
номических и технологических инновационных преоб- КОЗМИК Р., кандидат сельскохозяйственных наук,
разований позволяет значительно повысить экономи- ТЕРЕНТИЙ П., научный сотрудник, Научно-практический
ческую эффективность виноградарства и виноделия. институт садоводства, виноградарства и пищевых
Согласно проекту, предусмотрено увеличение объемов технологий
производства продукции виноградарства в натураль-
ном выражении: технических сортов винограда в 2,3 РЕЗЮМЕ. Приведены некоторые результаты сор-
раза, а столовых – в 13,6 раз. По прогнозу размер ва- тоизучения сливы по совершенствованию райониро-
ловой прибыли составит 3005,5 млн. грн., а рентабель- ванного сортимента в Республике Молдова. Тринад-
ность – 48,6%. цать новых сортов, 10 из семейства Prus domestica
L. – Piteştean, Centenar, Valor, Blue Free, Crasa oseni,
ВЫВОДЫ
Pamiati Vavilova, Ajur-1, Super Prezident, Čačanska
Предлагаемая программа преобразования отрас- Rana, Čačanska Lepotica и 3 из семейства Prunus
ли позволит создать благоприятные условия для ее salicina L. – Angelino, Dlack Amber, Friar, изученых в
стабилизации и дальнейшего эффективного функцио- Научно-практическом институте садоводства, вино-
нирования с целью насыщения внутреннего рынка ка- градарства и пищевых технологий Республики Мол-
чественной конкурентоспособной продукцией, а также дова, районированы и включены в каталог сортов
повышения ее экспортного потенциала. растений Республики Молдова в 2010–2015 г. Дана
краткая характеристика этих сортов.

КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: характеристика, новые сорта, слива,


селекция, сортоизучение, Республика Молдова.


ЛИТЕРАТУРА
ВВЕДЕНИЕ

садоводство
1. Белоус І.В. Інноваційний розвиток галузі виноградарства України
як складова ефективної інтеграції її у світовий економічний простір/ Молдова издавна славится культурой сливы, так как
І.В. Белоус // Сб. «Науковий вісник» Одеського державного економічного
почвенно-климатические условия этого региона наи-
університету. Одеса, 2009, № 13, с. 7–15.
2. Белоус І. В. Передумови створення виноградно-виноробного кла-
более полно соответствуют ее биологическим особенно-
стеру в Одеській області / І.В. Белоус // Науковий вісник Одеського дер- стям и позволяют получать наиболее высококачествен-
жавного економічного університету, 2013, № 19, с. 38–40. ную продукцию ценных ее сортов.
3. Белоус І.В. // Проблеми економіки та управління національним го- Слива в Молдове является основной косточковой
сподарством: матер. Міжнар. наук.-практ. конф. / И.В. Белоус. Одеса, Ялта, культурой и по занимаемой площади уступает только
2013. яблоне. Широкое распространение сливы объясняется,
4. Белоус И.В. Современное состояние и перспективы развития ви- прежде всего, ее скороплодностью, высокой и стабиль-
ноградарства и виноделия Одесской области Украины / И.В. Белоус // ной продуктивностью, высокими вкусовыми качества-
Интеграционная система образования, науки и производства в совре- ми плодов и хорошей приспособленностью к различ-
менном информационном пространстве: материалы Международной
ным почвенно-климатическим условиям.
научно-практической конференции (Тернополь, 29–30 апреля, 2014 г.).
Тернополь, 2014.
Широкое распространение сливы во многих стра-
5. Власов В.В. Ампелоекологічні дослідження як один із кроків нах мира и исключительная ее изменчивость опреде-
поліпшення виноградарської галузі в Україні/ В.В. Власов, Ю.Ю. Булаєва лили большое многообразие сортов, которых известно
// Виноградарство і виноробство: міжв. Тем. Наук. зб. Одеса: ННЦ «ІВіВ ім. более двух тысяч.
В.Є. Таїрова», 2010, Вип. 47, с. 24–27. Исходя из требований интенсификации плодовод-
6. Власов В.В. Проблеми виноградарства України і аналіз напрямів їх ства, основными задачами при селекции сливы в Ре-
вирішення/ В.В. Власов, Л.П. Гінгін //Аграрний вісник Причорноморя: зб. спублике Молдова являются выведение и выделение
наук. праць. Одеса: ОДАУ, 2012. новых высококачественных консервных, десертных и
42  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

универсальных сортов различных сроков созревания,


обладающих важнейшими производственно-биоло-
гическими признаками не ниже уровня лучших рай-
онированных сортов соответствующих сроков созрева-
ния по урожайности, качеству плодов, устойчивости к
болезням, вредителям и неблагоприятным факторам
внешней среды (А.М. Журавель, 2007).

МАТЕРИАЛЫ И МЕТОДЫ
садоводство

Работа по селекции сливы проводилась в селекци-


онных и коллекционных садах Научно-практического
института садоводства, виноградарства и пищевых
технологий. Объектами исследований являлись 128
сортов и гибридных форм: из которых 78 сортов и
форм относятся к сливе домашней (Prus domestica L.,
2n=48); 42 сорта алычи (Prunus cerasifera L., 2n=16);
8 сортов сливы японской (Prunus salicina L., 2n=16).
Сады по сортоизучению посадки 1995–2008 гг., схема
посадки – 6х3 м.
Исследования выполнены с использованием по-
левых и лабораторных методов согласно: «Программа ца плотная, темно-фиолетовая, покрыта интенсивным
и методика интродукции и сортоизучения плодовых восковым налетом. Мякоть зеленовато-желтая, нежная,
культур» (1972), «Программа и методика сортоизучения сочная, сладкая, приятного вкуса, содержит 18% сухих
плодовых, ягодных и орехоплодных культур» (1999). веществ, 11,5% сахаров, 1,2 % кислот, 7,5 мг/% вита-
мина С.
РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ Косточка средняя, овальная, свободно лежащая, со-
ставляет 4,3% от массы плода.
В результате изучения, по комплексу положи- Деревья вступают в плодоношение на четвертый
тельных признаков, в сравнении с районированными год после посадки. Плодоносят обильно и регулярно,
сортами, был выделен ряд сортов которые в период урожайность – 15–20 т/га. Сорт устойчив к основным
2002–2010 гг. были переданы на Государственные сор- болезням и вредителям сливы, толерантен к шарке.
тоиспытания. Плоды созревают в третьей декаде августа, транс-
По результатам производственного и Государствен- портабельны, универсального использования.
ного сортоиспытания этих сортов, в каталог сортов
растений Республики Молдова на 2010–2015 включе- Super Prezident. Получен от скрещивания сортов
ны сорта Crasa Oseni, Pamiati Vavilova, Ajur-1, Super President X Soperniţa. Автор – Журавель А.М. Утвержден
Prezident, выведенные в Научно-практическом инсти- как сорт в 2014 году.
туте садоводства, виноградарства и пищевых техноло- Дерево среднерослое с шаровидной кроной средней
гий; Čačanska Rana, Čačanska Lepotica, Centenar, Valor, густоты. Скелетные ветви отходят под большим углом.
Piteştean, Blue Free, из мировой селекции, относящиеся Плодоносит в основном на букетных веточках и пло-
к сливе домашней (Prus domestica L.). Angelino, Black довых прутиках.
Amber, Friar, относящиеся к сливе японской (Prunus Цветет в средние сроки, сорт самоплодный.
salicina L.). Плоды очень крупные – 60–70 г. Одномерные,
Краткая характеристика сортов Čačanska Rana, овальные, асимметричные. Кожица плотная, краснова-
Čačanska Lepotica и Valor приведена в журнале то-фиолетовая, со средним восковым налетом. Мякоть
«Agricultura Moldovei», nr. 7–8, 2006 г., сортов Crasa светло-зеленая, сочная, волокнистая, кисло-сладкая,
Oseni и Pamiati Vavilova – в журнале «Pomicultura, содержит 17–19% сухих веществ, 10% сахаров, 1,1%
Viticultura şi Vinificaţia», nr. 2[38], 2012 г. кислот, 8,2 мг/% витамина С. Косточка средняя, хорошо
Ниже приводятся краткие характеристики сортов отделяется от мякоти.
раннее не опубликованные в Молдове. Деревья вступают в плодоношение на четвертый
год после посадки. Плодоносит обильно и регулярно,
Ajur-1. Получен от скрещивания сортов Ренклод урожайность – 15–20 т/га. Сорт не требователен к ус-
Храмовых х Stanley. Автор – А. Журавель. Утвержден ловиям произрастания. Обладает комплексной устой-
как сорт в 2013 г. чивостью к основным болезням сливы, в том числе и
Деревья среднерослые с шаровидной, раскидистой к шарке.
кроной средней густоты. Плодоносит в основном на бу- Плоды созревают в конце сентября, транспортабель-
кетных веточках и плодовых прутиках. ны, универсального использования, способны хранить-
Цветет в средние сроки, сорт самоплодный. ся в условиях холодильника при температуре -1оС в
Плоды крупные – 50–60 г, одномерные, округло- течение трех месяцев, сохраняя нормальный внешний
овальные. Вершина округлая, основание с мелким вид и высокие вкусовые достоинства.
узким углублением. Плодоножка короткая, толстая.
Брюшной шов средней глубины, выделяющийся. Кожи- Piteştean. Выведен в Румынии. Tuleu Timpuriu х
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  43

Rivers Timpuriu. Авторы – Cociu V., Roman R. Утвержден ший опылитель для других сортов. Лучшие опылители:
как сорт в 1981 г. Stanley, President, Ruth Gerschtetter.
Дерево среднерослое, конической формы, с гу- Плоды крупные – 55–65г, эллипсовидные, асим-
стой кроной. Скелетные ветви относительно тол- метричные. Брюшной шов широкий и глубокий, делит
стые. Плодоношение сосредоточено в основном на плоды на две неравные части. Кожица темно-синяя с
букетных веточках. Цветки сравнительно мелкие, интенсивным восковым налетом. Мякоть желтая, соч-
типа Tuleu gras, пылники без пыльцы, пестик чуть ная, плотная, кисло-сладкая, приятного вкуса, содержит
выше тычинок. 18–19% сухих веществ. Косточка средняя, хорошо отде-
Цветет в средние сроки. Сорт с мужской стерильно- ляется от мякоти.
стью. Лучшие опылители: Stanley, Ana Spath, Blue Free, Вступает в плодоношения рано, на 4-й год после по-
Renclod Althana. садки и плодоносит обильно и регулярно. Урожайность
Плоды крупные – 45–50 г, овальные, слегка асим- – 20–25т/га. Отличяется комплексной устойчивостью к
метричные. Брюшной шов широкий, мелкий. Окраска основным болезням сливы.
плода темно-фиолетовая, почти черная, с интенсивным Плоды созревают в начале сентября, транспорта-
восковым налетом. Мякоть желтовато-зеленая, хряще- бельны, универсального назначения, хороши для упо-
ватая, достаточна сочная, очень приятного вкуса, со- требления в свежем виде и получения высококачес-
держит 15% сухих веществ, 10% сахаров, 0,98% кислот, твенного чернослива.
14,08 мг/% витамина С. Косточка средняя, хорошо от-
деляется от мякоти. Angelino. Выведен в США, Калифорния (Queen Ann,
Вступает в плодоношение рано, на 4-й год после по- свободное опыление). Утвержден как сорт в 1967г.
садки. Урожайность – 20–25т/га. Устойчив к основным Дерево среднерослое, с округлой, густой облиствен-
болезням сливы. ной кроной.
Плоды созревают в конце июня, транспортабельны, Цветет в средние сроки, самоплодный. Лучшие опы-
предназначены для потребления в свежем виде. лители: Black Amber, Friar, Black Star и сорта алычи
Зона возделывания: местоположения с повышенной (Prunus Cerasifera), совпадающие по сроку цветения.
влажностью почвы и воздуха. Плоды крупные – 50 г и более округлой формы, слег-
В отдельные годы при высокой температуре и низ- ка приплюснутые. Кожица тонкая, бордово-гранатовая,
кой влажности воздуха во время цветения, цветы могут с многочисленным количеством подкожных точек.
быстро подсыхать и не образовывать завязь. Мякоть желто-оранжевая, средней плотности, уме-
ренно сочная, ароматная. Косточка мелкая, плотно при-
Centenar. Выведен в Румынии (Tuleu Gras x Rivers легающая к мякоти.
Timpuriu). Авторы – V. Cociu, E. Butbac. Утвержден как Деревья рано вступают в плодоношение, на 3-й год,
сорт в 1978 г. в значительной степени подвержены заболеванию кля-
Дерево среднерослое, крона округлой формы сред- стероспориозом.
ней густоты. Плодоносит в основном на плодовых пру- Плоды созревают в конце августа, транспорта-
тиках и букетных веточках. бельны.
Цветет в средние сроки, цветки с мужской стериль-
ностью, лучшие опылители: Kabardinskaia Ranniaia, Black Amber. Выведен в США, Калифорния (Frar x
Silvia, Čačanska Lepotica. Queen Rosa). Является одним из самых популярных сор-
Плоды средние и крупные, с массой 30–45 г, одно- тов в США и странах Средиземноморья.


мерные, удлиненно-овальные, асимметричные. Вер- Дерево среднерослое, с густой хорошо облиственной
шина округлая, основание с мелкой, узкой воронкой. кроной, типичный для японской сливы удлиненными

садоводство
Брюшной шов мелкий, малозаметный. Плодоножка листьями.
короткая. Кожица плотная, темно-синяя, покрыта ин- Цветет в средние сроки, самобесплодный, хорошие
тенсивным восковым налетом. Мякоть светло-зеленая, опылители Friar, Santa Rosa и сорта алычи (Prunus
плотная, сочная, кисло-сладкая, очень хорошего вкуса, Cerasifera) совпадающие по сроку цветения.
содержит 14–17% сухих веществ, 9,4% сахаров, 0,9% Плоды крупные – 65 г и более, округлые. Кожица
кислот, 8,8 мг/% витамина С. Косточка средняя, оваль- тонкая, бордово-гранатовая. Мякоть желтая, приятного
ная свободнолежащая, составляет 3,5% от массы плода. вкуса, ароматная. Косточка мелкая, плохо отделяется от
Деревья вступают в плодоношение на 4-й год после мякоти.
посадки. Урожайность высокая – 20–25 т/га. Устойчив к Деревья рано вступают в плодоношение, на 3-й год,
основным болезням, толерантен к шарке. в значительной степени подвержены заболеванию кля-
Плоды созревают 1–10 августа, транспортабельны, стероспориозом.
универсального использования. Плоды созревают в начале августа, транспорта-
бельны.
Blue Free. Выведен в США (Stanley x Prezident). Ут-
вержден как сорт в 1947. Friar. Выведен в США, Калифорния. Дерево средне-
Дерево среднерослое, обратноконической формы, с рослое, обратнопирамидальной формы. Цветет в ран-
редкой кроной. Скелетные ветви отходят под большим ние сроки.
углом. Листья темно-зеленые, блестящие. Пробужда- Плоды крупные – 75–80 г и более, форма плода
емость почек и побегообразовательная способность округлая, слегка сплюснутая. Кожица темно-фиолето-
средняя. вая, с многочисленным количеством подкожных точек,
Цветет в средние сроки. Сорт самоплодный, хоро- покрыта восковым налетом.
44  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Мякоть желтая, сочная, приятного вкуса, ароматная. УДК: 634.11; 632.3.


Косточка хорошо отделяется от мякоти.
Лучшие опылители: Black Amber, Santa Rosa, Ozark
Premier, Morettini-355, Laroda.
Плоды созревают во второй декаде августа.
ДИАГНОСТИКА ВИРУСА
ВЫВОДЫ ЯМЧАТОСТИ ДРЕВЕСИНЫ
ЯБЛОНИ МЕТОДОМ

1. Вновь районированные сорта сливы домашней


различных сроков созревания, позволяют получать све-
садоводство

жую продукцию со второй половины июля (Čačanska


Rana, Piteştean), до конца сентября (Super Prezident,
Crasa Oseni, Blue Free).
ПОЛИМЕРАЗАЦЕПНОЙ
2. Плоды сортов Čačanska Rana, Piteştean, Pamiati
Vavilova, Crasa Oseni десертного направления, обладают
отличными вкусовыми достоинствами.
РЕАКЦИИ
ПРОДАНЮК Леонид Николаевич,
3. Плоды остальных сортов универсального исполь- научный сотрудник лаборатории
зования. вирусологии
4. Все сорта обладают высокой и стабильной уро- (prodaniuc2004@rambler.ru),
жайностью (15–25т/га), ранним сроком вступления Научно-практический
в плодоношение (4-5-й год), высоким качеством и институт cадоводства,
виноградарства и пищевых
привлекательным внешним видом плодов (масса –
технологий
50–70 г).
5. Плоды практически всех сортов транспортабель- РЕЗЮМЕ. В статье описываются результаты ис-
ны, а у сортов Crasa Oseni, Super Prezident и Blue Free, следований по диагностике вируса ямчатости дре-
они способны храниться, в условиях холодильника, до
весины яблони методом полимераза-цепной реакции
3-4 месяцев, сохраняя нормальный внешний вид и вку-
совые качества. (ОТ-ПЦР). Метод отработан на примере молдавских
изолятов вируса ямчатости древесины яблони. Полу-
6. Впервые внесены в Каталог Сортов Растении для
ченные результаты позволяют рекомендовать приме-
Республики Молдова 3 сорта сливы японской – Angelino,
Black Amber и Friar. нение метода ОТ-ПЦР в системе сертификации плодо-
вого посадочного материала.
7. Новые районированные сорта сливы японской
различных сроков созревания позволяют получать све-
КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: яблоня, вирус, ямчатость древесины,
жую продукцию в течение августа месяца.
диагностика, праймер, полимераза-цепная реакция.
8. Новые районированные сорта сливы японской по-
зволяют диверсифицировать свежее потребление фрук-
тов населением. Вирус ямчатости древесины яблони (ВЯДЯ) впервые опи-
сан в США в 1954 году. Долгое время возбудитель оставался
не идентифицированным. Лишь в 1986 году после успешного
переноса возбудителя на индикатор Nicotiana occidentalis 37B
была изучена его этиология. Возбудитель болезни ямчатости
ЛИТЕРАТУРА
древесины яблони является вирусом, частицы которого имеют
нитевидную форму размером около 800х12-13 нм. Он являет-
1. Еремин Г.В., Витковский В.Л. Слива. Москва, Изд-во «Колос»,
1980, 255 с.
ся вторым после хлоротической пятнистости листьев яблони
2. Журавель А., Рапча М., Короид А., Грицкан С., Магер М. Слива. по распространенности и вредоносности вирусом поражаю-
Кишинев, 2007, 234 с. щим семечковые культуры [1]. Вирус ямчатости древесины
3. Программа и методика интродукции и сортоизучения плодо- яблони является латентным вирусом. Он не вызывает види-
вых культур. Кишинев, Изд-во «Штиинца», 1972, 59 с. мых симптомов на сортах. Симптомы ямчатости проявляются
4. Программа и методика сортоизучения плодовых, ягодных и на древесном индикаторном растении Virginia crab. (фото 1).
орехоплодных культур. Орел. Изд-во ВНИИСПК, 1999, с. 608. Определённые штаммы ВЯДЯ являются возбудителями следу-
5. Bellini E., Nencetti V. Miglioramento genetico e varitale del susino. ющих заболеваний яблони, груши и айвы: пожелтение жилок
Revista di Fructicoltura, 1993, 5, p. 23–49. груши и красной пятнистости, сажистой кольцевой пятнисто-
6. Cociu V., Botu I., Minoiu N., Pasc I., Modoran I. Prunul. Editura
сти айвы, каменистость плодов груши, зелёной морщинисто-
Conphus, 1997, p. 434.
7. Weienberger I.H., Plums (in Abvances in Fruit Briding Ed. By
сти плодов яблони. Обнаружение вируса возможно только с
I. Janiek and I. Moore. Purdue Universing Press), 1975, p. 336–347. применением специальных методов диагностики, одним из
которых является метод полимераза-цепной реакции.
Полимераза-цепная реакция (ПЦР) – экспериментальный
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – И. Доника, доктор хабили- метод молекулярной биологии. В основе метода лежит много-
тат с/х наук. кратное удвоение определённого участка ДНК при помощи
ферментов в исскуственных условиях (in vitro). В результате
Материал представлен 3.08.2015,
нарабатывается ДНК достаточное для визуальной детекции.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  45

При этом происходит копирование только того участка ко- 1 – Nicotiana occidentalis 37В
торый удовлетворяет заданным условиям и только в случае 2 – Virginia crab
если он присутствует в исследуемом образце. Этим методом После проведения выделения тотальной РНК мы провели
проводят диагностику вирусных инфекций. Чувствительность ОТ-ПЦР с применением праймеров [4,3], рекомендованных
метода значительно превосходит таковую у иммунологичес- фирмой производителем диагностического набора.
ких и микробиологических методов. Специфичность ПЦР для Визуализацию результатов ОТ-ПЦР проводили методом
всех вирусных, микоплазменых и большинства бактериальных горизонтального электрофореза в агарозном геле. После
инфекций достигает 100%. получения результаты электрофореза помещаем в транс-
Согласно Европейской системе сертификации посадочно- илюминатор, просматриваем в ультрафиолетовом спектре
го материала, вирус ямчатости входит в основную группу ви- и фотографируем. Результаты ОТ-ПЦР отражены на фото 4.
русов яблони, на которые необходимо проводить тестирова-
ние плодового посадочного материала семечковых культур. М 1 2 3 4
Целью нашей работы была отработка метода ОТ-ПЦР к
вирусу ямчатости древесины яблони, используя праймеры
предложенные фирмой производителем набора для проведе-
ния ОТ-ПЦР примере молдавских изолятов ВЯДЯ. Предвари-
тельно, нами были протестированы сорта яблони, представ-
ляющие селекционный и хозяйственный интерес методом
иммуноэлектронной микроскопии ИЭМ.
Отобранные нами вирусные образцы сортов яблони были
перенесены на травянистый индикатор Nicotiana occidentalis
37В (фото 2). Растения, на которых были получены симптомы,
и плоды заражённой Virginia crab использовались нами для
проведения ОТ-ПЦР. Фото 4. Электрофореграмма результатов ОТ-ПЦР
молдавских изолятов

Как видно из электрофореграммы №4 образцы, 2 – 3 по-


казали положительные результаты.
Образец №2 – Nicotiana occidentalis 37B, образец №3 –
Virginia сrab.
Полученные нами результаты позволяют рекомендовать
ОТ-ПЦР для использования в работах по получению исход-
ных безвирусных клонов плодовых культур [2], а также для
диагностики вирусов в системе сертификации плодового по-
садочного материала. Протестированные нами сорта яблони
будут использованы в дальнейших работах по пополнению
и сохранению безвирусного генофонда Республики Молдова.
Фото 1. Симптомы ямча- Фото 2. Симптомы виру- Диагностику вируса ямчатости древесины яблони (ВЯДЯ)
тости древесины яблони са ямчатости древесины мы проводили в рамках билатерального проекта финанси-
на Virginia crab яблони на индикаторе руемого Центром Интернациональных проектов Академии


Nicotiana occidentalis 37В наук Республики Молдова под шифром 10.820.04.04/UA по
(просветление жилок теме «Молекулярно-биологический анализ вируса ямчатости
2-3 порядка)

садоводство
древесины яблони в коммерческих насаждениях Молдовы и
Используя набор для выделения тотальной РНК (Фирмы Украины и поиск устойчивых сортов».
QUIAGEN) [5], мы провели выделение РНК из растительного
материала, а именно из заражённых ВЯДЯ листьев Nicotiana ЛИТЕРАТУРА
occidentalis 37В, с симптомами и плодов Virginia crab. Выде-
ление тотальной РНК проводили согласно протоколу фирмы 1. Калашян Ю., Чернец А., Лукица В., Проданюк Л., Калашян Н., Полищук В.,
производителя набора [5]. Результаты выделения представ- Будзанивская И. Вирус ямчатости древесины яблони в Молдове. Вестник Киев-
лены на фото 3. ского национального университета имени Тараса Шевченко, 2012, № 62, с. 61–64.
2. Barba M. Virus Certification of Fruit Tree Propagative Material in Western
1 2 Europe. In: Plant Virus Disease Control (edited by A. Hadidi, R.K. Khetarpal,
H. Koganezawa) APS Press, St.Paul, Minnesota, 1998, 288–293.
3. Kundu J.K/ The aplplication of RT-PCR assay for the detection of Apple stem
pitting virus and Apple stem grooving virus in four apple cultivars /J.K. Kundu//
Plant Protect. Sci, 2002, Nо 38, р.13–17.
4. Menzel W. Multiplex RT-PCR-ELISA compared with bioassay for the
detection of four apple viruses / W. Menzel, V. Zahn, E. Maiss // J.Virol. Meth, 2003,
Vol.110, р.153–157.
5. QIAGEN. One Step RT-PCR Kit Handbook. Quiagen, 2002, 39 p.

НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – А.М. Чернец, доктор биоло-


гических наук.
Фото 3. Электрофореграмма выделения РНК из об- Материал представлен 10.08.2015,
разцов
46  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

în râuri şi lacuri, cu un risc sporit de secare a lor. Tot-


SCHIMBĂRILE CLIMATICE odată, se va înregistra un nivel mai mare al insolaţiei
şi al concentraţiei de CO2 în atmosferă. Perioada de ve-

ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA getaţie va creşte în nordul Europei şi se va diminua în


sudul Europei.
Clima şi solurile reprezintă cea mai importantă re-

PRODUCERII CARTOFULUI sursă naturală a Moldovei, care determină productivi-


tatea în agricultură şi serviciile în baza ecosistemelor.

La rândul lor, acestea asigură cu produse alimentare

ÎN REPUBLICA MOLDOVA circa jumătate din populaţia Moldovei, îndeosebi în


pomicultură

condiţiile economiei de tranziţie şi în cazul unor crize


politice, economice şi financiare globale sau locale.
Petru ILIEV, director de proiect instituţional, vicedirector pe Condiţiile climatice actuale în Republica Moldova
ştiinţă al IŞPHTA nu sunt suficient de favorabile pentru cultivarea car-
tofului, mai ales pentru cel de sămânţă. Temperaturi-
Schimbările climatice cauzate, în primul rând, de le ridicate, insuficienţa de umiditate, bolile virotice şi
încălzirea globală reprezintă o provocare a mileniului, vectorii de răspândire a lor reduc din potenţialul de
prezentând o ameninţare pentru dezvoltarea durabilă. producţie, accelerează degenerarea ecologică şi virotică
Până în 2007 temperatura medie globală (terestră şi în a cartofului. Totodată, sunt şi condiţii care favorizează
ocean) era cu 0,8oC mai mare decât în perioada prein- producerea cartofului timpuriu de consum în perioada
dustrială (media pentru anii 1850–1899). Temperaturile primăvară–vară, de consum şi pentru sămânţă în pe-
medii terestre au crescut cu 1oC. Rata încălzirii globale a rioada vară–toamnă (soluri bogate, aplicarea irigaţiei,
sporit de la 0,1oC, raportat la un deceniu din ultimii 100 surplus de lumină), iar perioada lungă, fără îngheţuri,
de ani, până la 0,2oC, raportat la un deceniu, în ultima permite a manevra cu perioadele de plantare şi chiar de
perioadă de timp. Cele mai clare estimări ale încălzirii a obţine două recolte pe an. În acelaşi timp, constatăm
globale, prognozate pe parcursul sec. XXI în cazul sce- că pe parcursul ultimelor două decenii condiţiile clima-
nariilor care nu presupun acţiuni suplimentare pentru tice au devenit tot mai instabile.
limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, indică o Creşterea temperaturilor anuale ale aerului în
creştere în continuare a temperaturilor medii cu valori R. Moldova, înregistrată înainte de anii 1990 (0,035oC
cuprinse între 1,8 şi 4oC (4,14,15). raportat la un deceniu), a fost urmată de o creştere
Temperaturile înregistrate pe continentul euro- bruscă în ultimele două decenii (circa 0,58oC raportat
pean au fost mai mari decât media globală. Ultimul la deceniu).
deceniu (2002–2011) a fost cel mai cald din istoria O dovadă suplimentară a accelerării încălzirii regi-
Europei, temperatura la nivelul solului fiind cu 1,3°C onale o constituie şi faptul că cincisprezece ani dintre
mai mare decât media de până la industrializare şi cei mai torizi din istoria observărilor instrumentale din
cu 1oC mai mare în spaţiul combinat al mării şi us- Moldova revin ultimelor două decenii. În această peri-
catului. Diverse pronosticuri arată că la sfârşitul sec. oadă sectorul agricol al Republicii Moldova a fost grav
XXI temperaturile în Europa ar putea fi cu 2,5–4oC mai afectat din cauza secetelor, eroziunii solurilor, vântu-
mari (cea mai rezervată estimare) comparativ cu me- rilor, furtunilor, ploilor abundente, grindinei, îngheţu-
dia anilor 1961–1990 (5). rilor târzii de primăvară şi inundaţiilor. Conform cer-
Cincisprezece dintre cei 19 ani din perioada 1996– cetărilor recente din domeniul schimbărilor climatice,
2015 au fost cei mai calzi ani de după 1850. Fenome- aceste fenomene sunt în mare măsură asociate cu în-
nul de încălzire pe continentul european s-a manifestat călzirea globală. În ţara noastră, temperaturile extreme
în felul următor: atât iernile, cât şi verile au devenit au un impact negativ, în primul rând, asupra mediului
mai calde, însă cu incertitudini de amplificare a schim- rural, unde este concentrată o jumătate din populaţia
bărilor în profil geografic. De exemplu, iernile devin mai ţării şi circa o treime din forţa de muncă angajată în
blânde şi mai secetoase în Europa de Est şi cea de Nord, agricultură. În general, Republica Moldova este situată
iar verile mai calde şi mai uscate în Europa de Sud şi de într-o zonă climaterică moderat continentală, cu unele
Sud–Vest. Precipitaţiile atmosferice anuale în sec. XX modificări datorate aflării ei în apropierea Mării Negre
au înregistrat o creştere cu 10–40% în Europa de Nord şi influenţei aerului cald umed din zona mediteraneea-
şi o diminuare (de până la 20%) în unele zone ale Euro- nă. Uneori pătrund curente de aer rece de la Nord. Ano-
pei de Sud. Mai multe zile cu ploi au fost înregistrate în timpurile climatice sunt clar definite – o iarnă scurtă cu
nordul Europei, iar mai puţine – în sudul continentului. puţină zăpadă şi o vară lungă, uneori foarte fierbinte şi
Precipitaţiile medii au crescut în cea mai mare parte a secetoasă. Temperaturile medii anuale ale aerului pe
Europei de Vest şi de Nord cu 20–40%, iar în Europa de ţară constituie 9,3oС ca medii integrale, dar diferă în
Sud şi, parţial, în Europa Centrală, iernile au fost mai funcţie de zone, variind între 7,8 şi 9,9oС. Deşi în Mol-
secetoase. Conform pronosticurilor, creşterea precipi- dova se înregistrează temperaturi destul de înalte, pre-
taţiilor se va resimţi iarna în Europa de Nord, pe când cipitaţiile au un nivel scăzut, fiind în descreştere de la
în multe alte zone pot fi înregistrate veri mai secetoase. nord-vest spre sud-est (de la 615 până la 485 mm).
De asemenea, pe parcursul perioadei de vegetaţie vor Pronosticurile naţionale şi internaţionale climatice
fi mai puţine ploi blânde şi mai multe abundente, în- pentru sec. XXI în Moldova (7,10,13,15), inclusiv para-
soţite de grindină. Va creşte nivelul râurilor în nordul metrii agroclimatici, sunt destul de pesimiste din per-
Europei, iar în sudul Europei va scădea nivelul apelor spectiva impactului asupra agriculturii (tab. 1).
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  47

Fig. 1. Schimbarea temperaturii medii anuale a aerului în or. Chişinău (1891–2010)

Sursa: Raport de activitate 2010 al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

SRES sunt scenariile de emisii cumulative ale GES sfârşitul acestuia. Este prognozată o creştere a precipi-
(gaze cu efect de seră), A – înalt, B – jos. taţiilor în timpul iernii şi primăverii şi o diminuare a
Se presupune că o încălzire maximă a climei în Mol- acestora vara şi toamna (cu 20–30% către anii 2080).
dova va fi înregistrată pe timpul iernii şi în anotimpu- În general, Republica Moldova se va confrunta cu ierni
rile de tranziţie. Către anii 2080, temperaturile medii mai calde şi mai umede, însă cu veri şi toamne mai
negative de referinţă (-2,1oC) ar putea creşte până la fierbinţi şi mai secetoase. Prin analogie, Moldova ar
+2-4oC; temperaturile medii de primăvară şi toamnă putea avea ierni ca în Anglia şi veri ca în Grecia sau
s-ar putea majora cu circa 40–50%. O încălzire mini- Spania (6,13,15). Astfel, în conformitate cu tendinţele
mă relativă ar putea fi înregistrată în lunile de vară: cu care au loc, schimbările prognozate în clima Moldo-
9–12% la începutul secolului şi cu circa o treime spre vei (aridizarea în continuare) sunt nefavorabile pentru

Tabelul 1


Pronosticurile schimbării relative a temperaturii sezoniere a aerului şi precipitaţiilor
(%), comparativ cu clima din perioada de referinţă (sursa 5)
Temperatura, oC Precipitaţiile, mm
pomicultură
Scenariul Orizonturi temporare
Anotimpul
de emisie 1961– 2010– 2040– 2079– 1961– 2010– 2040– 2070–
1990* 2039 2069 2099 1990 2039 2069 2099
SRES A2 1,9 4,0 5,7 7,5 11,4 10,4
Iarna** -2,1 107
SRES B2 2,2 3,5 4,4 8,5 13,6 15,5
SRES A2 13,2 26,8 43,2 4,4 6,0 5,5
Primăvara 9,5 130
SRES B2 18,6 25,3 32,7 6,4 12,3 11,6
SRES A2 9,3 19,7 32,9 -7,8 -19,3 -30,2
Vara 19,8 207
SRES B2 11,8 18,3 23,8 -13,2 -16,7 -22,6
SRES A2 17,8 34,3 55,4 -6,07 -16,0 -17,6
Toamna 9,8 110
SRES B2 19,3 34,0 42,3 -6,2 -6,1 -6,8
SRES A2 1,7 3,4 5,4 -9,0 -38,0 -64,0
Media anuală 9,2 555
SRES B2 2,0 3,2 4,1 -17,0 -11,0 -23,0
*Perioada de referinţă.
**Schimbările temperaturilor de iarnă sunt date în termeni absoluţi, oC.
48  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

ţară. Diminuarea anuală a precipitaţiilor, asociată cu taţii atmosferice este caracteristic pentru întreg te-
creşterea temperaturilor, conduce la un deficit grav de ritoriul republicii. Probabilitatea apariţiei secetelor
umiditate şi o frecvenţă mare a secetelor, care afectea- foarte puternice (≤ 50% din norma climatică a preci-
ză puternic sectorul agricol şi producerea cartofului, pitaţiilor pe republică), cu consecinţe catastrofale în
dar şi economia ţării în ansamblu. Seceta în Moldova unele luni ale perioadei de vegetaţie constituie 11–
este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale na- 41%. În contextul schimbărilor climatice, în ultimele
turii, reprezentând o trăsătură specifică a climei regio- două decenii secetele puternice s-au semnalat mai
nale, condiţionate de distribuţia neuniformă în timp şi frecvent, ele devenind tot mai pronunţate. Aşadar,

spaţiu a precipitaţiilor atmosferice pe fondul valorilor în perioada anilor 1990–2015 pe teritoriul republi-
ridicate ale temperaturii aerului (7, 8, 10, 11). cii s-au înregistrat 11 ani (1990, 1992, 1994, 1996,
pomicultură

La declanşarea secetelor contribuie mai mulţi fac- 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011 2015) cu secete
tori: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol de diferită intensitate, care au dus la scăderea recol-
accesibilă plantei, umiditatea şi temperatura aerului, tei şi a calităţii culturii de cartof. Ultimele patru se-
evaporarea şi transpiraţia, viteza vântului etc., aceştia cete (una la fiecare 4 ani) au fost cele mai puternice.
fiind principalii parametri climatici care definesc starea Caracteristic pentru fenomenul secetelor este valoa-
timpului umed moderat sau secetos. rea coeficientului hidrotermic (CHT). Valoarea CHT
La aceştia se mai adaugă şi alţi factori, ce de- ≥ 1,0 corespunde unei umidităţi suficiente, valoarea
finesc caracteristicile suprafeţei active (trăsăturile relie- CHT ≤ 0,7 corespunde unei clime secetoase, când va-
fului, solului, adâncimea pânzei freatice, gradul de aco- loarea CHT = 0,6 se înregistrează o secetă uşoară, iar
perire cu vegetaţie etc.), care, la rândul lor, determină în cazul când CHT ≤ 0,5 – o secetă puternică şi foarte
particularităţile fiziologice ale plantei (cum ar fi soiul puternică. Durata secetelor în Moldova variază de la
şi faza de vegetaţie, gradul de rezistenţă la uscăciune), câteva zile până la câteva luni, poate chiar până la
precum şi factorii ce evidenţiază influenţa antropică câţiva ani (de ex., seceta continuă din 1945, 1946 şi
asupra mediului (starea terenului şi agrotehnica folosi- 1947). Consecinţele secetei depind atât de gradul de
tă care pot duce la epuizarea apei din sol). intensitate, perioada şi durata de acţiune, cât şi de
După intensitate, se deosebesc mai multe tipuri de suprafaţa afectată. Reieşind din cele expuse, în con-
secete (7, 8, 10, 11): foarte puternice, puternice, mode- diţiile Republicii Moldova, pe parcursul perioadei de
rate, slabe. vegetaţie a cartofului, în fiecare an apar fenomene de
Secete foarte puternice se semnalează în anii când secetă de diferită durată şi intensitate. Din punct de
în perioada de vegetaţie cad mai puţin de 50% din vedere agronomic, stresul hidric se instalează atunci
normă, iar temperatura medie a aerului depăşeşte când necesităţile plantelor în asigurarea cu apă de-
media climatică cu 3–4oC. Secete puternice se înregis- păşesc rezervele existente în mediu (Petcu, 2008).
trează atunci când cantitatea de precipitaţii constituie Din aceste considerente, nu se recomandă cultivarea
60–70% din normă, iar temperatura medie a aerului în cartofului fără asigurarea irigării.
această perioadă depăşeşte norma cu 2oC. Secete mode- Spre deosebire de alte calamităţi naturale, secetele
rate se semnalează în anii când cad 70–80% din norma reprezintă un proces treptat cu consecinţe negative de
de precipitaţii, iar temperaturile sunt cu 1,0–1,5oC mai lungă durată. În consecinţă, pot suferi de foame zeci
ridicate. şi sute de mii de oameni. De aceea, după estimările
Intensitatea secetelor este influenţată şi determi- pierderilor materiale (22%), secetele în lume cedea-
nată de factorii naturali şi umani, care participă cu o ză doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul
pondere diferenţiată, în funcţie de anotimp, la faza de social acest fenomen nu are asemănare. În Republica
vegetaţie şi lucrările agrotehnice etc. Moldova secetelor le revine 12,5% din numărul total
Monitorizările climei arată că deficitul de precipi- de calamităţi (7-8).

REZULTATE
ŞI DISCUŢII

Impactul schimbărilor cli-


matice şi oportunităţi în pro-
ducerea cartofului:
 creşte efectul > CO2 care sti-
mulează creşterea > tempera-
turii;
 perioada de vegetaţie mai
lungă, posibilităţi de obţinere a
două recolte pe an;
 producerea seminţei mai ca-
litative în cultura a doua;
 creşterea costurilor de păs-
trare a cartofului din cultura
de primăvară;
 reducerea costurilor de păstra-
re a cartofului din cultura a doua;
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  49


utilizarea mai ineficientă a apei din cauza evapo- fără asigurarea irigării. Impactul irigării este foarte mare
rării mai intensive; şi se manifestă prin creşterea mai rapidă şi uniformă a

tuberculii cresc mai mari, ceea ce se asociază cu plantelor, formarea mai viguroasă a foliajului, reducerea
sporirea recoltei; temperaturii în aer şi în sol. Productivitatea medie a car-

creşte procentul de vitamina C, amidon şi substan- tofului, în funcţie de soi şi zona de cultivare, în condiţii
ţă uscată; de irigare şi fără irigare, variază între 50 şi 150%.

scade nivelul de proteine, nitraţi, Mg, Zn; În cazul respectării tehnologiei de cultivare în con-

creşte nivelul de CO2 care contirbuie la majorarea diţii de irigare, recoltele de cartof variază, în funcţie de
conţinutului de substanţă solidă şi amidon >SU > soi, între 35 şi 60 t/ha. În anii mai bogaţi în precipita-
T: < SU; ţii, soiurile performante înregistrează o recoltă de peste

se obţin mai mulţi tuberculi cu goluri în interior; 30 t/ha fără irigare (tab. 2).

dereglări fiziologice ale plantelor, apariţia petelor Reieşind din datele expuse în tabelul 2, constatăm
ruginii în tuberculi; că zona de Nord a Republicii Moldova este cea mai fa-

mai mulţi tuberculi încolţesc în sol şi se deformea- vorabilă pentru cultivarea cartofului, iar aplicarea irigă-
ză; rii contribuie la sporirea recoltei în toate zonele. Ţinând

pierderea mai timpurie a capacităţii de încolţire a cont de unele calcule prealabile ale producţiei obţinute,
tuberculilor (degenerarea ecologică); raportată la costurile de cultivare, putem remarca că re-

verile şi iernile calde scurtează perioada de păs- coltele de cartof mai mici de 20 t/ha nu sunt profitabi-
trare; le, astfel că producerea cartofului în Republica Moldova

mai mulţi tuberculi atacaţi de putregaiul uscat. trebuie să fie organizată numai în condiţii de irigare. Mai
mult decât atât, recoltele mai mici au şi o calitate mai
Boli şi dăunători: joasă a tuberculilor (mai mici în diametru, mai defor-
 mai mulţi dăunători în sol, din cauza cărora se maţi etc.). Efectul irigării este şi mai evident atunci când
reduce efectul rotaţiei culturii; se resimte un deficit de apă în sol şi în atmosferă. Apli-
 apariţia mai timpurie a manei şi a altor boli. Mai carea irigării joacă un rol important nu numai în aprovi-
multe afide, tripşi, sârmari, nematoze, viroze etc.; zionarea plantelor cu apă, dar şi în optimizarea tempe-
 creşterea impactului putregaiului brun, inelar, raturii aerului, îndeosebi a solului. Cultivarea cartofului
umed şi uscat (Erwinia, Pentobacterium, Dickeya în condiţii fără irigare sau irigare insuficientă duce nu
increae şi Fusarium spp.); numai la reducerea recoltei, dar şi la diminuarea sem-
 apariţia mai timpurie a gândacului de Colorado, nificativă a calităţii. În plus, recoltele mai mici au şi o
migrarea şi prezenţa lui mai mare în zonele de calitate mai joasă a tuberculilor (mai mici în diametru,
Nord. creşte numărul tuberculilor mărunţi şi deformaţi etc.).
În cazul temperaturilor ridicate, în planta de cartof
Stresurile temporare sau de lungă durată provoacă au loc procese şi modificări biochimice şi fiziologi-
un şir de schimbări morfologice, fiziologice şi biochimice ce majore, uneori ireversibile, care pun în pericol viaţa
în plante, care afectează creşterea şi dezvoltarea lor şi plantelor şi producţia (17). În urma experienţelor (18)
pot reduce esenţial productivitatea şi calitatea carto- efectuate s-a constatat că reacţia cartofului la tempera-
fului (17). turile ridicate depinde atât de faza de dezvoltare, cât şi
În ansamblu, temperaturile ridicate şi lipsa apei de particularităţile biologice ale soiului. Temperaturile
din sol şi aer afectează puternic culturile de cartof ridicate din prima parte a perioadei de vegetaţie au o
în cele mai importante fenofaze pentru acumularea influenţă negativă asupra culturii.


producţiei. Din punct de vedere agronomic, stresul hi- La temperaturi ridicate, în condiţii de secetă,
dric se instalează atunci când necesităţile plantelor în temperatura frunzelor creşte cu mult comparativ cu
asigurarea cu apă depăşesc rezervele existente. Irigarea
plantaţiilor este una din condiţiile de bază pentru di-
cea a aerului, moment în care stomatele se închid,
procesul de transpiraţie se întrerupe, frunzele se
pomicultură
minuarea impactului negativ al secetelor. De fapt, cul- ofilesc şi nu se mai produce fotosinteza. Respiraţia
tivarea cu succes a cartofului nici nu poate fi concepută părţii aeriene creşte în aşa măsură, încât duce

Tabelul 2
Productivitatea cartofului în funcţie de zonele de cultivare în condiţii
de irigare şi fără irigare
Productivitatea medie, t/ha
zona de Nord zona de Centru zona de Sud
Grupa de maturitate a soiului
irigare fără irigare irigare fără irigare irigare fără irigare
Soiuri extratimpurii-timpurii 35-55 20-34 30-45 18-26 27-44 14-22
Soiuri semitimpurii-medii 37-60 24-36 32-46 17- 27 24-36 12-18
Soiuri semitardive-tardive 36-54 22-35 24-33 12-18 16-22 4-12
50  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

la consumarea aproape în totalitate a hidraţilor lor şi prelungesc perioada de formare a tuberculilor.


de carbon formaţi. Ca urmare, stagnează formarea Temperaturile ridicate şi deficitul de apă măresc rezis-
sau creşterea tuberculilor, scade rata acumulării tenţa la difuziune a frunzei, reducând rata randamen-
producţiei, greutatea medie a tuberculilor, iar la tem- tului fotosintezei.
peraturi ale solului de 24–25oC se reduce şi numă- S-a stabilit că pentru fiecare zi de secetă, producţia
rul tuberculilor formaţi în cuib, tulpinile se alungesc, scade în medie cu 500–600 kg/ha în luna iulie şi cu
suprafaţa foliară se diminuează. Tuberculii sunt mai 700–800 kg/ha în luna august. Plantele afectate de
mici, deformaţi, iar uneori chiar deshidrataţi. Deshi- secetă prezintă următoarele semne distinctive:

dratarea are loc atunci când insuficienţa de apă din - în primele faze ale dezvoltării plantele rămân
sol coincide cu perioada de creştere intensă a tuber- scunde şi capătă o culoare de verde–închis–albăstrui,
pomicultură

culilor. Totodată, s-a constatat că o importanţă mai cu nuanţe de cenuşiu;


mare pentru creşterea şi dezvoltarea cartofului o au - dacă seceta durează mai mult timp, apariţia
temperaturile din timpul nopţii (5,14). Cartoful poate următoarei fenofaze întârzie semnificativ;
înregistra recolte înalte şi la temperaturi de 30–35oC - plantele înfloresc mai repede, florile sunt avortate
pe timp de zi, dacă temperatura pe timp de noapte în faza de boboc şi cad; nu se formează baceele;
nu este mai mare de 18oC. Dacă temperatura se ridică - la orele amiezii frunzele prezintă semne de ofilire;
noaptea până la 22oC, atunci rata formării tuberculi- - începe îngălbenirea prematură a frunzelor de la
lor scade brusc, chiar dacă temperaturile nu depăşesc baza plantei;
ziua 25–27oC. Aşadar, toleranţa-reacţia cartofului la - apar o serie de boli de veştejire ca: Verticillium
încălzire este determinată mai mult de temperaturile şi Fusarium sp.;
din timpul nopţii. În lipsa umidităţii, pentru necesi- - la tuberculi apar fenomene de puire, încolţire
tăţile de transpiraţie planta foloseşte apa din tuber- falsă, filozitate etc.
culi. Aceşti tuberculi nu se mai recuperează nici la Totodată, în anii secetoşi, cu temperaturi foarte ri-
apariţia condiţiilor favorabile. Deshidratarea tubercu- dicate şi de durată, cum au fost secetele din anii 2003,
lilor şi pierderea lor în greutate se produce şi după 2007, 2011 şi 2015, recolta de cartof a fost compromisă
terminarea perioadei de vegetaţie, atunci când este în toată ţara, excepţie făcând, chiar şi în condiţii de iri-
distrusă tufa, temperatura aerului este ridicată atât gare, soiurile extratimpurii şi timpurii. De exemplu, în
ziua, cât şi noaptea, iar recoltarea întârzie. În procesul anul 2007 doar în 4 raioane din nordul ţării, unde tem-
de respiraţie în solul uscat tuberculii se pot veştezi peraturile în perioada de vegetaţie au fost mai blânde,
usor. Pentru evitarea pierderilor la recoltare este re- s-au obţinut recolte de cartof, însă producţia de tuber-
comandată o irigare cu circa 150–200 m3 cu 1-2 zile culi a fost sub nivelul mediu. Deficitul de apă din sol şi
înainte de recoltare. Seceta, chiar şi de scurtă durată, aer, asociat cu temperaturi ridicate, produc o serie de
are repercusiuni negative asupra culturii de cartof şi modificări fiziologice şi de calitate la tuberculi: ieşirea
a calităţii producţiei. Plantele care au fost afectate de din repaus şi încolţirea prematură, îmbătrânirea
secetă şi au trecut printr-o fază de ofilire vor resimţi fiziologică şi încolţirea filoasă, crăparea cojii, apariţia
efectul acesteia pe parcursul întregii perioade de exis- cavităţii interioare, pătarea ruginie, înnegrirea pulpei,
tenţă a lor. Seceta din prima perioadă de vegetaţie scăderea rezistenţei la păstrare.
a cartofului duce la dezvoltarea slabă a aparatu- Pe fondul unei dezvoltări reduse a foliajului în con-
lui vegetativ aerian, plantele rămân mai mici, diţii fără irigare, încă de la începutul lunii iunie
cu suprafaţa foliară redusă, ceea ce influenţează s-a înregistrat senescenţa puternică a canopiei. Seceta
negativ creşterea ulterioară a tuberculilor. La mo- severă survenită încă de la începutul formării şi dez-
mentul răsăririi, temperaturile ridicate şi deficitul voltării tuberculilor, asociată cu temperaturile ridicate,
de apă reduc ritmul de creştere a rădăcinilor. Seceta a dus la formarea creşterilor secundare ale tuberculi-
instalată după răsărirea plantelor inhibă stolonizarea lor (puirea), depreciind calitatea cartofilor. Din cauza
şi poate cauza resorbirea stolonilor, reducând astfel condiţiilor climatice excesive s-au înregistrat pierderi
numărul de tuberculi. Aceste procese sunt ireversibile, masive de producţie.
chiar dacă ulterior umiditatea şi temperatura solului În procesul de multiplicare cartoful îşi pierde din
revin la normă. Seceta şi temperaturile dintre faza capacităţile reproductive şi degenerează. Acest proces
răsăririi şi îmbobocit inhibează dezvoltarea plante- se amplifică în lipsa irigării, iar în anii secetoşi capătă

Fig. 2. Efectul temperaturilor


ridicate asupra încolţirii carto-
fului în sol

Sursa: Anca Baciu, 2013


nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  51

Tabelul 3
Impactul temperaturilor ridicate şi al deficitului de apă din perioada de vegetaţie
asupra pierderii capacităţilor reproductive ale tuberculilor, %
Elita, an obișnuit Elita, an secetos
Soiul Teren
Teren irigat Teren neirigat Teren neirigat
irigat
Riviera 2 12 8 19
Romano 4 16 11 24
Desiree 6 21 15 48

proporţii mari. Soiurile timpurii, având o perioadă de însoţite, pe parcursul perioadei de vegetaţie, de tem-
vegetaţie mai scurtă şi un ritm mai rapid de creştere, peraturi ridicate şi insolaţii puternice. Acestea depă-
sunt mai puţin expuse acestui proces, în comparaţie şeau cu mult mediile optime de creştere şi dezvoltare
cu soiurile tardive. După un an cu temperaturi ridicate a plantelor de cartof şi a unor specii de legume. De
păstrarea cartofului devine mai dificilă din cauza ieşirii exemplu, morcovul şi varza cresc şi se dezvoltă bine la
tuberculilor din repaus şi încolţirii lor toamna în depo- temperaturi de 18–22oC, cartoful – la 18–24oC. Tempe-
zite, în scurt timp după recoltare. raturile înregistrate în perioada de vegetaţie în aceşti
În astfel de ani compromiterea recoltei a fost pro- ani au depăşit valori de 35oC. Intensitatea mare a
vocată de veştezirea puternică cauzată de atacul Fu- radiaţiei solare a produs arsuri ale frunzelor şi a
sarium sp., aplicărea incorectă a irigaţiei (sporadic şi provocat fenomenul de degenerare fiziologică (clima-
în zile cu temperaturi ridicate), utilizarea soiurilor tică) a tuberculilor. În acelaşi timp, insolaţia puter-
medii şi semitardive, mai ales în zonele de Sud şi de nică a cauzat arsuri fructelor expuse direct acţiunii
Centru ale republicii, şi a categoriilor inferioare ale razelor solare, precum şi altor culturi (tomate, ardei,
materialului de plantat. Nerescpectarea asolamen- vinete, pepene verde, pepene galben, măr, struguri) etc.
tului conduce la amplificarea atacurilor, care se ma- Ca urmare, aceste fructe, uneori până la ¼ din numă-
nifestă iniţial prin veştezirea tufei, în mijlocul sezo- rul total, au fost grav afectate, deshidratate şi, în fi-
nului, în perioada iniţierii şi formării tuberculilor, iar nal, aruncate. Ulterior fructele fără arsuri vizibile, doar
mai târziu prin apariţia putregaiului uscat la baza înfierbântate, sunt predispuse proceselor de putrezire
tuberculului (punctul unirii tuberculului cu stolonul). a ţesuturilor sau maceraţiei. Seceta care durează mai
În urma monitorizării cu atenţie a creşterii şi dez- mult de 10 zile, însoţită de temperaturi ridicate, duce la
voltării plantelor în perioada de vegetaţie pe parcursul dezvoltarea putregaiului la cartof, cauzată de Fusarium
ultimelor patru secete mari (2003, 2007, 2011, 2015) sp., iar la tomate şi ardei se dezvoltă putregaiul din vâr-
s-a constatat că plantele sunt afectate nu doar din ful fructelor. Pentru producţia de cartof, temperaturile
cauza deficitului de apă. Plantele de cartof şi legumele ridicate din sol sunt mult mai periculoase decât cele
se cultivă pe terenuri irigate, iar deficitul de apă din din aer. După răsărirea plantelor, temperaturile ridi-
sol poate fi resimţit pe durata temperaturilor ridicate. cate ale solului duc la întârzierea procesului de tu-


În realitate, absenţa precipitaţiilor poate fi înregistra- berizare. Dacă temperatura solului depăşeşte 27–30°C
tă pe parcursul întregului an, la fel ca şi fenomenele şi umiditatea din sol este redusă, în timpul creşte-

pomicultură
de uscăciune şi secetă, ceea ce are un impact nega- rii tuberculilor se măreşte semnificativ şi procentul de
tiv asupra agriculturii. Pornind de la aceste dezidera- tuberculi puiţi, deformaţi şi cu încolţire falsă (Hooker,
te, am ajuns la concluzia că secetele în cauză au fost 1981, Lught, 1960, Bodlaender et al. 1964).

Tabelul 4
Gradul de atac al tuberculilor de cartof de Fusarium oxysporum şi F. solani.
în anii secetoşi, în comparaţie cu anii precedenţi

Ani secetoși în raport Numărul de soiuri Numărul și % de soiuri atacate Diapazonul gra-
cu anii precedenţi testate dului de atac, %
Numărul %
2003/2002 43/43 11/2 25/4,6 5-32/2-4
2007/2006 39/39 9/1 23/2,5 8-25/3
2011/2010 37/35 7/2 20/5,7 4-52/2-6
2015/2014 35/36 6/2 17/5,5 3-30/3-4
52  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

În plantaţiile de culturi legumicole şi cartofi, variază atât în funcţie de perioadele de timp, cât şi
cu goluri, sau în plantaţiile tardive slab dezvoltate, de fenofazele de creştere şi dezvoltare a plantei de
temperatura solului la suprafaţă s-a ridicat până la cartof, impun noi abordări la nivelul producătorilor
55–60oC (tab. 4). La astfel de temperaturi ale solului de cartof, dar şi al cercetătorilor. Apar permanent noi
nu cresc nici buruienile, nemaivorbind de plantele provocări legate de adaptabilitatea la noile condiţii
de cultură. Acest pericol persistă, mai ales, la plan- climatice şi la eficienţa utilizării imputurilor de că-
tarea târzie a cartofului, practicată de unii produ- tre diferite tipuri de genotipuri. Conform multiplelor
cători din considerente că va fi recoltat mai târziu cercetări ştiinţifice efectuate şi proiecţiilor interna-

şi cartoful se va păstra o perioadă mai îndelungată. ţionale, s-a constatat că odată cu creşterea tempe-
Ţinând cont de profilarea terenului în timpul plan- raturilor potenţialul global al producţiei de cartof va
pomicultură

tării şi formarea biloanelor până la răsărirea plante- scădea cu 18–32%. Însă dacă se vor lua măsuri de
lor, razele solare puternice din luna mai şi, parţial, adaptabilitate, această diminuare va fi de două ori
din luna iunie vor ataca suprafaţa profilată a plan- mai mică (18,19). Tot mai acute devin problemele
taţiei sub un unghi mai mare, temperaturile la su- de schimbare a accentelor la efectuarea măsurilor
prafaţa solului şi în bilon ajungând la cote majore. tehnologice, examinarea şi modificarea termenelor
Aceasta duce în mod iminent la reţinerea creşterii tradiţionale de executare a unor lucrări de bază
şi dezvoltării plantelor, dereglarea proceselor fizio- (asolament, pregătirea terenului, plantat, recoltat)
logice, apariţia petelor ruginii şi a golurilor în pulpă, prin transfer din primăvară în toamna anului pre-
iar uneori are loc deshidratarea tuberculilor aflaţi cedent al lucrărilor de profilare a terenului, pentru a
în creştere. diminua efectul de stres termohidric. Predicţiile pri-
Evidenţa temperaturii solului a fost efectuată în vind limitarea consumului de apă în agricultură
câmpul de cartof plantat cu tuberculi încolţiţi ale so- şi creşterea temperaturilor impun nu numai schim-
iului timpuriu Impala, tipul de sol – ciornoziom obiş- bări esenţiale în managementul de fermă, dar şi
nuit cu un conţinut de humus de 3,2%. Rezultatele în obiectivele de ameliorare genetică, deoarece
obţinute demonstrează că atunci când canopia este resursele genetice sunt considerate drept unii din
bine dezvoltată şi acoperă rapid suprafaţa terenului, pilonii de bază în soluţionarea multiplelor aspecte
temperatura la suprafaţa solului este cu aproximativ legate de rezistenţă/toleranţă.
8–9o mai mică comparativ cu temperatura aerului. Şi Pentru diminuarea impactului negativ, a deficitului
invers, temperatura solului creşte odată cu reducerea mare de umiditate în sol şi aer, creşterea rezistenţei
suprafeţei frunzelor şi apariţia golurilor supuse ata- culturilor de cartof în condiţiile unui regim termic
cului direct al razelor solare. Reglarea temperaturii înalt şi iradiere, se impun lucrări de ameliorare a car-
solului are loc şi sub influenţa irigării, or un teren cu tofului, cum ar fi utilizarea surcelor sălbatice, a mar-
cartof acoperit şi umed se încălzeşte mai lent în com- cherilor genetici cantitativi şi calitativi, care să con-
paraţie cu un teren uscat şi cu goluri. Plantaţiile de tribuie la obţinerea unor soiuri şi hibrizi cu un sistem
cartof cu o canopie dezvoltată rapid şi viguros sunt radicular mai bine dezvoltat, cu un grad mai eficient de
mai bine protejate de buruieni, deoarece acestea sunt utilizare a apei şi a substanţelor nutritive, cerinţe mai
umbrite şi înăbuşite totalmente de tufele cartofului. reduse pentru nutriţie şi apă.
De exemplu, conform rezultatelor obţinute, masa şi De asemenea, e necesar să se efectueze:
numărul buruienilor într-un câmp cu foliaj de circa 30 * utilizarea soiurilor timpurii cu un ritm rapid de
mii m2 sunt de 2-3 ori mai mare decât într-un câmp creştere, iniţiere şi formare a tuberculilor;
totalmente acoperit de foliaj. * pregătirea terenului din toamnă, tăierea biloane-
lor;
MĂSURILE DE ATENUARE, COMBATERE * utilizarea materialului săditor calitativ, certificat,
ŞI ADAPTARE LA TEMPERATURI de categorii superioare, nu mai jos de categoria biolo-
RIDICATE ŞI SECETĂ gică clasa A;
* încolţirea şi înrădăcinarea tuberculilor;
Problemele complexe, generate de schimbările * plantarea timpurie, cu tuberculi încolţiţi, în biloane
climatice ce se manifestă nu doar prin valori medii realizate din toamnă, permite începutul acesteia cu 10-
anormale ale parametrilor, dar şi prin distribuţii care 12 zile mai devreme şi plasarea perioadei de vegetaţie

Tabelul 5
Temperatura solului în câmpul de cartof, în funcţie de nivelul de dezvoltare a foliajului,
în condiţii de irigare la temperatura aerului de 28–30oC
Temperatura colului, oC
Varianta
la suprafaţă la adâncimea de 5 cm la adâncimea de 10 cm
Sol neacoperit 47– 5 35–37 28–30
Foliaj cu suprafaţa de 30 mii m2 25–27 24–26 23–25
Foliaj cu suprafaţa de 35 mii m2 23–25 21–22 20–21
Foliaj cu suprafaţa de 40 mii m2 21–22 19–21 18–20
Foliaj cu suprafaţa de 45 mii m2 19–21 18–20 17–19
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  53

spre condiţii mai favorabile (temperaturi mai mici, zile CZU: 664.3:635.621
mai lungi);
* respectarea rotaţiei culturilor, cu revenirea carto-
fului pe acelaşi teren nu mai frecvent de o dată la 3-4
ani;
SEMINŢELE DE STRUGURI 
* utilizarea celei de-a doua culturi pentru reprodu-
cerea cartofului sănatos şi îmbunătăţirea calităţilor şi
condiţiilor de păstrare;
MATERIE PRIMĂ RENTABILĂ
* respectarea acestor şi a altor măsuri vor reduce
considerabil impactul negativ al schimbărilor climati- PENTRU PRODUCEREA
ce, va îmbunătăţi adaptarea culturii, va spori producti-
vitatea şi calitatea tuberculilor. CO2EXTRACTELOR
Ludmila ODOBESCU, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul
BIBLIOGRAFIE Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare

1. Baciu A. Comportarea unor soiuri românești de cartof la stresul hi- REZUMAT. Seminţele de struguri sunt o sursă im-
dric. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
2. Bărăscu N., Donescu V., Ianoși M. Efectele condiţiilor climatice extre- portantă de substanţe liposolubile care ar putea fi extra-
me asupra producţiei și calităţii unor soiuri de cartof în anul 2012. Cartoful se atât prin metodele tradiţionale, cât şi prin metoda de
în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013. CO2-extracţie.
3. Bodlaender K., Lught C., Marinus J. The introduction of second-grow
in potato tubers. Potato Jurnal, Vol. 7, 1964. Avantajele utilizării fluidului supercritic CO2 în calita-
4. Bodlaender K. B.A. (1963) Influence of temperature, radiation and te de solvent: nu este toxic, se separă uşor, are potenţial
photoperiod in development and yield. In: The Growth of the Potato (Ed. de reciclare, este neinflamabil, se solvatează slab, pose-
by J.D. Ivins and F.L. Milthorpe), p.199–210. Butterworth, London.
5. Burton W.G. (1996) Yield and content of dry matter: 1-The un- dă viteze de difuzie mari, simplitatea verificării proprie-
derlying physiological processes. In: The Potato (ed. by W.G. Burton), tăţilor, transfer bun de masă, este ieſtin.
p. 84–155. Longman Scientific & Technical, Essex, England. În acest articol sunt prezentate informaţii cu referire
6. Chiru S., Olteanu G. Direcţii de cercetare abordate în România și
pe plan mondial la cultura cartofului. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, la beneficiile seminţelor de struguri şi extracţia cu dioxid
2, 2013. de carbon în stare supercritică.
7. Climate change, impacts and vulnertability in Europe 2012.
8. Corobov R., Nicolenco A. New projection of Moldova’s climate chan-
ge in XXI century. In: Corobov R. (Ed.) Moldova’s climate change in XXI
CUVINTECHEIE: seminţe de struguri, CO2-extracţia super-
century: the projection of changes, impacts, and responses, Chișinau, Elan critică, ulei, indice de aciditate, indice de peroxid, acizi
Poligraf, 2004. graşi.
9. Daradur M., Cazac V., Mihailescu C., Boian I. Monitoringul climatic și
secetele. Chișinău, S. n.,  2007 ( Tipogr. „Tanavius” SRL), 184 p.


10. Дарадур М.И. Изменчивость и оценки риска  экстрeмальных INTRODUCERE
условий увлажнения. А.Н.  Респ. Молдова.  Ин-т географии. Кишинэу,

tehnologii alimentare
2005, 198 с.
11. Duca Gh. și al. Seceta și metode de minimalizare a consecinţelor
Metoda extracţiei cu CO2 supercritic permite obţinerea
nefaste. Chișinău, 2007. de extracte sub forma lor cea mai naturală. CO2-extractele
12. Hazardurile naturale/aut. coord.: Valeriu Cazac, Ilie Boian, Nina sunt uleiuri obţinute printr-un procedeu tehnologic de ul-
Volontir; red. șt. coord.: Ilie Boian. Chișinău, Editura Știinţa,  2008, 208 p. timă generaţie, absolut ecologic, fară pierderea, degrada-
13. Лассе Г.Ф. Климат Молдавской ССР. Гидрометеоиздат, rea sau alterarea compuşilor.
Ленинград, 1978, 375 c.
14. Leah T., Cerbari V. Eroziunea solurilor – factor de intensificare a Avantajele utilizării fluidului supercritic CO2 în calitate
consecinţelor secetelor. In: Proceeding of the National Conference Secete- de solvent: nu este toxic, se separă uşor, are potenţial de
le: pronosticarea și atenuarea consecinţelor. Chișinău, 2000. reciclare, este neinflamabil, se solvatează slab, posedă vi-
15. Mihailescu C. Clima și hazardurile Moldovei – evoluţia, starea, pre- teze de difuzie mari, simplitatea verificării proprietăţilor,
dicţia. Chișinău, Editura Licorn, 2004, 192 p.
16. Minhas J.S. and Devendra Kumar (2005). Tuberization in heat to-
transfer bun de masă, este ieſtin.
lerant hybrid HT/92-621 under controlled temperature conditions. Potato
Journal, 32:195-196. Seminţele de struguri
17. Olteanu G., Chiru S., Ianoși M. Anomalii climatice în anul 2012 în
zona Brașov. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013. Seminţele se formează prin dezvoltarea ovulelor în
18. Schimbările climatice în Republica Moldova. Impactul socioecono-
mic și opţiunile de politici pentru adaptare. Raportul naţional de dezvolta- urma fecundării. Ocupă centrul bobului. În fiecare se pot
re umană în Moldova, 2009 – 2010, PNUD, 2009. afla câte 1-4 seminţe, în funcţie de numărul ovulelor fe-
19. Therivel R., Ross B. Cumulative effects assessment: Does scale mat- cundate. De regulă, atestăm câte 2-3 seminţe. La soiurile
ter? Environmental Impact Assessment Review 27:365–385, 2007. apirene seminţele lipsesc, deoarece la acestea ovarul se
20. A. Wahid, S. Gelani M. Ashraf, and M.R. Foolad. Heat Tolerance in
Plants: An Overview, Environmental and Experimental Botany, Vol. 61,
dezvoltă fără fecundare.
No 3, 2007, p. 199–223. Seminţele conţin două tegumente, unul intern şi altul
21. Rykaczewska K. The impact of high temperature during growing extern (acoperite cu cuticulă), endosperm şi embrion. En-
season on potato cultivars with different response to environmental dospermul este format din celule bogate în ulei şi aleuronă.
stresses. American journal of plant sciences, 2013, 4, 2386-2393. Seminţele de struguri constituie 2–6% din masa fruc-
22. Hijmans R.J. The effect of climate change on global potato produc-
tion. America Journal of Potato Researche (2003) 80:271-280. tului şi 1–4% din masa ciorchinilor, în funcţie de soiul vi-
23. Petcu, Elena. Impactul schimbărilor climatice asupra plantelor: se- ţei-de-vie. Masa conţinutului mediu de seminţe din tesco-
ceta. Editura Domino, 2008. vină constituie 20–25%.
54  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 1
Compoziţia chimică a seminţelor
Substanţe componente % Substanţe componente %
Apă
30–40 Proteine 0,2–0,5
Pentozani
4–5 Substanţe minerale 1–2
Tanin
3–7 Uleiuri 8–10
Polipeptide
0,5–2,0 Celuloză 44–57

tehnologii alimentare

În tescovina de struguri uscaţi se află 40–65% de se- jit şi copt. El mai este întrebuinţat în industria cosmetică
minţe cu un conţinut de 12–22% de ulei. Aceste seminţe la fabricarea loţiunilor utilizate în tratamentul arsurilor
sunt considerate drept materie primă valoroasă pentru solare, a produselor pentru îngrijirea părului, a cremelor
prelucrare [1]. pentru igiena corporală, a balsamurilor de buze şi a cre-
Seminţele de struguri prezintă o sursă valoroasă de melor pentru mâini.
materie primă secundară obţinută la prelucrarea struguri- Totodată, uleiul din seminţe de struguri este benefic şi
lor şi sunt destinate preponderent pentru obţinerea uleiu- pentru sănătate. El conţine nutrienţi benefici care prote-
lui tehnic şi alimentar, a enocoloranţilor şi antioxidanţilor jează pielea împotriva radiaţiilor UV (ultraviolete) dăună-
naturali. toare. Ajută la corecţia şi diminuarea efectelor punctelor
În Republica Moldova se produc anual 2,0–2,5 mii tone de îmbătrânire şi ale pielii pigmentate, cauzate de razele
de seminţe de struguri [2]. ultraviolete. Consumul regulat de ulei din seminţe de stru-
guri protejează pielea împotriva arsurilor solare.
Ulei din seminţe de struguri Uleiul din seminţe de struguri este bogat în acid li-
noleic, care contribuie la reducerea diferitor complicaţii
În funcţie de soi şi regiunea de cultivare a strugurilor, asociate cu diabetul.
conţinutul de ulei în seminţe (calculat la subst. uscată) va- În farmaceutică acest ulei se utilizează datorită efectu-
riază de la 9,5 până la 20,0%. Deci, se pot produce de la lui său citoprotector şi de regenerare a plăgilor, ceea ce se
190 până la 512 tone de ulei din seminţe de struguri, care datorează prezenţei în componenţa sa a compuşilor activi,
e solicitat pe piaţa occidentală la un preţ de cca $70 per kg. predecesori ai prostoglandinelor, tocoferolilor şi acizilor
Conform datelor din literatura ştiinţifică, din soiurile graşi nesaturaţi. Studiile comparative efectuate au evi-
roşii se obţine mai puţin ulei decât din cele albe. denţiat regenerarea şi epitelizarea mai precoce a plăgilor
Uleiul din seminţe de struguri constituie o materie pri- tratate cu ulei din seminţe de struguri comparativ cu por-
mă preţioasă pentru industria alimentară, farmaceutică şi ţiunile netratate [6, 7].
cosmetică [3]. Acesta conţine cantităţi însemnate de acizi
graşi nesaturaţi esenţiali, vitaminele E şi C, minerale pre- MATERIALE ŞI METODE
cum zinc, cupru şi seleniu.
Dar cel mai important este că uleiul din seminţe de Calitatea uleiurilor vegetale poate fi determinată în
struguri conţine cantităţi mari de antioxidanţi puternici baza efectuării unor analize de laborator, fiind utilizate
– procyanidine, resveratrol. Aceşti antioxidanţi sunt unii metodele fizico-chimice, şi anume: indicele de aciditate,
dintre cei mai puternici, cunoscuţi în prezent, şi au efecte indicele de peroxid şi conţinutul de acizi graşi în ulei.
majore în procesul antiaeging (de antiîmbătrânire).
Tot complexul biochimic şi energetic contribuie masiv Metode de obţinere a uleiurilor
la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate, fiind un
catalizator şi cofactor excelent în universul metabolic şi În funcţie de conţinutul de substanţe lipidice prezen-
energetic al celulei vii [4]. te în seminţele de oleaginoase, extracţia uleiului se poate
Uleiul alimentar din struguri are o compoziţie bio- face prin presare la rece sau la cald ori prin extracţie cu
logic activă, conţine vitamine şi poate servi ca sursă de solvenţi organici.
bioflavonoizi, fiind utilizat în calitate de aditiv alimentar. Uleiurile presate la rece sunt obţinute prin expune-
El poate fi folosit la fabricarea salatelor, conservelor, obţi- rea materialului vegetal la presiune înaltă, doar cu aju-
nerea margarinelor, poate înlocui uleiul de măsline. Uleiul torul proceselor mecanice – decorticarea şi presarea, fără
de calitate superioară se utilizează în scopuri curative şi utilizarea tratamentului termic sau a solvenţilor. Aceste
dietetice [5]. uleiuri pot fi purificate prin decantare, filtrare sau centri-
fugare.
Beneficiile pentru sănătate ale uleiului În cazul presării la cald, încălzirea materiei prime va
din seminţe de struguri influenţa modificarea vâscozităţii uleiului care va contri-
bui la fluidificarea acestuia şi la obţinerea unui randament
Acest ulei este extras din seminţele a diverse tipuri de mai mare. În schimb, sub acţiunea căldurii degradează
struguri, în special soiuri pentru vin. El are o aromă plăcu- aroma şi culoarea uleiului, diminuându-se totodată şi va-
tă, uşoară, gust de nucă, fiind unul dintre cele mai prefera- loarea nutritivă a acestuia [8].
te uleiuri utilizate de oameni. Extracţia cu solvenţi volatili se face prin separarea
De asemenea, uleiul dat este folosit în scopuri culinare, compuşilor liposolubili dintr-un amestec datorită diferen-
pentru prepararea sosurilor, în salate, la marinare, la pră- ţei dintre solubilitatea acestora într-un solvent selectiv.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  55

Tabelul 2
Analiza comparativă a diferitor metode de obţinere a uleiurilor
Metoda de Avantaje privind Dezavantaje privind
extracţie calitatea randamentul calitatea randamentul
lipsa solvenţilor solvent reutilizabil
instalaţie scumpă
Extracţia cu CO2 periculoşi; aproape la infinit,
- pentru a atinge faza
supercritic temperaturi joase; CO2 se adaptează la
supercritică a CO2
metodă ecologică orice materie primă
Extracţia prin temperaturi joase; oxidare rapidă la utilaj şi braţe de
-
presare la rece metodă ecologică contactul cu aerul muncă costisitoare
durata procesului
mai rentabilă decât utilizarea
Extracţia cu temperaturi joase îndelungată;
alte metode solvenţilor
solvenţi solventul trebuie
periculoşi (toxici)
deseori reînnoit

Unul dintre cei mai utilizaţi solvenţi, hexanul, posedă o ca) şi dimensiunea particulelor, dar şi de concentraţia iniţi-
mare putere de dizolvare şi poate fi uşor eliminat datorită ală de ulei în materia primă vegetală, metoda de pretratare
volatilităţii sale sporite. Pe de o parte, se obţine uleiul, ce- (de exemplu, uscare), caracteristicile fizice (porozitatea, den-
rurile şi pigmenţii, iar pe de alta – solventul care urmează sitatea, dimensiunea particulelor de distribuţie) [13],
să fie reutilizat [9]. Extracţia are loc într-un echipament de înaltă presiu-
Substanţele liposolubile trec în soluţie, dar în şrot ră- ne, unde solventul supercritic, fiind pus în circulaţie de o
mâne o proporţie nesemnificativă de solvent, astfel încât pompă, intră în contact cu materia primă mărunţită care
recuperarea acestuia atinge deseori 94–96% din cantita- este plasată în extractor. Compuşii extraşi sunt dizolvaţi
tea iniţială. Materia primă degresată este menţinută la în CO2 sub formă de lichid. Solventul supercritic saturat cu
vapori de apă, fiind ulterior utilizată în alte domenii (com- produsul extras este adus la condiţiile atmosferice unde
postare) [8]. revine la starea gazoasă, astfel fiind separat de extractul
care rămâne în separator. Apoi el este reciclat pentru a
Metoda CO2-extracţie supercritică putea fi ulterior utilizat, fiind condensat (lichefiat) şi după
aceasta comprimat pentru a reveni la starea supercritică.
Atât extracţia cu solvenţi, cât şi metodele de presare duc Extractorul funcţionează în buclă închisă şi dioxidul de
la apariţia unor cantităţi semnificative de deşeuri. O alter- carbon este reutilizabil aproape la infinit. Raportul de CO2
nativă a acestor metode de obţinere a uleiului este CO2-ex- obţinut pe kilogram de produs extras este de 1 la 1,2 faţă
tracţia, fiind o tehnică eficientă de extracţie pentru diverse de 1 la 50 în cazul unui solvent obişnuit [14].


tipuri de biomateriale vegetale naturale, cum ar fi: plantele, Această metodă este una rapidă şi sigură, fiind mai
legumele, nucile, seminţele şi altele. În stare supercritică, avantajoasă datorită faptului că economiseşte timp, ener-

tehnologii alimentare
CO2 are proprietatea să dizolve mulţi compuşi ai ţesuturilor gie şi este nonpoluantă [15].
vii, fără a lăsa urme de produse nedorite, cum ar fi solvenţii CO2-extracţia, cu o serie de avantaje evidente, nu este
organici. Astfel, datorită absenţei reziduurilor de solvent, întotdeauna cea mai bună alegere pentru un anumit scop.
produsul acestei extracţii are o puritate mai mare. Uleiurile continuă să aibă preţuri mari în pofida randa-
Starea supercritică, fiind una dintre stările materiei mentelor ridicate. Produsul diferă puţin faţă de un altul
inexistente în natură, poate fi obţinută prin mărirea presi- obţinut printr-o metodă diferită [11].
unii şi temperaturii fluidului CO2 mai sus de punctul său În tabelul 2 sunt prezentate avantajele şi dezavantaje-
critic (75 atm şi 31°C) [10]. Datorită temperaturii scăzute le cât priveşte calitatea şi randamentul metodelor de obţi-
şi presiunii critice, CO2 este un solvent uşor de obţinut şi nere a uleiurilor [13].
totodată un solvent ideal pentru produsele naturale, deoa-
rece este evitată denaturarea acestora. REZULTATE ŞI DISCUŢII
În stare supercritică, CO2 nu este nici lichid, nici gaz, iar
acest lucru oferă o excelentă putere de extracţie, reglabilă, Caracteristicile organoleptice
la necesitate, prin varierea parametrilor de temperatură şi ale uleiurilor
presiune. Schimbările mici de presiune sau temperatură
influenţează modificarea densităţii fluidului care contri- În tabelul 3 sunt prezentate caracteristicile organo-
buie la creşterea sau scăderea solubilităţii diferitor com- leptice ale uleiului din seminţe de struguri, obţinut prin
puşi. În acest fel, utilizarea fluidelor supercritice permite câteva metode.
controlul procesului de separare a compuşilor [11, 12]. Uleiul din seminţe de struguri are un conţinut ridicat de
Proprietăţile caracteristice gazelor, cum ar fi tensiunea acid linoleic, polifenoli şi fitosteroli. Se recomandă pentru
superficială şi vâscozitatea foarte mică, permit solventului îngrijirea pielii mature ori deteriorate, previne îmbătrânirea
să pătrundă în substrat, în timp ce proprietăţile caracte- prematură a pielii, este un bun regenerator şi restructurant
ristice lichidelor, cum ar fi solubilitatea şi miscibilitatea al pielii. Este un ulei nongras, pătrunde uşor în piele, poa-
mare, îi asigură eliminarea compuşilor din substrat. te fi utilizat cu succes în curăţarea pielii sau în compoziţii
Randamentul extracţiei depinde nu numai de regimul pentru masaj. Nu lasă urme grase şi este un bun purtător de
de extracţie, temperatură şi presiune, debitul (hidrodinami- elemente active în straturile mai adânci ale pielii.
56  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 3
Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor analizate
Nr. Caracteristici
Denumirea uleiului
d/o aspect și consistenţă culoare gust și miros
opac, cu prezenţa sedimen-
Ulei din seminţe de caracteristic tipului de ulei din
tului; posedă consistenţă verde- chihlim-
1 struguri – CO2-ex- seminţe de struguri, fără miros,
omogenă, fără impurităţi bariu- deschis

tracţie gust străin și amăreală


străine
transparent, fără sediment; caracteristic tipului de ulei din
tehnologii alimentare

Ulei din seminţe de


posedă consistenţă omoge- verde- chihlim- seminţe de struguri, fără gust
2 struguri – CO2-extrac-
nă, fără impurităţi străine bariu- deschis străin și amăreală. Miros caracte-
ţie cu etanol
ristic de fermentaţie alcoolică
Ulei din seminţe de transparent; se admite o tul- caracteristic tipului de ulei din
verde- chihlim-
3 struguri presat la rece burare ușoară pentru uleiul seminţe de struguri, fără miros,
bariu- deschis
„Rovazena” SRL nerafinat gust străin și amăreală

În figurile 1, 2 şi 3 sunt prezentate mostrele de ulei


În uleiul din seminţe de struguri extras cu dioxid
obţinut prin metoda de CO2-extracţie supercritică, cu aju-
de carbon supercritic, indicele de aciditate este egal cu
torul azeotropilor şi prin presare la rece.
1,65 mg NaOH/g, însă fiind păstrat o lună la temperatu-
ra de 18–20ºC valoarea indicelui de aciditate a constituit
1,61 mg NaOH/g, iar încă peste o lună acest indice a scăzut
până la 1,56 mg NaOH/g.
Cel mai mare indice de aciditate îl are uleiul din semin-
ţe de struguri nerafinat presat la rece (1,58 mg NaOH/g), ca
urmare a faptului că uleiul a fost produs cu 6 luni în urmă,
iar indicele de aciditate a crescut concomitent, ajungând
peste 8 luni la 1,86 mg NaOH/g.
Cu toate acestea, uleiurile analizate au un indice de
aciditate foarte bun, deoarece valorile acestora sunt mai
mici decât norma pentru uleiurile alimentare stabili-
tă în Reglementarea tehnică „Uleiuri vegetale comes-
tibile”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 434 din
27 mai 2010 şi publicată la 04.06.2010 în Monitorul Oficial
Fig. 1. CO2-ex- Fig. 2. CO2-ex- Fig. 3. Ulei din se- nr. 87–90 art. 510. Această Reglementare tehnică, care
tract din seminţe tract cu etanol minţe de struguri, stabileşte cerinţe minime de calitate la comercializa-
de struguri din seminţe de alimentar, nerafinat, rea uleiurilor vegetale alimentare, stipulează că norma
struguri presat la rece, „Ro- indicelui de aciditate pentru uleiurile nerafinate este de
vazena” SRL 4,0 mg NaOH/g.
Din datele obţinute se observă că, iniţial, cel mai mic
indice de peroxid îl are uleiul din seminţe de struguri ob-
Determinarea indicelui de aciditate ţinut prin CO2-extracţie – 3,35 mmol ½ oxigen activ/kg,
şi a indicelui de peroxid în uleiul mărindu-se până la 3,75 mmol ½ oxigen activ/kg după pri-
din seminţe de struguri ma lună de păstrare la temperatura camerei şi ajungând
la 4,0 mmol ½ oxigen activ/kg la sfârşitul celei de-a doua
Indicele de aciditate a fost determinat conform GOST luni de păstrare.
5476-80 în CO2-extractele din seminţe de struguri şi semin- Contrar CO2-extractului, cel mai mare indice îl înregis-
ţe cu azeotropi, în uleiul alimentar nerafinat din seminţe de trează uleiul din seminţe de struguri obţinut prin presare
struguri obţinut prin presare la rece, fabricat şi îmbuteliat la rece – 6,43 mmol ½ oxigen activ/kg. Indicele de peroxid
la 23.04.2013 de către producătorul „Rovazena” SRL. pentru acest ulei a crescut considerabil, atingând valoarea
Indicele de peroxid în uleiul din seminţe de struguri a de 6,58 după 7 luni şi 6,73 mmol ½ oxigen activ/kg după
fost determinat conform GOST 26593-85. Datele obţinute 8 luni de păstrare.
sunt prezentate în figurile 4 şi 5. Limita indicelui de peroxid pentru uleiurile alimentare
A fost stabilit că indicele de aciditate în uleiul din se- stabilită în Reglementarea tehnică „Uleiuri vegetale co-
minţe de struguri obţinut prin CO2-extracţie cu azeotropi mestibile” pentru uleiurile nerafinate este de 10,0 mmol
este cel mai mic – 1,35 mg NaOH/g. Acest CO2-extract a ½ oxigen activ/kg.
fost păstrat la temperatura camerei (18–20ºC), iar indice- Analizând datele obţinute, putem constata că ule-
le de aciditate a scăzut timp de o lună până la 1,27 mg iul din seminţe de struguri extras prin CO2-extracţie şi
NaOH/g, atingând peste două luni valoarea de 1,18 mg prin CO2-extracţie cu etanol au un indice de peroxid
NaOH/g. Se poate afirma că, conform indicelui de aciditate, ce se încadrează în limitele stabilite, la fel şi cel ex-
degradarea uleiului are loc foarte lent. tras prin presare la rece. Acest lucru demonstrează că
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  57

Determinarea
conţinutului
de acizi graşi în ulei

Determinarea conţinutului de
acizi s-a efectuat în conformita-
te cu GOST 30418-96, la 2 probe,
şi anume la uleiul din seminţe
de struguri extras prin metoda
CO2-extracţiei şi cu ajutorul azeo-
tropilor. În calitate de substanţă
azeotropă a fost utilizat etanolul.
Având cromatograma profilului
acizilor graşi, cu ajutorul calculelor
a fost determinat conţinutul canti-
tativ de acizi graşi în uleiul din se-
minţe de struguri. Rezultatele obţi-
nute sunt prezentate în tabelul 4.
Conform datelor prezentate
Fig. 4. Evoluţia indicelui de aciditate în timpul păstrării uleiului în tabelul 4, componentul princi-
pal în uleiul de struguri obţinut
prin CO2-extracţie a fost acidul
linoleic (70,32%), urmat de aci-
dul oleic (14,43%) şi de acidul
palmitic (11,54%). În uleiul de
struguri obţinut prin metoda
CO2-extracţie cu azeotropi com-
ponentul principal a fost acidul
linoleic (69,70%), urmat de aci-
dul oleic (16,26%) şi de acidul
palmitic (10,92%). Deşi acizii
oleic, linoleic şi stearic se află în
limitele stabilite de HG 434, în
CO2-extract se găseşte o canti-
tate mai mare de acid palmitic,


iar acidul α-linolenic se află sub
formă de urme.

tehnologii alimentare
Conform HG nr. 434, uleiul
Fig. 5. Evoluţia indicelui de peroxid în timpul păstrării uleiului din seminţe de struguri face par-
te din categoria uleiurilor cu cea
CO2-extractele sunt mai stabile, uleiul obţinut prin pre- mai mare parte de masă a acidului linoleic – 58–78%. Aşa-
sare la rece este mai aproape de limita stipulată în ac- dar, CO2-extractele din seminţe de struguri analizate fac
tele normative. parte din această categorie de uleiuri.

Tabelul 4
Compoziţia acizilor graşi în uleiul din seminţe de struguri
Conţinutul în Conţinutul în uleiul
Nr. Conţinutul în
Acizi graşi CO2-extract cu de struguri conform
semn CO2-extract, %
azeotropi, % HG nr. 434
2 (C14:0) Acidul miristic urme urme <0,3
3 (C16:0) Acidul palmitic 11,54 10,92 5,5-11,0
4 (C18:0) Acidul stearic 3,71 3,12 3,0-6,5
5 (C18:1) Acidul oleic (acid ω-9) 14,43 16,26 12,0-28,0
6 (C18:2) Acidul linoleic (acid ω-6) 70,32 69,70 58,0-78,0
7 (C18:3) Acidul α-linolenic (acid ω-3) - - <1,0
∑ Ac. graşi saturaţi 15,25 14,04
∑ Ac. graşi nesaturaţi 84,75 85,96
Ac. graşi nesaturaţi/saturaţi 5,56 6,12
C18:1 / C18:2 0,2 0,23
58  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

CONCLUZII CZU: 664.641.12:006.354


1. Seminţele de struguri reprezintă o sursă valoroasă de
materie primă secundară, obţinută la prelucrarea strugurilor,
fiind destinate preponderent pentru fabricarea uleiului teh-
nic şi alimentar, a enocoloranţilor şi antioxidanţilor naturali.
FORTIFICAREA FĂINII
2. Metoda CO2-extracţie permite obţinerea uleiurilor de
înaltă calitate cu păstrarea proprietăţilor fizico-chimice.
3. Indicele de aciditate şi de peroxid al CO2-extractelor
DE GRÂU CU SUPLIMENTE
DE VITAMINE ŞI MINERALE

din seminţe de struguri se încadrează în limitele admi-


sibile – 4,0 mg NaOH/g, şi respectiv 10,0 mmol ½ oxigen
tehnologii alimentare

activ/kg, stabilite în Reglementarea tehnică „Uleiuri vege-


S. POPEL, doctor în tehnică, E. DRAGANOVA, L. PARŞACOVA,
tale comestibile” pentru uleiurile nerafinate. A. COLESNICENCO, E. PÎRGARI, J. CROPOTOVA, Institutul
4. Uleiul din seminţe de struguri reprezintă o sursă bogată Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
de acizi graşi esenţiali, absolut necesari organismului uman.
La această temă a fost realizată teza de masterat „De- ABSTRACT. Au fost efectuate cercetări privind for-
terminarea compoziţiei fizico-chimice a CO2-extractului
tificarea făinii de grâu proaspete cu fier şi vitamine în
supercritic din seminţe de struguri”.
condiţii industriale; stabilită influenţa complecşilor de
BIBLIOGRAFIE vitamine şi minerale cu diferite forme chimice ale fierului
asupra indicilor de calitate a făinii fortificate pe durata
1. Разубаев Н.И. Комплексная переработка вторичных продуктов păstrării garantate; fabricate mostrelele experimentale
виноделия. Москва, Пищевая промышленность, 1975.
2. Urîtu D., Parasca P. Tehnologia de obţinere a seminţelor de struguri. de pâine din făină fortificată şi determinaţi indicii fizico-
Buletin informativ, nr.18, 2000. chimici, microbiologici şi organoleptici ai acestora, pre-
3. Urîtu D. Tehnologia de fabricare a uleiului din seminţe de struguri.
Agricultura, nr. 2, 2001. cum şi integritatea componentelor introduse.
4. http://alimentefunctionale.com/ro/100-ml/506-ulei-seminte-de-
struguri.html CUVINTECHEIE: fortificare, suplimente de vitamine şi mi-
5. Dubăsaru N., Urîtu D., Rapcea M. Procedeu de obţinere a uleului din
seminţe de struguri. Brevet de invenţie nr.1107, 1998. nerale, fier, făină de grâu, integritate.
6. Dorobanţu P., Beceanu D. Uleiuri vegetale mai puţin utilizate în ali-
mentaţie. Lucr. știinţifice U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași, 2007.
7. Dorobanţu P., Beceanu D. Importanţa alimentară și dietetică a ule- INTRODUCERE
iurilor vegetale. Lucr. știinţifice U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași,
2007. Cea mai efectivă şi accesibilă cale de asigurare a populaţiei
8. Щербаков В.Г. Технология получения растительных масел. cu vitamine şi micronutrienţi este fortificarea suplimentară a
Москва, Изд-во «Колос», 1992, 206 с.
9. Акаева Т.К., Петрова С.Н. Основы химии и технологии получения produselor alimentare de larg consum şi de consum zilnic, în
и переработки жиров. Ч.1. Технология получения растительных масел: special a făinii şi a produselor de panificaţie cu aceste substanţe.
учеб. пособие/ гоувпо иван. Гос. хим.-технол. ун-т; Иваново, 2007, Fortificarea alimentelor nu trebuie să diminueze valoarea
124 с. ISBN 5-9616-0179-х.
10. Penchev P. Thèse en vue de l’obtention du doctorat de l’université nutritivă şi calitatea lor, dar mai ales să nu schimbe esenţi-
de Toulouse: étude des procédés d’extraction et de purification de produ- al gustul sau asimilarea altor substanţe nutritive ce se conţin
its bioactifs à partir de plantes par couplage de techniques séparatives à în ele, să nu reducă termenul de valabilitate, să nu modifi-
basses et hautes pressions, 2011. ce caracteristicile de inofensivitate a produselor. Fortificarea
11. Milan N., Sovil J. Critical review of supercritical carbon dioxide
extraction of selected oil seeds apteff, 41, 1-203 (2010) UDC: 665.3:66.061 produselor alimentare cu fier reprezintă o problemă complica-
DOI: 10.2298/apt1041105s biblid: 1450-7188 (2010) 41, 105-120. tă, întrucât acest metal cu valenţă variabilă catalizează uşor
12. Stift G., Zraidi A., Lelley T. Development and characterization of procesele oxidative, în special procesele de oxidare-peroxidare
microsatellite markers (ssr) in Cucurbita species. Cucurbit genetics coope-
rative report 27:61-65 (2004). a lipidelor, accelerând astfel râncezirea lipidelor, degradarea
13. Supercritical carbon dioxide (SC-CO2) as a clean technology for făinii la păstrare şi distrugerea unui şir de vitamine [1].
palm kernel oil extraction. Journal biochem. Tech. (2009) 1(3):75-78 ISSN: Există o gamă largă de suplimente de vitamine şi minerale
0974-2328.
14. Kubátová A., Jansen B., Vaudoisot J.F., Hawthorne S.B. Journal of
pentru fortificarea făinii şi produselor de panificaţie. Cel mai
chromatography, thermodynamic and kinetic model for the extraction of frecvent în calitate de sursă de fier se utilizează: fierul electro-
essential oil from savory and polycyclic aromatic hydrocarbons from soil litic Fe0, sulfatul de Fe2+ monohidrat FeSO4·H2O, sulfatul de Fe2+
with hot (subcritical) water and supercritical CO2, a. 975: 175-188. (2002). heptahidrat FeSO4·7H2O.
15. Vanhanen P.L., Savage G.P., Dutta P.C., Vile G. Fatty acid, tocophe-
rol and phytosterol composition of cucurbit seeds grown in Marlborough, Este cunoscut faptul că heptahidratul de fier la o umiditate
new Zealand, Lincoln University. minimă (la valori ale activităţii apei а w = 0,52) poate influenţa
16. Technology watch, wellness west, supercritical fluid extraction an lipaza şi lipoxihenaza şi iniţia oxidarea lipidelor făinii [2].
upcoming green technology, Vol. 2, issue 1, July 2005.
17. Кишковский З.Н., Скурихин И.М. Химия вина. 2-е изд., перераб. Utilizarea fierului sub această formă este nedorită, de-
и доп. Москва, Агропромиздат, 1988, 254 с. oarece poate provoca accelerarea oxidării lipidelor făinii.
18. Нилов В.И., Скурихин И.М. Химия виноделия. Москва, Scopul acestei lucrări este stabilirea influenţei complecşi-
Пищевая промышленность, 1967, 441 с. lor de vitamine şi minerale cu diferite forme chimice ale fie-
19. Родопуло А.К. Биохимия виноделия. Москва, Пищевая
промышленность, 1971, 371 с. rului asupra indicilor de calitate a făinii fortificate pe durata
perioadei de păstrare garantată.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Vavil Caragia, doctor în teh-
nică. MATERIALE ŞI METODE
Materialul a fost prezentat la 15.09.2015. Fortificarea făinii a fost efectuată în corespundere
cu recomandările [3-6], dozele propuse de producători re-
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  59

ieşind din conţinutul iniţial de fier în


făină.
Fortificarea făinii a fost realiza-
tă ţinându-se cont de satisfacerea ne-
cesităţii zilnice în fier şi vitamine a
omului matur (30–50% într-o canti-
tate de 200–250 g de pâine). Doza zil-
nică recomandată pentru adulţi: fier –
14 mg, acid folic – 200 μg, vitamina В1 –
1,4 mg, vitamina РР – 18 mg.
Pentru cercetările efectuate s-a utili-
zat făină de grâu de calitate superioară,
proaspăt măcinată la întreprinderea de
morărit din raionul Ceadâr-Lunga.
Făina a fost fortificată cu următo-
rii complecşi de vitamine şi minerale:
„Колосок-1” – Federaţia Rusă (mostra
nr. 1), „Фортамин” – Federaţia Rusă (mos-
tra nr. 2), „KAP-KOMPLEX-1” – SUA (mos-
tra nr. 3). În calitate de control (mostra nr.
4) s-a utilizat făină iniţială fără adaos de
suplimente ale complecşilor de vitamine
şi minerale.
Premixurile „Фортамин” şi „Колосок-1”
conţin următoarele componente: sulfat de
Fe2+ monohidrat FeSO4·H2O, tiamină (В1),
riboflavină (В2), piridoxină (В6), niacină Fig. 1. Umiditatea făinii cercetate pe durata perioadei de păstrare
(РР), acid folic; „KAP-KOMPLEX-1” – elec-
trolitic Feo, tiamină (В1), riboflavină (В2),
piridoxină (В6), niacină (РР), acid folic şi su-
plimentar fortificat cu zinc.
Complecşii prezentaţi sunt destinaţi
pentru vitaminizarea făinii la etapa obţine-
rii ei, precum şi pentru fortificarea făinii la
etapa frământării aluatului.


Procesul tehnologic de fortificare a făinii
include următoarele etape: cernerea, ames-

tehnologii alimentare
tecarea făinii pentru formarea lotului uni-
form, cântărirea, fortificarea cu suplimente
de vitamine şi minerale în cantitatea stabi-
lită, amestecarea făinii pentru distribuirea
uniformă a suplimentelor de vitamine şi
minerale, împachetarea în ambalaje de des-
facere, depunerea mostrelor de făină pentru
păstrarea de control.
Făina a fost păstrată în depozite indus-
triale în condiţiile mediului înconjurător pe
durata a 12 luni de păstrare garantată. Pe-
Fig. 2. Activitatea apei în făina cercetată pe durata perioadei de păstrare
riodicitatea controlului indicilor de calitate
a făinii (organoleptici, fizico-chimici şi mi-
crobiologici) – o dată la 2 luni. – instantă pentru alimentaţia copiilor, fortificată cu vitamine
şi săruri minerale [7].
REZULTATE ŞI DISCUŢII S-a stabilit că introducerea suplimentelor nu influenţează
stabilitatea microbiologică a produsului.
Conţinutul de fier în mostra de control (fierul nativ) a con- Umiditatea făinii pentru toate mostrele experimentale pe du-
stituit 12,0 mg/kg, în mostrele experimentale – 40,8–58,5 mg/ rata păstrării corespundea cerinţelor documentelor normative în
kg de făină. vigoare şi se afla la nivelul de 12,0–13,1% (fig. 1).
Pe durata perioadei de păstrare caracteristicile organolep- Activitatea apei în mostrele de făină cercetate pe durata
tice ale făinii (gust, miros, culoare) au rămas neschimbate, atât păstrării a constituit: pentru mostra de control – 0,54…0,57;
pentru mostrele de control, cât şi pentru mostrele experimen- pentru mostra nr. 1 – 0,52…0,55; pentru mostra nr. 2 –
tale. Pe parcursul efectuării cercetărilor indicii microbiologici 0,55…0,57; pentru mostra nr. 3 – 0,55…0,57 şi conform ca-
pentru toate mostrele de făină au fost practic identici şi n-au racterului de modificare, a corelat cu variaţiile umidităţii
depăşit normele în vigoare stabilite pentru făina rapid solubilă aerului (fig. 2).
60  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

aciditate a grăsimii atât pentru mostra de control,


cât şi pentru mostrele experimentale, în timp ce
valoarea lui este cu mult mai mică decât valoa-
rea limită reglementată (fig. 4). Pe parcursul a 12
luni de păstrare indicele de aciditate a grăsimii a
crescut pentru mostra de control de 2,2 ori, pen-
tru făina fortificată – de 2,0-2,3 ori, dar aceşti in-
dici nu depăşesc nivelul stabilit de CODEX STAN

152 „Făină de grâu”. Pentru mostra de control


indicele de aciditate a grăsimii nu depăşeşte 65%
tehnologii alimentare

din norma reglementată, pentru făina fortificată:


„Колосок-1” – 66%, „Фортамин” – 65%, „КАP-
KOMPLEX” – 68% din norma reglementată.
Partea de masă a acidului nicotinic pe durata
păstrării nu s-a modificat, menţinându-şi valori-
le iniţiale atât în mostra de control, cât şi în cele
experimentale.

CONCLUZII

A fost cercetată influenţa complecşilor de vi-


tamine şi minerale asupra calităţii făinii fortifi-
cate pe durata perioadei de păstrare garantată a
acesteia.
De asemenea, s-a stabilit că pe durata unui an
Fig. 3. Influenţa suplimentelor de vitamine şi minerale asupra acidităţii de păstrare indicii organoleptici şi fizico-chimici
făinii pe durata perioadei de păstrare
ai făinii nu se înrăutăţesc.
S-a depistat creşterea, la acelaşi nivel, a acidi-
tăţii făinii fortificate cu complecşi de vitamine şi
minerale şi a acidităţii în mostra de control.
Indicele de aciditate a grăsimii pe durata păs-
trării a crescut atât pentru mostra de control, cât
şi pentru mostrele experimentale, dar aceşti indici
nu depăşesc norma stabilită de CODEX STAN 152
„Făină de grâu”. Pe durata perioadei de păstrare a
făinii fortificate conţinutul de niacină (vitamina
PP) practic nu s-a schimbat.

BIBLIOGRAFIE

1. CAC/GL 09-1987 general principles for the addition


of essential nutrients to foods.
2. CODEX STAN FOR WHEAT FLOUR 152-1985.
3. Regulament Sanitar privind suplimentele alimen-
tare. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 538 din
2 septembrie 2009.
4. San PiN 2.3.2.560-96. Cerinţe igienice privind cali-
tatea și inofensivitatea materiei prime alimentare și a pro-
duselor alimentare.
5. Спиричев В.Б., Шатнюк Л.Н. Обогащение пище-
вых продуктов микронутриентами: научные принци-
пы и практические решения. Пищевая промышлен-
Fig. 4. Influenţa suplimentelor de vitamine şi minerale asupra indicelui ность, № 4, 2010.
de aciditate a grăsimii pe durata perioadei de păstrare 6. Шатнюк Л.Н., Суворов И.В. Функциональные
ингредиенты компании «Валетек» для пищевой
În procesul de păstrare s-a observat creşterea acidităţii fă- промышленности. Пищевые ингредиенты. Сырье и добавки, № 1, 2010.
7. Vitamin and mineral requirements in human nutrition: report of a
inii de la 2,7 până la 3,2-3,3o pentru toate mostrele, inclusiv joint FAO/WHO Expert Consultation. Bangkok, Thailand, 1998.
mostra de control (fig. 3). Semne de degradare a produselor
nu s-au depistat.
Valoarea indicelui de aciditate a grăsimii pentru făina de RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Ghenadie Coev, doctor în bi-
grâu, conform CODEX STAN 152, nu trebuie să depăşească ni- ologie.
velul de 50 mg КОН/100 g substanţă uscată. Materialul a fost prezentat la 25.11.2015.
În mostrele cercetate se observă o creştere a indicelui de
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  61

CZU: 637.1 Acest subiect are o importanţă deosebită şi pentru


produsele destinate copiilor, ceea ce impune un control

VIZIUNI ASUPRA CALITĂŢII riguros asupra materiei prime lactate.

MATERIALE ŞI METODE
PRODUSELOR LACTATE A fost efectuat monitoringul calităţii laptelui pentru
consum curent proaspăt selectat din gospodării ţărăneşti,
E. IORGA, doctor în chimie, E. VOITCO, T. ACHIMOVA, R. GOLUBI, pasteurizat la temperatura de +63oC timp de 30 de min. şi
S. ARNAUT, L. RABOTNICOVA, Institutul Ştiinţifico-Practic
a celui din reţeaua de comerţ fabricat la unele întreprin-
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Direcţia Tehnologii
Alimentare deri industriale din România, Federaţia Rusă, Ucraina şi
Republica Belarus. În scopul respectării confidenţialităţii
informaţiei, care ar putea cauza unele prejudicii produ-
ABSTRACT. In connection with the appearance on the
cătorilor/importatorilor, mostrele de lapte sunt codificate
market of unqualified milk products within the Scientific fără a indica numele furnizorului.
and Practical Institute of Horticulture and Food Techno- Investigaţiile de laborator s-au efectuat în baza a nouă
logy (Food Technology Directorate) were initiated Resear- indici fizico-chimici, aceştia fiind: conţinutul de grăsime,
ch and Development works to establish milk products and reziduul lactic uscat degresat, densitatea, conţinutul de
methods of detection of counterfeit them. proteine, conţinutul de lactoză, temperatura de congelare,
Physico-chemical quality indices of milk were de- conductibilitatea, pH-ul şi aciditatea titrabilă conform [5].
termined with the use of modern instrumental methods: În grăsimea lactică extrasă din mostrele de lapte s-a
Milco-Scan device (9 indices), gas liquid chromatography determinat componenţa acizilor graşi prin metoda croma-
Chrom-5 (7 fatty acids) and analytical ones. In result of tografică gaz-lichid şi utilizarea procedurii de obţinere a
the investigation was established the existence of the esterilor metilici ai acizilor graşi cu ajutorul metilatului
de sodiu [6-9].
Republic Moldova market – nonconforming drinking milk
Determinarea acizilor graşi în mostrele cercetate de
and counterfeit, both dilution method as water and sub- lapte s-a efectuat la cromatograful ,,Crom-5” cu detector
stitution of butterfat with edible vegetable fat (falsificati- de ionizare în flacără. În calitate de umplutură de coloa-
on of content). The absence of respective information on nă s-a folosit Cromaton N-AW-DMCS (0,16-0,20)x10-6m cu
the product label is assigned to the falsification of infor- depunerea fazei Reoplex-400 în cantitate de 15%.
mation category.
Condiţiile de cromatografiere:
KEYWORDS: milk quality indicators, product counterfei- - temperatura în termostatul
ting, test methods, quality monitoring, fatty acids. coloanei cromatografice – 150oC
- temperatura evaporatorului – 200oC


- temperatura detectorului – 210oC
INTRODUCERE - consumul de gaz purtător (heliu) – 30 cm3/min.

tehnologii alimentare
- consumul de aer – 350 cm3/min.
În ultimii ani volumul de produse lactate falsificate - consumul de hidrogen – 30 cm3/min.
din multe ţări a constituit 30–50% şi se presupune că şi - viteza de mişcare a benzii
în Republica Moldova s-a creat o situaţie similară atât în aparatului de înregistrare – 19 cm/oră
legătură cu lipsa unui sistem de stat privind controlul ca-
lităţii produselor lactate, cât şi în ce priveşte deficitul de Componenţa cantitativă a acizilor graşi a fost determi-
specialişti calificaţi, chemaţi să valorifice materialele şi nată prin metoda normării piscurilor, iar conţinutul fiecă-
standardele de calitate ale ţărilor comunitare [1]. rui acid gras calculat din cromatogramă a fost estimat în
Elaborarea standardelor de calitate şi a metodelor de procente, cu referinţă la suma tuturor acizilor trigliceride-
identificare a produselor alimentare falsificate, spre regret, lor grăsimii extrase din lapte.
nu a avut o abordare în cadrul unor Programe de Stat din
ţară cu implicarea instituţiilor ştiinţifice. Astfel, elaborarea REZULTATE ŞI DISCUŢII
criteriilor de autenticitate/decelare a alimentelor falsificate
şi stabilirea indicilor reprezentativi specifici, de rând cu acei În urma monitoringului s-a stabilit că, de obicei, între-
stabiliţi în standardele pentru produsele lactate, reprezintă prinderile din Moldova pun în vânzare lapte pasteurizat re-
la moment o problemă vitală şi are un impact economic şi constituit din lapte praf, ambalat în pachete din polietilenă
social semnificativ, inclusiv asupra sănătăţii populaţiei. şi recipiente din material polimer cu termenul de păstrare
Actualmente la producerea laptelui pentru comerţ de la 3 până la 4 zile. Importatorii pun în vânzare lapte ul-
întreprinderile utilizează atât lapte integral, produs la trapasteurizat în ambalaje din carton laminat cu termenul
fermele particulare ori cumpărat nemijlocit de la produ- de păstrare de la 48 de zile până la 12 luni (tab. 1).
cători, cât şi lapte praf uscat cu reconstituirea acestuia, Conform rezultatelor preventive, au fost selectate
iar produsul plasat pe piaţă trebuie să corespundă docu- patru mărci comerciale de producţie în vederea efectu-
mentaţiei normative respective [2-4]. În multe cazuri are ării investigaţiilor de laborator. Pentru a cincea mostră
loc înlocuirea grăsimii lactate cu diferite tipuri de grăsimi de studiu a fost utilizat lapte proaspăt de vacă din gos-
vegetale. Pentru consumator este important să cunoască podăriile ţărăneşti.
ce fel de lapte foloseşte în alimentaţie. Evaluarea indicilor fizico-chimici s-a efectuat conform
62  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 1
Mostre de lapte selectate din reţeaua de comerţ
Nr. Fracţia masică de Termenul de Metoda tratării
Ţara Ambalajul
mostr. grăsime, % păstrare termice
1. Moldova 1,5; 2,5; pachete de polietilen 72 ore pasteurizat
3,5 recipiente din plastic 96 ore
2. Moldova 1,5; 2,5; pachete de polietilen 72 ore pasteurizat

3,5
3,6-6,0 recipiente din plastic 96 ore
tehnologii alimentare

3. Moldova 1,5; 3,2 pachete de polietilen 72 ore pasteurizat

4. Moldova 2,5 pachete de polietilen 72 ore pasteurizat


5. Moldova 2,5 pachete de polietilen 168 ore pasteurizat
6. Moldova 1,5 pachete de polietilen 72 ore pasteurizat
3,5
7. Rusia 0,5; 1,8; cutie din carton 6 luni ultrapasteurizat
3,5 (tetrapac – 1litru)
8. Ucraina 0,5; 1,5; cutie din carton 6 luni ultrapasteurizat
2,6; 3,2 (tetrapac – 1litru) 4 luni
9. România 1,5; 3,5 cutie din carton 6 luni ultrapasteurizat
(tetrafino – 1litru)
10. Ucraina 1,5; 2,5 cutie din carton 12 luni ultrapasteurizat
3,2; 6,0 (tetrapac – 1litru)
11. Belarus 1,5; 3,1; cutie din carton 6 luni ultrapasteurizat
6,0 (tetrapac – 1litru)

Tabelul 2
Indicii fizico-chimici ai mostrelor de lapte
Norma Mostra de lapte
Indicii fizico-chimici stabilită nr. 1 nr. 7 nr. 10 nr. 2 Lapte procurat din
în DN 2,5% 1,8% 3,1% 6,0% gosp. ţăr.
Grăsimi, % 0,05-9,0 2,6 1,8 3,1 3,6 3,3
Reziduu lactic uscat >8,2 8,2 8,3 7,9 8,0 8,6
degresat,%
Densitatea, g/cm3 1,027 1,027 1,029 1,027 1,027 1,030
Proteine, % min. 28 3,1 3,0 3,0 3,0 3,2
Temperatura 55,0 53,8 55,1 52,1 53,1 55,9
de îngheţare, oC
Lactoza, % min. 4,5 4,5 4,7 4,4 4,4 4,7
Conductibilitatea, 4,5 4,5 4,2 4,4 4,1 4,7
om/cm3
pH - 7,2 7,2 7,3 6,9 6,88
Aciditatea titrabilă, oT 16-20 15 16 16,5 15,5 16,5

standardelor pentru produs, al metodelor de testare, pre- diul structurii grăsimii lactice cu ajutorul cromatografiei
cum şi al datelor obţinute cu ajutorul aparatului ,,Milco- gaz-lichid. La moment, în grăsimea lactică sunt identifi-
san”. Din mostrele de lapte studiate, în întregime cores- caţi 45 de acizi graşi, care diferă după masa moleculară,
punde cerinţelor SM 104 doar laptele de vacă selectat din izomeria spaţială, nivelul de nesaturare a catenei hidro-
gospodăriile ţărăneşti. Devieri mai mari la conţinutul de carburilor şi situarea legăturilor duble. Pentru stabilirea
grăsimi şi aciditatea titrabilă s-au depistat în mostra nr.1. autenticităţii grăsimii lactate este suficient de a controla
În baza devierilor de la normele stabilite în documentaţia raportul a 5-10 acizi graşi de bază în mostrele testate
tehnică se poate constata că produsul respectiv este ne- conform metodicii [8]. Drept mostre de referinţă a servit
conform în cazul în care informaţia respectivă lipseşte de laptele proaspăt natural, pasteurizat timp de 30 de mi-
pe eticheta produsului. nute la temperatura de +63oC. Rezultatele investigaţiilor
Următoarele cercetări au fost direcţionate spre stu- sunt prezentate în tabelul 3.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  63

Tabelul 3
Componenţa acizilor graşi în grăsimea lactată, extrasă din mostrele de lapte
(două măsurări paralele)
Fracţia masică individuală a acizilor grași
Denumirea mostrelor (în % la suma trigliceridelor)
(grăsimea lactată) Lauric Miristic Palmitic Stearic Oleic Linolic Linoleic
(C12:0) (C14:0) (C16:0) (C18:0) (C18:1) (C18:2) (C18:3)
Norma în corespundere 2,0- 8,0- 22,0-33,0 9,0-13,0 22,0-32,0 3,0- până la 1,5
cu GOST R 52253-2004 4,0 13,0 5,5
Lapte natural 2,30 12,86 31,63 12,65 28,90 2,15 urme
pasteurizat
2,22 12,55 31,83 12,22 28,57 1,95 urme

Mostra nr. 2 3,06 9,75 32,37 13,12 24,69 2,76 <0,2

2,94 9,30 32,85 12,65 23,72 2,55 <0,2


Mostra nr. 2 „a” 2,90 9,64 32,15 10,12 25,24 2,45 <0,2

2,89 9,83 32,44 9,91 24,86 2,68 <0,2

Mostra nr. 8 2,87 9,95 33,23 13,50 27,70 2,43 <0,2

2,90 10,20 32,94 13,10 28,20 2,55 <0,2

Mostra nr. 7 3,63 11,94 33,42 9,80 28,43 2,77 <0,2

3,40 11,74 32,95 10,43 28,39 2,80 <0,2

Mostra nr. 1 2,21 9,72 33,44 14,27 26,71 2,31 0,34


2,00 9,85 33,89 13,24 27,63 2,80 0,38

tehnologii alimentare
Mostra nr. 1 „a” 1,28 4,09 36,40 6,28 36,55 6,46 0,45

1,34 5,00 36,80 6,44 36,85 6,74 0,48

Fracţia masică a acizilor lauric, mi-


ristic, palmitic, stearic, oleic, a grăsimii
lactice se încadrează în diapazonul de
variaţie stabilit pentru aceşti componenţi.
Conţinutul de acid linoleic, de regulă, se
află sub limita stabilită pentru acest com-
ponent, însă cantitatea acestuia este mai
joasă de 0,2%, ori se observă sub formă de
,,urme”. Excepţie fac mostrele 1 şi 1 „a”, a
căror componenţă de acizi graşi nu se în-
cadrează în limitele stabilite în documen-
tele normative.
Din rezultatele investigaţiilor pri-
vind compoziţia acizilor graşi, mostrele
2, 2 „a”, 7 şi 8 corespund indicilor regle-
mentaţi de standard. Totodată, mostrele
6 şi 7 prezintă devieri esenţiale la con-
ţinutul de acizi graşi – palmitic, stearic,
oleic şi linoleic, ceea ce confirmă înlo-
64  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

cuirea totală ori parţială a grăsimii lactate cu grăsimi CZU: 664.3:635.621


vegetale.
Înlocuirea grăsimii lactice cu grăsimi vegetale nu
schimbă doar valoarea calorică a produsului lactat, ci poa-
te contribui şi la micşorarea preţului, ceea ce de multe ori
ELABORAREA UNUI NOU
nu are loc. Asemenea tip de concurenţă nu poate fi soco-
tită onestă, deoarece este încălcat indicele ,,preţ-calitate”
şi duce în eroare consumatorul. Produsul lactat respectiv
SORTIMENT DE PRODUSE
ALIMENTARE DIN DOVLEAC

trebuie propus consumatorului la un preţ mai redus şi cu


indicarea informaţiei pe ambalaj cu referire la componen-
ţa chimică a produsului, astfel ca consumatorul să poată
tehnologii alimentare

L. IUŞAN, doctor în tehnică, cercetător ştiinţific superior,


decide în ce scopuri poate fi folosit acest produs – în culi- G. TERENTIEVA, cercetător ştiinţific, V. CARAGIA, doctor în
nărie, în calitate de lapte de băut ori de component pentru tehnică, şef. lab. „Tehnologia produselor alimentare”,
alimentarea copiilor etc. L. GORGAN, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de
Studiul efectuat demonstrează că pe piaţa Republicii Horticultură şi Tehnologii Alimentare
Moldova, de rând cu produsele conforme documentelor
normative, se plasează lapte de consum curent care poate REZUMAT. În acest articol sunt prezentate informaţii
fi considerat neconform ori vădit falsificat. În cazul în care cu privire la elaborarea tehnologiilor de fabricare a pro-
informaţia despre conţinutul chimic nu este indicată pe duselor alimentare în baza dovleacului.
eticheta produsului, neconformitatea respectivă este atri-
Promovarea produselor alimentare pe piaţa externă
buită la categoria falsificare de conţinut (înlocuirea grăsi-
mii lactice cu cea vegetală, adaosul în exces al apei etc.) şi şi consolidarea poziţiei în ţările în care acestea sunt co-
informaţională. mercializate reprezintă o sarcină importantă a complexu-
lui agroindustrial din Republica Moldova.
CONCLUZII
CUVINTECHEIE: dovleac, conserve, produse profilactic-cu-
1. S-a efectuat monitoringul calităţii laptelui de con- rative.
sum curent produs în Republica Moldova şi a celui de im-
port. Actualmente una din direcţiile de perspectivă ale ali-
2. S-a determinat un spectru larg al indicilor de calita- mentaţiei sănătoase este elaborarea produselor cu destina-
te a laptelui selectat din reţeaua de comerţ. ţie funcţională. Materia primă vegetală este una din sursele
3. S-au stabilit posibilele metode de falsificare a lapte- prioritare pentru obţinerea produselor cu o valoare nutritivă
lui (diluarea cu apă şi înlocuirea parţială a grăsimii lactice sporită. Printre culturile legumicole, în Republica Moldova o
cu diverse grăsimi vegetale alimentare). importanţă deosebită o are dovleacul, din care sunt fabricate
produse alimentare cu proprietăţi funcţionale.
În prezent alimentaţia sănătoasă şi echilibrată reprezintă
factorul fundamental în lupta contra maladiilor cronice, în
special pentru bolnavii de diabet, atât pentru cei dependenţi
BIBLIOGRAFIE de insulină, cât şi pentru acei nondependenţi. În ultima peri-
oadă persistă tendinţa de a include în regimul alimentar pro-
1. С.А. Хуршудян. Фальсификация пищевых продуктов: научные,
duse naturale, fără adaosuri de aditivi alimentari.
методологические и нормативно-правовые основы противодействия. Cererea pe piaţă pentru produsele şi ingredientele alimen-
Пищевая промышленность, 2013, №8, с. 56–57. tare naturale este condiţionată atât de factorii sociali, cât şi
2. Reglementare Tehnică ,,Lapte și produse lactate”, aprobată prin de cei ştiinţifici.
Hotărârea Guvernului RM nr. 611 din 05.07.2010. Factorii sociali includ:
3. GOST 13277 ,,Lapte de vacă pasteurizat”.  individualizarea relaţiilor sociale, în cadrul cărora ca-
4. SM 104:1995 ,,Lapte de vacă. Condiţii de achiziţionare”. pacităţile intelectuale şi fizice ale omului au devenit
5. GOST R 51471-99 ,,Grăsime lactată. Metoda depistării grăsimilor obiecte de comercializare. Astfel a apărut interesul
vegetale prin cromatografierea gaz-lichid a sterinelor”. omului pentru menţinerea sănătăţii;
6. В.С. Яковлев, Т.С. Куликовская, Б.А. Крапивкин. Хроматографи-
 nivelul sporit de informare în societate a favorizat ac-
ческий анализ жирнокислотного состава сливочного масла. Молочная
промышленность №1, 2000.
ceptarea rapidă a conceptelor ştiinţifice;
7. ГОСТ 30418. Масла растительные. Метод определения  modificarea situaţiei demografice, în urma căreia o
жирнокислотного состава. mare parte a populaţiei tinde spre un regim alimentar
8. ГОСТ 30623-98. Масла растительные и маргариновая продукция. sănătos.
Метод обнаружения фальсификации. În ce priveşte factorii ştiinţifici, aceştia sunt:
9. Culegere de standarde (GOST) «Молоко, молочные продукты и  confirmarea ipotezelor conform cărora cauza multiple-
консервы молочные». Mосква, 1986. lor maladii (diabetul, obezitatea, bolile cardiovascula-
re, hipertensiunea arterială, alergiile) rezidă în regimul
alimentar incorect;
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Ghenadie Coev, doctor în bi-  apariţia noilor teorii în ştiinţa despre nutriţie.
ologie. Aceste idei vizează nu doar influenţa directă a nutrienţilor
Materialul a fost prezentat la 09.09.2015. asupra sănătăţii, dar şi posibilitatea interacţiunii acestora cu
alte substanţe ingerate.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  65

Atât dovleacul, cât şi produsele obţinute în urma prelu- Pentru diversificarea sortimentului de produse din do-
crării lui au o istorie lungă de utilizare în calitate de produ-
vleac au fost elaborate reţete pentru următoarele tipuri de
se alimentare, componente cosmetice şi produse medicinale.
produse: băuturi cu miez de dovleac şi fructoză, sosuri, ter-
Întreprinderile industriei alimentare autohtone practic nu
ciuri, paste, marinate, ghiveciuri. Mostrele produselor din do-
utilizează dovleacul pentru fabricarea conservelor, de aceea
vleac sunt prezentate în figura 1.
sortimentul conservelor din dovleac este destul de limitat. [3]
De o popularitate deosebită se bucură băuturile din fructe
În prezent Republica Moldova produce în cantităţi însem-
şi legume. Prin urmare, băuturile cu miez şi fructoză permit
nate fructe şi legume, ceea ce condiţionează fabricarea unei
extinderea sortimentului de produse pentru diabetici. Spre
diversităţi mari de produse alimentare. deosebire de glucoza din alimente, care are un efect negativ
În baza analizei bibliografice şi a cercetărilor ştiinţifice
asupra organismului bolnavilor de diabet zaharat, fructoza
au fost selectate tipurile de produse pe bază de dovleac, iar
se asimilează mult mai bine, astfel evitând utilizarea insuli-
pentru fiecare tip a fost stabilit sortimentul de conserve. În
nei. Doza zilnică recomandată de fructoză este de maximum
perioada anilor 2011–2015, la Institutul Ştiinţifico-Practic de
45 g [1, 7].
Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în cadrul programului La elaborarea noilor produse pentru diabetici s-a luat în
instituţional de stat, au fost iniţiate cercetări ştiinţifice cu pri-
calcul doza zilnică necesară de fructoză şi indicele glicemic
vire la fabricarea conservelor respective. (IG) al produselor alimentare.
Indicele glicemic indică impactul unui ali-
ment, în următoarele două ore după ingestie, asu-
pra glicemiei, adică asupra nivelului de glucoză
din sânge.
Fructoza este un carbohidrat cu indicele gli-
cemic redus. Prin urmare, utilizarea acesteia în
alimentaţie practic nu modifică nivelul zahărului,
iar secreţia insulinei este mai lentă. La elaborarea
reţetelor de băuturi şi nectare cu miez de dovleac
s-a acordat prioritate materiei prime cu un indice
glicemic redus. Conservele „Băuturi cu miez din
Sosuri din dovleac Sucuri din dovleac şi fructoză dovleac şi fructoză” sunt produse cu valoare bio-
logică sporită.
Un stimulent al fabricării băuturilor este di-
versificarea sortimentului de produse pentru dia-
betici şi faptul că acestea pot fi fabricate în peri-
oada intersezonieră. În acest tip de conserve ca in-
gredient de bază se utilizează dovleacul, care, prin
urmare, diminuează costul produsului (finit) [4].


Un loc important în industria alimentară îl
ocupă conservele din legume marinate. Aceste

tehnologii alimentare
produse sunt solicitate pe piaţă datorită calităţilor
Marinate din dovleac Terciuri din dovleac organoleptice deosebite.
Lărgirea sortimentului de legume marinate,
în particular marinate din dovleac, este posibilă
odată cu elaborarea produselor policomponente.
Adaosul de legume şi fructe (precum ar fi ardeiul,
gutuiele, corcoduşele) îmbunătăţeşte aspectul ex-
terior şi valoarea nutritivă a produsului finit. De
asemenea, noi considerăm că condimentele au
o importanţă majoră în procesul de fabricare a
produselor din dovleac, deoarece acestea conferă
Ghiveciuri din dovleac Paste din dovleac preparatelor finite o aromă specifică şi un gust plă-
cut. Condimentele şi mirodeniile utilizate conţin o
cantitate sporită de terpeni – substanţe ce pose-
dă aromă plăcută şi accentuată şi au proprietatea
de a activa secreţia sucului gastric, prin urmare
asigurând astfel asimilarea deplină a substanţelor
nutritive din alimente [6].
În reţetele marinatelor din dovleac a fost in-
clus un spectru larg de condimente. Compoziţia
condimentelor a fost selectată în funcţie de peri-
oada de fabricare a produsului. Astfel, în perioada
de vară se utilizează verdeaţa proaspătă, iar în pe-
rioada intersezonieră – cea uscată.
Actualmente, condimentele de import sunt
Sortimentul produselor din dovleac foarte costisitoare, de aceea acestea au fost sub-
66  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

stituite cu plante aromatice (frunze de vişin, de coacăz negru, Componentele active ale seminţelor de muştar contribuie la
mentă, melisă). disocierea lipidelor, astfel îmbunătăţind digestia proteinelor
Scopul elaborării acestui grup de produse este conserva- din alimente, activează metabolismul. Sosurile sunt steriliza-
rea dovleacului ca ingredient de bază. Pentru lărgirea sorti- te, fără conservanţi, astfel aceste conserve pot fi considerate
mentului de produse curative, s-a optat pentru următoarele produse naturale.
tipuri de conserve: terciuri din porumb, ovăz, griş şi hrişcă cu Republica Moldova este bogată în fructe şi legume, prin
adaos de dovleac. urmare, posibilitatea de a fabrica astfel de produse este una
În perioada ultimilor ani medicii dieteticieni recomandă reală [7,8].

utilizarea cerealelor în raţia zilnică. Terciul este unul dintre


cele mai vechi feluri de bucate – simplu în preparare, gustos CONCLUZII
tehnologii alimentare

şi nutritiv, posedând multe proprietăţi ale culturilor cerealie-


re, dejun ideal pentru toată familia. Cu regret, multe familii Reieşind din cele menţionate mai sus, rezultă că dovleacul
dau prioritate pastelor făinoase, semifabricatelor sau tartine- şi produsele obţinute în urma prelucrării acestuia posedă o
lor. Terciurile sunt bogate în fibre alimentare necesare pentru valoare nutritivă şi biologică sporită.
prevenirea diferitor boli cum ar fi, bunăoară, profilaxia apen- Dovleacul nu este capricios la cultivare, are un randament
dicitei, aterosclerozei ş.a. mare şi o perioadă îndelungată de păstrare, astfel permiţând
La fabricarea terciurilor pe bază de dovleac au fost utili- prelungirea sezonului de prelucrare. Cu toate acestea, consta-
zate crupe de porumb, ovăz, griş şi hrişcă. Menţionăm că pa- tăm că sortimentul de produse din dovleac fabricat de între-
rametrii tehnologici ai tratării termice a crupelor din boabe prinderile din industria alimentară este extrem de limitat.
integre se deosebesc de cei ai crupelor mărunţite. Utilizarea În Republica Moldova există condiţii favorabile pentru
crupelor la fabricarea conservelor nu doar îmbunătăţeşte gus- sporirea volumelor de producere a dovleacului, prin urmare,
tul, ci, de asemenea, măreşte conţinutul proteinelor şi acizilor şi pentru lărgirea sortimentului de produse din dovleac cu
graşi esenţiali, sporind totodată şi valoarea nutritivă a aces- destinaţie profilactică, curativă sau pentru copii. Acest sorti-
tora. ment presupune băuturi, ghiveciuri, marinate, sosuri, terciuri
Pentru bucătăria autohtonă este specific fabricarea con- şi paste din dovleac.
servelor naturale: ghiveciuri, tocane etc. Ghiveciurile sunt Problema abordată este foarte importantă în primul rând
gustări uşor asimilabile, gustoase şi nutritive, preferate atât pentru ţara noastră, realizarea acesteia fiind o sursă sigură de
de vegetarieni, cât şi de persoanele care respectă o alimenta- produse pentru export şi pentru micşorarea diferenţei dintre
ţie echilibrată. Acestea sunt preparate din dovleac şi o gamă exportul şi importul de produse. Întreprinderile din industria
variată de legume (morcovi, ceapă, ardei etc.). Pentru fabri- alimentară înregistrează o productivitate modestă în fabrica-
carea acestor conserve se utilizează materia primă autohto- rea produselor alimentare din dovleac. Toate acestea necesită
nă, evitând astfel păstrarea îndelungată şi transportarea lor. diversificarea sortimentului respectiv de produse alimentare,
Ghiveciul este un produs cu o valoare energetică scăzută, uşor având ca scop majorarea cantităţii de producere a lor.
asimilabil de către organism. De exemplu, în dovleac se conţi- Pentru fabricarea acestor produse au fost elaborate do-
ne o cantitate însemnată de microelemente (cupru, fier, fosfor cumentele normative: Standardul Moldovean şi Instrucţiunea
şi natriu), acizi organici şi vitaminele B şi C. Ghiveciul din do- Tehnologică „Produse din dovleac”.
vleac permite diversificarea sortimentului de conserve, dar şi
obţinerea unui produs util datorită conţinutului sporit de fier.
Produsul dat poate fi caracterizat ca fiind unul dietetic, cu o
BIBLIOGRAFIE
valoare energetică scăzută.
1. Болтик Д.Н., Кавелич Р.Н., Кондратова И.И. Создание диабетичес-
Conform studiului realizat, s-a stabilit că pastele au o lar- ких кондитерских изделий с использованием фруктозы. РУП БелНИИ
gă întrebuinţare în industria de cofetărie. Utilizarea diferitor пищевых продуктов, Минск, 2002.
paste la fabricarea preparatelor de cofetărie permite obţine- 2. Стасилевич Н.М., Лавриненко Н.И., Сафронова Д.А. О произ-
rea unor produse cu valoare biologică sporită, gust specific şi водстве плодоовощных начинок для кондитерских изделий и напол-
variat [2]. Pastele obţinute din dovleac pot fi folosite în pro- нителей для молочных продуктов. РУП БелНИИ пищевых продуктов,
Минск, 2002.
ducţie, ele servind drept sursă de glucide, vitamine şi micro- 3. Касьянов Г.И., Гиш А.А., Лопатин С.Н. Комплексная переработка
elemente. Utilizarea variatelor paste din dovleac contribuie тыквы. Изв. вузов. Пищ. технол., 1998, № 4, с. 93–94. Рус. RU. ISSN 0579-
la lărgirea sortimentului de caramele. La momentul actual, 300.
cererea consumatorului de produse de cofetărie cu conţinut 4. Каишаури Н. Тыква – лучшее сырье для производства напит-
ков. Пробл. аграр. Науки, № 11, 2000, с. 119–121. Груз.; рез. рус., англ.
caloric redus este în continuă creştere. 5. Василенко З. В., Слабко О.И., Тимофеева, В.Н. Новые виды со-
Un loc aparte în alimentaţia tradiţională autohtonă îl усов. 13 Науч.-техн. конф. Могилев. технол. ин-та (МТИ), Могилев,
ocupă sosurile, utilizarea cărora permite intensificarea sau 15–16 апр. 1993: Тез. докл. Могилев, 1993, с. 70–71. Рус. BY.
„mascarea” gustului bucatelor. Sosurile conferă produselor 6. Тимофеева В.Н., Слабко О.И., Бубен С.В. Продукты переработки
alimentare gust variat, astfel diversificând calităţile organo- тыквы. 3 Междунар. симп. «Экол. человека: пробл. и состояние лечеб.-
профилакт. питания», 26–30 сент. 1994: Тез. докл. Ч. 1. Москва, 1994,
leptice ale alimentelor [5]. с. 75. Рус. RU.
La elaborarea reţetelor de sosuri din dovleac s-a luat în 7. Тимофеева В.Н. Консервы из тыквы. Изв. вузов. Пищ. технол.,
calcul gustul dulceag al dovleacului şi posibilitatea combină- 1996, № 5–6, с. 85–86. Рус.
rii acestuia cu mirodenii. În scopul ameliorării tehnologiilor 8. SF 187:1998. Sucuri şi băuturi din legume.
în ce priveşte elaborarea noilor compoziţii de sosuri s-a ţi-
nut cont de consistenţa stabilă a amestecului, indicii micro- RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Artur Macari, doctor în teh-
biologici, mirosul şi gustul în perioada de păstrare. Reieşind nică.
din cele expuse, se propune fabricarea sosurilor din dovleac Materialul a fost prezentat la 02.11.2015.
cu adaosul unui component, şi anume seminţe de muştar.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  67

Activitatea economică intensă, specificul vieţii agrare,


DE LA POPULARIZARE  comerţul prosper, concurenţa dintre oraşele-state (po-
lisuri) solicitau noi cunoştinţe şi metode inovative în

LA TRANSFERAREA cultivarea viţei-de-vie. Astfel, filozoful Democrit (460–


370 î.Hr.), sau „Abderitul”, cetăţean al coloniei ionice
Abdera – un înfloritor centru comercial plasat pe coasta

TEHNOLOGIILOR tracică, a descris soiurile de viţă-de-vie cunoscute în


Grecia în acea perioadă. Istoricul Xenophont (cca 430–
354 î.Hr.) a expus în lucrările sale informaţii valoroase

INOVAŢIONALE despre istoria şi cultura viţei-de-vie. Unul dintre cei mai


valoroşi filozofi ai Antichităţii, Aristotel (384–322 î.Hr.),
a introdus şi a aplicat metoda de investigare în dome-
ÎN SECTORUL VITIVINICOL. niul ştiinţelor agricole, menţionând pentru prima dată
existenţa soiurilor apirene de viţă-de-vie. Naturalistul
şi filozoful grec Teofrast (370–285 î.Hr) a fost discipolul
REPERE ISTORIOGRAFICE lui Aristotel, moştenindu-i biblioteca, cărţile şi manus-
crisele. În tratatul „De historia plantarum”, Teofrast uti-
Acad. Boris GAINA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură
lizează în fiecare capitol exemplificări, din care se poate
şi Tehnologii Alimentare; dr. Eugeniu ALEXANDROV, Grădina reconstitui întreaga morfologie a viţei-de-vie. Autorul
Botanică (Institut) a AŞM; dr. Ion XENOFONTOV, Biblioteca descrie metodele de plantare a viţei-de-vie, procedeul
Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM de altoire, lucrările agrotehnice de cultivare şi măsuri-
le de protecţie contra bolilor şi dăunătorilor, influenţa
ABSTRACT. This article presents the main historiogra- temperaturii etc. [1].
phical stages – from antiquity to the present - of scien-
tific research in viticulture and winemaking sectors. In
the work are mentioned the main dimensions in the field
A utorii romani au extins cercetările în domeniul
viticulturii şi vinificaţiei. Demnitarul, scriitorul
şi istoricul Marcus Porcius Cato Maior (234–149 î.Hr.), în
of research, the names of personalities, the scientific re- lucrările sale, propune lista celor mai de perspectivă soiuri
search directions and historiographical data. The achie- de viţă-de-vie, descrie tehnicile de curăţare a ei, utilaje fo-
vements of national science are presented in contrast losite în viticultură şi metode de preparare şi păstrare a vi-
with global science. nului. Enciclopedistul roman Varro Marcus Terenius (116–
27 î.Hr.), în lucrarea sa „Gospodăria sătească”, expune une-
KEYWORDS: viticulture, winemaking, scientists, history, le metode de plantare şi cultivare a viţei-de-vie, în mod
dissemination, innovational technologies, historiography. special a celei cu expoziţii sudice. Scriitorul şi agronomul
Columella Lucius Junius Moderatus (4–70 d.Hr.) a întocmit


o enciclopedie agricolă şi de viticultură „Despre gospodăria

I novaţiile din domeniul viticulturii şi vinificaţiei au sătească”, în 12 volume, unde descrie 50 de soiuri de vi-

tehnologii alimentare
evoluat, s-au perfecţionat şi consolidat în ritmul ţă-de-vie. Eruditul scriitor Plinius Maior (23–79 d.Hr.) este
unor cercetări multidimensionale ale autorilor consacraţi, autorul lucrării „De naturalis historia”, în 37 de volume,
începând din Antichitate şi până în prezent. Generate de în care descrie circa 100 de soiuri de viţă-de-vie. Autorul
interese ştiinţifice, economice, personale sau din pasiune, propune termenul „ampeloterapie” şi concluzionează că
cercetările în domeniul de referinţă s-au materializat de lucrările agrotehnice şi tipul vinului sunt în congruenţă
la dimensiunea popularizării la cea a transferului de teh- directă cu calitatea.
nologii inovaţionale. Un excurs is-
toric, prin prisma cercetătorilor în
domeniu, relevă atât principalele
realizări din sfera de cercetare şi
dimensiunile universului cognos-
cibil, cât şi accentele istoriografiei
viticulturii şi vinificaţiei.
Încă în Antichitate au fost
puse bazele cunoştinţelor aplica-
tive şi fundamentale în domeniul
viticulturii şi vinificaţiei.
Cei mai abili observatori şi
cercetători ai viţei-de-vie au fost
grecii antici. Omniprezenţa au-
torilor eleni în actul cultural şi
ştiinţific al Antichităţii nu este
deloc întâmplătoare. Civilizaţia
Greciei antice a dat lumii cei mai
mari filozofi, fondatori ai ştiin-
ţelor sociale, naturale şi reale.
68  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Î n Evul Mediu şi Epoca Modernă, autorii au diver-


sificat cercetările şi au utilizat noi termeni speci-
fici viticulturii, conturând dimensiunile unei revoluţii
terminologice. Petrus Crescentius (1230–1310), părintele
agriculturii italiene, a scris monumentala lucrare „Opus
ruralium commodorum”, în 12 părţi, aceasta fiind prima
carte de agricultură din Europa. Un loc aparte este rezer-
vat viticulturii şi ampelografiei, unde descrie 40 de soiuri

de viţă-de-vie, metode de protecţie a culturii, propune


tehnica de muşuroire pentru perioada de iarnă. Pentru
tehnologii alimentare

prima dată termenul „ampelografie” (din limba greacă


ampelos – viţă şi graphos – descriere) – ştiinţă care se
ocupă cu descrierea speciilor şi varietăţilor soiurilor de
viţă-de-vie – a fost propus pentru utilizare de cercetăto-
rul polonez F. Sax (1661). Cărturarul Dimitrie Cantemir
(1673–1723) a publicat lucrarea „Descriptio Moldaviae”
(1714–1716), în care expune arealele de cultivare a vi-
ţei-de-vie în Moldova. În 1770, în Franţa, la iniţiativa lui
Olivie de Serra a fost creată prima colecţie ampelogra-
fică, iar în 1806, spaniolul Simon de Rochas Clemente viticultură, vinificaţie şi pomicultură”, editată din 1919
în tratatul „Experienţa studierii soiurilor de viţă-de-vie, de Serviciul de Viticultură şi Vinificaţie de pe lângă direc-
care cresc în Andalucia” s-a referit la bazele ştiinţifice toriul de agricultură de la Chişinău, publică în 1920, sub
ale ampelografiei. În 1873, la Viena (Austria), Comisia In- îndrumarea lui A. Billeau, şeful Staţiunii şi al Secţiunii de
ternaţională de Ampelografie a adoptat sistemul unic de Viticultură, articole semnate de D. Ştefăneascu, E. Russ,
descriere a soiurilor de viţă-de-vie. S. Mavroti şi I. Bahtalovshi ş.a. [4].
Secolul al XIX-lea este unul de cotitură pentru acti- În perioada interbelică, în Uniunea Sovietică au fost
vitatea ştiinţifică de cercetare în domeniul viticulturii şi editate mai multe publicaţii de specialitate. Întru pro-
vinificaţiei. Planchon Jules-Emile (1823–1888), în comun movarea în continuare a rezultatelor din domeniu, din
cu Bazille G. şi Sahut, a descoperit şi a descris pentru pri- 1926 începe să die editată revista ştiinţifică «Вестник
ma dată filoxera, autorii fiind consideraţi drept pionieri ai виноделия Украины», apoi din 1929 – «Вестник
luptei contra acestui dăunător al viţei-de-vie. виноградарства, виноделия и виноторговли СССР».
Treptat, popularizarea şi transferarea tehnologiilor Începând din 1933 se editează publicaţia «Сборник
inovaţionale în domeniul viticulturii şi vinificaţiei se efec- статей по виноградарству и техничесkой переработке
tuează prin intermediul diferitor ediţii şi periodice ştiinţi- винограда». În 1939, la Moscova, s-a fondat revis-
fice de specialitate. În anii 1874–1879, cu o periodicitate ta tehnico-ştiinţifică şi de producţie «Виноделие и
de un număr pe lună, Societatea de Pomicultură şi Vinifi- виноградарство СССР», cu o periodicitate de şase nume-
caţie din Ialta edita revista ştiinţifică «Крымский вестник re pe an. Sub impactul factorului sociopolitic s-au con-
садоводства и виноделия». stituit noi metode de stimulare în sectorul vitivinicol.
În Sankt-Petersburg, la sfârşitul sec. al XIX-lea–înce- Se aplica aşa-numita mişcare stahanovistă, marcată de
putul sec. al XX-lea s-a concentrat baza editorial-ştiin- o pregnantă imagine fabuloasă alimentată de ideologie,
ţifică a publicaţiilor de specialitate din imperiul ţarist. creând o coeziune socială dirijată de autorităţi.
În capitala imperiului, în anii 1887–1889, cu o frecvenţă
de două numere pe lună, se publica «Русский винодел».
Din 1899 până în anul 1917, iniţial la Sankt-Petersburg,
apoi la Odesa, se edita lunar revista ştiinţifică «Вестник
Î n spaţiul românesc, de asemenea se extind cercetă-
rile ştiinţifice în domeniul viticulturii şi vinificaţi-
ei. Biologul şi botanistul român Traian Săvulescu (1889–
виноделия» [2, 3]. 1963), publică în 1941 lucrarea „Mana viţei-de-vie” şi fon-
dează în România primele staţiuni pentru avertizare. În

Î n perioada anterioară Primului Război Mondial, Ba-


sarabia, considerată „Coasta de Azur a Rusiei”, fur-
niza imperiului ţarist 70% din producţia viticolă. Treptat,
anii 1937–1947 se editează „România viticolă”, în perioada
anilor 1952–1967 – „Via şi livada”, iar în anii 1967–1977,
la Bucureşti, se editează „Revista de horticultură şi viti-
în regiune prind contur primele apariţii editoriale din do- cultură”.
meniu. Comitetul Imperial de Viticultură şi Vinificaţie al În perioada postbelică, Franţa devine centrul mondial
Rusiei a organizat în anii 1904–1906 editarea la Chişinău al cercetărilor oenologice. Dovadă sunt publicaţiile ştiin-
a publicaţiei «Виноделие и виноградарство», cu o apariţie ţifice de prestigiu: „Bulletin de l’OIV”, „Connaissance de la
de un număr pe lună. Vigne et du Vin”, „Revûe française d’oenologie”, „Vignes et
Publicaţiile basarabene din intervalul dintre cele două Vins” etc.
războaie mondiale, considerate drept surse istorice, au După cel de-al Doilea Război Mondial, în Moldova
avut un rol semnificativ în transmiterea rezultatelor, reco- sovietică s-a constituit o şcoală puternică în domeniu.
mandărilor şi informaţiilor de mare interes pentru practi- Din 1946, la Chişinău, se editează revista «Садоводство,
ca agricolă. Printre ediţiile periodice de profil menţionăm: виноградарство и виноделие Молдавии», denumită ul-
„Revista de Viticultură”, editată în 1919 de Uniunea Gene- terior «Виноделие и виноградарство Молдавии». Această
rală a Sindicatelor Viticole condusă de Gh. Nicoleanu; „Via publicaţie apărea lunar în limbile română şi rusă.
noastră”, „revistă lunară populară cuprinzând chestiile de În domeniul oenologiei practice, savantul moldovean
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  69

Petru Ungureanu editează, în 1966, lucrarea „Teoria şi chimice toxice Mical, Rovral, Ronilan, Sumilex şi altele pe
mecanismele oxidării vinurilor în practica producerii bă- larg utilizate în combaterea mucegaiului cenuşiu (Botrytis
uturilor de struguri”; graţie originalităţii sale, această teh- cinerea Pers.) la viţa-de-vie (1981–1983); atacul mucega-
nologie a fost extinsă la sfârşitul anilor ’60 în tot spaţiul iului cenuşiu (Botrytis cinerea Pers.) cu caracter „nobil” nu
vitivinicol din Uniunea Sovietică [5, 6]. duce la apariţia metabolitului toxic – patulina, iar cel de
Pentru a promova tehnica de cultivare a viţei-de-vie pe tip „vulgar” emană toxine ce depăşesc limitele admise de
rădăcini proprii, acad. Y.I. Prinţ (1891–1966) a fundamen- Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1982–1985); stejarul
tat caracterul raţional de cultivare a acesteia pe rădăcini moldovenesc de vârstă seculară nu cedează după calită-
proprii, ţinând cont de tipul solului, rezistenţa soiurilor la ţile sale celui din Franţa, România şi Ucraina şi asigură
dăunători şi tratarea periodică a butucilor cu hexaclorbu- obţinerea prin contact cu vinurile şi distilatele arome şi
tadien. Tot el propune teoria fenolică a imunităţii viţei-de- gusturi nobile (2001–2004) [10, 11].
vie la filoxeră [7]. Rezultatele studiilor polifactoriale şi multianuale con-
În a doua jumătate a anilor ’80, deşi reprezenta firmă posibilitatea modernizării în continuare a sortimen-
doar 0,15% din teritoriul URSS şi 1,5% din populaţia ei, tului viţei-de-vie în baza soiurilor noi de calitate şi cu re-
RSS Moldovenească producea 19% din volumul unional de zistenţă complexă sporită, factor important în dezvoltarea
struguri [8]. Un impact negativ asupra sectorului vitivini- durabilă a complexului vitivinicol din Republica Moldova
col din Moldova sovietică îl constituie campania antialco- şi ţările de la frontiera de nord a viticulturii din Europa.
olică gorbaciovistă (denumită în popor suhoi zakon – legea În una din lucrările recente, doctorul habilitat Gh.
seacă, legea abstinenţei de la alcool), legiferată la 16 mai Savin a argumentat necesitatea creării, evidenţierii, se-
1985 şi generată de iniţiativa liderilor sovietici de a defri- lectării şi omologării soiurilor şi elitelor cu grad diferit
şa plantaţiile viticole din URSS, inclusiv din RSS Moldove- de apirenie, rezistenţă sporită la iernare şi calitate înaltă:
nească. Acest fenomen a creat un dezechilibru pronunţat Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de Grozeşti, Apiren roz
între societate, tradiţie şi natură. Au apărut disensiuni extratimpuriu, Apiren roz basarabean [12].
serioase pe întreg spaţiul comunităţii, provocate de prac- Parte componentă a cercetărilor universale, ştiinţa au-
ticarea unei îndeletniciri trecute în ilegalitate, pe fundalul tohtonă din domeniul viticulturii şi vinificaţiei se înscrie
unor cutume şi al ingerinţei clasei politice într-o realitate cu contribuţii originale în domeniul de referinţă, majori-
continuă din viaţa autohtonilor. Pierderile financiare ale tatea dintre care au implicaţii practice în context interna-
campaniei antialcoolice, considerate un eşec total, au fost ţional. Dacă la începuturile civilizaţiei ştiinţa vitivinicolă
estimate pe ansamblu în Uniunea Sovietică la cifra de avea un caracter de „vulgarizare”, popularizare, treptat ea
50 miliarde de ruble, dintre care RSS Moldoveneşti i-au se diversifică şi capătă un caracter inovaţional generat
revenit 4 miliarde [9]. de un flux complex de informaţii de specialitate, dirijat şi
În pofida contextului socioeconomic nefavorabil, în emis de autori consacraţi.
această perioadă s-au efectuat totuşi cercetări ştiinţifice
fundamentale. În anii 1986–1987, la Chişinău a fost pu-
blicată în limba rusă ediţia enciclopedică «Энциклопедия


виноградарства», în trei volume. Lucrarea cu statut de BIBLIOGRAFIE
unicat în lume, care, deşi a avut de suferit sub aspect

tehnologii alimentare
conceptual, fiind cenzurată şi exclusă din ea tematica pri- 1. Bernal J.D.  Știinţa în istoria societăţii, București: Editura Politică,
vind vinificaţia şi tehnologiile în domeniu sub pretextul 1964.
luptei cu alcoolismul, a fost distinsă cu Diploma Orga- 2. Gaina B. Via, vinul și civilizaţia = Виноград, вино и цивилизация.
nizaţiei Internaţionale de Viticultură, cu sediul la Paris. Chișinău: Editura Litera, 2000, 143 p.
Ceva mai târziu, în 1994, C. Alexandrescu, M. Oşlobeanu, 3. Пелях М. О винограде и вине, Кишинев: Изд-во «Тимпул», 1984.
L. Jianu, P. Piţuc editează lucrarea „Mică enciclopedie de 4. Xenofontov I. Viticultura și vinificaţia Basarabiei între schimbare
viticultură” etc. și tradiţie (1918–1940). În: „Transilvania”. Revista Asociaţiei Transilvăne-
ne pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, nr. 11, 2008,
p. 76-85.
D upă proclamarea independenţei de stat a Repu-
blicii Moldova începe o nouă etapă de cercetare
în sectorul vitivinicol. Savanţii autohtoni efectuează noi
5. Gaina B. Academicianul Petru Ungureanu (120 ani de la naștere).
Bibliografie/Monografie bilingvă româno-rusă. Chișinău: Tipografia AȘM,
2014, 176 p.
studii în domeniu, cu implicaţii practice. Prin originalitate 6. Gaina B., Rusu E., Obadă E. Elaborări remarcabile ale savantului Pe-
deosebită se caracterizează tehnologia complexă a culesu- tru Ungureanu. În: „Pomicultura, Viticultura și Vinificaţia”, nr. 1 (49), 2014,
lui mecanizat al strugurilor, studiată de acad. Boris Gaina p. 36–38.
în Franţa şi implementată în ţinutul Krasnodar (Federaţia 7. Membrii Academiei de Știinţe a Moldovei. Chișinău: Editura
Rusă), în regiunea de Centru şi de Sud ale Republicii Mol- Știinţa, 2006, p. 122–123.
dova, cu ajutorul combinelor universale SVK-3M, produse 8. Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova, Fond
la uzina „Plodselhozmaş” din Chişinău. Utilajul tehnologic 51, inv. 73, dos. 132, f. 7.
9. Xenofontov I. Consumul de alcool în RSS Moldovenească. Tradiţie
utilizat, începând de la cules şi transportare până la pre-
și imixtiune politică în anii 1980. În: Stat și viaţă privată în regimurile comu-
lucrare-vinificare, este complex şi constituie o elaborare niste, Iași: Polirom, 2008, p. 422–429.
originală a unui mare colectiv de cercetători. 10. Duca Gh. Cuvânt-înainte. În: Academicianul Boris Gaina. Secven-
În urma unei fructuoase colaborări cu colegii oenologi ţe biobibliografice. Chișinău: Tipografia AȘM, 2007, 176 p.
francezi Suzanne Lafon-Lafourcade (Bordeaux) şi Jean- 11. Gaina B. Un potenţial genetic insuficient explorat, pus în valoare
Luis Puech (Montpellier), savantul Boris Gaina a reuşit să în ampelografie. În: „Akademos”, 2014, nr. 1 (32), p. 171.
argumenteze, în premieră, că: preparatul biologic botriti- 12. Gh. Savin. Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldo-
cid Trichoderma viride B 14 poate substitui substanţele va. Chișinău, 2012, 259 p.
70  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

CELEBRAREA A 110 ANI


DE LA FONDAREA
INSTITUTULUI VIEI

ŞI VINULUI „V.E. TAIROV”,


eveniment

or. Odesa, Ucraina


Acad. Boris GAINA, academician-coordonator al secţiei de
Ştiinţe Agricole a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Dr. Eugeniu Obţinerea varietăţilor noi de viţă-de-vie în multe ca-
ALEXANDROV, Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe zuri duce la schimbarea spectrului de compuşi chimici şi
a Moldovei biochimici, responsabili de aroma, culoarea şi gustul bace-
lor, al sucului şi al vinului obţinut.
Conform cerinţelor Uniunii Europene la producerea
În perioada 10–11 septembrie 2015, acad. Boris Gaina produselor vitivinicole, compoziţia chimică a materiei pri-
a participat la Conferinţa Internaţională dedicată sărbăto- me trebuie să întrunească unele cerinţe stricte, de exem-
ririi a 110 ani de la fondarea prestigioasei instituţii de cer- plu diglucozid-3,5-malvidol nu trebuie să depăşească limi-
cetări vitivinicole – Institutul Viei şi Vinului „V.E.Tairov” ta de 15 mg/dm3. Recent, Organizaţia Mondială a Viei şi
din or. Odesa, Ucraina. Vinului a pus în discuţie problema reducerii acestui indice
În cadrul Conferinţei Internaţionale savanţii Academi- în vinuri la limita de 5 mg/dm3.
ei de Ştiinţe a Moldovei, ai Institutului Ştiinţifico-Practic Un alt component important din sucul bacelor hibrizi-
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare au prezentat am- lor de viţă-de-vie de orice ordin, inclusiv cei distanţi, este
ple rapoarte vizând rezultatele cercetărilor în domeniile antranilatul de metil (3,4-benzoxazol), căruia i se atribuie
selecţiei intraspecifice a viţei-de-vie, rezistentă la filoxeră, rolul principal în crearea gustului şi mirosului (aromelor)
boli şi vătămători, oenologiei – legate de indicii biochimici de foxat (de naſtalină sau/şi de fenol).
limitaţi pe piaţa UE, ecologiei şi amplasării viţei-de-vie în Antranilatul de metil reprezintă un compus azotic din
arealele hotarului Republica Moldova – Ucraina etc. grupa benzoxazolilor, care se formează în struguri (înde-
Dezvoltarea viticulturii pe parcursul evoluţiei sale a osebi la hibrizii producători direcţi) în cantităţi de 0,2–
cunoscut multiple metode de ameliorare a viţei-de-vie, 3,5 mg/dm3 de must (suc). Acesta se regăseşte în vin în
cum ar fi selecţia naturală sau dirijată (intraspecifică, in- aceleaşi concentraţii, de rând cu un alt component chi-
terspecifică, clonală, ingineria genetică etc.). mic aromat volatil – acetatul de izoamil. De aceea şi acest
Un imperativ al ştiinţei vitivinicole mondiale rămâne constituent chimic important din sucul bacelor hibrizilor
a fi obţinerea varietăţilor de viţă-de-vie de calitate, total- noi din selecţia intraspecifică se cere determinat, studiat
mente rezistente la atacul filoxerei (radiculară şi foliară). şi luat drept criteriu de preselecţie.
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  71

Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului a stabilit vie în condiţiile zonei de nord a Republicii Moldova (Bălţi
în anul 2004 concentraţia limită de metanol de 250 ml/l şi Soroca).
pentru vinurile albe şi 400 ml/l pentru vinurile roşii. Delegaţia AŞM, MAIA, UASM şi IŞPHTA a participat la
Metanolul reprezintă un alcool care se sintetizează aprecierile organoleptice ale noilor varietăţi de struguri de
prin substituirea în molecula de metan a unui atom de masă din selecţia IVV „V.E. Tairov”, precum şi ale varie-
hidrogen cu o grupare -OH (hidroxilică). În procesele de tăţilor obţinute în Moldova, Bulgaria, Rusia, România şi
fermentare a fructelor se poate forma metanol prin des- Armenia.
compunerea pectinelor. Consumul de metanol poate pro- Specialiştii de la fabricile de vin din şapte ţări şi sa-
voca intoxicaţii grave, acesta poate apărea prin distilarea vanţii care au participat la Conferinţa Internaţională au
fracţionată în mod particular a alcoolului. apreciat vinurile de diferite tipuri produse la IVV „V.E. Tai-
De aceea este actuală problema obţinerii de noi va- rov” din soiurile de struguri pentru vin, care au completat
rietăţi de viţă-de-vie cu caractere agrobiologice, care sortimentul viticol în Ucraina, Moldova, Rusia şi Bulgaria.
să satisfacă la maximum cerinţele faţă de strugurii de În cadrul festivităţilor prilejuite de aniversarea 110-a
masă pentru consum în stare proaspătă şi faţă de cei de la fondarea IVV „V.E. Tairov” au fost organizate vizite de
destinaţi procesării industriale (sucuri, concentrate, vi- lucru în laboratoarele de virusologie, cultura „in vitro” a
nuri, distilate). viţei-de-vie, enologie, precum şi la colecţia de varietăţi cu
În Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe
a Moldovei, precum şi în alte centre ştiinţifice internaţi-
peste 2 000 de soiuri.
Reprezentanţii AŞM şi MAIA au avut întrevederi cu 
onale din acest domeniu au fost realizate investigaţii în conducerea Academiei Naţionale de Ştiinţe Agricole a
eveniment
domeniul hibridării distante la viţa-de-vie, antrenând vi- Ucrainei în frunte cu preşedintele ANŞAU, acad. Iaroslav
ţa-de-vie americană (Muscadinia rotundifolia Michx.), cu M. Gadzalo, în cadrul cărora a fost menţionată importanţa
rezistenţă absolută la filoxeră, dar cu caractere agrobiolo- colaborării institutelor de profil agricol din ambele ţări în
gice de calitate inferioară, în încrucişări cu soiurile speciei cadrul proiectelor de colaborare bilaterală, transfrontalie-
europene (Vitis vinifera L.), nerezistente la atacul filoxerei, ră Ucraina–Moldova–România şi Orizont 2020.
dar cu caractere agrobiologice (productivitate şi calitate) De asemenea, au fost organizate discuţii cu cadrele di-
înalte. dactice de la Academia de Ştiinţe Alimentare, Universita-
Au fost creaţi hibrizi distanţi de viţă-de-vie pe rădăcini tea de Ştiinţe Agricole şi Institutul de Selecţie şi Genetică
proprii care întrunesc aceste criterii, iar în baza principii- din cadrul ANŞAU cu sediul în or. Odesa, ce ţin de pregăti-
lor clasice uvologice şi tehnologice s-a constatat că hibrizii rea cadrelor şi colaborarea ştiinţifică agroalimentară.
distanţi de viţă-de-vie (Vitis vinifera L. x Muscadinia ro- Bibliotecii AŞM i-au fost oferite cu titlu de donaţie:
tundifolia Michx.) DRX-M4-502, DRX-M4-512, DRX-M4-560, 1. Culegerea de articole nr. 52 a revistei «Виноградар-
DRX-M4-580 ş.a. posedă calităţi ale soiurilor de masă, hi- ство и Виноробство», editată de IVV „V.E. Tairov” (2015,
brizii DRX-M3-3-1, DRX-M4-580, DRX-M4-640 ş.a. posedă 234 pag.).
proprietăţi mixte (pentru consum curent şi procesare in- 2. Revista «Садоводство и Виноградарство», № 8 (49),
dustrială). 2015, 66 с.
Astfel, a fost iniţiată procedura de creare a sectoarelor 3. Revista «Сад, виноград и вино Украины», № 10–12,
experimentale de cultivare a hibrizilor distanţi de viţă-de- 2014.
72  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Comerţul de vinuri în Antichitate


CONSIDERAŢII GENERALE

De când a fost cunoscut vinul a şi început comercializarea lui. Dacă


cultura viţei-de-vie şi vinificarea strugurilor puteau fi deprinse în practi-
divertisment

că prin imitare, de la om la om, desfacerea vinului comporta cunoştinţe,


riscuri şi greutăţi pe care nu oricine putea să le înfrunte. De aceea sarci-
na colectării, păstrării şi desfacerii acestei băuturi a trecut de la început
pe seama negustorilor, deoarece numai ei aveau curajul să pună în joc
iniţiativa, mijloacele şi riscurile acestor operaţiuni.
Cu cât vinul se depărta de locul de producţie, cu atât la costul lui se
adăugau noi cheltuieli. Cultivatorii mici nu erau în măsură să-şi păstreze
vinul nici măcar până la recolta viitoare, când i se desluşesc mai bine în-
suşirile, cu atât mai greu ar fi putut să-l păstreze pentru a-l învechi timp chiului oraş Ninive – traduse recent în limba română – rezultă că vasele
de mai mulţi ani, când valoarea lui este mai ridicată. De aceea întreaga cu vin expediate cu peste 4 000 de ani în urmă purtau etichete pe care
problemă a păstrării şi învechirii vinului a trecut, de regulă, în sarcina erau însemnate date privitoare la localitatea producţiei, calitatea vinului,
negustorului, care avea alte posibilităţi materiale. conţinutul şi costul acestuia.
În desfăşurarea comerţului de vin, pe lângă negustorul propriu-zis, În faimosul Cod al lui Hamurabi (2803 î.Hr.), scris pe un monument
apar o serie de auxiliari şi de meşteşugari care înlesnesc transportarea de piatră bine păstrat, articolele 108–111 se referă anume la comerţul
băuturii până la cel mai depărtat punct geografic unde era cerut. În pri- cu băuturi din Asiria.
mul rând, apar misiţii (samsari de meserie), care mijlocesc vânzarea, Herodot (484–425 î.Hr.) semnalează, de asemenea, exporturile de
apoi urmează experţii degustători care apreciază calitatea vinului (să- vin care se făceau regulat, de două ori pe an, în Egipt din toate ţările
nătatea şi buna lui constituţie); după ei vin dogarii şi olarii care constru- producătoare ale sud-vestului asiatic; printre acestea figura şi Fenicia.
iesc vasele de depozitare, de păstrare şi de transport; urmează pielarii Această ţară a dat primii negustori corăbieri care au deschis drumurile
specializaţi în confecţionarea burdufurilor pentru transportul cu căruţele vinului în toate direcţiile pe cele trei continente vecine: Asia, Africa şi
sau pe samar al vinului adus pe corăbii, în amfore sau butoaie. Veneau Europa.
apoi cărăuşii, pentru tras bărcile la edec, eventual pentru descărcarea şi Din Egiptul antic, deşi ne-au fost transmise cele mai numeroase şi
transportul pe samar sau pe umeri etc. În plus, vinurile destinate a trece clare imagini privitoare la cultura viţei-de-vie şi vinificarea strugurilor,
frontiera trebuiau să suporte taxe vamale – uneori prohibitive – în afara totuşi referitor la comerţul de vinuri – în afară de menţiunea lui Herodot
sarcinilor fiscale şi cele de cotit (măsurat) al vaselor care se achita la (citată mai sus), din care rezultă importurile de vin din ţările Asiei anteri-
ridicarea mărfii de la producător. oare – nu ne-au parvenit date.
Tot negustorii sunt cei care au iniţiat deschiderea multor drumuri şi Ştim că în Egipt transportul vinului se făcea numai în burdu-
au permanentizat reţeaua de comunicaţii păstrată aproape fără modifi- furi. Este de bănuit, faţă de amploarea inscripţiilor privitoare la vi-
cări până în zilele noastre. Cărăuşii cunoşteau bine aceste drumuri şi ticultură, că în interior comerţul cu vinuri era destul de intens şi că
le-au denumit după felul mărfurilor transportate: „drumul sării, drumul importurile egiptenilor din ţările vecine din sud-vestul Asiei, toate
mătăsii, drumul vinului, vadul buţiilor etc.” producătoare de vinuri, erau destul de importante faţă de populaţia
Despre comerţul vinului în Antichitate, G. Hegi observă că exportul şi bogăţia Egiptului antic.
acestora a fost practicat în Antichitate pe întreg cuprinsul spaţiilor acce- În Antichitate era apreciat vinul din regiunile înalte ale Armeniei.
sibile, până în India la Răsărit şi până în Germania spre Apus, precizând Herodot notează că aceste vinuri se exportau chiar în Mesopotamia, deşi
că veniturile realizate de acest comerţ au depăşit totdeauna investiţiile aceasta era socotită la rândul ei „ţară viticolă”.
făcute la procurarea şi transportul vinului. Gruzia (Georgia), situată pe axa celui mai important drum comercial
Luptele care s-au dus în trecut pentru cucerirea pieţelor de vinuri care leagă Occidentul cu Orientul pe uscat – de la gurile Dunării şi sudul
şi pentru menţinerea lor au fost numeroase, făcând victime nu numai Rusiei vechi până în India, China, Asia Centrală şi Sudică –, era de mult
printre producători, dar şi printre negustori. iniţiată în comerţul de vinuri şi de struguri. Ea însăşi producea vinuri
originale inimitabile (de masă, dulci şi chiar spumoase), utilizând metode
COMERŢUL DE VINURI proprii de vinificare.
Dintre toate popoarele lumii vechi care s-au ocupat cu viticultura
ÎN DIFERITE ŢĂRI ANTICE şi vinificaţia, fiind în acelaşi timp şi cele mai active în dezvoltarea co-
merţului de vinuri, grecii se situează pe primul loc. Ei s-au distins nu
Asia anterioară (Orientul Apropiat) prezintă un interes de primul ordin numai prin crearea de podgorii vestite în metropolă şi pretutindeni unde
pentru subiectul tratat în acest capitol. Acolo a fost prima dată pusă colonizarea le-a permis să se aşeze, dar au fost şi mari deschizători de
în cultură viţa-de-vie, acolo a fost descoperit secretul vinificării şi tot drumuri în dezvoltarea comerţului cu acest produs. De aceea Roger Dion
din această regiune avem cele mai vechi mărturii asupra comerţului de îi socoteşte că „au fost, în lumea antică, înaintea romanilor şi mai mult
vinuri. decât ei, oamenii viţei-de-vie”.
Astfel, textele cuneiforme, de curând descifrate de pe plăcile de lut
sumeriene, relatează existenţa celor mai vechi schimburi în legătură cu (După I. Teodorescu și al.,
comerţul de vin. Din conţinutul scrisorilor descoperite sub ruinele ve- „Viţa-de-vie și vinul de-a lungul anilor”)
nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  73

10 super st iţ ii şi tr a d iţii d e R evelio n ,


CA SĂŢI MEARGĂ
BINE TOT ANUL
Anul Nou este privit ca un început, un nou drum,
o nouă etapă în viaţa noastră şi a întregii lumi. De
aceea, majoritatea tradiţiilor şi superstiţiilor care
sunt legate de noaptea de Revelion şi prima zi din
ianuarie se referă la a începe cu dreptul.
Ca să ai noroc, sănătate, fericire şi bani în noul an,
trebuie să pui în practică mici trucuri şi superstiţii
care te vor ajuta să crezi cu adevărat că vei avea
toate acestea. Se poate spune de fapt că este un efect FĂRĂ DATORII
placebo – crezi că le vei avea şi chiar se va întâmpla! Nu intra în noul an cu datorii! Încearcă să scapi de
Iată ce trebuie să faci: ele cât mai repede cu putinţă, altfel vei avea probleme cu
banii tot anul.
De asemenea, nu este bine să împrumuţi bani în prima
ALUNGĂ SPIRITELE RELE zi din an.
Tradiţia populară spune că spiritele rele se sperie de
lumină şi de zgomotele puternice. De aceea, pe vremuri
şi chiar în prezent, în unele locuri, se trosneşte din bici NOROC ŞI PROTECŢIE
pentru a alunga spiritele malefice din anul care vine. E Pe 1 ianuarie, tradiţia spune că prima persoană care
mult mai simplu în prezent, pentru că poţi folosi petardele, îţi intră în casă trebuie să fie un bărbat, ca să te bucuri de
pocnitorile şi artificiile. protecţie şi noroc în anul care tocmai a început.

BANI ÎN BUZUNAR POARTĂ CEVA NOU ŞI CEVA ROŞU


Numărătoarea inversă pentru noul an trebuie să te Tot de Revelion trebuie să porţi o haină nouă, care
prindă obligatoriu cu bani în buzunar. Astfel te vei bucura simbolizează schimbarea şi prospeţimea. De asemenea,
de câştiguri şi bunăstare tot anul viitor. ţine ceva roşu asupra ta. Te apără de spiritele rele şi
privirile malefice, exact aşa cum se spune că îi apără pe
bebeluşi de deochi.
MĂNÂNCĂ PEŞTE


O altă superstiţie spune că trebuie să mănânci peşte în
noaptea de Revelion ca să te poţi strecura printre probleme MĂNÂNCĂ STRUGURI SAU STAFIDE
divertisment
şi obstacole în noul an, cu agilitatea unui peşte în apă. Se spune că trebuie să mănânci struguri sau stafide în
noaptea de Anul Nou ca să ai mulţi bani în anul care vine.

O DORINŢĂ
Nu uita să-ţi pui o dorinţă chiar la cumpăna dintre
ani. Se spune că dorinţa pusă în noaptea dintre ani se
împlineşte, cu condiţia să nu spui nimănui ce-ţi doreşti.

APRINDE O LUMÂNARE
Pentru ca anul care vine să fie luminos, aprinde o
lumânare sau o candelă în seara de Revelion şi las-o
aprinsă până dimineaţa.

DESCHIDE FERESTRELE
Imediat ce ai intrat în noul an, deschide larg pentru
câteva minute toate uşile şi ferestrele. Astfel spiritele rele
şi tot ceea ce este negativ va fi alungat din casa ta, care va
fi purificată.
74  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

APARIŢII EDITORIALE RECVIEM


„ISTORIA CERCETĂRILOR LECŢIA DE OMENIE
ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL A LUI VICTOR BUNDUC
VITICULTURII Victor Bunduc nu
ne-a fost rudă. El a în-
ŞI VINIFICAŢIEI semnat mai mult pentru
noi – ne-a fost prieten.
ÎN MOLDOVA”, Îndrăznim să spunem
astfel se intitulează cartea apărută la Tipografia Academi- aceste cuvinte şi credem
că Victor nu ne-ar contra-
ei de Ştiinţe a Moldovei şi dedicată jubileului de 105 ani de
zice, dacă ne-ar auzi. De
la fondarea Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură
altfel, nu era în firea lui
şi Tehnologii Alimentare al Republicii Moldova.
să se supere pe alţii. Ba
În această perioadă, institutul a evoluat de la o simplă mai mult ca atât, de fie-
staţie experimentală, cu doar doi colaboratori, până la o care dată le-a venit tutu-
mare instituţie de cercetări ştiinţifice, care este dotată cu ror în ajutor, i-a susţinut
o bază tehnică performantă şi unde activează cadre califi- în clipele grele cu vorba
cate, capabile să efectueze cercetări profunde. şi cu fapta. El se bucura
În paginile acestei ediţii sunt inserate rezultatele cer- nespus de mult când ne vedea pe toţi împreună, era
cetărilor efectuate în pentru noi, prietenii şi colegii săi, un catalizator, un
ultimul secol şi jumă- centru de gravitaţie.
tate, în baza cărora Bunul nostru coleg şi prieten a iubit mult florile.
a fost elaborată teh- În biroul său îngrijea nenumărate ghiveciuri cu flori,
nologia de producere pe care le împărţea mai apoi cu drag colegilor. Acasă,
a strugurilor, vinului, la fel, avea multe flori, pe care le dădăcea ca pe nişte
coniacului, sucurilor şi copii. Şi la mormântul soţiei Elena, decedată acum câ-
a producţiei auxiliare; a teva luni, a răsădit flori frumoase, pe care ea le prefera.
fost stabilit sortimentul Victor a plecat dintre noi subit, într-un tragic şi ba-
de struguri, construit şi nal accident rutier, aidoma unui stejar viguros, lăsând
perfecţionat utilajul şi în urma sa părinţii, rudele, prietenii plini de durere.
aparatajul necesar pen- Pentru Victor părinţii erau fiinţe sfinte, despre
tru mecanizarea şi au- care vorbea, de fiecare dată, cu ochii înrouraţi şi vo-
tomatizarea viticulturii cea-i mângâietoare. Le trimitea adeseori colete cu
cele trebuincioase, le telefona des, îi încuraja cu un
şi vinificaţiei.
sfat, cu un cuvânt cald sau cu o vorbă de duh. Re-
Materialele sunt
greta că sunt departe de el, bătrâni şi neputincioşi.
prezentate în succesiu-
Nepoţilor, mângâierea lui cea mai mare, le ducea
ne istorică, ceea ce va coşuri cu fructe, struguri, dulciuri. Vroia să-i vadă cât
permite cititorului să mai curând mari, frumoşi şi sănătoşi.
se familiarizeze uşor cu … De aproape două luni nu se mai aud paşii lui
rezultatele cercetărilor Victor pe culoarele institutului nostru. Nici vorba lui
din fiecare perioadă de activitate. discretă şi resemnată nu ne mai mângâie auzul. Prin
În carte au fost incluse, în mare parte, materiale origi- dispariţia sa, Victor parcă ne-a văduvit pe toţi, dar,
nale extrase din arhive şi din surse istorice, care nu sunt totodată, ne-a făcut să fim mai buni unii cu alţii, mai
accesibile pentru cercul larg de cititori. Ele vor fi de un real îngăduitori, mai uniţi.
folos pentru colaboratorii ştiinţifici, agronomi, aspiranţi şi În acea zi de sfârşit de octombrie Victor Bunduc a
studenţi, care sunt preocupaţi de istoria ramurii prioritare plecat la Domnul. În ultimul său drum a fost petrecut
a agriculturii din Moldova. de multă lume, care a venit să-şi ia rămas bun de la cel
Semnată de un grup de autori cu nume de referinţă în care prin exemplul vieţii sale ne-a dat tuturor o lecţie
domeniu, cum ar fi C. Dadu, S. Bondarenco, E. Soldatenco, de omenie.
T. Cazacu, E. Rusu, V. Cornea, această apariţie editorială cu Zeci de coroane şi mii de flori i-au acoperit mor-
tentă enciclopedică va familiariza un spectru larg de citi- mântul. În vale, la biserica „Sfântei Treimi”, băteau
tori, cunoscători de limba rusă, cu realizările ştiinţifice ale nostalgice clopotele, vestind că toate-n astă lume sunt
conaţionalilor noştri, care ne plasează în rândul ţărilor eli- trecătoare. Ca şi viaţa…
tare, creatoare de autentice valori ştiinţifice şi spirituale.
Colegii şi prietenii
Cor. „PVV”
ANIVERSĂRI

l
PetlrduevIotati e v –
omu ămoșești
gliei str
Un om ajuns la vârsta împlinirilor poate tiv al inovaţiilor ştiinţifice în mass-media
fi asemuit cu un pom împovărat de rod. naţională şi internaţională.
Această metaforă se potriveşte de minu-
ne pentru acei dintre semenii noştri care Performanţele înregistrate de acest neo-
şi-au dedicat întreaga viaţă grijii pentru goit cercetător ştiinţific, talentat condu-
glia strămoşească. Ba mai mult, ei trans- cător şi organizator al producţiei, perso-
mit această pasiune celor tineri, caută nalitate notorie în lumea ştiinţei legumi-
soluţii pentru rezolvarea multiplelor cole, sunt înalt apreciate de colegii săi din
probleme ce ţin de buna gospodărire a pă- România, Olanda, Germania, Belarus şi
mântului, de elaborarea şi implementarea Rusia.
inovaţiilor ştiinţifice. Pentru activitatea prodigioasă, dl Petru
Unul dintre aceşti oameni ai gliei este şi Iliev a fost decorat cu medalia „Meritul
domnul Petru Iliev, doctor în agricultură, civic”, precum şi cu medalia „Dimitrie
vicedirector pe ştiinţă al IŞPHTA. Recent, Cantemir”.
mai bine zis într-o frumoasă şi însorită Dar cea mai înaltă apreciere pentru
zi de sfârşit de octombrie 2015, a împlinit munca sa cu dăruire şi alesele calităţi
vârsta de 60 de ani. omeneşti o constituie respectul celor care
Mai bine de 30 de ani de activitate dum- îl cunosc. Agreabil, binevoitor, prieten
nealui i-a dedicat cercetărilor din dome- devotat în clipele grele, cu alte cuvinte –
niul cultivării cartofului şi a legumelor. Om de Omenie, astfel îl caracterizează cei
Datorită implicării sale în soluţionarea apropiaţi, prietenii, colegii de serviciu,
problemei ce ţine de producerea cartofu- care îi urează multă sănătate, noroc în
lui, Republica Moldova, pe timpuri im- toate, noi şi frumoase realizări în palma-
portatoare de cartofi, în prezent a devenit resul vieţii.
o ţară exportatoare a acestui produs de
neînlocuit pe masa consumatorilor. La mulţi ani,
Dl Petru Iliev a creat 9 soiuri de cartof
mult stimate Petru Iliev!
şi legume, deţine 2 brevete de invenţie,
este un participant activ al conferinţelor Colegii de la Institutul
ştiinţifice naţionale şi internaţionale, Ştiinţifico-Practic de Horticultură
precum şi organizatorul festivalurilor şi Tehnologii Alimentare
cartofului din ţara noastră, promotor ac-
ABONAREA 2016
PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ DE PROFIL
PUBLICAŢIA ÎŞI VEDE ME Indicele de abonare – 31856
NIREA ÎN INFORMAREA
CORECTĂ ŞI OBIECTIVĂ PREŢUL UNUI ABONAMENT:
A CITITORULUI ASUPRA
PE 12 LUNI  222 LEI
SITUAŢIEI ŞI TENDINŢELOR
ÎN EVOLUŢIA POMICUL PE 6 LUNI  111 LEI
TURII, VITICULTURII ŞI
VINIFICAŢIEI, ÎN REFLECT
AREA VERIDICĂ A PROCE
SELOR ŞTIINŢIFICE ŞI ECO Poveste de Crăciun
NOMICE, A CONSOLIDĂRII ŞI
RENOVĂRII BAZEI TEHNICO Afară visele se-adună-n vârf de creste,
MATERIALE A SECTORULUI Pe geam se naşte noaptea o poveste,
VITIVINICOL ŞI POMICOL, Cu flori de gheaţă şi sclipiri de stele,
PRECUM ŞI A INFRASTRUC Ah, leru-i ler, cristale din mărgele.
TURII ACESTUIA.
REVISTA ESTE DISTRIBUITĂ
În zări se plimbă şoapte de colinde,
PE ÎNTREG TERITORIUL RM, Pomul bătrân din faţa casei râde,
DE ASEMENEA, ÎN UCRAINA Cândva, în astă-noapte, o minune
ŞI ROMÂNIA. A luminat cu sine-ntreaga lume.

TIRAJ  2 000 EXEMPLARE. Ah, leru-i ler, Crăciunul vine-n zare,


Cu clopoţei şi binecuvântare,
Cu flori de oameni, înflorite-n case,
În care-a busuioc şi vin miroase.

Vă mulţumim Şi moara cerului tot macină făină,


Iar inimi coc în ele pâine de lumină,
Şi suflete se-mbracă în zăpadă,

că aţi ales revista Lăsând în ele dragoste să cadă.

„Pomicultura, Şi norii împletesc mărgăritare.


Dispar în zări albastrele hotare,
Şi urcă-n cer fantome albicioase,

Viticultura Şi ning din stele basme de mătase.

și Vinificaţia” Şi şuieră dansând tangouri vântul,


Se-mbracă-n blănuri albe iar pământul,

și în anul 2016 Şi zâmbete răsar la geamuri triste,


Şi se-mplinesc uitate, albe vise.

Galina VIERU