Sunteți pe pagina 1din 17

I.

PRODUSE CU RECOLTAREA CARACTERISTICI COMPOZITIE INTREBUINTAR


ACTIUNE FIZICA MACROSCOPICE CHIMICA E
1. LYCOPODIUM - se face in iulie- - pulbere fina, galbena, - 50% ulei gras, - se foloseste ca
- PEDICUTA august culegandu-se onctuoasa la pipait, fitosterine, pulbere absorbanta
spicele inainte de foarte mobile, sporanina, sicativa, in eczeme si
maturitate aderenta, fara miros si celuloza, subst. ulceratii hepatice, sau
gust minerale bogate ca pudra sicativa la
in Al nou nascuti
2. CARBO -se obtine prin - pulbere neagra care - se foloseste intern in
MEDICINALIS calcinarea si arde fara fum si flacara afectiunile
- CARBUNE carbonizarea gastrointestiale,
MEDICINAL diferitelor organe absorbant al gazelor
uscate de la animale rezultate din
(sange, oase, carne) fermentatia
si a lemnelor de intestinala
esenta moale - se administreaza
sub forma de pulbere
sau comprimate
Intra in compozitia
medicamentului
Carbocif
3. GOSSYPIUM - bumbacului se face - celuloza 90%, -se foloseste ptr
- VATA culegand semintele ceara, substante pansamente externe
impreuna cu ghemul grase si minerale - vata hidrofila
de vata care se sterilizata se foloseste
usuca la soare; ca pansament, fie ca
- cu ajutorul atare, fie sub forma
mijloacelor mecanice de fesi sau tifon
se separa de
seminte, obtinandu-
se bumbacul
POLIURONIDE
1. AGAR-AGAR - se gaseste in - sub forma de placi sau - 90% poliglucide - ca dezintegrant la
- GELOZA mucilagul extras din pamglci de culoare alba prepararea
diferitele alge rosii sau pana la alb-galbuie, comprimatelor, in
translucide, inodore, cu bacteriologie la
gust mucilaginos presarea mediilor de
cultura;
- in medicina ptr
combaterea
constipatiei cornice;
- in farmacie se
foloseste la
prepararea unor
emulsii, ovule si
supozitoare

2. LINI SEMEN - se face prin - sunt ovale, rotunjite la - contine - actiune laxative
- SEMINTE DE IN smulgerea plantei o extremitate si mucilagii, ulei
care se leaga in ascutite la cealalta, cu gras, substante
snopi si se usuca suprafata lucioasa, de albuminoide,
culoare bruna sau saruri de
galben-bruna; magneziu si
- inodore dar zdrobite potasiu
prezinta miros
caracteristic de ulei de
in, cu gust mucilaginos
3. ALTHAEAE FOLIUM - inainte sau chiar in - frunzele sunt moi la - radacinile: - se folosesc intern
RADIX timpul infloririi pipait; mucilagii, amidon, sub forma de
- FRUNZA SI - radacini sub forma de zaharuri, taninuri, macerat, ca emolient,
RADACINA bucati cilindrice sau subst. grase, expectorant si
despicate de culoare tanin; antidiareic;
DE NALBA MARE
alba cu aschii fibroase - frunzele: - extern sub forma de
la exterior; mucilagii, tannin, gargara in faringite
- au gust dulce, flavonoizi
mucilaginos
4. VERBASCI - la completa - produsul este format - saponine acide si - ca emolient,
-FLOARE DE inflorire, culegand din flori cu corolla neutre, mucilagii, expectorant si
LUMANARICA numai corolla cu galben-aurie, cu miros glucide, flavone, sudorific;
staminele care se aromat ce aminteste pe tanin, ulei volatil -folosit sub forma de
desprind usor de cel de miere infuzii in inflamatiile
caliciu acute ale bronhiilor si
ca diaphoretic

5. TILIAE FLOS - cand 60% din flori - miros aromat si gust - mucilagii, ulei - actiune
- FLORI DE TEI sunt deschise; dulceag-mucilaginos volatil, tanin, neurosedativa si
- uscarea in poduri gume, flavone antispastica;
bine aerisie sau - reduc inflamatia
uscatorii artificiale, la cailor respiratorii;
loc ferit de lumina, - sedativ in insomnii;
temp. 35oC - expectorant in
bronsite
6. GUMMI ARABICUM - prin scurgerile - sub forma de granule - arabinoza, - ca emulgator la
- GUMA ARABICA spontane , fie prin sau bucati de marimea galactoza, prepararea emulsiilor
inciziile facute in unei alune; arabane, enzime si la prepararea
scrota - albicioasa sau galbuie; comprimatelor si a
- transparent, inodora pilulelor
cu gust mucilaginos;
- solubila in apa rece
7. GUMMI - se aduna exsudatul - bucati sau fragmente - basorina, arabina - la prepararea masei
TRAGACANTHAE uscat ce s-a scurs translucide foliacee sau pilulare a
- GUMA prin inciziile lamelare de culoare comprimatelor si
TRAGACANTA practicate pe scoarta alba sau slab galbuie, emulgator la emulsiile
tulpinii si prin de cosistenta cornoasa cu untura de peste
scurgerile spontane si cu striatii radicale si
tangentiale;
- inodore cu gust
mucilaginos

TIOHETEROZIDE RECOLTAREA CARACTERISTICI COMPOZITIE INTREBUINTAR


MACROSCOPICE CHIMICA E
1.SINAPSIS NIGRAE - la maturitatea - inodore, dar prin - sinigrina, - in cataplasme ca
SEMEN – SEMINTE DE fructelor, inainte de zdrobire si umectare cu mucilagii, ulei rubefiant (izolator)
deschidere apa degaja miros
MUSTAR intepator de esenta de gras, mirozinaza
mustar, cu gust iute
arzator

2. SAMBUCI FLOS - cand 75% din flori - florile proaspete au - ulei volatil, - diaforetic, diuretic,
sunt deschise, pet miros dezagreabil care, rutozid, tanin, sudorific, emolient,
- FLOARE DE SOC imp frumos si se prin uscare, se mucilagii, antireumatic;
usuca in cel mult 48 atenueaza si devin vitamina C
de ore, la soare, ptr placut mirositoare, iar - ceaiul: in
a evita innegrirea gustul dulceag combatarea racelii si
mucilaginos apoi a gripei, inlesneste
devine iute transpiratia

3. VITIS IDAEAE - in tot timpul - de culoare verde- - arbutina, - diuretic si antiseptic


FOLIUM sezonului, dar se inchis; metilarbutina, al cailor urinare sub
recomanda in tanin, ceara, forma de infuzie
- FRUNZA DE perioada de maxima - gust astringent flavones, vitamina
MERISOR inflorire, pet imp C
uscat si inflorit

ANTRACENOZIDE
1. RHEI RHIZOMA - toamna de la - pulbere de culoare - antrachinone - ca purgativ in doze
plantele de 7-8 ani si galbena-portocalie libere (crizofanol, de 1-3 g;
- RIZOM DE dureaza pana la reumemodina,
REVENT caderea zapezii, reina) si - antidiareic 0.10-0.50
cand se scot din antrachinone g
pamant, se despica glicozidate
longitudinal si se (crizofeneina,
usuca in uscatorii glucoemodina,
artificiale sau poduri tanoglicozide
bine ventilate
2. FRANGULAE - primavara cand se - coaja se prezinta in - contine - laxative si purgative
CORTEX desprind usor de pe bucati tubulare sau in antraglicozide:
lemn, prin taieturi forma de jgheab, glucofrangulina,
- COAJA DE inelare inodore, cu gust frangulina, tanin,
CRUSIN amarui; coloreaza mucilagii, subst
saliva in galben minerale

3. ALOE - se obtine prin - saburl se prezinta sub - contine rezine si - prezinta efect tonic,
scurgerea sucului din 2 forme: translucid si aloine mareste pofta de
- SABUR frunze, prin opac, in functie de mancare
extragerea cu modul de evaporare;
ajutorul apei are miros particular si
fierbinti sau prin gust amar, solubil in
presare apa fierbinte, alcool

HETEROZIDE
CARDIOTONICE
1. DIGITALIS - in primul an, - cu aspect de degetar, - frunzele contin - in insuficientale
PURPUREAE FOLIUM culegandu-se de culoare roz sau heterozide cardiace, intarind si
frunzele bazale rosie-purpurie, cu pete cardiotonice normalizand bataile
- FRUNZE DE complet dezvoltate; rosii; inimii si producand o
DEGETEL diureza care poate
- de la cele din anul - fructul este o capsula ajunge pana la 31/zi;
al 2-lea se recolteaza cu numeroase seminte
frunzele bazilare mici - se intrebuinteaza
inainte de sub forma de pulbere,
dezvoltarea tulpinii, pilule,
iar cele de pe tulpina comprimate(Digitalis)
inainte de inflorire sau glicozide
cardiotonice purificate
2. STROPHANTI - semintele sunt ovale, - pana la 8% - cardiotonic sub
SEMEN lanceolate sau eliptice, strofantozide, ulei forma de solutie
ascutite, de culoare gras, saponine, injectabila sau
- SEMINTE DE galbena-verzuie pana mucilagii, enzime tinctura
STROFANT la galbena-bruna cu
miros particular

3. ADONIDIS HERBA - recoltarea partilor - tulpini sterile si fertile, - contine glicozide - insuficiente cardiace
aeriene se face in cu frunze alterne, cardiotonice:
- IARBA DE RUSCUTA perioada infloririi sesile, filiforme; adonidozida,
DE PRIMAVARA adonivernozida,
- florile aurii, solitare, adonivernitina
cu gust amar

4. CONVALLARIAE - se face in - frunze intregi, ovale; - glicozide - tonic cardiac;


HERBA IARBA DE momentul infloririi; cardiotonice:
- gust la inceput convalozida si - stimuleaza diureza
LACRAMIOARA
- se usuca repede, dulceag, apoi amar si convalatoxina,
ferrite de lumina iute convalarina, ulei
volatil

SAPONOZIDE
1. PRIMULAE RADIX - recoltarea rizomilor - forma cilindrica cu - contine pana la - expectorant, emetic,
si a radacinilor se striatii longitudinale de 10% saponine secretolitic in tuse si
- RADACINA DE face primavara culoare albicioasa, cu triterpenice, bronsite sub forma de
CIUBOTICA CUCULUI miros aromat si gust heterozide, ulei infuzii, decoctii sau
iritant volati;, amidon, extract fluid
tanin, enzime,
flavone
2. SAPONARIAE - radacinilor de - bucati cilindrice de - pana la 10% - expectorant
RADIX sapunarita se face rizomi si radacini de saponine
toamna culoare bruna-roscata; triterpenice,
- RADACINA DE glucide, gume,
SAPUNARITA, CIUIN -miros slab, gust subst. minerale
dulceag, mucilaginos,
ALB
apoi amarui si iritant

3. EQUISETI HERBA - recoltarea tulpinilor - tulpini aspre, cu gust - dioxid de siliciu, - diuretic
se face pe la mijlocul dulce acrisor saponine, flavone,
- COADA CALULUI verii acizi organici,
rezine, ulei volatil

4. LIQUIRITIAE RADIX - se face toamna - suprafata externa - pana la 10% - expectorant,


bruna-cenusie, cu gust glicirizina, diuretic, edulcorant
- RADACINA DE LEMN dulce urmat de o slaba flavone, rezine,
DULCE iuteala si amaraciune amidon, si un
hormon estrogen
de natura
steroidica

TANINURI
1. QUERCUS CORTEX - primavara, cand - coaja se prezinta sub - tanin - astringent,
incepe circulatia forma de jgheab; hemostatic, antiseptic
- COAJA DE STEJAR sevei, decojind in enterite;
tulpinile tinere, dupa - inodora, umezita cu
care se usuca in apa, miroase a - local se aplica in
uscatorii argaseala; faringite, gingivite;

- gustul este astringent - ceaiul antidiareic;

- antidote in
intoxicatiile cu metale
grele si alcaloizi

2. GEI RHIZOMA -toamna dupa - bucati recurbate de 5- - 10-20% tanin, - astringent in


incetarea vegetatiei, 7 cm, formate din ulei volatil, subst combaterea diareelor
- RIZOM DE sau primavara rizomi cu suprafata amare, mucilagii,
CERENTEL inainte de aparitia striata si radacini de 1- geina - actiune calmanta si
frunzelor; 2 mm; dezinfectanta

- se usuca la temp. -miros aromatic,


de 350C characteristic de
cuisoare si gust
astringent amarui

3. POTENTILLAE - in timpul infloririi, - frunze de culoare - tanin, flavone, - antidiareic,


HERBA fara radacini verde-deschis, substante amare antidizenteric,
acoperite pe partea combaterea
- COADA RACULUI dorsala de peri ulceratiilor, actiune
matasosi antispastica

4. MYRTILLI FRUCTUS - la completa - fructe sferice, zbarcite - contine tanin, - in alimentatie


maturizare la exterior, miros slab, zahar, acid citric,
- FRUCT DE AFIN cu gust placut dulce- acid malic - in medicina in
- se usuca la temp. acrisor si usor combaterea diareelor
de 600C astringent si a colitelor de
fermentatie

SUBSTANTE
AMARE
1. GENTIANAE RADIX - se face toamna - radacina se prezinta - glucozide amare, - stomahic si tonic
in bucati de 10-15 cm gentiopicrina amar;
- RADACINA DE lungime si 0.3-0.6 cm
GENTIANA diametru; - se adm. sub forma
de tinctura sau
-culoare bruna-roscata, extract moale
cu gust amar

2. CENTAURII HERBA - se face in timpul - fragmente de tulpini - glucozide amare: - tonic amar, sub
infloririi, culegand cu frunze si flori, cu eritaurina, forma de infuzie sau
- IARBA DE FIEREA toata partea aeriana gust foarte amar eritrocentaurina, extract moale
PAMANTULUI eritramina

3. ABSINTHII HERBA - ramurilor, a - este format din - ulei volatil de - tonic amar,
varfurilor inflorite si frunzele izolate, culoare albastra, stomahic, constipatii
- IARBA DE PELIN a frunzelor bazale se fragmente de ramuri si tanin, rezine,
face la inceputul tulpini nelignificate, de flavone, subst.
infloririi culoare verde-cenusie amare
cu miros puternic
aromat si gust puternic
amar

4. TARAXACI RADIX - toamna tarziu, - bucati alungite cu - taraxicina, - tonic amar,


dupa distrugerea suprafata neagra, cu taraxacerina, depurative, colagog,
- RADACINA DE partilor aeriene sectiunea albicioasa, cu tanin, inulina, sub forma de decoct
PAPADIE miros slab si gust rezine
pronuntat amar

ULEIURI VOLATILE
1. LAVANDULAE FLOS - florile se recolt. - bractee ovate, brune, - ulei volatil, - sedative, antiseptic,
inainte de membranoase, cu geraniol, acetat antispastic
- FLORI DE deschiderea corolei miros placut aromat, de linalil
LEVANTICA gust usor amarui

2. CPRIANDRI - fructelor se face - fructe glabre, - 1% ulei volatil, - proprietati


FRUCTUS cand 70% din fructe globuloase, galbene; pectine, lipide, carminative si
sunt aproape mature mucilagii si rezine stimulente ale
- FRUCTE DE - miros placut secretiilor
CORIANDRU caracteristic, gust gastrointestinale,
puternic aromat indicat in anorexii,
dispensii

3. MENTHAE FOLIUM - cand 75% din - frunze verzi, miros - 1-3% ulei volatil, - diaree, dispensii,
plante sunt inflorite iute, aromat specific de constituit din 50% greata, spasme
- FRUNZA DE IZMA mentol, gust iute, mentol liber, pilorice, colagog-
BUNA intepator, racoritor metona, acetat si coleric, colecistite si
valerianat de spasme
metil, limonen, gastrointestinale, in
cineol, tanin, diskinezii biliare,
flavone si o subst. colecistite;
amara
- ca stimulent
stomahic si
antispasmodic;

- corector al gustului
si mirosului unor
medicamente

4. CARVI FRUCTUS - inainte de completa - fructe alungite, cu - stimulant al


maturizare miros caracteristic secretiilor gastrice,
- FRUCTE DE puternic aroma, gust carminativ
CHIMION intepator amarui

5. CAMPHORA - tulpinile arborilor - incolor, translucid, - intern ca analeptic


care au atins varsta unctuous la pipait, cu cardiac si respirator
- CAMFOR de 50 de ani structura cristalina, sub forma de sol.
miros patrunzator, injectabile uleioase
caracteristic si gust
iute, putin amar, lasand
o senzatie de racoare

6. CHAMOMILLAE - capitulelor se face - capitule florale conice, - 1.5% ulei volatil - stomahic, in tratam.
FLOS din luna mai, pe timp goale la interior, de de culoare ranilor, inflamatiilor,
uscat culoare galbena, cu albastra, antiseptic si
- FLOARE DE flori ligulate albe pe apigenina, gume, cicatrizant sub forma
MUSETEL margini; mucilagii, rezine, de infuzie;
subst amare,
- miros placut, gust colina - florile intra in
usor amarui compozitia ceaiurilor:
anticolic, gastric,
sudorific, ptr gargara

7. MILLEFOLII FLOS - in timpul infloririi, -inflorescente formate - ulei volatil - in afectiunile


in zilele inflorite din capitule cu albastru, tanin, gastrice si hepatice,
- FLORI DE COADA marginea bruna, miros substante amare ca stomahic, aromatic
SORICELULUI aromatic, gust amarui, amar si antispastic;
usor sarat
- extern sub forma de
bai si comprese, ca
antiinflamator,
calmant si
dezinfectant

8. ANISI VULGARIS - fructelor se face - fructe piriforme, - pana la 3% ulei - stomahic, carminativ
FRUCTUS inainte de completa brune-cenusii; volatil, lipide, si aromatizant,
lor maturitate, cand protide, amidon, galactagog, sub forma
incep sa se
- FRUCTE DE ingalbeneasca - miros placut, gust colina, zaharuri de infuzie;
ANASON dulceag aromatic
Contraindicat in
gastrite, ulcer gastric,
enterocolite acute si
cronice

II. PRODUSE CU RECOLTAREA CARACTERISTICI COMPOZITIE INTREBUINTAR


ACTIUNE FIZICA MACROSCOPICE CHIMICA E
1. VALERIANAE - rizomilor si a - culoare bruna- - ulei volatil, - ca sedativ in diverse
RHIZOMA CUM radacinilor se face deschisa; alcaloizi, rezine, stari de excitatie
RADICIBUS toamna, la sfarsitul tanin, mucilagii, manifestate prin
vegetatiei - miros caracteristic de alfa-metil-piril- insomnii, nervozitate
- RIZOMUL CU valeriana, gust dulceag cetona, fitosteroli sau nevroze cardiace,
aromat, apoi amarui sub forma de infuzie,
RADACINA DE
ODOLEAN extract sau tinctura

2. CRATAEGI FLOS - florilor si a - frunzele si florile - frunzele si florile - in terapie ca sedativ,


ET FRUCTUS frunzelor tinere se prezinta miros contin flavone, sub forma de tinctura,
face inainte de caracteristic si gust colina, extract fluid, sirop
- FLOAREA SI inflorire, separat sau amarui; procianidine,
FRUCTUL DE impreuna cu trimetilamina,
frunzele; - fructele de culoare glucide, sorbitol si
PADUCEL
rosu-inchis, inodore, cu ulei volatil;
- fructele se culeg gust acrisor-astringent
fara codite toamna, - fructele contin
cand se inrosesc saponine, vit. B si
C, tanin, flavone,
antociane, subst.
carotinoidice,
colina,
acetilcolina

3.PASSIFLORAE - tulpinilor - fragmente de tulpini - contine o subst. - sedativ nervos si


HERBA nelignificate cu nelignificate cu frunze glicozidica, antispasmodic, sub
frunze si flori se face divizate in 3-5 lobi ovali pasiflorina, de forma de tinctura
- FLORI DE in timpul infloririi cu marginea fin sectata natura alcaloidica,
PASIFLORA sau inainte de cu gust amar
inflorire
III. VITAMINE RECOLTAREA CARACTERISTICI COMPOZITIE INTREBUINTAR
MACROSCOPICE CHIMICA E
1. CYNOSBATI - pseudofructelor se - fructele false prezinta - vit. C 0.5-9%, - in terapie ca tonic,
FRUCTUS face in faza in care o culoare rosie- pectine, tanin, diuretic si colagog sub
au culoarea rosie, caramizie pana la rosu- acizi organici, vit. forma de decoct 3-5%
- FRUCTELE DE inainte de a incepe inchis; B2 si K1, pigmenti
MACES sa se inmoaie; carotinoidici,
- inodore, cu gust flavone
- ptr a nu se pierde acrisor, datorita acizilor
vit. C fructele organici si vit. C
trebuie uscate
despicate, la temp.
de 900 C

2. FAEX - pulbere de culoare - proteine, - luata pe cale bucala


MEDICINALIS cenusie-albicioasa sau aminoacizi, inainte sau in timpul
galbena-deschis, enzime, grasimi meselor,
- DROJDIE DE aderenta, formata din ,vit. B1 B2 B5 B6 neutralizeaza anumite
BERE celule eliptice sau B7 B8 B12 , PP, iar toxine ale
aglomerate, cu miros si in cantitati mici organismului;
gust particulare vit. A, C, D, E
- excipient pilular

3. MAYDIS - stigmatelor si a - de culoare galbena- - contine flavone, - diuretic


STIGMATA stilurilor se face bruna, cu miros slab saponine, saruri
inainte de caracteristic si gust de potasiu, tanin, - in tratamentul
- MATASE DE fecundare, cand dulceag, mucilaginos ulei volatil, ceara, cistopielitelor si a
PORUMB porumbul este in vit. B3 C, E , K3 eliminarii calculilor
lapte renali mici;
- uleiul de germeni de
porumb se utilizeaza
ptr scaderea
continutului
colesterolului din
sange si in cosmetica

IV. SUBSTANTE RECOLTAREA CARACTERISTICI COMPOZITIE INTREBUINTAR


REZINOASE MACROSCOPICE CHIMICA E
1. BENZOE - se produc incizii in 1. BENZOE DE SIAM 1. BENZOE DE - pe cale orala ca
lemn; SIAM expectorant,
- SMIRNA, REZINA - bucati plate sau mase antiseptic si
BENZOE - in timpul caldurilor compacte in care se - contine cicatrizant sub forma
mari, cand se gasesc granule de benzonat de de tinctura
produce o secretie diferite marimi; coniferil, acid
de culoare alba care benzoic liber, acid - extern in
se ingalbeneste in - la exterior este de siarezinolic si dermatologie si
contactul cu aerul, culoare galbena-bruna vanilina. cosmetica
apoi se brunifica si sau rosiatica,
se intareste sub albicioasa la interior, 1. BENZOE DE
forma de granule complet solubila in SUMATRA
alcool, miros vanilat si
gust aromatic si putin - esterii acidului
iute. cinamic cu alcool
coniferilic, acid
1. BENZOE DE benzoic, acid
SUMATRA cinamic, vanilina

- blocuri cubice sau o


masa de culoare
cafenie in care se
gasesc granulatii
migdaloide;

- mirosul este mai putin


pronuntat si mai putin
fin

2. BALSAMUM - in urma inciziilor si - se prezinta sub forma - cinameina, - antiseptic,


PERUVIANUM a leziunilor ce se de lichid limpede, rezine, acid cicatrizant, in plagi si
practica pe scoarta foarte dens; benzoic si cinamic ulcere cronice, sub
- BALSAMUL DE trunchiului, urmate liberi, vanilina si forma de ungvente
PERU de flambarea - culoare bruna- cumarina
locurilor incizate negricioasa, miros
placut vanilat, cu gust
iute aromat si amar;

3. BALSAMUM - se fac incizii in - bucati dure, friabile, - acid cinamic, - in terapie, ca


TOLUTANUM forma de V pe de diferite forme, de acid benzoic liber, moderator al secretiei
scoarta arborelui culoare galbena-bruna cinameina, rezine, bronsice si ca
- BALSAMUL DE sau rosie-bruna, vanilina expectorant;
TOLU aromatic de vanilie,
gust amarui; - in bronsite si alte
afectiuni ale cailor
- insolubil in apa, respiratorii, sub forma
solubil in alcool, de tinctura si sirop de
cloroform, acetona, Tolu
solutii de hidroxizi;

- putin solubil in eter;

- greu solubil in eter de


petrol si sulfura de
carbon