MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE CHIMIE ŞI TEHNOLOGIE CHIMICĂ
DEPARTAMENTUL CHIMIE / CHIMIE INDUSTRIALĂ ȘI ECOLOGICĂ

TEZĂ DE LICENŢĂ

TITLUL TEZEI

STUDIUL ADSORBȚIEI PE CĂRBUNI ACTIVI A

VITAMINELOR B1 ȘI B3 DIN SOLUȚII INDIVIDUALE ȘI
AMESTEC

A elaborat:
Pamadeala Mihaela
Specialitatea Chimie

Conducătorul ştiinţific:
Guțanu Vasile,
doctor habilitat,
profesor universitar
__________________
Admisă pentru susţinere:

„___”__________ 2021

Şeful Departamentului Chimie / Chimie Industrială și Ecologică

__________________

Chişinău 2021

1
 CUPRINS

REZUMAT..........................................................................................................................................

ABSTRACT…………………………………………………………………………………………................................................

INTRODUCERE..................................................................................................................................

I. INVESTIGAŢII BIBLIOGRAFICE........................................................................................................

1.1. ..............................................................................................................................................
1.2. ..............................................................................................................................................

II. MATERIALE ȘI METODE………………………….........................……………...……….....................................

2.1.............................................................................................. ………………………………………………..

2.2. ......................................................................................……………………………………………….

III. REZULTATE ȘI DISCUȚII…………………………….........................…………....………................................

CONCLUZII………………………………………………………………………………………..............................................

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………............................................

Declarația privind asumarea răspunderii………………………………………………………...............................

2
 REZUMAT
Titlul: Studiul adsorbției pe cărbuni activi a vitaminelor B1 și B3 din soluii individuale și
amestec.
Referințe: 13; Figuri: 27; Tabele: 5.
Cărbunii activi au o deosebită importanță în diverse domenii ale economiei naționale.
Cărbunii activi se utilizează în industria alimentară la purificarea vinurilor, sucurilor și a
altor lichide. Aceste lichide de regulă conțin vitamine, deci este necesar să cunoaştem, cum se vor
reține vitaminele pe cărbunii activi la utilizarea lor.
În prezent există puțină informaţie privind adsorbția biomoleculelor mari cum ar fi,
vitaminele pe cărbunele activ mezoporos.
Scopul lucrării a constat în utilizarea vitaminelor ca model de sorbție a moleculelor cu
structura și conformația diferită, de a prognoza sorbția altor substanțe care au structură
asemănatoare. Ca obiective pentru atingerea scopului au servit obținerea cărbunelui activ
autohton din sâmburi de caise cu metoda de activare prin strat fluidizat. Determinarea
parametrilor de structură și adsrobție a adsorbanților studiați. Calculul parametrilor cinetici și
obţinerea izotermelor de adsorbție a vitminei B1 și B3 pe cărbunii activi AC-C și cărbunele
comercial Granucol FA. Cercetarea selectivității adsorbției a vitaminei B1 și B3.
Ca rezultat, au fost A fost elaborată tehnologia de obținere a cărbunelui din sâmburi de
caise AC-C. Suprafața specifică a cărbunelui activ determinată experimental după BET este 1354
m2/g pentru Granucol FA și 1385 m2/g pentru AC-C. Echilibrul de adsorbție a vitaminelor B1 și
B3 se stabilește în 60 și 120 min respectiv. Cinetica sorbției vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii
activi Granucol FA și AC-C, la 25 °C ,se descrie perfect cu modelul cinetic pseudo-ordinul II.
Izotermele de sorbție a vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii activi Granucol FA și AC-C , la
25 °C ,se descriu adecvat cu modelul sorbțional Langmuir. Odată cu creșterea concentrațiilor
inițiale a amestecului echimolar de vitamina B1 și B3, se diminuează selectivitatea adsorbției pe
cărbunele comercial Granucol FA și crește selectivitatea de adsorbție pe cărbunele AC-C.

3
 ABSTRACT
Title: „ Study of the adsorption on activated carbons of vitamins B1 and B3 from
individual solutions and mixture”
References: 13; Figures: 27; Tables: 5.
Activated carbon is of particular importance in various areas of the national economy.
Activated carbon is used in the food industry to purify wines, juices and other liquids.
These liquids usually contain vitamins, so it is necessary to know how vitamins will be retained
on activated carbon when using them.
There is currently little information on the adsorption of large biomolecules such as
vitamins on mesoporous activated carbon.
The aim of the paper was to use vitamins as a model for the absorption of molecules with
different structure and conformation, to predict the absorption of other substances that have a
similar structure. The objectives for achieving the goal were to obtain native apricot kernels from
apricot kernels with the fluidized bed activation method. Determination of the structure and
adsorption parameters of the studied adsorbents. Calculation of kinetic parameters and obtaining
of adsorption isotherms of vitamin B1 and B3 on AC-C activated carbon and commercial
Granucol FA coal. Research on the adsorption selectivity of vitamin B1 and B3.
As a result, the technology for obtaining coal from apricot kernels AC-C was developed.
The specific surface area of activated carbon determined experimentally after BET is 1354 m2 / g
for Granucol FA and 1385 m2 / g for AC-C. The adsorption balance of vitamins B1 and B3 is
established in 60 and 120 min respectively. The kinetics of sorption of vitamins B1 and B3 on
activated carbon Granucol FA and AC-C, at 25 ° C, is perfectly described with the pseudo-order
II kinetic model.
The sorption isotherms of vitamins B1 and B3 on Granucol FA and AC-C activated
carbons at 25 ° C are adequately described with the Langmuir sorption model. With the increase
of the initial concentrations of the equimolar mixture of vitamin B1 and B3, the adsorption
selectivity on commercial Granucol FA coal decreases and the adsorption selectivity on AC-C
coals increases.

4
 INTRODUCERE
Cărbunii activi reprezintă un produs chimic de certă valoare, larg utilizat în industria de
medicamente, industria alimentară, industria minieră, chimică și petrochimică, în producerea
echipamentelor de protecție colectivă individuală în industrie și militărie, în procesele de
purificare a apelor reziduale și de potabilizare a apelor de suprafață. Producția cărbunilor activi s-
a dezvoltat într-un ritm foarte rapid în timpul primului război mondial, care era utilizat în
echipamente de protecție împotriva gazelor de luptă. Volumul de producere a cărbunelui activ
continuă să crească și în prezent, ameliorându-se în același timp parametrii calitativi ai acestuia.
Dezvoltarea într-un ritm a producției cărbunilor activi se datorește numeroaselor aplicații
în cele mai diferite ramuri ale economiei, avantajelor considerabile pe care le prezintă cărbunii
activi în raport cu alți adsorbanți, precum și utilizării tot mai frecvente a acestora în diverse
procese tehnologice. În virtutea sferei largi de utilizare a acestui produs, precum și a importanței
sale strategice, toate aceste licențe și, respectiv, ale producătorilor, care sunt interesate să vândă
cărbune ativ ca produs finit, importând materia primă din alte țări. Literatura de specialitate
conține extrem de puține date cu privire la detaliile tehnologice de fabricare a cărbunilor activi,
întrucât acestea sunt păstrate ca secrete de fabricare. În prezent există puțină informaţie privind
adsorbția biomoleculelor mari cum ar fi, vitaminele pe cărbunele activ mezoporos. În această
prezentare voi raporta despre obţinerea unui cărbune activ autohton (AC-C) şi proprietățile
caracteristice de adsorbție a cărbunelui activ mezoporos pe vitaminele B1 și B3 din soluții
individuale și amestec.
Realizarea obiectivelor a cuprins soluționarea unui șir de sarcini, incluzând tehnologia de
obținere prin procedeu fizico-chimic a cărbunelui activ din sâmburi de caise (AC-C); stabilirea
echilibrului de adsorbție a vitaminelor B1 și B3; utilizarea cineticii sorbției vitaminelor B1 și B3
pe cărbunii activi Granucol FA și AC-C la 25 oC; construirea izotermelor de adsorbție a
vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii activi Granucol FA și AC-C la 25 oC; cercetarea selectivității
adsorbției a vitaminei B1 și B3.
Scopul lucrării constă în studiul reacțiilor chimice și fizico-chimice care se produc în
procesul mangalizării și activării materiei prime din sâmburi de caise, stabilirea parametrilor de
structură și a capacității de sorbție a cărbunilor activi, studierea mecanismelor de sorbție a
poluanților de natură organică de către cărbunii activi.

5
 Obiectivele lucrării includ:
 Obținerea cărbunelui activ autohton din sâmburi de caise cu metoda de activare prin
strat fluidizat.
 Determinarea parametrilor de structură și adsorbție a adsorbanților studiați.
 Calculul parametrilor cinetici și obţinerea izotermelor de adsorbție a vitminei B1 și
B3 pe cărbunii activi AC-C și cărbunele comercial Granucol FA.
 Cercetarea selectivității adsorbției a vitaminei B1 și B3.
Cuvinte cheie: Adsorbția, vitamina B1, vitamina B3, cărbune activ (AC-C și Granucol
FA), izoterme de adsorbție.

6
 I. INVESTIGAȚII BIBLIOGRAFICE
I.1. Studiul proprietăților fizico-chimice și chimice a adsorbanților carbonici
În calitate de materie primă pentru obținerea cărbunilor activi se utilizează diferite
materiale bogate în carbon, de exemplu: lemnul, turba, cărbunii de pământ. La obținerea
cărbunilor activi utilizați entru măști anti gaz și alte utilizări specifice care trebuie să posede
rezistență mecanică sporită și volum mare de micro- și supermicropori, în calitate de materie
primă se utilizează coaja nucilor de cocos. Un rol important îl elementele constituiente (C, H, O)
în materia primă utilizată pentru obținerea cărbunilor activi.
Cărbunele brun este mărunțit și supus cocsificării la temperatura de 600-800 oC în cuptoare
statice, apoi activat la temperatura de 800-1000oC cu vapori de apă. Ca rezultat, se obține cărbune
activ cu suprafața specifică de circa 1050 m2/g [1].
Cocsul și semicocsul servesc și ei ca surse importante pentru obținerea cărbunilor activi.
Acestea materiale se încălzesc inițial la temperatura de circa 450 oC pentru înlăturarea
substanțelor volatile, apoi se activează la temperatura de 1200oC cu vapori de apă. În procesul de
activare a mangalului din cocs cu vapori de apă are loc în primul rând gazificarea carbonului
amorf, apoi parțial a carbonului cristalin [1].
Cărbunele de pământ fiind amestecați cu diferiți ingredienți (rășini forestiere, bitum), apoi
carbonizat și activat cu vapori de apă sau cu dioxid de carbon , se transformă în cărbune activ cu
proprietăți de adsorbție destul de pronunțate [2-3]. Capacitatea de adsorbție și parametrii de
structură ai cărbunilor activi obținuți din cărbunele de pământ depind de durata de activare a
acestora. Cărbunele de pământ este supus activării timp de 5 și 10 ore, astfel își modifică
suprafața specifică de la 34 m2/g la 633 și respectiv, 828 m2/g. Volumul sorbtiv de asemenea
crește de la 0,10cm3/g la 0,39 și 0,52 cm3/g [4].
În ultimul timp, în calitate de matrie primă pentru obținerea cărbunilor activi sunt utilizați
diverși polimeri sintetici sau deșeurile provenite din producerea acestor materiale. De regulă,
acești cărbuni activi au diferite grupe funcționale care conțin azot, de aceea ei sunt utilizați pe
larg utilizați pentru reținerea mercaptanilor [5].
Pentru noi, un interes sporit prezintă evaluarea surselor de informație științifică ce țin de
tehnologiile de obținere a cărbunilor activi din materii prime care sunt și în Republica Moldova,
cum ar fi sâmburii de piersici, caise, prune, coji de nuci, semințe de struguri.
Analiza literaturii de specialitate în domeniul obținerii cărbunilor activi prin diferite
procedee ne permite să conchidem că, la moment nu unt cercetate procedeele fizico-chimice de
obținere a cărbunilor activi din materie primă netradițională, cum ar fi sâmburii de piersici, de
caise, de prune, coji de nuci și semințele de struguri. Lipsesc informații despre existența

7
tehnologiilor complexe de utilizare a subproduselor vegetale, adică a tehnologiior de extragere
prealabilă a uleiurilor vegetale și a enotaninei din materie primă în cazul obținerii cărbunilor
activi prin mangalizare și activare a materialului lemnos. Nu sunt identificate procesele chimice
care decurg în timpul obținerii cărbunilor activi din subproduse vegetale. De asemenea, nu sunt
determinate raporturile optime dintre materia primă și agentul de activare în procedeele de
obținere a cărbunilor activi prin activare chimică și mixtă.
Calitatea cărbunilor activi obținuți este în funcție directă de indicii de calitate ai
mangalului supus activării. Din aceste considerente calitatea produsului finit se determină în
funcție de așa parametri ca: nivelul de umiditate, cantitatea de substanțe volatile, de carbon fix și
de cenușă.
Procesul de obținere a cărbunilor activi prin metoda fizico-chimică are la bază
îndepărtarea prin oxidare selectivă a hidrocarburilor grele, care umplu porii mangalului supus
activării, cât și oxidarea carbonului amorf din scheletul mangalului. În urma acestor interacțiuni
fizico-chimie se obține un șir de pori. Aceste procese sunt complexe și includ următoarele faze:
difuzia agentului de activare în interiorul mangalului, chemosorbția acestuia.
Cărbunele activ este un adsorbant a carui utilizare era deja cunoscută cu câteva sute de ani
înaintea erei noastre. Este un adsorbant negru, poros, amorf. Capacitatea sa de adsorbție are o
suprafață (de până la 1500 m2/g), dimensiunea și distribuția porilor sau a particulelor fac
cărbunele activat un adsorbant excelent. Sunt diferite forme de cărbune activ: cărbune activ
granulat, cărbune activ praf și fibre de cărbune activat [6] .
Între suprafaţa specifică şi dimensiunea granulelor există o strânsă interdependenţă.
Granulele au de cele mai multe ori forme neregulate iar prin măcinare rezultă granule de
dimensiuni şi forme variate. Analiza microscopică a granulelor , indiferent de dimensiunea lor, a
arătat faptul că la nivel micro, acestea prezintă atât suprafeţe plane cât şi dislocaţii, fisuri sau alte
defecte de structură. Aceasta înseamnă că suprafaţa specifică a unor astfel de granule este
întotdeauna mai mare decât suprafaţa speficică a aceloraşi granule, dar calculată din considerente
geometrice. Instrumentele comercializate de diferiţi producători şi utilizate pentru determinarea
suprafeţei specifice prin metoda BET măsoară suprafaţa specifică la nivel molecular.
Determinarea suprafeţei specifice prin metoda BET are la bază măsurarea cantităţii de gaz
(deregulă N2) adsorbit sau desorbit de pe suprafaţa solidelor, poroase sau neporoase. Materialul
adsorbant este menţinut la o temperatură situată sub valoarea temperaturii critice a adsorbitului.
În timpul adsorbţiei şi desorbţiei, presiunea se modifică până când se stabileşte echilibrul. Astfel,
cantitatea de gaz adsorbită/desorbită la echilibru este dată de diferenţa dintre cantitatea de gaz
admisă sau îndepărtată şi cantitatea de gaz necesară pentru a umple porii materialului.
8
 Cărbunele activ este foarte variat și procesat astfel încât sa aibă porii mici, volum mic
care au rolul de a crește suprafața de adsorbție a produșilor toxici din reacții chimice.
Disponibilitatea structurii interne a cărbunelui activat măreste viteza procesului de adsorbție și îl
face mai eficient.  Cărbunele activat cel mai des utilizat are câmpul de suprafață în intervalul 800
– 1500 m2/g. Suprafața acestor cărbuni se caracterizează în principal prin prezenta microporilor al
căror diametru efectiv este mai mic de 2 nm. De fapt, cărbunele activat este construit dintr-o retea
complexă de pori, clasificați ca:
 micropori ( < 2 nm )
 mezopori( 2-50 nm )
 macropori ( > 50 nm )
Adsorbția pe cărbunii activați are loc, în principal, în micropori si o mică parte în
mezopori. Macroporii servesc doar drept canale de curgere prin adsorbant către interiorul
mezoporilor și suprafața microporilor. Distribuția dimensiunii porilor într-un anumit cărbune
depinde de materia prima utilizată, metoda și condițiile de producție.
Adsorbția este fenomenul de concentrare a unei substanțe la o suprafață interfazică. În
funcție de starea de agregare a substanțelor ce formează sisteme chimice, adsorbția se clasifică în:
adsorbția la interfața lichid-gaz; adsorbția la interfața lichid-lichid; adsorbția la interfața lichid-
solid, soluție-solid; adsorbția la interfața solid-gaz. Substanțele tensioactive sunt cele care se
acumulează la interfețe și astfel micșorează energia liberă superficială.
În general aceste substanțe sunt formate dintr-o parte nepolară (catena hidrocarbonată)
legată de o parte polară sau ionică.
Cărbunele activ este un adsorbant eficient pentru separarea și îndepărtarea materiilor
nedorite din unele substanțe [7]. Este folosit într-un număr mare de aplicații la scara industrială,
la fel în tehnologii pentru purificarea gazelor, pentru îndepărtarea poluanților organici din apă . În
articolul dat scrie că cărbunele mai este folosit ca catalizator în procesele catalitice și utilizate ca
materiale electrodice în dispozitivele și procesele electrochimice [8].
Cărbunele activ joacă un rol important în industria farmaceutică, alimentară și chimică.
Este recunoscut ca absorbant, dar se mai utilizează pe scară largă în industrie, cu toate ca încă se
mai cercetează metode adecvate pentru a le face și înțelege structura lor poroasă.
Cărbunii activi pot fi obținuți dintr-o varietate de materie prima care au un conținut ridicat
de carbon [8]. În calitate de materie primă ieftină este folosit cărbunele brun [9].
Cunoaștem două metode de obținere a cărbunelui activ. Primul procedeu este pe cale
chimică și al doilea procedeu fizico-chimic. Cel mai utilizat procedeu este fizico-chimic, unde

9
mangalizarea cărbunelui are loc în condiții pseudolichide pe strat de catalizator, după care este
supus activării cu vapori de apă [9]. Procedeul chimic constă în impregnarea cărbunelui cu o
substanță chimică (H2SO4, H3PO4, ZnCl2, hidroxizi ai metalelor alcaline) la o temperatură de 400-
600 o C [1], acest procedeu se efectuiază într-o singură etapă. Cărbunele activ obținut prin metoda
fizico-cimică, se efectuiază în două etape: Prima etapă este carbonizarea sau piroliza materialului
carbonic la temperaturi de 500-1000oC, în așa condiții ca să nu fie prezent oxigenul și să se
elimine gazele toxice. A doua etapă este activarea termică la aceeași temperatură de 500-1000 oC
sau la o temperatură mai mare în prezență de gaz oxidant, cum ar fi apa sau dioxidul de carbon
[9]. Cărbunii activi se mai obțin din multe materiale organice, precum lemn [10-11],
lignit [12], coji de nucă de cocos [13].
Cărbunele activ este cel mai mai popular adsorbant în tratarea apelor uzate sau
contaminate cu H2S, deoarece proprietățile sale de suprafață pot fi ușor de modificat,folosind
diferite metode fizice și chimice [14].
Cărbunii activi comerciali au domeniul de utilizare foarte larg, ei sunt folosiți ca
adsorbanți industriali pentru separare și purificare [15].
Cărbunii activi sunt folosiți ca adsorbant datorită volumului de pori și cantitatea de
micropori,care permite adsorbția moleculelor relativ mici din gaz sau lichid. Cărbunii pentru
compușii cu molecule mari au o eficiență redusă de adsorbție [16]. De aceea în lucrarea dată vom
utiliza noi materiale mezopore din carbon care au volum și suprafață mare de pori, care permit
adsorbția moleculelor mari, cum ar fi proteinele și vitaminele.
În ultima perioadă, s-a pus accent pe dezvoltarea materialelor de carbon mezoporos, cu o
structură uniformă a porilor. Printre primele lucrări a fost folosite șabloane de silicat mezoporos
pe carbune mezoporos, după care au fost sintetizate [17-18].
Există multe articole care raportează obținerea proprietăților de adsorbție a cărbunilor
mezoporoși [19].
Apele reziduale conțin o cantitate sporită de substanțe organice provenite din diverse
procese tehnologice. În unele cazuri, în apele reziduale pătrund substanțele utilizate în procesele
tehnologice, dar care nu se conțin în produse finite. Printre asemenea substanțe organice putem
enumera solvenții organici, substanțe tensioactive, coloranții, hidrocarburile, vitaminele.
Concentrația acestor poluanți poate varia în interval mari, dar, de regulă, nu depășește câteva
grame la litru. Astfel de substanțe organice, de obicei, sunt bionedegradabile, de aceea este
necesară elaborarea tehnologiilor locale de epurare a apelor reziduale, bazate pe procese de
coagulare, floculare și oxidare, iar la etapa finală, pe procese de adsorbție.

10
 Apele reziduale, provenite de la uzinele cu procese de acoperire electrochimică a
suprafețelor, conțin în marea lor majoritate metale grele, substanțe tensioactive. Pentru epurarea
acestor categorii de ape reziduale, se impun procedee chimice și fizico-chimice, spre exemplu:
precipit[ri cu lapte de var (suspensie de Ca(OH)2, oxido-reduceri cu agenți chimici, schimb de
ioni, osmoză inversă. În acest domeniu sunt elaborate numeroase tehnologii de epurare a apelor
reziduale.
Un rol deosebit au cărbunii activi în procesele de tartare a apelor reziduale orășenești
epurate pe cale biologică [20]. Aceasta se explică prin faptul că în urma tratării biologice în apele
reziduale rămân intacte substanțe refractare biologic nedegradabile. Cele mai periculoase
substanțe refractare, biologic nedegradabile, sunt produșii chimici care conțin în structura lor
inelul de benzen și, în special, fenolul, anilina, derivații acestora. După cum am menționat mai
sus, pentru a îndepărta aceste substanțe din apele reziduale sunt utilizați cărbunii activi.
Subsanțele organice sunt adsorbate din soluții apoase mai puternic de către cărbunii activi.
Aceasta se explică prin nivelul mai ridicat al energiei forțelor de dispersie dintre moleculele
substanțelor organice și atomul de carbon din structura cărbunelui activ decât al interacțiunii
vanderwaals dintre moleculele de apă și atomul de carbon al adsorbantului cărbunos.
Energia de interacțiune a forțelor de dispersie este mai mare, în special, la moleculele de
colorant și substanțele aromatice șin cauza structurii plate și a conținutului de p-electroni în
sistemul conjugat al legăturilor chimice.
Subsanțele organice prezente în apele reziduale și provenite de la fabricile de prelucrare
agricole și fabricare a produselor alimentare reprezintă structure alifatice care, de regulă, sunt
ușor biodegradabile. În acest sens apele uzate sunt ușor purificate prin metode biologice până la
nivelul condițiilor de calitate, impuse de organele sanitare de resort.
În procesul de adsorbție a substanțelor organice pe cărbunii activi, nu întreaga suprafață
geometrică a adsorbantului este utilizată pentru imobilizarea substanțelor organice nocive.
Analiza surselor bibliografice cu privire la adsorbția substanțelor organice nocive
(coloranții, substanțe aromatice, vitaminele) pe cărbunii activi ne permite să conchidem că nu
sunt suficient cercetate procesele ce vizează dependența adsorbției de temperatură, influiența
factorului de asociere asupra mecanismului de adsorbție. Practic, lipsesc informațiile referitor la
adsorbția amestecurilor de vitamine din soluții apoase și metodele de determinare a concentrației
vitaminelor din amestec a soluțiilor apoase.

I.2. Adsorbția vitaminelor B1 și B3 pe cărbune activ în soluții individuale și

amestec

11
 În prezent, există puține rapoarte privind adsorbția biomoleculelor mari, cum ar fi,
vitaminele pe cărbunele activ mezoporos. În această lucrare, voi raporta despre adsorbția
cărbunelui activ pe vitminele B1 și B3. Vitaminele obținute prin sinteză chimică sunt foarte
costisitoare și se obțin din extracte de plante sau animale. Vitaminele constituie un grup de
compuși, esențiali pentru desfășurarea funcțiilor organismului. Vitaminele se împart în două
categorii: solubile în apă și liposolubile. Cunoscutele vitamine B1 și B3 fac parte din prima
categorie. Vitamina B1 (tiamina): este esențială pentru procesul fiziologic de creștere și
participă la menținerea functionalitații optime a sistemului cardiovascular, nervos și digestiv.
Scăderea nivelului de tiamina în sânge duce la insomnie, iritabilitate, dureri și parestezii în
membre, reducerea capacitații de muncă fizică și intelectuală. Sunt bogate în tiamina ovazul,
fasolea, mazărea, soia, nucile. Vitamina B3 (acid nicotinic): este vitală pentru sănătatea
organismului pentru o perioaă mai lungă de timp. Este un bun adjuvant împortiva îmbătrânirii și
apariției semnelor de îmbătrânire și ajută procesele genetice ale celulelor din organism. Reglează
nivelul zahărului din sânge și luptă împotriva colesterolului, a bolii Alzheimer.  Niacina este
introdusă în organism prin dietă, din diverse surse alimentare, precum: carne, pește roșu
(ton, somon), nuci, legume și semințe.
Vitaminele, adesea sunt imposibile de separat unele componente deoarece, conțin un
număr mare de componente însoțitoare în proba analizată, datorită lipsei capacității a coloanelor
cromatografice [21]. Cea mai întâlnită metodă de purificare și concentrație a subsanțelor este
extragerea în fază solidă. Deseori se întâmplă ca purificarea și concentrarea când se efectueză
pentru fiecare vitamină individual cu o structură destul complexă, duce la erori în identificarea
vitaminei și consumă foarte mult timp. Una dintre soluțiile la această problemă este utilizarea
unui adorbant selectiv, care combină o capacitate ridicată de sorbție pentru analiți, cu
posibilitatea de desorbție rapidă, cantitativ și reproductibilă. Utilizarea adsorbanților hidrofobi la
concentrație în faza solidă de vitamine liposolubile se efectuiază pe o cale mai ușoară [22].
Concentrația de sorbție a vitaminelor B solubile în apă se efectuiază pe o cale mai dificilă. O
capacitate dinamică relativă ridicată este raportată în acest articol a vitaminelor pentru polistiren
hipercruzat (HCPS), unde afinitatea ridicată a vitaminelor la suprafața polistirenului hipercruzat,
face dificilă desorbirea lor cantitativ din sorbenți [23].
În acest articol s-a atras atenția selectivitații unice pentru moleculele polare a cărbunelui
activ și carbunele grafitic poros, la fel și componentele pe bază de nanocarburi [24].
Dintre cei mai interesanți absorbanți care se petrec în faza solidă și un rezultat înalt în
cromatogrofia lichidă, sunt nanodiamantele de detonare micodispersate poroase (MSDN) a
particulelor la presiune și temperatură ridicată [25]. Avantajul acestui nanodiamant de detonare

12
pentru preconcentrarea vitaminelor solubile în apă este legatura dintre natura hidrofilă a chimiei
suprafeței din MSDN. Nanodiamantul de detonare consta din miez de diamant, acoperit cu înveliș
grafitic.

13
 II. MATERIALE SI METODE
Obiectul de studiul al acestei lucrări reprezintă studiul adsorbției pe cărbuni activi a
vitaminelor B1 și B3 din soluții individuale și amestec. Am ales aceste vitamine, deoarece le-am
folosit ca model de sorbție a substanțelor cu diferite mase moleculare.

2.1. Materiale. AC-C - cărbune activat în strat fluidizat obținut în laborator din sâmburi
de caise, Granucol FA-cărbune activat granulat de origine vegetală(ERBSLOH, Germania),
vitamina B1(hidroclorură de tiamină);Sigma Aldirich, vitamina B3(acid nicotinic); Sigma
Aldirich.

2.2. Obtinerea cărbunelui activ din sâmburi de caise.

Procesul de piroliză a cărbunelui s-a efectuat într-un cuptor cu reactor amplasat orizontal
la temperatură de 550 o C , timp de 120 minute. Efectuând mai multe experimente și primind mai
multe cantități de carbonizat cu aproximativ cu același rantament, le-am adunat pe toate împreună
și am făcut o singură cantitate de cărbune carbonizat. Aflăm randamentul exprimat în procente,
care se calculează conform expresiei:
m1
η= ∗100 %,
m2
Unde, m1 reprezintă masa carbonizatului din sâmburi de caise (g), m 2 este masa
sâmburilor de caise (g).

Activarea cărbunelui . Cărbunele obținut la piroliză a fost macinat și omogenizat. A fost

aleasă fracția 0,8 mm-2 mm și supusă activării într-un cuptor cu reactor vertical, unde timp de 30
min la temperatura de 950-1000 o C, se lasă să se activeze în prezența vaporilor de apă, generați
de generatorul de vapori de apă, care trec prin tubul de admitere a vaporilor și ajung la cărbune.
Aflăm randamentul exprimat în procente, care se calculează conform expresiei:

m1
η= ∗100 %,
m2
unde, m1-masa cărbunelui activat (g), m2-masa carbonizatului din sâmburi de caise (g).

14
 2.3. Măsurarea izotermelor de adsorbție.

Măsurătorile izotermelor de adsorbției s-au efectuat pe cărbunele activ comercial

Granucol FA, utilizat în industria vinicolă și cărbune activ autohton AC-C, obținut din sâmburi de
caise.
Izotermele de adsorbție au fost măsurate prin amestecarea 50 mg de cărbune activ cu 50
ml de soluție a substanței studiate si lăsate sa contacteze la un timp prestabilit (determinat din
cinetica de adsorbție) la temperatură constantă (25,0 ±0,5 oC). Contactarea a avut loc la agitare,
baloanele cu substanțe fiind imersate în baie de apă termostatată. Pentru toate măsurătorile viteza
de agitare a constituit 150 rotații/min. După stabilirea echilibrului soluția a fost filtrată prin hârtie
de filtru banda albastra. Pentru a evita adsorbția componentelor studiate pe hârtie de filtru primele
15-20 ml de soluție erau aruncate, iar restul soluției se colectau si se analizau. Analiza
substanțelor după adsorbție s-a efectuat prin metoda spectrofotometrică în domeniul UV la
spectrofotometrul UV-VIS, modelul Perkin-Elmer Lamda 25
Valoarea adsorbției pentru substanțele cercetate s-a determinat utilizând relația:
(Co  Ce) * V
a
m ,
unde: a - valoarea adsorbției, mg/g; C0- concentrația inițială a soluției, mg/L; Ce -
concentrația de echilibru, mg/L; V- volumul soluției, L; m – cantitatea de adsorbant, g.

2.4. Parametrii de structură a cărbunilor activi

Au fost determinați din izotermele de adsorbție a azotului măsurate la instalația

Autosorb-1MP (Quantachrome).

Suprafața specifică (S) a fost calculată din expresia:

W m N Ax
S= ,
M
unde, Wm- masa gazului adsorbit, N- constanta Avogadro, Ax- suprafața de așezare a unei
molecule de adsorbat, M- masa moleculară a adsorbatului.
Singurul parametru necunoscut în relația este masa gazului adsorbit (Wm) care se
determină din ecuația Brunauer- Emmett-Teller (BET):

15
 1 1 C−1 P
P
= +
W m C W m C Po , ( )
W (
Po
−1 )
unde, C- constanta BET
W- masa gazului adsorbit la presiunea de echilibru P
Volumul total al porilor a fost determinată din cantitatea de vapori adsorbită la presiunea
relativă aproape de 1, considerând că porii sunt umpluți cu adsorbat în stare lichidă. Volumul de
azot adsorbit (Va) poate fi convertit în volumul azotului lichid (Vl) care se conține în pori utilizând
ecuația:
Pa V a V m
V l= ,
RT
unde, Pa și T sunt presiunea și temperatura mediului ambiant, Vm este volumul molar al
adsorbatului lichid (34,7 cm3/mol pentru azot).
Distribuția dimensiunilor porilor derivă din distribuția volumului porilor în funcție de
rază. Este pe larg acceptat că izoterma de desorbție corespunde într-o măsură mai mare, în raport
cu cea de adsorbție, pentru determinarea distribuției dimensiunilor porilor. Ramura de desorbție a
izotermei pentru același volum de gaz adsorbit indică o presiune relativă mai joasă, rezultând o
stare energetică a moleculelor adsorbite mai scăzută, astfel izoterma de desorbție este mai
aproape de echilibrul termodinamic.
Calculul distribuției mezoporilor cu geometrie cilindrică poate fi efectuat, reieșind din
ecuația Kelvin:
−2 γ V m
rk = ,
RTln ( P/ Po )
unde, γ- tensiunea superficială a azotului lichid la 77,35 K (8,85 mN/m)
R- constanta universală a gazelor (8,314 J/mol K)
rk=raza porii în care are loc condensarea adsorbatului la presiunea relativă P/Po.
Deoarece înainte de condensare o parte din adsorbat se așează pe suprafața pereților porii,
rk nu reprezintă raza reală. Pentru a estima raza reală a porilor (rp) este nevoie de a face corecțiile
respective: rp= rk+t, unde t este grosimea stratului monomolecular al adsorbatului.

Adsorbția benzenului s-a efectuat în condiții statice, prin plasarea a 100 mg de probă,
uscată preventiv la 110 oC până la masă constantă, în exsicator, la temperatura camerei, timp de
24 ore și fixarea creșterii masei în procesul de adsorbție. Volumul sorbtiv al porilor după benzen
(cm3 /g) se calculează conform expresiei:

16
 ( m 2−m 1 )
V s= ,
( m 1−m 0 )∗ρ
unde m0 este masa fiolei (g), m1 este masa fiolei cu proba uscată (g), m2 este masa fiolei cu probă
după adsorbţia benzenului (g), ρ este densitatea benzenului, 0,879 g/cm3 .
La probele care au avut aproximativ 0,7-1,0 cm3/g de volum sorbtiv, le-am adăugat și am
facut o singură probă.

Analiza termică a fost efectuată la instalația Derivatograph Q-1500 (MOM) care permite
înregistrarea simultană a temperaturii (T), diferenței de temperatură în raport cu proba de
referință (DTA), pierderii masei (TG) și derivatei pierderii masei (DTG) în funcție de timp, la o
viteză programată de încălzire. În calitate de probă de referință s-a utilizat α-Al 2O3, care în
intervalul de temperaturi 20-1000 oC, la care s-au efectuat măsurătorile, nu suferă nici o
transformare. Măsurătorile s-au efectuat la viteze de încălzire de 5, 10 și 20 oC/min în atmosferă
dinamică de aer sau azot, viteza fluxului fiind 100 cm 3/min. Proba analizată și de referință erau
amplasate în creuzete de platină și încălzite în condiții neizoterme la o viteză constantă. Pentru
analiza termică a materiilor prime impregnate cu agenți de activare, au fost prelevate câte 20-50
mg de substanță din amestecul preparat pentru obținerea cărbunilor activi și supuse analizei.

Spectroscopia în domeniul infraroșu (IR). Spectrele IR ale cărbunilor activi au fost

măsurate la instalația FT-IR Spectrum 100 (PerkinElmer) în domeniul 4000-650 cm -1, utilizând
tehnica spectroscopica de reflexie totală atenuată (ATR).
Reflexia totală atenuată (ATR) este o tehnică care permite examinarea probelor direct în
stare solidă fără prelucrare suplimentară. Principiul tehnicii ATR constă în măsurarea
schimbărilor care au loc într-un fascicul infraroșu total reflectat intern, în cazul în care fasciculul
vine în contact cu o probă. Adâncimea penetrării poate varia între o fracțiune de lungime de undă
si mai multe lungimi de undă și depinde de indicele de refracție al materialelor, de unghiul de
incidență si de lungimea de undă. Măsurătorile s-au efectuat în domeniul 4000-650 cm-1, probele
fiind amplasate pe un suport transparent pentru radiația IR.

17
 III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. Obtinerea carbunelui din sâmburi de caise.

Cojile de caise, se separă de miez și se usucă. Se pune 150-220 g de sâmbure de caise,

marunțit având o masă omogenă, în reactor, după care se pune în cuptor timp de 120 minute la o
temperatură de 550o C, aceasta numim procesul de mangalizare. Efectuând mai multe
experimente și primind mai multe cantități de carbonizat cu aproximativ același rantament, le-am
adunat pe toate împreună și am făcut o singură cantitate de carbonizat.
Tabelul 3.1. Carbonizarea sâmburilor de caise

(T= 550 oC, t= 120 min)

masa
Nr. masa materiei prime, η,
carbonizat,
exp g %
g
1 185,75 46,59 25,06

3.2. Activarea cărbunelui activ din carbonizatul sâmburilor de caise

Macinăm carbonizatul din sâmbure de caise obținut la piroliză, îl fracționam,alegem
carbonizatul cu fracția 0,8 mm-2 mm. Introducem în reactor, amplasat vertical în sobă, unde
preventiv am încălzit soba până ajunge la o temperatură constantă de 1000o C, cite 20-25 g de
carbonizat, obținut la piroliza sâmburilor de caise. Lăsăm timp de 30 min să se activeze în
prezența vaporilor de apă, unde sunt generați de generatorul de vapori de apă, care trec prin tubul
de admitere a vaporilor și ajung la cărbune. Acest tub la mijoc are o ieșire pentru a evacua apa
care se acumulează în urma condensării vaporilor, ca să nu formeze dopuri.

18
 Tabelul 3.2. Activarea cărbunelui din sâmburi de caise

(T=1000°C)

masa cărbunelui
masa carbonizat, V(H2O), η, Timp,
activ,
g Ml % min
g
20,16 4,62 150 22,91 30
20,83 4,78 140 22,94 30
20,01 3,77 150 18,84 30
20,51 3,15 160 15,35 30
20,20 7,63 100 37,77 20
20,81 6,31 130 30,32 25
20,43 3,65 140 17,86 30
Total : η = 22,91 %

Fig. 3.1. Schema instalației de activare în strat fluidizant a cărbunelui

1-Generator de vapori de apă; 2-Tubul de admitere a vaporilor; 3-soba; 4-reactor;

3.3. Determinarea conţinutului de cenuşă.

19
 Într-un creuzet de porţelan sau de platină, adus în prealabil la masă constantă prin
calcinare la 850-900o C, se cântăresc circa 1-2 g probă, uscată în prealabil la 110±5o C. Stratul de
probă trebuie să nu fie mai gros de 5 mm. Creuzetul cu probă se introduce în cuptorul electric
încălzit în prealabil la maximum 150o C. Se ridică treptat temperatura cuptorului la 875±25 o C, în
minimum 30 minute. Din momentul atingerii temperaturii de 875±25o C, creuzetul cu probă se
ţine două ore în cuptor. Se scote creuzetul din cuptor, se introduce în exsicator, iar după 30
minute se cântăreşte. Operaţiile de calcinare, răcire şi cântărire se repetă până la masă constantă.
Conţinutul de cenuşă se exprimă în procente şi se calculează conform expresiei:
m1
A= ∗100 %,
m
în care m reprezintă masa probei luată pentru determinare (g), m 1 este masa reziduului
din creuzet (g).

Tabelul 3.2. Determinarea conţinutului de cenuşă

m
m (creuz+proba), m (creuz+prob+110°C), m (creuz+prob+800°C),
Proba creuz , Umiditatea,% Cenusa,%
g g g g
coji de caise 22,84 30,36 29,71 22,86 8,5 0,28

3.4. Determinarea volumului sorbtiv după benzen.

În mai multe fiole se cântăresc circa 0,1 g probă, se usucă în etuvă la temperatura de 110o
C timp de 3 ore pina la masa constanta şi se lasa pentru răcire în exsicator cu clorură de calciu
timp de 30 minute dupa care se cântăresc. În continuare, fiolele cu probe se introduc într-un
exsicator cu benzen, din care se elimina aerul prin vacumare si se lasa la contactare timp de 24
ore la temperatura constanta. Dupa atingerea echilibrului de adsorbtie fiolele se cântăresc.
Tabelul 3.3. Determinarea volumului sorbtiv după benzen

Umiditatea, Vs (C6H6),
Cod
% Cm3/g
AC-C 1,07 0,77

3.5. Studiul cineticii de adsorbție a vitaminelor B1 și B3 pe cărbunele activ autohton

AC-C și cărbunele activ comercial Granucol FA

20
 Pentru cercetare s-au folosit două tipuri de cărbune activ: cărbunele activ comercial
Granucol FA, utilizat în industria vinicolă a unor țâri din Europa și cărbunele activ autohton AC-
C, obținut din sâmburi de caise. În calitate de adsorbați au fost selectate vitaminele B1 (Thiamine
hydrochloride, HC12H17ON4SCl2, MM 337,27) și B3 (Nicotinic acid, C 6H5NO2, MM 123,11),
achiziționați de la Sigma-Aldrich, având gradul de puritate de cca 99.0%.
Experimentele s-au efectuat în flacoane conice de 100 ml. Soluția stoc s-a preparat prin
dizolvarea unei cantități determinate de adsorbat în apă distilată. Volume de 50 ml de soluții
apoase de adsorbat cercetat s-au contactat cu 0.05 g cărbune activ și au fost supuse agitării în
agitatorul termostatat (model ELPAN, water bath shaker type 357), cu viteză de 150 rpm până la
stabilirea echilibrului procesului de adsorbție. Curbele de etalonare a vitaminelor B1 și B3 au fost
determinate utilizînd cuvele cu L=1 cm la λ= 262 nm.
Intervalul de timp necesar pentru stabilirea echilibrului în sistemele
adsorbat/adsorbant cercetate s-a determinat din studiul cineticii de adsorbție. Experimentele s-au
efectuat la temperatura de 250C prin contactarea și agitarea soluțiilor apoase de vitamina B1 și B3
(C0=1,0 mmol/l) cu probele de cărbune activ cercetate. După diferite intervale de timp soluțiile au
fost filtrate prin hârtie de filtru banda albastra, colectate și analizate spectrofotometric la
lungimea de undă λ=262 nm. Curbele cineticii de adsorbție a vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii
activi AC-C (figura 3.2.) și Granucol FA (figura 3.3.) au fost determinate într-un interval de timp
cuprins între 5 - 300 minute.
Datele obținute arată că cantitatea de adsorbat reținută crește rapid în primele 10-20
minute de contact, iar pentru stabilirea echilibrului procesului de adsorbție sunt suficiente 60
minute de contactare. Ținând cont de rezultatele obținute s-a considerat că timpul necesar
atingerii stării de echilibru la determinarea izotermelor de adsorbție să fie 3 ore.

21
 0,8

0,7

0,6
a (mmol/g)
0,5

0,4
Vitamina B1 (experimental)
0,3 Vitamina B1 (teoretic)
Vitamina B3 (experimental)
0,2 Vitamina B3 (teoretic)
0,1

0,0
0 50 100 150 200 250 300
timp (min)

Figura 3.2. Curbele cineticii a sorbției Vitaminelor B1 și B3 pe cărbunele activ AC-C la

25 ºC

0,40

0,35

0,30

0,25
a (mmol/g)

0,20

Vitamina B1 (experimental)
0,15
Vitamina B1 (teoretic)
Vitamina B3 (experimental)
0,10
Vitamina B3 (teoretic)
0,05

0,00
0 50 100 150 200 250 300 350 400
timp (min)

Figura 3.3. Curbele cineticii a sorbției Vitaminelor B1 și B3 pe cărbunele activ Granucol

FA la 25 ºC
Analiza datelor referitoare la capacitatea cărbunilor AC-C și Granucol FA de a imobiliza
vitaminele B1 și B3 denotă performanța cărbunelui AC-C vis a vis de mostra Granucol FA.

22
Astfel, valoarea adsorbției vitaminelor cercetate pe cărbunele AC-C este practic dubla față de rata
de imobilizare a acestora pe cărbunele Granucol FA (figura 3.4.).
0.8

0.7

0.6

0.5
a, mmol/g

0.4

0.3

0.2

0.1

0
AC-C FA

Figura 3.4. Capacitatea de adsorbtie a cărbunilor AC-C și Granucol FA

față de vitaminele B1 și B3.

3.6. Determinarea izotermelor de adsorbție a vitaminelor B1 și B3 pe cărbunele activ

autohton AC-C și cărbunele activ comercial Granucol FA
Experimentele s-au efectuat în flacoane conice de 100 ml prin contactarea și agitare timp
de 3 ore la temperatura de 250C. La mase constante de adsorbant carbonic (50 mg) sau adăugat
volume stabile (50 mL) de soluțiile apoase de vitamine cu concentrații variind între 0,1-1,0
mmol/l (Vitamina B1) și 0,5-5 mmol/l (Vitamina B3). După stabilirea echilibrului probele au fost
filtrate prin hârtie de filtru cu bandă albastră și determinate spectrofotometric la λ= 262 nm.

23
 2,0

a (mmol/g) 1,5

Vitamina_B3(experimental)
1,0 Vitamina_B3(teoretic)
Vitamina_B1(experimental)
Vitamina_B1(teoretic)
0,5

0,0

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

Ce (mmol/l)

Figura 3. 5. Izotermele de adsorbție a vitaminei B1 și B3 pe cărbunele activ AC-C la 25 oC

0,7

0,6

0,5
a (mmol/g)

0,4

0,3

0,2 Vitamina B1 (experimental)

Vitamina B1 (teoretic)
0,1 Vitamina B3 (experimental)
Vitamina B3 (treoretic)
0,0
0 1 2 3 4 5
Ce (mmol/l)

Figura 3.6. Izotermele de adsorbție a vitaminei B1 și B3 pe cărbunele activ Granucol FA

la 25 oC

Izotermele de adsorbție obținute sunt prezentate in figurile 3.5. și 3.6. Se observă că

cantitatea de adsorbat reținută pe cărbune crește odată cu creșterea concentrației inițiale a
24
 vitaminelor pentru toate cazurile studiate pînă la atingerea valorii adsorbției maximale
caracteristice fiecărui sistem adsorbat/adsorbant.

Determinarea suprafeței specifice prin metode BET

în prima fază se realizează operaţia de degazare. Scopul degazării este acela de a elimina
din proba de analizat umiditatea şi orice alte gaze adsorbite. În acest sens, proba de analizat se
introduce într-un din tub confecţionat din sticlă de SiO2 care este prevăzut cu un dop cu închidere
etanşă. Degazarea presupune încălzire tubului ce conţine proba destinată analizei la o temperatură
de ≈ 450 °C, concomitent cu expunerea acesteia la acţiunea vidului înaintat (5 μm Hg = 6.6·10-6
bar). După răcirea probei, aceasta se readuce la presiune atmosferică prin umplere cu un gaz care
nu se adsoarbe pe proba de analizat la temperatura camerei, cum ar fi azot, N2(g).
Ulterior, proba este supusă din nou acţiunii vidului înaintat, iar temperatura probei este
scăzută până la temperatura azotului lichid, N 2(liq), (-196 °C = 77 K) sau a oricărui alt agent de
răcire care să favorizeze fenomenele de adsorbţie. Gazul de adsorbţie se dozează în porţiuni mici
în tubul ce conţine proba de analizat şi se urmăreşte evoluţia presiunii. Reprezentarea grafică a
cantităţii de gaz adsorbită de probă funcţie de presiunea gazului în condiţii de temperatură
constantă se numeşte izotermă de adsorbţie. În faza următoare datele sunt prelucrate conform
teoriilor de adsorbţie şi se calculează suprafaţa specifică în m2 /g.
1.2
800 Granucol-FA ads
Granucol-FA des
700
AC-C ads 1.0
AC-C des
600
carbonizat SC ads GranucolFA
0.8
carbonizat SC des AC-C
Volum, cm 3/g

500
dV/dr, cm3/g/nm

carbonizat SC
400 0.6

300
0.4

200
0.2
100

0
a b
0.0
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
0 2 4 6 8 10
P/Po raza porilor, nm

Figura 3.7. Izotermele de adsorbtie-desorbtie a azotului (a) și curbele de repartiție a

volumului porilor (b) pentru cărbunii activi Granucol-FA, AC-C și carbonizatul sâmburilor de
caise.

25
 În figura 3.7. Au fost construite izotermele de adsorbție și desorbție azotului și au fost
obținute curbele de repartiție a volumului porilor pentru cărbunele AC-C, Granucol FA și
carbonizatul din sâmburi de caise.
Tabelul 3.4.
Parametrii caracteristici ai cărbunilor activi Granucol-FA, AC-C și a carbonizatului
obținut din sâmburi de caise

Vs, Vme,   Vmi,

SBET
Vme Ref, Ea,
, KBET
Proba cm3/ cm3/ cm 3/
, nm kJ/mol
2
m /g g g g
%

Granucol
1354 222 1,193 0,846 70,9 0,347 0,98 15,41
-FA

CSC 421 2130 0,210 0,065 3,1 0,145 0,43 22,67

AC-C 1385 472 0,943 0,605 64,2 0,338 1,69 20,00

În tabelul 3.4. Sunt prezentați parametrii caracteritici ai cărbunilor activi Granucol FA,
AC-C și a carbonizatului obținut din sâmburi de caise. Suprfața specifică a cărbunelui AC-C
obținut de noi în laborator este de 1385 m2/g, mai mare decât cărbunele comercial granucol FA.

Analiza termică a materiei prime.

În figura 3.8. sunt prezentate curbele termoanalitice de pierdere a masei a sâmburilor de
prune măsurate la 5, 10 și 20 oC/min. După cum se observă, probele încep a pierde din masa
îndată ce se începe încălzirea datorită eliminării apei, proces care decurge în intervalul 20-140 oC
și duce la o pierdere de 7,0 % din masa indiferent de viteza de încălzire. În intervalul de
temperaturi 140-220 oC masa probei nu se schimbă, iar începând de la 220 oC începe degradarea
termică a celulozei, component cea mai puțin stabilă termic din structura lemnoasă a sâmburilor.
Descompunerea termică a sâmburilor decurge intens până la 400 oC, apoi viteza de descompunere
scade, iar procesul de degradare termică continuă până la 1000 oC datorită descompunerii
26
 ligninei. Ca rezultat, pierderea de masa constitui 70 % la viteza de încălzire de 5 oC/min și 76 și
77 % la o viteză de încălzire de 10 și 20 oC/min, respectiv. O asemenea diferență se explică prin
faptul că la viteză mai mica de încălzire, o parte din substanțele volatile formate se condensează
și se restructurează, formând în final structura carbonizatului. La viteze mai mari de încălzire
substanțele volatile formate se elimină fără a reuși să reacționeze.
0

-20
simburi caise
atmosfera azot

-40
D m, %

5
-60
10
15

-80

200 400 600 800 1000

o
temperatura, C

Figura 3.8. Curbele TG a sâmburilor de caise măsurate la 5, 10 și 20 oC/min

simburi caise
-50 atmosfera azot
dm/dt, mg/min

-100

-150 5
10
20

-200
200 400 600 800 1000
temperatura, oC

27
 Figura 3.9. Curbele DTG a sâmburilor de caise măsurate la 5, 10 și 20 oC/min

În figura 3.9. sunt prezentate curbele diferențiale de pierdere a masei sâmburilor de caise
măsurate la 5, 10 și 20 oC/min. Maximurile de descompunere a celulozei sunt de 273, 293 și 300
o
C respectiv vitezelor de încălzire 5, 10 și 20 oC/min. Al doilea maxim a vitezei corespunde
descompunerii hemicelulozei si are valoarea de 348, 361 și 370 oC. Odată cu mărirea vitezei de
încălzire se constată o deplasare a maximului de descompunere spre temperaturi mai ridicate
datorită inerției procesului termochimic. Totodată temperatura la care începe procesul de
degradare termică nu se schimbă.

Spectroscopia în domeniul infraroșu (IR). Spectrele IR ale cărbunilor activi au fost

măsurate la instalația FT-IR Spectrum 100 (PerkinElmer) în domeniul 4000-650 cm -1, utilizând
tehnica spectroscopica de reflexie totală atenuată (ATR).
Reflexia totală atenuată (ATR) este o tehnică care permite examinarea probelor direct în
stare solidă fără prelucrare suplimentară. Principiul tehnicii ATR constă în măsurarea
schimbărilor care au loc într-un fascicul infraroșu total reflectat intern, în cazul în care fasciculul
vine în contact cu o probă. Adâncimea penetrării poate varia între o fracțiune de lungime de undă
si mai multe lungimi de undă și depinde de indicele de refracție al materialelor, de unghiul de
incidență si de lungimea de undă. Măsurătorile s-au efectuat în domeniul 4000-650 cm-1, probele
fiind amplasate
100 pe un suport transparent pentru radiația IR.
Transmitanta, %

80
2596

2045

1700
2169
3054
3204
3411

1428
3619

60
749
1591

40

20 Granucol-FA
0
1033

4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000

-1
100
numar de unda, cm
Transmitanta, %

80
3307
3169
3038

2834

60
2455
2513
3441

861
2597
3902

3621

40
3726

1568

20
2299

AC-C
1113
2180
2042
1982

0 28

4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000

numar de unda, cm-1
 Figura. 3.10. Spectrele FTIR a cărbunilor activi Granucol-FA și AC-C

Tabelul 3.5. Numerele de undă a grupelor funcționale atribuite Spectrelor FTIR a

cărbunilor activi Granucol-FA și AC-C

-1 Grupe funcționale atribuite

ʋ, cm

850-750 cm-1 C-H ar

1113 cm-1 Ar-C-OC-Ar

1568 cm-1 C=C ar

3038-3902 cm-1 O-H

3621-3902 cm-1 H2 O ads

În figura 3.10. Sunt presentate spectrele IR a cărbunelui activ AC-C și Granucol FA. După
cum se observă, profilul spectrelor nu sunt deloc asemănătoare. Ceea ce nu indică o structură și
compoziție apropiată. În tabelul 3.5. Sunt reprezentate numerele de undă caracteristice fiecărei
grupe funcționale. Benzile din 870-750 cm-1 se atribuie vibrațiilor înafara planului a legăturilor
C-H în sistemele aromatice care conțin subtituienți în diferite poziții a inelului benzenic. Picul la
1113 cm-1 se atribuie punții eterice dintre inelele aromatice. Picul la 1568 cm -1 se poate atribui
vibrațiilor de valentă a legăturii C=C din inelele benzenice. Legătura C-H din gruparea
metilenică se confirmă prin prezența unui pic la 2834 cm -1. În regiunile cu maximurile de
absrobție 3038, 3441, 3621,3726 și 3902 cm-1 sunt prezentate benzi, care au fost atribuite
vibrațiilor de alungire a legăturii O-H prezente în apă și în fenoli.

29
 CONCLUZII
1. A fost elaborată tehnologia de obținere a cărbunelui din sâmburi de caise AC-C.
2. Suprafața specifică a cărbunelui activ determinată experimental după BET este 1354 m2/g
pentru Granucol FA și 1385 m2/g pentru AC-C.
3. Echilibrul de adsorbție a vitaminelor B1 și B3 se stabilește în 60 și 120 min respectiv.
4. Cinetica sorbției vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii activi Granucol FA și AC-C, la 25 °C ,se
descrie perfect cu modelul cinetic pseudo-ordinul II.
5. Izotermele de sorbție a vitaminelor B1 și B3 pe cărbunii activi Granucol FA și AC-C ,
la 25 °C ,se descriu adecvat cu modelul sorbțional Langmuir.
6. Odată cu creșterea concentrațiilor inițiale a amestecului echimolar de vitamina B1 și B3, se
diminuează selectivitatea adsorbției pe cărbunele comercial Granucol FA și crește
selectivitatea de adsorbție pe cărbunele AC-C.

30
BIBLIOGRAFIE

1. LUPAȘCU T. Cărbuni activi din materii prime vegetale. Chişinău: Ştiinţa, 2004.

p. 21 .
2. ПОКОНОВА Ю.А., НАХИНА Л.А. Способ получения углеродного адсорбента.
A.c. 966002 (CCCP) опубл. в Б.И., 1982, No.38.
3. ПРИВАЛОВ В.Е., УЛАНОВСКИЙ М.Л., БОЧАРОВ В.А., ТУЧИНА Н.И.

Способ получения активного угля. A.c. 688090 (CCCP), опубл. в Б.И. 1994, No.37.
4. РИВЕРА-УТРИЛА. Получение, свойства и регенерация активных сорбентов из
суббитуминозных углей Испании. Химия твердого топливо, 1996, No.4, c. 28-38.
5. КИНЛЕ ХАРТМУТ, БАДЕР ЭРИК. Активные угли и их промышленное пименение.
Химия, 1984, c. 216.
6. DIAS, J. M., ALVIM-FERAZ, M. C. M., ALMEIDA, M. F., RIVERA-UTRILLA, J., &
SANCHEZ-POLO, M.  Waste materials for activated carbon preparation and its use in

31
 aqueous-phase treatment: A review. Journal of Environmental Management, 2007, p.
833–846.
7. DEMIRAL, H., DEMIRAL, İ., KARABACAKOGLU, B., & TUMSEK, F. Production
of activated carbon from olive bagasse by physical activation. Chemical Engineering
Research and Design, 2011, 89(2), p. 206–213.
8. Li, W., YANG, K., Peng, J., Zhang, L., Guo, S., & Xia, H. Effects of carbonization
temperatures on characteristics of porosity in coconut shell chars and activated carbons
derived from carbonized coconut shell chars. Industrial Crops and Products, 28(2), 190–
193.
9. NASTAS, R. Proprietăți specifice de suprafață a adsorbanților carbonici. Chișinău
2006.
10. NAKAI, T., KARTAL, S. N., HATA, T., & IMAMURA, Y. Chemical characterization
of pyrolysis liquids of wood-based composites and evaluation of their bio-efficiency.
Building and Environment, 2007, 42(3), 1236–1237.
11. BENADDI, H., LEGRAS, D., ROUZAUD, J. N., & BEGUIN, F. Influence of the
atmosphere in the chemical activation of wood by phosphoric acid. Carbon, 1998, 36(3),
306–309.
12. ZUBKOVA, V., STROJWAS, A., BIELECKI, M., KIEUSH, L. și KOVERYA,
A. Studiu comparativ al comportamentului pirolitic al deșeurilor de biomasă originare
din Ucraina și aplicarea potențială a unei astfel de biomasă. Partea 1. Analiza cursului
procesului de piroliză și a compoziției produselor formate. Combustibil, 2019, vol.
254. 
13. KODALI, J., TALASILA, S., ARUNRAJ, B., NAGAATHNAM, R. Cărbunele din
nucă de cocos ca super adsorbant pentru îndepărtarea pesticidului organofosforos
monocrotofos din apă. Chemical and Environmental Engineering, 2021, vol. 3. 100099
14. KAILASA, S. K., KODURU, J. R., VIKRANT, K., TSANG, Y. F., SINGHAL, R. K.,
HUSSAIN, C. M., & KIM, K.-H. Recent progress on solution and materials chemistry
for the removal of hydrogen sulfide from various gas plants. Journal of Molecular
Liquids, 2020, vol. 297.
15. GUO, Z., ZHU, G., GAO, B., ZHANG, D., TIAN, G., CHEN, Y., QIU, S. Adsorption
of vitamin B12 on ordered mesoporous carbons coated with PMMA. Carbon, 2005,
43(11), 2344–2351.
16. AVOM J, MBADCAM JK, NOUBACTEP C, GERMAIN P. Adsorption of methylene
blue from an aqueous solution on to activated carbons from palm-tree cobs. Carbon
1997, 35(3), p. 365.
17. RYOO R, JOO SH, JUN S. Synthesis of highly ordered carbon molecular sieves via
template-mediated structural transformation. J Phys Chem B 1999, 103(37), p. 7743–6.
18. JOO SH, CHOI SJ, OH I, KWAK J, LIU Z, TERASAKI O. Ordered nanoporous
arrays of carbon supporting high dispersions of platinum nanoparticles. Nature 2001,
p.72.

32
 19. MALIK DJ, WARWICK GL, VENTURI M, STREAT M, HELLGARDT K,
HOENICH N. Preparation of novel mesoporous carbons for the adsorption of an
inflflammatory cytokine (IL-1b). Biomaterials 2004, 25(15), p. 2933–40.
20. ВАКУЛЕНКО В., ТКАЧЕВ В.А. Доочистка биологических очищенных вод
методами адсорбции и окисления. Химия и технология воды, 1979, No. 2, c. 31-34.
21. LANIN, S. N., PLATONOVA, S. A., VINOGRADOV, A. E., LANINA, K. S.,
NESTERENKO, E. P., & NESTERENKO, P. N. Comparative study of different polar
adsorbents for adsorption of water soluble vitamins. Adsorption, 2019
22. Zhang, Y., Zhou, W., Yan, J., Liu, M., Shen, X., Ma, Y., Feng, X., Yang, J., Li, G. A
review of the extraction and determination methods of thirteen essential vitamins to the
human body: an update from 2010. Molecules 23, 2018, p.1484–1508.
23. POPOV, A., BLINNIKOVA, Z.K., TSYARUPA, M.P., DAVANKOV, V.A. Hyper
crosslinked polymeric restricted access materials for analysis of biological fuids. J. Sep.
Sci. 41, 2018, p.3302–3309.
24. MICHEL, M., BUSZEWSKI, B. Porous graphitic carbon in biomedical and
environmental applications. Adsorption 15, 2009, p.193–202.
25. KHOKHLOVA, T.D., YUNUSOVA, G.R., LANIN, S.N. Adsorption of dyes in
studying the surface chemistry of ultradispersed diamond. Russ. J. Phys. Chem. A 92,
2018, p.1006–1010.

Declaraţia privind asumarea răspunderii

Subsemnata, Plamadeala Mihaela, declar pe răspundere personală că materialele prezentate

în teza de licenţă sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz
contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Data: 10.06.2021

33
Semnatura______________

34
35